4000-6000 caract [311674]
Cuprins
ABSTRACT
4000-6000 caract
REZUMAT
SECTIUNEA 1 150.000-300.000 caract
1.1. [anonimizat]
1.2. Publicatii Relevante ……………………………………………………………………..
1.3Directii de cercetare postdoctorala abordate
……………………………………………………………………
1.3.1.Aplicatiile endoscopiei digestive in practica pediatrica ……………………………………………………………
1.3.1.1. Diagnosticul si managementul ingestiei de corpi straini la copii
1.3.1.2 Leziuni endoscopice inedite la copii
1.3.1.3. Tehnici endoscopice rare si aplicabilitatea acestora la pacientii pediatrici
1.3.1.4. Studiul metodelor alternative de diminuare a anxietatii fata de procedurile endoscopice
1.3.1.5. Diagnosticul si managementul hemoragiilor digestive in pediatrie Nicoleta
1.3.1.6 Tulburari digestive functionale …Claudia
1.3.2 [anonimizat]
1.3.3. Tumori solide ale copilului MRD
1.3.3.1. Consideratii asupra rabdomiosarcoamelor
1.3.3.2. Tumorile Wilms
1.3.3.3 Leziuni solitare rare: insulinomul & teratomul
1.3.4. Interrelatii intre pediatria sociala si medicina adolescentului Raluca+Smaranda
2.3.1. Sarcina si nasterea in adolescenta
2.3.2. [anonimizat] 2 25.000 caract
2.1. Dezvoltare academica si profesionala Planul de management al carierei
2.2. Proiecte viitoare si directii de cercetare
Rezistenta la antibiotice a H.[anonimizat]?
[anonimizat]?
Comportamente adictive ale adolescentilor/violenta in familii proiect reiffeisen/edu prevent
2.3.Concluzii………………………………………………………………………………
SECTIUNEA 3
Bibliografie……………………………………………………………………………………….
Sectiunea 1
Diagnosticul si managementul ingestiei de corpi straini la copii TERMINAT SMARANDA
Leziuni endoscopice inedite la copii
Tehnici endoscopice rare si aplicabilitatea acestora la pacientii pediatrici
Studiul metodelor alternative de diminuare a [anonimizat]: insulinomul & [anonimizat] 2
Rezistenta la antibiotice a H.pylori si introducerea de scheme terapeutice alternative in pediatrie
Bolile inflamatorii intestinale in populatia pediatrica
Pancreatitele acute ale copilului si stresul oxidativ
Comportamente adictive ale adolescentilor/violenta in familii 88
REZUMAT-[anonimizat], sustinerea si acordarea atestarii tezei de acreditare a unui cadru didactic sau cercetator reprezinta cea mai inalta pozitie profesionala a acestuia confirmand realizarile sale stiintifice si academice oferind totodata perspective reale de dezvoltare in viitor. [anonimizat]-zisa desfasurata in perioada de dupa sustinerea doctoratului – 2005 – urmarind selectia, dezvoltarea si aprofundarea unor teme majore din patologia digestiva si suferintele asociate, cu accent pe gastroenterologia copilului si adolescentului incluzand diagnosticul, managementul general si specific ca si monitorizarea imediata si in timp a celor mai importante asemenea suferinte. Astfel preocuparile noastre s-au orientat cu predilectie catre afectiuni cu larga raspandire epidemiologica ca boala ulceroasa (subiectul tezei de doctorat), refluxul gastroesofagian, hemoragiile digestive, patologia intestinului subtire dar si a colonului, tumorile benigne si maligne ale tubului digestiv Toate s-au inscris armonios in profilul de baza al specialitatii – pediatria generala – adaugandu-li-se si unele maladii ale adultului (legate de obtinerea apropiata – martie 2017 – a celei de a doua specialitati: gastroenterologie generala) dar si continuarea unor preocupari legate de endocrinologie (disciplina in care mi-am pregatit lucrarea de diploma), etica, istorie si cultura a medicine etc. De asemenea problematica cercetarilor si publicatiilor s-a extins si prin obtinerea competentei practicii ultrasonografiei dar si a fibroendoscopiei tubului digestiv. Am fost preocupat constant de multiple si diferite forme de activitati stiintifice prin realizarea de comunicari , mese rotunde sau dezbateri prezentate la numeroase manifestari de prestigiu nationale sau peste hotare – cu postere si rezumate publicate in volumele de rezumate dar mai ales am publicat in calitate de prim autor sau coautor in reviste stiintifice cotate ISI, indexate PubMed sau alte BDI, CNCSIS. Se adauga redactarea ca auto unic sau coautor al unor monografii, volume didactice ori capitole tiparite in edituri reputate care s-au bucurat de succes unele fiind revazute si reeditate. Activitatea publicistica a fost apreciata si prin citarea unor lucrari in publicatiile altori autori. In final amintesc si efectuarea unor specializari sau schimburi de experienta in domeniu la Lyon (200?) sau Crema (2013) oferite de…sau la Salzburg (?) in Teza de abilitare este structurata conform recomandarilor Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare. Lucrarea reprezinta o sinteza a activitatii profesionale, didactica si de cercetare stiintifica piersonale desfasurata in perioada 2005-2016.
Sinteza Activitatii Stiintifice, Didactice si de Cercetare
Sunt nӑscutӑ la 19 februarie 1972, absolventӑ a Liceului de Matematica-Fizica ”Costache Negruzzi” din Iasi in 1990 si a Facultӑții de Medicinӑ Generalӑ a Universitӑții de Medicina si Farmacie “Grigore T. Popa” din Iasi in 1996. La terminarea studiilor universitare am reusit la concursul national de Rezidentiat din anul 1997 (pozitia 81) si am ales specialitatea Pediatrie iar dupa un an am obtinut tot prin concurs postul de preparator la disciplina Pediatrie.
In perioada rezidentiatului, conform legislatiei in vigoare la data respectiva, am urmat cursul de ecografie generala organizat de Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” din Bucuresti si Spital ul….cantacuzino din Bucuresti, sustinand examenul de atestat in2002. (Certificat de competenta seria seria A Nr. 005683). Consider important sa mentionez faptul ca presedintele comisiei de examen a fost prof. Univ. Dr ..Jovin, personalitate marcanta a medicinei romanesti si unul dintre pionierii ultrasonografiei din tara noastra. De asemenea, tot in perioada rezidentiatului am fost admisa la doctorat, sub conducerea Prof. Univ. Dr. Ioan Tansanu. In anul 2002 am devenit medic specialist pediatru.
In perioada 2003-2004 am urmat cursurile de formare in gastroenterologie pediatrica (Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” Bucuresti si Spitalul Clinic de Urgenta „Grigore Alexandrescu”, sub indrumarea… Stanescu) precum si cursul de formare in endoscopie digestiva diagnostica (Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” si Spitalul Clinic de Urgenta Colentina sub indrumarea Prof. Univ. Dr. Radu Voiosu). In anul 2004 am dobandit ambele atestate, cel de gastroenterologie pediatrica si cel de endoscopie digestiva diagnostica pediatrica, in urma sustinerii examenelor nationale organizate de Ministerul Sanatatii. (Certificat de competenta seria C Nr. 012377, Certificat de competenta seria C Nr. 013543).
In anul 2001 am fost promovata prin concurs la gradul didactic de asistent universitar.
In 2002 am devenit medic specialist pediatru in urma examenului sustinut in sesiunea din martie a anului respectiv
In 2005 am finalizat teza de doctorat, intitulata „Contributii la studiul ulcerului peptic la copil”, devenind doctor in medicina, specialitatea pediatrie. (Diploma…..
Din anul 2008 sunt medic primar pediatrie. Tot in anul 2008 am urmat si absolvit, la Scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar Bucuresti, cursul de formare in Management Spitalicesc (Diploma de absolvire seria A nr 00390). In anul 2009, in cadrul aceleiasi unitati de formare (Scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar Bucuresti) am participat la cursul „Actualitati in DRG”, iar in 2010, sub egida Ministerului Sanatatii si Institutului Est-European de Sanatate a Reproducerii, am absolvit cursul „Medicina Bazata pe dovezi” in vederea familiarizarii cu unele notiuni de baza pentru redactarea ghidurilor clinice. Mi-am continuat perfectionarea in domeniul endoscopiei digestive prin cursul de endoscopie terapeutica organizat de Centrul de Gastroenterologie si Hepatologie din cadrul Institutului Clinic de Boli Digestive si Transplant Hepatic Fundeni si de Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” Bucuresti, sub indrumarea Prof. Univ. Dr. Gheorghe Cristian, presedintele Societatii Romane de Endoscopie Digestiva in perioada… si a Prof. Univ. Dr. Mircea Diculescu. Tot in 2011, in urma aplicatiei depuse la Societatea Europeana de Endoscopie Gastrointestinala, am castigat un grant de mobilitate (European Society of Gastrointestinal Endoscopy Fellowship Grants), si am petrecut o luna la Spitalul „Edouard Herriot”, in serviciul de gastroenterologie, hepatologie si endoscopie digestiva condus de Prof. Univ. Dr. Thierry Ponchon, actual presedinte al…..In 2012 am obtinut atestatul in Endoscopie Digestiva Terapeutica . (Diploma de atestat seria C Nr. 031227). Tot in 2012 am urmat cursul de Management in Serviciile de Sanatate precum si cursul pentru obtinerea permisului de exercitare nivel II in domeniul radioprotectiei, specialitatea radiologie interventionala. (Permis nr 1190/2012 acordat de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare din cadrul Guvernului Romaniei). In 2013 am sustinut examenul de obtinere a Atestatului In Managementul Serviciilor de Sanatate (Diploma de atestat seria C Nr. 033429) si am aplicat si castigat un al doilea grant de mobilitate al Societatii Europene de Endoscopie Gastrointestinala. Astfel, in perioada iunie-august 2013 am fost bursiera in Centrul de Excelenta al European Society of Gastrointestinal Endoscopy din Crema, Italia sub conducerea Dr. Alessandro Zambelli, vicepresedinte al ESGE la acea data. La sfarsitul anului 2013 m-am inscris la cea de-a doua specialitate, Gastroenterologie, pe care o voi finaliza in cursul anului 2017. Activitatea de rezident s-a desfasurat in Institutul de Gastroenterologie si Hepatologie Iasi, sub coordonarea Prof. Univ. Dr. Anca Trifan. Ca rezident am participat la mai multe workshopurile de endoscopie de tip „hands-on”, dintre care as aminti cel de hemostaza endoscopica din cadrul United European Gastroenterology Week (Berlin, 2013), cel din cadrul Digestive Endoscopy Cluj (DEC 2013), si cele organizate de Centrul de cercetare în Gastroenterologie și Hepatologie a Universitatii de Medicina si Farmacie din Craiova, organizate sub indrumarea Prof. Univ. Dr. Adrian Saftoiu de catre Societatea Romana de Endoscopie Digestiva. (Postgraduate endoscopy hands-on Workshop-2014 respectiv Translational Endoscopic Imaging in Gastroenterology and Surgery-2015). Tot in 2014 am absolvit cursul de Manager de Proiect (Diploma de absolvire No. 00298620, curs recunoscut de Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice si de Ministerul Educatiei Nationale). In 2015 am fost invitata la Comisia Europeana sa iau parte, in calitate de expert, la evaluarea unor proiecte ce cercetare in cadrul Horizon 2020, respectiv al doilea stadiu al call-ului „Health, Demographic Change and Wellbeing' challenge” PHC 18 – 2015: Establishing effectiveness of health care interventions in the pediatric population”. Cu aceasta ocazie, la sediul Research and Innovation Agency din Bruxelles am luat parte la evaluarea in panel a unor proiecte din domeniul oncopediatriei. Tot in anul 2015 am devenit bursier, (prin competitie) a Salzburg Medical Seminars organizate de Children’s Hospital of Philadelphia si American Austrian Foundation. Astfel, am participat la un seminar cu durata de o saptamana ce a avut loc la Salzburg, pe teme de larg interes din domeniul pediatriei generale, sustinute de lectori renumiti de la…..Katherine Yun. Caroll…. In ultimii doi ani am efectuat doua module ale unui curs de depistare si monitorizare ecografica a artropatiei hemofilice (Ultrasound Preceptorship Programme HEAD-US ), organizat de Academia de Stiinte Medicale, Universitatea din Genova si Centrul Medical de Evaluare, Terapie, Educatie medicala specifica si Recuperare pentru copii si tineri Buzias. Acesta este un program pilot in tara noastra pe care, pe masura dobandirii competentelor necesare intentionez sa-l implementez in zona noastra geografica. In anul 2016, in cadrul Congresului National de Gastroenterologie, Hepatologie si Endoscopie Digestiva am participat la cursul „Update in chronic digestive diseases: What is changing, what is challenging” sub egida……
In ceea ce priveste activitatea didactica, asa cum am aratat anterior, am o experienta academica de 19 ani dintre care 6 ani in activitatea de predare. In acest interval am sustinut stagii si cursuri cu studentii de la diferite specializari: Medicina Dentara (anul II), seriile romana, franceza, engleza, Colegiul de Asistenta Medicala Generala , Medicina Generala (anul V), seriile romana si franceza, Colegiul de Asistente Medicale Stomatologice; in acelasi timp am lucrat cu rezidenti de pe diferite specialitati: pediatrie generala (modulul de pediatrie si ecografie) , medicina de familie, boli infectioase, ortodontie (modulul discipline fundamentale). Sunt autor al mai multor materiale didactice destinate studentilor:
1. Smaranda Diaconescu, Marin Burlea: Manifestations orales dans les maladies digestives de l'enfant; elements de gastroenterologie pediatrique. Edit. “Gr T Popa”, 78 pagini, Iasi 2015 ISBN 978-606-544-354-9
2. Smaranda Diaconescu, Marin Burlea: Pediatrie pentru Studentii Facultatii de Medicina Dentara. Edit. “Gr T Popa”, 2015, 169 pag, ISBN 978-606-544-355-6
3. Vasile Valeriu Lupu, Smaranda Diaconescu, Marin Burlea Lecture Notes in Pediatrics. Ed. “Gr T Popa”, UMF Iasi 2013, 137 pag, ISBN 978-606-544-152-1
4. Smaranda Diaconescu, M Burlea: Principes diagnostiques et therapeutiques en pediatrie. Notes de cours. Edit “Gr T Popa”, UMF Iasi 2011, 170 pag., ISBN 978-606-544-048-6
In acelasi timp am incercat sa furnizez studentilor instrumente adecvate de lucru, prin crearea a trei site-uri de invatare, in cele trei limbi de predare ale seriilor cu care am lucrat, respectiv
www.ped-stom.ro
http://www.pediatric-lesson.info/authors.htm
www.lecons-de-pediatrie.com
De asemenea, am introdus cursuri noi, pe directii neabordate anterior. Doresc sa mentionez aici cursul postuniversitar „Notiuni de baza in endoscopia digestiva pediatrica”. destinat asistentelor medicale cu studii superioare, desfasurat in 2014 si 2015, precum si cursul optional cu acelasi titlu care s-a bucurat de un larg interes in randul studentilor anului V Medicina Genarala (2016). Am coordonat lucrari de licenta precum NICOLETA LISTA!!! dar si lucrari ale studentilor si rezidentilor pentru diferite manifestari stiintifice dedicate acestora: Congressis, Galmed, Medespera, CIMSC (RALUCA!!)
Pȃnӑ ȋn prezent activitatea mea stiintifica si de cercetare se concretizeaza in: autor si coautor la 37 de capitole de carte si carti, 18 articole in extenso in reviste indexate ISI, 8 articole ISI proceedings si 98 articole publicate in reviste indéxate BDI. Mentionez si rezúmate publicate in suplimente ale unor reviste indéxate ISI (24 dintre care 18 ca autor principal) si respectiv in volumele unor manifestari stiintifice cu ISBN (100) precum si peste 250 de lucrari comunicate. Am participat ca lector invitat intre 2011-2016 la 19 conferinte internationale si 26 nationale, respectiv am sustinut numeroase comunicari orale si postere la manifestari nationale si internationale. Ca o recunoastere a activitatii stiintifice desfasurate pȃnӑ in acest moment mentionez faptul ca sunt autor a cinci lucrari distinse cu premii nationale si a unei lucrari distinse cu un premiu international, am fost admisa ca membru afiliat al Academiei Americane de Pediatrie (Section of International Child’s Health), sunt membru in board-ul editorial a 8 reviste indexate in baze de date internationale si reviewer la 5 reviste ISI si o revista indexata in baze de date internationale. De asemenea mi-am prezentat candidatura si am fost admisa, in 2011, intr-un grup de lucru al OMS (Pediatric Gastroenterology Topic Advisory Group) al carui obiectiv a fost elaborarea unei noi editii a clasificarii internationale a maladiilor (International Classifications of Diseases- ICD 11) in domeniul gastroenterologiei pediatrice. Activitatea acestui grup de lucru s-a incheiat in anul 2016. In acelasi sens subliniez ca am un numar de 71 citari (ISI si BDI)
Figura 1: Citari ISI/BDI
AFILIERI ACADEMICE
Membru al Societatii Europene pentru Contraceptie si Sanatatea Reproducerii (din 2015)
Membru afiliat Academia Americana de Pediatrie (din 2014)
Grupul de lucru al Academiei Americane de Pediatrie si Organizatiei Mondiale a Sanatatii “Pediatric Gastroenterology TAG” (2011-2016)
Societatea Europeana de Endoscopie Digestiva (2011-2014)
Membru fondator al Grupului Roman de Endoscopie Digestiva Pediatrica (2015)
Membru in colectivul de redactare al ghidurilor si protocoalelor nationale-Pediatrie
Societatea Română de Pediatrie (Consiliul director) (din 2009)
Societatea de Medici și Naturaliști Iași
Uniune Nationala a Asociatiilor Stomatologice
PREMII
Internationale
Nationale
1. Iordache (sub red): Tratat de Pediatrie, Edit. “Gr T Popa”, UMF Iasi 2011, ISBN 978-606-544-046-3, volum premiat la sectiunea carte medicala, Targ International de Carte “Librex “, Iasi, 11-15 mai 2011. Smaranda Diaconescu, Cap. VIII.11: Ulcerul gastroduodenal, pag. 546-557
2. Particularitati ale ulcerului gastric la copilul mic-prezentare de caz. Gabriela Paduraru, Leonard Pertea, Anca Ignat, Smaranda Diaconescu, Nicoleta Gimiga, Angela Marin, Gabriela Ciubotariu, VV Lupu, Marin Burlea.
3.Afectarea digestiva in epidermoliza buloasa: Ancuta Ignat, Smaranda Diaconescu, VV Lupu, Gabriela Paduraru, Nicoleta Gimiga, Claudia Olaru, M. Burlea -premiul I CNPED 2014
4.Corelația pH-metrie esofagiană – leziune endoscopică în boala de reflux gastroesofagian Vasile Valeriu Lupu, Smaranda Diaconescu, Leonard Perțea, Gabriela Păduraru, Ancuța Ignat, Marin Burlea – Al XI-lea Congres Național de Pediatrie, Tg. Mureș, 26-28 septembrie 2013, premiul II al SRPED
5. Polipii colonici solitari la copil, 2 cazuri clinice in aceiasi familie. Smaranda Diaconescu,Gabriela Paduraru,Elena Tataranu,Nicoleta Gimiga,Claudia Olaru,Marin Burlea,V.V.Lupu,CNPED 3-6 aprilie 2013,Bucuresti,Premiul III al SRPED.
6.Aspecte clinico-endoscopice si anatomopatologice in polipoza intestinala a copilului –Diaconescu Smaranda, Trandafirescu Mioara, Moscalu Claudia, Lovin Irina, Bunea Smaranda, Lupu V.V., Burlea M. – Conferinta Națională de Pediatrie, București 17-19 martie 2011, premiul II SRPED
DISTINCTII
Diploma de excelenta pentru contributia stiintifica la cea de-a VIII-a editie a Congresului Internațional al Asociatiei Dentare Romane pentru Educatie si a XX a Editie a Zilelor Facultatii de Medicina Dentara Iasi, Teorie Versus practica in stiintele medicale 2016
Diploma de excelenta pentru contributia stiintifica la cea de-a VII-a editie a Congresului Internațional al Asociatiei Dentare Romane pentru Educatie si a XIX a Editie a Zilelor Facultatii de Medicina Dentara Iasi, "Metode si tehnologii de varf in stiintele medicale contemporane. Medicina dentara intre real si virtual. Inter-Trans-Med-Dent 2015
Certificat de apreciere pentru contributia speciala in calitate de lector invitat la Zilele IOMC “Alfred Rusescu”. Bucuresti 2015
Diploma de excelenta pentru contributia stiintifica la cel de-al V-lea Congres Internațional al Asociației Dentare Române pentru Educație, “Conventional versus Avangarda in Tehnicile si Nanotehnologiile Medicinei Dentare” Iași, 21-23 Martie 2013
Diploma de excelenta pentru contributia stiintifica la cel de-al IV-lea Congres Internațional al Asociației Dentare Române pentru Educație,Practica virtuala versus Practica reala in Medicina Dentara, Iasi, 18-21 aprilie 2012
Diploma de excelenta in cadrul Medalionului omagial “120 de ani de la nasterea Acad. Prof. N. Hortolomei, Husi, octombrie 2005
3 diplome de merit pentru prezentari postere la manifestari stiintifice internationale
Impactul si recunoasterea activitatii s-au concretizat si in calitatea de mebru in colectivele de redactie ale unor reviste indxate in baze de date internationale:
BOARD EDITORIAL
American Journal of Clinical Medicine Research
American Journal of Medical Case Reports
World Journal of Nutrition and Health
International Journal of Clinical Nutrition
Journal of Food and Nutrition Research
Journal of Food Security
American Journal of Infectious Diseases and Microbiology
American Journal of Medical Sciences and Medicine
Journal of Pediatric Care Insight
In acelasi timp detin calitatea de reviewer pentru mai multe publicatii, majoritatea indexate in ISI Web of Science:
REVIEWER
1. Peer reviewer la Medicine, IF=2,133 (2015)
2. Peer reviewer la World Journal of Pediatrics, IF=1,084 (2012)
3. Peer reviewer la Saudi Medical Journal IF=0, 562 (2015)
4. Peer reviewer la World Journal of Gastroenterology, IF= 2,787 (2015)
5. Peer reviewer la World Journal of Surgical Oncology IF= 1, 286 (2015)
6. Peer reviewer la Merit Research Journal of Medicine and Medical Science
Alte cursuri de perfectionare absolvite (in afara celor finalizate cu obtinere de atestat sau competenta)-selectie RALUCA-de scris fara abrevieri!!
Learning endoscopy”, curs de perfectionare endoscopie interventionala, Bucuresti, 2015
Learning IBD, curs de perfectionare in domeniul bolilor inflamatorii, Bucuresti, 2015
The 7th East-European and Mediterranean Teaching Course on Pediatric Infectious Disease and The 8th European Society of Pediatric Infectious Diseases (ESPID) Supported Teaching Course, Brasov, 1-2 November 2015
Curs de formare continua preconferinta “Legislatia muncii in spitale – Relatii de munca si norme de securitate in sectorul sanitar” Iasi 28.10.2015 CA Seria CMIS 01/28.10.201
Curs de formare continua postconferinta “Implicarea socio-comunitara in asistenta medicala a varstnicilor” Iasi, 31.10.2015 CA Seria CMIS 01/31.10.2015
Curs de Gastroenterologie si Hepatologie Iasi 9 iunie 2015 – (in cadrul Congresului National de Gastroenterologie )-prof dr Carol Stanciu. CP 1626/9.06.2015
Workshop Translational Endoscopic Imaging in Gastroenterology and Surgery Craiova 19-20 Martie 2015 – prof dr A Saftoiu. CP CMDJ 2015, Nr 46
Curs de formare continua “Scoala de vara de gastroenterologie” Iasi, 10-12 iulie2014, Prof Dr Carol Stanciu. CA CMIS 44/12 iulie 2014
Curs “Traseul interventiei nutritionale la sugarii si copiii cu probleme digestive”, Iasi, 04.06,2014. prof dr Marin Burlea, C CMI 8/05.
Workshop Postgraduate endoscopy hands-on Workshop, 20-21 March 2014, Craiova, prof dr A Saftoiu. CP CMDJ 2014, Nr 5
Simpozion “Comunicare si informare medicala in domeniul infectiilor masive si sepsisului. Utilizarea corecta a colistinei in infectiile grave” Iasi, 28 ianuarie 2014, prof dr A Streinu-Cercel. CP 284/28 ianuarie 17.02.2014
Digestive Endoscopy Cluj 2013, workshop de endoscopie „hands-on”
ESGE and ESGENA Hands-on Training (Hemostatsis), UEGW Week Berlin 2013, October 12-14, 2013, Chairman Dr Mario Dinis-Ribeiro. CP 201310-001
Curs-preconferinta cu temele ”BRGE in copilarie. Ulcerul gastroduodenal la copil. Actualitati in hepatite la copil. Ingrijirile copilului in primul an de viata” Iasi, 23.05.2013, prof dr Marin Burlea, cod manifestare. CA CNIS nr 19/24.05.2013
The 5th East-European and Mediterranean Teaching Course on Pediatric Infectious Disease and The 6th European Society of Pediatric Infectious Diseases (ESPID) Supported Teaching Course, Brasov, 1-2 November 2013, CA nr 75/02.11.2013
Cursul „Actualitati in Gastroenterologie, Hepatologie si Nutritie Pediatrica”, Coordonator Prof. Dr. Nicolae Miu, Galato, 1.09.2010
Atelier de lucru “Program National de Screening pentru depistarea precoce a Scoliozei la copil” Iasi, 11.12.2010. Coord dr Sergiu Straticiuc-Ciongradi, CP 15637
Simpozionul “Alimentatia sugarului si copilului mic – intre traditie si inovatie” Iasi, 18.06.2009, Coord Prof Dr Dan Moraru. CP 10548/16.10.2009
Simpozion “Impactul probioticelor asupra starii de sanatate” Iasi, 25.03.2009. Prof dr Marin Burlea, CMI 02297 CP nr 52/03.04.2009
Conferinta “Zilele pediatriei iesene N.N.Trifan, Editia XX-a”, Iasi 01-03.11.2007 Curs pre-conferinta “Interpretarea principalelor sindroame urinare la copil (proteinuria, hematuria)” si cursuri post conferinta “Sindromul nefrotic la copil-actualitati patogenice si terapeutice”, “Particularitati anatomo-functionale ale rinichiului la nou-nascutul normal si prematur”, “Sindromul anemic in insuficienta renala cronica – diagnostic si tratament” Coord prof O Brumariu CMI 22203 CA nr 67/oct 2007
Curs “Promovarea alimentatiei naturale”, 2002, Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului Bucuresti
Workshop Critical Thinking and the Art of Questioning, Rethinking Social Action. Core Values , 2015
Participari la congrese, conferinte, simpozioane si alte manifestari stiintifice, nationale si internationale
1. Al VIII-lea Congres International al Asociatiei Dentare Romane pentru Educatie „TEORIE VERSUS PRACTICĂ ÎN ȘTIINȚELE MEDICALE”, Iasi, 8 – 10 decembrie 2016
2. Conferinta Conferința “Siguranța chimică și toxicologia la confluența între domenii”, Chisinau, 23-25 nov 2016
3. Sesiunea stiintifica anuala a Institutului de Cercetări „Acad. Ion Hăulică”al Universității „Apollonia” din Iași, Comisia „Probleme moderne în fiziologia experimentală și clinică a sistemului stomatognat” din cadrul Filialei Iași a Academiei Române
4. European Academy of Pediatric Societies, Geneva, 21-25 oct 2016
5. Conferinta "Problemele și căi de soluționare în asistența medicală copiilor", septembrie 2016 ; Chișinău
6. Scoala de Vara a Societatii Romane de Pediatrie, Murighiol, august 2016
7. Conferinta Management medical interdisciplinar, Iasi, iulie 2016
8. Conferința științifico-practica „Promovarea sănătății – o prioritate a sănătății publice”, 22-24 iunie 2016, Centrul de Sănătate Publică Orhei, Republica Moldova
9. Congresul National de Gastroenterologie, Cluj-Napoca, 8-10 iunie 2016
10. Al II-lea Simpozion al Academiei Nationale de Stiinte Ecologice Republica Moldova-Institutul de Cercetari „Academician Ioan Haulica”, Iasi, 4 iunie 2016
11. “Medicine and interdisciplinary sciences in the service of man in the XXI century”, Tg. Mures, 26-28 mai 2016
12. 50th Annual Scientific Meeting of the European Society for Clinical Investigation (ESCI 2016) Paris, France, April 27th.
13. 6th Intern. Medical Congr. for Students and Young Doctors, May 12-14, 2016, Chișinău, Rep. Moldova
14. Conferința “ZILELE MEDICALE ALE SUCEVEI” Editia a V-a, 19- 21 mai 2016
15. http://www.aosr.ro/wp-content/uploads/2015/04/2016-05-25-PROGRAM-si-VOLUM-REZUMATE-SESPRIM2016.pdf. Bucuresti, mai 2016, SesiuneaȘtiințifică de Primăvară a AOSR
16. Simpozionul National Medicina si fenomenul migratiei-o abordare interdisciplinara. Iasi, 27 mai 2016
17. 13th International Congress for Medical Students and Young Doctors – CONGRESSIS , Iasi, 21-24 April 2016
18. Abordul multidisciplinar in preventia si managementul obezitatii, NOBEZ , Iasi 15-17 aprilie 2016
19. Conferinta Nationala de Pediatrie, Bucuresti 30 martie – 2 aprilie 2016
20. Congresul international „Pregatim viitorul, promovand excelenta”, Repere in medicina avansata, Iasi, 1-3 martie 2016
21. Conferinta nationala cu participare internationala, zilele Spitalului CFR, iasi, Oct 2016
22. Congresul National de Chirurgie, Sinaia, iunie 2016
23. Simpozionul stiintific de medicina dentara cu participare internationala 15-16 Aprilie 2016, Bucuresti
24. A VII-a Editie a Congresului Internațional al Asociatiei Dentare Romane pentru Educatie si a XIX a Editie a Zilelor Facultatii de Medicina Dentara Iasi, "Metode si tehnologii de varf in stiintele medicale contemporane. Medicina dentara intre real si virtual. Inter-Trans-Med-Dent 2015
25. Zilele Institutului pentru Ocrotirea Mamei si Copilului, Bucuresti, decembrie 2015
26. International Conference Education and Creativity for a Knowledge Based Society, Bucuresti, 19-21 nov. 2015,
27. Forumul National de Medicina Integrativa cu Participare Internationala . Editia a VI-a, Rolul Medicinei Integrative in Prevenirea si Tratamentul Bolilor Cronice. Bucuresti 06-08 Noiembrie, 2015:
28. 7th Europediatrics, Florenta, Mai 2015
29. Conferința Naționala cu participare internațională „Zilele Spitalului Clinic C.F. Iași 2015”, Iasi, octombrie 2015
30. 17th Craiova International Medical Students’ Conference, 5-8 nov 2015
31. 6th LUMEN International Conference – Rethinking Social Action. Core Values – RSACV 2015. 16th – 19th of April 2015
32. International Congress of Dental Medicine for Students and Young Doctors, Iasi, 3-6 decembrie 2015
33. 5-th edition of the International Conference on e-Health and Bioengineering, EHB 2015, Iasi, noiembrie 2015
34. International Conference Psychology and the Realities of the Contemporary World, 6th edition, Bucharest 2015
35. The 7th East-European and Mediterranean Teaching Course on Pediatric Infectious Diseases and the 8th European Society of Pediatric Infectious Diseases (ESPID) Teaching Course, Brasov, oct 2015
36. Sesiunea Științifică Anuală a Institutului de Cercetări „Acad. Ion Haulică” al Universității „Apollonia” din Iași, Comisia „Fiziologie experimentală și clinică a sistemului stomatognat” din cadrul Filialei Iași a Academiei Române. 23 oct 2015
37. 12th Italian Meeting Of National Observatory For Trainees And Young Paediatricians, Padua (Italy) 29 September—3 October 2015
38. 49th Annual Scientific Meeting of the European Society for Clinical Investigation, 27-30 mai 2015, Cluj-Napoca
39. Conferinta stiintifico-practica cu participare internationala, Chisinau, 18-20 iunie 2015
40. Conferinta Nationala de Pediatrie, Bucuresti, aprilie 2015
41. Conferinta Nationala „Zilele Pediatriei Iesene” , Iasi 21-23 mai 2015
42. Conferinta Nationala cu participare internationala a Societatii Romane de Reumatologie Pediatrica, Iasi mai 2015
43. Scoala Medicala Pediatrica, Iasi, aprilie 2015
44. Congresul National de Pediatrie, Timisoara, septembrie 2015
45. Congresul National de Gastroenterologie, Iasi, iunie 2015
46. 12 th International Congress for Medical Students and Young Doctors, Iasi 2-5 Apr 2015
47. 20th Bass Congress, Bucuresti, 23-26 aprilie, 2015
48. 23rd European Congress of Psychiatry, Viena, martie 2015
49. Conferintele Institutului Regional de Oncologie, CONFER 2015, Iasi
50. Forumul ORL.ro “Particularitățile patologiei ORL la copii” , Iasi, 17 mai 2015
51. Excellence in Pediatrics, Dubai 4th-6th December 2014
52. European Academy of Pediatric Societies EAPS 17-21 Oct 2014, Barcelona
53. Conferinta Nationala cu Participare Internationala Zilele Spitalului Universitar CFR Iasi, 28 oct-2 nov 2014
54. Conferinta Nationala “Management Modern in Pediatrie, Poiana Brasov, noiembrie 2014
55. Conferinta Nationala Zilele Pediatriei Iesene „N.N.Trifan”, octombrie 2014
56. Scoala de Vara a Societatii Romane de Pediatrie, Sibiu, august 2014
57. Scoala de Vara de Gastroenterologie, Iasi, 12-14 iulie 2014
58. Conferinta nationala “Zilele Pediatriei Iesene”, Iasi, 30 oct-1 nov 2014
59. 17th World Congress on Gastrointestinal Cancer, june 2014, Barcelona
60. 16th European Congress of Endocrinology, ECE, Poland, Wrocław, 3-7 mai 2014
61. Conferintele Institutului Regional de Oncologie, CONFER, Iasi, octombrie 2014
62. Curs National de Perfectionare „Actualitati in Pediatrie”, editia XXXVIII, organizat de UMF Oradea, si SRPED, Oradea 2014
63. Conferinta Nationala Management Modern in Pediatrie, Predeal, aprilie 2014
64. Conferinta Nationala de Chirurgie, Sinaia, mai 2014
65. Congresul National de Gastroenterologie, Oradea, iunie 2014
66. Al XII-lea Seminar Internațional de Medicină și Teologie, Bistrița, 12-13 Mai 2014
67. Congressis 2014 International congress for Medical Sudents and Young Doctors, Iasi, 10-13 Apr 2014
68. ZILELE FRANCOFONE MEDICALE DENTARE Ediția a XVIII-a a Zilelor Facultății de Medicină Dentară Al 6-lea Congres Internațional al Asociației Dentare Române pentru Educație PERFORMANȚĂ VERSUS MALPRAXIS ÎN PRACTICA MEDICALĂ CURENTĂ. 4 – 6aprilie2014 IAȘI, ROMÂNIA
69. Excellence in Pediatrics, Qatar, decembrie 2013,
70. Le 4-eme seminaire francophone de gastroenterologie, hepatologie et nutrition pediatrique, 22-23 Noiembrie 2013 Cluj-Napoca
71. The 5th East-European and Mediterranean Teaching Course on Pediatric Infectious Diseases and the 8th European Society of Pediatric Infectious Diseases (ESPID) Teaching Course, Brasov, noiembrie 2013
72. A VII-a Conferinta Internationala de Chirurgie, Piatra Neamt, 3-6 oct 2013
73. Al XI-lea Congres Național de Pediatrie, Tg. Mureș, 26-28 septembrie 2013,
74. European Academy of Pediatrics Congress, Lyon, 19-22 septembrie 2013
75. 37th Annual Meeting of the European Thyroid Association , Leiden, The Netherlands, September 7-11, 2013
76. Seventh Mediterranean Emergency Medicine Congress (MEMC VII) Marseille,8-11 sept 2013
77. International Congress of Pediatrics, Melbourne 24th-29 August 2013
78. Europediatrics, Glasgow, 5-8 iunie 2013
79. Congressis, International congress for Medical Sudents and Young Doctors, Iasi 11-13 Apr 2013
80. Curs National de Perfectionare „Actualitati in Pediatrie”, editia XXXVII,organizat de UMF Oradea, si SRPED, Oradea 2013
81. Zilele pediatriei ieșene “N.N. TRIFAN”, Ediția a XXVI-a, Iasi, 23 – 25 mai 2013
82. Conferinta Nationala de Chirurgie, Sinaia, mai 2013
83. The XVth European Congress of Endocrinology. 27 apr-1 mai 2013 Copenhaga
84. Congresul Național Al Societății Române De Coloproctologie Ediția a III-a, Iasi, 18-20 Aprilie 2013
85. Conferința Națională de Pediatrie, 03-06 aprilie 2013, Bucuresti
86. Al V-lea Congres Internațional al Asociației Dentare Române pentru Educație, Iași, 21-23 Martie 2013
87. Al VI-lea Congres international al Societatii romane de reabilitare orala, Iasi, 11-13 dec 2012
88. European Academy of Pediatric Societies 2012, Istanbul, 5-9 oct 2012
89. 36th Annual Meeting of the European Thyroid Association, Pisa, Italy, 8-12 sept 2012
90. First Balkan meeting on pediatric pulmonology, Sofia, Bulgaria, 18-20 oct 2012
91. A VI-a Conferinta Internationala de Chirurgie, Piatra Neamt, 11-13 oct 2012
92. Congresul National de Chirurgie, Timisoara,2012
93. Central European Gastroenterology Meeting CEURGEM 2012, Cluj, 27-29 sept 2012
94. Joint 15th International Congress of Endocrinology and 14th European Congress of Endocrinology ICE/ECE, 5-9 may 2012, Florence, Italy,
95. Curs National de Perfectionare „Actualitati in Pediatrie”, editia XXXVI,organizat de UMF Oradea, si SRPED, Oradea 7-11 mai 2012
96. Al 4-lea Congres International al Asociatiei Dentare Romane pentru Educatie, Iasi, 18-21 aprilie 2012
97. 39th Panhellenic Congress of Endocrinology and Metabolism, Atena, 5-7th April 2012
98. Conferinta „Zilele pediatriei iesene”, Iasi, octombrie 2012
99. Al V-lea Congres international al Societatii romane de reabilitare orala, Iasi, 8-10 dec 2011
100. Congresul National pentru Studenti si Tineri Medici Rezidenti GALMED 2011, Galati, 3-6 nov 2011
101. Congresul National de Endocrinologie, Editia a XIX-a, Bucuresti, 6-8 oct 2011
102. Al XI-lea Congres al Asociatiei Chirurgilor „Nicolae Anestiade” din Republica Moldova, Chisinau, 27-30 septembrie 2011
103. Vth Europediatrics, 23-26 june 2011, Vienna, Austria.
104. 16th Congress of the Balkan Stomatological Society, Bucharest, 28-31 may 2011
105. Simpozionul National Medicina si Cultura, Iasi, 27 mai 2011
106. Curs National de Perfectionare „Actualitati in Pediatrie”, editia XXXV,organizat de UMF Oradea, si SRPED, Oradea 2011
107. Conferinta nationala de chirurgie pediatrica, Sovata, 5-7 mai 2011
108. European Congress of Endocrinology, 30 April-4 May 2011, Rotterdam, The Netherlands.
109. 8th International congress for Medical Sudents and Young Doctors, Iasi, 14-17 aprilie 2011
110. . Conferinta Nationala de Pediatrie, Bucuresti 17-19 martie 2011
111. Al 3-lea Congres International al Asociatiei Dentare Romane pentru Educatie „Trecut, prezent si viitor in Medicina Dentara”, Iasi, 14-16 martie 2011
112. Congresul Național de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție Pediatrică, Galați, 1 – 3 septembrie 2010
113. 14th International Thyroid Congress, 11th -16th September 2010, Paris
114. Conferința Națională de Pediatrie, București, 18-20 martie, 2010
115. Al IX-lea Congres Național de Pediatrie, Iași, 21-24 octombrie 2009
116. “Les Jours de la Medicine Dentaire Iasi-Chisinau”, 1-4 avril 2009
117. Ist International Congress on Side Effects in Medicine (ICSEMED), Iasi, 19-22 martie 2009.
118. Congresul International "Zilele Medicinei Dentare Iesene", 13-15 martie 2008
119. Zilele Pediatriei Iesene, Iasi, octombrie 2008
120. International Congress of Pediatrics, Sibiu, 27-30 septembrie 2007,
121. Curs de specialitate „Aspecte practice in nefrologia pediatrica”, Focsani 1-3.06.2007
122. Eurodentis 1, a X-a Aniversare a AMS Iași, 1-3 martie 2007
123. International Congress of Dentistry: Minimally Invasive Methods and Techniques in Dentistry, Iasi, 23-28 aprilie 2007
124. Zilele Facultatii de Medicina Dentara, 7 februarie- 4martie 2006
125. Zilele Facultatii de Medicina Dentara,Iasi, 4-6 martie 2005
126. Zilele UMF "Gr. T. Popa (125 DE ANI DE INVATAMANT MEDICAL SUPERIOR LA IASI)” Iasi, 22-25 noiembrie 2004
127. Falk Symposium 144, Freiburg, 16-17 octombrie 2004
128. Conferinta nationala "Zilele Pediatriei Iesene", Iasi, 16-18 octombrie 2003
129. Al VI-lea Congres National de Pediatrie, Mamaia, 28-31 mai 2003
130. Zilele Facultatii de Medicina Stomatologica, Iasi, 1 martie 2003.
131. Zilele UMF „Gr.T.Popa”, 29-30 nov 2002
132. Stomatological Medicine Faculty Days, 6th edition,First international Congress Developed Under the Aegis of the European Society of Dental Pharmacology and Dental Materials,Iasi, 27th february- 2nd of March 2002.
133. Al V-lea Congres National de Pediatrie cu participare internationala,Iasi, 30 mai-2 iunie 2001
134. Zilele Sfintei Apollonia, Iasi, 9-10 februarie 2001
135. Zilele Pediatriei Iesene,editia a XV-a,Iasi,26-27 oct. 2000
136. Zilele Facultatii de Medicina Stomatologica,editia a 5-a,Iasi 2000
137. 15th edition of the Balkan Medical Days, Iasi ,Romania,28-30 april 1999
138. Zilele Facultatii de Medicina Stomatologica,editia a 4-a,Iasi 1999
139. Congres Est-Europeen Francophone d’Imagerie Medicale, Bucarest,18-22 septembre 1996
140. Sesiunea de Comunicari stiintifice Studentesti, UMF „Gr.T.Popa” Iasi, 2 iunie 1995
141. Al 18-lea congres national de chirurgie,22-25 mai 1995 Bucuresti
142. First international student meeting for clinical and experimental surgical research,april 22-24 1992,Tg.Mures,Romania
1.2 Publicatii Relevante (Lista celor 10 lucrari reprezentative)
Diaconescu S, Burlea M, Miron I, Aprodu SG, Mihaila D, Olaru C, Miron L. Childhood rhabdomyosarcoma. Anatomo-clinical and therapeutic study on 25 cases. Surgical implications, ROMANIAN JOURNAL OF MORPHOLOGY AND EMBRYOLOGY, 2013, 54(3): 531-7 ISSN (print) 1220-0522, ISSN on line 2066-8279 IF=0,723
http://www.rjme.ro/RJME/resources/files/540313531537.pdf
Diaconescu MR, Diaconescu S: Mesenchymal (Non-epithelial) "Non-GIST" Tumors of the Digestive Tract, CHIRURGIA, 2012, 107(6): 742-750 ISSN 1221-9118, ISSN online 1842-368x IF=0,777
http://www.revistachirurgia.ro/pdfs/2012-6-742.pdf
Diaconescu, S., Ciuhodaru, T., Cazacu, C., Sztankovszky, L.Z., Kantor, C., Iorga, M. (2015). Teenage Mothers, an Increasing Social Phenomenon in Romania. Causes, Consequences and Solutions. Revista de Cercetare si Interventie Sociala, 51, 162-175 IF=0,424 (2015)
http://www.rcis.ro/images/documente/rcis51_12.pdf
Smaranda Diaconescu, Ingrith Miron , Nicoleta Gimiga, Claudia Olaru, Ileana Ioniuc, Iulia Ciongradi, Ioan Sarbu, Gabriela Stefanescu: Unusual endoscopic findings in children: esophageal and gastric polyps. Three cases report. Medicine, 2016, DOI: 10.1097/MD.0000000000002539 , ISSN: 0025-7974 , Online ISSN: 1536-5964 IF=2,133 (2015)
http://journals.lww.com/md-journal/Fulltext/2016/01190/Unusual_Endoscopic_Findings_in_Children__.39.aspx
Smaranda Diaconescu, Nicoleta Gimiga, Ioan Sarbu, Gabriela Stefanescu, Claudia Olaru, Ileana Ioniuc, Iulia Ciongradi, and Marin Burlea Foreign: Bodies Ingestion in Children-Experience of 61 Cases in a Pediatric Gastroenterology Unit from Romania. Gastroenterology Research and Practice, vol. 2016, Article ID 1982567, 6 pages, 2016. doi:10.1155/2016/1982567 IF=1,742 https://www.hindawi.com/journals/grp/2016/1982567/
Miron, Ingrith MD, PhD; Diaconescu, Smaranda MD, PhD; Aprodu, Gabriel MD, PhD; Ioniuc, Ileana MD, PhD; Diaconescu, Mihai Radu MD, PhD; Miron, Lucian MD, PhD Diagnostic Difficulties in a Pediatric Insulinoma: A Case Report. Medicine: March 2016 – Volume 95 – Issue 11 – p e3045. doi: 10.1097/MD.0000000000003045 IF=2,133 (2015) http://journals.lww.com/md-journal/Fulltext/2016/03150/Diagnostic_Difficulties_in_a_Pediatric_Insulinoma_.31.aspx
Diaconescu Smaranda, Stanca Raluca, Aprodu Gabriel Sandu, Sarbu Ioan, Ciongradi Iulia, Ciubotariu Gabriela. Flexible Retrograde Endoscopy before Reconstructive Surgery in Esophageal Atresia-A Case Report. American Journal of Medical Case Reports Vol. 3, No. 12, 2015, pp 387-390 http://pubs.sciepub.com/ajmcr/3/12/1/index.html
Diaconescu S, Olaru C, Burlea M & Gimiga N. Complicated Peptic Ulcer Disease after Ingestion of Single Dose NSAIDs in Children. American Journal of Clinical Medicine Research, 2013,1(1), 6-8. Print ISSN 2328-4005; online ISSN 2328-403X
http://pubs.sciepub.com/ajcmr/1/1/3/index.html
Gimiga Nicoleta, Miron Ingrith, Mocanu Adriana, Olaru Claudia, Stanca Raluca, Diaconescu Smaranda. Concomitant Ceftriaxone-induced Nephrolithiasis and Biliary Pseudolithiasis in a Small Toddler. American Journal of Medical Case Reports Vol. 3, No. 12, 2015, pp 422-424.
http://pubs.sciepub.com/ajmcr/3/12/11/index.html
Some Risk Factors Of Chronic Functional Constipation Identified In A Pediatric Population Sample From Romania. Claudia Adriana Olaru, Smaranda Diaconescu*, Laura Trandafir, Nicoleta Gimiga, Gabriela Stefanescu, Gabriela Ciubotariu, and Marin Burlea Gastroenterology Research and Practice, vol. 2016, Article ID 3989721, 8 pages, 2016. doi:10.1155/2016/3989721 IF=1,742
https://www.hindawi.com/journals/grp/2016/3989721/
13.Directii de cercetare postdoctorala abordate.
1.3.1.Aplicatiile endoscopiei digestive in practica pediatrica
Activitatea pe care am desfasurat-o in domeniul endoscopiei digestive pediatrice a inceput in anii de rezidentiat, desfasurat in Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii “Sfanta Maria” din Iasi, in Sectia Clinica de Gastroenterologie. In cadrul sectiei a fost infiintat, inca de la incputurile anilor “90, Compartimentul de Endoscopie Digestiva Diagnostica si Interventionala, coordonat de dl. Prof. Univ. Dr. Marin Burlea. Pe parcursul anilor, odata cu obtinerea atestatului si dobandirea de competente suplimentare, am practicat diferite manevre endoscopice, atat diagnostice (endoscopie digestiva superioara, rectosigmoidoscopie, pancolonoscopie, ileoscopie retrograda), cat si terapeutice (extractie de corpi straini, polipectomii endoscopice etc.). Rezultatele acestei activitati au fost concretizate atat in teza mea de doctorat care abordeaza aspecte referitoare la ulcerul gastric si duodenal la copil, dar si in diferitele lucrari publicate ulterior. Astfel, in lista de lucrari se regasesc atat referate generale pe tema consimtamantului informat in practica endoscopica pediatrica, a aspectelor premergatoare procedurii (pregatirea psihologica, sedarea si anestezia) dar si a profilaxiei endocarditei infectioase in cazul diferitelor manevre endoscopice effectuate la copii, cat si articole originale, grupate pe mai multe teme. Amintesc aici prezentarea unor leziuni rare precum polipii esofagieni, ulcer gastric triplu la un copil de varsta mica, leziuni ulceroase aparute dupa administrarea unor doze unice de antiinflamatorii non-steroidiene, complicatii severe aparute in cazul unei ingestii de baterie, apoi articole originale referitoare la diagnosticul si managementul ingestiei de corpi straini, rolul polipilor colo-rectali in etiologia sangerarilor gastrointestinale ; tot in domeniul endoscopiei interventionale semnalez realizarea unei manevre in premiera in tara noastra, si anume endoscopia retrograda in evaluarea preoperatorie a unei atrezii esofagiene. In acelasi timp, in cadrul unui proiect de cercetare care se desfasoara in serviciul nostru, intitulat “Rolul meloterapiei si psihoterapiei in diminuarea anxietatii fata de explorarea endoscopica a tubului digestiv la copil si adolescent, am publicat atat date teoretice cat si rezultate preliminare ale cercetarii. Redau mai jos lista articolelor stiintifice publicate in domeniul endoscopiei digestive pediatrice (2 articole ISI si 11 articole in reviste indexate in diferite baze de date internationale): DE PUS CITARILE
Smaranda Diaconescu, Ingrith Miron , Nicoleta Gimiga, Claudia Olaru, Ileana Ioniuc, Iulia Ciongradi, Ioan Sarbu, Gabriela Stefanescu: Unusual endoscopic findings in children: esophageal and gastric polyps. Three cases report. Medicine, 2016, DOI: 10.1097/MD.0000000000002539 , ISSN: 0025-7974 , Online ISSN: 1536-5964 IF=2,133 (2015) http://journals.lww.com/md-journal/Fulltext/2016/01190/Unusual_Endoscopic_Findings_in_Children__.39.aspx
Smaranda Diaconescu, Nicoleta Gimiga, Ioan Sarbu, Gabriela Stefanescu, Claudia Olaru, Ileana Ioniuc, Iulia Ciongradi, and Marin Burlea Foreign: Bodies Ingestion in Children-Experience of 61 Cases in a Pediatric Gastroenterology Unit from Romania. Gastroenterology Research and Practice, vol. 2016, Article ID 1982567, 6 pages, 2016. doi:10.1155/2016/1982567 IF=1,742 https://www.hindawi.com/journals/grp/2016/1982567/
Citat de
AA Aranha Junior, C Talini, LA Antunes et al.: Foreign Bodies Ingestion in Children: Conservatively Management of Nail Ingestion: Two Case Reports. Annals of Clinical Case Reports, 2016, Volume 1, Article 1029
Janaína Oliveira Bentivi Pulcherio*, Édio Júnior Cavallaro Magalhães, Cláudia Márcia Malafaia de Oliveira Velasco, Licia Oliveira Resende, Armênio Cunha Ferreira, Bruno Bavaresco Gambassi, Walter Sedlacek Machado: Methods for Esophageal Foreign Body Removal Among Pediatric Patients: 10 Years? Experience at a Referral Hospital. Current Pediatric Research 0971-9032
Diaconescu Smaranda, Stanca Raluca, Aprodu Gabriel Sandu, Sarbu Ioan, Ciongradi Iulia, Ciubotariu Gabriela. Flexible Retrograde Endoscopy before Reconstructive Surgery in Esophageal Atresia-A Case Report. American Journal of Medical Case Reports Vol. 3, No. 12, 2015, pp 387-390 http://pubs.sciepub.com/ajmcr/3/12/1/index.html
Smaranda Diaconescu, Gabriela Paduraru, Claudia Olaru, Nicoleta Gimiga, Camelia Soponaru, Anamaria Ciubara, Maria Bolat, Magdalena Iorga. Pre-procedural recommendations in pediatric gastrointestinal endoscopy. Ro J Pediatrics – Vol. LXIV, Nr. 4, 2015 http://pedia.medica.ro/articles/2015.4/Pedia_Nr-4_2015_Art-2-en.pdf
Claudia Olaru, Marin Burlea, Nicoleta Gimiga, Smaranda Diaconescu. The role of colorectal polyps in the etiology of lower gastro-intestinal bleeding in children. International Journal of Medical Dentistry, Volume 5, Issue 4 October / December 2015 http://ijmd.ro/articole/453_05%20Claudia%20OLARU.pdf
Smaranda Diaconescu, Nicoleta Gimiga, Claudia Olaru, Valeriu V. Lupu, Iulia Straticiuc-Ciongradi, S.G. Aprodu et al: Complicatii severe in cazul unei ingestii accidentale de baterie (prezentare de caz): idem 2014,63(2):161-3/214-6 ISSN 1454-3198, eISSN 2069-6175 http://pedia.medica.ro/reviste_med/download/pediatrie/2014.2/Pedia_Nr-2_2014_Art-10.pdf
Smaranda Diaconescu, Ancuta Ignat, Nicoleta Gimiga, Claudia Olaru, Gabriela Paduraru, Alexandru Lacatusu, Sandu Gabriel Aprodu, Marin Burlea: Consideratii clinico-epidemiologice in legatura cu ulcerul primar la copil – studiu retrospectiv pe 5 ani idem 2014, 63(3): 254-8/316-20 ISSN 1454-3198, eISSN 2069-6175 http://www.medica.ro/reviste_med/download/pediatrie/2014.3/Pedia_Nr-3_2014_Art-6.pdf
Smaranda Diaconescu, Claudia Olaru, Nicoleta Gimiga, Gabriela Ciubotariu, V. V. Lupu, Anamaria Ciubară, Felicia Galoș et al: Consimțământul informat pentru endoscopia gastrointestinală în pediatrie. idem 2013, 62(4): 344-405 ISSN 14543198, eISSN 2069-6175 http://pedia.medica.ro/reviste_med/download/pediatrie/2013.4/Pedia_Nr-4_2013_Art-3.pdf
Diaconescu S, Olaru C, Burlea M & Gimiga N. Complicated Peptic Ulcer Disease after Ingestion of Single Dose NSAIDs in Children. American Journal of Clinical Medicine Research, 2013,1(1), 6-8. Print ISSN 2328-4005; online ISSN 2328-403X
http://pubs.sciepub.com/ajcmr/1/1/3/index.html
Nicoleta GIMIGA1, Alexandra-Mihaela BORS2, Gabriela ȘTEFĂNESCU3, Magdalena IORGA3, Smaranda DIACONESCU: EFFECTIVE COMMUNICATION AND PSYCHOTHERAPY IN REDUCING ANXIETY RELATED TO DIGESTIVE ENDOSCOPY PROCEDURES FOR PEDIATRIC PATIENTS. International Journal of Medical Dentistry Volume 6, Issue 4 October / December 2016, pp 255-260 http://www.ijmd.ro/articole/501_02%20Nicoleta%20GIMIGA.pdf
Smaranda Diaconescu, Maria Bolat, Marin Burlea, Anca Ignat, Nicoleta Gimiga, Claudia Olaru, Stefana Maria Moisă. On the prophylaxis of infective endocarditis in a paediatric digestive endoscopy – a five years retrospective study. Romanian Journal of Oral Rehabilitation Vol. 7, No. 3, July – September 2015 http://www.rjor.ro/wp-content/uploads/2015/10/ON-THE-PROPHYLAXIS-OF-INFECTIVE-ENDOCARDITIS-IN-PAEDIATRIC-DIGESTIVE-ENDOSCOPY-A-FIVE-YEARS-RETROSPECTIVE-STUDY.pdf
Smaranda Diaconescu, Marin Burlea, Raluca Stanca, Monica Alexoae, Ileana Ioniuc. Triple gastric ulcer in young child – case presentation. Practica Medicala – Vol. 10, NR. 4(41), 2015 http://pm.medica.ro/articles/2015.4/PM_Nr-4_2015_Art-14.pdf
Smaranda Diaconescu, Magdalena Iorga, Maria Bolat, Raluca Stanca, Gabriela Stefanescu. Alternative therapies in reducing anxiety and pain for invasive procedures in pediatric practice. Romanian Journal of Oral Rehabilitation Vol. 7, Issue 4, October – December 2015 http://www.rjor.ro/wp-content/uploads/2015/12/ALTERNATIVE_THERAPIES_IN_REDUCING_ANXIETY_AND_PAIN_FOR_INVASIVE_PROCEDURES_IN_PEDIATRIC_PRACTICE.pdf
Endoscopia digestiva pediatrica isi are inceputurile in anii ’70 (Kremer, Ottenjann, Kremer); initial au fost folosite dispozitive utilizate la adulti apoi, in paralel cu dezvoltarea dinamica a acestei metode, au fost create instrumente de lucru adaptate copiilor precum si accesorii endoscopice care au permis manevre diagnostice si terapeutice din ce in ce mai sofisticate. (1-4). In prezent exista cateva foruri internationale care au elaborat ghiduri referitoare la practica endoscopica pediatrica, si anume European Society of Gastrointestinal Endoscopy, European Society of Pediatric Gastroenterology, Hepatology and Nutrition, North
Conform celor mai recente ghiduri, in prezent indicatiile endoscopiei digestive superioare la copil sunt diagnostice (dureri abdominale sugestive pentru o afectiune organica, scadere inexplicabila in greutate, anemie refractara la tratament de etiologie neprecizata, varsaturi recurente, hematemeza sau hematochezie, diaree cronica recurenta, disfagie sau odinofagie, ingestie de substante caustice pentru aprecierea severitatii leziunilor, supravegherea unor cazuri rare de esofag Barett etc) sau terapeutice (gastrostomia sau jejunostomia endoscopica percutana, extractia corpilor straini, impactarea bolului alimentar, dilatatiile stenozelor esofagiene, hemostaza in cazul hemoragiilor digestive superioare variceale sau non-variceale etc). (5 ,6) Ileocolonoscopia recunoaste, la randul sau, indicatii diagnostice precum rectoragiile, diareea cronica de etiologie neprecizata, anemia inexplicabila, sindroamele de polipoza intestinala, abcesele sau fistulele perianale, suspiciunea radiologica de stenoza ileocolica, complicatiile post-transplant intestinal) si terapeutice (
1.3.1.1. Diagnosticul si managementul ingestiei de corpi straini la copii
Primul articol este o cercetare originala in legatura cu diagnosticul si managementul ingestiei de corpi straini la copii, un studiu retrospectiv pe 5 ani ce a inclus 61 de pacienti cu varste cuprinse intre 10 luni si 17 ani (varsta medie 3.25±4.7 ani). Distributia pe sexe a aratat o repartitie aproximativ egala, respectiv 32 baieti (52.45%) si 29 fete(47.54%). Un procent de 40.98% dintre pacienti erau copii institutionalizati, neaflandu-se in consecinta sub supraveghere parentala directa. (7) Formele clinice de prezentare au fost variate. (Tabel 1)
Tabel 1: Simptomatologia la copiii cu ingestie de corpi straini din lotul de studiu
In ceea ce priveste tipul corpilor straini inghititi, acestia au variat de la monede, piulite, baterii, etc, aspecte redate in Tabelul 2.
Tabel 2: Variante de corpi straini la pacientii din lot
Din numarul total de copii, 38 (62.35%) s-au prezentat la spital in primele 24 de ore de la ingestie, 16 (26.33%) in 24-48 ore si 7 (11.32%) la mai mult de 72 de ore de la producerea evenimentului.
Am efectuat analiza multivariata a unor factori legati de pacient (varsta, sex, mediul de provenienta), de tipul de obiect ingerat (dimensiuni, forma, material) si timpul de prezentare la spital, pentru a stabili corelatii intre aceste variabile si simptomatologia clinica. Rezultatele acestei analize sunt prezentate in Tabelul 3.
We performed a multiple regression analysis in order to establish some correlations between clinical symptoms and different potentially predictive factors. GABI, am tradus correct? Si NU stiu sa traduc denumirea variabilelor din tabel
Tabel 3: Corelatii multiple…..
Radiografia toracica de rutina a identificat doar 42 dintre corpii straini; 19 copii ingerasera materiale radiotransparente. Esogastroduodenoscopia a fost efectuata in 24-72 de ore de la momentul ingestiei, mai ales datorita prezentarii tardive la spital sau lipsei dotarilor tehnice din spitalel din teritoriu; alti factori implicati in amanarea gestului endoscopic au fost prezentarile la sfarsit de saptamana in lipsa unui serviciu de endoscopie de urgenta si prezentarea post ingestie de alimente. Endoscopi a fost pozitiva la 36 de copii, ceea ce a permis identificarea a trei categorii de pacienti: radiografie negativa si endoscopie pozitiva (identificarea corpului strain sau leziuni mucosale determinate de pasajul acestuia), radiografie si endoscopie pozitiva si radiografie pozitiva cu endoscopie negativa. (toti acesti pacienti ingerasera obiecte boante din metal.) Corelatiile intre endoscopie si radiografie sunt detaliate in Tabelul 4.
Tabel 4: Corelatii intre explorarea radiologica si cea endoscopica la pacientii din lot
Extractia endoscopica s-a efectuat cu succes la 19 (31.14%) dintre cei 36 de copii cu corp strain identificat, cu ajutorul unie anse de polipectomie. (Figura 2) In 17 cazuri (27.86%) extractia nu a reusit. La 28 de pacienti corpii straini au fost eliminati pe cale naturala intr-un interval cuprins intre 3 si 20 de zile iar in 14 cazuri acestia nu au fost gasiti in ciuda supravegherii parentale riguroase, trecand probabil neobservati. (Figura 2)
Figura 2: Corpi straini extrasi la pacientii din studiu
Rezultatele studiului nostru se inscriu in datele din literatura in ceea ce priveste distributia in functie de varsta si sex a pacientilor. (8,9). In acelasi timp am constatat diferente in functie de modalitatea clinica de prezentare: dureri abdominale (55.73%), varsaturi (34.42%) dar si un procentaj important (29.50%) de copii asimptomatici. In seriile raportate de alti autori procentajul copiilor asimptomatici se situeaza intre 25-55%. (9-12). Utilizand analiza multivariata am identificat corelatii pozitive intre simptomatologia clinica si forma obiectelor –cele ascutite fiind asociate cu manifestari clinice mai severe (r partial = 0.56, p <0.01), timpul de prezentare la spital (r partial = 0.45, p <0.01), si varsta pacientilor (r partial = 0.34, p <0.000557). Alti autori au gasit corelatii semnificative intre localizarea obiectului, marimea acestia si timpul scurs de la ingestie. (13) Cel mai frecvent copiii au inghitit monede (26.23%) , rezultat similar cu cele din literatura. In studiul nostru, radiografia toracica a fost pozitiva in 68.85% dintre cazuri, ceea ce coincide cu datele altor autori. (64% -96.04%). (9, 14, 15). Astfel, radiografia poate fi negativa in cazul ingestiei unor corpi radiotransparenti sau se poate datora, in cazul prezentarii tardive la spital, eliminarii (fara ca aceasta sa fie observata) inainte de prezentare. La 31.14% dintre copii extractia endoscopica a fost realizata cu succes; diferiti autori raporteaza procentaje variabile cuprinse intre 23% si 98.06%. (16, 17). Aceste diferente se pot datora timpului variabil de prezentare, tipului de obiect inghitit dar si dotarilor tehnice ale fiecarui serviciu de endoscopie. Acest din urma aspect poate explica si numarul mare de extractii endoscopice nereusite (27.86%), fiind cunoscut faptul ca diversitatea accesoriilor endoscopice si adaptarea instrumentarului de lucru la tipul de corp strain creste rata de succes a interventiei. Toate obiectele care nu au putut fi extrase au fost eliminate spontan intr-un interval cuprins intre 3 si 20 de zile; acestora li se adauga 11 cazuri la care endoscopia a fost negativa dar obiectul a fost gasit ulterior in scaun. Astfel, din totalul de 61 de pacienti, la 19 s-a reusit extractia endoscopica, 28 de corpi straini au fost eliminati spontan iar 14 nu au fost gasiti; studiul nostru raporteaza mai degraba rezultate negative care pot fi explicate atat prin lipsa unui serviciu de endoscopie de urgenta cat si prin dotarea tehnica suboptimala. Nu am inregistrat complicatii in lotul studiat, cu exceptia unei fetite de 2 ani la care o baterie alcalina impactata in esofagul superior, desi extrasa, a determinat producerea unei fistule traheoesofagiene cu bronhopneumonie si insuficienta respiratorie consecutiva, urmata de constituirea unei stenoze esofagiene ce a necesitat dilatatii endoscopice.
In opinia noastra, ca si in cea a altor autori, supravegherea activa a copiilor de catre parinti si de catre personanlul din gradinite, centre de reabilitare pentru pacienti cu dizabilitati neuromotorii si servicii de psihiatrie pediatrica alaturi de respectarea instructiunilor in ceea ce priveste diferitele jucarii care se ofera copiilor sunt metode eficiente de preventie. (18) Bateriile si obiectele ascutite pot duce la complicatii severe iar copiii de varsta prescolara sunt cei mai expusi. Desi studiul nostru este limitat, fiind unul unicentric, rezultatele sale pot constitui baza unor cercetari viitoare; in acelasi timp, introducerea unor ghiduri si protocoale nationale precum si infiintarea unor servicii de endoscopie de urgenta in centrele tertiare este o necesitate.
1.3.1. 2 Leziuni endoscopice inedite la copii
Vom face referire in continuare la cateva leziuni particulare intalnite in decursul timpului la copiii la care s-a efectuat endoscopie digestiva, aspecte care au fost comunicate si publicate in diferite reviste stiintifice; unele dintre acestea au starnit un larg interes, reflectat si in numarul de vizualizari. (Figura 3)
Figura 3: Numar total de afisari si descarcari ale articolului „Complicated Peptic Ulcer Disease after Ingestion of Single Dose NSAIDs in Children” (Diaconescu S, Olaru C, Burlea M & Gimiga N), American Journal of Clinical Medicine Research, 2013
Primul articol face referire la o serie de patru cazuri la care adiministrarea unei doze unice de antiinflamatorii nesteroidiene a condus la aparitia unor efecte secundare/complicatii grave. (19) Este cunoscut faptul ca hemoragia gastrointestinala este unul dintre efectele secundare majore ale administrarii de antiinflamatoare nonsteroidiene; in aparitia acesteia sunt implicate mai multe mecanisme precum efectul toxic direct asupra mucoasei dar si metaboliti activi excretati in bila si care ajung in duoden iar apoi in stomac prin reflux duodenogastric sau in intestinul subtire prin pasaj anterograd. (20) Intr-o perioada de doi ani (2011-2013) , patru copii (doi baieti si doua fetite), cu varste cuprinse intre 3 luni si trei ani (varsta medie 26±0.9 luni) au fost internati in serviciul nostru pentru hemoragie digestiva superioara consecutive administrarii unei doze unice de ibuprofen (50-100 mg) respectiv aspirina (500 mg). La trei dintre copii preparatele au fost administrate de catre apartinatori pentru combaterea febrei iar intr-un caz ingestia de aspirina a fost accidentala. Toti pacientii au fost adusi intr-un interval cuprins intre 24 si 48 de ore de la momentul ingestiei cu hemoragie digestiv superioara exteriorizata prin hematemeza (1 caz), melena (1 caz), hematemeza si melena (1 caz), hematemeza si hemoragii oculte in scaun (1 caz). Niciunul dintre copii nu avea istoric pozitiv de patologie gastrointestinala, afectiuni cronice asociate sau supradozaj de antiinflamatoare non-steroidiene. Testele de coagulare au fost normale in toate cazurile iar valorile hemoglobinei au variat intre 5.5 si 10.5mg/dl. Endoscopia digestiva superioara a fost practicata in urgenta la doi dintre copii si a vizualizat leziuni ulcerative duble in regiunea antrala, Forrest IIc. (Figura 4) . Nu a fost pusa in evidenta infectia cu Helicobacter pylori. In ambele cazuri evolutia a fost favorabila sub tratament cu IPP in administrare intravenoasa si hemostatice, urmata de administrare orala de blocante H2.
Figura 4 : Endoscopie digestiva superioara la o fetita de 3 ani-ulceratii antrale duble
La doi dintre copii nu s-a putut efectua investigatia (refuzul parintilor si varsta mica a unuia dintre copii care nu permitea explorarea cu endoscopul standard pe care il detinem). La unul dintre acesti pacienti, un baietel de 3 ani caruia mama ii administrase aspirina in scop antitermic, evolutia a fost initial favorabila, cu disparitia hematemezei si melenei sub tratament cu IPP, hemostatice si reechilibrare hidro-electrolitica si acido-bazica; ulterior apar varsaturi incoercibile cu sindrom de deshidratare acuta. Tranzitul baritat evidentiaza imagine tipica de stenoza pilorica. (Figura 5)
Figura 5: Tranzit baritat-aspect de stenoza pilorica la un baiat de 3 ani
Gestul chirurgical (antrectomie cu anastomoza de tip Péan-Bilroth….) a fost urmat de evolutie favorabila. In cazul sugarului de trei luni conduita a fost administrarea de inhibitori H2, supaveghere clinica si monitorizarea prezentei hemoragiilor oculte in scaun. La trei copii s-a efectuat endoscopie de control dupa doua luni care a aratat disparitia completa a leziunilor.
Trialurile randomizate efectiuate in populatia pediatrica privind siguranta administrarii ibuprofenului fata de acetaminofem arata un risc de hemoragie gastrointestinala de 7.2 la 100,000 de cazuri; de asemenea autorii sugereaza faptul ca efectele adverse gastrointestinale sunt dependente de doza. (21, 22). Prevalenta gastropatiei induse de AINS in populatia pediatrica pare in crestere, mai ales la copiii cu artrita cronica juvenila. (23). Un studiu efectuat in Taiwan a aratat ca, pe un lot de copii investigati endoscopic incidenta ulcerului gastric si duodenal s-a situat in jurul valorii de 5,4% iar la 16.5% dintre acesti copii a fost raportata utilizarea anterioara de AINS. Mai mult, ulcerele asociate cu AINS au avut o rata mai mare de sangerare comparativ cu cele produse de Helicobacter pylori sau cele non-HP non AINS. (23, 24). Studiul nostru, desi efectuat pe un numar redus de pacienti, se inscrie in datele raportate la nivel global; mai mult decat atat am dorit sa subliniem efectele uneori grave ale administrarii medicatiei de catre parinti fara prescriptie medicala si fara a cunoaste toate efectele secundare, fenomen intalnit pe scara larga in tara noastra. Educatia parintilor si a apartinatorilor este esentiala in aceasta directie iar in opinia noastra administrarea acetaminofenului ca medicament antitermic de prima intentie la copiii de varsta mica pare mai sigura.
In acelasi context, al leziunilor ulceroase complicate sau atipice ale copilului, vom face referire in continuare la cazul unui baiat in varsta de 9 ani, cu istoric personal de infectii respiratorii repetate tratate cu antibiotice si antipiretice (ibuprofen, acetaminofen) si cu istoric familial de gastrita cu HP (ambii parinti) si ulcer gastric perforat (bunicul matern), care se prezinta in serviciul nostru pentru si melena aparute dupa un efort fizic si stres psihologic intens (concurs sportiv). (25) Simptomatologia dureroasa debutase cu o luna anterior episodului actual, si se accentuase in ultimele zile odata cu episodul prezentat. La aceasta s-au adaugat varsaturi alimentare si bilioase precum si aparitia melenei, determinand astfel internarea in spital. Examenul fizic la internare releva stare generala satisfacatoare, obezitate gradul I (G= 50 kg , H = 130 cm, BMI – 30 kg/m2), discreta paloare cutaneo-mucoasa, abdomen sensibil spontan si la palparea epigastrului, melena, fara alte modificari. Datele de laborator au fost in limite normale, inclusiv gastrinemia. Endoscopia digestiva superioara vizualizeaza un ulcer gastric linear de aproximativ 2 cm, cu baza edematiata si depozit fibrinos, Forrest III, precum si alte doua mici ulceratii antrale de 0.5-1 cm in regiunea antrala. (Figura 6)
Figura 6: Endoscopie digestiva superioara la un baiat de 9 ani cu melena-ulcer gastric triplu
Testul rapid al ureazei si examenul histopatologic nu au evidentiat prezenta H. pylori. S-a initiat tratament cu IPP in administrare intravenoasa, apoi oral; pacientul a fost externat dupa trei zile cu stare generala buna, cu apetit prezent, fara varsaturi, scaun normal, absenta hemoragiilor oculte si a primit recomandari dietetice si IPP oral (20 mg/zi) timp de doua luni. Endoscopia de control efectuata dupa aceasta perioada vizualizaza o mucoasa gastrica de aspect normal cu o mica cicatrice lineara in antrum. (Figura 7)
Figura 7: Endoscopie digestiva superioara efectuata dupa doua luni de tratament oral cu IPP (acelasi pacient)
La copii, in afara ulcerelor H. pylori pozitive si a celor secundare asociate cu sepsisul, hipoxia, interventiile chirurgicale extinse, arsurile, traumatismele cranio-cerebrale si consumul anumitor medicamente dintre care pe plim plan se situeaza AINS, sunt descrise, in ultimii ani, o noua categorie de leziuni care nu sunt asociate cu infectia H. pylori. Acestea nu sunt asociate nici cu AINS, definindu-se un nou concept, cel al leziunilor ulceroase idiopatice. (26) Unele studii raporteaza o rata a ulcerelor non-HP de pana la 46.5% si o faptul ca o proportie importanta dintre acesti copii se prezinta cu hemoragie digestiva superioara. (27) In anii anteriori, doar 20-27 % dintre ulcerele copilului nu erau asociate nici cu HP si nici cu AINS iar simptomatologia clinica includea, in general, varsaturi si dureri abdominale. (28-31). In cazul pacientului nostru, prezenta infectiei HP la doi membri ai familiei poate fi considerata un factor de risc, avand in vedere transmiterea intrafamiliala a bacteriei (32). In acelasi timp stresul psihologic este dificil de cuantificat, dar exista autori care atrag atentia asupra leziunilor ulceroase aparute la copiii abuzati. (33); episodul descris la pacientul nostru poate reprezenta un factor declansator. In literatura exista dezbateri aprinse in legatura cu etiologia acestor ulcere non-HP non-AINS, iar autorii sugereaza ca cercetarile viitoare ar trebui centrate, ca si in cazul infectiei cu H. pylori, asupra modificarilor prostaglandinelor, a stratului de mucus si a productiei de pepsina. (26, 34, 35)
A treia categorie de leziuni inedite la care ne vom referi este cea a polipilor gastrici si esofagieni. (36) Aceste formatiuni sunt intalnite la mai putin de 1% din endoscopiile digestive superioare practicate la copii; raportarile din literatura sunt izolate si se refera, ca si in cazul nostru, la serii mici de pacienti. (37-40) Prin analiza retrospectiva pe o perioada de 5 ani (2011-2015) a foilor de observatie, datelor endoscopice si rezultatelor anatomopatologice am identificat, dintr-un numar de 2140 de pacienti, trei cazuri de polipi gastrici si esofagieni la adolescenti cu varste cuprinse intre 13 si 17 ani (0.14%). Toti pacientii s-au prezentat cu pirozis, varsaturi si dureri epigastrice.
La primul pacient, un adolescent in varsta de 17 ani cu un istoric de trei ani de pirozis si dureri epigastrice, care a primit intermitent IPP, endoscopia digestiva superioara vizualizeaza esofagita A (Los Angeles), polip sesil cu diametrul de 1 cm situat juxtacardial, gastrita antrala si congestia mucoasei bulbului duodenal, fara a asocia infectie cu H.pylori. (Figura 8).
Figura 8: Polip sesil juxtacardial la un adolescent de 17 ani
Al doilea caz este al unei adolescente in varsta de 13 ani, cu un istoric relativ recent (3 luni) de dureri epigastrice, accentuate in ultima vreme desi se afla in tratament cu IPP. Endoscopia digestiva superioara vizualizeaza esofagita A (Los Angeles), polip sesil de 7 mm juxtacardial si gastrita antrala (Figura 9). Nici in acest caz nu s-a asociat infectie cu H. pylori.
Figura 9: Polip sesil juxtacardial la o adolescenta de 13 ani
Ultimul pacient din aceasta serie a fost un adolescent de 15 ani cu boala renala terminala aflat in program de dializa peritoneala, cu dureri epigastrice intense si varsaturi incoercibile. Explorarea endoscopica pune in evidenta un esofag normal, mucoasa gastrica fara modificari aparente si pliu gigant prepiloric pe care se individualizeaza un polip „double-headed”, care protruzioneaza intermitent in duoden; la acest pacient a fost confirmata infectia cu H. pylori. (Figura 10)
Figura 10: Pliu prepiloric gigant si polip „double headed” la un adolescent de 15 ani
Histologia leziunilor a fost diferita: leziuni hiperplastice in primul si al treilea caz si un aspect cu totul particular in cel de-al doilea; astfel se descrie proliferarea epiteliului glandular si de suprafata plasat pe axa conjunctivo-vasculara, moderat infiltrat inflamator si prezenta epiteliului cilindric de tip intestinal cu prezenta celulelor goblet cu vacuole intracitoplasmice pozitive pentru coloratia Albastru Alcian care evidentiaza mucopolizaharide acide. (Figura 11- A,B cazul al doilea, C-cazul al treilea)
Figura 11-Aspecte histopatologice la pacientii din lot (A: HEx100, B: ABSx200, C: HEx40)
Primii doi pacienti au fost externati sub tratament cu IPP in administrare orala timp de doua luni; endoscopia de control nu a aratat insa modificari macro- sau microscopice ale leziunilor. Ambele cazuri sunt monitorizate endoscopic si histologic; rezectia endoscopica poate fi luata in considerare in viitor. In al treilea caz a fost initiata terapia tripla antibacteriana in doze adaptate datorita bolii renale terminale; statusul clinic si biologic al pacientului nu a permis gestul endoscopic terapeutic.
Polipii esofagieni sunt asociati frecvent cu boala de reflux gastroesofagian, hernia hiatala, esofagul Barrett, esofagita eozinofilica, boala Crohn si neurofibromatoza de tip 1 iar cei gastrici cu infectia cu Helicobacter pylori si administrarea cronica de IPP. (40–44), Din punct de vedere histologic, polipii esofagieni sunt inflamatori si fibrovasculari; mai sunt descrise asa-numitul IPFC (inflammatory polyp-fold complex), papiloame scuamoase si leziuni hamartomatoase. Polipii gastrici sunt hiperplastici-inflamatori, hamartomatosi, adenomatosi, polipi dezvoltati la nivelul glandelor fundice si leziuni heterotopice. In primul caz, am considerat dezvoltatarea leziunii inflamatorii in cadrul unui reflux gastroesofagian, sugerat de semnele clinice si de aspectul endoscopic al mucoasei esofagiene; in acord cu raportarile altor autori tratamentul cu IPP nu a condus la modificari in dimensiunea sau histologia polipului. (37) In al doilea caz, histologia particulara si faptul ca pe niciun fragment bioptic nu s-au evidentiat aspecte sugestive pentru esofag Barrett iar istoricul clinic a fost de scurta durata ne-au condus la concluzia ca celulele goblet sunt resturi embrionare ale epiteliului cilindric ciliat, descrise in literatura de specialitate. (45) La al treilea pacient, aspectul hiperplastic descris este asociat infectiei cu H. pylori.
Concluzionand, putem spune ca raritatea acestor leziuni impune un diagnostic histologic de acuratete, care influenteaza conduita terapeutica ulterioara. Monitorizarea clinica, endoscopica si histologica se impune in toate cazurile de acest tip, iar polipectomia endoscopica sau chirurgicala poate fi luata in considerare in unele cazuri.
1.3.1.3 Tehnici endoscopice rare si aplicabilitatea acestora la pacientii pediatrici
In cadrul acestei sectiuni vom descrie o tehnica realizata, dupa cunostinta noastra, in premiera in tara noastra, respectiv o endoscopie flexibila retrograda ca metoda de evaluare preoperatorie la un pacient cu atrezie esofagiana. (46)
Caracterizata si clasificata initial de Vogt in 1929 iar ulteior de Ladd and Gross in 1944, atrezia esofagiana este o entitate cu etiologie multifactoriala si cu o incidenta de 1: 3500 nou-nascuti vii. (47, 48). Cea mai intalnita varietate este atrezia esofagiana cu fistula esotraheala distala (86% dintre cazuri). Prognosticul pe termen scurt al afectiunii este dictat de progresele chirurgiei, ale nutritiei parenterale si de posibilitatile de terapie intensiva neonatala, iar cel pe termen lung de complicatiile respiratorii si digestive, Boala de reflux gastroesofagian si stricturile zonelor de anastomoza. (49). Diagnosticul prenatal este dificil si se bazeaza pe ecografie sau pe rezonanta magnetica nucleara. (50,51); postnatal, prezenta bulelor de gaz in stomac pe radiografia toracica este considerata un semn pentru fistula esotraheala distala. Strategia chirurgicala trebuie adaptata tipului de atrezie esofagiana; un factor important de prognostic, alaturi de comorbiditatile asociate, il constituie distanta dintre cele doua bonturi esofagiene; aceasta poate fi masurata in centimetri sau corpuri vertebrale. Astfel, aceasta distanta este considerata scurta daca este mai mica de 1 centimetru sau 3 corpi vertebrali si lunga daca este mai mare de 2-3 centimetri sau 3 corpi vertebrali. (52, 53). Pentru stabilirea acestei distante au fost propuse mai multe metode: tranzit baritat, util in cazul atreziei esofagiene pure dar cu risc de aspiratie in celelalte varietati, ecografia cu rezolutie inalta, dar care nu identifica insa fistula traheo-esofagiana si endoscopia intraoperatorie. (50, 54, 55) Endoscopia flexibila retrograda prin gastrostoma permite identificarea capatului proximal al bontului esofagian inferior si masurarea distantei dintre cele doua bonturi cu ajutorul unor markeri radioopaci.
In cazul nostru a fost vorba de un baiat in varsta de un an, cunoscut de la nastere cu atrezie esofagiana tip III LADD, operat in a doua zi de viata prin toracotomie in spatiul IV intercostal drept, ligatura fistulei traheoesofagiene distale si anastomoza celor doua bonturi esofagiene. Evolutia postoperatorie a fost nefavorabil cu dezunirea anastomozei si mediastinita secundara, ceea ce a impus esofagostomie cervicala si gastroestomie. La prezentarea in serviciul nostru starea clinica satisfacatoare si parametrii biologici care aratau doar citoliza minima (ASAT 56 U/L, ALAT 49 U/L) si hiposideremie (8 μmol/L, VN=13-31 μmol/L) au permis efectuarea endoscopiei flexibile retrograde. Astfel, sub anestezie generala, am introdus endoscopul prin gastrostoma si am avansat prin stomac pana am atins capatul proximal al bontului esofagian inferior; am utilizat un forceps pentru biopsie pe care l-am introdus prin canalul de lucru al endoscopului drept marker radio-opac. Un alt marker a fost plasat in vecinatatea esofagostomiei, iar apoi s-a efectuat radiografie toraco-abdominala pentru a masura distanta dintre cei doi markeri. (Figura 12)
Figura 12: Radiografie toraco-abdominala efectuata in timpul endoscopiei flexibile retrograde (A,B-markeri radioopaci)
Deoarece distanta masurata a fost mai mare de 4 corpi vertebrali, decizia chirurgicala a fost cea a esofagoplastiei cu colon cu evolutie postoperatorie favorabila; pacientul a fost externat dupa doua saptamani cu recomandare de medicatie antireflux. Tranzitul baritat efectuat dupa trei luni a aratat un aspect normal al neoesofagului.
Unii autori considera aceasta procedura ca fiind metoda ideala de evaluare preoperatorie in atrezia esofagiana. (57) Exista studii care releva superioritatea acestei investigatii fata de esofagograma distala. (58) Totusi, endoscopistii trebuie sa detina competente tehnice avansate si dotare corespunzatoare pentru efectuarea procedurii. Consideram insa ca ea ar putea fi introdusa in centrele tertiare de endoscopie pediatrica din tara noastra.
1.3.1.4Studiul metodelor alternative de diminuare a anxietatii fata de procedurile endoscopice Avem urmatoarele probleme: proiectul depus 2015, cercet preliminara 2014-2016 (scrie in articol); pacienti in cercet prelim sub 10 ani, pe proiect scrie 10-18
In cele ce urmeaza vom face referire la proiectul de cercetare intitulat „Rolul meloterapiei si psihoterapiei in diminuarea anxietatii fata de explorarea endoscopica a tubului digestiv la copil si adolescent”, castigat in urma competitiei de granturi organizata in vara anului 2015 de catre Fundatia ART2007.
Explorările endoscopice sunt cunoscute ca fiind invazive, uneori dureroase și, de aceea, generatoare de anxietate, având un impact emoțional particular. Pentru diminuarea disconfortului resimțit de pacienți în cazul explorării colonoscopice, în majoritatea țărilor vestice, standardul este efectuarea acesteia cu sedare constienta insotita de amnezie retrograda realizată prin midazolam sau sedo-analgezie. (58-60) Aceste metode se aplica și în cazul pacienților pediatrici atât în cazul colonoscopiei cât și a endoscopiei digestive superioare. (5, 6, 61) Sedo-analgezia, pe lângă rarele efecte adverse determinate de administrarea de substanțele farmacologice are și dezavantajul costurilor crescute și a timpului consumat. (59) De aceea, sunt numeroase studii care au ca obiectiv identificarea unor metode alternative de ameliorare a disconfortului pacienților, printre care și meloterapia. (62-64). Efectele benefice ale terapiei prin muzica au fost puse in evidenta de numeroase meta-analize însa aprecierea masurii in care aceste efecte pot fi atribuite in mod direct meloterapiei este dificil de cuantificat. (63, 65, 66) Sunt studii care demonstrează că nivelul de adrenalina si cortizol diminua ajutorul unei muzici relaxante (67-69). Alte cercetari privind rolul meloterapiei în reducerea disconfortului pe parcursul colonoscopiei sugereaza un rol benefic in diminuarea durerii si în creșterea satisfacției postprocedură dar si modificarea perceptiei personalului medical privind dificultatea investigatiei. (70). O meta-analiza a 39 de studii incluzand 3394 de copii cu varste cuprinse intre 2 si 19 ani supusi unor interventii psihologice pentru reducerea distresului si durerii legate de punctiile venoase si vaccinari a relevat eficacitatea hipnozei si terapiei cognitive comportamentale. (71) Au mai fost studiate efectul muzicii asupra reducerii anxietatii copiilor fata de interventii stomatologice precum si in unitatile de primiri urgente ale spitalelor de pediatrie. (72, 73). Cercetari recente sugereaza ca muzica poate fi folosita ca metoda complementara pentru a reduce durerea si anxietatea in perioadele post-anestezie, postoperatorii dar si in sectiile de terapie intensive neonatala. (74, 75).
Pornind de la aceste aspecte, ne-am propus să studiem impactul emoțional al procedurilor endoscopice (endoscopie digestiva superioara) la copil si adolescent și influența meloterapiei si psihoterapiei asupra parametrilor somatici și psihologici care caracterizează statusul pacientului înaintea, în timpul și după explorarea endoscopică. Studiul se efectueaza pe pacienți cu indicație de endoscopie digestivă superioară, adresați Compartimentului de Endoscopie Digestivă din cadrul Spitalului de copii Sfânta Maria. Pacienții sunt evaluati atat psihologic pentru anxietatea pre-procedurala cat si clinic (parametri somatici) înainte, in timpul și după explorarea endoscopică. Subiecții sunt randomizați in două loturi: primul lot este evaluat endoscopic în condiții standard, în timp ce pentru al doilea lot are loc o discutie pregatitoare cu psihologul clinician cu o durata de 10-15 minute cu scopul de a reduce anxietatea vis-a-vis de interventie si de a pregati pacientul psiho-emotional pentru procedură. Tot pentru al doilea lot, atât în etapa de așteptare și pregătire cât și în timpul explorării endoscopice propriu-zise se difuzeaza o muzică ambientală recomandată de psiholog și muzicolog. Dupa explorare este evaluat gradul de satisfacție al pacientului, precum și gradul de cooperare pentru procedură. Pentru fiecare lot sunt analizate separat datele demografice, parametrii somatici (FC, TA, pulsoximetrie), durata explorării, și sunt interpretate informațiile din chestionarele completate de pacienți, parinti și endoscopist.
Cercetarea preliminara a fost facuta pe un lot 232 de pacienți la care s-au efectuat diferite manevre endoscopice. (76) Criteriile de includere au fost indicatiile de endoscopie, iar criteriile de excludere au fost refuzul parintilor si pregatirea necorespunzatoare pentru manevra. Anxietatea a fost evaluată prin observarea directă a comportamentului anterior procedurii, monitorizarea semnelor externe ale anxietății – sentimente de frică intensă și neliniște, a unor modificari somatice (paloare, transpirații, tremurături, tahipnee, tahicardie) și comportamentale (plâns, se agață de părinți). In acelasi timp parintii au fost chestionati asupra experientei lor proprii in legatura cu procedurile endoscopice. Datele medicale si sociodemografice au fost obtinute din foile de observatie.
La un numar de 36 de pacienti s-au identificat, prin metoda observatiei, semne fizice si comportamentale legate de anxietatea legata de procedura medicala, acestia reprezentand 15,5% din lotul total investigat. Din cele 36 de cazuri la care a fost prezentă anxietatea, 52,8% au fost pacienți de gen feminin și 47,2% de gen masculin.
Figura 13: Distributia pacientilor cu semne de anxietate pe grupe de vârstă și gen
Figura 14: Prezența anxietății în funcție de gen și mediul de proveniență
În functie de grupa de vârstă, starea de anxietate este mai des întâlnită în grupa de vârstă 6-12 ani (69%) , constatându-se o ușoară creștere a stării de anxietate la pacienții de sex feminin (N = 14). In grupa de varsta 1-5 ani anxietatea este prezenta la 22% dintre pacienti iar in grupa 13-18 ani sunt inclusi 8% dintre pacienti. Am observat o repartiție uniformă a prezenței anxietății pre-procedurale în funcție de apartenența la sex și mediul de proveniență. Aceasta este totuși mai frecventă în cazul pacienților de sex feminin din mediul urban, precum și în cazul pacienților de sex masculin din mediul rural.
Lotul de aparținători a cuprins 232 de părinți, iar anxietatea legată de investigațiile endoscopice la copii lor a fost prezentă în 31,89% din cazuri. 27 (11,63%) din părinți au efectuat investigații endoscopice digestive la vârsta pediatrică, lucru care a influentat pozitiv reducerea anxietății preprocedurale la copii lor, doar 14,7% au prezentat anxietate anterior procedurii.
Fig.3. Parinți care au efectuat investigații endoscopice și prezența anxietății procedurale
Părinții ai căror copii au efectuat investigații endoscopice sub anestezie generală, nu au prezentat enxietate față de investigația propriu zisă ci fata de anestezie (83,4%), comparativ cu părinții ai caror copii au efectuat investigații endoscopice sub diverse tipuri de sedare (93,4%). ?????
Figura asta voia sa spuna ca doar o mica parte din parintii ai caror copii au efectuat EDS au efectuat si ei la randul lor EDS si au resimtit anxietate…..nu e prea concludenta figura, cred ca mai bine o scoatem
In ceea ce priveste cercetarea preliminara, studiul pe licenta a fost facut in per 2014-2016…..asta e realitatea, nu stiu daca putem schimba anii.
Rezultatele acestui proiect aflat in desfasurare ar putea conduce la formularea unor
NICOLETA DE AICI POTI INSERA PARTEA TA. NU PRICEP NIMIC DIN ULTIMA FIGURA SI DIN COMENTARIUL AFERENT.asa e si in articol dar nu pricep..nu coincid procentele…la grafic ce e aia cu portocaliu?????NU AM NUMEROTAT ULTIMA FIGURA CA NU O INTELEG. Poti renumerota bbg ca e in regula dar figurile DUPA ce discutam daca ramane figura asta ultima sau nu
1. 3.1.5 Diagnosticul si managementul hemoragiilor digestive in pediatrie
Hemoragia digestiva la copil a fost un subiect care ne-a preocupat prin prisma faptului ca este o patologie relativ frecventa in serviciul nostru ca urmare am incercat sa aducem unele clarificari in ceea ce priveste etiologia, aspectele clinico-endoscopice si cele terapeutice
Rezultatele cercetarilor noastre pe acesta tema su-a concretizat in urmatorele publicatii:
Gimiga N, Burlea M, Diaconescu*S, Olaru C. An as sessment of the causes of lower gastrointestinal bleeding in a children hospital of North-Eastern Romania. Archives of biological sciences.2015; 67(2), 715-720; ISSN 0354-4664, eISSN 1821-4339 IF=0,367 http://serbiosoc.org.rs/arch/VOL67/SVESKA2/35.pdf
Gimiga N, Olaru C, Diaconescu S*, Miron I. Burlea M. Upper gastrointestinal bleeding in children from a hospital centre of north-eastern Romania: a review. Minerva Pediatrica. June 2016;68 (3):189-195. ISSN 0026-4946, Online ISSN 1827-1715 IF=0,532 (2015) http://www.minervamedica.it/en/journals/minerva-pediatrica/article.php?cod=R15Y2016N03A0189
Claudia Olaru, Marin Burlea, Nicoleta Gimiga, Smaranda Diaconescu. The role of colorectal polyps in the etiology of lower gastro-intestinal bleeding in children. International Journal of Medical Dentistry, Volume 5, Issue 4 October / December 2015
http://ijmd.ro/articole/453_05%20Claudia%20OLARU.pdf
Gimiga N, Diaconescu S, Olaru C, Olaru A. Paduraru G, Ignat A, Burlea M. Etiologia sangerarilor gastrointestinale la copil. Ro J Pediatr 2015, 64(1): 65-8; ISSN 1454-0398, eISSN 2069-6175http://www.medica.ro/reviste_med/download/pediatrie/2015.1/Pedia_Nr-1_2015_Art-6.pdf
Gimiga N, Diaconescu S, Olaru C, Ignat A, Păduraru G, Lupu V.V, Burlea M. Managementul endoscopic al hemoragiilor digestive la copil. Ro J Pediatrie 2013, 62(3): 217-227. ISSN 1454-0393, e ISSN 2069-6175http://pedia.medica.ro/articles/2013.3/Pedia_Nr-3_2013_Art-1.pdf
Păduraru G, Ignat A, Diaconescu S, Lupu V.V, Olaru C, Burlea M. Hemoragia digestivă în practica pediatrică. Ro J Pediatr 2012, LXI(3):271- 281 ISSN 1454-0393, e ISSN 2069-6175 http://pedia.medica.ro/articles/2012.3/Pedia_Nr-3_2012_Art-6.pdf
Hemoragia digestivă (HD) în populația pediatrică reprezintă o patologie relativ frecventă, posibil amenințătoare de viață, cel mai adesea resimțită de părinți și aparținători ca fiind una dramatică, indiferent de imporțanta sângerării. Majoritatea hemoragiilor sunt autolimitate, 75-85% dintre sângerări se opresc spontan dar in unele cazuri grave poate aparea alterarea statusului hemodinamic.(77) Diagnosticul precoce și intervenția terapeutică promptă sunt esentiale pentru stabilirea unei conduite terapeutice adecvate. Hemoragiile digestive se pot clasifica în funcție de sediu și raportul cu unghiul duodeno-jejunal (ligamentul Treitz) în hemoragii digestive superioare (localizate superior fata de unghi), respectiv pierdere de sânge la nivelul esofagului, stomacului si duodenului, și hemoragii digestive inferioare (localizate inferior fata de unghi), in care pierderea de sânge are loc la nivelul intestinului subțire și gros. Hemoragiile digestive se pot prezenta în diferite moduri, putand fi acute, asociate de obicei cu compromitere hemodinamică, sau cronice, definite prin pierderi intermitente și recurente de sânge; ambele tipuri pot fi traduse clinic prin hematemeză, melenă si hematochezie. (78)
Incidența hemoragiilor digestive la copil nu este foarte bine stabilită. Sângerarea digestivă superioară este mult mai frecventă comparativ cu cea inferioară. Diferite studii efectuate pe aceasta tema furnizeaza rezultate diferite, diferite, astfel un studiu prospectiv pe 98 de pacienți arată ca sângerarea gastrointestinală superioară apare la 6,4% din totalul prezentărilor la spital, in timp ce alti autori au arătat că hemoragia digestivă superioară reprezintă 25% din cauzele internărilor în unitatile de terapie intensivă, în timp ce hemoragia digestivă inferioară reprezintă 0,3% din prezentările în urgență. (79) ref
In ceea ce priveste evaluarea clinica si endoscopica a unei hemoragii digestive, au fost identificați anumiti parametri care ajută la evaluarea recurenței și prognosticului unei HD, acestia fiind endoscopici sintetizați în clasificarea Forrest (80)
IA – sângerare în jet, pulsatilă, arterial
IB – prelingere continuă nepulsatilă a sângelui dintr-o leziune
II – stigmate de sângerare recentă
IIA – vas vizibil nesângerând
IIB – cheag aderent
IIC – bază de culoare neagră a leziunii
III – nici un stigmat de sângerare.
CAUTA TRAD IN RO CA NU SUNA BINE
Deoarece cazurile pediatrice de hemoragie nu se adresează întotdeauna de primă intenție unui centru tertiar care sa dispuna de serviciu de endoscopie si de personal calificat pentru diagnostic și tratament hemostatic, primii pași în evaluarea unei HD active trebuie făcuți imediat dupa prezentarea pacientului. Conduita initiala cuprinde montarea unei linii venoasa, prelevarea de sânge pentru explorare hematologică și umoral-biochimică (hemoleucogramă, uree, electroliți, teste funcționale hepatice, grup sanguin, Rh, timp de protrombină), dupa caz restabilirea tensiunii arteriale și a volumului intravascular prin administrare de soluții cristaloide (salină Ringer) și/sau sânge integral ori masă eritrocitară; aceste gesturi ar trebui in mod ideal urmate de terapia endoscopica. In urmă cu 15 – 20 de ani hemostaza endoscopica nu era o opțiune curentă, dar în timp aceasta a devenit de elecție, chirurgia rămânând indicată numai cazurilor în care tratamentul endoscopic esueaza. În România managementul HD la copil nu este standardizat; daca la pacientul adult, in majoritatea centrelor tertiare se efectuează endoscopie digestivă în primele ore de la episodul hemoragic, la copil acest lucru este inca greu de realizat datorita lipsei liniilor de garda in unitatile de endoscopie digestiva, a personalulul medical antrenat in efectuarea hemostazei endoscopice si a dotarilor neuniforme ale acestor servicii, Cu toate ca terapia endoscopică combinata, endoscopia „second look”, folosirea inhibitorilor de pompă protonică (IPP), testarea și tratarea infecției cu Helicobacter Pylori nu au o conduită unitară, cu toate ca nu există date standardizate pentru efectuarea endoscopiei precoce la copii și nu există studii pediatrice care să fi comparat direct efectuarea endoscopiei înaintea tratamentului medical suportiv, beneficiul hemostazei endoscopice cat mai precoce poate fi superior celorlalte terapii. (81) sa mor daca pricep ce leg au unele cu altele. Fa te rog doua fraze
Recomandarile actuale ale ESGE si ESPGHAN in legatura cu diagnosticul si managementul hemoragiei digestive la copil includ urmatoarele: (5, 6)
ESGE / ESPGHAN recomanda ca după efectuarea tuturor masurilor medicale necesare, endoscopia digestiva ar trebui efectuta cat mai repede (≤ 12 ore) în hemoragia digestiva superioara acută, in acele cazuri care necesită suport circulator sau in acele cazuri unde hematemeza sau melena sunt importantee.
ESGE / ESPGHAN recomandă efectuarea endoscopiei digestive in primele 12 ore in cazurile cunoscute cu varici esofagiene, dupa efectuarea masurilor medicale supportive.
ESGE / ESPGHAN recomanda că, după ce s au realizat toate intervențiile medicale necesare considerate standard, endoscopia digestiva ar trebui efectuata în termen de 24 de ore în cazurile de hemoragie digestive superioara acuta care necesită transfuzie datorită scăderii nivelului hemoglobinei sub 8 g / dl, în cazurile în care are loc o scădere rapida a hemoglobinei de 2 g / dl, și la pacientii stabili, dar al căror punctaj de sangerare este mai mare decât un prag / scor recunoscute si validat pentru cerința intervențiii endoscopice.????
ESGE / ESPGHAN sugerează ca endoscopia digestiva să fie efectuată înainte de externare la copiii cu hemoragie digestive superioara, afecțiuni hepatice sau hipertensiune portale.
ESGE / ESPGHAN nu recomanda utilizarea de rutină a capsulei endoscopice / enteroscopiei în hemoragia digestiva la copii.
ESGE / ESPGHAN nu recomanda ca ileocolonoscopiei în scop therapeutic ar fi necesara in primele 24 de ore,decat daca hemoragia determina compromitere hemodinamica , însă este necesare ileocolonoscopia in scop diagnostic, daca este practicata și în condiții de siguranță.
Tehnica hemostaza endoscopică pentru sangerari gastro-intestinale la copii
ESGE / ESPGHAN recomanda hemostaza in sangerare din varicele esofagiene la copii, folosind ligaturarea , dacă este posibil, sau scleroterapia ca alternativă.
ESGE / ESPGHAN recomanda faptul că tratamentul ulcerului peptic si leziunilor Dieulafoy nu ar trebui să fie efectuată prin injectare cu epinefrina ca monoterapie, ci în combinație cu o tehnică mecanică sau termică.
ESGE / ESPGHAN recomanda utilizarea anesteziei generale la copii in momentul efectuarii endoscopie pentru hemoragii gastro-intestinale. Anestezia generală este recomandată în cazul hemoragiei variceale, sedarea profunda ar putea fi utilizată în hemoragiile mai putin severe la copiii mai mari.
NU AI PUS NICIO DATA TEORETICA DESPRE HDI-minimum 7 randuri cu 4-5 titluri bbg
Hemoragia digestiva superioara la copil cu cele doua componente ale sale, variceala si nonvariceala, a fost o tema de interes in ceea ce priveste aspectele etiologice, clinice, paracline, endoscopice si terapeutice, interes care s-a concretizat in efectuarea unui studiu retrospectiv pe o durata de 7 ani (2007-2013), in care au fost incluse toate cazurile de hemoragie digestiva superioara adresate Spitalului Clinic de Urgenta Pentru Copii „Sf. Maria” Iasi BBG art Minerva sau clinicii a V a ai statistica pe tot spit?
Lotul de pacienți a fost format din copiii cu vârsta sub 18 ani, care s- au prezentat cu hemoragie digestivă superioară exteriorizata prin hematemeza sau melena. Toți copiii din studiu au fost investigati prin endoscopie digestiva superioara dupa ce procedura a fost explicata părinților și s-a obținut consimțământul informat; investigatia a fost realizata sub anestezie generală cu propofol sau sedare conștientă cu midazolam, în funcție de vârstă. Endoscopia digestiva superioara a fost efectuata folosind un endoscop Pentax EPM 330 cu dimensiunea fibrei de 9 mm. Biopsiile au fost prelevate sub vizualizarea directa a mucoasei. Pentru detectarea H. pylori, s-a folosit testul rapid al ureazei (testul CLO Delta West Limited, Bentley, Australia de Vest) și examinarea histologica a probelor de țesut.
Studiul a inclus 103 pacienți cu hemoragie digestiva superioara documentata care s-au prezentat în unitatea noastră în perioada de timp menționată. Vârsta copiilor a variat între 1 și 18 ani, cu o medie de 11,06 ± 5,20 ani, marea majoritate a pacientilor 72.82% avand varsta cuprinsa in intervalul 8-18 ani. Lotul de pacienti a cuprins 46 de fete (44,66%) și 57 (55,34%) de băieți. Principalul motiv de prezentare a fost hematemeza, 45 de cazuri (43,69%), urmată de melenă în 32 de cazuri (31,07%), hematemeza si melena fiind intalnite la 26 (25,24%) de copii. La toți copiii cu hemoragie digestiva superioara s-au administrat de prima intentie inhibitori H2 sau inhibitori ai pompei de protoni. Anterior efectuarii endoscopiei digestive s-a realizat coagulograma, care a fost normala in cele mai multe cazuri. Anemia posthemoragica ca o consecință directă a sângerararii a fost identificata la 96,12% dintre copii, valorile hemoglobinei variind intre 5,7 mg / dl si 12.2mg / dl (valoarea medie ± 10,52 1,38 g / dl). În 10 cazuri (9, 70%) valoarea hemoglobinei a impusa transfuzia de masa eritrocitara înainte de efectuarea endoscopiei digestive superioare. In lotul nostru, copiii cu melena au avut un nivel mai scăzut al hemoglobinei, valoarea medie fiind 10, 52± 1, 48 g / dl fata de cei cu hematemeza (valoarea medie 10,72 ± 1,33 g / dl). Verif cam seamana Endoscopia digestiva superioara a fost realizată în primele 24 de ore în 35 de cazuri (33,98%), între 24-48 ore la 58 pacienți (56.31%) și după 48 de ore la 10 copii (9,71%). Aspectele endoscopice au fost reprezentate de gastrita erozivă în 35 de cazuri (33,98%), urmata de esofagita eroziva în 15 cazuri (14,56%), duodenita la 12 pacienți (11,65%) si ulcerul duodenal la 11 copii (10,68%). În procente mai mici, am gasit ulcer gastric la 6 pacienți (5,83%), varice esofagiene în 5 cazuri (4,85%) și sindrom Mallory-Weiss la 2 copii (1,94%). Etiologia multiple a fost identificata la 16,50% dintre pacienți, vizualizandu-se endoscopic variate asocieri precum gastrita și duodenita (5,82%), ulcer gastric și duodenita (2,92%), gastrita si ulcer duodenal (1,94%), esofagita și ulcer gastric, ulcer gastric și duodenal, gastrită și polip gastric, gastrita si hernie hiatala, gastrita si esofagita eroziva, duodenită și esofagita, fiecare dintre acestea reprezentand 0,97% din cazuri. (Figura )
Figura…: Etiologia hemoragiei digestive superioare in lotul studiat
Ce spune literatura?ce etiologii au gasit altii?
Analizand aspectele etiologice in functie de apartenenta la sex am constatat că atât la baieti cat și la fete cea mai importanta cauza de hemoragie digestiva superioara a fost gastrita, in 28,11% și respectiv 41,32% dintre cazuri.
Endoscopic s-a identificat o sursă certă de sângerare la 34,95% dintre copii, sursă posibilă de sangerare în 39.81% dintre cazuri iar in 25,24% dintre observatii sursa de sângerare nu a fost găsita.
Figura….: Hemoragie digestiva superioara pe fond de gastrita nodulara antrala
Analizand raportul dintre momentul efectuarii endoscopiei și identificarea sursei de sângerare nu am găsit nici o diferență semnificativa statistic între copiii care au efectuat investigatia in primele 24 de ore și cei care au efectuat endoscopia între 24 și 48 de ore de la momentul sangerarii. (P> 0,05). Dimpotrivă, o diferență semnificativă statistic a fost observată la acei copii care au efectuat endoscopie în primele 48 de ore, comparativ cu cei care au efectuat endoscopie dupa 48 de ore (18.34% cauza definitivă și 25,22% cauza posible, P = 0,001). (Figura ) Ce au constatat altii?
Sursa de sangerare a fost gasita mai frecvent la copii care au beneficiat de transfuzie de masa eritrocitara (80,0%) comparativ cu cei care nu au necesitat transfuzie (30,1%; P = 0,007). Nu e p mic peste tot??
Figura…. : Identificarea sursei sangerarii in hemoragia digestive superioara pe lotul studiat
In ceea ce priveste etiologia, 17,51% pacienți au prezentat ingestie de antiinflamatorii non-steroidiene (AINS) si steroidiene; la acești pacienți aspectele endoscopice au fost de gastrita (25,71%) și ulcer gastric (27.29%).
36.89% dintre pacienți inclusi in studiu au avut infecție gastrică cu H. pylori. Există o corelație semnificativă statistic (χ2 = 33.453, df = 7, p = 0,001) între prezența bacteriei și etiologia/aparitia? HDS iar intensitatea relației este moderată (coeficientul V lui Cramer = 0,570); la copiii cu infecție cu H. pylori a fost identificat într-un procent mai mare ulcerul duodenal (81, 79%) si duodenita (66,67%)
Ce spune literatura?
Concluzionand, putem spun ca pe lotul studiat am constat corelatii pozitive intre…..etc etc .
Desi in studiul nostru nu am gasit diferente semnificative statistic in identificarea sursei de sangerare la pacientii investigati in primele 24 de ore fata de cei investigati in 24-48 de ore ci doar intre acestia din urma si copiii la care endoscopia s-a facut dupa 48 de ore, credem ca efectuarea procedurii ar trebui sa se faca, pe cat posibil, in primele 24 de ore de la prezentare pentru a ne putea apropia de standardele de practica actuale ale ESGE si ESPGHAN. In cazul in care acest lucru nu este posibil in spitalele din teritoriu, dirijarea cat mai rapida catre un centru tertiar devine mandatorie.
Un al doilea studiu se refera la etiologia, aspectele clinice, paraclinice si endoscopice ale hemoragiilor digestive inferioare ale copilului; am efectuat un studiu retrospectiv pe o perioada de 5 ani (2008-2013) in care au fost inclusi copiii cu varsta cuprinsa intre 0-18 ani, care s-au prezentat in unitatea noastra cu rectoragie, hematochezie, anemie neexplicata sau cel putin doua teste pentru hemoragii oculte pozitive. BBG art archives Lotul de pacienti a cuprins 118 copii, si a fost impartit in 3 categorii de varsta: 0-2 ani, 3-10 ani, 11-18 ani. Toti pacientii au fost investigati prin efectuarea rectosigmoidoscopiei/pancolonoscopiei. Varsta medie pe lotul de studiu a fost 91,4±28,2 luni; 51 de copii au fost de sex feminin si 67 de sex masculin. Distributia pe grupe de varsta a fost 15 pacienti (12.7%) in grupa de varsta 0-2 ani, 65 (55.1%) in grupa de varsta 3-10 ani si 38 (32.2%) in grupa de varsta 11-18 ani.
Figura… Distributia pe grupe de varsta a pacientilor cu hemoragii digestive inferioare.
Principalul motiv pentru prezentare a fost hematochezia în 64 de cazuri (54,2%), urmat de rectoragii în 48 de cazuri (40,7%), și test pozitiv pentru hemoragii oculte în 6 situații (5,1%). Un procent important de copii (63,5%) nu a prezentat alte simptome asociate HDI, iar la ceilalti s-au semnalat dureri abdominale (31 de copii-26,3%), scaune semiconsistente în 8 cazuri (6,8%) iar 4 pacienți (3,4%), au avut prezentat febră si pierderea in greutate. Colonoscopia s-a realizat în primele 12 ore de la prezentare în 23 cazuri (19,5%), în primele 24 de ore, în 87 de cazuri (73,7%) și după 24 de ore la 8 (6,8%) pacienți.
Aspectele endoscopice au fost reprezentate de: polipi colorectal solitari in 39 cazuri (33, 0%) cu dimensiuni cuprinse între 0,5 și 1,5 cm (toti polipii fiind extrasi in aceeasi sedinta de colonoscopie), colita ulcerativa in 26 de cazuri (22,0%), leziuni nespecifice (eritem, edem, leziuni de inflamatie localizata) in 22 de cazuri (18,6%) si fisuri anale în 21 de cazuri (17,7%). In procente mai mici s-au identificat ulcere rectale în 4 cazuri (3,4%), sindroame de polipoza intestinala (3,3%) – 2 cazuri de sindrom Peutz-Jeghers, 1 caz sindrom Bannayan-Riley-Ruvalcaba (BRRS) si 1 caz de sindrom Gardner, diverticul rectal 1 caz (0,8%) și 1 caz de malformație vasculara (0,8%). Figura ….
Figura….Imagini endoscopice de colită ulcerativa
Figura…..Imagine endoscopică de rezecție polip colo-rectal
Figura….Polip inflamator (HEX, HEX
O sinteza a aspectelor etiologice ale hemoragiei digestive inferioare este prezentata in Figura…
Figura….Etiologia HDI in lotul studiat
Investigand aspectele legate de varsta a rezultat ca leziunile nespecifice (54,5%) au predominat la copiii cu vârsta de 0-2 ani, polipii colorectal (74,3%) la grupa de vârstă de 3-10 ani și colita ulcerativă (61,5%) la grupa de varsta 11-18 ani. (Figura…)
Figura…Etiologia HDI in functie de varsta la pacientii din lot
Analizand distribuția etiologiei HDI in functie de apartenenta la sex, am constatat că polipii colorectali au predominat la baieti (66,6%) in timp ce la fete au predominat colita ulcerativa si fisurile anale, 69,2% și respective 52,3%. (Figura….)
Figura…Distributia etiologiei HDI in functie de apartenenta la sex
NU AI COMENTAT ABSOLUT NIMIC DIN REZULTATE!!!!adica fata de ce au obtinut ceilalti autori. UITA TE CUM AM LUCRAT EU!!!!!!
Studiul efectuat in centrul nostrum nu este privat de limite, nu poate fi extrapolat deoarece am exclus din studiu cazurile cu hemoragie digestive care au avut mechanism imun sau toxic (cum ar fi invaginație, volvulus, colită necrozantă, megacolon toxic)
De asemenea, am exclus din studio pacientii cu o cauză certă a hemoragiei gastro-intestinale,cum ar fi gastroenterita infectioasa. Cu toate acestea, acest studiu este singura raportatre asupra cazurilor de HDI la populatia pediatrica din aceasta regiune.
Tulburari digestive functionale
În patologia pediatrică, tulburarile cronice de motilitate ale tubului digestiv sunt afecțiuni des intalnite, la nivel mondial prevalenta constipației în populația generală pediatrica variază de la 0,7% până la 29,6% 20. Cele mai multe studii au raportat rate de prevalență similare pentru băieți și fete (20). Într-un studiu olandez la nivel national privind morbiditatea la copii, s-a observat ca incidența constipatiei scadea cu vârsta. La sugari între 0-1 ani, incidența a fost 40/1000 pe an, la vârste între 2 ani 22/1000 pe an, iar după vârsta de 11 ani, incidența a fost de 5/1000 pe an( 21). Această incidență este in crestere în țările dezvoltate, ca urmare a modificărilor obiceiurilor alimentare. (17, 18, 30). Particularitățile anatomo- fiziologice ale copilului fac structura cauzală și evoluția clinică a constipației deosebite de cele ale adultului fapt ce impune un management specific de diagnostic și tratament.
Pana in prezent, diagnosticul constipatiei functionale la sugari și copii se bazeaza pe un complex de simptome, în absența unei cauze organice de bază (14). De ani de zile lipsa unei definitii general valabile a îngreunat diagnosticul corect și a influentat eficacitatea terapeutica. În trecut mai multe studii au folosit criteriile Iowa pentru a defini constipatia la copil (15),Preocupări pentru stabilirea criteriilor de diagnostic au existat incepand cu anul 1999 cand Societatea Nord Americană de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție (NASPGHAN) a lansat priul ghid de diagnostic pentru a se ajunge la un consens cu privire la definiția tulburărilor funcționale gastrointestinale la copii. (20) În prezent sunt acceptate criteriile Roma IV. Aceastea iau în considerare frecvența și consistența scaunelor, dar și tulburările secundare constipației. Efectele constipației cronice se extind, pana la varsta de adult, ducand la o pierdere a productivității. Activitatea socială este diminuată iar unii autori raporteaza ca aproape 30% dintre pacientii pediatrici au fost mai puțin productivi la școală, si au avut o rata de absenteism ridicat. Alte studii au relevat că la copiii scolarizati a existat o pierdere de 2,4 zile productive pe lună din cauza simptomelor. (14) Un studiu național de sănătate a raportat, de asemenea, un procent semnificativ mai mare de timp pierdut din cauza problemelor de sănătate (9,08% față de 5,20% în lotul de control) și o mai mare depreciere a timpul acordat activităților zilnice (46.58% față de 33.90% în lotul de control). (15) Impactul global al absenteismului a fost estimat la o perioadă medie de absență de 0,4 zile/an. (16).
Lipsa datelor publicate în literatură cu privire la constipatia functionala la copii, m- au făcut să mă alătur unui colectiv care a cercetat și publicat, iar în final a pus bazele uneia dintre primele lucrări ISI pe această temă. Redau mai jos lista articolelor stiintifice publicate (o carte, un capitol de carte, 2 articole ISI si 1 articol ISI Proceedings)
Carti si capitole in carti de specialitate
Claudia Olaru, Marin Burlea, Smaranda Diaconescu: Ghid practic de diagnostic si tratament al constipatiei la copil. Edit. „Performantica”, Iasi 2015, 94 pag, ISBN 978-606-685-378-1
Smaranda Diaconescu, Claudia Olaru: Tulburari functionale digestive la copii. In V. Drug (editor): Tulburari functionale digestive (actualitati), Editura Pro Universitaria, 2015, ISBN 978-606-26-0420-2, pag 192-202
Publicatii ISI cu FI
Olaru Claudia, Smaranda Diaconescu, Laura Trandafir, Nicoleta Gimiga, Gabriela Stefanescu, Gabriela Ciubotariu, Marin Burlea. Some Risk Factors of Chronic Functional Constipation Identified in a Pediatric Population Sample from Romania. Gastroenterology Research and Practice 2016(1): DOI: 10.1155/2016/3989721 IF=1.742
Olaru Claudia, Smaranda Diaconescu, Laura Trandafir, Nicoleta Gimiga, Radian A. Olaru, Gabriela Stefanescu, Gabriela Ciubotariu, Marin Burlea, Magdalena Iorga. Chronic Functional Constipation and Encopresis in Children in Relationship with the Psychosocial Environment. Gastroenterology Research and Practice 2016(1): DOI: 10.1155/2016/7828576 IF=1.742
Publicatii ISI Proceedings
Olaru CA, Gimiga N, Olaru, RA, Burlea M, Diaconescu S, Drug V Are constipation and gastroesophageal reflux disease linked ? Prospective cross-sectional study in a pediatric population from northeastern Romania . EUROPEAN JOURNAL OF CLINICAL INVESTIGATION , 2015, 5 (Suppl 2 Special Issue): 44-45 SI Meeting Abstract: 4.34 Published: MAY 2015 Online ISSN 1365-2362 (IF=2.734)
2.1.4.1 FACTORI PREDISPOZANȚI AI CONSTIPAȚIEI CRONICE FUNCȚIONALE LA COPIL
Am cercetat existenta unor posibili factori predispozanți ai constipației functionale și am incercat stabilirea unor corelații cu alimentația și factorii socio-familiali prin caracterizarea mediului familial din care provine pacientul, analizarea antecedentelor heredocolaterale și identificarea istoricului pozitiv de constipație functionala în rândul aparținatorilor, precum și realizarea unui profil nutrițional al pacienților.
Pentru culegerea datelor, atât părinții, cât și copiii de varsta scolara au fost rugați să răspundă la un chestionar care a cuprins date referitoare la: momentul apariției tulburărilor de tranzit, caracterele scaunelor sub aspect cantitativ și calitativ; stabilirea momentului apariției semnelor de boală și legătura cu unele evenimente patologice extradigestive sau cu introducerea unor alimente în regimul copilului; efectuarea anchetei alimentare în vederea stabilirii tipului de alimentație până la debutul constipației și după această dată. Adulții au fost diagnosticați cu constipație funcțională conform criteriilor Roma III pentru adulti. De asemenea am apreciat gradul de activitate fizică, am cuantificat timpul petrecut în fața televizorului sau al calculatorului și am obținut informații referitoare la caracteristicile mediului socio-familial. Antecedentele heredocolaterale au permis identificarea afectiunii la rudele de gradul I. Prelucrarea statistica a datelor a fost realizata cu ajutorul programului SPSS 20.0.
Studiul clinic a fost realizat pe un lot de 234 copii cu varsta cuprinsa intre 4 si 18 ani diagnosticați cu constipație cronică definită conform criteriilor Roma III. Lotul martor a fost format din 112 copii. Înainte de începerea studiului a fost obținut consimțământul aparținătorilor si al minorilor in varsta de peste 14 ani.
142 din cei 234 de copii care au finalizat studiul au fost de sex masculin (60,73%) și 92 (39,27%) au fost de sex feminin. În cadrul lotului martor nu au existat diferențe notabile între sexe, raportul B: F fiind de 1:1,1. În ceea ce privește mediul de proveniență nu au existat diferențe semnificative între cele două loturi.
Sunt disponibile puține date epidemiologice cu privire la vârsta de debut a constipației la sugari (261). Loening-Baucke evaluează ratele de prevalență pentru constipație în primul și în al doilea an de viață la 2,9 respectiv 10,1%, (263). Rezultatele noastre indică faptul că majoritatea copiilor constipați incluși în acest studiu au declarat vârsta de debut a constipației, în primii doi ani de viață. Vârsta medie de debut a simptomatologiei a fost de 26,39 de luni, cu valori minime de 9 luni și maxime de 36 de luni. Este remarcat de asemenea faptul că 63,14% din cazurile intrate în studiu au declarat debutul constipației în intervalul de vârstă 24-36 luni, media calculată fiind de 26,39 de luni.
In ceea ce priveste numarul scaunelor am constatat ca frecvența acestora este semnificativ mai mică la copiii din lotul studiat, aceștia declarând o medie de 1 scaun la 4,59 zile comparativ cu 1 scaun la 1,13 zile în lotul martor.
Un alt factor de risc identificat este istoricul familial pozitiv pentru constipație, intalnit in studiul nostru la 38,49 % din cazuri. Frecvența ridicată a constipației observată la rudele copiilor incluși în acest studiu poate fi influențată atât de factori genetici, cât și de obiceiurile alimentare comune tuturor membrilor familiei, ceea ce sugerează că dieta în gospodărie poate declanșa apariția simptomatologiei.
Din aceasta cauza mediul familial din care provine copilul este important. Am constatat ca un număr tot mai mare de bunici îndeplinesc rolul de părinții surogat pentru nepoți, In literatura sunt puține date referitoare la modul în care sunt afectați acești copii. S-a constatat că stresul psihologic la bunici duce la transformarea acestora în parinti de calitate inferioară, ceea ce duce în cele din urmă la un grad mai mare de inadaptare a nepoților (316). Rezultatele noastre indica faptul ca: 80 (34,2%) din copii locuiesc la bunici, 33 (14,1%) provin din familii monoparentale, 16 copii (6,8%) sunt în grija unui asistent maternal, iar 6 (2,6%) provin dintr-un centru de plasament. Se remarcă faptul că doar 99 (42,3 %) din pacienți locuiesc cu ambii părinți față de 75% din copiii din lotul de control.
Un alt factor cauzal in etiologia constipatiei la copil il reprezinta educatia de formare a toaletei. S-a constatat o crestere a varstei de începere a educației de formare a toaletei in mai multe tari, lucru explicat poate si prin introducerea scutecelor de unică folosință. (293, 296). Vârsta de începere a educației de formare a toaletei în lotul studiat a variat între 1 an și 3,5 ani cu o medie de 2,4 ani față de 1,8 ani în lotul martor. Se observă o corelație statistică între valoarea medie a vârstei de începere a educației pentru formarea toaletei și vârsa de debut a constipației. (F= 70.749, p<0.001, 95%Cl) (Figura )
Figura. Corelație între vârsta de debut a constipației
și momentul începerii educației pentru toaletă
Alimentatia cu formule de lapte praf poate favoriza aparitia constipatiei si de asemenea alimentatia cu lapte de vaca joaca un rol importanta in intarzierea tranzitului la sugarii si copii mici. Ancheta alimentara a evidentiat ca in lotul de pacienți, un procent scăzut de copii au fost alimentați natural, respectiv 26,07% (60,71% în lotul martor) iar 40,60% au primit lapte de vacă. În lotul martor ponderea alimentației cu formula/lapte de vacă a fost de doar 7,14%. (χ2 = 55.60; df=3; p<0.00) Mediul de provenienta al pacientilor a influentat alimentatia acestora in primele luni de viata; astfel, o frecvență mai mare a copiilor alimentați cu lapte de vacă a fost întâlnită la cei proveniți din mediul rural (78.95%). Pacienții alimentați cu o formulă de lapte au fost întâlniți în proporție de 78.26% în mediul urban. Diversificarea alimentatiei a fost făcută incorect în cazul a 21,82% (51) pacienți comparativ cu 19,61% (22) copii din lotul martor începând din luna a 3-a de viață. Media vârstei de începere a alimentației diversificate a fost de 4,22 de luni.
In ceea ce priveste statusul nutritional actual si obiceiurile alimentare am identificat urmatoarele aspecte: Dintre copiii cu constipatie 69 dintre pacienți au fost supraponderali (29,49%), față de 10 (8,93%) în lotul de control; 19 copii (8,12%) au fost subponderali față de 12 (10,71%). Restul pacienților au avut greutatea în limite normale. Astfel, o prevalență semnificativ mai mare a obezității a fost identificată la copiii din lotul studiat comparativ cu lotul de control. (χ2 =104,94. df=2. p<0.001), obezitatea constituind un factor de risc in aparitia tulburarilor de tranzit.
Obiceiurile alimentare/tipul de alimentatie si nivelul de activitate fizica par a fi implicate in determinismul plurifactorial al constipatiei. Consumul de alimente cu densitate calorică mare și conținut redus de fibre alimentare (264), precum și lipsa activității fizice sunt factori care influențează această relație (318). Mediul alimentar familial include comportamentele alimentare proprii ale părinților și practicile de hrănire a copilului. Caracteristicile acestor medii includ factori socio-demografici, activitatea părinților și stilurile alimentare parentale (320). Părinții formează dezvoltarea comportamentelor alimentare ale copiilor, nu numai în ceea ce privește alimentele, dar și pe propriul lor stil de alimentatie (321), și orarul meselor (322). Obiceiurile alimentare materne sunt asociate cu comportamentele alimentare ale copiilor, inclusiv stilul specific de a mânca, selectarea alimentelor și preferințele alimentare (323), precum și reglementarea aportului energetic (324). Am evaluat starea de nutriție a tuturor aparținătorilor. 60,68% dintre părinții copiilor din lotul studiat au fost supraponderali sau obezi, față de 26,79% în lotul martor. In acelasi timp 69,57% din copii supraponderali/obezi din lotul studiat au aparținători care sunt, de asemenea, supraponderali/obezi. În ceea ce priveste copii, doar in cazul a 56,85% aparținătorii sunt supraponderali/obezi (χ2 = 63.49; df=4; p<0.001) deci putem afirma că obiceiurile alimentare ale copiilor sunt influentate de cele ale parintilor.
Pentru identificarea existentei unui program alimentar dezordonat am investigat ora ultimei mese. Acesta a variat între ora 19:00 și ora 23:00 cu o medie de 21:16 pentru lotul studiat, comparativ cu 19:50 pentru lotul de control. Astfel, la copiii cu constipatie functionala ora ultimei mese a fost mai tardiva fata de cei din lotul de control.
Pentru identificarea factorului de risc „alimentație necorespunzătoare” am luat în considerare în special alimentația de tip fast food, intalnita atât la copiii din lotul studiat cât și la cei din lotul de control. Se observă însă o diferență în ceea ce privește frecvența consumului. Astfel, în lotul studiat media lunara a fost de 3,65 mese/lună fata de media lunară în lotul martor de 1,36 mese de tip fast-food/lună.
Am dorit identificarea unui profil nutrițional al pacientului cu constipație. În acest scop am analizat frecvența consumului pentru principalele grupe de alimente. Am evaluat aportul de fibre alimentare prin cuantificarea ingestiei de fructe și legume. În rândul lotului studiat am observat un aport mai scăzut al acestora comparativ cu lotul de control, aspect corelat cu un aport crescut de proteine de origine animală.
Subiecții constipați au consumat mai frecvent următoarele alimente: preparate din carne, lapte, dulciuri concentrate, băuturi răcoritoare. Cei din lotul de control au consumat mai rar toate aceste produse, remarcându-se un consum mai mare de legume și fructe. (Figura )
Figura 4. Profil alimentar al copilului cu constipație
Studiul de față arată că comportamentul sedentar a fost asociat cu constipația la adolescenți. In ceea ce priveste activitatea fizica in lotul de pacienți 52,99% din copii sunt sedentari, iar 39,32% practică sport cel mult 2 ore/săptămână, în timp ce în lotul martor 33,93% sunt sedentari și 59,82% au declarat o activitate fizică moderată, (χ2 = 18.419; df=3; p<0.001). În lotul studiat am observat o perioadă mare de timp pe care pacienții o petrec în fața televizorului sau la calculator. 50% dintre copii din lotul de pacienți petrec între patru și șase ore pe zi în fața televizorului sau calculatorului, în comparație cu cei din lotul martor unde am înregistrat un procent de 15,18%. Majoritatea copiilor din lotul martor (84,82%) petrec între o oră și trei ore/zi în acest mod, față de 50% din copiii din lotul pacienți. Astfel, am gasit corelație statistic semnificativa între numărul de ore petrecute la televizor/calculator și prezenta constipatiei. (F= 92.162, p<0.001, 95%Cl).
Rezultatele acestui studiu sugerează că aparținătorii ar trebui să primească recomandări cu privire la prevenirea, recunoașterea timpurie și intervenția precoce în tratarea constipației. Părinții ar trebui să fie consiliați pentru a identifica semnele de constipație și pentru a răspunde prompt prin încurajarea copilului de a merge la toaletă mai frecvent, prin modificarea dietei sau al comportamentului alimentar. Se recomandă ca regimul alimentar in tratamentul constipatiei cronice să respecte un orar fix, să includă hrană adecvată vârstei, cu reducerea numărului de gustări și încurajarea consumului de legume si fructe deoarece acestea sunt cele mai bogate surse de fibre alimentare. Îndrumarea și intervenția dietetică precoce și adecvată cu siguranță joacă un rol important preventiv împotriva apariției constipației.
Probleme de somatizare și comportament la copilul cu constipație cronică și encomprezis
Prevalența encoprezisului a fost estimată la 1-3% în populația pediatrică generală. În 1966, Bellman a raportat că prevalența incontinentei fecale in randul copiilor de peste 4 ani a fost de 1,3% 26. Prevalența in randul tinerilor cu varsta cuprinsa intre 7-8 ani a fost de 2,3% la băieți și 1,3% pentru fete iar la grupa de varsta 10-12 ani 1,3% și 0,3%, respectiv, 26, 27. Un studiu recent a raportat o prevalenta globala a incontinentei fecale de 3,0% 28. Prezența incontinenta fecale a fost gasita mai frecvent in randul tinerilor in varsta de 5-6 ani decât la adolescenti (4,1% față de 1,6%) și mai frecvent la baieti decat fete (3,7% față de 2,4%). În România nu au fost efectuate studii legate de encoprezis la populația pediatrică. (6) În ciuda faptului că encoprezisul este o boală cronică și recidivantă, cele mai multe studii au avut perioade de urmărire limitate. Ratele de recuperare raportate variază de la 36% la 82%, în funcție de designul studiului și durata de follow-up. (7) Rezultatele pe termen lung și factorii care influențează prognosticul sunt controversate. (8) Calitatea vieții la copiii cu encoprezis este legată de o multitudine de aspecte psihologice și sociale, iar mediul familial are o importanță deosebită. Odată ce constipația este diagnosticată, majoritatea medicilor au tendința de a minimaliza situația, în timp ce preocupările pacienților față de afecțiunea lor cresc. Cei mai mulți pacienți nu înțeleg situația și încep să se autoizoleze. Ei se tem că simptomele lor vor recidiva și se simt frustrați din cauza lipsei unui tratament eficient. Constipația funcțională și incontinența fecală secundară sunt o sursă de preocupare pentru copil și familia sa. Simptomele persistă adesea și recidivele sunt frecvente. În plus, incontinența fecală poate provoca sentimente de vinovăție și jenă și este asociată cu un comportament de retragere socială, anxietate și depresie. Activitatea socială este diminuată, iar aproape 30% din pacienți cred că au fost mai puțin productivi la școală, 13% lipsesc de la școală, iar aproape 10% părăsesc școala din cauza simptomelor. (9) Din aceasta cauza, consecințele psihosociale sunt, în mod evident, dramatice. Având în vedere aceste rezultate, am condus în continuare un studiu privitor la asocierea encoprezisului la copiii cu constipatie cronica cu tulburari psihice si de comportament.
Mi-am propus să evidențiez caracteristicile socio-demografice ale pacienților encopretici și cele ale familiilor acestora, apariția unor probleme de comportament, precum și identificarea starilor depresive și a tulburărilor de anxietate care apar în cadrul acestui grup. În acest scop, am pus accent pe: identificarea condițiilor de mediu sociale și familiale prin determinarea nivelului de educație și profesie curentă a rudelor apropiate ale copilului, studierea tulburarilor de somatizare și comportament la pacienții care se luptă cu constipația și stabilirea unor corelații între severitatea aspectelor clinice și impactul psiho-social atat pentru pacient cat si asupra familiei lui / ei;
In acest scop am efectuat un studiu pe un lot de 57 de pacienți, desfășurat pe o perioadă de 20 de săptămâni. Am inclus în studiu copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 15 ani. În cadrul anamnezei am obținut informații privind gradul de educație al părinților și nivelul de calificare profesională. De asemenea au fost înregistrate date referitoare la anul de studiu al fiecarui copil, precum și numărul de absențe scolare pe care l-au inregistrat în ultimul semestru de studiu. Pentru evaluarea simptomelor clinice de encomprezis, copiii și părinții lor au fost rugați să înregistreze frecvența acestora într-un jurnal timp de o săptămână. În timpul acestei săptămâni tratamentul laxativ a fost întrerupt. Pentru a evalua impactul tulburărilor encompretice toți pacienții au fost supuși unui examen psihologic.
Repartiția subiecților în funcție de sex indică prezența a 75,44% (n=43) băieți și doar 24,56% (n=14) fete. Raport B:F de 3,07:1. Pacienții au avut vârste cuprinse între 6 și 15 ani, vârsta medie fiind de 10,82 ani.
În ceea ce privește mediul de proveniență a pacienților am observat ca majoritatea sunt din mediul urban. Frecvența scăzută a pacienților din zonele rurale din studiul nostru ar putea fi un rezultat al diagnosticului intarziat din cauza accesului redus la serviciile medicale în unele comunități dezavantajate, precum și ignorarea simptomatologiei de către pacienți sau de catre apartinatorii cu un nivel mai scăzut de educație. Această idee este susținută și de faptul că durata medie de la debutul afecțiunii pacienților pana la primul consult medical a fost mai mare în mediul rural comparativ cu mediul urban (11,7 săptămâni / 7,8 săptămâni). Un aspect important identificat este faptul că doar 59,7% dintre pacienții locuiesc cu ambii părinți. Copiii care au parinti divortati pot prezenta un risc mai mare de a dezvolta tulburări emoționale și comportamentale. Datele din literatură confirmă faptul că structura familiei în care se dezvolta copilul influentează ulterior rezultatele cognitive, socio-emoționale și chiar elemente fizice de sanatate. Studiile efectuate la copiii au constatat că cei născuți intro familie cu părinți căsătoriți au avut mai putine probleme socio-emoționale și de sănătate, precum și scorurile cognitive au fost superioare 22 [23, 24].
Timpul alocat pentru creșterea și îngrijirea copiilor este de așteptat să fie corelat pozitiv cu bunăstarea lor [25]. Dar si calitatea timpului pe care un părinte il petrece cu copilul este important. Datele din literatura indica consecințe pozitive pentru cunoaștere și sănătate [26] la acesti copii. Aceasta evidentiaza în mod specific efectele negative probabile ale absenței paterne. Nu numai că mamele singure au mai puțin timp pentru a petrece cu copiii lor, dar, de asemenea, părinții care au un alt domiciliu tind să petreacă mai puțin timp cu copiii lor. [22 , 27]. Modificările în structura familiei sunt de obicei însoțite de schimbări în domeniile economic, timp și resurse parentale; acestea, la rândul lor constituie un factor de și afectează în mod negativ rezultatele copilului. Instabilitatea familiala, de asemenea, produce instabilitate rezidențială și un sentiment de insecuritate sociala.[28, 29].
In lotul studiat frecvența episoadelor encompretice a variat între 18 episoade/lună și 41 episoade/lună, cu o medie de 28,3. Nu am observat o corelație între numărul de episoade encompretice si mediul de proveniență.
O altă variabilă urmarita a fost media numărului de ani de studiu a parintilor. Astfel, am identificat un nivel de studii de 11,23 ± 5,56 ani la mame, în timp ce tații au avut un număr mediu de 9,35 ± 4,53 ani de studiu. Analiza ocupației curente și statutul profesional a arătat că părinții incluși în studiu au lucrat în diverse domenii de activitate. Am identificat 48 de muncitori, 23 de intelectuali, 28 de persoane fără loc de muncă și 15 persoane care s-au pensionat din motive medicale. Interpretarea testului ANOVA a relevat faptul că numărul de episoade encopretice pe lună a fost influențată de nivelul de educație al pacienților de sex feminin. (F = 2.684, p = 0.008, 95% CI). Figura
Figura .Valoarea medie a frecvențelor episoadelor encompretice raportat la gradul de educație al aparținătorilor de sex feminin
Educația parentală a fost raportată atât ca un marker de competență pentru formarea toaletei cat și ca un factor de protecție împotriva stresului de a trăi într-o familie defavorizata [33]. În studiul nostru, copiii ale caror mame au avut un nivel de educație ridicat au declarat un număr mai mic de episoade encopretice pe lună. O întrebare importantă a fost aceea dacă frecvența episoadelor encopretice influențează performanțele școlare.
Figura Repartiția pacienților în funcție de performanță școlară și numărul episoadelor encompretice pe lună
Analiza privind rata de scolarizaree, absenteismul școlar și capacitatea copiilor de a finaliza anul scolar a arătat că copiii cu encopresis au dizabilitati de invatare, performanțe școlare slabe și o rata crescuta de absenteism. Relația dintre starea de sănătate și performanțele academice este mai complexă decât s-ar părea la prima vedere. Factorii de risc includ atitudini și credințe parentale, modele de interacțiune mamă-copil, educația mamei, statutul socio-economic, suportul social familial, marimea familiei, evenimente stresante de viata, si capacitatea cognitiva a copilului. S-a dovedit că există factori psiho-sociali care afectează rezultatele academice, precum dezvoltarea emoțională. Copiii expuși la acești factori prezinta un risc sporit pentru dezvoltarea de probleme emoționale și de comportament precum și de eșec școlar. [35]
Am adunat date legate de educație în timpul interviurilor cu rudele și conversațiile avute cu pacientul. Am cuantificat nivelul de educație și numărul de zile de absenta școală în cadrul grupului studiat. Dintre cei 57 de copii incluși în grup, 9 (15,78%) au abandonat școala și 5 (8,77%) nu a reușit un an de studiu. (Figura )
21 dintre copii au avut un numar de 0-10 ore pierdute, 31 de copii au declarat un numar de 11-40 ore pierdute, iar 5 dintre ei au avut un număr mare de absente. Interpretarea testului Anova a arătat că numărul de episoade encopretice pe lună influențează numărul de absente. (F = 7.968, p = 0,001, 95% CI).
Figura Valoarea medie a frecvențelor episoadelor encompretice raportat la numarul de absențe școlare
Date psihologice au fost adunate, în scopul de a forma un profil psihologic pentru copiii cu probleme encopretice și constipație. Evaluarea psihologică a identificat (în diverse asociații) agitație psihomotorie (N = 9; 15,79%), anxietate (N = 22; 38,59%), privare afectivă (N = 30; 52,63%), dificultăți de adaptare socială (N = 13; 22,81 %), introversie (N = 12; 21,05%), toleranță scăzută frustrare (N = 11; 19,29%), sindrom depresiv (N = 8; 14,03%), tulburări de vorbire (N = 5; 8,76%), și stres emoțional (N = 19; 33.31%). (Tabelul
Tabel . Repartiția modificărilor psihologice
Cele mai frecvente modificări întâlnite au fost stressul emoțional, anxietatea și dificultăți de adaptare socială. A existat o rată ridicată de tulburări somatice si de comportament. Datele din literatură arată că asocierea encopresisului cu tulburări de comportament a condus la un prognostic nefavorabil al acestei afectiuni. [39, 40] Levine și colab. a constatat că copiii cu encopresis care nu au răspuns la tratament au avut un numar mai mare de comportamente antisociale agresive inainte de inceperea tratamentului [41]. O serie de studii au demonstrat abilități sociale mai sărace [43] și un comportament de retragere mai mare [41], la copii cu encopresis.
În ceea ce privește tratamentul, deficitul de atentie si problemele de comportament ar putea fi o cauza de esec terapeutic. Tratamentul acestor probleme poate crește respectarea indicatiilor terapeutice și poate preveni conflictele care pot să apară în cadrul familiei.[45-47]. Pe de altă parte, factorii familiali, cum ar fi depresia și / sau simptome de anxietate materne sunt asociate cu tulburări de tranzit la vârsta școlară și inclusiv factori legați de funcționarea familiei trebuie să fie inclusi în intervenția psihologică [48].
Constatările acestui studiu permit conturarea unui profil al pacienților encopretici în ceea ce privește unii dintre factorii psihosociali implicați în determinismul multifactorial al acestei tulburări. Educarea părinților privind asocierea tulburărilor somatice si de comportament poate duce la un diagnostic mai eficace și un răspuns mai bun la tratament pentru copiii cu constipație și incontinență fecala. Screening-ul pentru tulburari de comportament la pacientii encopretici poate fi util pentru gestionarea lor terapeutică. Un tratament mai agresiv pentru constipație poate fi justificat la acești pacienți. La cazurile care asociază tulburări grave de comportament, diagnosticarea precoce și abordarea terapeutică multidisciplinară poate fi utilă atât pentru copil și familie.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: 4000-6000 caract [311674] (ID: 311674)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.