Completând corect rândurile orizontale, veți obține pe verticala A-B numele țării noastre: [311733]

CAPITOLUL III

MODALITĂȚI DE INTRODUCERE A JOCULUI DIDACTIC GEOGRAFIC ÎN DIVERSE SECVENȚE ALE LECȚIEI ÎN SCOPUL EFICIENTIZĂRII EI

Lecția reprezintă o permanentă inovație și posibilitate de punere în valoare a măiestriei didactice. [anonimizat], [anonimizat].

Jocurile didactice oferite spre a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], observația, să dezvolte spiritul inventiv al elevilor.

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], ordine, coeziune, în vederea obținerii victoriei.

[anonimizat], le poate transforma în ajutoare ale elevului în vederea însușirii temeinice și corecte a [anonimizat] o cunoaștere mai profundă a [anonimizat].

[anonimizat]-[anonimizat] a desfășura o [anonimizat]-o [anonimizat], de înțelegere.

3.1. [anonimizat] a [anonimizat] a geografiei în clasa a-IV-a jocul didactic se poate folosi ca formă suplă de organizare a lecției, [anonimizat].

În mod concret la lecția „Comerțul”, pentru captarea atenției elevilor am aplicat jocul geografic „De-a comercianții”.

Fiecare elev „a avut”un magazin și a alcătuit un ciorchine cu mărfurile pe care le-a vândut. La tablă s-a alcătuit cu toată clasa un ciorchine mai complex care rezultă din cuvintele spuse de elevi. După acest joc elevii au grupat mărfurile pe mai multe grupe ([anonimizat], încălțăminte ș.a.). S-a ajuns la concluzia că această activitate de vânzare și cumpărare a mărfurilor se numește comerț.

„Comerțul este o ramură a economiei despre care vom învăța azi”.

Pentru reușita lecției „Afluenții Dunării” am considerat necesară introducerea jocului didactic în captarea atenției. Acest lucru s-a [anonimizat]:

Jocul constă în determinarea elevilor:

De a identifica în căsuțele careului cele șapte cuvinte care reprezintă numele unor ape curgătoare;

De a [anonimizat];

De a stabili direcția de curgere a acestor ape curgătoare pe baza atlasului;

Captarea atenției elevilor se poate realiza și prin jocurile prin care se înlocuiesc sau se schimbă locul literelor sau silabelor date pentru a obține denumiri geografice. Cerințele au fost formulate sub diferite forme:

Înlocuiți prima litera din următoarele cuvinte date pentru a obține denumiri

geografice:

dihor – Bihor

punte – munte

vas – pas

alt – Olt

șiret – Siret

Din silabele de mai jos, prin așezarea lor într-o anumită ordine, veți obține

numele a șase orașe (județe, ape) din țara noastră:

● ra, dea, o Oradea

● și, că, ra, lă Călărași

● cu, bu, rești București

● io, va, cra Craiova

● ra, ti, șoa, mi Timișoara

● bis, ța, tri Bistrița

● hor, bi Bihor

● vi, dâm, ța, bo Dâmbovița

● va, su, cea Suceava

● dinți, he, me Mehedinți

● to, bo, șani Botoșani

● ghi, har, ta Harghita

3.Așezați o literă sau o silabă în față sau după următoarele cuvinte și veți obține denumiri geografice:

pe ape Roma Roman

te munte Vas Vaslui

re mare Slobozi Slobozia

4.Prin schimbarea literei inițiale cu o altă literă veți obține noi denumiri geografice:

Motru Lotru

Beiuș Teiuș

Marghita Harghita

Ghicitorile geografice cu caracter didactic mențin, sporesc atenția și interesul elevilor pentru geografia țării. Ele sunt, de fapt, niște descrieri geografice „condensate” în câteva versuri meșteșugit concepute, în care adevărul științific e „ascuns”. Dacă sunt implicați elevii îl vor găsi. Astfel pentru reușita lecțiilor „Luncile și Delta Dunării”, „Marea Neagră”, „Vremea și clima”, „Căile de comunicație. Transporturile”, „Vegetația și animalele” am folosit câteva ghicitori:

„Cocostârci și pelicani

Broaște, pești și cormorani,

Bălți și gârle, lopătari

Și-o mulțime de pescari,

Sălcii, stuf, egrete mici,

Toate le găsești aici.”

(„Delta Dunării”)

„E-o oglindă întunecată,

Și-n sud-est e așezată.

Când e vreme de furtună,

Valurile ei fac spumă.

Când e soare, strălucește,

Chipul țării oglindește.”

(„Marea Neagră”)

„Apa asta-i curioasă:

Nu-i lichidă, ci pufoasă.”

(Zăpada)

„Lacrimi binefăcătoare

Ce din cer, când nu e soare,

Cad ca binecuvântare

Peste-ntinsele ogoare”.

(Ploaia)

„Dânsul mai mereu ne bate,

Și din față și din spate,

Sau puternic,sau adie,

Sau în chip de vijelie.

Totuși e folositor

Pentru vela bărcilor

Și Samantei ce în zbor

Cade pe sol roditor.”

(Vântul)

„Zgomotul ce ne vestește

Că ploaia acum sosește.”

(Tunetul)

„Un covor multicolor

Parc-ar coborî din nor

Peste lume se-arcuiește

Și cerul se-mpodobește.”

(Curcubeul)

„Două linii paralele

Circulă trenul pe ele.”

(Calea ferată)

„Ca un șarpe este,

Cu trup de oțel,

Zici că se târăște

Pe un drumde fier.”

(Trenul)

„Trenuleț micuț, zglobiu

Zici că e argintul viu;

Circulă pe sub pământ,

De e ploaie, de e vânt.”

(Metroul)

„Autobuzul ăsta-i dus

De firul cel de sus.”

(Troleibuzul)

„Libelula cu motor

Duce oamenii în zbor.”

(Avionul)

„Umblă dânsa prin grădini

Căutând mereu găini.”

(Vulpea)

„Prin pădure, prin zăvoaie,

Dânsul oile jupoaie.”

(Lupul)

„Mândru de coroana lui,

Împărat al codrului,

De departe îl zărești

Purtând coarnele regești.”

(Cerbul)

„Ca un fulger prin copac

Printre crengi s-a strecurat,

Căutând mereu alune,

Fiindcă-i plac,

Că-s tare bune.”

(Veverița)

„Umblă singur prin pădure,

Căutând miere și mure.”

(Ursul)

„Urecheatul câmpului

Ținta vânătorului,

Altul ca el nimeni nu-i:

Fuge și umbra lui.”

(Iepurele)

„Rozătorul mititel

Toți se sperie de el.”

(Șoarecele)

„Picioarele lungi le are

Și-i pasăre călătoare;

Totuși, nu ea v-a adus

Într-un coș putat pe sus.”

(Barza)

3.2. Jocul didactic geografic, modalitate de reactualizare a cunoștințelor elevilor.

Verificarea nivelului de cunoștințe precum și priceperile și deprinderile dobândite de elevi în orele anterioare, se realizează în fiecare lecție prin verificarea curentă, dar și în lecții organizate în mod special, lecții de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor. Scopul verificării este să se stabilească, dacă elevii și-au însușit bazele științei geografice, noțiunile și termenii geografici și să se verifice priceperile și deprinderile practice și gradul lor de automatizare.

Astfel în lecțiile în care am verificat cunoștințele, priceperile și deprinderile geografice prin jocuri geografice am efectuat în prealabil o scurtă verificare frontală prin întrebări și răspunsuri care să respecte logica lecției anterioare și să redea esențialul ei, sau o verificare individuală, elevii primind muncă independentă să răspundă la întrebările din manual, să rezolve un execițiu dat în manual sau să completeze o fișă de evaluare referitoare la cunoștințele ce trebuiesc verificate.

Jocul didactic la lecțiile de geografie, din clasa a-IV-a, se poate prezenta prin careuri, integrame, aritmogrife și rebusuri geografice. Acestea plac foarte mult elevilor, îi captează în dezlegarea lor, dezvoltându-le gândirea, judecarea, imaginația și memoria. Ei se frământă inteligent în căutarea adevărată a soluțiilor, făcând apel la toate cunoștințele căpătate cu privire la noțiunile, obiectele și fenomenele puse în discuție la lecție, predate de învățător. Prin dezlegarea careurilor elevul face legături interdisciplinare între cunoștințele dobândite anterior. Acum el are ocazia să sistematizeze și să aprofundeze în același timp ceea ce este esențial în conținuturile geografiei. Întrebarea care se pune este: Când se pot folosi acestea în lecție?

Ele pot fi folosite în fiecare oră pentru verificarea cunoștințelor anterioare. Primele vor fi mai ușoare, mai transparente, fiind rezolvate în colectiv, cu demonstrații la tablă, apoi, treptat se va spori gradul de dificultate și volumul de cunoștințe condensat în conținutul lor.

Prin dezlegarea lor, învățătorul își poate da seama cât de bine a fost însușită de către elev materia predată, ce lacune există, ce erori predomină.

La lecția „România. Așezarea. Hotarele. Vecinii. Suprafața.”, reactualizarea cunoștințelor s-a făcut cu ajutorul unui careu însoțit de o schiță de hartă mută.

Obiectivele operaționale verificate au fost:

O1: să precizeze poziția geografică a României;

O2: să enumere și să localizeze pe schița de hartă mută vecinii țării noastre;

O3: să precizeze poziția localității natale pe harta țării.

Completați careul următor pe orizontală, astfel încât literele date să se potrivească în numele unor vecini ai României.

Continentul din care face parte România;

Se învecinează în partea de Nord cu țara noastră;

Se învecinează în partea de Sud cu România;

Se învecinează la Est cu România;

Se învecinează la Sud-est cu România;

Se învecinează în Est cu țara noastră;

Fluviu care formează granița de sud;

Poziția geografică a orașului natal (Oradea).

La lecția „Afluenții Dunării” verificarea cunoștințelor s-a făcut cu ajutorul unui rebus geografic, iar obiectivul operațional a fost:

O1: să identifice principalele ape curgătoare din România după forma de relief din care izvorăsc, forma de relief străbătută, locul de vărsare, orașe străbătute.

Completați rebusul următor astfel încât pe verticala AB să obțineți denumirea fluviului care străbate țara noastră:

Afluent al Argeșului ce trece prin București;

Apă curgătoare care izvorăște din Munții Făgăraș;

Râu din partea de Sud-vest care se varsă în Dunăre în apropiere de Porțile de Fier I;

Afluent al Mureșului care străbate Podișul Transilvaniei;

Apă curgătoare care desparte Munții Apuseni de Poiana Ruscă;

Râu important care străbate Podișul Moldovei;

Apă curgătoare ce izvorăște din Munții Bucegi.

Acest rebus geografic s-a stabilit în funcție de obiectivul lecției. Am adresat întrebările întregii clase, toți elevii s-au gândit, unul a venit la tablă și a completat prima rubrică, jocul continuând în același mod.

Am folosit rebusul geografic la verificarea lecției “Vremea și clima României”.

Obiectivele operaționale:

O1: Să demonstreze că au înțeles noțiunile de vreme și climă prin prezentarea lor comparativă;

O2: Să prezinte elementele climei;

O3: Să stabilească vântul cel mai important pentru partea de NE a țării;

O4: Să deducă tipul de climă din țara noastră.

Completând corect rândurile verticale veți obține pe orizontala AB felul climei din țara noastră:

Temperarura, vânturile și precipitațiile urmărite la un moment dat într-un anumit loc ne arată cum este………..

Temperatura, vânturile, precipitațiile urmărite timp îndelungat și pe suprafețe extinse ne arată cum este………

Cel mai impotant element al climei este……..

Instrumentul cu care se măsoară temperatura se numește………

Ploile, ninsorile se mai numesc……….

Pe lângă temperatură și precipitații un alt element al climei este………

Vântul care bate iarna în partea de nord-est a țării noastre este……..

Acest rebus a fost dezlegat individual de către fiecare elev, aceștia fiind notați conform unui punctaj stabilit anterior. Astfel pentru fiecare completare corectă pe verticală s-a obținut un punct, iar pentru orizontala AB, două puncte. La notare 21 de elevi au obținut calificativul FB, 4 elevi, calificativul B. Calificativul I și S nu au existat.

3.3. Jocul didactic geografic, modalitate de transmitere-învățare a cunoștințelor și de formare a priceperilor și deprinderilor geografice

Pentru a transmite cunoștințele de geografie în scopul însușirii temeinice a acestora de către elevi învățătorul poate să folosească o varietate de metode, dar mai ales cele participative. Jocul didactic geografic este una dintre aceste metode care transferă elevul în rolul de subiect al educației, contribuind prin excelență la activizarea lui , la dobândirea cunoștințelor și deprinderilor prin efort propriu.Ele se combină cu alte mijloace frecvent folosite în cadrul orelor de geografie, cum ar fi: munca cu manualul, cu harta, cu atlasul, demonstrarea cu ajutorul altor mijloace de învățământ (jetoane, stegulețe, semne convenționale), modelarea, scheme logice și cartografice. Astfel jocul didactic geografic ajută învățătorul să realizeze transmiterea noilor cunoștințe într-un mod plăcut, atractiv, evitând plictiseala și monotonia.

Astfel, lecția “Orașele“a debutat cu un joc în care pe o rețea elevii scriu orașele pe care le cunosc. În prima fază fiecare elev a primit o fișă pe care a completat-o individual cu numele orașelor cunoscute. Apoi s-a lucrat în perechi și s-a completat cu această ocazie rețeaua cu numele de orașe cunoscute de colegul de bancă. În continuarea jocului s-au format grupe de câte șase elevi ce au completat rețeaua cu alte nume de orașe. Completarea fișelor s-a făcut într-un anumit timp stabilit de la începutul jocului de către învățător. În final, pentru prima parte a jocului, ierarhizarea grupelor s-a făcut după numărul de orașe scrise pe rețea. Pentru fiecare oraș scris pe rețea s-a acordat un punct.

În continuare,le-am cerut elevilor să descopere în textul lecției orașele mai importante din țară: București, Constanța, Iași, Timișoara, Cluj Napoca, Galați, Brașov, Craiova, Ploiești, Brăila, Oradea, Bacău și să le sublinieze pe rețeaua întocmită de ei. Apoi fiecare grupă de elevi a primit o schemă logică, după care a caracterizat un anume oraș. Reprezentanții grupelor au pregătit descrierea unui oraș după următoarea schemă logică:

Așezare

a) în ce parte a țării?

b) pe ce fomă de relief?

c) pe ce apă?

Importanța

-întreprinderi

-instituții

Obiective turistice

Pentru această parte a jocului fiecare grupă a primit un anumit punctaj, câte 3 puncte pentru fiecare întrebare. Pentru descrierea orașelor elevii au folosit doar textul lecției din manual, dar și atlasele geografice. Fiecare grupă a prezentat descrierea orașului pe baza materialului rezultat și cu ajutorul hărții. Pentru modul de prezentare la hartă s-au acordat 3 puncte, iar grupa câștigătoare s-a stabilit în funcție de punctajul obținut.

Prin acest joc didactic am realizat următoarele obiective propuse:

O1: să redea corect și conștient noțiunea de oraș;

O2: să descopere un număr cât mai mare de orașe din țara noastră;

O3: să selecteze orașele importante;

O4: să descrie un oraș după schema logică dată;

O5: să interpreteze harta punând în evidență așezarea orașelor, respectiv direcția cardinală, formele de relief și apele pe care se află situate ș.a.

Jocul “De-a județele“ folosit la lecția “Organizarea administrativ-teritorială“ a României (varianta I) a ajutat elevii să rețină cu mare ușurință județele țării și multe date despre ele. Elevii au lucrat individual. Fiecare elev și-a ales un județ și l-a caracterizat în câteva propoziții referindu-se la așezare (N, E, S, V, centrul țării), reședință de județ, vecinii, relief (munte, podiș, câmpie).

Învățătorul a intervenit și a completat, dacă a fost cazul, apoi prin vot fiecare elev din clasă a acordat sau nu câte un punct. A câștigat elevul care a avut caracterizarea cea mai corectă și complexă.

Exemplu: județul Tulcea este așezat în sud-estul țării, orașul reședință de județ este Tulcea. El se învecinează cu județele: Galați, Brăila, Constanța. Alți vecini: Marea Neagră și Ucraina; relief: Podișul Dobrogei, Munții Dobrogei, Delta Dunării.

Deși ponderea jocurilor în etapa de dobândire a cunoștințelor este mai scăzută în comparație cu celelalte momente ale lecției, utilizarea jocurilor-concurs în unele lecții de transmitere-învățare, permit realizarea scopului și obiectivelor lecției, dacă sarcinile instructive se îmbină cu elementele de joc și dacă conținutul lui este stabilit în concordanță cu prevederile programei școlare și a manualului . Jocul didactic trebuie astfel organizat, încât elevii să fie permanent conștienți de faptul că se află într-o situație de concurs unde pot câștiga doar dacă dețin multe cunoștințe. Diversificarea metodelor de învățământ, deci și utilizarea jocului didactic ca metodă de transmitere-învățare, contribuie la atractivitatea procesului didactic și eficientizarea lecțiilor de geografie.

3.4. Jocul didactic geografic, modalitate de fixare și consolidare a cunoștințelor geografice

Fixarea și consolidarea cunoștințelor se realizează în partea finală a lecției după momentul de transmitere-învățare, fiind un moment foarte important în cadrul lecțiilor. În această etapă a lecției cunoștințele și informațiile predate se așează într-un sistem logic, într-o schemă care-i ajută pe elevi atât la reținerea cu mai multă ușurință a informațiilor și datelor din lecția nouă, cât și la încadrarea lor în sistemul logico-științific al cunoștințelor geografice.

Completarea acestui moment al lecției cu un joc geografic adecvat contribuie nu numai la destinderea, relaxarea elevilor, dar și la realizarea unor obiective didactice care stabilesc modul în care cunoștințele au fost înțelese și însușite, care contribuie la formarea unor priceperi și deprinderi practice. Jocul, în același timp, completează cunoștințele noi, le asociază cu cele anterioare.

Pentru fixarea și consolidarea conștințelor am folosit atât jocuri pe care le-am menționat pentru celelalte etape ale lecției sau variante ale acestora, cât și jocuri didactice noi, caracteristice acestui moment.

“Loto geografic” este un joc interesant, antrenant și atractiv. Pentru acest joc am confecționat un cartonaș divizat în mai multe dreptunghiuri. În fiecare dreptunghi am scris un termen geografic și un număr, iar pe cartonașe am desenat semnele convenționale corespunzătoare numerelor și termenilor respectivi. Am indicat, pe rând, termenii notați pe cartonul mare, în timp ce elevii au desenat pe locul respectiv semnul convențional corespunzător. Se apreciază corectitudinea modului de desfășurare a acestei activități, când toate dreptunghiurile sunt acoperite cu semne convenționale corect desenate.

Am avut în vedere următoarea capacitate: desenarea corectă a semnelor convenționale în spațiile indicate de numerele de pe cartonașe și asocierea lor.

‘

Au fost stabiliți pentru aprecierea răspunsurilor, următorii descriptori de performanță, corespunzători calificativelor uzuale:

Cerințele de conținut ale desenelor utilizate în realizarea jocului didactic impun, în cazul predării și învățării cunoștințelor de geografia României la clasa a IV-a:

congruența cu conținutul lecției, al programei școlare și cu explicația învățătorului;

asigurarea corectitudinii și sugestivității;

proporționarea corectă a formelor și dimensiunilor.

Cerințele estetice presupun executarea semnelor convenționale cu linii simple, clare, vizibile și accentuate, ordonat și corect.

Cerințele metodice au avut în vedere executarea, în mod concomitent, a semnelor convenționale, cu expunerea cerinței de către învățător și în timpul stabilit de acesta.

Am folosit “Loto geografic” pentru fixarea și consolidarea cunoștințelor la lecțiile: “Înfățișarea pămâtului țării noastre”, Vremea și clima României”, “Agricultura și produsele agro-alimentare”.

Șaradele geografice contribuie la dezvoltarea spiritului creator al elevului, cerând răspunsuri exacte. Ele au rol de înviorare, de divertisment și sunt de scurtă durată:

a). Nume de oraș format dintr-un târg și un râu: Târgu-Mureș, Târgu-Jiu

b). Oraș cu nume de fată: Constanța

c). Oraș plutitor: Corabia

d). Oraș cu nume de imperiu: Roman

e). Nume de munte format din două plante: mac + in (Măcin, Mțtii Dobrogei)

f). Numele unui animal de apă devine mijloc de transport, dacă-l citești de la sfârțit:

rac-car

g). Suntem două surioare

Una mică, una mare

Alergăm zglobii prin munte

Și spre munte venim iute:

Târnava Mică și Mare

Rebusul geografic este un „joc” inedit prin care se dezvoltă procesele psihice ale elevului: gândirea, limbajul, memoria, atenția, creativitata, voința. Dorința de a rezolva orice problemă de tip rebusistic intensifică interesul pentru studierea disciplinei – geografie – necesare în soluționarea cerințelor date și astfel rebusul geografic ajută la dezvoltarea intelectuală a elevilor. Folosirea lui este importantă prin faptul că poate interveni stimulativ o dată cu creșterea curbei oboselii. Rebusul geografic contribuie la fixarea și consolidarea cunoștințelor prin faptul că noțiunile sunt redefinite prin cerințele date pentru completarea lui. Acesta constituie în același timp o situație-problemă pe care elevii trebuie să o rezolve corect pentru a corespunde ceea ce se cere pe verticală cu ceea ce se cere pe orizontală. Ei se află într-o permanentă stare de curiozitate ce se manifestă în dorința rapidă de a rezolva rândurile orizontale ale rebusului spre a descoperi cuvântul (cuvintele) de pe verticala (orizontala) A-B.

Prin urmare, rebusul geografic reprezintă o motivație eficientă pentru elevii (din ciclul primar) care au o mare satisfacție când reușesc să le rezolve, folosindu-și cunoștințele căpătate la orele de geografie în școală, ca și cele de cultură generală.

La început am folosit forme simple de rebus geografic pornind de la cele date în manual, la altele mai dificile. Prin acest joc geografic am reușit să trezesc dorința elevilor de a întocmi ei înșiși rebusuri.

Rebusul cu tema „Înfățișarea suprafeței pământului” a fost dezlegat la lecția cu același titlu:

Completând corect rândurile orizontale, veți obține pe verticala A-B numele țării noastre:

A A

B B

1.Forme de relief cu pante domoale

2.Ridicătură de pământ făcută de om

3.Locul unde încetează urcușul

4.Culoarea munților pe hartă

5.Culoarea dealurilor pe hartă

6.Forme vălurite de relief aflate la înălțimea dealurilor

7.Loc de curgere

În realizarea și folosirea rebusului geografic mi-am precizat dinainte: conținutul urmărit (o lecție, un capitol), modul de realizare (individual sau în grup), finalitatea urmărită (memorare, aplicare, transfer, creație), modul de evaluare (oral, scris, test).

Am folosit rebusul geografic pentru fixarea, consolidarea cunoștințelor la lecția „Orașele”.

Astfel am cerut elevilor să înlocuiască numerele de pe hartă cu orașele corespunzătoare. În final ei au putut afla numele celui mai mare port maritim al țării. Datorită faptului că împreună cu elevii am realizat în timpul orei o „hartă ilustrată” (s-a aplicat câte o vedere a orașelor pe harta țării), majoritatea au reușit să descopere cuvântul de pe verticala

A-B.

Înlocuind numerele de pe hartă cu orașele corespunzătoare, veți obține numele celui mai mare port maritim al țării:

Aritmogriful este un joc mai complicat pe care l-am planificat în lecția „Organizarea administrativ-teritorială a României”. Am explicat regula jocului: fiecărei cifre îi corespunde o singură literă. Indiferent unde se află cifra respectivă, se înlocuiește prin aceeași literă. Nu m-am mulțumit doar cu ghicirea și scrierea termenilor în grilă, ci am solicitat elevilor să stabilească cu ajutorul hărții, orașele reședință a județului.

a) Înlocuind cifrele prin litere, pe verticala A-B veți obține numele celui mai important oraș din România, iar pe orizontale denumirea unor județe din țară.

b)Colotați pe harta țării județele respective.

La lecția „Organizarea administrativ-teritorială a României (Varianta III) la etapa de consolidare a cunoștințelor am propus elevilor rezolvarea unui rebus cu suport cartografic:

La lecția „Agricultura și produsele agro-alimentare” mi-am propus realizarea următoarelor obiective operaționale:

O1: să prezinte importanța plantelor de cultură și a animalelor domestice;

O2: să localizeze geografic zonele de cultură și a animalelor domestice;

O3: să coreleze cultura plantelor și creșterea animalelor cu activitatea industrială care valorifică produsele agricole

În această lecție am folosit jocul „Să constrium împreună harta!” prin care am construit harta agricolă a țării. Am organizat un joc-concurs pe grupe de levi intitulat „Agricultura României”, folosind jetoane cu plante cultivate și animale domestice (semne convenționale). Am cerut elevilor să recunoască semnele convenționale, să arate importanța plantelor de cultură și a animalelor domestice și să le localizeze corect pe hartă.

Copiii au fost împărțiți pe patru grupe. Fiecare grupă a primit sarcina să fixeze jetoane pe hartă în concordanță cu cunoștințele însușite la lecție. Astfel, prima grupă trebuia să localizeze cultura de cereale, a doua grupă, pomii fructiferi, a treia grupă, vița-de-vie, iar a patra grupă-plantele textile. A ieșit câștigătoare grupă care a realizat cele mai multe localizări corecte.

Multe din jocurile realizate au avut ca suport harta de contur a României, elevii primind sarcina să o completeze, mai ales în mod independent. Ei au completat aceste hărți mute ajutându-se de manual și atlasul geografic. Am folosit astfel de hărți mute la lecțiile: „România. Așezarea. Hotarele. Vecinii. Suprafața.”, Orașele”, Organizarea administrativ-teritorială a României”.

La lecția „Vegetația și animalele” am realizat cu elevii o hartă zoogeografică, solicitându-le să aducă imagini decupate cu animale pe care apoi le-am aplicat corespunzător pe o hartă de contur desenată pe o coală mare de hârtie.

În cadrul lecțiilor referitoare la relief, vegetația naturală, cultura plantelor, elevii au localizat pe harta fizică a României expusă în clasă, grupele de munți din fiecare ramură muntoasă cu câte un steguleț cafeniu, dealurile și podișurile cu stegulețe galbene, câmpiile cu stegulețe verde-deschis, iar luncile și Delta Dunării cu verde închis. Nu în ultimul rând, jetoanele cu semne convenționale reprezentând păduri, livezi, podgorii, culturi de cereale, animale domestice și sălbatice repartizate pe hartă în conformitate cu informațiile din lecții, îi ajută pe elevi să-și fixeze și consolideze cunoștințele jucându-se. Astfel, prin joc ei compun hărți fizice, hărți administrativ-teritoriale, hărți agricole, hărți turistice, care le formează reprezentări trainice asupra imaginii generale a României. Se realizează astfel, o continuitate a jocului de la o lecție la alta în scopul încadrării acestora într-un sistem de lecții, în scopul clădirii noilor noțiuni pe cele învățate anterior și realizării unei interdisciplinarități între geografie și biologie, între geografie și activitățile practice prin colajele întocmite.

3.5.Jocul didactic geografic în lecțiile de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor

Programa școlară prevede și planificarea unor lecții speciale de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor.Acestea se planifică după parcurgerea unui capitol; la sfârșit de semestru, la sfârșit de an școlar, când se face recapitulare finală.

Aceste lecții au menirea să sistematizeze și să consolideze cunoștințele. Lecțiile de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor au un caracter sistematic, cunoștințele acumulate de elevi se generalizează într-un ansamblu mai larg, oferind posibilitatea unor corelări, ierarhizări a cunoștințelor după gradul de complexitate și în funcție de legăturile interne dintre obiecte și fenomene. În acest context elevii au posibilitatea să stabilească legături noi ce duc la generalizări mai cuprinzătoare decât cele cunoscute de ei, dezvoltându-le orizontul gândirii geografice și realizând premisele activității creatoare. Prin urmare, recapitulându-se un mare volum de cunoștințe, accentul se pune în primul rând pe aspectele generale, esențiale și nu pe o simplă enumerare a celor învățate. Aceste lecții au o anumită structură și se bazează pe o strategie preponderent activă, cu mijloace și materiale didactice deosebite, scheme speciale pe tablă. Lecțiile de recapitulare și sistematizare solicită intens gândirea, atenția, determină elevii la o maximă concentrare, de aceea completarea cu un joc didactic creează momente de destindere, respectând curba efortului în cadrul orei. Jocurile didactice sunt, la rândul lor, adaptate la materialul care se repetă:un capitol sau toată materia. Astfel, la sfârșitul capitolului “Varietatea pământului“ elevii au avut de rezolvat fișa recapitulativă cu fond cartographic și rebus.

Înlocuiți cifrele de pe hartă cu denumirile unităților de relief și veți găsi pe verticala A-B o trăsătură importantă a pământului românesc:

A

B

Acest rebus geografic s-a realizat la sfârșitul lecției, după ce s-a întocmit pe tablă schema recapitulativă . Aceasta s-a completat pe baza dialogului, localizând pe hartă și insistând asupra aspectelor generale pe care le-am esențializat. Jocul s-a desfășurat individual. Elevii care au rezolvat corect au fost recompensați prin înmânarea unui fruct de pădure sau a unor jetoane cu animale.

Concursurile geografice se organizează în cadrul lecțiilor în diferite etape ale acestora, dar mai ales în lecțiile de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor. Ele se pot organiza și în cadrul activităților extrașcolare, în cadrul unei drumeții, excursii sau serate.Aceste jocuri-concurs sporesc atractivitatea lecțiilor de geografie, produc buna dispoziție și un mediu prielnic inventivității și creației. Jocurile-concurs din cadrul lecțiilor de recapitulare și sistematizare la geografie respectă anumite componente de care trebuie să se țină cont în planificarea lui: sarcina didactică urmărită, conținutul jocului, elementele și regulile de joc, precum și punctajul care se acordă pentru rezolvarea lui.

Am organizat un astfel de joc-concurs la lecția “Apele curgătoare”. Obiectivele operaționale propuse au fost:

O1: să redea corect și cu cuvinte proprii noțiuni referitoare la apele României;

O2: să localizeze corect la hartă apele României;

O3: să caracterizeze după o schemă logică apele României de la izvor la vărsare;

O4: să compare apele între ele stabilind asemănări și deosebiri;

O5: să propună măsuri de păstrare curată a apelor.

În cadru festiv acest joc-concurs s-a numit “Știi și câștigi“-gen robingo. S-au întrecut câte patru participanți. Întrebările au fost formulate de învățător. Cel care știe răspunsul la întrebarea pusă trebuie să bată din palme (o singură dată). Câștigă elevul care răspunde corect la toate întrebările, totalizând cel mai mare punctaj.

Se reprezintă pe hartă cu culoare albastră (apele).

Ape care curg (curgătoare).

Ce este izvorul? (locul de unde un firicel de apă iese la suprafața pământului și curge).

Apă curgătoare mai mică ce se varsă într-o apă curgătoare mai mare (pârâu).

Locul unde se întâlnesc două ape curgătoare (conflunță).

Cum aflăm malul drept al unei curgătoare? (dacă ne așezăm cu fața în direcția de curgere a apei, vom afla spre dreapta malul drept).

Locul adâncit pe unde curge o apă (albie).

Ape ce nu curg (stătătoare).

Apă stătătoare mai întinsă și mai adâncită decât un lac (mare).

Marea noastră (Marea Neagră).

Mai mari și mai adânci decât mările (oceanele).

Apă bună de băut (potabilă).

Au apă sărată și adâncimi ce pot ajunge la câteva mii de metri(oceanele și mările).

Cum putem păstra apele curate?

Al doilea fluviu din Europa. (Dunărea).

Se urmăresc pe hartă de la izvor la vărsare (râurile).

Precizează numărul de țări străbătute de Dunăre (zece).

Intrând în țară, Dunărea taie Carpații formând un (defileu).

Oraș în apropierea căruia Dunărea se desparte în trei brațe (Tulcea).

Dunărea se varsă în (Marea Neagră).

Cele trei brațe prin care Dunărea își varsă apele în Marea Neagră sunt (Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe).

Dunărea, cea mai mare apă curgătoare din România curge de la (vest la est).

Dunărea izvorește din ( Munții Pădurea Neagră) din (Germania).

Lac situat în Munții Retezat, a cărui denumire ne aduce aminte de numele capitalei (Lacul Bucura).

Lac de acumulare construit pe Argeș (Lacul Vidraru).

Lac rotund în vârf de munte, cu nume de fată-n frunte, format într-un crater (Lacul Sfânta Ana).

Lac puțin ciudat , în urma unei alunecări format, după nume-i colorat (Lacul Roșu).

Căror lacuri, poți tu spune, gusturile le dau nume? (Lacul Amara).

Apă rău mirositoare

Rea pentru viețuitoare

Colorată-n mii de pete

Nu e bună nici de sete.

(Apa poluată)

Sunt trei râuri ca surori

Două-n nume au culori

Celălalt e cam grăbit

Căci din țară a ieșit.

(Crișul Alb, Crișul Negru, Crișul Repede)

Două râuri gemene

Pleacă din Hășmașul Mare,

Unu-i calm,curgând alene,

Până dincolo de hotare;

Celălalt,mai furtunos,

Taie munții până jos,

Dar apoi se liniștește

Și-n Dunăre se-oprește.

( Oltul și Mureșul )

Din Făgăraș, de unde curge,

Ea și prin capitală-ajunge

Apoi cu Argeșu-mpreună,

Se duc în Dunărea bătrână.

(Dâmbovița)

Ce deosebire există între râuri și lacuri?(râurile sunt ape curgătoare, iar lacurile sunt ape stătătoare).

Ce asemănare există între lacuri și Marea Neagră?(sunt ape stătătoare)

Câștigând puncte, apoi premii simbol, elevii au participat afectiv și efectiv la concurs, lăsându-se antrenați, încântați, organizând apoi, ei înșiși asemenea întreceri în pauze, folosind întrebări din toate obiectele studiate de ei.

La lecțiile “Căile de comunicație. Transporturile “ și “ Turismul “ am realizat jocul “Călătorii imaginare “.Acest joc este prezentat sub forma unor probleme distractive care solicită atât gândirea, cât și imaginația elevilor.

De exemplu: “Simion dorește să viziteze capitala țării. El locuiește în orașul Oradea. Ajutați-l pe Simion! “

Traseele imaginate de elevi se marchează la hartă cu un șnur, cu semne simbolice, stegulețe sau săgeți. Elevii au menționat și mijloacele de transport care pot fi folosite.

Altă variantă este jocul “Cu avionul prin țară “ care a înviorat lecția, dezvoltând limbajul geografic și nu în ultimul rând, capacitatea de a interpreta fenomenele geografice.

Exemplu: “Avionul va zbura în linie dreaptă de la Oradea la București. Peste ce județe va zbura? Peste ce forme de relief, ape curgătoare, orașe etc. “

Acesta a fost un joc de echipă, fiecare elev primind sarcini precise. Unul a avut sarcina de a urmări și spune județele, altul-apele, formele de relief. Pentru o mai bună reușită a jocului am folosit fragmente de lectură, ilustrații, iar traseul a fost marcat și în acest caz, cu semne simbolice, stegulețe.

3.6. Jocul didactic geografic, modalitate de evaluare formativă a cunoștințelor

În procesul de învățământ evaluarea cunoștințelor este importantă atât pentru învățător, cât și pentru elev. În urma evaluării eficiente, învățătorul constată, dacă a ales strategia didactică potrivită, dacă există puncte forte și lacune, care solicită un ansamblu de exerciții suplimentare pentru stimularea progresului sau dacă se impun modificări în cadrul acțiunii instructiv-educative.

La geografie, scopul evaluării este să se stabilească, dacă elevii și-au însușit bazele științei geografice, noțiunile și termenii geografici.

Din miltitudinea formelor de evaluare rezultate pe baza clasificărilor riguros întocmite de specialiști, am utilizat la clasă, în mare măsură, evaluarea inițială, pentru diagnosticare, evaluarea curentă, pentru înregistrarea feed-back-ului; evaluarea periodică pentru verificarea gradului de restructurare a materiei și evaluarea finală pentru întocmirea bilanțului. Toate acestea le-am aplicat oral, scris sau apelând la elemente de joc și de concursuri.

Astfel la lecția “Afluenții Dunării“ mi-am propus realizarea următoarelor obiective:

O1: să redea corect și conștient noțiunile de “afluent“, “confluență“;

O2:să descopere la hartă principalii afluenți ai Dunării de pe teritoriul României;

O3: să clasifice râurile în funcție de bazinele de colectare și de locul de vărsare (grupa de vest, de sud, de est).

O4: să caracterizeze o apă curgătoare după următorul algoritm:

izvor;

gura de vărsare;

forme de relief străbătute;

amenajări hidroenergetice;

afluenți.

O5: să emită cât mai multe păreri referitoare la poluarea și protecția apelor:

Pentru susținerea realizării acestor obiective am propus mijloace didactice variate și adecvate:

harta fizică a României;

harta județelor;

atlase geografice;

manualul;

schița de hartă din manual;

imagini cu râuri și hidrocentrale;

bilețele cu nume de râuri.

Ca metode și procedee didactice am folosit: conversația euristică, explicația,

descoperirea la hartă , jocuri didactice geografice, ghicitori. Lecția a fost de tip mixtă.

Pentru reușita lecției am considerat necesară introducerea jocului didactic atât în captarea atenției, cât și în evaluarea cunoștințelor.

După momentul organizatoric, am realizat captarea atenției elevilor cu ajutorul unui careu geografic, scris pe tablă la începutul orei:

Cerințele acestui careu au fost:

“În căsuțele aranjate pe trei rânduri orizontale se găsesc ascunse trei cuvinte care au legătură cu ultima lecție învățată la Geografie.Găsiți aceste cuvinte și le încadrați într-un chenar colorat. “

Următoarea etapă a lecției este aceea de reactualizare a cunoștințelor anterioare legate de lecția “Luncile și Delta Dunării“. Această etapă se face pe baza verificării frontale prin intermediul întrebărilor și a conversației.

Pregătirea psihologică se face pe baza întrebărilor:

“-De unde se alimentează Dunărea cu apă?”

“-Cum se numește o apă curgătoare care se varsă în altă apă curgătoare mai mare?”

“-Priviți harta României și descoperiți câțiva afluenți ai Dunării!”

A urmat apoi anunțarea temei, a obiectivelor și secvențele de dirijare ale învățării și fixării. Am considerat că este important să atenționez elevii că evaluarea se va face prin joc-concurs. Astfel, am propus, în acest moment al lecției, următorul joc didactic geografic care este în concordanță cu obiectivele lecției.

Clasa a fost împărțită în patru grupe. Fiecare grupă a desemnat pe rând câte un elev care a răspuns cerințelor jocului. Fiecare cerință a fost punctată. A câștigat grupa cu cele mai multe puncte.

I.Prima cerință, punctată cu 10 puncte consta dintr-o serie de ghicitori adresate elevilor –o ghicitoare la fiecare grupă:

“Niște pâraie-adunate

Curg mereu împreunate. “

(Râul)

“Care apă curgătoare

Dintre toate-i cea mai mare? “

(Fluviul)

“Cu aceste ajutoare

Orice apă curgătoare

Devine mereu mai mare. “

(Afluenții)

“Locul de vărsare

Într-un râu mai mare

Cum se cheamă oare? “”

(Confluență)

II. Învățătorul descrie o apă curgătoare, iar elevii ghicesc despre ce apă este vorba și o localizează la hartă:

Este cel mai mare afluent al Tisei. El izvorește din Carpații Orientali, trece prin

Depresiunea Transilvaniei, traversează Carpații Occidentali și Câmpia de Vest. Despre ce râu este vorba?

(Mureșul)

Care este cel mai lung râu din grupa sudică care izvorește din Carpații

Orientali, trece prin sudul Depresiunii Transilvaniei, străbate Carpații Meridionali, iar la ieșirea din munți își liniștește apele, străbate Câmpia Română și se varsă în Dunăre?

(Oltul)

Următorul râu izvorăște din Munții Făgărașului, are ca afluent important râul

Dâmbovița (care trece prin București).

(Argeșul)

Acest râu are o luncă deosebită cu numeroase frumuseți care au inspirat pe

scriitorii Vasile Alecsandri și Mihail Sadoveanu și pe pictorul Nicolae Grigorescu; curge prin vestul Podișului Moldovei, de la nord la sud, până la Dunăre.

(Siretul)

Pentru ghicirea râului s-au acordat 10 puncte, iar pentru localizarea la hartă, alte

10 puncte.

Total:20 puncte.

III. Învățătorul denumește un râu, elevii stabilesc grupa căreia îi aparțin, arată la hartă:

Tisa……………………..Grupa de Vest

Jiu……………………….Grupa de Sud

Ialomița………………..Grupa de sud

Prutul……………………Grupa de Est

Elevii localizează pe rând la hartă râurile amintite. Această cerință va însuma 20 de puncte: 10 puncte pentru stabilirea corectă a grupei de unde fac parte râurile, iar alte 10 puncte pentru localizarea corectă la hartă.

IV. Pentru a patra cerință a acestui joc-concurs au fost necesare bilețelele cu nume de râuri. Acestea au fost puse într-un bol de unde reprezentantul fiecărei grupe a extras un bilețel. Grupa a trebuit să caracterizeze râul de pe bilețel după următorul algoritm:

Izvorul

Gura de vărsare

Forme de relief

Amenajări hidroenergetice

Afluenții.

Mureșul:

Izvorăște din Carpații Orientali

Se varsă în Tisa

Trece prin Depresiunea transilvaniei, traversează Carpații Occidentali și Câmpia de Vest

Hidrocentrale pe Someșul Mic

Someșul, Târnava Mare, Târnava Mică și mulți alți afluenți.

b)Oltul

Izvorăște din Carpații Orientali

Se varsă în Dunăre

Trece prin sudul Depresiunii Transilvaniei, străbate Carpații Meridionali

Salbă cu hidrocentrale

Lotru-cel mai important afluent

c) Siretul

Izvorăște din Carpații Ucrainieni

Se varsă în Dunăre

Trece prin Podișul Moldovei, de la nord la sud

Hidrocentrala Stejarul (pe Bistrița)

Râul Bistrița- cel mai important afluent

d)Ialomița

Izvorăște din Munții Bucegi

Se varsă în Dunăre

Traversează Subcarpații și Câmpia Română

Hidrocentrala de la Moreni

Are ca afluent râul Prahova

Pentru această parte a jocului se recomandă 40 puncte, 8 puncte pentru fiecare

întrebare.

V. Pentru ultima parte a jocului fiecare grupă a primit câte o coală de hârtie împărțită în două părți care a avut următoarele cerințe:

VI. S-au acordat 10 puncte pentru grupa cu cele mai multe și importante posibilități /propuneri de poluare/ protecție a apelor (2 puncte/propunere).

La sfârșit s-au adunat toate punctele obținute de fiecare grupă. A căștigat grupa cu cele mai multe puncte.

Rezultatele obținute în urma evaluării prin acest joc-concurs desfășurat la clasa experimentală, clasa a IV-a E, au fost următoarele:

Grupa a III-a , locul I-100 puncte

Grupa I , locul II-80 puncte

Grupa a IV-a , locul III-76 puncte

Grupa a II-a , locul IV-68 puncte

Transformarea punctajului în calificative:

Prin joc elevii au demonstrat că și-au însușit cunoștințele și au demonstrat abilitate de lucru la hartă într-un procent mare. Dorința de a câștiga, întrecerea i-a mobilizat pe elevi la o activitate intensă și plăcută.

Prin joc și activitate în grup elevii au reușit în marea lor majoritate să obțină calificativul FB. Calificativul S (suficient) și I (insuficient) nu au existat.

Dacă la clasa a IV-a E, evaluarea cunoștințelor elevilor s-a făcut prin fișa de evaluare, care a vizat obiective referitoare la descoperirea la hartă ai principalilor afluenți ai Dunării, clasificarea râurilor în funcție de bazinele de colectare și locul de vărsare, caracterizarea unei ape curgătoare după algoritmul dat , importanța și modalități de protecție a apelor.

FIȘĂ DE EVALUARE

“AFLUENȚII DUNĂRII”

1. Locul unde o apă curgătoare se varsă în alta se numește……

(10 puncte)

2. Completați pe schița de hartă mută afluenții direcți ai Dunării.

(20 puncte)

3. Enumerați râurile din partea de vest a țării.

(20 puncte)

4. Caracterizați o apă curgătoare (la alegere) după următorul algoritm:

(40 puncte)

5.Emiteți cât mai multe păreri referitoare la poluarea și protecția apelor:

–

–

–

–

(10 puncte)

În urma aplicării fișei de evaluare la clasa a IV-a M , clasa martor, s-au acordat calificative conform punctajului stabilit și la clasa experimentală, clasa a IV-a E:

Considerăm că din dorința lor de a câștiga un concurs elevii au fost mai atenți, mai activi și mai motivați, acestea fiind motivele pentru care elevii din clasa experimentală (clasa a IV-a E) au obținut rezultate mult mai bune față de elevii clasei martor (clasa a IV-a M) la care evaluarea s-a făcut în mod tradițional (fără joc didactic).

CONCLUZII

Preocupându-mă de perfecționarea stilului de muncă pentru a ridica calitatea desfășurării procesului instructiv educativ, am reușit ca printr-o multitudine de jocuri, cât mai variate, organizate în sistem și efectuate consecvent, să ușurez elevilor mei efortul de însușire al cunoștințelor, de formare a noțiunilor geografice prevăzute de programa clasei a IV-a.

Că jocul este indispensabil dezvoltării copilului sub toate aspectele, o dovedesc clar studiile psihopedagogice apărute în acest sens.

În joc și prin joc, copilul învață să se situeze adecvat față de lume, însușindu-și o atitudine caracterizată prin dinamism, curiozitate intelectuală, plăcere a invenției, voință de victorie, nonconformism (în sensul bun de neîmpăcare cu rutina și comoditatea).

Lucrarea de față realizează un studiu care demonstrează eficiența utilizării jocului didactic în procesul de învățare al noțiunilor de geografie. Experiența acumulată în munca cu elevii mi-a dat posibilitatea să constat că integrarea jocului ca metodă activ-participativă în predarea-învățarea geografiei în învățământul primar, determină o mai mare eficiență a lecțiilor reflectată în rezultatele elevilor. Totodată am constatat că jocul didactic este un mijloc eficient activ și atractiv de instruire și educare a școlarului mic dacă este organizat în lumina cerințelor psihologiei învățării.

Practica folosirii jocului didactic geografic m-a determinat să desprind câteva concluzii:

1.Jocurile didactice asigură îmbinarea elementelor distractiv-recreative cu cele de muncă instructiv-educativă cu scopul ca, treptat, să aibă câștig de cauză cele instructiv-educative;

2.Jocul didactic poate fi introdus la începutul , la mijlocul, la sfârșitul orei, atunci când elevii manifestă semne de obseală neuro-psihică sau când observăm că scade interesul pentru învățătură;

3.Jocul didactic contribuie la îmbogățirea, fixarea, sistematizarea și aprofundarea cunoștințelor și deprinderilor elevilor;

4. Jocul didactic nu trebuie să devină un scop în sine ci să contribuie prin mijloacele lui specifice apropiate copilului de vârstă școlară mică, la realizarea sarcinilor instructiv-educative prevăzute de programa școlară în vigoare;

5. Jocurile didactice, prin buna organizare a acestora formează la elevi calitatea de buni organizatori și în consecință contribuie la formarea încă de la această vârstă a personalității lor;

6. Prin joc elevii învață cu plăcere , cei timizi devin volubili, activi, mai curajoși, capătă încredere în capacitățile lor, învață să-și subordoneze interesele personale în fața intereselor grupului;

7. Prin joc este antrenată toată clasa de elevi la asimilarea cunoștințelor, formarea priceperilor și deprinderilor prin forțe proprii.

Avându-se în vedere complexitatea problematicii studiul poate fi adâncit, abordându-se jocul din alte perspective. Un lucru este cert: elementele de joc încorporate în procesul instructiv-educativ pot motiva și stimula puternic elevii, determinându-i pe aceștia să participe activ și efectiv la procesul de învățare ca protagoniști și nu ca spectatori. Elevii devin astfel un subiect al educației, un factor de inițiativă, un colaborator al dascălului.

Integrarea organică a jocului didactic în activitatea de învățare a școlarilor mici, este de natură să contribuie la realizarea unor importante obiective ale formării personalității.

Prin urmare, jocul rămâne o problemă majoră în timpul întregii coplilării. El trebuie să fie permanent. Învățarea prin efort personal, prin manifestarea independenței în acțiune, gândire și exprimare însoțită de bucurie și satisfacție va fi temeinică și se vor genera noi interese de cunoaștere.

Făcând din învățarea prin jocurile didactice un stil obișnuit de lucru am putut constata nu numai progrese la învățătură, mai ales din partea acelor elevi cu un ritm mai lent de lucru, ci și o participare voluntară tot mai deschisă a elevilor la lecție, un interes sporit și o evidentă plăcere pentru lecțiile în care așteptam jocuri de destindere.

Astfel am costatat că jocurile didactice integrate în lecțiile cu caracter geografic au adus varietate, veselie, au prevenit monotonia și plictiseala.

PROIECT DE ACTIVITATE

CLASA:a IV-a

OBIECTUL: Geografie

SUBIECTUL LECȚIEI: Marea Neagră

TIPUL LECȚIE: Mixtă

VARIANTA LECȚIEI:Munca în grup

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ:

I.Să localizeze corect elemente ale spațiului geografic;

II.Să observe dirijat –nedirijat elemente ale mediului înconjurător;

III.Să identifice și să descrie caracteristici ale elementelor geografice;

IV.Să demonstreze grija față de mediul înconjurător.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

La sfârșitul orei elevii vor fi capabili:

O1: să localizeze Marea Neagră pe harta Europei precizând: așezarea, întinderea și adâncimea ei;

O2: să identifice pe harta țărilor vecine, porturile românești și fluviile care se varsă în mare;

O3: să realizeze asociații între temperatura apei, salinitatea, adâncimea ei și unele fenomene fizice;

O4: să descopere viețuitoarele Mării Negre;

O5: să descrie țărmul românesc al Mării Negre;

O6: să arate importanța Mării Negre, evidențiind și posibilitatea de protecție a mediului.

STRATEGII DIDACTICE:

METODE:

M1:-descoperirea la hartă

M2:-observația

M3:-conversația euristică

M4:-descrierea

M5:-jocul didactic

M6:-explicația

M7:-comparația

MIJLOACE:

m1:-harta fizică a Europei

m2:-schița de hartă a Mării Negre

m3:-atlas geografic

m4:-harta ilustrată a mării

m5:-imagini specifice Mării Negre

m6:atlas zoologic

m7:jetoane cu denumirea porturilor, vapor, plajă, viețuitoare specifice.

m8:lectura “Marea” de Nina Cassian

m9:-fișa de lucru.

SCHIȚA LECȚIEI

MAREA NEAGRĂ

Așezare:-în partea de sud-est a României

Gustul apei:-apa mării este sărată și amară

Temperatura:

Vara:20-300C

Iarna:sub 00C

Viața în Marea Neagră:

Plante:alge

Animale:meduze, melci, scoici, scrumbii, căluțul de mare, sturioni, delfini.

Țărmul românesc:

Brațul Chilia-Vama Veche

Importanța Mării Negre:

turism

transport

pescuit

petrol

legătura cu alte țări

Concluzie: să păstrăm mediul marin curat și frumos.

ANEXA 1

1.GRUPA PESCĂRUȘILOR –FIȘĂ DE LUCRU

Marea Neagră-așezare, întindere, adâncime

În ce parte a României se află Marea Neagră?……………………………………………….

De câte ori este mai mare suprafața mării decât a țării ?. …………………………………

Enumerați țările cu ieșire la Marea Neagră:………………………………………

Adâncimea maximă a mării este de:……………………………………………………………..

Fluviile care se varsă în Marea Neagră:

D………………………

N………………………

D………………………

2.GRUPA METEOROLOGILOR-FIȘĂ DE LUCRU

Marea Neagră-salinitate și temperatură

Ce gust are apa mării ?……………………………………………………………………………….

Cât de sărată este apa mării:-la suprafață……………………………………………………..

-în adâncime…………………………………………………….

3.Temperatura apei mării:

-vara:……………………………….

-iarna:………………………………

4. Când și unde îngheață apa mării?………………………………………………………………..

3.GRUPA PRIETENII MEDIULUI MARIN

Marea Neagră-viața

Viața în Marea Neagră:

-plante:………………………………………………..

-animale:……………………………………………..

Propuneri pentru păstrarea mediului mării:

–

–

4.GRUPA TURIȘTILOR-FIȘĂ DE LUCRU

Marea Neagră-țărmul

Țărmul românesc ține de la ……………………până la……………………………..

Porturi românești la Marea Neagră……………………………………………………

……………………………………………………

……………………………………………………

Importanța mări …………………………………………………..

ANEXA 2

MAREA

de NINA CASSIAN

Ai văzut vreodată marea?

Nu-i albastră, ba e verde

Ba-i prietenă cu zarea

Și-n culoarea ei se pierde.

Uneori tărcată-i parcă,

Albă vânătă-n furtuna

Norii-n tunet se descarcă

Se despart și se adună.

Alteori, e marea lină

Blândă ca un lac aproape

Luna, far cu față plină

Calcă în vaza ei pe apă.

Ziua plaja-i în dogoare

Vântul unduie alene

Iar pe mal sclipesc în soare

Pescăruși cu alte pene.

Ați văzut vreodată marea?

Negreșit să o vedeți

Să-i știți unda și culoarea

Multele ei frumuseți.

Să primiți pe via hartă

Cum în duhga zării- albastre Mari corăbii trec și poartă Steagul scump al țării noastre.

CAPITOLUL IV

ANEXE

COLECȚIE DE JOCURI ȘI GHICITORI GEOGRAFICE PE DIFERITE TEME

REBUSURI

“ORIENTARE GEOGRAFICĂ”

Pe verticala A-B veți obține denumirea desenului pe care sunt redate micșorat și orientate după punctele cardinale întinderi mari de teren:

Orizontal:

Granițe

Sud

Est, nord, sud, vest sunt cele patru…

Apus

Instrumentul cu ajutorul căruia ne putem orienta în spațiu

“OAMENI ȘI LOCURI”

Pe verticala A-B veți obține numele locuitorilor care formează marea majoritate a populației din țara noastră:

Orizontal:

Unități administrativ-teritoriale cu număr mai mare de populație.

Este țara noastră.

Unități administrativ-teritoriale mici.

Alcătuiesc comuna.

Provincie istorică în centrul țării.

Capitala României.

“PORTURI FLUVIALE”

Completând rândurile pe verticală, veți obține pe coloana A-B numele unor tipuri de transporturi.

Orizontală:

Pe apă se transportă călători și….

Mijloc de transport pe apă (articulat).

BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE PSIHOPEDAGOGICĂ

ADLER ALFRED, Cunoașterea omului, Ed. IRI, București, 1996.

BOCOȘ MUȘATA, Cercetare pedagogică-Suporturi teoretice și metodologice,Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003.

BONCHIȘ ELENA, Copilul și copilăria- o abordare psihopedagogică, Ed. Imprimeriei de Vest, Oradea, 1998.

BUNESCU VASILE, Modernizarea învățământului primar, Revista de pedagogie, București, 1981.

CERGHIT IOAN, Metode de învățământ, EDP, București, 1976.

CHATEAU JEAN, Copilul și jocul, EDP, București, 1975.

CLARADE EDUARD, Psihologia copilului și pedagogia experimentală, EDP, București, 1975.

ELKONIN D.P., Psihologia jocului, EDP, București, 1980.

HUIZINGA JOHAN, Homo Ludens, Ed. Univers, București, 1977.

IONESCU MIRON, ION RADU , Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001.

MALIȚA MIRCEA, Copilul și jocul, Culegere editată de Revista de Pedagogie, București, 1975.

PIAGET JEAN, Psihologia copilului, EDP, București, 1968.

POPESCU NEVEANU PAUL, Dicționar de psihologie, Ed. Albatros, București, 1978.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI ÎNVĂȚĂMÂNTULUI, Dicționar de psihologie, EDP, București, 1979.

ȘCHIOPU URSULA, VERZA EMIL, Psihologia vârstelor-ciclurile vieții, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1978.

BIBLIOGRAFIE DE SPECIALITATE

MARICUȚOI VICTORIA, Rebusuri, careuri, ghicitori și proverbe, Ed. Gheorghe Alexandru, Craiova, 1996.

NICOARĂ EMANOIL, PENEȘ MARCELA, Îndrumător pentru utilizarea manualului Geografia României, Ed. Aramis, București, 1998.

NICOARĂ EMANOIL, STAN LUCIAN, NICOLAE ALINA, Ghicitori și jocuri geografico-istorice pentru învățământul primar, Ed. Aramis, București, 2000.

POPESCU NEVEANU PAUL, Probleme ale învățării în clasele I-IV, EDP, București, 1969.

PROGRAMA ȘCOLARĂ, CLASELE A III-A ȘI A IV-A, E.D. București, 2004.

REVISTA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR , nr.1, Ed. Discipol, București, 2002.

REVISTA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR , nr. 3-4, Ed. Discipol, București, 1995.

STOICA DUMITRU, BUȘE LIMBIVIA, Metodica predării geografiei la clasele I-IV, , EDP, București, 1988.

TOMESCU VIORICA, Metodica predării geografiei la clasele I-IV, , EDP, București, 1995.