SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI LUCRARE DE LICENȚĂ EVALUAREA POTENȚIALULUI TURISTIC DIN MUNICIPIUL TOPLIȚA ȘI VALORIFICAREA TURISMULUI… [311587]

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA “DIMITRIE CANTEMIR” TÂRGU MUREȘ

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA: [anonimizat]: [anonimizat], 2020

Cuprins

Abstract …………………………………………………………………………………………………………………..1

Introducere ……………………………………………………………………………………2

Metodologia întocmirii lucrării de licenta

1. [anonimizat] a municipiului Toplița

1.1.Localizare geografică……………………………………………………………….3

1.2. Scurt istoric………………………………………………………………………………..4

1.3. Demografie ………………………………………………………………………7

1.4. Cadrul natural

1.4.1. Relieful ………………………………………………………………..9

1.4.2. Rețeaua hidrografică …………………………………………………10

1.4.3. Clima: [anonimizat], vânturi………………….11

1.4.4. Vegetația și flora………………………………………………………12

1.4.5. Fauna …………………………………………………………………..13

1.5.Monumente ale naturii și rezervații naturale..……………………………………14

2. Potential turistic cultural al municipiului Toplița………………….…………………….17

2.1.Edificii culturale si istorice……….……………………………………………….18

2.2.Edificii religioase….. .. ………………………………………………………23

2.3.Edificii de agrement.……….……………………………………………… …. 29

2.4.Muzee, festivaluri,grupuri statuare……………………………………………… 38

3.[anonimizat] a municipiului Toplița

3.1: [anonimizat]……………..……………………………………….44

4:Analiza SWOT și propuneri

4.1: Analiza SWOT………………………………………………………..….. .50

4.2: Propuneri…………………………………………………….. …………….51

4.3: Concluzii …………………………………………………………………..53

Bibliografie…………………………………….…………………………………………. 55

ABSTRACT

I chose to talk about Toplita in my bachelor's degree because it is my hometown and I know it very well. From this perspective, I consider that it is not being promoted at its true value. [anonimizat] a point of connection between other counties with touristic objectives. Due to the fact that it is perceived only as a transit city, I decided to contribute at least in a minimal way to a more efficient and sustainable promotion of its natural and anthropic touristic potential.

The town of Toplița has had a [anonimizat], passing from the status of "port of rafting on the Superior Mureș", in the middle of the 19[anonimizat] a municipality at the beginning of the 21st century. [anonimizat] a modern city and an important center of Romanian tourism. [anonimizat], that determined me to make it better known by choosing it as the topic of my bachelor's degree.

Toplita is a beautiful city and I recommend everyone to visit it. [anonimizat], but also places of leisure and relaxation. Thus, leisure offers a [anonimizat].

The aim of the paper is to create a great strategy for the sustainable development of tourism. [anonimizat], both from the point of view of the infrastructure and of the efficient promotion of its touristic potential.

Introducere

“Aici, la Toplița – spunea odată ÎPS Arhiepiscop Ioan Selejan, al Covasnei și Harghitei – nu se poate ca Dumnezeu să nu se fi oprit puțin mai mult decât în alte locuri, pe când umbla pe Pământ, însoțit de Sfântul Petru, spre a se minuna de aceste minunate plaiuri românești. Numai așa ne putem explica cum tocmai de aici, din Toplița Română, și-a ales slujitor un simplu fiu de țăran, botezat de un simplu cioban din Săliștea Sibiului, spre a-l ridica pe treapta cea mai înaltă bisericească.”

De la statutul de ''port al plutăritului la Mureșul Superior'', pe care îl avea la mijlocul secolului 19, la cel de municipiu, pe care îl are la începutul secolului 21, orașul a parcurs un drum lung și greu, dar mereu ascendent, astfel încât a devenit un oraș modern și un important centru al turismului românesc. ( Șandru, Ilie; Man Felicia; Lazăr, C., 2010, p.6)

Datorită acestui drum anevoios parcurs de a lungul timpului, am ales să-l fac cunoscut în această temă de licență.

Este un oraș frumos, și recomand oricui să-l viziteze, deținând monumente istorice, dar și locuri de agrement și relaxare, astfel încât petrecerea timpului liber oferă o gamă variată, indiferent de vârstă și anotimp.

Acest municipiu are un mare potențial turistic ținând cont de faptul că turismul, după profesorul elvețian W.Hunziker, “este ansamblul de relații și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul oamenilor în afara domiciliului lor atâta timp cât deplasarea nu este motivată printr-o stabilire permanentă și o activitate de câștig” ( Cristache, Silvia, 2009) Motivația de turism se exprimă în principal prin scopul deplasării, cum ar fi: recreere, divertisment, activități sportive, evenimente culturale, tratamente balneomedicale, congrese, seminarii.

Am ales această temă deoarece Toplița este orașul meu natal și consider că nu este promovată la adevărata ei valoare, fiind văzută în ultimii ani doar ca un punct de legătură între județe cu obiective turistice, văzută eronat doar ca un municipiu de tranzit, de aici dorința de a aduce o contribuție la promovarea eficientă și durabilă a potențialului turistic natural și antropic al orașului.

Scopul lucrării este acela de a crea o strategie de dezvoltare durabilă a turismului, la ora actuală municipiul Toplița având mari carențe atât ca și infrastructură specifică domeniului turismului precum și ca promovare eficientă a potențialului său turistic.

1.Încadrare geografico-politică a municipiului Toplița

1.1.Localizare geografică.

Localitate străveche, de un pitoresc deosebit, este încadrată de Munții Călimani (2100 m) la nord și nord-vest; Munții Gurghiului (1776 m) la sud și Munții Giurgeului (1507 m) la est. Aceștia fac parte din grupa centrală a Carpaților Orientali. Se întinde pe o suprafață de 338.3 kmp și are o altitudine între 650 – 800 m.

Toplița este un adevărat nod rutier, important punct de legătură între Transilvania, Moldova și Muntenia. DN 15 (E 578) venind dinspre câmpia transilvană, urcând de-a lungul Mureșului, prin defileul Toplița – Deda, spre Borsec (25 km), face legătura cu Moldova prin pasul Tulgheș. De la km 14 (Podul Crengii), pe DJ 174 / A, se ajunge în Secu (cartier al orașului) și mai departe în comuna Bilbor (26 km), situată la altitudinea de 1050 m, considerată una din cele mai înalte așezări din țară, având numeroase izvoare de ape minerale.

Din centrul orașului pornește DN 12 (E 578) spre Gheorgheni și Izvorul Mureșului, apoi pe valea Oltului spre Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Brașov și București. Prin Toplița trece și o importantă magistrală CFR: Brașov – Satu-Mare.

De-a lungul văilor care străbat aceste unități de reliefale depresiunii, se găsesc înșirate cartierele orșului: cartierul Vale, cel mai lung (8 km) situat pe Valea Topliței; cartierul Moglănești, situat în lunca Mureșului, în amonte, pe DN 15 (E 578); cartierul Călimănel, situat de-a lungul pârâului Călimănel, de la vărsarea lui în Mureș, până la confluența Călimănelului Limpede cu cel Tulbure; cartierul Luncani, situat pe malul drept al Mureșului; cartierul Măgheruș, spre izvoare, la poalele masivului Bătrâna, din Munții Gurghiului; cartierul Zencani, situat pe Dealul Zencanilor și a Mășinețului, pe malul stâng al Mureșului; cartierul Vâgani, situat pe malul stâng al Mureșului , aproape de intrarea acestuia în defileu și cartierul Secu, situat sub Dealul Secu pe DJ 174 / A, spre Bilbor, la o distanță de 14 km de centrul orașului.( Șandru, Ilie; Man Felicia; Lazăr, C. 2010, p.8)

1.2.Scurt istoric

Istoria Topliței se pierde în negura vremurilor din perioada civilizației fierului ( Hallstatt ). Este perioada civilizației dacice, din secolele XII – VII î.Hr., de când datează cele mai vechi descoperiri arheologice. În 1856, cu ocazia construirii drumului de pe Valea Mureșului, pe dealul Gruștâni s-au găsit două lame fragmentate de pumnal, un stilet de 15,5 cm, 6 securi și 5 fierăstraie, toate de proveniență dacică, aflate acum la Muzeul Astra din Sibiu. Cu ocazia construirii drumului spre Borsec, pe muntele Creanga, s-au descoperit două sarcofage și mai multe monede romane.(Rusu, I.I.,1996, p.41)

În urmă cu 2000 de ani, Carpații românești de azi erau plini de acele ''dave'' dacice. Una dintre acestea a fost Sangidava, importantă așezare dacică, nedescoperită încă, dar localizată pe Mureșul Superior, în zona Topliței. ''Sangidava era un oraș dac, amintit de Ptolemeu, neatestat documentar, în epoca romană, situat pe Valea de Sus a Mureșului, cam prin părțile Topliței.'' (C-tin și Dinu Giurăscu, 1971, p. 69). Traian Dușa afirmă că această așezare ar fi fost pe dealul Gruștâni din Toplița, dar nu exclude nici dealul din spatele Stației CFR Subcetate (Dușa, Traian, 2006, p.29)

Atestarea documentară a localității Toplița se spune că ar data din anul 1382, când numele acesteia ar apărea pe o veche hartă, copiată și ea după o altă hartă romană, cuprinzând vechile drumuri romane din Transilvania (Tabula Peutingeriana), aflată la Muzeul din Miercurea Ciuc. (Pufulete,R; Dumitrescu, C.M., 1987, p. 29), însă e greu de precizat dacă acolo se află consemnat, în vreun fel, numele localității Toplița.

Istoricul Vasile Netea menționează anul 1606, când, după tradiția orală, ar fi avut loc o luptă, la gura pârâului Călimănel, între toplițeni și un ciambul de tătari, care se întorceau dinspre Reghin, încărcați cu prăzi jefuite de la oameni. (Netea, V, 2006, p.19). Merită atenție și răspunsul pe care protopopul ''unit'' al Giurgeului, Ilie Câmpeanu (1859-1937), l-a dat prefectului județului Ciuc, Kallay, istoric și el, care îi cerea, în 1907, date despre 45 de comune din Protopopiatul Giurgeului. Protopopul a răspuns prin adresa nr. 593 / 1907, precizând că '' Toplița Română (Olah Toplicza), care în 1658 exista ca și comună, avea lângă pârâu (pârâul Doamnei) o parohie susținută de o doamnă nobilă din Moldova… '' ( Dușa, T, 2007, p.334). Unii susțin că aceasta ar fi fost ''o boieroică din vremea lui Mihai Viteazul.'' ( D.Antal, 1925, pag.93). Într-un document din 1891 se precizează ca an al construcției 1619, fiind ctitorită ''de o doamnă din orașul Piatra, din Moldova'' (Ana Grama – Prin Toplița Română, 1851 – 1903, contribuții documentare (manuscris)). S-ar părea însă că cea care a ctitorit această biserică a fost doamna Safta, soția domnitorului moldovean Gheorghe Ștefan (1653 – 1658), în anul 1658, când acesta a fost alungat de pe tronul Moldovei, de către Gheorghe Duca, fiind nevoit să ia drumul pribegiei, în Transilvania. Aceasta este consemnată în pisania aflată pe peretele din dreapta a naosului, fiind însușită și de istoricul Ștefan Meteș; ''Așezată pe pârâul Doamnei, a fost clădită, după tradiție, de o doamnă română, pare a fi Safta, doamna lui Gheorghe Ștefan, Domnul Moldovei, care a trecut pe aici în 1658 (…). Această Sfântă biserică s-a acoperit și catapiteasma s-a zugrăvit pe cheltuiala și osteneala mai micului dintre frați și smerit Nicodim, pentru păcatele sale – 1775, iunie, 25 zile și fiind zugrav Andrei Tot Sunfolu.'' (Ștefan Meteș, 1936, p.136). Același Ștefan Meteș precizează: ''Deci în acel an (1775 nn) erau aici călugări. În tinda femeilor se mai păstrează o icoană a Maicii Domnului, cu o inscripție slavonă de la 1677'' (Ștefan Meteș, 1935, p.433) Iată deci că anul 1658 nu mai ridică semne de întrebare privitoare la edificarea bisericii Mănăstirii Doamnei, aducând și o precizare importantă, anume că în acel an Toplița nu era o localitate oarecare, ci o comună ''ce avea o parohie''.

Evenimentele istorice petrecute în secolele următoare nu au rămas fără ecou în rândul locuitorilor din Toplița. Când în 1784 au izbucnit flăcările răscoalei țărănești condusă de Horia, Cloșca și Crișan, în Toplița și în satele din jur s-au tras clopotele bisericilor ''într-o dungă'', îndemnând lumea să se ridice la luptă. De altfel, în 1685, din Giurgeu, vicecomitele Boros Elej a confiscat de la românii din aceste așezări ''93 de flinte, 18 pistoale și o carabină, bună parte dintre ele provenind din Moldova și Țara Românească'' ( I.Ranca, 2000, p.160)

În 1848 / 1849 mai mulți români din această zonă, inclusiv din Toplița, între care se pare și George Cristea, tatăl viitorului patriarh, au luat parte la revoluția românească din Transilvania, condusă de Avram Iancu, făcând parte din Legiunea a XII-a Reghin, condusă de prefectul –martir Constantin Romanu-Vivu.

Importante date despre Toplița, în cea de a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, ne oferă lucrarea profesorului clujean David Prodan, ''Toplița la 1785 '', tipărită la Cluj, în 1947. Aflăm astfel că la acea dată Toplița era una dintre cele mai importante așezări montane ale Transilvaniei. Localitatea avea atunci 227 de gospodării țărănești și 255 de familii, însumând o populație de 1275 suflete.

Despre Toplița și locuitorii săi, la mijlocul secolului XIX, destule date se găsesc și în lucrarea istoriografului și etnografului secui Orban Balazs''A szekelyfold leirasa'' (Descrierea pământului secuiesc), tipărităla Budapesta, între 1868 -1872. Autorul numește Toplița ''port al plutăritului la Mureșul Superior''. Dar mai importantă este sinceritatea cu care el recunoaște realitatea din Toplița acelei vremi:''Cea mai mare parte a locuitorilor din Toplița sunt români, oameni frumoși, puternici și muncitori. Portul din Toplița este foarte pitoresc, mai cu seamă hainele de sărbătoare ale femeilor (…). Deasupra poartă suman de blană frumos brodată. Sub suman poartă două-trei pieptare de piele sau postav, de mărimi diferite, ca să se vadă sub suman. Este mare laudă ca să-și ia cineva de nevastă o fată cu trei pieptare. Nevestele tinere poartă basmale brodate. Fetele tinere umblă cu capul gol, purtând cunună virginală. Bărbații poartă cămăși lungi și largi, frumos brodate, încinși cu serpar și cu cojoc de piele. Feciorii de însurat poartă flori la pălărie.'' (Orban Balazs, 1868-1872, p. 135)

Fig.1 Port popular al românilor din Toplița

( Sursa: Revista-Angvstia-02-1997-arheologie-istorie-etnografie-sociologie)

În acest fel, Orban Balazs nu face altceva decât să confirme afirmațiile lui David Prodan, când acesta scria că ''întreaga populație a satului, la 1785, era românească.''

1.3. Demografie

Conform recesământului efectuat în 2011,populația municipiului Toplița se ridică la 13.929 de locuitori, în scădere față de recesământul anterior din 2002, când se înregistraseră 15.880 de locuitori.

Fig.2 Evoluția demografică

( sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Topli%C8%9Ba )

Majoritatea locuitorilor sunt români (68,49%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (22,11%) și romi (3,64%). Pentru 5,62% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,51%), dar există și minorități de romano-catolici (19,2%), reformați (3,91%) și penticostali (1,31%). Pentru 5,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Fig.3 Componența etnică și confesională a municipiului Toplița

( sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Topli%C8%9Ba )

1.4. Cadrul natural

1.4.1.Relieful

După cum am arătat deja, Toplița este înconjurată de jur-împrejur de trei masive muntoase ale Carpaților Orientali, cu întinse păduri de conifere, cu bogate fânețe și pășuni alpine. Astfel, din cele mai vechi timpuri, viața toplițenilor s-a aflat în strânsă legătură cu această realitate a unui refief specific montan. Iar dacă aceste nesfârșite păduri le-au oferit, în vremuri de restriște, adăpost și chiar hrană, nu este mai puțin adevărat că aceste păduri aveau să se constituie, în timp, și într-o permanentă sursă de venituri, asigurându-le traiul de fiecare zi. Nu întâmplător s-a născut una dintre expresiile folclorice românești: ''codrul, frate cu românul''!

Depresiunea Toplița are un aspect colinar. Din cele două masive vulcanice montane, de la nord și sud, Călimanii și Gurghiul, coboară culmi proeminente care se pierd spre apa Mureșului, de-a lungul căruia, de o parte și de cealaltă, se află cea mai joasă terasă, lunca Mureșului. Urmează: coastele, dealurile și culmile din jurul localității: Coasta Tarniței (900 – 1000 m), pe latura nord-vestică; Dealul Crucii (731 m), în sudul depresiunii; Dealul Mănăstirii, în estul orașului; Dealul Văii (680 m) și Dealul Runcului (902 m), în partea de nord; Culmea Orozbicului (1076 m), în est. Pe partea superioară a acestor dealuri și culmi se găsesc platouri întinse acoperite cu Fânețe, pășuni și păduri, formând etajele de trecere spre zona montană: Platoul Dealului Văii, Platoul Runcului, Platoul Mănăstirii, Tabla Fătăciunii, Tabla Mestecănișului și Tabla Staniștei. (Șandru, Ilie; Man Felicia; Lazăr, C. 2010, p.8)

Fig.4 Harta relief Toplița

1.4.2.Rețeaua hidrografică

Rețeaua hidrografică a depresiunii este tributară râului Mureș acesta își colectează apele de pe versanți și chiar din munții care străjuiesc depresiunea. Pâraiele care își au obârșia în munții Călimani: Lomașul, Voivodeasa, Valea Topliței, Călimănelul, sunt văi lungi, cu debit bogat, repezi, cu pante accentuate ceea ce a contribuit de-a lungul timpului la modelarea reliefului acestei depresiuni.Cele care își au obârșia în munții Gurghiului sunt văi scurte, ușor suspendate, cu debite bogate, cum e Zăpodea, Măgherușul și Mășinețul, ca și cele care izvorăsc de pe versantul sudic al munților Giurgeului, cum e pârâul Sec, pârâul Baicăului și pârâul Doamnei.

Râul Mureș izvorăște din Hășmașul Mare și își culege apele pe un traseu de 72 km până la Toplița. Nivelul apelor Mureșului variază în funcție de precipitații și aportul adus de afluenți, astfel media anuală a nivelului apelor Mureșului e de 151 cm (1996).

După Mureș, debitul cel mai mare îl are pârâul Valea Topliței cu afluenții săi: Secu, Lomaș și Voivodeasa.

Unicul lac existent pe teritoriul administrativ al orașului Toplița este lacul Iezer, un ochi de apă limpede, situat la poalele masivului Rățițiș, din Munții Călimani, la altitudinea de 1730 m, fiind declarat rezervație geologică. După înființarea Parcului Național Călimani face parte din Rezervația Peisagistică Iezerul Călimanilor.

Este un lac de baraj vulcanic, care s-a format prin alunecarea versantului sudic al Rățițișului ( 2021 m), de unde își are obârșia și pârâul Puturosu, afluent al Lomașului. Suprafața apei are doar 0,13 hectare, adâncimea ei variind între 3și 5 metri. Are o formã triunghiularã, vârful acestuia marcând și zona de evacuare a apei din lac.

(http://www.greenharghita.ro/index.php/ro/arii-naturale-protejate/rezerva-ia-lacul-iezer-parc-na-calimani/ )

Fig.5 .Lacul Iezer

Apele subterane au particularități hidrologice deosebite, cunoscute ca izvoare minerale și termominerale, care au luat naștere ca manifestări postvulcanice .

Acestea sunt: izvoarele termominerale din microstațiunea Bradul (izvoarele Banffy) situate la 600 m de centrul orașului și izvoarele de la Ștrandul Tineretului (izvoarele Urmanczy). Asupra acestora se va reveni în partea a doua a lucrării.

1.4.3.Clima: regimul termic, regimul precipitațiilor, vânturile

Situată la altitudinea de 650 m, în mare parte pe terasele Mureșului și ale pâraielor adiacente, Toplița are un climat temperat continental, de depresiune intramontană, rezultantă a interdependenței factorilor geografici, care prezintă câteva caracteristici specifice datorită fenomenului de feon, care se manifestă pe versanții lanțurilor muntoase și a variațiilor de temperatură frecvente în vatra depresiunii, cât și a fenomenelor de inversiune de temperatură, atât vara cât și iarna.

Cele mai importante caracteristici ale climei, în general, sunt regimul temperaturilor, al precipitațiilor și circulația maselor de aer. Media lunii celei mai reci a anului – ianuarie, este de -7.5 C. Cele mai scăzute temperaturi s-au înregistrat în 21 ianuarie 1963 -34.7 C și 15 ianuarie 1985 -38 C. Temperatura medie a celei mai calde luni – iulie- este de 17.3 C. Cele mai ridicate temperaturi s-au înregistrat în 15 august 1954 +34.6 C și în 20 iulie 1987 + 34.8 C. (date preluate de la Stația Meteorologică Toplița)

Regimul precipitațiilor atmosferice constituie o caracteristică esențială a climei. Vântul Vestic aduce marea parte a precipitațiilor din Depresiunea Topliței. Munții care înconjoară depresiunea deseori deviază aceste vânturi, ca urmare precipitațiile sosesc din Sud-Vest sau Nord-Vest. Munții Călimani datorită înălțimii lor primesc mai multe precipitații. Muntele Bătrâna aflat în partea de Sud a depresiunii este mai ferit de vânt și mai scund ca munții Călimani de aceea primește mai puține precipitații. Acest lucru se poate observa și prin compararea debitului râurilor care izvorăsc din acești munți, râurile care vin dinspre Călimani sunt considerabil mai mari decât cele care vin dinspre Bătrâna.
Depresiunea primește și mai puține precipitații ca munții care o înconjoară, anotimpurile cu cele mai multe precipitații sunt primăvara și vara. Lunile cu cele mai puține precipitații sunt decembrie, ianuarie, februarie și martie. Sunt ani în care activitatea anticiclonală este mai accentuată, în acești ani precipitațiile sunt mai rare . În Depresiunea Topliței sunt în medie 95-110 zile cu precipitații pe an. Iarna precipitațiile cad în formă de ninsoare; anual sunt aproximativ 30-35 zile cu ninsoare, iar zăpada tine aproximativ 100-110 zile.( http://www.toplita.info/imprejurimi/depresiunea-toplitei )

1.4.4.Vegetația și flora

Factorii geografici condiționați de un relief muntos specific zonei, au un rol important în distribuția păturii vegetale. Vegetația depresiunii se încadrează în zona forestieră a țării, incluzând suprafețele cuprinse între 650 – 800 m, începând din zona de luncă a Mureșului (răchita, salcia, plopul, papura etc), pe dealuri, pe coaste și pantele muntoase ale munților. Vegetația zonei forestiere este formată din păduri de conifere și amestec, care formează cel mai important ecosistem al zonei Toplița și al împrejurimilor sale.

Vegetația arborescentă este formată din numeroase specii de rășinoase și foioase, în amestec cu multe specii de arbuști: fagul, bradul alb, molidul, mesteacănul, plopul, pinul etc. În zonele înalte predomină jneapăn (Pinus mugo turra) specie ocrotită, formează pâlcuri

care au un rol imens în a asigura echilibrul hidrologic în acea zonă.

Fig.6 Jneapăn Fig.7 Smirdarul

Smirdarul (Rhododendron myrtifolium), denumit și bujor de munte, formează tufișuri secundare pe o suprafață de circa 30 ha în masivul Rățițiș din Munții Călimani. Este un arbust cu flori mari roșii- purpurii, sau rozacee; înflorește din iunie până în septembrie, dând acestei zone un colorit atrăgător.

Este interesant de străbatut câmpul și pădurea în diferite anotimpuri, pentru a admira primele flori trezite la viață, sau pe cele dorite mai târziu, printre care amintim: semnalul primăverii – ghiocelul (Galathus nivalis) cu clopoțeii săi albi, măseaua ciutei (Erythronium dens-canis), viorelele (Scilla bifolia), ciuboțica cucului (Primula veris), floarea paștilor (Anemone nemorosa), lăcrămioarele (Convallaria majalis), ghizdeiul (Lotus corniculatus) etc.

1.4.5.Fauna

Vegetația din zona Topliței permite existența unui număr mare de mamifere de pădure, păsări de diferite specii precum și numeroase specii de pești în apele de munte.

Dintre mamifere, cele mai reprezentative sunt: ursul (Ursus arctos), cel mai mare carnivor din țară și chiar din Europa, declarat monument al naturii, cerbul (Cervus elaphus montanus), râsul (Lynx lynx), jderul de copac (Martes martes), vulpea (Canis vulpes), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), hermelină (Mustela erminea) etc. Dintre păsări: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), alunarul (Nucifraga caryocatactes), forfecuța (Loxia curvirostra), acvila de munte (Aquila chrysaetos) – specie ocrotită, uliul porumbar (Accipiter gentils), uliu-păsărar (Accipiter nisus) etc. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_National_Calimani)

În apele repezi de munte se întâlnesc numeroase specii de pești: lostrița (Hucho hucho) păstravul de munte (Salmo trutta fario), păstravul curcubeu (Salmo trutta irideu ), lipanul (Thymallus thymallus). În apele râului Mureș se întâlnesc frecvent: mreana (Barbus barbus), cleanul (Leucissus soffia agassizi), știuca (Exos lucius).

Fig. 8 Hermelină Fig. 9 Vulpe

1.5. Monumente ale naturii și rezervații naturale

1.5.1.Monumente ale naturii:

Arbori și arbuști: zâmbrul (Pinus cembra), tisa (Taxus baccata), zada sau laricele (Larix decidua), smirdarul (Rododendron kotschyi), jneapănul (Pinus mugo tura); plante: sângele voinicului (Nigritella rubra și Nigritella nigra), angelica (Angelica archangelica), laleaua pestriță sau bibilica (Fritilaria meleagris).

Fig.10 Ursul brun Fig.11 Cocoșul de munte

(Sursa:https://observatornews.ro/eveniment/) (Sursa:https://www.ecomagazin.ro)

Animale: râsul (Linx linx), ursul brun (Ursus arctus), cerbul carpatin (Cervus ealphus montanus). Păsări: acvila de munte (Aquila chrisaetus), șorecarul comun (Buteo buteo),

buha (Bubo bubo), corbul (Corvus corax), cocoșul de munte (Tetrao urogallus).

1.5.2.Rezervații naturale:

1.Rezervația peisagistică Lacul Iezer din masivul Rățitiș din Munții Călimani: la altitudinea de 1750 m, în suprafață de 323 ha, deține specii rare de plante și animale, lacul Iezer și peisaje mirifice.

2.Cascada de apă termală- staținea Bradul: cu o suprafață de 0.5 ha, tufurile calcaroase formate la vărsarea pârâiașului care se alimentează din izvorul mezotermal Banffi, care, înainte de a se vărsa în râul Mureș, formează o cascadă de aproximativ 10 m înălțime.

3.Parcul Național Călimani, înființat prin Ordinul nr.7 din 1990, al Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului (MAPPM), reconfirmat prin Legea nr. 137 din 1995 și Legea nr.5 / 2000. Parcul Național Călimani ocupă mare parte din Munții Călimani pe o suprafață de 24041 ha, cuprinzând fond forestier ( păduri, pășuni alpine și o parte din suprafața fostei exploatări miniere de sulf, extinzându-se pe raza județelor Suceava, Mureș, Bistrița-Năsăud și Harghita. Teritoriul care aparține județului Harghita se găsește în spațiul administrativ al orașului Toplița, care este una din porțile de intrare în Parcul Național Călimani.

Fig.12 Cariera de sulf (panorama) Fig.13 Cariera de sulf (detaliu)

Accesul în parc este facilitat de prezența numeroaselor drumuri forestiere și trasee turistice. În perimetrul parcului se află caldera, situată în partea de nord a masivului, cu un diametru de circa 10 km ( cel mai mare din Europa ), care constituie obiectivul important al parcului. Pe teritoriul Parcului Național Călimani se găsesc un număr impresionant de specii de plante și animale, motiv pentru care în interiorul parcului s-au delimitat trei rezervații naturale:

a) Rezervația științifică „Jnepeniș, cu Pinus Cembra”, pe o suprafață de 384.2 ha. Pinus Cembra (zâmbrul sau regele pădurii) este o relicvă glacială în masivul Rățitiș, Caracteristica acestei rezervații este pădurea naturală de molid (Picea abies), în amestec cu relictul glaciar zâmbrul (Pinus cembra), amestec mai surprinzător în vegetația cu jneapănul (Pinus mugo) care se întinde pe o mare suprafață deasupra pădurii compacte de molid. Au fost inventariate peste 7.000 exemplare de zâmbri, ceea ce este excepțional. Luminișurile din jnepeniș sunt înviorate primăvara de roșul florilor de smirdar (Rhododrendron myrtifolium). (https://www.infopensiuni.ro/cazare-saru-dornei/obiective-turistice-saru-dornei/rezervatia-naturala-jnepenisul-cu-pinus-cembra)

b) Rezervația peisagistică Iezerul Călimanilor, este o arie protejată de interes național

care se întinde pe o suprafață de 322 ha, aflându-se integral pe administrativul

municipiului Toplița. Rezervația se întinde la poalele masivului Rățitiș și este

reprezentată de un lac glaciar (cu o suprafață de 1200 mp, o lungime de 45 m și lățimea

de 35 m), iar zona limitrofă adăpostește o vegetație diversă de arbuști și o faună variată

de mamifere. Adâncimea apei variază între 3 și 5 metri. Are o formă triunghiulară, vârful

acestuia marcând și zona de evacuare a apei din lac. Este alimentat de două izvoare, iar

apa din lac se varsă în pârâul Puturosul.

( https://visitharghita.com/places/rezervatia-lacul-iezer-iydzwf0kjblu6q)

c) Rezervația peisagistică 12 Apostoli, considerată rezervație geologică înainte de legiferarea Parcului Național Călimani. Actualmente este declarată rezervație peisagistică, cuprinzând un complex de roci eruptive unice prin forma și frumusețea lor, formate prin acțiunea agenților externi, formând o adevărată galerie de statui dispuse

aproape în cerc numite, după înfățișarea lor, „12 Apostoli” ( Moșul, Mareșalul, Godzila etc.)

Fig.14 Rezervația peisagistică 12 Apostoli

(Sursa: https://www.calebatuta.ro/creasta-muntilor-calimani )

2. Potential turistic cultural al municipiului Toplița

Privit ca un fenomen social-economic creator de beneficii, turismul a fost definit in variante dintre cele mai felurite : "arta de a calatori pentru propria plăcere" (M. Peyromarre Debord); "activitate din timpul liber care consta în a voiaja sau locui departe de locul de reședință, pentru distracție, odihnă, îmbogățirea experienței și culturii, datorită cunoașterii unor noi aspecte umane și a unor peisaje necunoscute" (Jan Medecin); "fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creșterea necesității de refacere a sănătății și de schimbare a mediului înconjurător, cultivare a sentimentului pentru frumusețile naturii ca rezultat al dezvoltării comerțului, industriei și a perfecționării mijloacelor de transport"(Guy Freuler).

Turismul se desfășoară, prin toate formele sale, în mediul geografic mai mult sau mai puțin umanizat, fiind totodată determinat sau influențat de factori geografici naturali, economici și social ai acestuia. De aici legătura dintre turism și geografie, două domenii diferite, dar care se interferează, au ca obiect comun cercetarea și valorificarea unui teritoriu sub toate componentele sale naturale sau antropice, ca resurse sau atracții turistice, precum și prispa relațiilor ce se stabilesc între activitatea de turism (ca activitate economică) și mediul geografic, precum și cu celelalte domenii economice din spațiul respectiv.

Turismul este o activitate ce are impact asupra vieții culturale, sociale și economice. Are legătura cu numeroase domenii, printre care: ocuparea forței de muncă, dezvoltarea regională, educație, mediul înconjurător, protecția consumatorului, sănătate, noile tehnologii, transport, finanțe, sisteme de taxare și cultură.

Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă ca și cele desfășurate în alte sectoare ale economiei (industrie, agricultură, comerț). Tot aici trebuie menționată și vocația ecologică a turismului, deoarece în strategia dezvoltării turistice, se impun măsuri de protejare a mediului, a valorilor fundamentale ale existenței umane, a peisajului, apei, aerului, florei etc.

Turismul se transformă cu timpul, în cel mai rafinat mijloc de utilizare al populației. De altfel, el reprezintă una din principalele modalități de petrecere a week-end-ului , a concediilor și a vacanțelor. Se asigură astfel recreerea, destinderea, dar și refacerea forței și potențialului de muncă, prin odihnă, mișcare, tratamente balneo-medicale, contribuind la menținerea sănătății fizice și psihice a omului zilelor noastre.

2.1 Edificii culturale și istorice

Turismul este tot mai mult urban și constituie un reper în cadrul politicilor de dezvoltare. Turismul urban este o activitate economică importantă pentru orașe și a cunoscut o revigorare puternică în ultimii ani.

Turismul din spațiul urban, comparativ cu celelalte forme de turism, este mult mai complex și diversificat, datorită numărului mare de resurse disponibile. Prezența acestor resurse în urban, dar mai ales includerea lor în diferite programe și circuite turistice, aduc numeroase beneficii orașelor, ce se traduc prin susținerea activităților economice locale și crearea de noi locuri de muncă. În mediul urban, majoritatea activităților turistice legate de petrecerea timpului liber sunt legate de domeniul cultural.( Bogdan, Elena 2019, p.7 )

Organizația Mondială a Turismului, în 1993 definește forma de turism cultural: ,, al cărui scop principal este lărgirea orizontului de cunoștințe prin descoperirea patrimoniului cultural artistic sau arhitectural și al teritoriilor în care acesta se inserează’’, știut fiind faptul că este agreat de o anumită pătură socială a turiștilor, în cele ce urmează fiind prezentate cele mai importante obiective culturale ale acestui oraș, edificii istorice, recunoscute ca fiind printre cele mai răspândite, diverse și atractive obiective culturale, apoi edificii religioase, care sunt tot de natură antropică, dar care au o altă conotație, având rolul nu doar de informare și cunoaștere, ci și pentru a-și găsi sau regăsi liniștea interioară, locuri intime unde omul poate comunica cu divinitatea.

Fig.15 Harta turistică a municipiului Toplița

(Sursa: https://www.google.com/maps/)

Fig.16 Castelul Baronului Urmanczy

Castelul Urmánczy a fost construit între anii 1903-1906, pe malul râului Mureș. Proprietarul de la acea dată a fost Urmánczy Jeromos, de origine armeană, iar arhitectul clădrii a fost Giacomuzzi Virgilio (Vigilio), de origine tiroleză. Castelul are un stil Art Nouveau, combinat cu caracteristicile populare legate de numele lui Kós Károly, un stil special în contextul arhitecturii castelelor din Transilvania. Elementul dominant al castelului este turnul de apă din partea dreaptă a fațadei principale, cu intrarea principală de la parter. În interiorul castelului, salonul principal cu o înălțime de două etaje oferă accesul spre restul camerelor, spre camerele bărbătești cu vedere spre grădină, accesul în sala de mese și apoi apartamentul proprietarilor. La etaj se aflau camerele de copii și camerele de oaspeți, în subsol erau camerele servitorilor, bucătăria, depozitele și pivnița.

Castelul intră în declin odată cu anul 1944, dobândind în timp o serie de diferite funcțiuni și implicit mai multe modificări, mai ales în structura interioară a clădirii. În 1944-1945, marșul trupelor române și sovietice au ruinat reședința nobiliară. Începând cu 1952, pentru câțiva ani, în castel și în anexele acestuia a funcționat spitalul orășenesc. Această nouă funcțiune a adus castelului și cele mai multe schimbări de structură: holul central de ceremonii, fiind înalt, a fost divizat, rezultând astfel două nivele. În castel funcționau secțiile de chirurgie și maternitate, iar în anexele unde altădată erau grajdurile, s-au deschis secțiile de interne, dermatologie, contagioase, stația de salvare și o farmacie. Familia Urmanczy deținea cai și porci de rasă, precum și păsări. Fotografiile vechi arată și căprioare în curtea castelului, iar numeroasele trofee de vânătoare dovedesc faptul că familia Urmanczy organiza multe sesiuni de vânătoare.

(www.condeiulardelean.ro )
Între 1971-1972, au avut loc modificări și mai drastice: intrarea principală de la baza turnului a fost desființată, bolta fiind înfundată. Din acel moment intrarea principală a devenit cea din spate, cum e și azi. Terasa nord-vestică dinspre grădină a fost închisă, acoperișul a fost modificat, partea nord-vestică a acestuia fiind ridicată cu un nivel, schimbându-se astfel volumetria sa inițială. În interior, scara ceremonială din lemn sculptat a fost înlocuită cu una masivă din beton, care nu urmărește rampa celei originale. Ferestrele, grilajele de fier și diferite elemente de lemnărie, cum sunt ușile ori terasa de la etaj, sunt și azi cele originale, la fel și alte câteva elemente interioare, precum dale de gresie sau praguri de fier de inspirație grecească. (www.condeiulardelean.ro)
Anul 1982 a rezultat cele mai mari ravagii asupra castelului, atunci când s-a construit spitalul orășenesc: noua clădire a acoperit fațada principală a castelului și a lăsat castelul fără funcție. În parcul care se extindea până în centrul localității Toplița s-au amenajat blocuri și clădiri agricole. În 1998, clădirea castelului este preluată de Muzeul Județean Harghita. Cu timpul, s-a realizat muzeul etnografic, apoi castelul a devenit locul unde  își desfășura activitatea Ansamblul de dans din localitate. Retrocedarea castelului și a clădirilor anexe aflate în stare de ruină către moștenitorii legali s-a realizat în 2009. Statul Român a închiriat clădirea până în anul 2013. După luarea în proprietate, au început activitățile de cercetare și de renovări. În prezent, castelul este fără funcție, dar poate fi vizitat la cerere. (coalitie.casteleintransilvania.ro)

Fig.17 Casa de Cultură a Mun.Toplița Fig.18 Biblioteca Municipală „George Sbârcea”

Edificiu impunător situat în centrul municipiului, început în urmă cu mai bine de 30 de ani, și finalizat în anul 2010, datorită eforturilor deosebite depuse de primarul orașului, inginerul Stelu Platon, sprijinit și de deputatul Mircea Dușa.

În această clădire funcționează în prezent Primăria Municipiului Toplița și Biblioteca Municipală „George Sbârcea”.

Rețeaua școlară a municipiului Toplița, este formată din următoarele instituții școlare preuniversitare

Liceul Teoretic „O.C.Tăslăuanu” – care în prezent funcționează cu toate cele trei cicluri de învățământ preuniversitar: primar, gimnazial și liceal

Colegiul Național „M.Eminescu”

Liceul Teoretic „Kemeny Janos” ( cu limba de predare maghiară )

Școala Generală „Miron Cristea”, cu clasele I – VIII, având în subordine Școala din Moglănești cu clasele I – IV;

Școala Generală „Sfântul Ilie” cu clasele I – VIII, având în subordine Școala din Zencani cu clasele I – IV;

Școala Generală „Andrei Șaguna”, cu clasele I – VIII, formată prin contopirea administrativă a Școlilor din Călimănel ( cu clasele I – VIII ) și din Toplița – Vale ( cu clasele I – VIII )

Fig.19 Liceul O.C.Tăslăuanu Fig.20 Colegiul M.Eminescu

Fig.21 Școala Generală “Sfântul Ilie” Fig.22 Liceul Teoretic „Kemeny Janos”

Fig.23 Mausoleul Eroilor

Este situat pe șoseaua Toplița-Borsec, la ieșirea din localitatea Toplița.

Mausoleul din Toplița a fost construit din inițiativa Societății „Cultul Eroilor”, pe locul unui cimitir de onoare construit în 1925. În 1939, din necesitatea centralizării osemintelor eroilor înhumați, s-a decis desființarea cimitirului și construirea mausoleului, în criptele căruia să fie depuse osemintele celor căzuți în această zonă, în campania din 1918. La baza mausoleului se găsește osuarul care adăpostește osemintele a 771 militari români. Dintre aceștia, 25 sunt identificați și dispuși în firide individuale. Monumentul a fost inaugurat în 1939 de către Elie Miron Cristea.

Mausoleul se impune prin masivitate, fiind o construcție realizată din piatră mare, aparentă, având o formă de prismă, dezvoltată în trei trepte. Pe zidurile construcției se află montate 18 plăci de marmură albă și neagră pe care sunt înscrise numele unor eroi. (mausoleedinromania.ro)

2.2:Edificii religioase

Dacă Toplița constituie, în acest perimetru geografic al Transilvaniei, o străbună vatră de istorie românească, nu e mai puțin adevărat că ea este și o vatră a credinței noastre străbune. Se poate deci afirma cu toată certitudinea, așa cum face și Traian Dușa: „Toplița Română – vatră de istorie, vatră de ortodoxie”

Mănăstirea Doamnei

Fig.24 Mănăstirea Doamnei Fig.25 Biserica de lemn a Mănăstirii Doamnei

Este cel mai vechi așezământ monahal de pe Valea de Sus a Mureșului. Biserica de lemn a mănăstirii, monument istoric din 1955, cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” (8 septembrie), se află în partea estică a localității, în cartierul Moglănești, la circa 1 km, nord, de E578 (DN 12), pe dealul Mănăstirii, și la aproximativ 2 km depărtare de centrul orașului.

Sursele istorice spun că Doamna Safta, soția domnului Moldovei Gheorghe Ștefan (1653 – 1658) a cerut să fie construită o biserică, în această zonă. Astfel, la 1658, pe locul unei mai vechi așezări monahale, ale cărei ruine se mai vedeau pe la mijlocul secolului XIX, a fost ridicată o biserică din lemn care există și astăzi. Etnograful Orban Balazs, în lucrarea „Românii din Covasna și Harghita” arată că la mijlocul secolului al XIX-lea, în apropierea municipiului Toplița „se află un munte numit Monasteria, unde se găsesc urmele unei mănăstiri, construită de o doamnă bogată, care a stat în acest loc de refugiu la cumpăna dintre secolele XVI-XVII, într-o epocă plină de numeroase evenimente politice și militare”. ( https://turistprinromania.com/2019/01/21/manastirea-doamnei-moglanesti-toplita-judetul-harghita/ )

Construcția bisericii de lemn a Mănăstirii este modestă, având doar 9,5 metri lungime și 4,75 metri lățime, fiind declarată monument istoric și cunoscând mai multe etape de restaurare. Potrivit sursei citate, „una dintre primele școli românești de pe Valea superioară a Mureșului a fost cea de pe lângă Mănăstirea Doamnei din Moglănești-Toplița, organizată de călugărul dascăl Vasile Sturzea, originar din județul Galați, care a trăit pe aceste meleaguri între 1680-1695”(www. turistprinromania.com )

Mănăstirea a fost resfințită de către PS Emilian Antal, nepotul Patriarhului Miron Cristea, la 21 noiembrie 1958. Între 1994-1999, Mănăstirea a funcționat ca schit sub oblăduirea Mănăstirii „Sfântul Ilie” Toplița, egumen avându-l pe ieromonahul Viorel Victor Anton. În anul 1999, schitul a fost declarat Mănăstire de maici, cu viață de obște, Preasfințitul Ioan redând Mănăstirii Doamnei o nouă identitate.

Biserica de lemn a Mănăstirii este un valoros exemplar al arhitecturii de lemn din regiune. Restaurat în ultimii ani, interiorul a fost complet repictat în anul 1984. S-a păstrat o bună parte a vechiului iconostas, care a avut o veche inscripție: „Această sfântă biserică s-a acoperit și catapeteasma s-au zugrăvit prin cheltuiala mai micului între frați și smerit Nicodim, pentru iertarea păcatelor sale 1755, luna iunie 25 zile”. ( www.episcopiacvhr.ro ).

Mănăstirea „Sfântul Prooroc Ilie”

Fig.26 Mănăstirea „Sfântul Prooroc Ilie”

Cel de-al doilea așezământ monahal al orașului Toplița este situat pe strada Ștefan cel Mare nr.62.

Mănăstirea Sfântul Ilie din Toplița – monument istoric – continuă Sfânta Tradiție a spiritualității românești care s-a manifestat permanent pe aceste plaiuri strămoșești. Așezată într-o gradină a cărei frumusețe naturală a fost desăvârșită de-a lungul anilor de harnicii ei viețuitori, a cunoscut de la începuturile ei și până azi o permanentă și amplă dezvoltare.( https://turistintoplita.wordpress.com/obiective-turistice)

Biserica a fost adusă din localitatea Stânceni, unde a fost înălțată în anul 1847, în zilele episcopului Vasile Moga, a protopopului Zaharia Matei, cu îndemnarea și osârdia preotului Gheorghe Ujică și a fiilor săi. Biserica strămutată a fost așezată, în anul 1910, în localitate natală a primului patriarh al României reîntregite, Elie Miron Cristea, cel

care a creat așezământul monahal, sfințit la 21 octombrie 1928

Fig.27 Bustul ctitorului Miron Cristea

Pe lângă forma poligonală a pronaosului se mai remarcă și transpunerea în lemn a planului trilobat (abside laterale poligonale), o inovație a meșterilor moldoveni din secolul XVIII. Pronaosul este acoperit de o boltă pe plan poligonal, din fâșii curbe, ce pornesc dintr-o cheie circulară și descarcă pe suprafețe plane; trecerea de la poligon la dreptunghi se realizează prin intermediul unor colțare triunghiulare. În naos, bolta este semicilindrică, intersectată la capete de fâșii curbe. Bolta altarului, ca și cea a absidelor laterale, reiau structura poligonală.

Intrarea se află pe latura de sud și are un ancadrament sculptat (cu chenare geometrice, frânghie, cruci, căni cu flori); ușa, cu stinghii dispuse în raze și un panou central cu rozetă, se aseamănă cu cele de la bisericile din Munții Apuseni (wikipedia.org ) In unele părți ( cupolele absidelor ) se mai păstrează pictura originală, realizată în 1847 de zugravul Gligorie din Târgul Pietrei (Piatra Neamț). Pictura actuala a fost realizată de cunoscutul pictor de biserici Dumitru Belizarie. De-a lungul timpului așezământul monahal s-a dezvoltat cu noi construcții. Astfel, între 1984 – 1994 s-a construit paraclisul în care se oficiază slujbele religioase, care fac parte dintr-un ansamblu de clădiri care adăpostesc biblioteca și muzeul.

Muzeul Manastirii “Sfantul Prooroc Ilie” din Toplița a fost sfințit și inaugurat în 30 mai 1995. Expoziția permanentă cuprinde un important fond de icoane pe lemn din secolul al XVIII-lea și fragmente ale vechii catapetesme de la biserica din lemn. In muzeu există de asemenea o valoroasă colecție de icoane pe sticla, cărți religioase ortodoxe, obiecte liturgice. Muzeul omagiază în mod deosebit memoria ctitorului mănăstirii din Topliăa, Dr. Elie Miron Cristea, primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane. (https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropolia-ardealului/manastirea-sfantul-prooroc-ilie-toplita-68060.html)

Schitul Gura Izvorului

Fig.28 Schitul Gura Izvorului

(Sursa: http://romanianturism.com/2014/05/18/schitul-gura-izvorului/)

În primăvara anului 2000, din inițiativa arhimandriților Mihail Goia și Emilian Telcean, cu binecuvântarea PS Ioan, s-a început construirea schitului de la Gura Izvorului – Secu. A fost amenajat un paraclis cu hramul „Sfântul Simeon Stâlpnicul”. Tot în anul 2000, s-a pus piatra de temelie a bisericii cu hramul „Duminica tuturor Sfinților”. Pe drumul ce duce la schitul Gura Secului, s-a construit o capelă din piatră, în interior fiind pictată în mozaic și s-au montat 13 troițe din lemn sculptate. Starețul schitului este ieromonahul Ghenadie Copiimulți din Basarabia. ( www.episcopiacvhr.ro )

Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”

Fig.29 Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”

A fost proiectată de către arhitectul italian Virgilio Giacomuzzi, din Bollzano în 1867 iar construcția ei va dura până la începutul secolului 20.Au avut loc două sfințiri, prima în 1900, iar cea de a doua în 1903 când au luat parte înalte oficialități ale BOR Transilvania.

Un eveniment deosebit a avut loc la 14 septembrie 1946 ( Înălțarea Sfintei Cruci ), când a fost adusă Icoana Maicii Domnului, dăruită de părintele Ghevasie Coțcariu de la Mănăstirea Durău.

Biserica „Sfântul Nicolae”

Fig.30 Biserica „Sfântul Nicolae”

Inițial biserică greco-catolică, datează din 1924 când a început construcția acesteia. În 1948 biserica a trecut la cultul ortodox, devenind Parohia Toplița 2.

Alături de acestea, alte biserici sunt: Biserica „Înălțarea Domnului” – Parohia Toplița-Vale, Biserica „Tuturor Sfinților” – Parohia Toplița-Călimănel, Biserica „Întâmpinarea Domnului” – Parohia Toplița-Zencani de cult ortodox, Biserica „Sfinții ierarhi Vasile, Grigore și Ioan” – Parohia Greco-Catolică, Biserica „ Sfinții Apostoli Petru și Pavel” – Parohia Romano-Catolică și Parohia Reformată.

Fig.31 Biserica „Întâmpinarea Domnului” Fig.32 Biserica „Înălțarea Domnului”

Fig.33 Biserica„Sfinții Apostoli Petru și Pavel” Fig.34 Biserica„Tuturor Sfinților”

2.3.Edificii de agrement

Ștrandul Urmanczy

Ștrandul Urmánczy este o mică oază în centrul orașului Toplița (jud. Harghita), la câțiva pași de gară. E situat pe malul drept al Mureșului, la o altitudine de 650 de metri și oferă vedere spre munții Călimani, vârful Tarnița. Este alimentat de izvoare de apă minerală, cu temperatura de 26 de grade la sursă. (http://urmanczy.ro/)

Ștrandul Urmánczy a intrat în proprietatea familiei al cărei nume îl poartă în jurul anului 1870.

În anul 1948 băile au fost naționalizate. A primit și un nou nume: ștrandul Tineretului. În vara anului 1964, s-a construit clădirea de la intrare, piscinele au fost modernizate, ridicându-se pereți din beton. (http://urmanczy.ro/bemutatkozas/furdotortenet)

În primăvara anului 2008, ștrandul a fost retrocedat moștenitorilor familiei Urmánczy, fiind într-o stare avansată de degradare. Acesta a fost rapid renovat și deschis publicului la sfârșitul lunii iunie din același an.

Ștrandul Urmánczy are piscina de mărime olimpică mare(50×20 m), singura de acest fel din zonă. O raritate adevărată e bazinul mic (1,40 m adâncime) cu izvoare naturale ce încălzesc ușor pietrele rotunde de pe fund. (http://urmanczy.ro/)

Fig.35 Ștrandul Urmanczy

(Sursa: https://www.centruturistic.ro/toplita/strandul-urmanczy-toplita-id755.html)

Calitățile apei

Apa băii a fost analizată de profesorul Löbisch din Innsbruck în 1882. Componentele apei minerale hidrogencarbonate, sodice, calcice, magneziene și carbogazoase au ieșit asemănătoare celor din vestitele băi Rudas și Gellért din Budapesta. Calitățile curative ale apei mezotermale, de 26.2 grade erau bine cunoscute. Băile Urmánczy au fost pomenite în fiecare ghid turistic din jurul anului 1900. Bolnavii beneficiau și de sfatul unui medic din stațiune. (http://urmanczy.ro/bemutatkozas/furdotortenet/)

Efectul curativ al apei bogate în magneziu și calciu cu radioactivitate redusă a fost lăsat uitării, deși vechile ghiduri turistice menționau astfel de calități. De exemplu în 1941 Sándor Aba a prezentat apa ca fiind benefică de băut pentru tratarea afecțiunilor stomacale, intestinale, și ale căilor respiratorii. De asemenea a descris un efectul benefic al băilor la boli ca anemie, neurastenie sau stres, bolile organelor genitale feminine, reumatism, gută, răni, dureri osoase, hipertranspirație, semipareze sau neuralgii. Temperatura moderată l-a făcut potrivită și pentru bolnavii cu boli cardiace și vasculare, cărora apa fierbinte dăuneză.

Procedura de redobândire a calificativului de loc balnear e în curs, conform raportului de încercări din 2017 al Institutului Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie apa minerală naturală poate fi valorificată în următoarele proceduri hidro-kinetoterapeutice:
·Afecțiuni reumatismale degenerative cronice
·Afecțiuni reumatismale abarticulare cronice
·Afecțiuni posttraumatice cronice ale aparatului locomotor
· Afecțiuni neurologice periferice cronice (http://urmanczy.ro/ )

Stațiunea „Bradul”

La o altitudine de 650 m, in imediata apropiere a orașului este situat izvorul "Bradul", cu un debit de 10 l/sec., având o temperatura de 27,5° C. Apa acestui izvor este captată într-un bazin, fiind de fapt o piscină publică cu o apă limpede.

Fig.36 Ștrandul "Bradul"

(Sursa: http://toplita.eu/ro/252.html )

Indicații terapeutice
Datorită conținutului mineral, apele minerale din Toplița sunt folosite în terapeutică sub forma de cură internă și externș. În cura internă, izvoarele din Toplița sunt indicate în boli ale tubului digestiv și ale glandelor anexe. În cura externă, izvoarele de aici sunt recomandate în boli ale aparatului locomotor (în spondiloze, afecțiuni reumatice degenerative), în ale sistemului nervos periferic (nevrite, nevralgii, sechele postpoliomelitice, encefalopatii sechelare) și în nevroze la adulți sau copii.
Aceste indicații au bineînteles un caracter general, recomandarea medicilor specialiști fiind necesara pentru fiecare caz în parte. (www. uvisitromania.com)

Compoziția apei ștrandului Bánffy (1 lit/mg)

De la sfârșitul secolului XIX a fost principala atracție turistică a orașului. Mica stațiune este situată pe partea stângă a râului Mureș, a fost cândva domeniul familiei Bánffy. După revoluție stațiunea a pierdut din faima de odinioară. Reabilitarea stațiunii a ȋnceput deja, ștrandul vechi cu apă asemănatoare ștrandului Urmanczy, a fost recent renovat. Bazinul are 30 metri lungime. (www.urmanczy.ro)

În perimetrul stațiunii se găsesc mai multe pensiuni, asupra cărora se va reveni în capitolul următor.

Lângă ștrandul vechi a fost construit un mic centru de wellnes, Băile Banffy Toplița.

Dispune de o piscină cu o suprafață de aprox. 400 mp și o adâncime a apei de la 1,25 m la 1,95m, jacuzzi cu o suprafata de aprox. 8mp si o temperatura de 37-38 grade Celsius),

camera salina, saună umedă, uscată, cabinet masaj, sala fitness dotată cu aparate moderne pentru întreținere corporală și exerciții de forță, piscină exterioară cu o suprafață de aprox. 200 mp și o adâncime a apei de la 1,55 m la 2,05 m.

(http://www.cabanapastravarul.ro/atractii/ )

Fig.37 Reclamă Băile Banffy Toplița

(Sursa: https://www.facebook.com/bailebanffy/)

Fig.38 Băile Banffy Toplița

Amenajarea pentru sporturi de iarnă ( schi )

Pârtia de schi Toplița este situată la vărsarea pârâului Sec în pârâul Măgheruș, cica 2.5 km depărtare de centrul orașului, aceasta dispune de două pârtii: pârtia „Bradul”, pentru începători în lungime de 1200 m, diferență de nivel 140 m, lățime 6 m, cu o înclinație de 11% și pârtia „Măgheruș”, pentru avansați, în lungime de 470 m, diferență de nivel 25 m, lățime 50 m, înclinație 23%. (www. partiatoplita.ro ) Dotări: teleschi, capacitate de 670 pers – oră; mașină pentru bătătorit zăpadă, instalație pentru zăpadă artificială, centru pentru închiriat echipament pentru schi, instalație nocturnă.

Tot aici se găsește o herghelie de cai pentru agrement, centru de echitație (lecții de călărie, plimbări călare sau iarna cu sania, drumeții călare).

Fig.39 Pârtia de schi Toplița

(Sursa: https://www.romaniatv.net/)

Altar cu belvedere Vf. Tarnița

Fig.40 Altar Belvedere Toplita

Situat  în apropierea vârfului Tarnița (1.047 m) din rezervația Defileul Mureșului este un simbol al orașului și reper pentru întreaga zonă. Construcția (2013) a fost executată din lemn masiv, manual, în tehnica cioplirii lemnului din Transilvania și se desfășoară pe o suprafață de 50 mp, cu  o înălțime de 22 m. Căile de acces spre acest obiectiv turistic sunt: dinspre drumul european E 576 pe jos, pe traseul marcat, parcurgându-se aproximativ 1 km, sau cu autoturismul, prin strada Călimani. Așezarea spectaculoasă a altarului se dorește a fi un simbol de marcare a municipiului Toplița și totodată un reper pentru întreaga zonă. (https://www.transilvaniabusiness.ro/2019/09/05/toplita-destinatie-turistica-pentru-toate-anotimpurile/)

Cascada de apă termală (strada Cascadei, foarte aproape de gara CFR, semnalizată prin indicator).

Declarată monument al naturii, cascada de apă termală Toplița este arie protejată de interes național și rezervație naturală de tip geologic și peisagistic, cu o suprafață de 0,05 ha. Cascada este o cădere de apă de aproximativ 10 m înălțime, cu izvoare termale (izvorul Banffy), printre puținele din România și din lume, deoarece cei doi termeni “cascadă“ și “apă termală“ nu se potrivesc în mod obișnuit, fenomenul fiind unul destul de rar, întâlnit doar în Saturnia, Italia. Apele cascadei îngheață foarte rar, în iernile geroase formează țurțuri cu aspect de stalactite. (www. transilvaniabusiness.ro)

Fig.41 Cascada cu apă termală

Apa cascadei ajunge la o temperatură de 27 de grade și este foarte bogată în calciu.

Aspectul deosebit al cascadei se datorează culorilor schimbătoare cu care-ți încântă privirea. Culorile deosebite reflectate de apă (de la alb la brun închis) se explică prin prezența travertinului din straturile inferioare, aflat într-un proces continuu de depunere.

Cascada este alimentată de izvoarele stațiunii Bradul.

Fig.42 Cascada cu apă termală (iarna)

Una dintre caracteristicile sale unice este că apa cascadei îngheață foarte rar sau chiar deloc, păstrându-și temperatura caldă chiar și în mijlocul iernii.

Cu toate acestea, în iarna anului 2014, când în regiune s-au înregistrat -29 de grade Celsius, cascada a înghețat, iar ulterior, pentru că a avut loc o creștere bruscă de temperatură, s-a rupt o parte din stâncă, prăbușindu-se (https://visitharghita.com/ro/places/cascada-cu-apa-termala-toplita-zrz437b84s0cbw )

Trasee turistice din Toplița

Munții Gurghiului:

Pe pârâul Măgheruș, până la gura pârâului Sec, la Complexul sportiv de iarnă de pe dealul Crucii, cu două pârtii de schi ( începători – 450 m și avansați – 1000 m ), instalație electrică, agregate de zăpadă artificială etc

Pe pârâul Măgheruș, spre vârful Bătrâna (1634 m) și vârful Fâncelul (1684 m), cu coborâre spre comunele Stânceni și Lunca Bradului, din Valea Mureșului.

Fig.43 Trasee turistice Toplița

(Sursa: https://sites.google.com/site/romanianatura68/home/carpatii-rasariteni-ghiduri-marcaje-)

Munții Călimani:

Pe DN 15, până la Gura Secului (monument), pe valea Toplița, până la Gura Izvorului (schit), poiana Puturosu, pârâul Puturosu, Iezerul Călimanilor, vârful Răchitiș (2021 m). Adăpost: refugiul Salvamont de la Iezer și Stația Meteo de pe vârful Răchitiș

Pe DN 15, până la Gura Secului, valea Toplița, pârâul Voivodeasa, vârful Călimani Izvor (2032 m). Adăpost: : refugiul Salvamont de la Iezer

Pe DN 15, până la Gura Secului, valea Toplița, pârâul Voivodeasa, pârâul Toplicioara, vârful Păltiniș (1486 m), vârful Răcila (1839 m), cu posibilitatea de a coborî în comuna Bilbor.

Pe DN 15 până la Podul Crengii, DJ 174 / A, comuna Bilbor, pârâul Iuteș, vârful Alunișul Mare (1448 m), cu posibilitatea de a coborî în satul Glod din valea Neagra Broștenilor, în șoseaua spre Vatra Dornei. ( Toplița – Repere monografice )

Trasee cicloturistice (Toplița-Gălăuțaș; Toplița-Călimani; Toplița-Călimănel; Toplița-Tarnița și Toplița-Măgheruș-Bătrâna). Primul dintre ele este considerat de nivel mediu (are 10,9 kilometri lungime), iar celelalte sunt catalogate drept trasee dificile. În zona Toplița au fost marcate cinci.

Fig.44 Trasee cicloturistice Toplița

(Sursa: https://www.pensiuneabanffy.ro/turism-montan/)

2.4.Muzee, festivaluri, grupuri statuare

2.4.1 Muzeul de Etnografie

Muzeul de Etnografie și Folclor (la început) a fost inaugurat in anul 1998 cu ocazia primei ediții a „Zilelor Miron Cristea” având membrii fondatori pe profesor-doctor Dorel Marc, prof. Zorel Suciu.

În cadrul Muzeului de Etnografie se găsesc o multitudine de obiecte adunate de-a lungul vremii din satele ce împrejmuiesc Toplița, deosebite pentru arta și cultura românească, ce reușesc să formeze o sinteză a bogăției istoriei și a meșteșugurilor.

Astfel expoziția permanentă a muzeului cuprinde colecția de etnografie locală, formată din obiecte utilitare și decorative, piese ce alcătuiesc costumul popular al acestei zone, și colecția de pictură.

Sunt exemplificate aspecte din viața țăranului român și sunt expuse instalații țărănești de prelucrare a firelor textile, a produselor agricole, a lemnului, a metalelor și a ceramicii. Muzeul deține deci țesături, cusături și broderii ce atrag atenția prin coloritul lor dar și prin diversitatea motivelor decorative, deține unelte agricole din cele mai vechi până la cele din materiale mai noi, reflectând astfel o evoluție în interiorul satului tradițional, deține icoane și veșminte preoțești, obiecte decorative din lemn și ceramică.

Fig. 45 Muzeul de etnografie Toplița

( Sursa: http://www.informatii-romania.ro/listing/21803-2/ )

Spațiul muzeal este împărțit în încăperi ce reflectă viața satului românesc cu toate aceste obiecte selectate în funcție de modul lor de utilizare. Astfel avem un interior țărănesc ( o ,,casa bunicii”), o bucătărie tradițională, o sală în care este desfășurat, drumul parcurs de firele vegetale până la produsul finit lucrat cu ajutorul războiului de țesut, o sală cu ceramică, o altă sală unde este redat prin ateliere funcționale o fierărie, o tâmplărie tradițională, morăritul casnic, prelucrarea primară a lemnului, un spațiu amenajat cu obiecte din lemn utilizate la prelucrarea laptelui în stânile tradiționale, un colț cu obiecte de vânătore și de transport cu tracțiune animală.

Fig.46 Muzeul de etnografie Toplița

( Sursa: http://www.informatii-romania.ro/listing/21803-2/)

Costumele tradiționale au spațiul lod de desfășurare, special amenajat unde regăsim

piese autentice dar și modele de prelucrare pentru o exemplificare comparativă. Casa scării

prezintă într-o expozitie valoroasă instrumente muzicale tradiționale începând de la

instrumente de suflat, mandoline, viori, până la țambal și contrabas. Există, de asemenea, o

sală amenajată după modelul unei săli de școală veche și o sală de artă plastică și galerie de

artă unde își desfășoară activitatea și elevii Școlii Populare de Arte.

Totalitatea acestor obiecte și documente reușesc să redea informații care întregesc

cunoașterea istoriei poporului român și diversitatea tradițiilor din această zonă etnografică

(http://centrulculturaltoplita.ro/)

2.4.2.Grupuri statuare

Tot la acest capitol putem aminti și de grupurile statuare, municipiul Toplița având câteva reprezentative, reamintindu-ne de o parte importantă a istoriei și credinței

Monumentul Lupa Capitolina

Statuia a fost realizată din bronz ( fiind reprezentați Romulus și Remus, întemeietorii Romei, alături de lupoaica-mamă) și pe soclu apar efigiile lui Traian și Decebal, iar pe o placă de

marmură sunt inscripționate cuvintele: “Ad perpetuam originis latinae memoriam”.

Fig.47 Monumentul Lupa Capitolina Toplița

În parcul central frumos amenajat, sunt amplasate busturile câtorva personalități ale neamului românesc – este vorba despre Nicolae Bălcescu, Miron Cristea (primul Patriarh al României), „poetul nepereche” Mihai Eminescu și poetul Grigore Vieru (acesta din urmă a fost declarat în anul 2005 „Cetățean de Onoare” al orașului Toplița).

Fig.48 Grup statuar la parcul central Toplița: G.Vieru, M.Cristea, M.Eminescu

2.4.3.Festivaluri

“Zilele Miron Cristea”

Fig.49 Afiș “Zilele Miron Cristea”

( Sursa: https://www.visitharghita.com/ro/events/zilele-miron-cristea)

Începând cu 1998, odată cu aniversarea a 130 de ani de la nașterea întâiului Patriarh al României, Dr. Elie Miron Cristea, festivalul se desfășoară anual, între 18 – 20 iulie; amplă suită de manifestări științifice și religioase, care cuprinde sesiunea națională și internațională de comunicări științifice „Istorie, Cultură, Civilizație și Credință străbună”, expoziții tematice și de artă plastică, lansări de carte, vizionări de filme documentare etc.

Fiecare ediție Zilelor Miron Cristea se încheie cu participarea la sărbătoarea hramului Mănăstirii Sfântul Ilie, ctitoria patriarhului.

Festivalul „FOLK FAIN”

Festivalul Folk Fain Toplița, organizat de Asociația ”A FI ALTFEL”, a luat ființă din dorința de a pune o amprentă culturală orașului nostru și nu numai.

S-a născut din nevoia de sporire a activităților destinate promovării tinerilor cu aptitudini și talente în domeniul cultural-artistic, având ca specific muzica folk.

Fig.50 „FOLK FAIN”

Timp de două zile, iubitorii acestui gen muzical vor avea ocazia să-i vadă și să-i asculte live pe unii dintre cei mai îndrăgiți interpreți de muzică folk în recitaluri de excepție, dar și tineri talentați în domeniu.

( https://www.eventyas.com/RO/Toplita/2128247197401431/Folk-Fain )

Festivalul Festivalul-Concurs Internațional al Cântecului Păstoresc „Miorița”

Fig.51 Afiș “Festivalul Miorița”

(Sursa: https://informatiahr.ro/toplita-festivalul-concurs-international-al-cantecului-pastoresc-miorita-editia-a-xxi-a/)

A fost inițiat în anul 1976, cu scopul de a pune în valoare tezaurul cântecului păstoresc, lansarea de noi talente interpretative, stimularea interesului publicului pentru receptarea creațiilor folclorice cu tematică păstorească, cultivarea gustului pentru adevăratele valori ale muzicii populare, valorificarea comorilor cântecului și portului popular românesc și introducerea lor în circuitul valorilor spirituale.  Festivalul-Concurs Național al Cântecului Păstoresc „Miorița” de la Toplița este Festival Internațional pentru faptul că românii, oriunde s-ar afla, promovează frumusețea și unicitatea inegalabilului folclor românesc, de aceea este deschis și pentru românii care trăiesc dincolo de granițele României. (www.informatiahr.ro/toplita-festivalul-concurs-international-al-cantecului-pastoresc-miorita)

3.Baza tehnico-materială a municipiului Toplița

3.1. Locuri de cazare, alimentație

Locurile de cazare și alimentație publică – hotel, pensiuni, restaurante, baruri, cluburi – sunt în plină înflorire pentru că turiștii își petrec o bună parte din timp consumând serviciile lor.

Hotel Mureș

Fig.55 Hotel Mureș

Actualmente, singurul din oraș, situat în centrul orașului Toplița, la 100 de metri de băile termale Urmanczy, Hotelul Mureș pune la dispoziția turiștilor 22 camere duble dotate cu baie proprie, balcon, telefon, minibar, Tv, internet wirless, sală de conferințe cu 50 de locuri, restaurant și un bar cu o capacitate de 80 locuri, terasă și parcare proprie.

Hotelul Mureș este situat la 1,5 km de Mănăstirea Sf. Ilie și la 3 minute de mers cu mașina de pârtia de schi Toplița. Gara Toplița este la 1 km.

Pensiunea Baciu

Fig.53 Pensiunea Baciu

Situată la 2 km de centrul orașului Toplița, accesul se face pe drum asfaltat iar parcarea este în imediata vecinătate a pensiunii. Pune la dispoziție 14 camere spațioase și confortabile. Toate camerele au băi proprii, televizor, cablu TV, uscător de păr, rețea WiFi.

Pensiunea Banffy

Fig.54 Pensiunea Banffy

Situată într-o zonă de poveste, lângă pădure, oferind o perspectivă calmă și liniștitoare asupra Munților Călimani și asupra orașului, pune la dispoziția turiștilor 11 camere dintre care 8 duble și 3 tip “superior” cu 4 paturi, dotate cu tv, minibar, internet wireless, baie, balcon; restaurant cu o capacitate de 40 de locuri, saună proprie, teren de sport, parcare.

Pensiunea Căprioara

Fig.55 Pensiunea Căprioara

Pensiune situată în defileul Toplița – Deda, la intrare în Toplița dinspre Reghin, într-un cadru natural, la poalele munților, dispune de 24 locuri de cazare, în camere moderne, dotate cu baie, tv, balcon. Pensiunea are parcare generoasă, lac de pescuit, bucătărie non-stop, excelente posibilitati de petrecere a timpului liber, cum ar fi drumeții, partie de ski, pescuit sportiv. În restaurantul cu bucătărie românească și internațională, cu o capacitate de 300 locuri, se pot organiza evenimente și mese festive. Unitatea se află lângă soșeaua națională.

Pensiunea Platon

Fig.56 Penasiunea Platon

( Sursa: https://www.turistinfo.ro/toplita/cazare-toplita/pensiunea_platon-c95216.html )

Pensiunea Platon se află în centrul Stațiunii Banffy, la 50m de Centrul Wellness ( două bazine cu apă termală, saune etc.) Accesul la pensiune se face pe un drum asfaltat, distanta din centrul orașului până în stațiunea Banffy fiind de aproximativ 2 km.
Pensiunea dispune de parcare privată, închisă, de terase exterioare amenajate, precum de un cuptor special pentru gratare. În interior, sunt puse la dispoziția turiștilor, un salon cu șemineu pe lemne, masa de biliard, acces internet wireless, bucatarie complet utilată; cele 7 camere, sunt amenajate în stil modern și beneficiază de baie proprie, Tv cablu, apă caldă non-stop, încălzire centrală.

Pensiunea “La doi pași”

Fig.57 Pensiunea “La doi pași”

Situată în centrul orașului, pune la dispoziția turiștilor patru camere cu câte două paturi, bucătărie utilată modern (cuptor cu microunde, frigider, aragaz, mașină de spălat), cameră de zi spațioasă, parcare în curte, grătar, grădină.

Camerele sunt spațioase și confortabile, au grup sanitar propriu cu cabină de duș, pat dublu, tv, încălzire centrală.

Pensiunea Bizonul

Amplasata lângă șoseaua (E60/DN15) ce leagă Toplița de orașul stațiune Borsec, departe de zgomotul și praful orașului, în mijlocul naturii și înconjurată de păduri dese de brazi seculari, cabana Toplița-Secu își așteaptă clienții cu 15 camere moderne, adică: trei camere cu pat dublu, zece camere cu două paturi și două camere cu câte trei paturi; se mai pot închiria și 5 căsuțe cu câte trei paturi fiecare, totalizând 47 de locuri de cazare.

Fig.58 Pensiunea Bizonul Fig.59 Căsuțele de la Pensiunea Bizonul

Toate camerele pensiunii sunt dotate cu TV. De asemenea, camerele au baie privată cu duș și articole de toaletă gratuite. Unitățile de cazare au frigider.
Cabana mai dispune și de un restaurant cu capacitate de 250 de persoane, deci serviciile includ și organizare de evenimente și mese festive.

Casa Daya

Fig.60 Casa Daya

Situată la 300 de metri de cascada termală Toplița, proprietatea Casa Daya oferă camere cu WiFi gratuit. Sunt disponibile locuri de parcare publice gratuite. Oaspeții au la dispoziție o grădină cu facilități gratuite de grătar și un foișor. Există o zonă de luat masa în aer liber. La un cost suplimentar, oaspeții au acces la o saună și la o cadă cu hidromasaj tradițională în aer liber. Pensiunea dispune de un număr de 17 locuri de cazare (cu 1 loc suplimentar) în camere a câte 2 locuri și 2 apartamente. Fiecare cameră include TV cu canale prin satelit și baie privată, dotată cu duș sau cadă și articole de toaletă gratuite. De asemenea, are și zonă de relaxare. Toate unitățile de cazare oferă vedere pitorească la munte. Oaspeții au la dispoziție o bucătăria comună, complet utilată, și o zonă de living comună.

Alături de acestea, mai putem aminti Casa Mândru, Pensiunea Cristina, Pensiunea „La Gagea” etc.

4. Analiza SWOT, concluzii și propuneri

4.1 Analiza SWOT

Tabel 1– Puncte tari și puncte slabe ale orașului

Tabel 2 -Oportunități și amenințări în ce privește turismul orașului

4.2. Propuneri

După cum am demonstrat în această lucrare, municipiul Toplița dispune de un bogat și variat potențial turistic. Predominant ar fi turismul cultural, după cum spune și Antoine de Saint – Exupery : ,,a oferi cultură înseamnă a oferi setea. Restul va fi o consecință’’, datorită multitudinii de locați incluse în acest gen, urmat de turismul de recreere cu ajutorul traseelor turistice, centrului de echitație de la Pensiunea Baciu, centrului spa din stațiunea Bradul.

Nu vreau să mă repet, să trec la concluzii tot ceea ce am evidențiat in tabelele de mai sus ( ,,puncte tari’’ și ,,oportunități’’ ) sau pe parcursul lucrării, mai bine aș încerca să mă axez pe propuneri, legate de aspectele din ,,puncte slabe’’ si ,,amenințări’’, care sunt și ele în număr semnificativ.

Astfel, după o scurtă analiză a lor, câteva idei ar fi:

– eliminarea birocrației pentru atragerea fondurilor europene, locale și a investitorilor locali și străini mai ușor.

– crearea unei baze de date comună între toate instituțiile statului, firmele private și bănci.

– ajutor financiar proprietarilor/ locatarilor din clădirile istorice și de patrimoniu.

– sporirea numărului de activități culturale, valorificarea oricărui element ce constituie un potențial turistic, crearea de broșuri și reclame în acest sens, poate chiar și implicarea mass-mediei.

– anularea posibilității de muncă după vârsta pensionarii, astfel creând locuri de muncă pentru tineri, și atragerea lor în număr cât mai mare în oraș, iar in timp acest lucru se va vedea și pe statisticile sporului natural.

– demolarea tuturor anexelor si centralelor vechi care nu mai sunt folosite, creând spatii verzi.

– crearea unei infrastructuri în ce privește drumurile rutiere, stațiunea Bradul să rămână doar pietonală, pentru a reduce poluarea măcar în această zonă.

4.3.Concluzii

Turismul a apărut la început ca o formă de relaxare, ca o formă de petrecere a timpului liber într-un mod plăcut, departe de tot ceea ce ținea de viața cotidiană a fiecăruia. În timp, turismul a început să capete diferite forme, oamenii fiind stimulați din ce în ce mai mult de descoperirile geografice, istorice, științifice, descoperiri care au dezvăluit faptul că turismul și în general migrația a avut loc încă din cele mai vechi timpuri și în același timp au deschis și o cale mai rapidă către cunoașterea lumii, cunoaștere care a dezvăluit nenumărate secrete despre biodiversitatea planetei, despre relația om-natură.

Efectule economic pe care îl are turismul asupra economiei nu a întârziat să apară, odată cu apariția noilor forme de turism ( balnear, ecoturism, cultural ) a început să se dezvolte rapid și industria ospitalității, au apărut unitățile de cazare, s-au dezvoltat rețelele de telecominicații și transport, toate acestea având ca scop valorificarea potențialului touristic al zonei respective.

Însă nu a durat mult până să se vadă această exploatare a mediului înconjurător, a apărut poluarea, care a căpătat mai multe forme ( a mediului, apei, solului, fonică ), au început defrișările, numeroase specii de plante și animale au dispărut în urma braconajului, influența omului asupra mediului favorizând și producerea mai rapidă a factorilor de risc natural.

Dezvoltarea și promovarea turismului în zonele urbane trebuie să aibă susținerea agențilot turistici și a autorităților urbane prin capacitatea acestora de a răspunde așteptărilor și nevoilor crescânde ale turiștilor atrași de bogatele și variatele obiective cultural, de afaceri, divertisment, sport. Autoritățile locale trebuie să se asigure că turismul este dezvoltat și gestionat în așa fel încât beneficiile rezultate în urma îmbunătățirii facilităților pentru menținerea turismului pe piața competitivă să nu contribuie la deteriorarea mediului urban, ci mai degrabă la îmbunătățirea acestuia.

Pentru aceasta, planul de dezvoltare a zonei urbane subliniază importanța utilizării marketingului urban în crearea unei structuri economice eficiente în promovarea orașului ca pe un pol de atracție turistică, dacă acesta este bine înțeles și exploatat reprezintă un punct promițător de pornire pentru o activitate turistică competitivă.

Alegerea temei pentru această lucrare s-a dovedit inspirată, municipiul Toplița are un cadru pefect pentru dezvoltarea durabilă a turismului.

Municipiul Toplița are neapărată nevoie de o dezvoltare a turismului, capitol unde nu stă foarte bine, infrastructura de transport, cazare și agreement este insufficient dezvoltată. Pe lângă faptul că odată cu dezvoltarea turismului începe și bunăstarea economic și social, turismul deschide o nouă cale către cunoaștere, valorificare, curiozitate, oferind totodată și numeroase locuri de muncă noi, locuri de muncă ce au ca scop de această dată valorificarea pozitivă a resurselor natural și antropice, principalele ocupații ale locuitorilor fiind la ora actual cele, care, aduc prejudicii serioase mediului înconjurător: industria prelucrării lemnului care a dus la defrișări massive, industria textilă care a dus la mari consumuri de energie electric, ocupații care au ca rezultat și mari cantități de deșeuri, contribuind decisive la poluarea estetică.

Municipiul Toplița poate deveni unul dintre cele mai vizitate orașe a județului Harghita dacă se va menține un nivel ridicat de atractivitate a obiectivelor turistice, prin implementarea de strategii de dezvoltare, începând de la potențialul natural până la formarea și calificarea oamenilor în industria ospitalității, având ca scop buna funcționare dintre om și mediul natural, relație, care, dacă este efficient valorificată adduce beneficii pentru toți cei implicați.

Turismul toplițean are nevoie de această strategie de dezvoltare pentru a putea evolua economic și estetic pe harta turistică a României, fiind la ora actuală un municipiu ce nu este valorificat așa cum ar trebui, nepăsarea fiind întâlnită de la simplii locuitori până la autoritățile cu putere de decizie. Trebuie implementată idea construirii și promovării conștiente a turismului, a tradițiilor, a sănătății pentru că toate aceste elemente reprezintă de fapt ceea ce căutăm toată viața: cunoaștere, educație, bunăstare.

Bibliografie

Antal, D – Schituri și mănăstiri din Protopopiatul Reghinului, în ''Revista Teologică'' XVI/4, 1925,

Balazs,Orban – A szekelyfold leirasa, Budapesta, 1868-1872, vol.II

Bogdan, Elena (2019), Turism urban.Note de curs, Ed.Universitara, Bucuresti

Cristache, Silvia (2009), Metode statistice cu aplicații în managementul turismului, Ed.ASE, București

Dușa, Traian (2006), Toplița, vatră de istorie, vatră de ortodoxie, Ed.Ansid, Tg.Mureș

Dușa, T (2007) , ''Sangidava'' (1) Ed.Ardealul, Tg.Mureș

Giurăscu C. și Giurăscu D (1971), Istoria Românilor, Ed.Albatros, București

Grama, Ana, Prin Toplița Română, 1851 – 1903, contribuții documentare (manuscris)

Meteș, Ș (1935), Istoria Bisericii Românești din Transilvania, ediția a II a, Sibiu

Meteș, Ș (1936), Mănăstiri românești din Transilvania și Ungaria, Sibiu

Netea, V(2006), Mureșul Superior vatră de cultură românească, Ed.Cuvântul, București

Pufulete,R; Dumitrescu, C.M.(1987), Toplița, mic îndreptar turistic, Ed.Sport-Turism, București,

Ranca, I (2000), Românii din secuime și răscoala lui Horea , Edit.Pax Historica, Tg.Mureș

Rusu, I.I.(1996), Românii și secuii, Ed.Științifică,București

Șandru, I; Man Felicia; Lazăr, C. (2010), Toplita repere monografice, Ed.Nico, Târgu-Mureș

https://www.etur.ro/cazare-in-romania/hargita/toplita/cabana-secu.html

http://www.toplita.info/turism/cazare/pensiunea-la-doi-pasi

https://www.turistinfo.ro/toplita/cazare-toplita/pensiunea_platon-c95216.html

https://www.turistinfo.ro/toplita/cazare-toplita/pensiunea_caprioara-c36372.html

https://www.booking.com/hotel/ro/pensiunea-banffy.ro.html

https://www.romaniatonight.ro/ro/property/pensiunea-baciu-toplita

https://www.booking.com/hotel/ro/mures-toplita.ro.html

Topliţa: Festivalul-Concurs Internaţional al Cântecului  Păstoresc „MIORIŢA” – ediţia a XXI-a

https://www.eventyas.com/RO/Toplita/2128247197401431/Folk-Fain

https://www.visitharghita.com/ro/events/zilele-miron-cristea

http://dordeduca2011.blogspot.com/

Acasa

http://www.informatii-romania.ro/listing/21803-2

https://www.pensiuneabanffy.ro/turism-montan

https://visitharghita.com/ro/places/cascada-cu-apa-termala-toplita-zrz437b84s0cbw

Cascada termală

https://www.transilvaniabusiness.ro/2019/09/05/toplita-destinatie-turistica-pentru-toate-anotimpurile/

https://www.centruturistic.ro/toplita/spa-wellnes-banffy-toplita-id642.html

http://www.uvisitromania.com/ro/tourist-attractions/harghita/spa-resort–toplita-id398

http://urmanczy.ro/

www.episcopiacvhr.ro