Finan țe Provoc ările viitorului 20 [600027]

Finan țe – Provoc ările viitorului 20
Abstract . The implementation of Basel II supposes a series of important challenges both for the
credit institutions – the adjustment of the risk ma nagement and of the information system, the
training of the personnel, the obtainment of the da ta bases, etc – and for the National Bank of
Romania – the adaptation of the surveillance proces s, the elaboration of a new regulation frame,
the training of the personnel, etc. In this context , expected changes will undoubtedly generate,
profound mutations in the architecture of the Roman ian bank market. We propose ourselves this
way to identify the strong points but also the weak ones of the Romanian banking system and
also the possible action ways for a performant risk management.

1. Considera ții generale

În cadrul economiei globalizate a
noului început de mileniu, b ăncile se
confrunt ă cu numeroase provoc ări,
îndeosebi cu concuren ța sporit ă și
pericolul diminu ării cotei de pia ță , context
în care se impun noi c ăi de ac țiune.
În consecin ță , comunitatea
bancar ă interna țional ă a instituit prin
Comitetul de Supraveghere Bancar ă de
la Basel, un for metodologic menit s ă
asigure consolidarea sistemelor na ționale
de supraveghere bancar ă și mobilizarea
ță rilor pentru cooperare în cadrul unui
sistem unitar de supraveghere bancar ă
pe plan mondial.
Prezenta lucrare î și propune s ă
abordeze muta țiile profunde induse de
Acordul Basel II din perspectiva
managementului riscurilor bancare.

2. Managementul riscurilor în pragul
integr ării în UE

Maturizarea treptat ă a sistemului
bancar a condus la cre șterea
complexit ății activit ății bancare. Trecerea
la supravegherea bazat ă pe risc a fost
rezultanta fireasc ă a consolid ării
procesului de monitorizare a sectorului
bancar, cu accent pe identificarea și
comensurarea riscului de credit, de pia ță ,
opera țional și reputa țional, riscuri care
odat ă cu restructurarea sectorului bancar și cu evolu ția puternic ascendent ă a
activit ății bancare și a economiei în
general nu au mai avut un impact major
asupra situa ției patrimoniale și imaginii
institu țiilor de credit.
Conform Raportului de Stabilitate
Financiar ă realizat de BNR,
implementarea Basel II presupune o
serie de provoc ări importante atât pentru
institu țiile de credit – ajustarea
managementului riscului și a sistemului
informatic, preg ătirea personalului,
ob ținerea bazelor de date etc. – cât și
pentru Banca Na țional ă a României –
adaptarea procesului de supraveghere,
elaborarea noului cadru de reglementare,
preg ătirea personalului etc.
În acest context, schimb ările
așteptate vor genera f ără îndoial ă,
muta ții profunde în arhitectura pie ței
bancare române ști și, firesc,
compatibilizarea sistemului bancar
na țional cu sistemele specifice celorlalte
state membre ale UE. De fapt, unele
dintre ele se eviden țiaz ă ca puncte tari
ale sistemului bancar românesc și au
început deja s ă prind ă contur (tab. nr. 1):
/rhombus6 astfel, prin politica promovat ă,
BNR a creat un sector format din b ănci
din ce în ce mai puternice, capabile s ă
asigure o intermediere financiar ă pe
criterii de eficien ță , în care segmentul
bancar privat devine preponderent.
Cre șterea ponderii b ăncilor cu
capital majoritar str ăin este benefic ă,
constând în cre șterea concuren ței în
MANAGEMENTUL RISCURILOR BANCARE ÎNCOTRO?

Prof. dr. Marin OPRI ȚESCU
Prep. drd. Alina Georgiana IACOBESCU
Universitatea din Craiova

Anul VI, Nr. 6/2007 21
sistemul bancar, cu un posibil impact
favorabil asupra ratelor dobânzilor la
credite, dar pot apare și efecte negative,
întrucât, prin accesarea finan ță rii externe sau acordarea de credite în valut ă,
politica monetar ă promovat ă de BNR s ă
fie pe aceste segmente mai pu țin eficace;

Tabelul nr. 1. Indicatori structurali ai sistemului bancar românesc

2001 2002 2003 2004 2005 2006
Bănci comerciale , din care : 33 31 30 32 33 31
Bănci cu capital majoritar de
stat, din care: 3 3 3 2 2 2
– de ținute direct de Ministerul
Finan țelor Publice 1 1 1 1 1 1
– de ținute direct de AVAS 2 2 2 1 1 1
Bănci cu capital majoritar privat,
din care: 30 28 27 30 31 29
– cu capital majoritar autohton 6 4 6 7 7 3
– cu capital majoritar str ăin 24 24 21 23 24 26
Sucursale ale b ăncilor str ăine 8 8 8 7 6 7
Sistemul bancar în ansamblu 41 39 38 39 39 38
CREDITCOOP
– – 1 1 1 1
Sursa: Banca Na țional ă a României, Romanian Banking System, 2006, p.2

/rhombus6 totodat ă, expunerea la risc a
sistemului bancar poate fi eviden țiat ă și
prin evolu ția principalilor indicatori financiari și de pruden ță bancară,
prezenta ți în tabelul nr. 2 și figura nr. 1,
care relev ă următoarele aspecte:

Tabelul nr. 2. Evolu ția indicatorilor de adecvare a capitalului

INDICATORI 12/31/
2001 12/31/
2002 12/31/
2003 12/31/
2004 12/31/
2005 12/31/
2006
1 Raport de solvabilitate 1 ( >12%) 28.80 25.04 21.09 20.55 20.97 17.25
2 Raport de solvabilitate 2 (>8%) 26.21 22.93 18.11 – – –
3 Rata capitalului propriu 12.11 11.60 10.89 8.88 9.13 8.26
4 Rata general ă de risc 39.73 42.90 50.57 46.83 47.48 52.73
5 Credite restante și îndoielnice / Total
credite (Valoare net ă) 0.72 0.43 0.31 0.29 0.20 0.18
6 Credite restante și îndoielnice / Total
active (Valoare net ă) 0.32 0.23 0.22 0.18 0.12 0.14
7 Credite restante și îndoielnice /
Capitaluri proprii 2.66 1.97 2.04 2.05 1.35 1.64
8 Rata riscului de credit 2.54 1.10 3.37 2.87 2.62 2.82
9 ROA (Profit net/ Total active) 3.10 2.64 2.21 2.04 1.65 1.35
10 ROE (Profit net/ Capitaluri proprii) 21.79 18.27 15.64 15.58 12.64 10.83
Sursa: Banca Na țional ă a României, Romanian Banking System, 2006, p.83

• îmbun ătățirea substan țial ă a
celor doi indicatori de rentabilitate ROA și
ROE , în perioada 2001-2006, maximul
atingându-se în 2001. În 2004 și 2005
rentabilitatea activelor a fost mult mai
mic ă decât în anul anterior, profitul fiind
generat de existen ța unui factor exogen,
rata dobânzii de interven ție a BNR. De asemenea cre șterea profitabilit ății
băncilor a fost stimulat ă și de un proces
de capitalizare agresiv ce a permis
extinderea segmentelor de afaceri,
(inclusiv a celor extrabilan țiere) și a
produselor de trezorerie și furnizarea de
solu ții moderne de management al
riscului pentru clien ți;

Finan țe – Provoc ările viitorului 22
• solvabilitatea a cunoscut o
ușoar ă sc ădere începând cu anul 2002,
care îns ă nu pune problema atenu ării
credit ării, ci: oscila ția redus ă în jurul
valorii de 20% s-au putea datora
influen ței normelor BNR care determin ă
băncile s ă fie mai atente în procesul de
creditare a popula ției;
• în perioada 2001-2006,
indicatorul „ credite neperformante
raportate la total active”, se men ține la niveluri normale , subunitare, specifice
oric ărui sistem bancar;
• consider ăm c ă lichiditatea
bancar ă în România este ridicat ă, mult
deasupra nivelurilor minime obligatorii.
Sectorul institu țiilor financiare non-
bancare (IFN) este subdezvoltat, îns ă
posed ă un poten țial de cre ștere
considerabil. Riscurile sistemice sunt
mici, având în vedere dimensiunile
reduse ale sectorului.

Figura nr. 1. Evolu ția raportului de solvabilitate (>12%), a ratei gene rale de risc și
a ratei capitalului propriu în perioada 1998 –2006

Sursa: Banca Na țional ă a României, Romanian Banking System, 2006, p.87

Având în vedere c ă aproximativ
30% din venitul net bancar este generat
din plasamentele la BNR, este evident c ă
profitabilitatea de ansamblu a sistemului
bancar și a b ăncilor va fi amenin țat ă de
schimb ările radicale din structura
veniturilor. Astfel, și b ăncile vor trebui s ă
creasc ă “productivitatea” nu numai prin
cre șterea împrumuturilor, dar și printr-o
diminuare a cheltuielilor;
/rhombus6 dinamica activit ății de creditare și
calitatea creditelor, indicatorii de
pruden țialitate – rata solvabilit ății înalt ă,
nivelul gestionabil al creditelor neperformante (sub 1% din portofoliul de
credite al b ăncilor) – indic ă un risc de
credit redus la nivelul sistemului bancar
și o rezisten ță considerabil ă a acestuia la
șocuri;
/rhombus6 riscul opera țional a fost în
permanen ță în aten ția b ăncilor , fiind
generat în special de caren țele sistemului
informa țional, monitorizarea deficitar ă a
clientelei, fluctua ții mari de personal sau
neraportarea în totalitate a informa țiilor
privind tranzac țiile suspecte, cu posibile
repercusiuni asupra imaginii b ăncii în
cauz ă;
Solvency ratio 1, leverage ratio and general risk r atio
December 31 st 1998 – December 31 st 2006
17.25% 17.77%17.74% 20.01% 20.97%20.55% 21.09%25.04%28.80%
23.79%
17.90%
10.25%52.73%
53.54%54.13%52.98%
49.82%47.48% 46.83%50.57%
42.90%39.73% 38.67%40.66%
8.26% 8.93% 8.93%
6.08%7.55%8.62%12.11%11.60% 10.89%8.88% 9.13% 9.15%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
December 1998
December 1999
December 2000
December 2001
December 2002
December 2003
December 2004
December 2005
March 2006 June 2006
September 2006 December 2006 Solvency ratio 1 (above 12%)
General risk ratio
Leverage ratio

Anul VI, Nr. 6/2007 23
/rhombus6 riscul ratei dobânzii este relativ
minor în condi țiile în care creditele pe
termen scurt sunt preponderente, iar cele
pe termen mediu și lung sunt acordate cu
o dobând ă variabil ă. Totodat ă, ratele
dobânzii practicate de b ănci constituie
surse de finan țare a riscului de rat ă a
dobânzii, în eventualitatea producerii lui.
Consider ăm c ă, modificarea creditelor
acordate în favoarea celor pe termen
mediu și lung, precum și reducerea
spread-ului de dobând ă vor determina o
alt ă dimensiune acestui tip de risc.
Conform prognozelor speciali știlor cea
mai puternic ă îngustare a spread-ului
dintre dobânzi se va produce în 2007
când acest indicator se va reduce cu 4,5
puncte procentuale datorit ă temper ării
activit ății de creditare;
/rhombus6 riscul de contaminare pe pia ța
interbancar ă este nesemnificativ întrucât
plasamentele de pe pia ța interbancar ă au
fost orientate înspre banca central ă, iar
riscurile adiacente (risc valutar, risc de
rat ă a dobânzii și risc de credit)
înregistreaz ă un nivel redus.
Totodat ă, se poate afirma c ă
vulnerabilitatea sistemului bancar
românesc la riscurile financiare a fost
testat ă cu modele de tip stress tests,
teste care au pus în eviden ță stabilitatea
sistemului bancar, o lichiditate
corespunz ătoare și o capitalizare
adecvat ă;
/rhombus6 îmbun ătățirea gradual ă a
indicatorilor de pruden ță bancar ă este
rezultatul concentr ării b ăncii centrale
asupra laturii calitative a supravegherii și
a cre șterii economice sus ținute începând
cu 2000. Trendurile pozitive ale acestora
au fost sus ținute și de cre șterea nivelului
de capitalizare a sistemului bancar
(gradul de capitalizare a sistemului
bancar a crescut în termeni reali cu
12,5% în anul 2004 fa ță de 2003) și de
consolidare a pozi ției b ăncilor cu capital
str ăin în structura sectorului bancar, cu
toate c ă rentabilitatea activelor a fost în
2004, 2005 și 2006 mult mai mic ă decât
în anul anterior (vezi tabelul nr. 2),
profitul fiind generat de existen ța unui
factor exogen – rata dobânzii de
interven ție a BNR. Având în vedere c ă doar patru
bănci de pe pia ță au rentabilitatea
activelor corespunz ătoare standardelor
de eficien ță și anume: BRD – 36%, BCR
– 19%, RZB – aproximativ 10%, HVB
Țiriac 23% și se apropie de standardele
altor b ănci europene cum sunt Societe
Generale din Fran ța – 23%, PKO Polonia
– 23%, OTP Ungaria – 31%, în România
sunt prea multe b ănci comerciale în timp
ce în Fran ța, într-o pia ță foarte
dezvoltat ă, activeaz ă doar 8 b ănci foarte
puternice. În acela și context, integrarea
României în Uniunea European ă nu va
aduce pentru pia ța bancar ă schimb ări
majore și nici amenin țarea unei
concuren țe puternice din partea b ăncilor
str ăine. Totu și, ar putea exista o
concuren ță marginal ă din partea b ăncilor
mari din UE, dar nu se vor acorda direct
credite de consum în România de
exemplu din Fran ța sau Germania sau
alte ță ri cu sistem bancar foarte
dezvoltat.
Având în vedere punctele tari
prezentate, se întrev ăd firesc și câteva
puncte nevralgice , cum sunt:
/square6 nivelul de intermediere redus .
Factorii care au favorizat ob ținerea
acestui nivel redus al intermedierii pot fi:
• liberalizarea gradual ă a pie ței
valutare;
• întârzierea liberaliz ării contului
de capital;
• falimentul unor institu ții bancare
care a amplificat neîncrederea popula ției
în sistemul bancar;
• reforma gradual ă a politicii
monetare care îns ă a avut și rezultate
notabile, în sensul c ă economia na țional ă
și pia ța financiar ă româneasc ă au fost
ferite de șocuri.
În opinia unor speciali ști 1, gradul
de intermediere financiar ă al economiei
române ști a fost de circa 25% din
produsul intern brut (PIB) la finalul lui
2006 și reprezint ă mai pu țin de un sfert
din gradul de intermediere financiar ă din
UE, care era de 103,9% din PIB în 2005;

1 Discurs al Guvernatorului Mugur Is ărescu, publicat
în revista Capital , martie 2007

Finan țe – Provoc ările viitorului 24
/square6 accesul redus al b ăncilor
comerciale în mediul rural de și jum ătate
din popula ția ță rii tr ăie ște la sate și
nefructificarea de c ătre b ănci a cel pu țin
dou ă resurse poten țiale: transferurile
financiare ale muncitorilor sezonieri
români și fondurile nerambursabile puse
la dispozi ție de UE;
/square6 valoarea redus ă a depozitelor
clien ților la b ănci a c ăror valoare
raportat ă la PIB atinge numai 26% /PIB,
mult sub valoarea acestui indicator din
celelalte ță ri din UE (90%), Europa
Cental ă și de Est (45%) sau chiar
Bulgaria (40%). Astfel, depozitele
corporate ating în România 15% din PIB,
fa ță de ță rile din UE unde acest indicator
înregistreaz ă o medie de 30%. Potrivit
unor estim ări UniCredit, depozitele
agen ților economici s-au majorat în 2005
cu 25%, ponderea lor în PIB urmând s ă
ajung ă la 19% în 2008 fa ță de 15% în
2005. Aceast ă situa ție este consecin ța
preferin ței pentru consum care a fost
stimulat ă atât de fenomenul infla ționist
care a erodat puternic economiile
popula ției, cât și de gradul de s ărăcie al
popula ției.
Astfel, consolidarea b ăncilor
române ști în spiritul tratatului Basel II
reprezint ă o condi ție sine qua non a
integr ării în comunitatea bancar ă
european ă și a particip ării la globalizarea
activit ății bancare, ce poate avea loc
numai în condi țiile promov ării unui
management performant.
Într-o asemenea viziune, Banca
Na țional ă a României, în calitatea sa de
arhitect al managementului activit ății
bancare și-a fixat urm ătoarele obiective
și c ăi de ac țiune privind implementarea
Noului Acord:
• transpunerea în legisla ția
primar ă și secundar ă a noilor cerin țe
pruden țiale;
• dezvoltarea mijloacelor de
supraveghere pruden țial ă adecvate
noului context;
• dezvoltarea sistemelor de
management al riscurilor la nivelul
institu țiilor de credit.
Strategia elaborat ă și ac țiunile
întreprinse pentru realizarea acesteia, vizând, îndeosebi, aspectele calitative ale
procesului de supraveghere, ar trebui s ă
se concretizeze, în opinia noastr ă, în cel
pu țin urm ătoarele:
• adaptarea la noile realit ăți a
normelor privind autorizarea bancar ă
pentru a spori certitudinea c ă noii
operatori pe pia ță vor fi stabili, c ă
ac ționarii și echipele lor manageriale sunt
calificate pentru rolurile lor, c ă au o bun ă
reputa ție și c ă structura grupurilor în care
se vor integra nu vor afecta calitatea
activit ății de supraveghere exercitat ă de
banca central ă;
• îmbun ătățirea guvernan ței
corporatiste a b ăncilor, prin
perfec ționarea controlului asupra
ac ționarilor, a metodelor utilizate de
autoritatea de supraveghere și, nu în
ultimul rând, a reglement ărilor privind
combaterea fenomenului de sp ălare a
banilor;
• armonizarea reglement ărilor
privind riscul de insolvabilitate cu
prevederile Basel II. În consecin ță ,
băncile vor trebui încurajate s ă-și
dezvolte modele de rating intern. De
asemenea, banca central ă va trebui s ă-și
preg ăteasc ă personalul pentru a fi în
măsur ă s ă testeze modelele agreate;
• evaluarea și armonizarea cu
exigen țele comunitare a reglement ărilor
privind expunerile mari și expunerile fa ță
de persoanele aflate în rela ții speciale cu
băncile;
• îmbun ătățirea normelor privind
participa țiile de capital, în scopul
asimil ării experien ței b ăncilor comunitare,
a preciz ării mai riguroase a
limitelor aplicabile participa țiilor de
capital ale b ăncilor și a cre ării cadrului
juridic necesar aplic ării acestora pe
baz ă consolidat ă;
• generalizarea supravegherii pe
o baz ă consolidat ă, astfel încât s ă fie
create premisele pentru evaluarea
bancar ă a unui grup. În acest sens,
consider ăm necesar ă includerea în sfera
de consolidare nu numai a grupurilor
bancare, ci și a grupurilor formate din alte
entit ăți, cum ar fi companiile financiare și
cele mixte;
• sporirea independen ței autorit ății

Anul VI, Nr. 6/2007 25
de supraveghere, respectiv a b ăncii
centrale, în vederea apropierii de
nivelurile înregistrate în rândul b ăncilor
comunitare;
• perfec ționarea sistemului de
rating bancar și avertizare timpurie –
CAAMPL – prin introducerea unor noi
criterii, capabile s ă asigure o mai mare
acurate țe evalu ărilor;
• remodelarea sistemului de
supraveghere „on site" prin adoptarea
metodologiei CAMELS și deplasarea
centrului de greutate pe gestiunea
riscurilor;
• o mai bun ă monitorizare a pie ței
bancare prin înt ărirea disciplinei. Nu
trebuie neglijat unul din adev ărurile
esen țiale ale economiei concuren țiale și
anume c ă pia ța include mecanisme care
pot recompensa performan țele și
sanc ționa comportamentul imprudent al
băncilor. Tocmai de aceea, autorit ățile
trebuie s ă înt ăreasc ă disciplina de pia ță
prin m ăsuri care s ă sporeasc ă num ărul
persoanelor care monitorizeaz ă b ăncile,
precum și stimulentele necesare
încuraj ării unui comportament adecvat.
Totodat ă trebuie s ă promoveze disciplina
de pia ță nu ca o alternativ ă la
supraveghere, ci ca un complement al
acesteia.

4. Concluzii

Putem concluziona c ă, dup ă
restructurarea de fond a activit ății de
supraveghere bancar ă demarat ă în anul
1999, BNR a urm ărit cu predilec ție sporirea eficien ței acesteia care a condus
la reducerea treptat ă a expunerii la risc a
institu țiilor bancare, crearea unui sistem
bancar s ănătos și la cre șterea încrederii
popula ției în acesta.
Domeniul dinamic al riscurilor
bancare determin ă modificarea rapid ă a
procedurilor, tehnicilor și modelelor
uzitate în gestionarea eficient ă a
acestora, subliniind totodat ă c ă acestea
nu pot elimina riscul, doar îl pot
previziona și atenua. Din aceast ă
perspectiv ă, indiferent de modelele
utilizate în procesul de supraveghere,
autoritatea monetar ă nu poate preveni
falimentele bancare o criz ă bancar ă
agresiv ă. Rolul ei este de a asigura
cadrul legal în care este monitorizat și
gestionat riscul.
Dilema, aceea și ca și în cazul
celorlalte b ănci comunitare, este: sunt
suficient de puternice b ăncile române ști
încât s ă-și acopere costurile de
implementare a noilor modele din
profiturile realizate? Firesc, este greu de
formulat un r ăspuns riguros în lipsa unor
cercet ări riguroase. Totu și, având în
vedere evolu ția indicatorilor ce definesc
starea sistemului nostru bancar, credem
că b ăncile noastre au parcurs pa și
semnificativi în direc ția apropierii de
restric țiile impuse de Basel II.
Consider ăm, îns ă, c ă pa șii
urm ători, de și poate mai pu țini, vor avea
prin înc ărc ătura lor un grad mai înalt de
dificultate, grad amplificat dup ă p ărerea
noastr ă și de costurile aferente.

Allen, Linda;
Boudoukh, Jacob;
Sauders, Anthony Understanding Market, Credit and Operational Risk, Blackwell
Publishing, 2004;
Dănil ă, Nicolae;
Berea, Octavian Management bancar, Editura Economic ă, Bucure ști, 2000;
Ni țu, Ion Managementul riscului bancar, Editura Expert, Bucure ști, 2000;
*** www.bnr.ro
REFERIN ȚE BIBLIOGRAFICE