În partea tehnică a proiectului este proiectată tehnologia de execuție pentru reperul semibutuc realizat din materialul Fc250. [311585]

Rezumat

Proiectul de licență este realizat din două părți distincte: o parte tehnică cu titlul “Proiectarea tehnologiei de prelucrare și a SDV-urilor necesare execuției reperului „SEMIBUTUC”” și o parte economică cu titlul „Analiză privind oportunitățile și implicațiile antreprenoriatului social ca sursă de dezvoltare durabilă”.

În partea tehnică a proiectului este proiectată tehnologia de execuție pentru reperul „semibutuc” realizat din materialul Fc250.

Dintre operațiile prevăzute în filmul tehnologic au fost analizate în cadrul proiectului operațiile 1, 4, 9, 12, 15 și 16. [anonimizat] 9 (găurire) și operația 16 (filetare) au fost proiectate în două variante.

Din calculul economic realizat la sfârșitul părții tehnice rezultă că varianta optimă pentru operația 9 (găurire) este varianta cu cap multiax care să găurească simultan cele 6 găuri, iar varianta optimă pentru operația 16 este filetarea simultană a acestor găuri.

[anonimizat] a fost proiectat un dipozitiv de găurire pentru operația 9 și un calibru tampon pentru măsurarea cotei Ø 8.

Partea economică a proiectului începe cu o [anonimizat], [anonimizat].

În final este realizată o [anonimizat].

Summary

This project contains two parts: a technical part called ”Determining the manufacturing technology and technological process for the part < Half-hub> and a market research called ” Analysis regarding the opportunities and implications of social entrepreneurship as a source of sustainable development.“

The technical part referes to the manufacturing of „half-hub” made of Fc250 material.

Of operations provided in film technology have been analyzed in the project operations number: 1, 4, 9, 12, 15 and 16. [anonimizat] 9 (hol drilling) and operation number 16 (threading) were designed in two versions.

Of economic calculation made ​​[anonimizat] 9 (hol drilling) and 10 (threading) is, [anonimizat] a multihead tool. Also, in the technical project was designed a drilling device for operation number 9 and a cylindrical plug gauge for measuring Ø 8.

The economic part of the project begins with a a [anonimizat].

Finally a marketing research is conducted on the degree of knowledge regarding the concept of social entrepreneurship and inclination of students from Lucian Blaga University of Sibiu on this concept.

Cuprins

PARTEA A

Proiectarea tehnologiei de prelucrare și a SDV-urilor necesare execuției reperului „SEMIBUTUC”

I. Studiul tehnic

1. Studiul piesei pe baza desenului de execuție a reperului

Analiza posibilitǎților de realizare a [anonimizat] (dimensionale, de formǎ de poziție reciprocǎ a suprafețelor și a rugozitǎții) prescrise în desenul de reper se va face pe baza notațiilor din figura de mai jos:

Fig.1. Numerotarea suprafețelor

Cu notațiile din figura anterioarǎ, se prezintǎ analiza posibilitǎților tehnologice de prelucrare în tabelul urmǎtor:

Tab.1. Posibilitǎți tehnologice de prelucrare

2. Date privind tehnologia semifabricatului

2.1 Date asupra materialului semifabricatului

Reperul este realizat din Fc250, STAS 568-82. Acesta este o fontă cenușie cu grafit lamelar. Aceste fonte sunt obținute numai prin turnare, iar carbonul se găsește total sau parțial sub formă de carbon liber grafit. Conform STAS 568-82 sunt prezentate în tabelele de mai jos date asupra materialului semifabricatului privind compoziția chimicǎ și proprietǎțile fizico-mecanice:

Tab.2. Compoziția chimicǎ

Tab.3. Proprietǎți fizico-mecanice

2.2 Stabilirea metodei și a procedeului economic de realizare a semifabricatului

Alegerea semifabricatului este influențatǎ de urmǎtorii factori:

Proprietǎțile materialul;

Volumul producției;

Forma și dimensiunile piesei finite;

Condițiile tehnice impuse;

Metode de obținere a semifabricatului în funcție de posibilitǎți și dotǎri.

Ținând cont de dimensiunile reperului și de programa anualǎ de fabricație se alege ca semifabricatul sǎ fie obținut prin turnare in forme de nisip cu formare manuala.

Turnarea este procedeul tehnologic de realizare a pieselor prin introducerea unui material metalic în stare lichidă într-o cavitate special executată. Prin solidificarea topiturii rezultă piesa tunată care reproduce configurația și dimensiunile cavității.

2.3 Tehnologia de obținere a semifabricatului. Tratamente termice primare

Semifabricatele se vor obține în urma parcurgerii operațiilor:

1. Preparare amestec de formare;

2. Confecțioarea formelor;

3. Turnare;

4. Răcire;

5. Dezbatere;

6. CTC intermediar;

7. Sablare;

8. Debavurare;

9. CTC final.

Tratamentul termic primar aplicat va fi recoacere de detensionare (grafic 1). Temperatura de încǎlzire va fi cuprinsǎ între 350˚C – 400˚C, menținerea acesteia se realizeazǎ într-un interval curpins între 15-60 minute, iar rǎcirea se va face în aer.

Grafic 1. Tratament termic primar

2.4 Adaosurile totale de prelucrare conform STAS. Stabilirea dimensiunilor semifabricatului

Valorile adaosurilor de prelucrare, abaterilor limitǎ la dimensiuni și abaterilor limitǎ pentru piesele turnate, din clasa a III-a, sunt prezentate în tabelele de mai jos.

Tab.4. Adaosurile de prelucrare ale pieselor turnate

Tab.5. Abateri limitǎ la dimensiunile L și H pentru piesele turnate

2.5 Schița semifabricatului

Fig.2. Schița semifabricatului

3. Proiectarea procesului tehnologic de prelucrare mecanicǎ

3.1 Procesul tehnologic tip

Reperul face parte din familia “forme complexe” al cǎrei proces tehnologic optim tipizat de prelucrare conține urmǎtoarele operații:

3.2 Proiectarea structurii și a succesiunii operațiilor procesului tehnologic

Ținând cont de procesul tehnologic tipizat și de caracteristicile piesei analizate se propune urmǎtorul proces tehnologic de prelucrare:

Operația 1: Frezare frontală de degroșare: S1, S6;

Operația 2: Frezare frontală de degroșare: S2, S11;

Operația 3: Frezare frontală de degroșare: S19, S23;

Operația 4: Frezare cilindro-frontală de degroșare: S3, S4;

Operația 5: Frezare cilindro-frontală de degroșare: S18, S18’, S20, S20’, S21, S21’, S23, S23’;

Operația 6: Frezare frontală de degroșare: S7, S9, S5;

Operația 7: Frezare cilindro-frontală de finisare: S18, S20, S21, S23;

Operația 8: CTC intermediar;

Operația 9: Găurire: S14;

Operația 10: Găurire: S8;

Operația 11: Găurire: S12;

Operația 12: Adâncire: S13;

Operația 13: Adâncire: S10;

Operația 14: Strunjire interioară de degroșare: S15, S16, S17;

Operația 15: Strunjire de finisare: S15;

Operația 16: Filetare: S14;

Operația 17: Filetare: S10;

Operația 18: CTC final.

4. Proiectarea conținutului operațiilor de prelucrare mecanicǎ din procesul tehnologic

4.1 Operația 1. Frezare frontalǎ de degroșare

a) Schița operației:

Fig.3 Schița operației 1

b) Mașina unealtǎ pe care se realizeazǎ prelucrarea: Mașina de frezat cu consolă tip MENIX35

Caracteristici tehnice:

-suprafața mesei: 1500×350 mm

– nr turațiilor arborelui principal:

– orizontal: 16

– vertical: 16

– limitele de turații ale arborelui principal:

– orizontal: 20–1200 rot/min

– vertical: 18–1080 rot/min

– avansul mesei:

– nr de avansuri: 16

– limitele vitezelor de avans

– longitudinal: 11–712 mm/min

– transversal: 5,5–356mm/min

– vertical: 3,6–238 mm/min

– viteze de avans rapid :

-longitudinal: 2400 mm/min

-transversal: 1200 mm/min

-vertical: 675mm/min

-puterea principala: 7,5 kw

c) Scule așchietoare:

– frezǎ cilindro frontalǎ cu dinți demontabili din carburi metalice, D = 80, z = 10, STAS 6308-67

d) Dispozitivul de prindere al semifabricatului: menghinǎ autocentrantǎ cu bacuri unghiulare

e) Dispozitiv de prindere al sculelor așchietoare:

– dorn port-frezǎ.

f) Mijloace de control: Șubler STAS 1373/2-73

g) Fazele operației:

Prindere semifabricat

Frezare frontalǎ de degroșare: S1

Întoarcere semifabricat

Frezare frontalǎ de degroșare: S6

Desprindere semifabricat

Control

h) Adaosurile de prelucrare:

Pentru faza 2: Ap= 4.5 mm;

Pentru faza 4: Ap= 3.5 mm

i) Regimul de așchiere

Faza 2: Frezare frontal S1

Adâncimea de așchiere: t = Ap = 4.5 mm

Stabilirea avansului: în funcție de rugozitatea Ra = 6.3μm și de rezistența fontei de prelucrat se alege avansul:

sr = 0.25 mm/rot

sd = 0.25/10= 0.025 mm/dinte

Stabilirea durabilitǎții economice a sculei: Tec = 120 min

Viteza de așchiere: având în vedere adâncimea de așchiere și avansul strabilit, se alege valoarea vitezei de așchiere:

vtab = 98 mm/min

Se corecteazǎ viteza de așchiere cu urmǎtorii coeficienți:

kvD= 0,81 – funcție de diametrul frezei;

kvB = 1,20 – funcție de lățimea de frezat;

kvz = 1,05 – funcție de numărul de dinți;

kvT =1,15 – funcție de durabilitatea frezei;

kvDr = 1- funcție de duritatea fontei;

kvs = 0,60 – funcție de starea materialului.

Viteza de așchiere corectatǎ va fi: vcor = vtab · K = 69.01 m/min

Turația frezei:

rot/min

Se alege din caracteristicile mașinii unelete n = 300 rot/min

Viteza realǎ de așchiere va fi: m/min

Viteza de avans:

vs = sd ·z·nr = sr ·nr = 0.025 ·300 = 75 mm/min

vs = 80 mm/min

Verificarea puterii consumate prin așchiere:

Ne = = 2.66 KW

Din caracteristicile mașinii unelte se scoate puterea NMU = 7.5 kW.

Deci, Ne < NMU.

În concluzie, prelucrarea se poate executa pe mașina de frezat cu consolă tip MENIX 35, cu următorii parametrii ai regimului de așchiere:

t = 4.5 mm

sd = 0.025 mm/dinte

vs = 80 mm/min

n = 300 rot/min

v= 75.3 m/min

Faza 4: Frezare frontală S6

Adâncimea de așchiere: este datǎ de adaosul de prelucrare pe razǎ:

t = Ap = 3.5 mm

Avansul de așchiere:

În funcție de rugozitatea Ra = 6.3μm și de rezistența fontei de prelucrat se alege avansul:

sr = 0.16 mm/rot

sd = 0.16/10= 0.016mm/dinte

Stabilirea durabilitǎții economice a sculei: Tec = 120 min

Viteza de așchiere: având în vedere adâncimea de așchiere și avansul stabilit, se alege valoarea vitezei de așchiere:

vtab = 112 mm/min

Se corecteazǎ viteza de așchiere cu urmǎtorii coeficienți:

kvD= 0,81 – funcție de diametrul frezei;

kvB = 1,20 – funcție de lătimea de frezat;

kvz = 1,05 – funcție de numărul de dinți;

kvT =1,15 – funcție de durabilitatea frezei;

kvDr = 1- funcție de duritatea fontei;

kvs = 0,60 – funcție de starea materialului.

Viteza de așchiere corectatǎ va fi: vcor = vtab · K = 78.87 m/min

Turația frezei:

rot/min

Se alege din caracteristicile mașinii unelete n = 355 rot/min

Viteza realǎ de așchiere va fi: m/min

Viteza de avans:

vs = sd ·z·nr = sr ·nr = 0.016 ·355 = 56.8 mm/min

vs = 63 mm/min

Verificarea puterii consumate prin așchiere:

Ne = = 2.3 KW

Din caracteristicile mașinii unelte se scoate puterea NMU = 7.5 kW.

Deci, Ne < NMU.

În concluzie, prelucrarea se poate executa pe mașina de frezat cu consolă tip MENIX 35, cu următorii parametrii ai regimului de așchiere:

t = 3.5 mm

sd = 0.016 mm/dinte

vs = 63 mm/min

n = 355 rot/min

v= 89.17 m/min

j) Metoda de reglare a sculei la cotǎ: reglarea se face dupa piese de probă

k) Stabilirea normei tehnice de timp:

Faza 1:

– Timpul de bazǎ:

l = 330 mm

l1= 40 mm

l2 = 80 mm

i= 1

min

Din normative se aleg următorii timpi ajutători:

t’a1=1.25 min

t’’a1=0.12 min

ta2=0.02+0.04+0.07+0.02=0.15 min

ta3=0.15 min

ta4=0.16/10=0.016 min

Ta= t’a1+ t’’a1+ ta2+ ta3+ ta4= 1.68 min

tdt = timpul de deservire tehnică

min

tdo = timpul de deservire organizatoricǎ

– Timpul de odihnǎ și necesitǎți firești

Faza 4:

– Timpul de bazǎ:

l = 330 mm

l1= 40 mm

l2 = 80 mm

i= 1

min

Din normative se aleg următorii timpi ajutători:

t’a1=1.25 min

t’’a1=0.12 min

ta2=0.02+0.04+0.07+0.02=0.15 min

ta3=0.15 min

ta4=0.16/10=0.016 min

Ta= t’a1+ t’’a1+ ta2+ ta3+ ta4= 1.68 min

tdt = timpul de deservire tehnică

min

tdo = timpul de deservire organizatoricǎ

td= tdt+ tdo=0.49min

– Timpul de odihnǎ și necesitǎți firești

Timpul unitar pe operație:

Tu1 = tb + top + td + ton = 7.89 min

Tu2 = tb + top + td + ton = 9.57 min

Tu = Tu1 + Tu2 = 17.46 min

Timpul de pregatire-inchiere

tpi=16+2.5+9=27.5

Timpul normat pe operație:

4.2. Operația 2: Frezare frontală S2, S11.

a) Fazele operației:

Prinderea semifabricatului;

Frezare frontală S2;

Frezare frontală S11;

Desprindere semifabricat;

Control.

b) Mașina unealtǎ pe care se realizeazǎ prelucrarea: Mașina de frezat cu consolă tip MENIX35

4.3. Operația 3: Frezare frontala S19, S23

a) Fazele operației:

Prinderea semifabricatului;

Frezare frontală S19;

Frezare frontală S23;

Desprindere semifabricat;

Control.

b) Mașina unealtǎ pe care se realizeazǎ prelucrarea: Mașina de frezat cu consolă tip MENIX35

4.4 Operația 4: Frezare cilindro-frontală S3, S4

a) Schița operației:

Fig.4. Schița operației 4

b) Mașina unealtǎ pe care se realizeazǎ prelucrarea: Mașina de frezat cu consolă tip MENIX35

Caracteristici tehnice:

-suprafața mesei: 1500×350 mm

– nr turațiilor arborelui principal:

– orizontal: 16

– vertical: 16

– limitele de turații ale arborelui principal:

– orizontal: 20–1200 rot/min

– vertical: 18–1080 rot/min

– avansul mesei:

– nr de avansuri: 16

– limitele vitezelor de avans

– longitudinal: 11–712 mm/min

– transversal: 5,5–356mm/min

– vertical: 3,6–238 mm/min

– viteze de avans rapid :

-longitudinal: 2400 mm/min

-transversal: 1200 mm/min

-vertical: 675mm/min

-puterea principală: 7,5 kw

c) Scula așchietoare: freza cilindro-fronală cu coadă conică, tip N, din oțel rapid Rp3, D=28, z=5

d) Dispozitivul de prindere al semifabricatului: universal

e) Dispozitivul de prindere al sculei: dorn port-freză

f) Mijloace de control: Șubler STAS 1373/2-73

g) Fazele operației:

Prindere semifabricat;

Frezare cilindro-frontală S3, S4

Desprindere semifabricat;

Control.

h) Adaosurile de prelucrare:

Ap= 3.5 mm;

i) Regimul de așchiere

Adâncimea de așchiere: este datǎ de adaosul de prelucrare pe razǎ:

t = Ap = 3.5 mm

Avansul de așchiere:

In funcție de rugozitatea Ra = 6.3μm și de rezistența fontei de prelucrat se alege avansul:

sr = 0.12 mm/rot

sd = 0.12/5= 0.025 mm/dinte

Stabilirea durabilitǎții economice a sculei: Tec = 120 min

Viteza de așchiere: având în vedere adâncimea de așchiere și avansul stabilit, se alege valoarea vitezei de așchiere:

vtab = 75 mm/min

Se corecteazǎ viteza de așchiere cu urmǎtorii coeficienți:

kvD= 0,87 – funcție de diametrul frezei;

kvB = 1,20 – funcție de lățimea de frezat;

kvz = 1,05 – funcție de numărul de dinți;

kvT =1,11 – funcție de durabilitatea frezei;

kvDr = 1 – funcție de duritatea fontei;

kvs = 0,60 – funcție de starea materialului.

Viteza de așchiere corectatǎ va fi: vcor = vtab · K = 54.75 m/min

Turația frezei:

rot/min

Se alege din caracteristicile mașinii unelete n = 550 rot/min

Viteza realǎ de așchiere va fi: m/min

Viteza de avans:

vs = sd ·z·nr = sr ·nr = 0.025 ·550 = 66 mm/min

vs = 50 mm/min

Verificarea puterii consumate prin așchiere:

Ne = = 0.13 KW

Din caracteristicile mașinii unelte se scoate puterea NMU = 7.5 kW.

Deci, Ne < NMU.

În concluzie, prelucrarea se poate executa pe mașina de frezat cu consolă tip MENIX 35, cu următorii parametrii ai regimului de așchiere:

t = 3.5 mm

sd = 0.025 mm/dinte

vs = 50 mm/min

n = 550 rot/min

v= 48.35 m/min

j) Metoda de reglare a sculei la cotǎ: reglarea se face dupa piese de probă

k) Stabilirea normei tehnice de timp:

– Timpul de bazǎ:

l = 330 mm

l1= 40 mm

l2 = 28 mm

i= 1

min

Din normative se aleg următorii timpi ajutători:

t’a1=1.25 min

t’’a1=0.12 min

ta2=0.02+0.04+0.07+0.02=0.15 min

ta3=0.15 min

ta4=0.80/5=0.16 min

Ta= t’a1+ t’’a1+ ta2+ ta3+ ta4= 1.83 min

tdt = timpul de deservire tehnică

min

tdo = timpul de deservire organizatoricǎ

td= tdt+ tdo=0.54min

– Timpul de odihnǎ și necesitǎți firești

Timpul unitar pe operație:

Tu = tb + top + td + ton = 10.62 min

Timpul de pregatire-inchiere

tpi=16+2.5+9=27.5

Timpul normat pe operație:

4.5. Operația 5: Frezare cilindro-frontală S18, S18’, S20, S20’, S21, S21’, S23, S23’

a) Fazele operației:

Prinderea semifabricatului;

Frezare cilindro-frontală S18,S18’;

Frezare cilindro-frontală S20,S20’;

Frezare cilindro-frontală S21,S21’;

Frezare cilindro-frontală S23,S23’;

Desprindere semifabricat;

Control.

b) Mașina unealtǎ pe care se realizeazǎ prelucrarea: Mașina de frezat cu consolă tip MENIX35

4.6. Operația 6: Frezare frontală S7, S9, S5

a) Fazele operației:

Prinderea semifabricatului;

Frezare frontală S7;

Frezare frontală S9;

Frezare frontală S5;

Desprindere semifabricat;

Control.

b) Mașina unealtǎ pe care se realizeazǎ prelucrarea: Mașina de frezat cu consolă tip MENIX35

4.7. Operația 7: Frezare frontala de finisare S18, S18’, S20, S20’, S21, S21’, S23, S23’

a) Fazele operației:

Prinderea semifabricatului;

Frezare cilindro-frontală S18,S18’;

Frezare cilindro-frontală S20,S20’;

Frezare cilindro-frontală S21,S21’;

Frezare cilindro-frontală S23,S23’;

Desprindere semifabricat;

Control.

b) Mașina unealtǎ pe care se realizeazǎ prelucrarea: Mașina de frezat cu consolă tip MENIX35

4.8. Operația 8: CTC intermediar

– se controleaza cotele prelucrate

4.9. Operația 9: Găurire S14

VARIANTA I: Găurire 6 găuri succesiv (gaură cu gaură)

a) Schița operației:

Fig. 5. Schița operației 9 I

. b) Mașina unealtǎ pe care se realizeazǎ prelucrarea: Mașinǎ de gǎurit G16

1. Caracteristici dimensionale:

– diametrul de gǎurire convențional: Ø 16 mm

– diametrul de gǎurire în oțel : Ø 16 mm

– diametrul de gǎurire în fontǎ: Ø 25 mm

– adâncimea maximǎ de gǎurire: 160 mm

– cursa maximǎ a capului de gǎurire pe coloanǎ: 225 mm

– conul axului principal: Morse 3

– distanța între centrul axului principal și coloanǎ: 280 mm

– distanța maximǎ între capǎtul axului principal și masǎ: 630 mm

– distanța maximǎ între capǎtul axului principal și placa de bazǎ: 1060 mm

– suprafața de prindere a mesei: 300 x 400 mm

– numǎrul canalelor T din masǎ: 3

– profilul canelelor T din masǎ: 14 STAS 1386-65

– suprafața de prindere a plǎcii de bazǎ: 400 x 500 mm

– numǎrul canalelor T din placa de bazǎ: 2

– profilul canelelor T din masǎ: 18 STAS 1385-65

2. Caracteristici cinematice:

– numǎrul de trepte de turații: 9

– turația axului principal: 150; 212; 300; 425; 600; 850; 1180; 1700; 2360 rot/min

– numǎrul de trepte de avansuri: 4

– avansurile mașinii: 0.10; 0.16; 0.25; 0.40

3. Acționarea mașinii:

– electromotor principal: ASI-24-F-165-L-4

– puterea: 1.5 kW

– rot/min: 1500

4. Dimensiuni de gabarit:

– lungime x lǎțime x înǎlțime: 1252 x 500 x 2300 mm

– greutatea: 700 kg

c) Scula așchietoare : Burghiu elicoidal cu coadǎ conicǎ cu diametrul D = 7.2 mm, STAS 575-8, cu: ω = 30˚ 2χ = 120˚ α = 14˚

d) Dispozitivul de prindere al semifabricatului: dispozitiv de gǎurit

e) Dispozitivul de prindere al sculei: con Morse 3

f) Mijloace de control: calibru tampon

g) Fazele operației:

Prindere semifabricat;

Gǎurire S14;

Desprindere semifabricat;

Control.

h) Stabilirea adaosului de prelucrare:

Ap = D/2 = 7.2/2 = 3.6 mm

i) Regimul de așchiere

Adâncimea de așchiere:

t = D/2 = 3,6 mm

Avansul de așchiere: pentru diametrul burghiului D = 7.2 mm, la prelucrarea fontei cu HB<200 se recomandǎ:

s = 0.22-0.28

Se alege din caracteristicile mașinii unelte: s = 0.25 rot/min

Durabilitatea economicǎ și uzura admisibilǎ a sculei așchietoare: pentru burghiul elicoidal cu diametrul D = 6-14 mm se recomandǎ:

Tec = 22 min

hα = 1.2 mm

Viteza de așchiere: pentru D=8 mm și s = 0.15 mm/rot, se recomandǎ:

vtabel = 20.9 m/min

Coeficienții de corecție sunt:

K1 = 0.5, funcție de starea naterialului

K2 = 1.15, funcție de rezistența materialului

K3 = 0.8, functie de adancimea gaurii

Rezultǎ:

vcor = vtabel · K1 · K2 · K3 = 9.61 m/min

Turația sculei așchietoare:

rot/min

Se alege din gama de turații a mașinii unelte:

nr= 425 rot/min

Viteza de așchiere realǎ va fi:

m/min

Verificarea puterii motorului electric:

Valoarea momentului de torsiune:

Mt = 268 daN·mm

Puterea realǎ va fi:

kW

Nr < NME

Rezultǎ ca prelucrarea se poate executa pe mașina de gǎurit G16, folosind urmǎtorii parametri ai regimului de așchiere:

t = 3.6 mm

sr = 0.25 mm/rot

vr = 53.35 m/min

nr = 425 rot/min

j) Metoda de reglare a sculei la cotǎ: cu bucșă de ghidare

k) Stabilirea normei tehnice de timp

– Timpul de bazǎ se calculeazǎ dupǎ formula:

i = 6

l= 19mm

l1 = 2.31 mm

l2 = 1 mm

– Timpi ajutǎtori:

– timpul de prindere-desprindere a semifabricatului:

ta1 = 0.28min

– timp ajutǎtor pentru comanda mașinii unelte:

ta2 = 0.03+0.02= 0.05 min

– timpul ajutǎtor pentru curǎțirea dispozitivului de așchii:

ta3 = 0.07 min

ta = ta1 + ta2 + ta3 = 0.4 min

– Timpul de deservire tehincǎ și organizatoricǎ:

tdt = Timpul de deservire tehnicǎ

tdo = timpul de deservire organizatoricǎ

– Timpul de odihnǎ și necesitǎți firești:

– Timpul de pregǎtire- încheiere

tpî = 11 min

Timpul unitar pe operație:

Tu = tb + ta + td + ton = 1.85 min

Timpul normat pe operație:

VARIANTA II : Găurire 6 găuri simultan

a) Schița operației:

Fig. 6. Schița operației 9 II

b) Mașina unealtǎ pe care se realizeazǎ prelucrarea: Mașinǎ de gǎurit G16

1. Caracteristici dimensionale:

– diametrul de gǎurire convențional: Ø 16 mm

– diametrul de gǎurire în oțel : Ø 16 mm

– diametrul de gǎurire în fontǎ: Ø 25 mm

– adâncimea maximǎ de gǎurire: 160 mm

– cursa maximǎ a capului de gǎurire pe coloanǎ: 225 mm

– conul axului principal: Morse 3

– distanța între centrul axului principal și coloanǎ: 280 mm

– distanța maximǎ între capǎtul axului principal și masǎ: 630 mm

– distanța maximǎ între capǎtul axului principal și placa de bazǎ: 1060 mm

– suprafața de prindere a mesei: 300 x 400 mm

– numǎrul canalelor T din masǎ: 3

– profilul canelelor T din masǎ: 14 STAS 1386-65

– suprafața de prindere a plǎcii de bazǎ: 400 x 500 mm

– numǎrul canalelor T din placa de bazǎ: 2

– profilul canelelor T din masǎ: 18 STAS 1385-65

2. Caracteristici cinematice:

– numǎrul de trepte de turații: 9

– turația axului principal: 150; 212; 300; 425; 600; 850; 1180; 1700; 2360 rot/min

– numǎrul de trepte de avansuri: 4

– avansurile mașinii: 0.10; 0.16; 0.25; 0.40

3. Acționarea mașinii:

– electromotor principal: ASI-24-F-165-L-4

– puterea: 1.5 kW

– rot/min: 1500

4. Dimensiuni de gabarit:

– lungime x lǎțime x înǎlțime: 1252 x 500 x 2300 mm

– greutatea: 700 kg

c) Scula așchietoare : Burghiu elicoidal cu coadǎ conicǎ cu diametrul D = 7.2 mm, STAS 575-8, cu: ω = 30˚ 2χ = 120˚ α = 14˚

d) Dispozitivul de prindere al semifabricatului: dispozitiv de gǎurit

e) Dispozitivul de prindere al sculei: Cap multiax

f) Mijloace de control: calibru tampon

g) Fazele operației:

Prindere semifabricat;

Gǎurire S14;

Desprindere semifabricat;

Control.

h) Stabilirea adaosului de prelucrare:

Ap = D/2 = 7.2/2 = 3.6 mm

i) Regimul de așchiere

Adâncimea de așchiere:

t = D/2 = 3,6 mm

Avansul de așchiere: pentru diametrul burghiului D = 7.2 mm, la prelucrarea fontei cu HB<200 se recomandǎ:

s = 0.22-0.28

Se alege din caracteristicile mașinii unelte: s = 0.25 rot/min

Durabilitatea economicǎ și uzura admisibilǎ a sculei așchietoare: pentru burghiul elicoidal cu diametrul D = 6-14 mm se recomandǎ:

Tec = 22 min

hα = 1.2 mm

Viteza de așchiere: pentru D=8 mm și s = 0.15 mm/rot, se recomandǎ:

vtabel = 20.9 m/min

Coeficienții de corecție sunt:

K1 = 0.5, funcție de starea naterialului

K2 = 1.15, funcție de rezistența materialului

K3 = 0.8, functie de adancimea gaurii

Rezultǎ:

vcor = vtabel · K1 · K2 · K3 = 9.61 m/min

Turația sculei așchietoare:

rot/min

Se alege din gama de turații a mașinii unelte:

nr= 425 rot/min

Viteza de așchiere realǎ va fi:

m/min

Verificarea puterii motorului electric:

Valoarea momentului de torsiune:

Mt = 268 daN·mm

Puterea realǎ va fi

kW

Nr < NME

Rezultǎ ca prelucrarea se poate executa pe mașina de gǎurit G16, folosind urmǎtorii parametri ai regimului de așchiere:

t = 3.6 mm

sr = 0.25 mm/rot

vr = 53.35 m/min

nr = 425 rot/min

j) Metoda de reglare a sculei la cotǎ: cu bucșa de ghidare

k) Stabilirea normei tehnice de timp

– Timpul de bazǎ se calculeazǎ dupǎ formula:

i = 1

l= 19mm

l1 = 2.31 mm

l2 = 1 mm

– Timpi ajutǎtori:

– timpul de prindere-desprindere a semifabricatului:

ta1 = 0.28min

– timp ajutǎtor pentru comanda mașinii unelte:

ta2 = 0.03+0.02= 0.05 min

– timpul ajutǎtor pentru curǎțirea dispozitivului de așchii:

ta3 = 0.07 min

ta = ta1 + ta2 + ta3 = 0.4 min

– Timpul de deservire tehincǎ și organizatoricǎ:

tdt = Timpul de deservire tehnicǎ

tdo = timpul de deservire organizatoricǎ

– Timpul de odihnǎ și necesitǎți firești:

– Timpul de pregǎtire- încheiere

tpî = 11 min

Timpul unitar pe operație:

Tu = tb + ta + td + ton = 0.637 min

Timpul normat pe operație:

4.10 Operația 10: Găurire S8

a) Fazele operației:

Prinderea semifabricatului;

Găurire S8;

Desprindere semifabricat;

Control.

b) Mașina unealtǎ pe care se face prelucrarea: Mașina de găurit G16

4.11 Operația 11: Găurire S12

a) Fazele operației:

Prindere semifabricat;

Găurire S12;

Desprindere semifabricat;

Control.

b) Mașina unealtǎ utilizatǎ: Mașina de găurit G16

4.12. Operația 12: Adâncire S13

a) Schița operației

Fig. 7. Schița operației 12

b) Mașina unealtǎ pe care se realizeazǎ prelucrarea: Mașinǎ de gǎurit G16

1. Caracteristici dimensionale:

– diametrul de gǎurire convențional: Ø 16 mm

– diametrul de gǎurire în oțel : Ø 16 mm

– diametrul de gǎurire în fontǎ: Ø 25 mm

– adâncimea maximǎ de gǎurire: 160 mm

– cursa maximǎ a capului de gǎurire pe coloanǎ: 225 mm

– conul axului principal: Morse 3

– distanța între centrul axului principal și coloanǎ: 280 mm

– distanța maximǎ între capǎtul axului principal și masǎ: 630 mm

– distanța maximǎ între capǎtul axului principal și placa de bazǎ: 1060 mm

– suprafața de prindere a mesei: 300 x 400 mm

– numǎrul canalelor T din masǎ: 3

– profilul canelelor T din masǎ: 14 STAS 1386-65

– suprafața de prindere a plǎcii de bazǎ: 400 x 500 mm

– numǎrul canalelor T din placa de bazǎ: 2

– profilul canelelor T din masǎ: 18 STAS 1385-65

2. Caracteristici cinematice:

– numǎrul de trepte de turații: 9

– turația axului principal: 150; 212; 300; 425; 600; 850; 1180; 1700; 2360 rot/min

– numǎrul de trepte de avansuri: 4

– avansurile mașinii: 0.10; 0.16; 0.25; 0.40

3. Acționarea mașinii:

– electromotor principal: ASI-24-F-165-L-4

– puterea: 1.5 kW

– rot/min: 1500

4. Dimensiuni de gabarit:

– lungime x lǎțime x înǎlțime: 1252 x 500 x 2300 mm

– greutatea: 700 kg

c) Scula așchietoare : Adâncitor cu coadă cilindrică și cep de ghidare fix STAS 6411-77

d) Dispozitivul de prindere al semifabricatului: dispozitiv de gǎurit

e) Dispozitivul de prindere al sculei: universal

f) Mijloace de control: calibru tampon

g) Fazele operației:

Prindere semifabricat;

Gǎurire S13;

Desprindere semifabricat;

Control.

h) Stabilirea adaosului de prelucrare:

Ap = 3.5 mm

i) Regimul de așchiere

Adâncimea de așchiere:

Avansul de așchiere

s = 0.7-0.9

Se alege din caracteristicile mașinii unelte: s = 0.10 rot/min

Durabilitatea economicǎ și uzura admisibilǎ a sculei așchietoare: pentru adâncitor cu diametrul D = 20 mm se recomandǎ:

Tec = 35 min

hα = 0 mm

Viteza de așchiere: pentru D=20 mm și s = 0.11 mm/rot, se recomandǎ:

vtabel = 8.0 m/min

Coeficienții de corecție sunt:

K1 = 0.6, funcție de starea naterialului

K2 = 1, funcție de rezistența materialului

K3 = 1.9, functie de adancimea gaurii

Rezultǎ:

vcor = vtabel · K1 · K2 · K3 = 5.23 m/min

Turația sculei așchietoare:

rot/min

Se alege din gama de turații a mașinii unelte:

nr= 150 rot/min

Viteza de așchiere realǎ va fi:

m/min

Verificarea puterii motorului electric:

La prelucrarea cu adancitoare, valoarea puterii necesre pentru aschiere nu are sens sa se stabileaca, intrucat puterea maxima a masinii unelte in acest caz nu se atinge.

Rezultǎ ca prelucrarea se poate executa pe mașina de gǎurit G16, folosind urmǎtorii parametri ai regimului de așchiere:

t = 1.6 mm

sr = 0.10 mm/rot

vr = 4.33 m/min

nr = 150 rot/min

j) Metoda de reglare a sculei la cotǎ: cu bucșâ de ghidare

k) Stabilirea normei tehnice de timp

– Timpul de bazǎ se calculeazǎ dupǎ formula:

i = 1

l= 16 mm

l1 = 2.04 mm

l2 = 0 mm

– Timpi ajutǎtori:

– timpul de prindere-desprindere a semifabricatului:

ta1 = 0.11min

– timp ajutǎtor pentru comanda mașinii unelte:

ta2 = 0.02+0.03+0.02+0.02= 0.09 min

– timpul ajutǎtor pentru curǎțirea dispozitivului de așchii:

ta3 = 0.05 min

ta = ta1 + ta2 + ta3 = 0.25 min

– Timpul de deservire tehincǎ și organizatoricǎ:

tdt = Timpul de deservire tehnicǎ

tdo = timpul de deservire organizatoricǎ

– Timpul de odihnǎ și necesitǎți firești:

– Timpul de pregǎtire- încheiere

tpî = 8 min

Timpul unitar pe operație:

Tu = tb + ta + td + ton = 1.53 min

Timpul normat pe operație:

4.13 Operația 13: Adâncire S10

a) Fazele operației:

Prindere semifabricat;

Găurire S12;

Desprindere semifabricat;

Control.

b) Mașina unealtǎ utilizatǎ: Mașina de găurit G16

4.14 Operația 14: Strunjire interioară S15, S16, S17

a) Schița operației

Fig.8. Schița operației 14

b) Fazele operației:

Prindere semifabricat;

Strunjire interioară S15;

Strunjire interioară S16;

Strunjire interioară S17;

Desprindere semifabricat;

Control.

c)Mașina unealtă și principalele caracteristici tehnice: strung paralel SN 400

– diametrul maxim de prelucrare deasupra patului: – 400[mm]

– distanța dintre vârfuri: – 750[mm]

– diametrul maxim de prelucrare deasupra saniei: – 210[mm]

– diametrul maxim al barei de prelucrat: – 45[mm]

– diametrul alezajului arborelui principal: – 48[mm]

– gama de turații (24 trepte) : 12; 15; 19; 24; 30; 38; 48; 58; 76; 96; 120; 150; 185; 230; 305; 380; 460; 480; 600; 610; 760; 955; 1200; 1500 [rot/min]

– gama filetelor metrice (54 trepte) : – 0,375÷352[mm]

– conul interior al arborelui principal: – Morse 6

– conul interior al pinolei din păpușa mobilă: – Morse 4

– cursa maximă a sanie port cuțit: – 100[mm]

– cursa maximă a saniei transversale: – 270[mm]

– cursa maximă a saniei principale(cărucior) : – 650[mm]

– puterea electrică – 7,65[kW]

d) Sculele aschietoare: cuțit de strunjit interior x=62,5, D=30

e) Dispozitiv de prindere a semifabricatului: universal

f) Dispozitiv de prindere a sculei: suport port-cuțit

g) Mijloace de control: șubler STAS 1373/2 – 73

i) Regimul de aschiere

Faza 2:

Adâncimea de așchiere:

Avansul de așchiere

Pentru t= 4.5 mm și diametrul cuțitului D= 30 se recomandă:

s= 0.25-0.45

Se alege din caracteristicile mașinii unelte: s = 0.25 rot/min

Durabilitatea economicǎ și uzura admisibilǎ a sculei așchietoare:

Tec = 90 min

hα = 0 mm

Viteza de așchiere: pentru t=5 mm și s = 0.25 mm/rot, se recomandǎ:

vtabel = 56 m/min

Coeficienții de corecție sunt:

K1 = 0.5, funcție de starea naterialului

K2 = 0.88, funcție de rezistența materialului

Rezultǎ:

vcor = vtabel · K1 · K2 = 24.64 m/min

Turația sculei așchietoare:

rot/min

Se alege din gama de turații a mașinii unelte:

nr= 48 rot/min

Viteza de așchiere realǎ va fi:

m/min

Verificarea puterii consumate prin așchiere:

Ne = = 0.06 KW

Deci, Ne < NMU.

În concluzie, prelucrarea se poate executa pe strung SN400, cu următorii parametrii ai regimului de așchiere:

t = 4.5 mm

sd = 0.25 mm/dinte

v = 21.25 mm/min

n = 48 rot/min

Faza 3:

Adâncimea de așchiere:

Avansul de așchiere

Pentru t= 4.5 mm și diametrul cuțitului D= 30 se recomandă:

s= 0.25-0.45

Se alege din caracteristicile mașinii unelte: s = 0.25 rot/min

Durabilitatea economicǎ și uzura admisibilǎ a sculei așchietoare:

Tec = 90 min

hα = 0 mm

Viteza de așchiere: pentru t=5 mm și s = 0.25 mm/rot, se recomandǎ:

vtabel = 56 m/min

Coeficienții de corecție sunt:

K1 = 0.5, funcție de starea naterialului

K2 = 0.88, funcție de rezistența materialului

Rezultǎ:

vcor = vtabel · K1 · K2 = 24.64 m/min

Turația sculei așchietoare:

rot/min

Se alege din gama de turații a mașinii unelte:

nr= 48 rot/min

Viteza de așchiere realǎ va fi:

m/min

Verificarea puterii consumate prin așchiere:

Ne = = 0.07 KW

Deci, Ne < NMU.

În concluzie, prelucrarea se poate executa pe strung SN400, cu următorii parametrii ai regimului de așchiere:

t = 4.5 mm

sd = 0.25 mm/dinte

v = 22.70 mm/min

n = 48 rot/min

Faza 4:

Adâncimea de așchiere:

Avansul de așchiere

Pentru t= 3 mm și diametrul cuțitului D= 30 se recomandă:

s= 0.4-0.6

Se alege din caracteristicile mașinii unelte: s = 0.45 rot/min

Durabilitatea economicǎ și uzura admisibilǎ a sculei așchietoare:

Tec = 90 min

hα = 0 mm

Viteza de așchiere: pentru t=3 mm și s = 0.40 mm/rot, se recomandǎ:

vtabel = 56 m/min

Coeficienții de corecție sunt:

K1 = 0.5, funcție de starea naterialului

K2 = 0.88, funcție de rezistența materialului

Rezultǎ:

vcor = vtabel · K1 · K2 = 24.64 m/min

Turația sculei așchietoare:

rot/min

Se alege din gama de turații a mașinii unelte:

nr= 48 rot/min

Viteza de așchiere realǎ va fi:

m/min

Verificarea puterii consumate prin așchiere:

Ne = = 0.04 KW

Deci, Ne < NMU.

În concluzie, prelucrarea se poate executa pe strung SN400, cu urmaătorii parametrii ai regimului de așchiere:

t = 2.5 mm

sd = 0.45 mm/dinte

v = 24.11 mm/min

n = 48 rot/min

j) Metoda de reglare a sculei la cotǎ: reglarea se face dupa piese de probă

k) Stabilirea normei tehnice de timp

Faza 2:

– Timpul de bazǎ se calculeazǎ dupǎ formula:

i = 1

l= 151 mm

l1 = -12.7 mm

l2 = 1 mm

– timpul de prindere-desprindere a semifabricatului:

tpd = 0.57min

Timpi ajutǎtori:

ta1 = 0.04+0.07+0.02= 0.13 min

ta2 = 0.05+0.05+0.05= 0.15 min

ta3 = 0.25 min

ta = ta1 + ta2 + ta3 = 0.53min

– Timpul de deservire tehincǎ și organizatoricǎ:

tdt = Timpul de deservire tehnicǎ

tdo = timpul de deservire organizatoricǎ

– Timpul de odihnǎ și necesitǎți firești:

Faza 3:

– Timpul de bazǎ se calculeazǎ dupǎ formula:

i = 1

l= 93 mm

l1 = -12.7 mm

l2 = 1 mm

– timpul de prindere-desprindere a semifabricatului:

tpd = 0.57min

Timpi ajutǎtori:

ta1 = 0.04+0.02+0.08= 0.18 min

ta2 = 0.04+0.05+0.05= 0.14 min

ta3 = 0.16 min

ta = ta1 + ta2 + ta3 = 0.48min

– Timpul de deservire tehincǎ și organizatoricǎ:

tdt = Timpul de deservire tehnicǎ

tdo = timpul de deservire organizatoricǎ

– Timpul de odihnǎ și necesitǎți firești:

Faza 4:

– Timpul de bazǎ se calculeazǎ dupǎ formula:

i = 1

l= 20 mm

l1 = -12.7 mm

l2 = 1 mm

– timpul de prindere-desprindere a semifabricatului:

tpd = 0.57min

Timpi ajutǎtori:

ta1 = 0.04+0.07+0.03+0.08= 0.22 min

ta2 = 0.05+0.07+0.05= 0.17 min

ta3 = 0.16 min

ta = ta1 + ta2 + ta3 = 0.55min

– Timpul de deservire tehincǎ și organizatoricǎ:

tdt = Timpul de deservire tehnicǎ

tdo = timpul de deservire organizatoricǎ

– Timpul de odihnǎ și necesitǎți firești:

-Timpul de pregǎtire- încheiere

tpî = 17 min

Timpul unitar pe operație:

Timpul normat pe operație:

4.15 Operația 15: Strunjire interioară de finisare S15

a) Fazele operației:

Prindere semifabricat;

Strunjire interioară de finisare S15;

Desprindere semifabricat;

Control.

b) Mașina unealtǎ utilizatǎ: strung SN400

4.16. Operația 16: Filetare S14

Varianta I: Filetare 6 găuri succesiv (gaură cu gaură)

Schița operației:

Fig.9. Schița operației 16 I

b) Mașina unealtǎ utilizatǎ: Mașina de filetat interior MFIVA-8

– Diametrul maxim pentru filete interioare:

– în oțel cu 60kg/mm2 M8

– în fontă cenușie M10

-în alamă M12

– în metale ușoare M12

– Lungimea maximă de filetat interioară:

– la găuri de trecere: 30mm

– la găuri înfundate: 30mm

– Lungimea maximă de filetare exterioară: 42mm

– Cursa arborelui principal:

-minim 12mm

-maxim 50mm

– Distanța între ghidajul coloanei și axa arborelui principal: 200 mm

– Distanța maxima între arboreal principal și masă: 320 mm

– Numărul de trepte de turații: 7

– Domeniul de turații: 180-1400 rot/min

– Puterea motorului: 0.6 kw

– Masa mașinii: 500 kg

– Dimensiuni de gabarit: 1425/675/2050 mm

c) Dispozitiv de prindere a semifabricatului: Dispozitiv de găurit

d) Dispozitiv de prindere a sculei: dispozitiv prindere tarod

e) Scula: tarod A-M8 STAS 112/7-75, Rp5

f) Mijloace de măsurare: calibru T-NT

g) Fazele operației:

1.Prindere semifabricat;

2. Filetare S14;

3. Desprindere semifabricat;

4. Control.

h) Regimul de așchiere

Adâncimea de așchiere:

Avansul:

Întrucât la filetare avansul sculei corespunde cu pasul filetului rezultă:

s = p = 1.25 mm/rot

Durabilitatea economicǎ a sculei: Tec = 45min

Turația:

Pentru tarod M8 se recomandă o turație :

n=180 rot/min

Din gama de turații a mașinii unelte se alege:

n=180 rot/min

Viteza de așchiere

m/min

Rezultǎ cǎ prelucrarea se poate executa pe strungul SN 320, cu urmǎtorii parametrii reali ai regimului de așchiere:

t = 0.4 mm

sr = 1.25 mm/rot

vr = 4.52 m/min

nr = 180 rot/min

i) Stabilirea normei tehnice de timp

– Timpul de bazǎ se calculeazǎ dupǎ formula:

l= 14mm, lungimea porțiunii filetate

=22mm, lungimea conului de atac al tarodului

=0mm, lungimea cursei de ieșire a tarodului din alezajul filetat

Timpi ajutǎtori:

ta1 = 0.11 min, funcție de fază

ta2 = 0.121 min, funcție de montarea-demontarea tarodului

ta3 =0.05 min, funcție de alegerea turației cursei active

ta4=0.022 min, funcție de pornirea universalului

ta = ta1 + ta2 + ta3+ ta4= 0.30min

– Timpul de deservire tehincǎ și organizatoricǎ:

tdt = Timpul de deservire tehnicǎ

tdo = timpul de deservire organizatoricǎ

– Timpul de odihnǎ și necesitǎți firești:

-Timpul de pregǎtire- încheiere

tpî = 6 min

Timpul unitar pe operație:

Tun = tb + ta + td + ton = 3.5 min

Timpul normat pe operație:

Varianta II: Filetare 6 găuri simultan

Schița operației:

Fig.10. Schița operației 16 II

b) Mașina unealtǎ utilizatǎ: Mașina de filetat interior MFIVA-8

– Diametrul maxim pentru filete interioare:

– în oțel cu 60kg/mm2 M8

– în fontă cenușie M10

– în alama M12

– în metale ușoare M12

– Lungimea maximă de filetat interioară:

– la găuri de trecere: 30mm

– la găuri înfundate: 30mm

– Lungimea maximă de filetare exterioară: 42mm

– Cursa arborelui principal:

-minim 12mm

-maxim 50mm

– Distanța între ghidajul coloanei și axa arborelui principal: 200 mm

– Distanța maxima între arborele principal și masa: 320 mm

– Numărul de trepte de turații: 7

– Domeniul de turații: 180-1400 rot/min

– Puterea motorului: 0.6 kw

– Masa mașinii: 500 kg

– Dimensiuni de gabarit: 1425/675/2050 mm

c) Dispozitiv de prindere a semifabricatului: Dispozitiv de găurit

d) Dispozitiv de prindere a sculei: cap multiax

e) Scula: tarod A-M8 STAS 112/7-75, Rp5

f) Mijloace de masurare: calibru T-NT

g) Fazele operației:

1.Prindere semifabricat;

2. Filetare S14;

3. Desprindere semifabricat;

4. Control.

h) Regimul de așchiere

Adâncimea de așchiere:

Avansul:

Întrucât la filetare avansul sculei corespunde cu pasul filetului rezultă:

s = p = 1.25 mm/rot

Durabilitatea economicǎ a sculei: Tec = 45min

Turația:

Pentru tarod M8 se recomanda o turație :

n=180 rot/min

Din gama de turații a mașnii unelte se alege:

n=180 rot/min

Viteza de așchiere

m/min

Rezultǎ cǎ prelucrarea se poate executa pe strungul SN 320, cu urmǎtorii parametrii reali ai regimului de așchiere:

t = 0.4 mm

sr = 1.25 mm/rot

vr = 4.52 m/min

nr = 180 rot/min

i) Stabilirea normei tehnice de timp

– Timpul de bazǎ se calculeazǎ dupǎ formula:

l= 14mm, lungimea portiunii filetate

=22mm, lungimea conului de atac al tarodului

=0mm, lungimea cursei de iesire a tarodului din alezajul filetat

Timpi ajutǎtori:

ta1 = 0.11 min, functie de faza

ta2 = 0.121 min, functie de montarea-demontarea tarodului

ta3 =0.05 min, functie de alegerea turatiei cursei active

ta4=0.022 min, functie de pornirea universalului

ta = ta1 + ta2 + ta3+ ta4= 0.30min

– Timpul de deservire tehincǎ și organizatoricǎ:

tdt = Timpul de deservire tehnicǎ

tdo = timpul de deservire organizatoricǎ

– Timpul de odihnǎ și necesitǎți firești:

-Timpul de pregǎtire- încheiere

tpî = 6 min

Timpul unitar pe operație:

Tun = tb + ta + td + ton = 0.854 min

Timpul normat pe operație:

4.17 Operația 17: Filetare S10

a) Fazele operației:

Prinderea semifabricatului;

Filetare S10;

Desprindere semifabricat;

Control.

b) Mașina unealtǎ pe care se face prelucrarea: Mașina de filetat interior MFIVA-10

4.18 Operația 18: CTC final

Se vor verifica condițiile tehnice principale impuse piesei. Controlul se poate realiza clasic (100%) sau statistic, prin sondaje de volum mic efectuate asupra unor eșantione de volum ales în funcție de lotul optim de fabricație și de programa anualǎ de fabricație, pentru un anumit grad de severitate impus în prealabil controlului.

Se va controla precizia dimensionalǎ, de formǎ și de poziție a pieselor realizate precum și caracteristicile fizico-mecanice ale acestora.

II. Studiul economic

Calculul lotului optim de fabricație

Numărul de repere corespunzătoare lotului optim se calculează cu relația:

Unde: D = D1 + D2 – cheltuieli dependente de lotul de fabricație

p = 150%; regia generala a intreprinderii în procente;

mi = 1; mi -numǎrul de mașini necesare executǎrii operației i

rmi =6 [lei/ora] – salariul tarifar orar al muncitorului care realizează operația “i”

tpi – timpul de pregatire încheiere [min/lot] pentru fiecare operație prezentați în tabelul 6:

Tab.6. Timpul de pregatire-încheiere

D=24.25 lei/lot

[lei/lot]

D2 – cheltuieli cu întreținerea utilajului;

mi = 1;

ai = 5 lei/ora; ai -costul unei ore de întreținere a utilajului

D= 8.05 lei/lot

D = D1+D2 = 32.3 lei/lot

Costul semifabricatului se poate determina cu relația:

Cm = GSF · pc [lei]

unde: GSF – masa semifabricatului [kg];

pc – costul unui kilogram de material [lei];

GSF= 6.36 kg

pc = 3 lei

Cm = 6.36 · 3= 19.08 lei

A’ – cheltuieli independente de mărimea lotului de fabricație;

tui-timpul unitar pentru operația i [min]

rmi =6 [lei/ora] salariul tarifar orar al muncitorului care realizează operația “i”

A’= 38.64 lei

= 1 – numărul de loturi aflate simultan în prelucrare;

= 0,25 – pierderea suportată de economia națională.

Atunci :

n=

Adopt n = 224 piese

Calculul timpilor pe bucatǎ

Timpii pe bucatǎ se calculeazǎ cu relația:

tbuc-i = tu-i + tpî/n [min]

unde: tbuc,i – timpul pe bucată, pentru operația i min/buc;

tui – timpul unitar, pentru operația i min/buc;

tpi – timpul de pregătire-încheiere, pentru operația i min/lot;

n – mărimea lotului optim de fabricație buc;

Tab.7. Timpii pe bucată

Calculele economice justificative pentru stabilirea variantei economice pentru cele 2 operații tratate în 2 variante

3.1 Studiul variantelor economice pentru operația 9

VARIANTA I: Găurire 6 găuri succesiv

Adoptarea variantei economice de realizare a operațiilor se realizeazǎ pe baza calculului economic al costului prelucrǎrii a “x” repere, cu relația:

Cx1 = Ai x x + Bi lei

unde: Ai – cheltuieli independente de lot [lei/buc]

x – numǎr de piese [buc]

Bi – cheltuieli speciale

Cheltuielile curente independente de mǎrimea lotului se determinǎ cu relația:

A i= Ai1 + Ai2 + Ai3 + Ai4 + Ai5

unde: Ai1 – costul semifabricatului (Ai1=Cm)

Cm = 19.08 lei

Ai2 – costul manoperei pentru o piesa la operația i

A= 0,185 lei

Ai3 – cheltuieli indirecte de sector (regie)

A = (3,5 − 4,5) A

A = 4 A= 0.74 lei

Ai4 – cheltuieli indirecte generale pentru servicii tehnico-administrative

A=20…25% (A+A+ A +A)

adopt A=25% (A+A+ A) = 5.001 lei

Ai5 – costul exploatǎrii mașinii unelte pe timpul executǎrii operației i

A=2,3 ·10-7 · 1,4 · CMU· tui

2,3 ·10-7 – coeficient funcție de cota de amortizare a mașinii unelte pe o perioadă de amortizare de 12 ani

1,4 – coeficient funcție de cheltuielile de întretinere și reparație

CMU – costul inițial al mașinii unelte [lei]

tui – timpul unitar [min]

A=2,3 ·10-7 · 1,4 ·15 000· 1.85

A=0.0089 lei

A= Ai1+ Ai2 + A + A+ A= 25.01 lei

În acest caz DPSf este un accesoriu al mașinii unelte, costul lui nu se mai introduce în calcul, fiind inclus în costul mașinii unelte.

Pentru varianta I de realizare a operației 9 va exista costul prelucrarii:

Cx=25.01x

VARIANTA II: Găurire 6 găuri simultan

Adoptarea variantei economice de realizare a operațiilor se realizeazǎ pe baza calculului economic al costului prelucrǎrii a “x” repere, cu relația:

Cx1 = Ai x x + Bi lei

unde: Ai – cheltuieli independente de lot [lei/buc]

x – numǎr de piese [buc]

Bi – cheltuieli speciale

Cheltuielile curente independente de mǎrimea lotului se determinǎ cu relația:

A i= Ai1 + Ai2 + Ai3 + Ai4 + Ai5

unde: Ai1 – costul semifabricatului (Ai1=Cm)

Cm = 19.08 lei

Ai2 – costul manoperei pentru o piesa la operația i

A= 0,0637 lei

Ai3 – cheltuieli indirecte de sector (regie)

A = (3,5 − 4,5) A

A = 4 A= 0.254 lei

Ai4 – cheltuieli indirecte generale pentru servicii tehnico-administrative

A=20…25% (A+A+ A +A)

adopt A=25% (A+A+ A) = 4.84 lei

Ai5 – costul exploatǎrii mașinii unelte pe timpul executǎrii operației i

A=2,3 ·10-7 · 1,4 · CMU· tui

2,3 ·10-7 – coeficient funcție de cota de amortizare a mașinii unelte pe o perioadă de amortizare de 12 ani

1,4 – coeficient funcție de cheltuielile de întretinere și reparație

CMU – costul inițial al mașinii unelte [lei]

tui – timpul unitar [min]

A=2,3 ·10-7 · 1,4 ·15 000· 0.446

A=0.00304 lei

A= Ai1+ Ai2 + A + A+ A= 24.24 lei

În acest caz DPSf este un accesoriu al mașinii unelte, costul lui nu se mai introduce în calcul, fiind inclus în costul mașinii unelte.

Pentru varianta II de realizare a operației 9 va exista costul prelucrarii:

Cx=24.24 x

3.2 Studiul variantelor economice pentru operația 16

VARIANTA I: Filetare 6 găuri succesiv

Adoptarea variantei economice de realizare a operațiilor se realizeazǎ pe baza calculului economic al costului prelucrǎrii a “x” repere, cu relația:

Cx1 = Ai x x + Bi lei

unde: Ai – cheltuieli independente de lot [lei/buc]

x – numǎr de piese [buc]

Bi – cheltuieli speciale

Cheltuielile curente independente de mǎrimea lotului se determinǎ cu relația:

A i= Ai1 + Ai2 + Ai3 + Ai4 + Ai5

unde: Ai1 – costul semifabricatului (Ai1=Cm)

Cm = 19.08 lei

Ai2 – costul manoperei pentru o piesa la operația i

A= 0.35

Ai3 – cheltuieli indirecte de sector (regie)

A = (3,5 − 4,5) A

A = 4 A= 1.4 lei

Ai4 – cheltuieli indirecte generale pentru servicii tehnico-administrative

A=20…25% (A+A+ A +A)

adopt A=25% (A+A+ A) = 5.2

Ai5 – costul exploatǎrii mașinii unelte pe timpul executǎrii operației i

A=2,3 ·10-7 · 1,4 · CMU· tui

2,3 ·10-7 – coeficient funcție de cota de amortizare a mașinii unelte pe o perioadă de amortizare de 12 ani

1,4 – coeficient funcție de cheltuielile de întreținere și reparație

CMU – costul inițial al mașinii unelte [lei]

tui – timpul unitar [min]

A=2,3 ·10-7 · 1,4 ·70 000· 3.5

A=0.0788

A= Ai1+ Ai2 + A + A+ A= 26.10

În acest caz DPSf este un accesoriu al mașinii unelte, costul lui nu se mai introduce în calcul, fiind inclus în costul mașinii unelte.

Pentru varianta I de realizare a operației 16 va exista costul prelucrarii:

Cx=26.10x

VARIANTA II: Filetare 6 găuri simultan

Adoptarea variantei economice de realizare a operațiilor se realizeazǎ pe baza calculului economic al costului prelucrǎrii a “x” repere, cu relația:

Cx1 = Ai x x + Bi lei

unde: Ai – cheltuieli independente de lot [lei/buc]

x – numǎr de piese [buc]

Bi – cheltuieli speciale

Cheltuielile curente independente de mǎrimea lotului se determinǎ cu relația:

A i= Ai1 + Ai2 + Ai3 + Ai4 + Ai5

unde: Ai1 – costul semifabricatului (Ai1=Cm)

Cm = 19.08 lei

Ai2 – costul manoperei pentru o piesa la operația i

A= 0.085

Ai3 – cheltuieli indirecte de sector (regie)

A = (3,5 − 4,5) A

A = 4 A= 0.34 lei

Ai4 – cheltuieli indirecte generale pentru servicii tehnico-administrative

A=20…25% (A+A+ A +A)

adopt A=25% (A+A+ A) = 4.87

Ai5 – costul exploatǎrii mașinii unelte pe timpul executǎrii operației i

A=2,3 ·10-7 · 1,4 · CMU· tui

2,3 ·10-7 – coeficient funcție de cota de amortizare a mașinii unelte pe o perioadă de amortizare de 12 ani

1,4 – coeficient funcție de cheltuielile de întretinere și reparație

CMU – costul inițial al mașinii unelte [lei]

tui – timpul unitar [min]

A=2,3 ·10-7 · 1,4 ·70 000· 0.85

A=0.0191

A= Ai1+ Ai2 + A + A+ A= 24.39

În acest caz DPSf este un accesoriu al mașinii unelte, costul lui nu se mai introduce în calcul, fiind inclus în costul mașinii unelte.

Pentru varianta II de realizare a operației 16 va exista costul prelucrarii:

Cx=24.39x

Pentru operațiile tratate în variante, ținând cont de valorile numerice corespunzǎtoare, prețul prelucrǎrii a 10 000 repere sunt prezentate mai jos.

pentru operația 9:

– varianta I: Cx = 24.22 · x

– varianta II: Cx = 24.12 · x

b) pentru operația 16:

– varianta I: Cx = 26.10· x

– varianta II: Cx = 24.39 · x

Dând valori producției x = 0 și x = 10 000 buc/an se pot determina costurile prelucrǎrilor.

Tab.8. Costul prelucrăriilor

Se constatǎ cǎ variantele economice ale operațiilor sunt varianta a II-a pentru operația 9 și varianta a II-a pentru operația 16.

III. Probleme de organizare a procesului tehnologic

Calculul numǎrului de mașini unelte necesare

Numǎrul de mașini unelte necesare pentru o operație a procesului tehnologic se calculeazǎ cu relația:

Unde: – timpul unitar necesar pentru mașina unealtǎ la operația “i”

n = Nλ = 11200 buc/an – programa anualǎ totalǎ de fabricație

Td = i · h · z = 4128 ore/an

Pentru operațiile procesului tehnologic, prin înlocuirea valorilor numerice corespunzǎtoare în relațiile de mai sus, se obțin valorile prezentate în continuare:

Tab.9. Mașini unelte necesare

Dupǎ efectuarea calculelor necesare adopt următoarele mașini pentru fiecare operație:

Operația 1 : Mașinǎ de frezat cu consola tip MENIX 35

Operația 4: Mașinǎ de frezat cu consola tip MENIX 35

Operația 9 – Mașinǎ de gǎurit G16

Operația 12 – Mașină de găurit G16

Operația 14 – Strung SN400

Operația 16 – Mașină de filetat MFIVA-8

Calculul gradului de încǎrcare a utilajelor

Gradul de încarcare al mașinilor unelte se determinǎ cu relația:

Pentru operațiile procesului tehnologic, prin înlocuirea valorilor numerice corespunzǎtoare în relațiile de mai sus, se obțin valorile prezentate în continuare:

Tab.10. Gradul de încărcare al mașinilor unelte

Se observǎ cǎ mașinile unelte necesare execuției nu pot fi încǎrcate suficient. Din acest motiv, este necesar ca ele sǎ fie folosite și pentru alte prelucrǎri pentru a se ajunge la o utilizare eficientǎ a acestora.

3. Mǎsuri de tehnica securitǎții muncii

3.1 Strunguri

– Înainte de începerea lucrului, strungarul va verifica starea strungului și în cazul constatării unor defecțiuni, va anunța imediat maistrul. Începerea lucrului este permisă numai dupǎ remedierea defecțiunilor constatate.

– Strungurile trebuie să funcționeze cu sistemul de frânare în perfectă stare. Se interzice frânarea mandrinei cu mâna.

– Înaintea începerii lucrului, muncitorul trebuie să verifice modul în care este ascuțit cuțitul și dacă profilul acestuia corespunde prelucrării pe care trebuie sǎ o execute, precum și materialului din care este confecționată piesa. Se vor folosi cuțitele de strung cu rag special pentru sfărâmarea așchiei.

– La cuțitele din strung prevăzute cu plăcuțe din carburi metalice se vor controla cu atenție fixarea plăcuței pe cuțit, precum și starea acesteia. Nu se permite folosirea cuțitelor din strung care prezintă fisuri, arsuri sau deformații. Cuțitele cu plăcuțe din carburi metalice sau ceramice vor fi ferite de șocuri mecanice.

– Fixarea cuțitelor de strung în cuport trebuie făcută astfel încât înălțimea cuțitului să corespundă procesului de așchiere.

– Lungimea cuțitului care iese din suport nu trebuie să depășească 1,5 ori înălțimea corpului cuțitului pentu strunjirea normală.

– Fixarea cuțitului în suport se va face cu cel puțin două șuruburi, care vor fi bine strânse. În cazul în care se fixează mai multe cuțite în suport, se vor lua măsuri pentru prevenirea contactului cu muchiile ascuțite ale cuțitelor.

– Pentru susținerea pieselor lungi se vor folosi linete.

– Piesa de prelucrare trebuie fixata bine în mandrină sau între vârfuri și perfect centrată, pentru a nu fi smulsă.

– La prelucrarea între vârfuri se vor folosi numai antrenoare (inimi de antrenoare) protejate sau șaibe de antrenoare protejate.

– La prelucarea pieselor prinse cu bucșe elastice, strângerea, respectiv desfacerea bucșei se va face numai după oprirea completă a mâinii.

– Aranjarea cuțitului în material trebuie făcută lin, după punerea în mișcare a axului principal. În caz contrar, există pericolul smulgerii piesei din universal sau a ruperii cuțitului. La oprire se va îndepărta mai întâi cuțitului și apoi se va opri mașina.

– Dacâ în timpul prelucrării se produc vibrații puternice, strungul trebuie oprit imediat, procedându-se la constatarea și înlăturarea cauzelor.

– Atingerea peselor cu mâna, respectiv măsurarea lor în timpul rotirii este interzisă.

– Îndepǎrtarea așchiilor trebuie făcută numai după oprirea completă a mașinii, cu ajutorul unor dispozitive adecvate (cârlige, măturică sau perii). Se interzice curățarea strungului cu jet de aer comprimat.

3.2 Mașini de găurit

– Înaintea fixării piesei pe masa mașinii se vor curăța masa și canalele ei de așchii.

– Curățarea mesei de așchii se va face numai după oprirea mașinii, cu ajutorul unui cârlig pentru așchii, peria și măturica. Se interzice suflarea așchiilor cu jet de aer.

– Prinderea piesei pe masa mașinii și desprinderea ei se vor face numai după ce axul principal s-a oprit complet.

– Fixarea piesei pe masa mașinii se va face în cel puțin două puncte iar șuruburile de fixare vor fi cât mai apropiate de piesa de prelucrat.

– Piesa de găurit sau alezat trebuie fixată rigid de masa mașinii, fie cu ajutorul menghinei. Se interzice fixarea și ținerea piesei cu mâna.

– Înaintea pornirii mașinii se va alege regimul de lucru corespunzător operației care se execută, sculei utilizate și materialului piesei de prelucrat.

– Mandrinele de prindere se vor scoate înainte de pornirea mașinii.

– Se interzice frânarea cu mâna a mandrinei în timpul funcționării mașinii pentru strângerea sculei.

– Burghiul sau alezorul introdus în axul principal sau în mandrina de prindere trebuie să fie centrat și fixat.

– Scoaterea burghiului sau alezorului din axul principal se va face numai cu ajutorul unei scule speciale.

– Se interzice scoaterea burghielor, alezoarelor sau conurilor cu cozi uzate sau care prezintă crestături, urme de ciocan , etc.

– Se interzice folosirea burghielor cu coadă conică în mandrinele universale ale mașinilor-unelte.

– Se interzice folosirea burghielor cu coadă cilindrică în bucșe conice.

– Se interzice frânarea cu mâna a axului portmandrina la oprirea mașinii.

3.3 Mașini de rectificat, polizoare și corpuri abrasive

– Mașinile care lucrează cu corpuri abrazive și la care în timpul lucrului se degajă noxe trebuie să fie prevăzute cu o instalație de absorbție.

– La fiecare mașină care lucrează cu corpuri abrazive trebuie să fie indicate în mod vizibil turația arborelui în rotații / minut, diametru exterior și viteza periferică maximă corpului abraziv.

– Mesele mașinilor de rectificat plan trebuie să fie prevăzute cu ingrǎdiere pentru reținerea pieselor în cazul în crare se produce desprinderea lor.

– La mașinile de rectificat plan cu platou magnetic și avans mecanic, cuplarea avansului trebuie să fie posibilă numai după conectarea platoului magnetic. Poziția la conectare trebuie să fie semnalizată de o lampă de semnalizare în cazul platourilor electromagnetice și cu marcaj deosebit în cazul platourilor permanent magnetice.

– Polizoarele fixe trebuie să fie prevăzute cu un suport de sprijin reglabil în plan orizontal și vertical care să permită reglarea lui astfel încât distanța dintre corpul abraziv și suport să fie mai mare de 3 mm.

– Carcasele de protectie ale mașinilor de rectificat trebuie să protejeze pe muncitor împotriva așchiilor, prafului precum și a stropirii cu lichid de răcire.

– În timpul exploatării corpurilor abrazive, acestea trebuie să fie protejate cu carcase care vor acoperi întreaga porțiune nelucrătoare a corpului abraziv, precum și capătul arborelui.

– Alegerea corpului abraziv se va face în funcție de materialul de prelucrat, forma piesei, calitatea suprafeței prelucrate, precum și tipul și caracteristicile mașinii.

– Corpurile abrazive se vor feri de lovituri și trepidații.

– Fixarea corpulu abraziv trebuie executată astfel încât să adigure o centrare corectă a acestuia în raport cu axa de rotație.

– Corpul abraziv trebuie să intre cu jov pe arborele mașinii sau pe butucul flanșei de fixare. Jocul dintre alejazul corpul abraziv și arborele mașinii sau butucul flanșei va fi cuprins între următoarele limite: – 0,1….0,5 mm la diametrul alejazului pană la 100 mm

– 0,2….1 mm la diametrul alejazului între 250 și 101 mm

– 0,2…..1,2 mm la diametrul alejazului peste 250 mm.

– Se permite numai utilizarea corpurilor abrazive verificate la sunet, încercate la rotire și echilibrate și la care bătaia nu depășește valoarea admisă.

– Se interzice utilizarea corpurilor abrazive care s-au folosit în prealabil pentru prelucrarea metalelor feroase, pentru prelucrarea uscată a aliajelor de magneziu.

IV. Proiectarea SDV-urilor necesare execuției reperului

Proiectarea unui dispozitiv de găurit pentru operația nr.9 I

Date inițiale necesare proiectării

Datele referitoare la semifabricat (material, compoziție chimică și tehnologie de obținere) sunt prezentate în cadrul părții de tehnologie.

Datele cu privire la operația analizată : schița operației, mașina unealtă, scula, parametrii regimului de așchiere, forțele și momentele de așchiere sunt prezentate în cadrul detalierii operației pentru care se proiectează dispozitivul.

Proiectarea schemei de orientare și fixare

Fig.11. Schema de orientare și fixare

Condițiile tehnice impuse și gradele de libertate

Tab.11. Identificarea condițiilor tehnice impuse prelucrării

Tab.12. Evidențierea gradelor de libertate care trebuie anulate semifabricatului

Determinarea erorilor de orientare admisibile și erorile de orientare reale

Tab.13. Calculul erorilor de orientare admisibile oa(Ci)

Tab.14. Determinarea erorilor de orientare reale

Determinarea forțelor de fixare

∑M= 0

Unde: a= 57.5 ; b=32.5

daN

Proiectarea unui calibru tampon

Proiectarea calibrului tampon T-NT pentru controlul dimensiunii pentru M8-VCT 2173-01,operația 9.

conform STAS 510-61 și STAS 5590-62 avem:

d=[mm]

=7.188

=[mm]

p=1.25[mm]

D=[mm]

=7.1880.056[mm]

=[mm]

diametrul mediu „”

===[mm]

===[mm] STAS 5058-64-tb.1

=-0.018=7.132-0.018=7.114[mm]

=-0.006=7.244-0.006=7.238[mm]

diametrul exterior„d”

=[mm]

=0.015=80.015[mm] STAS 5058-64-tb.2

=-0.018=8-0.018=7.982[mm]

diametrul interior „”

==[mm] STAS 5050-64/paragraf 1:4

==[mm]

pasul și semiunghiul

p=1.250.004[mm] STAS 5050-64-tb.9 și 10

=30

PARTEA B

Analiză privind oportunitățile și implicațiile antreprenoriatului social ca sursă de dezvoltare durabilă

Introducere

Omul de afaceri Victor Kiam afirmă “Antreprenorii sunt cei care își asumă riscuri, cei dispuși să își riște averea și reputația pentru o idee sau afacere. Ei își asumă cu bună știință responsabilitatea pentru succesul sau eșecul acțiunilor lor.”

Transformarea unei idei de afaceri într-un succes necesită o îmbinare a abilităților de creativitate și management sănătos în vederea atingerii obiectivelor de afaceri.

Antreprenoriatul reprezintă un concept economic care integrează toate aceste elemente. A devenit un termen utilizat din ce în ce mai des pe scară largă în întreaga lume, fiind asociat cu dezvoltarea economică și bună-starea societății. “Un proces prin care indivizi și grupuri mobilizează un ansamblu unic de resurse pe care le utilizează pentru a crea valoare și a exploata oportunitățile existente pe piață” este una din definițiile atribuite conceptului de antreprenoriat.

Antreprenorii sunt lideri dispuși să își asume riscul, profitând de oportunitățile apărute pe piață prin planificarea, organizarea și utilizarea resurselor, deseori inovând noi produse sau îmbunătățindu-le pe cele existente.

Potrivit lui Paul Reynolds, fondator al Global Entrepreneurship Monitor, “în momentul în care ajung la anii de pensionare, jumătate din toți oamenii care lucrează în Statele Unite Ale Americii, trec probabil printr-o perioadă de auto-angajare de unul sau mai mulți ani. Participarea la o nouă creație de afaceri este o activitate comună de-a lungul carierei în rândul lucrătorilor din SUA. ” În ultimii ani, antreprenoriatul a fost documentat de către oamenii de știință, precum David Audretsch, ca un factor major de creștere economică atât în Statele Unite cât și în Europa de Vest.

"Antreprenoriatul" descrie înființarea de noi organizații sau revitalizarea organizațiilor mature, ca răspuns la perceperea unei oportunități de afacere. O nouă afacere este uneori menționată ca o companie de tip startup.

Cu toate acestea, antreprenoriatul include și inițiative însoțite de activități de afaceri mai puțin ambițioase conducând către o creștere limitată sau nulă. De fapt, cea mai mare activitate se încadrează în această categorie, potrivit rapoartelor globale încheiate de către GEM (Global Entrepreneurship Monitor) în anii anteriori. Este important de menționat că toate tipurile de antreprenoriat ar putea avea implicații importante în dezvoltarea socio-economică. În întreaga lume, mulți indivizi desfășoară o activitate de afacere deoarece opțiunile alternative de lucru sunt limitate sau inexistente. Prin a avea opțiunea de a se angaja pe cont propriu acești indivizi sunt capabili să aibă grijă de ei înșiși și de familiile lor. Ei pot fi chiar în măsură să strângă o sumă de bani dedicată unei educații adecvate pentru copii lor. Această fața a antreprenoriatului reprezintă un factor important în dezvoltarea economică. Chiar dacă angajații pe cont propriu contribuie la flexibilitatea și productivitatea economiei per ansamblu, unii indivizi ar putea fi mult mai productivi prin a lucra ca simpli angajați.

Recent, termenul de antreprenoriat a fost extins pentru a cuprinde conceptualizări ale spiritului antreprenorial ca un mod de gândire specific, rezultând în inițiative antreprenoriale, precum forma de antreprenoriat social, antreprenoriat politic sau antreprenoriat bazat pe cunoaștere.

Activitățile antreprenoriale diferă în mod substanțial în funcție de tipul de organizație și de creativitatea implicată. De la proiecte individuale la inițiative de mari dimensiuni, activitățile antreprenoriale pot lua o mulțime de forme diferite.

În cele din urmă, literatura emergentă și-a îndreptat atenția spre fenomenul de “antreprenoriat social”, fiind vorba despre oameni care pornesc și dezvoltă noi inițiative în care valoarea societății (locale sau regionale) este poziționată înaintea valorii individuale proprii.

Factorii de decizie în domeniul social (Policy makers) încearcă să implementeze tot mai multe politici de susținere a antreprenoriatului social, în special în zonele unde guvernele au fost obligate să taie din buget, iar șomajul a crescut. De aici, idea antreprenorilor de a veni cu soluții la provocările sociale.

De-a lungul ultimelor două decenii, mediul social a descoperit ceea ce mediul business cunoștea deja: nu există nimic mai puternic decât o idee nouă în mâinile unui antreprenor de primă clasă. Antreprenorii sociali sunt indivizi cu soluții inovatoare la problemele cele mai presante ale societății. Aceștia sunt ambițioși și persistenți, rezolvând probleme sociale majore și oferind noi idei pentru schimbări pe scară largă.

La fel cum antreprenorii schimbă fața mediului de afaceri, antreprenorii sociali acționează în calitate de agenți de schimbare a societății, profitând de oportunitățile de îmbunătățire a sistemelor, inventarea unor noi abordări, găsirea unor soluții pentru o societate mai bună. În timp ce un antreprenor clasic ar putea crea în întregime noi industrii, antreprenorul social dezvoltă soluții inovatoare la problemele sociale și apoi le implementează pe o scară mult mai largă.

Antreprenoriatul social se poziționeaza tot mai puternic ca un sector de nișă, devenind un concept atrăgător atât pentru ONG-uri, cât și pentru mediul de afaceri clasic. Florica Chereches, Executive Director la Integra România Association, enumară câteva din principiile antreprenoriatul social ca fiind autonomia gestiunii, procesul democratic de decizie, adeziunea prin voluntariat, precum și faptul că în procesul de distribuție a veniturilor, prioritatea este acordată persoanelor și muncii înaintea capitalului. Țările unde antreprenoriatul social este răspândit sunt Statele Unite ale Americii și cele din Europa de Vest (Italia, Franța, Marea Britanie, Suedia, Belgia, Olanda). În ultimii ani, antreprenoriatul social a început să fie promovat în țările sarace și pe piețele emergente din țări din America de Sud, Africa si Asia.

Noțiuni de antreprenoriat

Importanța antreprenoriatului în creșterea economică

Per ansamblu, antreprenoriatul contribuie la bună-starea socială prin crearea de noi piețe, noi industrii, noi tehnologii, noi forme instituționale, noi locuri de muncă și creștere nete reale de productivitate. Locurile de muncă nou create duc la o distribuire echitabilă a venitului care culminează în standarde mai ridicate de trai pentru populație. În acest fel, resursele disponibile guvernului vor crește, astfel acesta își poate concentra atenția asupra servicilor sociale, cum ar fi spitalele și școlile, dezvoltarea infrastructurii și păstrarea liniștii și ordinii. (figura 1)

Un proiect realizat de Global Entrepreneurship Monitor, un studiu comparativ internațional privind importanța antreprenoriatul în economia globală, a demonstrat că corespondența dintre nivelul de activitate antreprenoriala și creșterea economică este mai mare de 70%, iar toate națiunile cu un nivel ridicat de astfel de activitate au o rată de creștere economică peste media normală.

Fig.1 – Antreprenoriatul și creșterea economică

Etimologie și utilizare istorică

Conform DEX, termenul de antreprenor pune accentul pe funcția primară a antreprenorului: „Antreprenor, -oare, antreprenori, -oare, s.m. si s.f. Persoanǎ care conduce o antrepriza – Din fr. entrepreneur”.

Folosit pentru prima dată în 1723, astăzi termenul de antreprenor implică calități de leadership, inițiativă și inovație în producție, livrare, si servicii. Economistul Robert Reich a numit team-building-ul, leadership-ul și capacitatea de management calități esențiale pentru un antreprenor. Companiile de succes ale viitorului, afirmă el, vor fi cele care oferă un nou model de relații de lucru bazate pe colaborare și valoare reciprocă.

Antreprenorul reprezintă un factor în microeconomie, studiile asupra acestui termen datează încă de la sfârșitul secolului 17 și începutul secolului 18, din lucrările lui Richard Cantillon și Adam Smith, fundamente pentru economia clasică.

În secolul 20, antreprenoriatul a fost studiat de către Joseph Schumpeter în anii 1930 și de alți economiști austrieci , cum ar fi Carl Menger , Ludwig von Mises și Friedrich von Hayek. Termenul de “antreprenoriat” a fost inventat în jurul anului 1920, însă forma originară împrumutată din limba franceză entrepreneur datează încă din 1850.

Inițial, economiștii au facut prima încercare de a studia conceptul de antreprenoriat în profunzime. Richard Cantillon (1680-1734) consideră antreprenorul ca o fiind o persoană căruia nu îi este frică să își asumă riscul, care alocă în mod deliberat resurse pentru a exploata oportunitățile, în scopul de a maximiza rentabilitatea financiară. Cantillon subliniază dorința antreprenorului de a-și asuma un risc, de a face față incertitudinilor, astfel, el atrage atenția asupra funcției de antreprenor și face o distincție clară între această funcție și cea de proprietar care alocă banii.

Definiții ale antreprenoriatului

De-a lungul anilor, acest termen de întreprinzător a cunoscut mai multe semnificații, cele mai cunoscute și importante fiind interpretate în tabelul 1.

Tabel 1. Definiții contrastante și caracteristicile de bază ale termenului „antreprenor”

Capacitatea antreprenorială și calitățile esențiale ale întreprinzătorului

Succesul este, de cele mai multe ori, rezultatul unor calități pe care un antreprenor le deține. Dintre acestea cele mai importante sunt:

Voința și dispoziția de a se sacrifica;

Aptitudini de conducător;

Inteligență;

Abilitate managerială;

Experiență în afaceri;

Optimism.

Îmbinarea calităților expuse duce la realizarea și buna-desfășurare a afacerii. De-a lungul cercetărilor efectuate asupra acestui domeniu, s-au identificat și anumite caracteristici nerelevante sau caracteristici pe care antreprenorul nu ar trebui să le dețină. Printre acestea se numără:

Lăcomia întreprinzătorului;

Incorectitudinea;

Nerăbdarea;

Neîncrederea în oameni;

Vârsta;

Sexul;

Starea civilă;

Educația.

Motivațiile întreprinzătorului

Unii antreprenori încearcă continuu să introducă pe piață o simplă idee sau produs, în timp ce alții par a fi în măsură de a realiza acest lucru fără nici un efort. Cea mai mare provocare a unui antreprenor este aceea de a identifica ce anume reaprinde pasiunea inițială, acea dăruire totală pentru un proiect. Pentru a face acest lucru, majoritatea întreprinzătorilor păstrează conexiuni și relații cu cei care i-au ajutat în trecut, adesea sprijinându-se pe partenerii de încredere pentru ajutor financiar, profesional sau emoțional.

De cele mai multe ori, priviți ca niște indivizi optimiști și idealiști, antreprenorii posedă un nivel de angajament și dedicare ușor de observat. Aceștia cred cu tărie în ceea ce fac și, prin urmare, îi inspiră pe ceilalți spre același scop.

Motivele principale, extrase din literatura de specialitate, sunt prezentate în figura 2.

Fig.2 – Motivațiile întreprinzătorului

Antreprenoriatul social

Termenul de “antreprenoriat social”

Utilizarea termenului de antreprenoriat social câștigă o popularitate din ce în ce mai mare. Cu toate acestea, s-a remarcat un grad înalt de confuzie și incertitudine cu privire la ceea ce este sau face exact un antreprenor social. Acest termen este slab definit și nu deține un cadru teoretic coerent. Absența unui consens pe o temă de cercetare, de obicei, rezultă din munca independentă a cercetătorilor și eșuarea acestora de a lucra pe baza cercetării a unui alt individ, prin urmare nu este posibilă acumularea de cunoștințe noi.

Există o necesitate de a definii mai bine ceea ce se înțelege prin termenul de antreprenor social. Care este diferența între antreprenorii sociali și ceilalți antreprenori? Ce reprezintă sau nu un antreprenor social?

În acest capitol, se va analiza literatura de specialitate privind definirea antreprenoriatului, se va oferi o definiție clară și concisă a antreprenoriatului social și se vor analiza caracteristicile unice ale unui antreprenor social.

Antreprenoriatul social este diferit de conceptul de antreprenoriat în sine, însă împărtășește multe asemănări cu conceptul clasic. Jean-Baptiste Say, un economist francez, definește un antreprenor ca o persoană care "angajează" o idee și schimbă perspectiva într-un mod care alterează efectul pe care o idee o are asupra societății. Cu toate acestea, diferența dintre "antreprenoriat" și "antreprenoriat social" provine din scopul creației. Spre deosebire de întreprinderile tradiționale corporative, antreprenoriatul social se concentreză pe maximizarea câștigurilor în satisfacție sociala, mai degrabă decât maximizarea câștigurilor de profit.

În societatea modernă, antreprenoriatul social oferă o formă altruistă de antreprenoriat concentrată pe beneficiile pe care societatea le-ar putea culege. Antreprenorial devine un demers social atunci când transformă capitalul social într-un mod care afectează pozitiv societatea. Este privit ca un concept avantajos, deoarece succesul antreprenoriatului social depinde de mulți factori ce țin de impactul social pe care întreprinderile tradiționale corporative nu le au ca prioritate.

Antreprenorii sociali recunosc imediat problemele sociale, dar, de asemenea, caută să înțeleagă contextul mai larg al unei probleme care traversează discipline, domenii și teorii. Înțelegerea mai bună a modului în care o problemă reflectă asupra societății permite antreprenorilor sociali să dezvolte soluții inovatoare și să mobilizeze resursele disponibile pentru a avea un impact major asupra societății globale.

Misiunea antreprenoriatului social și beneficiile pe care le generează asupra comunităților sunt:

Creșterea numărului de persoane angajate;

Inovație și crearea de noi bunuri și servicii pentru nevoi sociale;

Crearea capitalului social pentru dezvoltarea socială și economică durabilă;

Promovarea echității sociale prin adresarea necesităților persoanelor dezavantajate;

Responsabilitate față de persoanele pe care le deservesc și pentru consecințele acțiunilor întreprinse.

Cei mai mulți economiști și academicieni sprijină idea cum că antreprenoriatul devine un factor crucial în dezvoltarea și bună-starea societății. Indiferent dacă activitățile de antreprenoriat sunt practicate în economii bazate pe eficiență și inovare, rezultatele finale continuă să arate:

Rate mai mici de șomaj

Tendința de a adopta inovare

Accelerarea schimbărilor structural din economie

Antreprenoriatul oferă o nouă concurență și, ca atare, promovează îmbunătățirea productivității și o competivitate economică sănătoasă.

Antreprenoriatul social reprezintă domeniul în care antreprenorii reușesc să creeze o legătură directă între activitățile desfășurate și scopul final, acela de a crea valoare socială. Antreprenorul social “combină pasiunea unei misiuni sociale cu imaginea unei discipline de afaceri, inovare și determinare, de obicei asociate cu pionierii high-tech din Silicon Valley.”

Definiții ale antreprenoriatului social

Deși utilizarea termenului de antreprenor social a cunoscut o creștere rapidă, domeniul de activitate al antreprenoriatului social este lipsit de rigoare și se află încă în fază incipientă, comparativ cu cel al antreprenoriatului clasic.

Interesul în ceea ce privește antreprenorii sociali decurge din rolul lor în rezolvarea problemelor sociale critice și dedicarea pe care ei o manifestă față de bună-starea societății. Publicul îi plasează adesea pe antreprenorii sociali pe un nivel înalt datorită multitudinii de nevoi sociale pe care aceștia le îndeplinesc, aducând beneficii comunităților afectate.

Tabel 2. Definiții contrastante și caracteristicile de bază ale termenului „antreprenor social”

Analizând definițiile și caracteristicile prezentate în tabelul 2, se poate observa că scopul final al unui antreprenor social este de a-și îndeplini misiunea lor socială. Antreprenorii sociali își proiectează strategiile generatoare de venituri astfel încât să servescă direct misiunii de a crea valoare socială.

Pe baza tabelului anterior se va propune o definiție care cuprinde factorii-cheie, vitali pentru termenul de antreprenoriat social. Această definiție dorește să reducă neclaritatea și incertitudinea legată de acest domeniu, identificarea scopului cercetărilor aferente și accelerarea dezvoltării antreprenoriatului social ca și domeniu legitim de cercetare academică.

Definiție:

Antreprenorul social este un individ angajat într-o misiune, care utilizează un set de caracteristici antreprenoriale cu scopul de a furniza valoare socială celor mai puțin privilegiați, totul printr-o entitate independentă financiar și sustenabilă.

Această definiție cuprinde 4 factori care deosebesc antreprenoriatul social față de celelalte forme de antreprenoriat. Antreprenorii sociali:

Sunt orientați spre misiune; sunt dedicați în a servi misiunii de a oferi valoare socială;

Acționează în mod întreprinzător printr-o combinație de caracteristici care îi diferențează de ceilalți antreprenori;

Acționează în cadrul unei organizații orientată antreprenorial, cu o puternică cultură în inovație si flexibilitate;

Acționează în cadrul unei organizații independente financiar, care planifică și execută strategii generatoare de venituri; Obiectivul este acela de a furniza valoare socială, rămânând totuși autosuficientă din punct de vedere financiar. Acest lucru este posibil prin combinarea activităților sociale cu cele orientate spre profit pentru a realiza auto-suficiența, a reduce dependența de donații sau fonduri guvernamentale și pentru a crește pontențialul de extindere a furnizării de valoare socială.

Caracteristicile antreprenoriatului social

Tabelul următor rezumă caracteristicile unice ale antreprenorilor clasici și cei sociali și identifică elementele susceptibile de a fi găsite în ambele categorii.

Tabel 3. Caracteristici unice și comune ale întreprinzătorilor clasici și sociali

Aflat încă în fază incipientă, antreprenoriatul social în România prezintă actual puține inițiative, dar în ultima perioadă s-au pornit tot mai multe discuții despre acest concept. Formele de antreprenoriat social sunt reprezentate de ONG-uri, SRL-uri, casă de ajutor reciproc, asociația profesională. Conform Roxanei Damaschin- Tecu, Enterprise Development Manager la NESsT România, principalul jucător din antreprenoriatul social autohton în România este reprezentat de către ONG-uri.

Potrivit datelor Global Entrepreneurship Monitor 48% din populația activă preferă să fie pe cont propriu, spre deosebire de media europeană de 37%. Motivul acestui rezultat ar putea fi datorat nivelului redus al salariilor, deși aproape jumătate din români afirmă că nu dispun de resursele financiare necesare pentru inițierea unei afaceri, un procent dublu față de Uniunea Europeană, unde doar 21% nu dispun de asemenea fonduri.

Antreprenoriatul social poate ajuta în dezvoltarea României, utilizând resursele comunității pentru a rezolva sustenabil problemele societății, datorită existenței unor surse de finanțare (în special Fondul Social European, dar și din cadrul proiectelor organizate de catre ONG-uri internaționale precum NESsT, ChangeMakers, etc).

În ciuda incertitudinilor legate de legislație și terminologie, numindu-le generic organizații non-profit, în România activează întreprinderi sociale.

Exemplele de antreprenoriat social dezvoltat în județul Sibiu, România

Magazinul Social – SOMARO

Anual, în Europa, sunt risipite aproximativ 90 de milioane de tone de alimente. Acest număr a alarmat Comisia Europeană, declarând oficial anul 2014 ca fiind Anul European împotriva risipei de alimente. Aproape o treime din produsele alimentare destinate consumului uman sunt risipite la nivel global – aproximativ 1,3 miliarde de tone pe an, potrivit FAO (The Food and Agriculture Organization of the United Nations).

SOMARO este o asociație privată, cu conducere proprie, nonprofit și independentă politic din România, fondată la inițiativa câtorva parteneri, în 2010. Organizația promovează conceptul de supermarketuri sociale și sprijină înființarea unui lanț de magazine cu produse de calitate superioară, în România. Acest proiect nu depinde de fondurile din sectorul public, el fiind finanțat prin sponsorizări și voluntariat.

În prezent, SOMARO deține trei supermarket-uri sociale în România: București, Satu-Mare și Sibiu.

Partenerii principali sunt: Katharina Turnauer Privatstiftung, Fundația ERSTE, ISOVOLTA AG, SOMA Austria, Ambasada Austriei la București, Primăria Sectorului 1 București, Caritas Satu Mare și Direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului (București Sector 1, Satu Mare, Sibiu)

Misiune

Magazinul SOMARO are în vedere trei aspecte principale:

Sprijinirea victimelor sărăciei: ajutarea clienților și a familiilor acestora cu mijloace de subzinstență extreme de limitate;

Redistribuirea produselor: SOMARO intervine în fluxul globalizat de bunuri, preia produsele afectate prin carențe de transport, depozitare sau comercializare și le distribuie în scop nobil;

Reducerea gradului de cerșit: restabilirea demnității indivizilor prin tratarea acestora ca și clienți, nu ca pe niște beneficiari ai ajutoarelor sociale.

Valorile promovate de către SOMARO

Mecanismul de funcționare

Magazinul SOMARO colectează de la diferite companii produse (alimente, de uz casnic, îmbrăcăminte, încălțăminte, etc) 100% adecvate consumului, dar care nu pot fi comercializate în alte magazine din cauza ambalajului deteriorat sau expirarea în curând a termenului de valabilitate. SOMARO comercializează aceste produse la prețuri semnificativ reduse către clienții cu venituri mici. O varietate de companii -supermarketuri, en gross-iști și producători sponsorizează acest tip de concept, contribuind astfel la buna funcționare a afacerii.

Mecanismul de funcționare este foarte ușor de realizat. Produsele care nu pot fi comercializate în magazinele clasice datorită deteriorării, apropierii termenului de valabilitate și depozitarea acestora pot genera costuri suplimentare pentru o organizație. Utilizând serviciile SOMARO, organizația reduce aceste costuri și poate chiar genera anumite venituri, sponsorizarea fiind deductibilă. Reprezentanții SOMARO se ocupă cu transportul și procedurile legale, contracte de sponsorizare și avize de expediție a mărfii. În concluzie, beneficiarii acestui tip de concept sunt atât clienții, cât și sponsorii SOMARO.

Produse alimentare

Se comercializează alimente de bază, cum ar fi făina, zahăr, ulei de gătit, dar și produse de patiserie, lactate, produse din carne, alimente congelate sau băuturi non-alcoolice.

Produse necomestibile

Pe lângă alimente, se comercializează și produse de uz casnic, îmbrăcăminte, încălțăminte și produse de igienă personal.

Beneficiari

În cooperare cu serviciile sociale, Caritas sau alte organizații sociale, SOMARO selectează persoanele și familiile beneficiare conform unei serii de criterii de selecție obiective. Pentru ca un număr cât mai mare de persoane să beneficieze de această oportunitate s-a implementat și un set de reguli: clientul poate achiziționa de maxim trei ori pe săptămână, valoarea cumpărăturilor însă trebuie să fie încadrată sub o anumită sumă totală. Datorită reducerilor semnificative de preț, clienții își pot umple coșurile fără nici o grijă la fiecare vizită.

Istoric

Moara Veche de la Hosman

Satul Hosman, face parte din comuna Nocrich, situat la 24km de municipiul Sibiu, în imediata apropiere a Văii Hârtibaciului. Atestat pentru prima dată în anul 1317, satul Hosman deține o istorie deosebită plină de evenimente controversante. În 1456, satul a fost distrus în totalitate de câtre Vlad Țepeș, ca opunere a acestuia de a i se supune domnitorului. Începând cu anul 1500, Hosman a început să fie din nou populat, ajungând în prezent la o populație de peste 700 de locuitori. În toți acești ani, au fost construite diverse locașuri de cult și monumente istorice.

Cu toate acestea, satul Hosman face parte din multitudinea de sate sărace prezente în România. Gradul de sărăcie și de excluziune socială a ajuns în 2012 la 42% din populație, în creștere față de anul precedent, când acest indicator se afla la 40,3%. Acest indicator plasează România pe primele locuri în Europa, România fiind depășită doar de Bulgaria, cu 49%, în timp ce media UE se situează în jurul a 25%.

România are cea mai mare cotă din UE de populație care trăiește în zonele rurale (45% din totalul populației) și, conform datelor INS pentru 2010, riscul de sărăcie extremă este 4 ori mai mare în zonele rurale (8,8%) în comparație cu zonele urbane (2,2%).

HOSMAN DURABIL este o asociația pentru susținerea dezvoltării a satului Hosman. Acesta susține conservarea patrimoniului construit și cultural precum și creșterea calității vieții în cadrul satului. Hosman Durabil este o asociație activă cu contacte internaționale care dorește să motiveze și să susțină tinerii din spațiul rural în dezvoltarea lor educativă și culturală.

În vedere revitalizării unei commune sărace, asociația a susținut mai multe proiecte, toate cu scopul principal de a ajuta la dezvoltarea comunității.

Un proiect finanțat de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein și Norvegiei, Moara de la Hosman are drept obiectiv să transforme un sat sărac și fără sperantă, de pe Valea Hârtibaciului, în atracție turistică atât pentru vizitatorii din țară, cât și pentru cei străini.

Punerea în funcțiune a Morii Vechi combină cel vechi cu cel nou, tehnologia cu cultura și oferă un impuls pentru economia locală al satului. În anul 2010, moara veche se transformă într-un “muzeu viu”.

Proprietarii afacerii sunt o echipă interetnică reprezentată de către un neamț, un țigan, un maghiar și un român. Aceștia au pornit de la simpla idee de a restaura o moară veche de peste 90 de ani, ajungând să salveze un sat de la sărăcie, prin crearea de noi locuri de muncă, utilizarea de produse locale și bineînțeles transformarea acestuia într-o atracție turistică atât pentru locuitorii României, cât și pentru turiștii străini.

Moara conține un circuit simplu pentru măcinat porumb și un circuit complet pentru măcinat grâu cu elevatore, sisteme de curățat semințele și o sită (fabricată în 1920 la Brașov) pentru 5 grade de faină ce a fost restaurată. Tot aici se află, într-un spațiu separat vechiul motor "Langen & Wolf", adus la Hosman după al II-lea război mondial. Motorul are în prezent funcție demonstrativă datorită vechimii lui și a consumului mare de combustibil.

Prin proiect s-a amenajat și încăperea fierăriei și dotarea acesteia cu instrumente de fierărie tradiționale. Fierăria mai dispune de un atelier cu câteva din sculele necesare oferite de Asociația "Casa calfelor Sibiu", precum și o batoză istorică nefunctională.

Complexul Moara Veche cuprinde, alături de moară și fierărie, și o brutărie și un magazin cu produse locale cu intrare de la stradă. Brutăria este una tradițională și dispune de un cuptor de coacere a pâinii pe lemne. Aici se prepară rețete tradiționale din zonă cu rol demonstrativ, dar și pentru a vinde în magazinul propriu produse sănătoase. Toate produsele sunt pregătite folosind ingredient bio, locale.

Pentru o atragere și o promovare mai puternică a acestui loc, la Hosman au loc diverse manifestări culturale precum Târgul meșteșugăresc, Ziua Morii și Transilvanian Brunch, în curtea Morii Vechi a fost amenajată o „șură culturală”, în spatele căreia se întinde o livadă cu meri.

Procesul de restaurare a morii vechi și atragerea turiștilor spre acest loc, a adus comunității beneficii enorme prin crearea de noi locuri de muncă, recondiționarea caselor și a întregului sat. De asemenea, s-au dezvoltat noi oportunități de afacere, cum ar fi deschiderea unor pensiuni pentru cazarea turiștilor, magazine de suveniruri, punct de ghid touristic, realizarea de diverse concerte și activități culturale.

Cercetare pe bază de chestionar privind determinarea nivelului de cunoaștere și a abilităților deținute de către studenți în antreprenoriatul social

Metodologia cercetării și stabilirea obiectivelor

Un pas în dezvoltarea studiului a fost realizarea unei cercetării cantitative, de profunzime, concluzivă care presupune intervievarea unui număr mare de persoane, datele putând fi analizate din punct de vedere statistic.

Cercetarea proiectată vizează următoarele aspecte:

nivelul de cunoaștere asupra conceptului de antreprenoriat social în rândul studenților de la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu;

gradul de interes față de acest concept;

înclinația studenților spre acest tip de afacere.

Modalități de colectare a datelor

Date primare: informații obținute din analiza chestionarelor

Date secundare: informații obșinute potrivit enciclopediei on-line, articole ziar, etc.

Chestionarul conține întrebări închise, acestea fiind elaborate în funcție de obiectivele cercetării și sunt formulate clar și concis, asfel încât respondentul să înțeleagă scopul întrebării adresate și cercetătorul să obțină exact informațiile de care are nevoie.

În chestionar se regăsesc:

formula de început – în care este prezentat scopul cercetării;

întrebări de introducere – prin care respondentul este familiarizat cu subiectul cercetării întrebări de conținut – care raspund la obiectivele cercetării;

întrebări de clasificare – prin care cercetătorii află caracteristicile respondențiilor.

Chestionarul a fost realizat cu ajutorul programului Google Docs, care, în urma completării de către respondenți, generează automat statistici privind răspunsurile acestora.

Metoda aleasă pentru distribuirea chestionarului a fost prin intermediul rețelei de socializare Facebook. În prezent, aproape toți studenții dețin un cont pe această rețea, timpul petrecut în mediul online devenind un element de trend în rândul acestora.

Piața țintă este reprezentată de studenții Universității Lucian Blaga din Sibiu,

Informațiile au fost culese prin metoda sondajului online de către un operator de interviu;

Durata medie de completare a unui chestionar este de 10 minute.

Chestionarul a avut un total de 220 de respondenți, reprezentați de studenți de la cele 8 facultăți din cadrul ULBS. (figura 3)

Fig.3 – Grupe de vârste

Chestionarul a fost aplicat unui numar de 220 de studenți de diferite vârste, din care 40% au fost femei, iar 60% au fost de sex masculin.

Analiza și interpretarea rezultatelor

Condiții actuale pentru a demara o afacere

Politica Guvernului României în ceea ce privește mediul de afaceri este centrată pe susținerea întreprinzătorilor privați și pe stimularea liberei inițiative.

Acțiunile Guvernului urmăresc consolidarea unui mediu de afaceri stabil și predictibil, eliminarea monopolurilor de stat nejustificate din punct de vedere economic, consolidarea liberei competiții, creșterea transparenței mediului de afaceri și a politicilor guvernamentale, respectiv a politicii monetare, precum și liberalizarea pieței muncii.

Institutul Național de Statistică a anunțat că Produsul Intern Brut a crescut în primul trimestru al acestui an cu 0.1% față de ultimele trei luni din 2013 și cu 3.8% comparativ cu primul trimestru de anul trecut. În trimestrul III al anului 2013 România a înregistrat cea mai mare creștere PIB din toată Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, românii nu cred în această creștere. Un sondaj realizat de către Eurobarometru arată că 41% dintre români au o părere proastă despre situația economică actuală, iar 31% cred că situația va fi mai rea în următorul an.

În această categorie se plasează și studenții din cadrul ULBS, un procent de 53% dintre aceștia consideră situația economică actuală ca fiind una nefavorabilă pentru demararea unei afaceri.

Bariere în dezvoltarea antreprenoriatului (figura 4):

Accesul la finanțare: găsirea fondurilor necesare pentru a porni o afacere reprezintă bariera principală. Fără aceste fonduri, nici o persoană nu poate iniția, organiza sau dezvolta o afacere cu scopul de a vinde un produs/serviciu;

Taxe și impozite: nivelul taxelor și impozitelor în România a atins un nivel ridicat, iar corupția și ineficiența existentă la nivelul instituțiilor publice au un impact negativ asupra posibilităților de dezvoltare ale propriilor afaceri;

Lipsa competențelor necesare: conexiunea slabă între mediul academic și mediul de afaceri poate duce la un nivel scăzut în ceea ce privește dezvoltarea caracteristicilor necesare pentru a deveni un antreprenor;

Relația cu clienții: strategia de a afla cât mai multe informații despre nevoile și comportamentul clienților, cu scopul de a dezvolta relații puternice cu aceștia.

Fig.4 – Bariere în dezvoltarea antreprenoriatului

Pasiune versus afacere

Antreprenoriatul începe cu vise. O idee, o pasiune reală, punerea în pratică a unui vis reprezintă pricipalul scop al inițierii unei afaceri, conform respondenților (54%). Conform studiului, una dintre cele mai importante calități asociată cu succesul antreprenorial este pasiunea. Atunci când indivizii sunt total dedicați misiunii afacerii și sunt implicați în bună-starea ei, aceștia au șansa cea mai bună de a reuși. De obicei, antreprenorii sunt preocupați mai mult de ceea ce fac, valoarea câștigului ocupând de cele mai multe ori un loc secundar în atingerea obiectivelor.

Dacă istoria economiei a reținut până acum că modele de succes, inițiativele antreprenoriale ale unor persoane pasionate de o activitate sau de un domeniu de interes anume, care au transformat acest interes într-o activitate generatoare de profit, așa cum este exemplul lui Bill Gates în privința construirii Microsoft sau al regretatului Steve Jobs, creatorul Apple, este din ce în ce mai evident că în actualitatea socială și economică a pieței muncii, putem vorbi de o creștere semnificativă a interesului pentru explorarea oportunităților antreprenoriale indiferent de domeniul de activitate de interes pentru persoana respectivă.

Asemenea oameni reprezintă un model de urmat în viață, o sursă de inspirație pentru cei cu idei și pasiuni. Peste jumatate din studenții chestionați consideră afacerea drept mod de punere în practică a unui vis. Dupa cum se poate observa în figura 5, cel mai important factor într-o afacere este pasiunea pentru un anumit domeniu de afaceri, combinată totuși cu un gram de rațiune.

Fig. 5 – Pasiune vs Afacere

Competențe și abilități

Întreaga comunitate de antreprenori prezintă anumite competențe și caracteristici commune, însă există și o gama largă de individualism printre aceștia. De exemplu, în sport, unii sportivi sunt mai buni deoarece iubesc acel sport și sunt antrenați să-l joace cât mai bine. Ei își dezvoltă în continuu abilitățile. Alții posedă un talent natural și nu sunt nevoiți a se antrena atât de intens.

În ceea ce privește antreprenorii, situația se prezintă exact la fel. Unii primesc o instruire formală prin dezvoltarea competențelor sau au un fler natural, pe când alții încalcă orie regulă sau concep abordări neobișnuite pentru a avea succes.

Pentru a reuși în mediul business, antreprenorii trebuie să împărtășească anumite trăsături comune. Printre aceste abilități se numară: leadership-ul, munca în echipă, rezistența la stres, asumarea riscului, responsabilitate și independența. Respondenții au fost rugați să evalueze pe o scară de la 1 la 5 (dezacord total – acord total) gradul în care sunt de acord cu afirmațiile legate de abilitățile necesare. Rezultatele obținute sunt prezentate în figura 6.

Fig 6 – Competențe și abilități

Asumarea responsabilității este o caracteristică fundamentală, majoritatea celor chestionați își asumă reponsabilitatea pentru munca proprie, dar peste 30%, nu și pentru responsabilitățile privind comunitatea. Un procent de 80% dintre persoanele chestionate prezintă abilități de creativitate și inovare, căutând mereu soluții noi pentru problemele existente.

A lucra pe cont propriu prezintă, bineînțeles, și unele dezavantaje, cum ar fi stresul, atât din punct de vedere financiar, cât și de reușită personală, orele prelungite de lucru sau găsirea în permanență a unor noi soluții.

Toate aceste elemente nu reprezintă un punct slab în privința respondenților, aceștia sunt dispuși să muncească din greu și să inoveze mereu pentru a obține ceea ce își doresc.

Persoanele cu abilitățile și competențele necesare prezintă șanse mult mai mari în a deveni antreprenori de succes. În evaluarea situației educație antreprenoriale românești, persoanele chestionate au fost rugate să precizeze ce aptitudini consideră necesare a fi dezvoltate pentru a porni o afacere. Sumarul rezultatelor arată pe primul loc necesitatea dezvoltării unei cunoașteri mai bune a domeniului în care se va dezvolta afacerea, urmată de un sistem optim de management și leadership.

Cultura antreprenorială

Un rol important îl joacă și cultura antreprenorială, în România antreprenorii prezentând un grad înalt de apreciere în societate. Sumarul rezultatelor privind cultura antreprenorială este prezentat în figura 7.

Fig. 7 – Cultura antreprenorială

O cultură antreprenorială se referă la un sistem de valori comune, credințe și norme ale membrilor unei comunități. Valorificarea creativității, credința în inovare și valorificarea oportunităților de piață reprezintă tipul de comportament necesar pentru a face față problemelor de supraviețuire și prosperitate, a incertitudinii mediului și a amenințărilor aduse unei comunități.

O comunitate puternică este reprezentată de indivizi. Oamenii de orice vârstă simt nevoia unui sentiment de apartenență. A face parte dintr-o comunitate puternică, oferă acestor oameni oportunitatea de a avea o viață mai fericită și mai sănătoasă.

Ideea de comunitate poate apărea, pur și simplu, cu scopul de a sprijini și de a interacționa pozitiv cu alte persoane care prezintă un interes comun. Un procent de 75% din studenții ULBS își doresc să facă parte dintr-o astfel de comunitate, dorind, de asemenea, să contribuie la dezvoltarea puternică a acelei comunități.

"Voluntariatul este activitatea desfasurată din proprie initiațivă, de orice persoana fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestație materială."

Voluntariatul îmbină de fapt acumularea unei experiențe profesionale, o dezvoltare personal și abilitatea de a ajuta sau de a susține necondiționat o cauză. El reprezintă una dintre cele mai bune metode de dezvoltare personală și profesională, oferă ocazia de a cunoaște noi domenii de activitate și arată cum poți ajuta la dezvoltarea comunității. În județul Sibiu, își au sediul o multitudine de ONG-uri pe diferite domenii de activitate, o ocazie avantajoasă pentru studenții din ULBS care au participat în procent de 81% la acțiuni de voluntariat.

Leadership, creativitate, muncă în echipă, flexibilitate, toate aceste abilități pot fi câștigate cu ușurință prin intermediul voluntariatului. Aceste cunoștințe necertificate sunt rareori învățate prin educație formală, dar reprezintă elemente critice în societatea de astăzi.

Fiind un concept relativ nou pe piața României, doar jumătate din respondenți au cunoștințe privind antreprenoriatul social. Însă conform denumirii, este ușor a se interpreta scopul acestui tip de afacere: derularea unor activități generatoare de profit pentru rezolvarea unor probleme sociale (79%).

Key-players în antreprenoriatul social

"Se poate vorbi de antreprenoriat social și în cazul unui freelancer sau al unei persoane fizice autorizate (PFA), și în cazul unui ONG, al unei firme sau asociații familiale, al unui IMM, al unei cooperative ori SRL. Nu natura, ci obiectivele și performanța sociala definesc antreprenoriatul social”, a declarat Bogdan Diaconu, co-fondator al agenției de consultanță de CSR Sustainable & Responsible Management, într-un interviu acordat pentru site-ul Start-ups.ro.

În prezent, în România, cel mai important jucător din antreprenoriatul social este reprezentat de catre ONG. În ceea ce privește respondenții, (figura 8)aceștia au plasat pe primul loc, în a practica antreprenoriat social, organizațiile non-guvernamentale, urmate de către persoanele fizice autorizate, societățile cu răspundere limitată și casele de ajutor reciproc.

Fig.8 – Key-players în antreprenoriatul social

Fonduri de finanțare

Una dintre problemele cele mai des întâlnite, atunci când vine vorba despre antreprenoriatul social, este găsirea unei surse de finanțare. De la rampa de lansare și supraviețuire, până în momentul atingerii pragului de rentabilitate, orice afacere necesită un fond financiar, de care, din păcate, nu dispune orice individ. Pentru a rezolva aceste probleme și pentru a susține dezvoltarea unei economii durabile, au aparut pe piață diferite fonduri de investiții. Cele mai cunoscute sunt reprezentate de fondurile europene nerambursabile. (figura 9)

Fig.9 – Fonduri de finanțare

România dispune de fonduri europene în valoare de 40 miliarde de euro, pentru anii 2014-2020. Aceste fonduri vor fi folosite în scopul demarării celor mai bine gândite afaceri.

Accesare de fonduri europene înseamnă, de fapt, solicitarea de către persoanele interesate a unor subvenții financiare pentru investiții avantajoase. Aceste fonduri au scopul de a sprijini financiar, în special, zonele mai puțin dezvoltate. Pe lângă Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), Fondul European pentru Pescuit (FEP), Fondul de Coeziune (FC), datorită extinderii rapide a conceptului de antreprenoriat social, în anul 2013, a fost adoptat Fondul European de Antreprenoriat Social (EUSef).

Dezvoltarea unei afaceri

Fig. 10 – Angajat vs. Antreprenor

Potrivit datelor Global Entrepreneurship Monitor (figura 10) 48% din populația activă a României preferă să fie pe cont propriu, spre deosebire de media europeană de 37%. În cazul studenților chestionați, un procent de 43% sunt interesați în a-și dezvolta o afacere în perioada imediat următoare, iar 13% dintre aceștia se orientează spre o afacere socială.

Concluzii și recomandări

Conceptul de antreprenoriatul social, tot mai des utilizat, ar putea reprezenta oportunitatea pe care oamenii din România o asteaptă. Acest tip de antreprenoriat utilizează resursele comunității pentru a rezolva sustenabil problemele societății, datorită existenței unor surse de finanțare (în special Fondul Social European, dar și din cadrul proiectelor organizate de catre ONG-uri internaționale precum NESsT, ChangeMakers, etc).

În societatea modernă, antreprenoriatul social oferă o formă altruistă de antreprenoriat concentrată pe beneficiile pe care societatea le-ar putea culege. Antreprenorial devine un demers social atunci când transformă capitalul social într-un mod care afecteaza pozitiv societatea. Este privit ca un concept avantajos, deoarece succesul antreprenoriatului social depinde de mulți factori ce țin de impactul social pe care întreprinderile tradiționale corporative nu le au ca prioritate.

Antreprenoriatul social se poziționeaza tot mai puternic ca un sector de nișă, devenind un concept atrăgător atât pentru ONG-uri, cât și pentru mediul de afaceri clasic. Principalul jucător pe acest sector este reprezentat de către ONG.

Exemplele pozitive de antreprenoriat social reprezintă principala sursă în promovarea acestui tip de afacere. Deși aceste afaceri contribuie aparent doar local la dezvoltarea unei comunități, ele pornesc un lanț de evenimente și acțiuni, care duc într-un final la o creștere economică vizibilă.

Pentru a avea succes în mediul business, antreprenorii trebuie să împărtășească anumite trăsături comune. Printre aceste abilități se numară: leadership-ul, munca în echipă, rezistența la stres, asumarea riscului, responsabilitate și independența.

Conform datelor obținute, studenții din cadrul Universității Lucian Blaga din Sibiu prezintă un interes semnificativ către acest concept, fiind dispuși și chiar dornici să își dezvolte cunoștințele necesare pentru a reuși pe acest sector de piață.

În urma analizei efectuate, putem concluziona că îmbunătățirea accesului la surse de finanțare reprezintă principala prioritate pentru politicile publice. Acest lucru este posibil prin îmbunătățirea accesului la informatie și oferirea de consiliere pentru startup-uri.

Cadrul legislativ, problemele legate de taxele și barierele administrative se pot rezolva prin implementarea unor regimuri de taxare eficiente și prin reducerea birocrației și a corupției.

Îmbunătățirea educației antreprenoriale este, de asemenea, un factor decisiv. Este necesară o îmbunătățire rapidă a calității educației, prin crearea unei legaturi puternice între mediul academic și cel de afaceri. Programa de studii ar trebui adaptată nevoilor actuale, ducând astfel la crearea de noi lideri cu cunoștințe și aptitudini deosebite, capabili să înțeleagă fundamentul antreprenoriatului social și care să aducă schimbări benefice în societate.

Prin implementarea unor sesiuni de training, competiții, informarea cu privire la sursele de finanțare și importanța ajutării unei cauze sociale sau durabile, este posibilă o dezvoltare semnificativă a mediului economic și bineînțeles a celui social.

ANEXE

Chestionar “Antreprenoriat social”

Afacerile sociale au devenit în ultimii ani un concept tot mai interesant în lume. Noutatea conceptului constă în estomparea granițelor dintre sectorul business și cel social. Este un model de business inovator, care vizează atât obiective de impact social, cât și obiective de auto-susținere financiară.

Chestionarul următor are ca scop determinarea nivelului de cunoaștere, gradul de interes și identificarea abilităților deținute de către studenții din ULBS, în ceea ce privește antreprenoriatul social.

Cum consideri condițiile actuale pentru a demara o afacere:

Foarte favorabile

Favorabile

Nefavorabile

Foarte nefavorabile

Nu cunosc legislația românească privind antreprenoriatul

Care este problema cheie cu care se confruntă un antreprenor:

Finanțare

Relația cu clienții

Lipsa unui produs/serviciu de calitate

Contribuții și impozite la bugetul de stat

Lipsa competențelor necesare

Ce sursă ai alege să îți finanțezi ideea de afaceri?

Părinți

Salariu

Credit bancar de nevoi personale

Business angels (investitori privați)

Accesare fonduri nerambursabile

O afacere înseamnă pentru tine:

Aprecierea celorlalți

Satisfacție pentru ca ajuți alți oameni și aduci o schimbare în societate

Să câstigi mulți bani

Să fiu mai bun decât prietenii mei

Punerea în practică a unei idei/vis

Ti-ai dori ca afacerea ta să aiba legatură cu o pasiune de-a ta / hobby?

Parțial afacerea trebuie să fie în legatură cu pasiunea mea pentru ceva

Mă gândesc să dezvolt o afacere care este direct legată de pasiunile mele

Afacerile și pasiunea nu au nimic in comun

E important să fiu pasionat de ceea ce fac

Afacerea poate să fie legată de pasiune, dar are de-a face mai mult cu rațiunea

În acest moment ce abilitați de antreprenoriat consideri că trebuie să îți dezvolți:

Leadership

Cunoașterea domeniului in care vreau să fac afacerea

Competențe manageriale

Perseverență

Responsabilitate

Cunoștințe generale despre antreprenoriat

Vă rugăm să apreciați, bifând una dintre rubricile corespunzătoare, în ce măsură sunteți deacord cu următoarele afirmații:

Vă rugăm să alegeți, bifând una din rubricile corespunzătoare, răspunsul la următoarele întrebări:

Ai auzit de conceptul de antreprenoriat social până acum:

Da

Nu

Care crezi că este scopul principal al unei întreprinderi sociale:

Maximizarea profitului prin utilizarea tuturor resurselor

Derularea unor activități generatoare de profit pentru rezolvarea unor probleme sociale

Oferirea unui produs/serviciu de calitate cu preț redus

Faimă și recunoaștere

Cine poate practica antreprenoriatul social?

ONG (organizație non-guvernamentală)

PFA (persoană fizică autorizată)

SRL (societate cu răspundere limitată)

CAR (casa de ajutor reciproc)

De care dintre următoarele surse de finanțare ai auzit:

Fabricat în Tara lui Andrei

Changemakers

Fundația Unicredit

Fonduri europene

Altele

Ești interesat să îți dezvolți propria afacere în următoarea perioadă?

Da

Nu

Am încercat și am renunțat

Nu m-am hotărât încă

Dacă da, te-ai gândit ca aceasta să fie o întreprindere socială?

Da

Nu

Nu m-am hotărât încă

Date generale:

Facultatea la care ești student:

Facultatea de Teologie

Facultatea de Drept

Facultatea de Litere si Arte

Facultatea de Științe Socio-Umane

Facultatea de Inginerie

Facultatea de Științe

Facultatea de Medicină

Facultatea de Științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului

Facultatea de Știinte Economice

Anul de studiu:

I

II

III

IV

V

VI

Master anul I

Master anul II

Vârsta:

18-20

21-23

24-26

Peste 26

Sexul:

Feminin

Masculin

BIBLIOGRAFIE

Partea A

1. Albu, I., ș.a – Proiectarea asistată de calculator a mașinilor-unelte, Ed. Tehnică, Buc., 1984.

2. Ciocîrdia, C. – Tehnologia prelucrării carcaselor, Editura Tehnică, București, 1982.

3. Ciocîrdia, C. – Tehnologia construcților utilajului agricol, Ed. Tehnică, București, 1982.

4. Domșa, A., ș.a – Materiale metalice în construcția de mașini, Ed. Tehnică, Buc., 1980.

5. Drăghici, Gh. – Bazele teoretice ale proiectării proceselor tehnologice în construcția de mașini, Ed. Tehnică, București, 1971.

6. Drogu, D. – Toleranțe și măsurători tehnice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980.

7. Dușe, D, M. Bologa Tehnologii de prelucrare tipizate, Editura Universității din Sibiu, 1995.

8. Epureanu, Al. – Tehnologia construcților de mașini, Ed. Didactică și Pedagocică, Buc., 1980

9. Gavrilaș, I., Voica, N. –Tehnologia pieselor de tip arbore, bucșă și disc pe mașini-unelte clasice și cu comandă program, Ed. Tehnică, București, 1975.

10. Georgescu, G.S. – Îndrumător pentru atelierele mecanice, Ed. Tehnică, Buc., 1978

11. Lăzărescu, I., Ștețiu, Gr., Cotarea tehnologică și cotarea funcțională, Ed. Tehnică, Buc, 1973.

12. M.I.C.M – Normative unificate de timpi auxiliari la mașini-unelte.

13. M.I.C.M – Norme de tehnica securității muncii în întreprinderile constructoare de mașini.

14. Oprean, C., Lăzărescu, L., ș.a – Teoria și practica sculelor așchietoare, vol. II, Proiectarea sculelor așchietoare I, Ed. Universității din Sibiu, 1994.

15. Petriceanu, Gh. – Proiectarea proceselor tehnologice și reglarea strungurilor automate, Ed. Tehnică, București, 1974.

16. Picoș, C., ș.a – Calculul adaosurilor de prelucrare și al regimurilor de așchiere, Ed. Tehnică, București, 1974.

17. Picoș, C. s.a – Norma tehnică pentru prelucrări prin așchiere, vol. I, Editura Tehnică, București, 1979.

18. Picoș, C. s.a – Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere, vol. II, Editura Tehnică, București, 1982

19. Picoș, C., s.a. Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin așchiere, II. Chișinău, Editura "Universitas", 1992.

20. Popescu, I; Fetche, V. – Regimuri de așchiere pentru prelucrări pe mașini-unelte, vol II I.Î.S. Sibiu, 1980

21. Popescu, I., Dârzu V. – Regimuri de așchiere pentru prelucrări pe mașini-unelte, vol II, I.Î.S. Sibiu, 1980.

22. Popescu, I. – Tehnologia construcților de mașini, Bazele teoretice, vol. I și II, I.Î.S. Sibiu, 1980.

23. Popescu, I., Dîrzu, V., Radu, V. – Regimuri de așchiere pentru prelucrări pe mașini-unelte vol. III, I.Î.S. Sibiu, 1982.

24. Pruteanu, O., ș.a – Tehnologia fabricării mașinilor, Ed. Didactică și Pedagogică, Buc., 1981.

25. Ștețiu, Cosmina Elena – Control tehnic, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980.

26. Ștețiu, Cosmina Elena, Oprean, C. – Măsurători geometrice în industria constructoare de mașini, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1988.

27. Ștețiu, G. s.a – Teoria și practica sculelor așchietoare, vol II. Elemente de Teoria așchierii metalelor, Editura Universității din Sibiu, 1994.

28. Ștețiu, G., Lăzărescu, I., ș.a – Teoria și practica sculelor așchietoare , vol. III, Proiectarea sculelor așchietoare II, Ed. Univ. din Sibiu, 1994.

29. Urdaș, V. – Tratamente termice, I.Î.S Sibiu, 1978.

30. Vlase, A. s.a – Regimuri de așchiere, adaosuri de prelucrare și norme tehnice de timp, vol. I, Editura Tehnică, București, 1984, vol II, Ed. Tehnică, București, 1985

31. Vlase, A., ș.a – Tehnologii de prelucrare pe strunguri. Îndrumar de proiectare, Ed. Tehnică, București, 1989.

32. Vlase, A. s.a – Tehnologii de prelucrare pe mașini de găurit. Îndrumar de proiectare, Editura Tehnică, Buurești, 1994.

33. Vlase, A. s.a – Tehnologia construcțiilor de mașini, Editura Tehnică, București, 1989.

34. Dușe, D., Dârzu, V. – Tehnologii de prelucrare, vol. I, Ed. Univ. din Sibiu, 2001.

35. Popescu, I., Dușe, D. – Tehnologii moderne de fabricație a produselor, vol. I, Ed. Univ. “L. Blaga” Sibiu, 2003.

36. Popescu, I., Minciu, C., Tănase, I., Brândașu, D., ș.a – Scule așchietoare. Dispozitive de prindere a sculelor așchietoare. Dispozitive de prindere a semifabricatelor. Mijloace de măsurare. Element pentru proiectarea tehnologiilor, vol. I, Editura Matrix, București, 2005.

Partea B

Sursă cărți și articole

Țuturea M., Miricescu D., 2011 – Compendiu de management strategic, Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu;

Crainer, Stuart, Dearlove, 2000, Generation Entrepreneur, Editura Des;

Țuturea M., ș.a., 2002- Management: Elemente fundamentale, Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu;

Cantillon, R., 1755/1931, Essai sur la nature du commerce en general, Editura MacMillan;

Dumitrașcu, Dan; Vîrvorea, Daniela Popa, 2003, Managementul afacerilor mici și mijlocii, Editura Universității "Lucian Blaga" din Sibiu;

JOSÉ ERNESTO AMORÓS, NIELS BOSMA, 2013, GEM 2013 Global Report, Global Entrepreneurship Monitor;

Martin, R. L., & Osberg, S., 2007, Social entrepreneurship: The case for definition. Stanford social innovation review, University of Victoria;

UNCTAD, 2004, Entrepreneurship and economic development: The empretec Showcase, Geneva;

Dees, J. Gregory, 1998, The Meaning of Social Entrepreneurship, Kauffman Foundation and Stanford University;

Cătoiu I., ș.a., – 2002, Cercetări de marketing, Editura Uranus, București;

Cernușcă D., Thistletwaite P., 2001, – Cercetarea de marketing, o abordare integrativă, Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu;

Țuturea M., 2002, – Management strategic, Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu;

Brândașu, Cernușcă, 2001,- Marketing, Editura Universității „ Lucian Blaga” din Sibiu.

Sursă internet

http://en.wikipedia.org/wiki/Victor_Kiam , accesat în data de 03.03.2014

http://www.startups.ro/analize/ce-este-antreprenoriatul-social, accesat în data de 10.03.2014

http://www.cipe.org/essay/Promoting%20an%20entrepreneurial%20culture%20in%20Kenya.pdf, accesat în data de 23.05.2014

http://www.startups.ro/analize/cat-de-dezvoltat-este-antreprenoriatul-social-in-romania, accesat în data de 20.05.2014

http://ec.europa.eu/food/food/sustainability/index_en.html, accesat în data de 25.05.2014

http://somaro.org/, accesat în data de 03.04.2014

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Hosman, accesat în data de 17.05.2014

http://www.capital.ro/harta-saraciei-in-romania-190643.html, accesat în data de 24.05.2014

http://www.moara-veche.ro/, accesat în data de 18.03.2014

http://www.mae.ro/node/1415, accesat în data de 30.04.2014

http://stirileprotv.ro/special/romania-conduce-in-europa-la-crestere-economica-si-in-2014-cat-de-mult-produce-industria-romaneasca-dupa-iesirea-din-criza.html, accesat în data de 30.04.2014

http://www.antreprenor.upb.ro/resurse/Studiu%20rezumat.pdf, accesat în data de 30.05.2014

http://www.ey.com/GL/en/Services/Strategic-Growth-Markets/EY-G20–Entrepreneurship-culture, accesat în data de 24.05.2014

http://www.financiarul.ro/2013/12/05/cum-sa-obtii-fonduri-europene-din-2014-ghid/, accesat în data de 04.05.2014

OPIS

Proiectul conține:

-parte scrisă : 134 pagini

-Figuri: 21 bucăți

-Tabele: 17 bucăți

-parte grafică:

-Formate A0 (film tehnologic): bucăți

-Formate A1: bucăți

-Formate A3: bucăți

-Formate A4: bucăți

Data: 24.06.2014 Semnătura,