Partea I Considerații generale [311553]

CUPRINS

Partea I – Considerații generale

Lista tabele si figuri

CAPITOLUL 1 SCURTĂ CARACTERIZARE A ZONEI GEOGRAFICE ÎN CARE ESTE AMPLASATĂ SOCIETATEA S.C. AGRODOR-TRANS S.R.L.

1.1 Situația geografică și organizatoare a S.C. Agrodor-Trans S.R.L.

1.1.1. [anonimizat] a societății

1.2. Principalele caracteristici ale regiunii

1.2.1. Relieful

1.2.2. Geomorfologia și hidrologia zonei

1.3. Principalele caracteristici ale climei

1.3.1. Regimul temperaturilor

1.3.2. Regimul pluviometric

1.3.3. Solurile

1.3.4. Regimul eolian

1.3.5. Flora spontană din zonă

Capitolul 2 TEHNOLOGII DE MECANIZARE UTILIZATE PENTRU PREGĂTIREA PATULUI GERMINATIV ÎN VEDEREA SEMĂNATULUI

2.1. Note generale

2.2. Tehnologia de pregătire a patului germinativ la cerealele păioase

2.3. Tehnologia de pregătire a patului germinativ la cerealele de toamnă

2.3.1. Sistemul de lucări pentru pregătirea patului geminativ în funcție de planta premergătoare

2.3.1.1. Sistemul de lucrare a solului după premergătoarele târzii

2.3.1.2. Sistemul de lucrare a solului după plante perene

2.4 Tehnologia de pregătire a patului germinativ pentru semănat cereale de toamnă aplicată la S.C. Agrodor-Trans S.R.L.

Capitolul 3 MAȘINI UTILIZATE LA LUCRĂRILE SOLULUI ÎN VEDEREA PREGĂTIRII PATULUI GERMINATIV

3.1. Plugul purtat pe tractor RABE 4 trupițe

3.1.1. Exploatarea plugului RABE 4 trupițe

3.2. Plugul reversibil RABE (6 trupițe)

3.3. Grapa cu discuri GD-3,2

3.4. Grapa cu discuri grea GDG-4,2 (KNOVHE 6M)

3.5. Combinatorul KNOKE 6M

3.5. Tăvălugi

Partea a II a- CONTRIBUȚII PROPRII

DESCRIEREA ECHIPAMENTELOR UTILIYATE LA SEMĂNATUL CEREALELOR PĂIOASE ÎN CADRUL ÎNCERCĂRILOR

4.1. Semănătoarea universală purtată SUP 29

4.2. Semănătoarea pneumatică universală RABE TURBODRILL 6000

4.3. Pregătirea pentru lucru și exploatarea semănătorilor SUP 29 și RABE TURBODRILL 6000

4.3.1. Reglajele semănătorii SUP 29

4.3.2. Programul electronic de semănat a semănătorii (program gestionare semănat) RABE TURBODRILL 6000

Capitolul 5

Rezultate experimentale privind comportarea În exploatare a semĂnĂtorilor pentru cereale pĂioase

SUP-29 Și rabe turbodrill 6000

5.1. Scopul lucrării 38

5.2. Condițiile de experimentare și metoda de lucru 39

5.3. Stabilirea indicilor calitativi de lucru 41

5.3.1. Adâncimea de lucru 41

5.3.2. Distanța între rânduri 42

5.3.3. Gradul de acoperire a semințelor 47

5.3.4. Uniformitatea de repartiție a plantelor pe rând 48

5.3.5. Instabilitatea normei de semănat 48

5.3.6. Uniformitatea de distribuție a semințelor pe lățimea de lucru a semănătorii 49

5.4. Indicii energetici 50

5.4.1. Patinarea roților motrice 50

5.4.2. Lățimea efectivă de lucru a semănătorilor 51

5.4.3. Viteza de lucru efectivă a agregatului 52

5.5. Indicii de exploatare ai agregatelor de semănat 52

5.5.1. Capacitatea de lucru reală 53

5.6. Eficiența economică a celor două variante de semănat 56

Capitolul 6

CONCLUZII ȘI PROPRUNERI 58

Bibliografie 59

Partea I Considerații generale

CAPITOLUL 1

SCURTĂ CARACTERIZARE A ZONEI GEOGRAFICE ÎN CARE ESTE AMPLASATĂ SOCIETATEA S.C. AGRODOR-TRANS S.R.L.

1.1 Situația geografică și organizatoare a S.C. Agrodor-Trans S.R.L.

1.1.1. [anonimizat] a societății

Societatea Comercială "Prodagro" S.A. [anonimizat], a luat ființă pe baza H.G. nr. 266/1991, ca urmare a aplicării prevederilor Legii 31/1990. Durata de activitate a societății este nelimitată.

Capitalul social al S.C."Prodagro"S.A.,la înființare a fost de 187.200 mii lei.

Actualul patrimoniu al societății comerciale provine de la fostul I.A.S. Zorleni prin transformarea conform Legii nr. 15/1990 în societate comercială și prin cumpărarea unor active de la fostele CAP-uri desfințate.

Din anul 1991, S.C. s-a dezvoltat prin prelucrarea unui număr de 10 ferme de vaci și una viticolă de la CAP-urile desfințate. La aceasta se adaugă preluarea în arendă a 4979 ha agricole de la deținătorii particulari.

Societatea a fost o unitate de dimensiuni mari, care a avut o exploatare peste 15.000 ha agricole, cu un capital social de peste 115 miliarde lei, cu 2189 salariați și a realizat în anul 1994, an cu realizări maximale, venituri totale de peste 5,7 miliarde lei (18,8 milioane USD); fiind mare producătoare de cereale panificabile și furajare, lapte, carne bovine, lână, fructe și struguri.

Pentru a face față dificultăților de ordin financiar și a se adopta mai bine cerințelor pieței, societatea comercială și-a diversificat activitatea pe seama extinderii zootehniei, viticulturii, pomiculturii, legumiculturii, precum și inițierea dezvoltării rețelei proprii de desfacere. În această tendință datorită mediului economic foarte dur într-o economie de piață și a unui management deficitar, societatea a vândut aproape tot potențialul de animale productive; a intrat într-un declin galopant, procedura de faliment sau vânzare-privatizare fiind începută din anul 1996.

Pentru respectarea tehnologiilor de cultură și încadrarea lucrărilor agricole, pe cât posibil, în epoca optimă, S.C. Agrodor Trans S.R.L., are în dotare proprie următoarea bază materială:

Tabelul 1.1

Baza tehnico-materială a S.C. Agrodor Trans S.R.L.

În vârfurile de campanie, când utilajele proprii nu sunt suficiente, se apelează la închirierea mașinilor necesare de la celelalte ferme ale societății. În acest fel se reușește ca lucrările să fie făcute la timp și de bună calitate.

S.C. Agrodor Trans S.R.L.cu o suprafață agricolă de 1214 ha (din care arabil 980 ha), este situată pe raza administrativă a comunelor Banca și Șuletea (satele Țifu și Sârbi), fiind amplasată de o parte și de alta a DN 24 Bârlad-Vaslui.

Este străbătută de râul Bârlad care curge aproximativ paralel cu drumul mai sus amintit. Din această cauză ferma dispune de terenuri plane (circa 320 ha) dar și de terenuri în pantă (până la 15%).

Ferma cultivă anual cca.320 ha cu grâu, 400 ha cu porumb boabe și cu porumb pentru siloz, 140 ha cu floarea soarelui, soia 60 ha și 60 ha cu diferite plante furajere.

Ferma are și un sector zootehnic cu cca. 150 taurine.

Cu toate condițiile nefavorabile ferma obține producții acceptabile, 2800-3200 kg/ha grâu, 3000-3500 kg/boabe/ha la porumb, 1500-1900 kg/ha floarea soarelui și 1800-2100 kg/ha la soia.

Aceste producții realizate îi permit fermei respective să încheie anul agricol cu un bilanț contabil pe linie de plutire.

Suprafața ocupată de principalele culturi este de 980 ha care se află împărțită în 5 tarlale. Fiecare din aceste tarlale cuprind un număr de 2-3 sole, cu excepția tarlalei "Țifu" care cuprinde o solă, separate între ele pe latura scurtă de drumuri cu o lățime de 4,5 m, iar pe latura lungă de drumuri cu o lățime de 3 m. Solele de pe terenurile în pantă sunt amplasate cu lungimea pe direcția curbelor de nivel. Lucrările agricole se execută astfel de-a lungul solelor, lungime ce variază între 800-1000 m.

Tabelul 1.2

Suprafața tarlalelor la S.C. Agrodor Trans S.R.L.

Tabelul 1.3

Producțiile realizate la S.C. Agrodor Trans S.R.L.

Din datele prezentate în tabel reiese că producția de porumb a scăzut în acești ani luați în studiu de la 3500 k/ha în 2013 la 3100 kg/ha în anul agricol 2014 datorită secetei prelungite.

Producția cea mai mare la grâu s-a obținut tot în același an agricol (2013), iar la floarea soarelui producția cea mai ridicată s-a obținut în anul agricol 2014 (1800 kg/ha).

Zorleni (fostul I.A.S. Zorleni) destinată producției vegetale își are sediul la 5 km de orașul Bârlad, județul Vaslui, mai exact în comuna Zorleni, fiind încadrată în coordonatele geografice de 46014' latitudine nordică și 27040' longitudine estică.

Din punct de vedere administrativ teritorial, societatea face parte din teritoriul cadastral a orașului Bârlad, fiind delimitat la nord de orașul Bârlad, la est de comuna Zorleni, la vest de DN 24.

Suprafața agricolă ocupată de această societate se întinde de o parte și de alta a căilor de comunicație Bârlad-Vaslui, Bârlad-Murgeni, Bârlad-Alexandru Vlahuță.

1.2. Principalele caracteristici ale regiunii

1.2.1. Relieful

S.C. Agrodor-Trans S.R.L. se află în comuna Zorleni, în podișul Moldovenesc, încadrându-se în subunitatea acestuia sub denumirea de Colinele Tutovei. Per ansamblu, Colinele Tutovei se prezintă fragmentate sub formă de dealuri înalte cu platforme largi la părțile superioare.

Altitudinile sunt cuprinse între 100 și 250 m, cu dealuri mărginite de numeroși versanți ce au caracter de creastă, reflectând destul de fidel structura geologică a acestora.

Văile ce traversează colinele sunt destul de largi.

Pe transversală, dealurile sunt străbătute de numeroși torenți cu puternică erodare, la nivelul comunei Zorleni, fiind accentuate.

1.2.2. Geomorfologia și hidrologia zonei

Din punct de vedere geomorfologic unitatea este situată în zona colinară a Podișului Bârladului, caracterizată printr-o pătură groasă de depozite cuaternare de loessuri, care ating uneori grosimea de până la 20-40 m. Colinele se caracterizează prin versanți parțial afectați de alunecări și au coamele în general rotunde.

Înălțimea maximă a colinelor se apropie de 300 m, iar diferența între văi și coline este de circa 150 m.

Colinele și văile sunt orientate pe direcția nord-est, sud-vest cu un puternic caracter de paralelism.

Roca generatoare de sol o constituie materialul loessoid depus la începutul cuaternarului.În consecință, dinamica procesului geomorfologic este foarte activă, apărând versanți liniari puternic erodați, (acolo unde roca dominantă este nisipul compact) sau versanți cu alunecări de teren unde printre nisipuri apar intercalații de argilă.

De aceea, în aceleași condiții de relief se întâlnesc depozite de luturi grele roșcate, argile gălbui sau nisipuri cu petriș și prundiș.

Din punct de vedere hidrografic societatea Agrodor-Trans, face parte din bazinul râului Bârlad.

Rețeaua hidrografică din zonă este densă și păstrează același paralelism consecvent cu înclinarea generală a podișului. Ea este alcătuită dintr-o serie de ape curgătoare, din care cea mai importantă este râul Bârlad.

a) Apele de suprafață

Apele de suprafață provin din ploi și zăpezi și datorită pantei mici a terenului, curg cu o viteză redusă, iar stratul de sol de la suprafață este afectat, într-o foarte mică măsură, de eroziune.

Din datele existente, rezultă că regimul anual al acestor ape este foarte neuniform. Variațiile de debit și nivelul sunt foarte mari, iar contrastele apar și mai evident când se iau în vedere debitele minime și maxime. Astfel, în timp ce vara și iarna majoritatea râurilor scad foarte mult, primăvara, datorită ploilor torențiale, debitele depășesc adesea 66 m3/s la râurile Tutova, în timp ce debitul râului Bârlad depășește sute de m3/s în timpul ploilor torențiale. Ca urmare a faptului că albiile sunt puțin adânci, nu pot fi evacuate în timp scurt fapt ce determină o frecvență mare a inundațiilor în zonele limitrofe.

Ca debit specific (1/s/km2), scurgerea medie anuală are valori cuprinse între 1-2 l/s/km2. De la un an la altul, debitele medii variază foarte mult, în raport cu variația cantitativă a elementelor climatice.

Debitele medii lunare maxime se produc frecvent în luna martie. Debitul mediu din luna martie este de 2-3 ori mai mare decât debitul mediu multianual și reprezintă 22-27% din volumul scurgerii anuale. Anotimpul cu cea mai mică scurgere este toamna (7-10%).

Scurgerea maximă a râurilor este mai ales de proveniență pluvială (76%) sau mixtă (ploi și zăpezi 24%).

Scurgerea minimă a arterelor hidrografice se produce atât în timpul iernii, datorită înghețului și micșorării aportului de apă de suprafață, cât și în perioada de vară-toamnă, când cantitatea mică de precipitații nu compensează pierderile mari ale evapotranspirației.

Turbiditatea depășește în numeroase cazuri media anuală, de 100 g/m3. Scurgerea medie specifică a aluviunilor prezintă valori care variază în jur de 0,5 t/ha/an.

b) Apele subterane

Pânza de apă freatică variază in funcție de relief, după cum urmează:

– pe cumpenele de apă, adâncimea pânzei freatice variază de la 5-20m;

– pe văi, apa freatică este la adâncimea minimă de 0,07 m și maximă de 1,5 m.

Sub aspectul compoziției chimice, în general apa de pe cumpene are un conținut mai mic de săruri (sulfați), fiind potabilă, față de pe văi, iar conținutul de săruri este mult mai mare pe văi, neputând fi folosită decât pentru adăpatul animalelor.

Legătura apelor de suprafață cu cele subterane și rolul acestora din urmă se practică, îndeosebi în alimentarea centrelor populației, a industriei și a unităților agrozootehnice, și fac necesară cunoașterea atât a straturilor acvifere de adâncime, cât și a celor freatice.

Sursa principală de apă potabilă pentru această exploatație agricolă este apa din râul Bârlad.

1.3. Principalele caracteristici ale climei

1.3.1. Regimul temperaturilor

Având în vedere datele Stației Meteorologică Bârlad, teritoriul acestei exploatații agricole se află într-un climat temperat continental, cu veri călduroase și sărace în precipitații și ierni geroase cu precipitații puține, ca urmare a influenței continentale ce se manifestă în N-E extrem al Europei.

Temperatura medie pe anotimpuri se prezintă astfel: iarna: – 1,7°C; primăvara: + 11,1°C; vara: + 22°C și toamna: + 10,3°C

Temperatura maximă absolută a atins valoarea de 40,7°C, iar minima absolută – 31,5°C.

Amplitudinea termică medie anuală ajunge până la 25,3°C, iar cea maximă până la 70,2°C.

Temperatura medie cea mai scăzută este cea a lunii decembrie, cu valoarea de -5,7°C în anul agricol 2014-2015.

Durata intervalului de îngheț este destul de mare (193 zile), data medie a primului îngheț este 16 octombrie.

Temperaturile mai ridicate din ultimii ani nu au avut o influență directă asupra producției principalelor culturi ci ele s-au manifestat doar prin cantitatea mai mare de precipitații evaporată o dată cu efectuarea lucrărilor de bază și a celor de îngrijire.

Tabelul 1.4

Temperaturi înregistrate la Bârlad în anii agricoli 2013-2015

Din punct de vedere termic, perioada analizată s-a caracterizat prin următoarele aspecte:

– În anul agricol 2013-2014, temperatura medie a fost de 131°C, abaterea față de normală fiind de + 18,9°C. Cea mai mare abatere negativă față de normală a fost în luna aprilie cu (6,3°C), iar abaterea pozitivă cea mai mare față de normală a fost înregistrată în luna septembrie cu (+7,5°0C).

– În anul agricol 2014-2015, temperatura medie anuală a fost cea mai mare, (134,4°C), ducând la o diminuare a producției la culturile luate în studiu. În tabelul 1.1. sunt prezentate valorile temperaturilor pe cei trei ani luați în studiu.

1.3.2. Regimul pluviometric

Precipitațiile, în strânsă corelație cu temperatura, influențează în mod direct creșterea și dezvoltarea plantelor.

Cantitatea medie anuală de precipitații înregistrată la Stația Meterologică Bârlad, pe o perioadă de trei ani, este cuprinsă între 450 – 550 mm.

Cele mai frecvente precipitații sunt în lunile mai – august – septembrie. Repartizarea ploilor este foarte diferită, de regulă, după perioade mai mari de secetă, urmează una sau mai multe ploi torențiale, ce produc scurgeri de suprafață și eroziuni puternice.

Precipitațiile sub formă de zăpadă se înregistrează în anotimpul cu temperaturi scazute (sub 0°C), începând cu decada a III-a a lunii octombrie și până în prima decadă a lunii aprilie. Zilele cu precipitații sub formă de zăpadă, se înregistrează cu o frecvență mai mare în luna ianuarie. Grosimea stratului de zăpadă atinge valori de 50-65 cm; numărul anual de zile cu strat de zăpadă variind între 40- 60 zile.

Zăpada este în general viscolită și depozitată la adăposturi în cantități mari.

Umiditatea relativă a aerului este în medie de 68% anual, iar umiditatea relativă medie la ora 1400 în luna iulie este de 45-55% .

Din analiza graficului se observă că cele mai mari cantități de precipitații căzute față de medie s-au înregistrat în anul agricol 2014-2015, luna septembrie cu 28,5 mm mai mult față de medie, iar cele mai mici în anul agricol 2013-2014, în luna mai cu 48,1 mm mai puțin față de medie.

În tabelul 1.2 sunt înregistrate precipitațiile pe cei trei ani agricoli luați în studiu (2013-2015), precum și media multianuală a precipitațiilor din județul Vaslui, localitatea Bârlad.

Tabelul 1.5

Precipitații (mm) înregistrate la Bârlad în anii agricoli 2013-2015

Media multianuală a precipitațiilor este de 451,7 mm. Ca regim mediu lunar, cele mai mari cantitați de precipitații cad în luna iunie (63,0 mm), dar precipitații abundente cad și în lunile mai, iulie și august. Cele mai puține precipitații cad în luna martie (22,5 mm) precum și lunile ianuarie și februarie.

Referitor la perioada luată în studiu s-a constatat că:

– Anul agricol 2013/2014 s-a caracterizat printr-o abatere față de normală de -129 mm, precipitațiile în acest an fiind de 322,7 mm.

– Anul agricol 2014/2015 a fost un an secetos în lunile octombrie, ianuarie, februarie și august. Acest fapt a adus la diminuarea producțiilor la principalele culturi, cu toate că abaterea anuală față de precipitațiile normale nu a fost negativă.

1.3.3. Solurile

Din punct de vedere litologic, în toate formațiunile au o mare răspândire argilele și nisipurile. Numai la partea superioară a depozitelor sarmaționului, se află un orizont de gresie calcaroasă, pe alocuri cu o grosime de 10-12 m. Un orizont mai subțire de calcar fosilifer se află și în cuprinsul sarmațianului superior.

În depozite, există un strat de cenușă vulcanică andezitică ușor consolidată, ca și un orizont de blocuri de gresie nisipoasă.

Depozitele cuaternare sunt alcătuite din luturi loessoide, aluviuni argilo-nisipoase, prundișuri de terase și lunci.

Condițiile variate de relief, climă, vegetație, la care se adaugă local, excesul de umiditate și acțiunea omului, au determinat apariția unei game variate de soluri zonale și interzonale.

Zona cuprinde un număr de 17 unități de sol, clasificate în 5 grupe ameliorative: grupa solurilor de tip cernoziom cu profil normal, având structura orizonturilor A, A/C, C/D și grupa solurilor slab spre moderat erodate, cu structura orizonturilor A, B, C, D ocupă cea mai mare parte a suprafeței zonei. Celelalte grupe ocupă suprafețe mici și izolate.

Grupa cernoziomurilor cuprinde: cernoziomuri tipice și cernoziomuri carbonatice, caracteristica formării acestor tipuri de sol constituind-o influiența directă a factorilor climatici a celor două unitați geomorfologice: versanți și lunci.

Astfel, pe versanții cu roca mamă argila, în condiții de temperatură scăzută, ierni cu zăpadă puțină, spulberată de vânt și temperaturi ridicate, cu precipitații moderate în timpul verii, precum și o vegetație tipică de silvostepă, au dus la formarea acestor tipuri de sol.

Cernoziomurile tipice ocupă sectoarele cu climat și vegetație propriu-zisă.

Din cauza reliefului frământat, a pantelor pronunțate și datorită aplicării în trecut a unei agrotehnici necorespunzătoare, stratul de sol fertil a fost transportat la piciorul pantelor, în momentul de față orizontul A prezentând grosimi foarte variabile sau uneori lipsind, ajugând la profilul de tip B și C.

Solurile aluviale au răspândire largă pe șesurile și luncile tuturor arterelor hidrgrafice. Ele s-au format pe aluviunile luto-argiloase, cu drenaj slab.

1.3.4. Regimul eolian

Iarna, cel mai frecvent vânt în regiune este vântul de nord (crivățul), care suflă cu o frecvență de (30,9%) și cu o viteză medie de 3,1 m/s (tab. 1.6).

Urmează vântul de nord-est, cu o frecvență de (8,5%) și cu o viteză medie de 3,2 m/s, însoțit de scăderi accentuate de temperatură.

Tabelul 1.6

Frecvența și viteza vânturilor la Stația Meterologică Bârlad

Vara, cele mai frecvente vânturi sunt cele din sud cu o viteză medie de 2,4 m/s; acestea aduc, de cele mai multe ori ploi torențiale însoțite de descărcări electrice.

În concluzie, se poate spune că din punct de vedere climatic, zona studiată se caracterizează prin:

– primăveri scurte și în general secetoase, cu vânturi frecvente care accentuiază evapotranspirația apei din sol, grăbind uscarea lui;

– ploi abundente la sfârșitul primăverii și mai ales la începutul verii;

– ierni reci, cu zăpadă nu prea multă, care este spulberată.

Aceste vânturi dominante aduc vara secete pronunțate, iar iarna viscole puternice, însoțite de scăderea pronunțată a temperaturii.

Fig. 1.1 Roza vânturilor în zona Bârlad

1.3.5. Flora spontană din zonă

Din punct de vedere geobotanic, zona Bârlad, județul Vaslui se găsește situată în zona vegetației de silvostepă. Caracteristic pentru această regiune sunt asociațiile de vegetație ierboasă cu mici masive și pâlcuri de pădure.

Vegetația lemnoasă este reprezentată de pădurea Sachelariu, ce ocupă cea mai înaltă zonă a interfluviului Valea Seacă.

Compoziția vegetației lemnoase este următoarea: Carpinus betulus, Tillia parviflora, Tillia tomentosa, Acer campestris, Fraxinus excelsior, Ulmus campestris, Prunus spinosa.

Vegetația ierboasă spontană din pășunile situate pe versanți cuprind următoarele specii: Poa pratensis, Bromus tectorum, Bromus inermis, Agropyron repens, Festuca sulcata, Trifolium arvense, Medicago lupulina.

În jurul izvoarelor de coastă, se dezvoltă o vegetație tipică excesului de umiditate: Phragmites comunis, Carex rigoria. Dintre buruienile răspândite pe pajiști menționăm: Euphorbia cyparissias, Carduus achanthoides, Xanthium spinosum, Eringium campestre, Daucus carota.

Pe terenurile cultivate se întâlnesc adesea: Cirsium arvense, Sinapis arvensis, Capsella bursa-pastoris, Agropyron repens.

De aici rezultă că cea mai mare parte a plantelor cultivate sunt infestate cu diferite specii de buruieni. Aceasta constituie un important factor diminuator al producției agricole.

Condiții bune de climă și sol găsesc în această zonă plante cultivate ca: grâu, porumb, mazăre, fasole, in pentru ulei, ierburi perene (Bromus inermis, Dactylis glomerata, Medicago sativa), precum și vița de vie.

1.4. Concluzii asupra cadrului natural a S.C. Agrodor-Trans S.R.L.

Capitolul 2

TEHNOLOGII DE MECANIZARE UTILIZATE PENTRU PREGĂTIREA PATULUI GERMINATIV ÎN VEDEREA SEMĂNATULUI

2.1. Note generale

Prin lucrările solului trebuie să se realizeze un strat afânat, în care plantele să găsească condiții optime creșterii și dezvoltării. Într-un sol afânat rădăcinile se dezvoltă mai mult și pătrund mai ușor în sol, mai ales în primele faze de vegetație. În acest scop trebuie ca prin lucrări să se realizeze un raport echilibrat între faza solidă a solului și porozitate, raport care trebuie să fie de 1/1. Cel mai pronunțat efect asupra porozității îl are arătura care poate determina creșterea volumului porilor stratului afânat cu 20-30%.

Odată cu creșterea porozității are loc și modificarea densității aparente. Majoritatea plantelor de cultură găsesc condiții, favorabile pentru dezvoltarea sistemului radicular dacă densitatea aparentă este cuprinsă între 1,07-1,45 g/cm3. (Pintilie și colab., 1985).

Lucrările solului efectuate la momentul optim influențează favorabil starea structurală a acestuia, în timp ce repetarea și efectuarea la un conținut de umiditate necorespunzător determină deteriorarea structurii.

Prin lucrările solului se crează condiții favorabile pentru acumularea și reținerea unor cantități mari de apă în sol în regiunile secetoase, iar în zonele mai umede atât acumularea cât și drenarea în adâncime, astfel încât se evită excesul de umiditate în stratul arabil.

Lucrările solului influențează și asupra însușirilor chimice prin amplificarea acțiunii factorilor ce contribuie la procesele de alterare minerală și de descompunere a materiei organice. Într-un sol afânat, procesul de nitrificare este mai intens. Nitrificarea atrage după sine accentuarea unor procese chimice favorabile prin care fosforul, potasiul, calciul și alte elemente nutritive trec din forme greu solubile în forme accesibile plantelor.

Îmbunătățirea însușirilor chimice ale solului este condiționată în mare măsură și de activitatea microbiologică din sol, care la rândul ei devine intensă într-un sol afânat și bine aerat. Microorganismele din sol folosesc oxigenul pentru oxidarea substanțelor organice , din care își procură CO2 și energia necesară.

2.2.Tehnologia de pregătire a patului germinativ la cerelele păioase

Această lucrare trebuie să realizeze crearea unui strat de sol bine mărunțit pe adâncimea de semănat, așezat în profunzime și afânat la suprafață, ca să poată fi încorporată sămânța în contact intim cu solul, să germineze într-un timp scurt și uniform pe tot lanul. Pregătirea patului germinativ trebuie efectuată în preziua sau chiar în ziua semănatului, iar ultima lucrare de pregătire se va executa perpendicular pe direcția semănatului cu grapele cu discuri, cultivatoare sau extirpatoare, iar când se folosește combinatorul se poate lucra în aceeași direcție cu semănatul. Concomitent cu pregătirea patului germinativ se încorporează în sol îngrășăminte chimice cu azot, erbicide și insecticide și totodată se distrug buruienile răsărite sau în curs de răsărire (tab. 1.1).

Tabelul 2.1

Tehnologia de mecanizare pentru pregătirea patului germinativ la cerealele păiaose

(INMA București)

Prin afânarea solului numai pe adâncimea de semănat se crează condiții ca mașina de semănat să distribuie uniform semințele în solul mai așezat cu suficientă umiditate. În astfel de condiții semințele rămân acoperite cu sol afânat, aerat și încălzit creându-se mediul favorabil declanșării încolțirii.

Pregătirea corespunzătoare a patului germinativ permite însămânțarea în bune condiții, răsărirea uniformă a lanului și creșterea viguroasă a plantelor înaintea buruienilor.

Pe terenurile ușoare fără buruieni, cu arătură nivelată și îngrijită corespunzător, patul germinativ se poate pregăti numai prin lucrarea cu garpele cu colți sau prin folosirea combinatorului. Pe arăturile slab îmburuienate, patul germinativ se realizează cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colți, când terenul este suficient de afânat și zvântat și cu cultivatorul echipat cu cuțite în formă de labă de gâscă, în agregat cu grapa cu colți, pe solurile mai grele și mai umede.

Pentru culturile cu semințe mici (lucernă, trifoi, graminee perene, mac etc.) când solul este prea afânat, după pregătirea patului germinativ se lucrează cu tăvălugul neted înaintea semănatului spre a evita semănatul prea adânc. Tăvălugul neted se folosește uneori și după semănat, când solul este uscat și rămâne prea afânat în urma semănătorilor.

În toate cazurile, când se pregătește patul germinativ în condiții de secetă excesivă, mai ales primăvara se va urmări cu precădere păstrarea apei în sol. În acest caz, operațiile de mărunțire și afânare a terenului vor fi mult reduse ca număr spre a nu favoriza evaporarea apei și uscarea solului, urmărindu-se ca printr-o singură sau cel mult două treceri să se pregătească corespunzător patul germinativ acordându-se atenție reglajelor utilajelor.

La pregătirea patului germinativ pentru culturile de toamnă se întâlnesc mai multe variante și anume:

a. Terenurile arate în vară și lucrate ulterior cu grapa cu discuri pentru nivelare și distrugerea buruienilor se lucrează înaintea semănatului cu combinatorui CPGS-4 sau cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colți, având drept scop realizarea unei suprafețe nivelate, fără buruieni cu un strat mărunțit și afânat pe adâncimea de semănat.

b. Suprafețele arate mai târziu, în luna septembrie, se lucrează imediat cu grapa cu discuri GDU-3,4 pentru mărunțirea solului, la ultima trecere atașându-se și grapa cu colți reglabili 6GCR-1,7, în vederea nivelării microdepresiunilor din teren.

c. Suprafețele de pe care s-a recoltat porumb, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, cartofi și care sunt eliberate cu puțin timp înaintea semănatului și prin arătură pot rezulta bulgări mai greu de sfărâmat, fiind recomandat a se lucra cu grapa cu discuri GDG – 4,2 de două ori în cruce, la adâncimea de 12-16 cm, după care pregătirea patului germinativ se realizează prin lucrări repetate cu grapa cu discuri ușoară GDU-3,4 în agregat cu grapa cu colți reglabilă 6GCR-1,7 pentru mărunțirea solului la adâncimea de semănat.

Pe această cale se realizează în timp scurt un bun pat germinativ cu economie de combustibil de 30-40% față de metoda cu arătură. în aceleași condiții solul se poate lucra cu cizelul la 15-18 cm, după care se intervine prin treceri repetate cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colți reglabili la adâncimea de semănat.

2.3. Tehnologia de pregătire a patului germinativ la cerelele de toamnă

Pregătirea patului germinatic necesită în primul rând curățirea prealabilă a terenurilor de resturile vegetale. In anii cu toamne deosebit de secetoase, pe suprafețe cu resturi vegetale bogate, pregătirea patului germinativ se poate obține printr-o trecere singură, cu freza, care mobilizează și mărunțește solul pe adâncimea de semănat, foarte bine, dar care necesită un consum mai mare de energie (tab. 2.2).

În cazul amplasării cerealelor pâioase după premergătoare recoltate târziu, pregătirea patului germinativ pe fond nearat, permite pregătirea solului cu un consum de combustibil mai redus față de arătură și reduce timpului necesar pentru efectuarea lucrării, asigurând totodată încadrarea în epoca optimă a semănatului.

Tabelul 2.2

Pregătirea patului germinativ la cerealele de toamnă

(DGMA București)

2.3.1. Sistemul de lucrări pentru pregătirea patului germinativ în funcție de planta premergătoare

În pregătirea patului germinativ, în funcție de planta premergătoare, întâlnim trei sisteme de lucrare a solului:

– pentru culturile de toamnă ce urmează după premergătoare timpurii;

– pentru culturile de toamnă ce urmează după premergătoarele târzii;

– pentru culturile de toamnă ce urmează a fi cultivat pe terenuri desțelenite.

2.3.1.1. Sistemul de lucrare a solului după premergătoare timpurii

Culturile de toamnă pot fi semănate după plantele premergătoare timpurii precum: leguminoase anuale sau perene, cereale păioase, rapiță, cartofi timpurii. Din acest punct de vedere, solul este tratat ca ogor de vară, iar succesiunea lucrărilor se aplică în următoarea ordine:

– cu plugul PP-3-30 în agregat cu grapa stelată GS-1,2 se execută arătura de vară, imediat după recoltarea plantei premergătoare, până la jumătatea lunii august în sudul țării și, până la sfârșitul lunii august în nordul țării. Arătura se face la adâncimea la care nu rezultă bulgări;

– prin treceri repetate cu grapa cu discuri sau cu un cultivator se realizează întreținerea terenului de vară, curat de buruieni;

– cu ajutorul unui combinator ce se deplasează perpendicular pe direcția de semănat patului germinativ este pregătit la adâncimea optimă de semănat.

2.3.1.2. Sistemul de lucrare a solului după plante târzii

Dacă culturile de toamnă urmează premergătoarelor târzii (porumb pentru boabe, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cânepă, soia, sorg, tutun etc.), terenul este arat imediat după eliberarea sa, la o adâncime la care nu rezultă bulgări. Arătura este executată cu ajutoul plugului PP-3-30 în agregat cu grapa stelată GS-1,2. Dacă planta premergătoare a fost porumb, sorg sau floarea-soarelui, este indicat înainte de semănat, pentru a distruge resturile vegetale, să se facă o discuire în ambele sensuri, aceste resturi organice mărunțite fiind mai bine încorporate în sol, prin arătura care urmează. După arătura solului, se lucrează cu grapa cu discuri GDU-3,4 în agregat cu grapa cu colți reglabil 6GCR-1,7. Ultima lucrare este executată perpendicular pe direcția de semănat.

Cercetătorii recomandă ca această arătură să fie executată cu 2-3 săptămâni înainte de semănat, semănatul realizându-se astfel pe un sol așezat.

Pentru cerealele păioase de toamnă, sunt bune premergătoare plantele care se recoltează târziu, dacă s-au efectuat lucrări de întreținere de calitate și dacă sunt recoltate la timp. În perioada secetoasă și după recoltarea premergătoarelor târzii nu se poate executa o arătură bună, fără bulgări, renunțându-se astfel la arătură, solul fiind lucrat de mai multe ori cu grape cu discuri până se pregătește un pat germinativ de 10-15 cm adâncime.

Este indicat ca cerealele de toamnă, să fie semănate într-un sol bine pregătit prin discuiri repetate, decât într-o arătură cu bulgări.

2.3.1.3. Sistemul de lucrare a solului după plante perene

Pregătirea patului germinatic pentru culturile de toamnă care vor fi cultivate după pajiști naturale sau cultivate, după culture de trifoi și lucernă se procedează astfel:

• la începutul verii, după primul pășunat sau primul cosit, când sezonul este mai ploios, se execută o arătură superficial (arătură de decojire sau de decoletare), pentru a favoriza o mai rapidă uscare și descompunere a resturilor vegetale;

• se execută o arătură normală după uscarea resturilor vegetale;

• prin lucrări repetate cu cultivatorul sau grapa cu discuri are loc o întreținere a terenului curat de buruieni;

• prin prelucrarea solului cu combinatorul, pregătirea patului germinativ se face la adâncimea de semănat, ultima trecere a acestuia fiind perpendiculară pe direcția de semănat.

2.4. Tehnologia de pregătire a patului germinativ pentru semănat cereale de toamnă aplicată la S.C. Agrodor-Trans S.R.L.

Lucrările de pregătire a solului pentru cerealele de toamnă trebuie să asigure:

– acumularea și păstrarea în sol a cantități întregi de apă, provenită din precipitații, în timpul verii;

– acumularea în sol a unor cantități cât mai ridicate de nitrați prin intensificarea proceselor de nitrificare;

– pentru înrădăcinarea bună a plantelor și pentru preîntâmpinarea procesului de "descălțare" este asigrat un strat de sol bine afânat, și în același timp "așezat";

– pentru a răsări plantele într-un timp scurt, se pregătește un pat germinativ fără bulgări în care sămânța să poată lua contact cât mai strâns cu particulele de sol.

Lucrările solului sunt realizate diferențiat, pe zone de cultură, în funcție de sol, dar în primul rând, în funcție de plantele premergătoare (tab. 2.3)

Tabelul 2.3

Lucrarile aplicate în cadrul unității

S.C. Agrodor-Trans S.R.L. pentru pregătirea patului germinativ

Arătura se efectuează după plantele premergătoare care se recoltează timpuriu. Plugul PP-3-30 lucrează în agregat cu grapa stelată GS-1,2, obligatoriu. Grapa stelată nivelează solul, reducând suprafața de evaporație a apei, mărunțind solul, realizându-se în acest fel o suprafață cu un strat protector împotriva evaporației.

În anii cu o secetă accentuată, se efectuează o lucrare superficială cu grapa cu discuri GDU-3,4, care formează la suprafața solului un strat protector pentru conservarea apei, combinate cu distrugerea buruienilor, creindu-se un mediu favorabil proceselor de nitrificare. Comparativ cu arăturile efectuate cu întârziere, arăturile de vară determină obținerea de sporuri mai mari la producția de cereale de toamnă, mai ales când se execută o arătura la adâncimea de 20-25 cm. Arătura trebuie întreținută, peste vară, curată de buruieni, prin aplicarea de lucrări cu grapa cu colți reglabili 6GCR-1,7, întrucât solul arat, în special după ploi, se îmburuienează. Când se apropie sezonul de semănat, patul germinativ este pregătit prin folosirea unei grape GDU-3,4 în agregat cu grapa 6GCR+1,7 , iar în ziua semănatului, în agregat cu combinatorul CPGS-4.

Imediat după eliberare terenului, după plantele premergătoare care se recoltează târziu, se execută o arătură cu plugul PP-3-30 în agregat cu grapa GS-1,2, la adâncime mai mare sau mai redusă, în funcție de umiditatea din sol, urmărindu-se încorporarea resturilor vegetale. În cazul prezenței resturilor vegetale în cantitatea mai abundentă, înainte de arat, se execută o trecere cu grapa cu discuri, perpendicular cu direcția rândurilor plantelor premergătoare, pentru mărunțirea resturilor vegetale, la suprafața solului. Arătura este executată la 25-30 cm adâncime, cu cel puțin două săptămâni înainte de semănat.

Înainte de semănat arătura se execută prin folosirea unei grape cu discuri, în agregat cu grapa cu colți reglabili, creându-se un pat germinativ de bună calitate, realizându-se astfel o așezare a solului, favorabilă înrădăcinării plantelor.

În situația în care nu există resturi vegetale, în ziua semănatului, patul germinativ se poate lucra cu combinatorul CPGS, asigurându-se condiții optime pentru germinarea semințelor.

În anii cu toamne secetoase, când se scot la suprafață bulgări mari uscați prin efectuarea arăturii (care nu se pot sparge cu grapa cu discuri), se renunță la arătură, solul lucrându-se numai cu grapa cu discuri în agregat cu grapa stelată, prin treceri repetate până se va asigura mobilizarea solului pe o adâncime de 12-15 cm.

Cele mai bune rezultate se obțin la folosirea grapei grea cu discuri GDU-4,2, sau grapa cu discuri GD-6,4, în funcție cantitatea de resturi vegetale, de textura solului și cât mai adânc.

Capitolul 3

MAȘINI UTILIZATE LA LUCRĂRILE SOLULUI ÎN VEDEREA PREGĂTIRII PATULUI GERMINATIV

3.1. Plugul purtat pe tractor RABE 4 trupițe

Plugul RABE-4 trupițe, este purtat pe tractorul U-650, având destinația pentru efectuarea arăturilor la 15-30 cm adâncimea, cu rezistență specifică la arat de până la 0,9 kgf/cm2, în soluri ușoare, mijlocii și grele.

O trupiță are o lățime de lucru de 30 cm, cea a plugului fiind de 120 cm (cănform numărului de trupițe cu care este echipat (2; 3 sau 4).

Construcția plugului RABE-4 trupițe este resadă în fig. 3.1, principalele părți componente fiind: cadrul (1). trupițele din față (2), trupița din spate (3), cuțitul-disc (4) și roata de sprijin (5).

Fig. 3.1. Plugul RABE 4 trupițe:

1 – cadru; 2 – trupiță din fața; 3 – trupița din spate; 4 – cuțit-disc; 5 – roată de sprijin.

Trupița (fig. 3.1) constituie un ansamblul al plugului. O trupiță este alcătuită din bârsă (1), pe care sunt prinse, prin șuruburi cu cap înecat și gât pătrat, brăzdarul durificat (4), cormana (2), plazul durificat (5) și cormana suplimentară (6). Bârsa este montată pe suportul (3), ce se fixează, pe cadrul plugului, prin două șuruburi.

Fig. 3.2. Trupiță cu cormană

1-bârsa; 2-cormană; 3-plaz; 4-brăzdar; 5-prelungitor de cormană; 6-cormană suplimentară; 7-călcâi; H-lumina la cadrul plugului (a+b); a=adâncimea de lucru; b=lățimea de lucru

Trupița a patra, spre deosebire de celelalte, are plazul mai lung, iar pe capătul posterior al trupiței se montează un călcâi reglabil, prin șuruburi.

3.1.1. Exploatarea plugului RABE 4 trupițe

Exploatarea plugului RABE 4 trupițe se realizează printr-o serie de reglaje, redate în continuare:

• ecartamentul roților tractorului U-650 (E), valoarea acestuia determinându-se în prealabil cu relația:

E = b×n + b0 + 2c, unde:

E – ecartamentul tractorului

b – lățimea de lucru a unei trupițe;

n – numărul de trupițe ale plugului;

b0 – lățimea anvelopei roții din spate a tractorului;

c – distanța dintre anvelopa roții din spate a tractorului și peretele vertical al brazdei (între 0,05 … 0,08 m).

Pe durata lucrului este necesar să se respecte o serie de reguli de exploatare. Periodic (în special când se lucrează cu pluguri noi), brăzdarele și trupițele se curăță de pământul lipit de cormane și de cuțitul-disc. Îndepărtarea pământului este bine să se facă la capetele parcelei, la trecerea plugului în poziție de transport.

Înainte de întoarcerea agregatului, la capatele parcelei, este obligatoriu ca plugul să fie trecut în poziție de transport.

Brăzdarele uzate sunt înlocuite imediat cu brăzdare de rezervă, ascuțite.

3.2. Plugul reversibil RABE (6 trupițe)

Are aceiași construcție tehnică ca plugul RABE 4 trupițe, diferența este prezența a încă 2 trupițe.

Fig. 3.3. Plugul RABE-6 trupițe

3.3. Grapa cu discuri GD-3,2

Grapa GD-3,2, tractată de tractoare de 65 CP, este utilizată în prelucrarea arăturilor și activitățile de dezmiriștit. Pentru prelucrarea arăturilor, grapa realizează nivelarea terenului prin mărunțirea bulgărilor, când lucrarea este se face după efectuarea arăturii, imediat. În cazul arăturii care a fost efectuată de mai mult timp, prelucrarea terenului cu grapa cu discuri se utilizează în special pentru distrugerea buruienilor și afânarea solului.

Fig. 3.3. Schema constructivă a grapei cu discuri GD-3,2

1 – cadru; 2 – platformă pentru greutăți suplimentare; 3 – dispozitivul de tracțiune;

4 – mecanismul de rulare; 5 – roțile de sprijin și reglaj; 6 – cilindru de forță; 7 – baterie de discuri;

8 – bară-suport pentru răzuitori.

Când grapa GD-3,2 este folosită la dezmiriștit, se realizează distrugerea miriștei și a buruienilor, dar și afânarea superficială a solului.

Organele active ale grapei sunt discurile sferice, care au aspectul de calote sferice, grupate în patru baterii de discuri, dispuse simetric, în "X", o baterie având 9 discuri. Diametrul discurilor este de 460 mm, iar pe baterie, distanța dintre acestea este de 178 mm. Unghiul de atac al discurilor (format între planul muchiei tăietoare a discului și direcția de mers) poate fi de 12; 15 sau 17 grade.

Cadrul (1), confecționat din oțel cornier, este prevăzut cu două platforme (2) pentru greutăți suplimentare și cu un dispozitiv de tracțiune și reglare a orizontalității (3). Traversa din spate a cadrului este prevăzută cu trei orificii, unde se fixează alte utilaje agricole, precum: grape cu colți, netezitori, tăvălugi etc.

La grapa cu discuri GD-3,2 se vor face următoarele reglaje:

• centrarea barei de tracțiune a tractorului U-650 pe acesta și întinderea ancorelor tiranților laterali;

• orizontalizarea cadrului grapei pe direcția de mers (pe platformă), prin deplasarea pe verticală a barei de tracțiune a tractorului U-650, cu ajutorul mecanismului de suspendare a acesteia. Orizontalitatea se reglează prin deplasarea pe verticală, , a dispozitivului de tracțiune al acesteia (prinderea dispozitivului pe cadru este articulată), față de cadrul grapei;

• prin deplasarea pe verticală, se reglează adâncimea de lucru, față de cadrul grapei, a roților de sprijin ale acesteia, ajututându-ne de cilindrului hidraulic de pe grapă (după reglaj maneta distribuitorului hidraulic se va aduce la poziția "neutru"). Pentru evitarea solicitărilor furtunurilor hidraulice, maneta distribuitorului hidraulic se aduce la poziția "flotant", iar limitarea pătrunderii discurilor în sol se face cu ajutorul barei cu orificii de pe grapă și a bolțului destinat pentru aceasta. În cazul adâncimilor de lucru reduse, unghiul de atac al discurilor va fi mai mic, mărindu-se odată cu creșterea adâncimii. În situațiile în care discurile nu pătrund la adâncimea necesară, se ridică la maximum roțile de sprijin și se lestează corespunzător grapa;

• prin rotirea în plan orizontal a bateriilor de discuri se stabilește unghiul de atac al discurilor, acesta fiind: unghi mic, pentru o mai bună mârunțire a bulgărilor arăturii, și unghi mare, pentru arăturile tasate, cu buruieni sau pentru dezmiriștit. Mărirea unghiului de atac crește odată cu adâncimea de lucru;

• prin deplasarea răzuitorilor, distanța acestora față de discuri este de 3-6 cm. Dacă solul este foarte uscat cu mulți bulgări mari, rezistenți la sfărâmare, răzuitorii se demontează, prezența lor determinând blocarea discurilor, ceea ce conduce la deformarea și ruperea acestor răzuitori.

La prelucrarea arăturilor, deplasarea agregatului se face perpendicular sau oblic față de direcția brazdelor, având rolul de a obține un grad de nivelare mai mare a terenului. Totodată se urmărește îmbunătățirea nivelului terenului prin atașarea la grapa GD-3,2 a unei grape cu colți sau netezitori.

Grapa GD-3,2 se va deplasa după metoda "în suveică", pe parcele cu lungimea mai mare de 500 m și după metoda "în părți", pe parcele mai scurte. În timpul întoarcerilor la capetele parcelei, discurile sunt ridicate la maximum, pentru a ieși din sol.

3.4. Grapa cu discuri grea GDG-4,2 (KNOVHE 6M)

Grapa cu discuri grea GDG-4,2 este utilizată pentru prelucrarea solului mijlociu, greu și foarte greu, ca lucrare de bază, după recoltarea cerealelor păioase și a porumbului, în vederea pretirii pentru semănat. Mai este folosită în cadrul lucrărilor de pregătire a patului germinativ la prelucrarea arăturilor bulgăroase și excesiv de uscate sau înaintea arăturii, pentru distrugerea resturilor vegetale bogate.

Fig. Grapa cu discuri grea GDG-4,2 (KNOCHE 6M)

GDG-4,2 este tractată de tractoare pe roți de 180-200 CP sau de tractoare pe șenile de 130-150 CP. Cele două baterii de discuri ale grapei (anterioară și posterioară), sunt dispuse în "V", având o lățime de lucru de 4,2 m și o adâncime de lucru la 8-18 cm. Apăsarea specifică este de 100-110 kgf/disc.

Grapa GDG-4,2 este redată în fig…., fiind alcătuită dintr-un cadru, format din două părți articulate între ele, două baterii de discuri (1), sistemul de răzuitori ai discurilor, cutia pentru lestare cu greutăți solide (5), triunghiul de tracțiune (3) și cilindrul hidraulic (4) pentru reglarea unghiului de atac al discurilor.

Fig. 36. Grapa cu discuri grea GDG-4,2 (vedere de sus)

1. bateriile de discuri; 2. bara de limitare a unghiului de atac al discurilor; 3. triunghi de tracțiune; 4. cilindru hidraulic pentru reglarea unghiului de atac; 5. cutie pentru testarea grapei cu greutăți solide

Bateriile de discuri (anterioară și posterioară) se compun din câte trei ansambluri de discuri, formate fiecare din câte un ax rotund, pe care se montează discurile propriu-zise și mosoarele de distanțare a discurilor. În vederea evitării înfundărilor, sunt prevăzuți răzuitori în intervalele dintre discuri. Ambele baterii de discuri, au discurile crestate ți sunt dispuse în "V" cu bisectoarea perpendiculară pe direcția de mers.

Bateria din față este echipată cu 19 discuri (diametrul 710 mm și distanța dintre ele de 235 mm), iar cea din spate, cu 14 discuri (diametrul 810 mm și distanța dintre ele 315 mm). Unghiul de atac al discurilor se reglează continuu, de la zero la 30 grade.

Bateriile de discuri au cadrul din țeavă car fi umplut cu apă, pentru lestare în condiții de sol deosebit de grele. Bacteria de discuri posterioară poate să facă testarea cu greutăți solide, așezate pe o cutie metalică care se poate deplasa pe direcția axului bateriei, astfel încât să se asigure pe toată lățimea de lucru, o adâncime uniformă.

Triunghiul de tracțiune are rol atât pentru tractarea grapei cât și pentru dezaxarea acesteia, față de axa longitudinală a tractorului. Dezaxare este necesară pentru discuirea terenului acolo unde nu este posibilă apropierea întregului agregat. Cu ajutorul triunghiului se realizează același unghi de atac la discurile din față și din spate, sau unghiuri diferite.

Pentru întoarcerile de la capetele parcelei sau pentru deplasarea de la o parcelă la alta, pe drumuri de pământ, deplasarea se face pe discurile proprii, cu bateriile de discuri dispuse paralel, adică cu unghiul de atac al discurilor egal cu zero. Pe drumurile publice sau pe distanțe mari, transportul grapei se realizează prin intermediul unui cărucior pe două roți cu pneuri (cărucior confecționat de producătorul grapei).

Reglarea adâncimii de lucru a discurilor se realizează prin variația unghiului de atac al acestora și prin modificarea încărcării specifice (pe disc), process realizat prin lestare.

Adâncimea de lucru a grapei se modifică prin variația unghiului de atac al discurilor, ajutându-ne de cilindrul hidraulic de pe grapă. Pentru evitarea suprasolicitării instalației hidraulice, după reglaj, unghiul de atac este menținut în lucru cu ajutorul limitatoruiui mecanic. Astfel, instalația hidraulică a tractorului va fi solicitată numai pentru trecerea de la unghiul de atac reglat la unghiul zero și invers, pe durata timpului de întoarcere de la capetele parcelei, solicitarea instalației hidraulice fiind preluată în timpul lucrului de limitatorul mecanic (bara cu orificii).

Pentru reglarea unghiului de atac al discurilor se va țină seama de unele elemente, precum:

– pentru arăturilor bolovănoase și uscate nu se recomandă reglarea grapei pentru unghiuri mari de atac ale discurilor, bolovanii fiind supuși numai acțiunii de deplasare lateral (unghiul de atac al discurilor trebuie să fie cât mai mic);

– pentru lucrările de discuit pe miriște și porumbiște, unghiul de atac al discurilor trebuie să fie mare, de 25-30 grade, întoarcerea stratului de sol tăiat de disc să se facă în mod corespunzător.

În zona în unde s-a înregistrat o adâncime de lucru minimă, pentru uniformizarea adâncimii de prelucrare a solului pe lățimea de lucru se va schimba poziția cutiei de lestare (pe care s-au pus greutăți). Pentru prelucrareea terenului în parcelele inaccesibile agregatului simetric, este necesară dezaxarea grapei, operație ce se execută prin intermediul dispozitivului de tracțiune, care este prevăzut cu o tijă oblică reglabilă ca lungime în mai multe trepte. Prin modificarea lungimii tijei se schimbă unghiul format de bara de tracțiune cu direcția de mers, în acest fel conducând la dezaxarea grapei față de tractor. Pentru poziția simetrică a agregatului, tija reglabilă a dispozitivului de tracțiune se va fixa în poziția mediană; față de această poziție, la mărirea lungimii tijei are loc dezaxarea grapei (față de tractor) spre dreapta, iar la micșorarea lungimii, grapa se ve dezaxa spre stânga. Tija reglabilă a proțapului servește și la realizarea unghiurilor de atac, egale sau diferite, la discurile anterioare și posterioare. Poziția mediană a tijei reglabile corespunde unghiurilor de atac egale la discurile din față și din spate. Mărind lungimea acestei tije, se obțin unghiuri de atac mai mari la discurile anterioare. Prin micșorarea lungimii tijei reglabile se obțin unghiuri de atac mai mari la discurile posterioare.

Întoarcerile grapei la capetele parcelei se vor efectua numai după ce unghiul de atac al discurilor a fost adus la zero.

3.5. Combinatorul KNOKE 6M

Sunt mașini agricole echipate cu diferite organe de lucru (colți, săgeți, stele, gheare, etc.) care acționează succesiv asupra stratului superior al solului efectuând operațiile de mărunțire, afânare și netezire a acestuia (fig. ), fiind utilizate la lucrările solului în vederea pregătirii patului germinativ.

Fig… Combinatorul KNOCHE-6M

Organele de lucru cu care este echipat combinatorul se aleg funcție de condițiile de lucru, și anume: tipul solului, gradul de mărunți re rezultat în urma arăturii etc. Acestea lucrează datorită tractării lor sau sunt acționate de la priza de putere a tractorului, în construcția combinatorului întâlnindu-se mai multe tipuri de organe de lucru și variante de dispunere a acestora, și anume: săgeți de cultivator dispuse pe 2-3 rânduri și stele dispuse pe 2-3 rânduri; gheare cu suport flexibil dispuse pe 3-4 rânduri și grape elicoidale; grape cu colți rigizi și grape elicoidale; discuri plate crestate dispuse pe un rând și stele dispuse pe 2 – 3 rânduri etc.

Combinatorul se agață în tiranții tractorului, iar instalația hidraulică se leagă la două priye hidraulice duble. Priza 1 pentru dispozitivul de transport și priza 2 pentru rabaterea în poziția de lucru.

Transportul KNOCHE-6M se face în poziție rabatată, rama fiind asigurată prin intermediul unor bolțuri, iar viteza de deplasare nu este mai mare de 25 km/h. Elementele esterioare sunt asigurate suplimentar prin intermediul unor dispozitive de blocare.

Combinatorul are în dotare o serie de tăvălugi cu bare, dar poate fi suplimentat cu tăvălug spiralat sau Cross-kill.

Pentru scormonitorul atașat de KNOCHE-6M se recomandă lucrul la o adâncime ce poate fi reglată prin strângerea elementelor latrale și mutarea poziției scormonitorilor pe ramă. Pentru evitarea avarierii scormonitorilor, la lăsarea agregatului pe sol, se recomandă ca înaintea lăsării jos a utilajului să se modifice poziția scormonitorilor.

Fig. Combinatorul KNOCHE-6M în poziție rabatată

Bara de nivelare are rolul de a pregăti suprafața solului pentru însămânțat, aceasta fiind reglată în așa fel încât să nu împingă solul deasupra acesteia, evitându-se astfel denivelările.

Grupul de ghiare are rolul de a regla adâncimea de lucru, prin intermediul unor manete de reglaj. Cu cât manetele au o poziție mai ridicată cu atât adâncimea de lucru este mai mare.

Reglarea tăvălugului se face conform cerințelor și condițiilor de semănat. Dacă solul necesităo fărâmițare superficială, tăvălugul se reglează într-o poziție superioară. Pentru o tasare mai bună a solului tăvălugul este montat într-o poziție inferioară.

3.5. Tăvălugi

Sunt utilizați pentru tasarea stratului superficial al solului, lucrare prin care se reduce gradul de afânare realizat prin lucrările anterioare, mărunțirea bulgărilor, distrugerea crustei și netezirea suprafeței solului și tăvălugirea culturilor agricole. Totalitatea operațiilor au drept scop final pregătirea patului germinativ în vederea semănatului.

Tăvălugii au suprafața cilindrică din tablă, închisă la capete prin două discuri, pe care se sudează axele de susținere. Sunt folosiți în agricultură, după forma suprafeței de lucru și se pot grupa în: tăvălugi netezi (tăvălugi netezi ușori și tăvălugi netezi grei) și tăvălugi inelari (suprafață profilată ) (tip Cambridge, tip Crosski, tip Campbell, tip Lemken-Variopack).

Tăvălugii netezi ușori se folosesc pentru aducerea porozității solului la nivelul optim dar și pentru tasarea solului după semănat.

Tăvălugii netezi grei se folosesc la tăvălugirea pășunilor în perioada de primăvară pentru a netezi suprafața acestora.

Tăvălugul inelar tip CAMBRIDGE este realizat din inele cu circumferința netedă și discuri zimțate de diametru mai mare, care sunt montate intercalate și sunt libere pe ax. Din cauza diferenței de diametru va exista mișcare relativă între inelele adiacente, ceea ce duce la o mârunțire intensivă a bulgărilor și la un efect de autocurățire.

• Tăvălugul inelar tip CROSSKILL este realizat din inele cu circumferință netedă care au pe părțile laterale pinteni, respectiv discuri zimțate de diametru mai mare, aceste două tipuri de elemente fiind montate intercalat. Acest tip de tăvălug, de obicei, realizează tasarea solului la o adâncime mai mică decât celelalte tipuri de tăvălugi inelari.

Tăvălugii inelari Cambridge și Crosskill realizează o tasare a solului într-un orizont sub stratul superior, lăsând suprafața afânată, deci ei se pot folosi cu success în prevenirea pierderii apei din sol.

• Tăvălugul inelar tip CAMPBELL (sau tăvălugul de subsol) este realizat din inele cu obada subțire și ascuțită. Inelul se sprijină pe ax printr-un butuc de lungime mult mai mare decât grosimea obadei. Legătura dintre obadă și butuc se realizează prin spițe. Datorită distanței mari dintre inele și grosimii mici a acestora (14÷20 mm), acest tăvălug pătrunde mai adânc în sol și produce o tasare pronunțată.

În același timp, spițele elementelor de tăvălugi Campbell lasă stratul superior afânat. Acest tip de tăvălug a fost construit de americanul Campbell cu scopul de a distruge golurile interne mari din sol, ce apar datorită aratului cu plugurile cu cormane, în acest fel reducându-se așa-numita evaporare internă a apei din sol. Din aceste considerente marile firme constructoare de pluguri din lume comercializează baterii de tăvălugi de subsol, care se pot cupla la plug, formând un agregat combinat.

Dintre firmele care construiesc tăvălugi amintim: Lemken Germania, Eberhardt Germania, Guttler Germania, Vâderstad Germania, KUHN Franța, Marsk Stig Danemarca, Gaspardo Italia, MAT Craiova România, S.C. Mecanica Ceahlău Piatra Neamț SA S.C. SUMA SA Băilești, Premagro Oradea, Grup Romet etc.

Partea a II a- CONTRIBUȚII PROPRII

Capitolul 4

Descrierea Echipamentelor utilizate LA SEMĂNATUL CEREALELOR PĂIOASE ÎN CADRUL Încercărilor

4.1. Semănătoarea universală purtată SUP 29

Semănătoarea universală SUP-29 (fig. 4.1) este destinată pentru semănarea semințelor de cereale păioase, plante textile, leguminoase etc. Este purtată și poate lucra în agregat cu tractoarele U-650M pe teren șes, și cu tractoarele U-800 pe teren in pantă.

Pentru a se lucre cu SUP-29 trebuie să se respecte următoarelor cerințe:

– să fie utilizată la semănatul unui număr cât mai mare de culturi;

– să asigure menținerea constantă a debitelor aparatelor de distribuție, în limitele vitezelor de lucru stabilite;

– să asigure uniformitatea distribuției semințelor, atât pe lățimea de lucru, cât și pe rând;

– să asigure îngroparea semințelor la adâncimea recomandată de tehnolog,

– să asigure posibilitatea de reglare a distanței dintre rânduri;

– să nu producă vătămarea lor, în procesul de distribuție a semințelor.

Semănătoarea SUP-29, are o lățime de lucru de 3,725 m, cu un număr de 29 de distribuitori sau casete, tuburi și brăzdare. În componență, semănătoarea deține cutia de semințe cu dimensiuni și volum corespunzător noii lățimi de lucru, precum și o geometrie îmbunătățită în vederea asigurării stabilității semănătorii în lucru și a curgerii, mai ușoare a semințelor;

Mecanismul de protecție a brăzdarelor și de ridicare-coborâre a lor fig. este cu acționare hidraulică, fiind prevăzut cu cilindru de forță cu simplu efect și racorduri la una din prizele hidraulice ale instalației tractorului;

Fig. 4.1. Schema constructivă și funcțională a SUP-29

1-cadru; 2 – roți da sprijin: 3 – dispozitiv da cuplară la tractor; 4 – cutia da semințe; 5 – tuburi pentru conducerea semințelor; 6 – brăzdară; 7 – dispozitiv de protecție a brăzdarelor; 8 – marcator de urmă; 9 – cutie de viteze; 10 – dispozitiv de reglare a adâncimii de lucru; 11 – brațe cu arc de fixare a brizdarelor la dispozitivul de protecție; 12 – brațe de fixare la bara suport;

13 – scormonitori; 14 – obturatoare; 15 – distribuitori: 16 – funduri mobile: 17- – maneta de reglare a fundurilor mobile; 18 -jgheab pentru colectarea semințelor și de protecție a distribuitorilor; 19 – lanț da nivelare. 20 – tiranții ridicătorului hidraulic al tractorului

Fig. 4.2. Schema constructiva și funcțională a mecanismului de protecție a brăzdarelor

1 – cilindru hidraulic; 2 – furtun de racordare; 3 – bară suport; 4 – pârghie de acționare; 5 – piuliță de reglaj; 6 – resorturi; 7 – bară de reglaj a brăzdarelor

Ridicarea și coborârea brăzdarelor se realizează cu un dispozitiv prevăzut cu un cilindru de forță (fig…..)

– transmisia (fig. 4), este prevăzută cu o cutie de viteze simplificată, cu o singură manetă de comandă, cu 72 trepte de viteze, cutia de viteze fiind mai ușoară și mai fiabilă, iar pentru probe de debit, manivela de acționare se va roti numai de 8,5 ori, pentru a realiza cantitatea de sămânță necesară însământării a 100 m2.

Fig. 4.3 – Mecanism de ridicare a brăzdarelor acționat hidraulic

1 – cilindru hidraulic; 2 – bară de suspendare a brăzdarelor; 3- braț de legătură; 4 -brăzdare; 5-suporții brăzdarelor; 6-lanțuri de suspendare.

În lada de semințe nu se pot monta cutii pentru semințe mici, iar în urma brăzdarelor acționează pentru nivelare doar lanțuri, fără a exista și roți de tasare.

4.2. Semănătoarea pneumatică universală RABE TURBODRILL 600

Semănătoarea penumatică produsă de RABE TURBODRILL este un cadru în formă de A, montat pe utilajul destinat prelucrării solului. Lățimea de lucru a utilajului față de lățimea de transport este de 600, acționând pe 40 de rânduri. Distanța dintre rânduri este de 15 cm. Semănătoarea are în dotare brăzdare Suffolk, brăzdate în pat germinativ și cu disc SAX.

Fig. 4.4. Semănătoarea pneumatică RABE TURBODRILL 600

Înălțimea de umplere este de circa 200 cm, cu o înălțime totală de 220 cm. Buncărul de semințe are capacitatea de 1400 l.

Semințele sunt depozitate în bunăre de dimensiuni mari, protejate împotriva pătrunderii apei de ploaie sau a prafului. Buncărele sunt dozate centralizat pentru întreaga lățime de lucru, distribuite uniform către brăzdare. Calibrarea este controlată de o roată în contact cu solul. Aerul necesar pentru transportarea semințelor este generat de o suflantă cu zgomot redus, acționată prin intermediul unei preize de putere sau hidraulic.

Presiunea brăzdarelor poate fi reglată centralizat sau individual, manual sau hidraulic. Marcatoarele sunt reglate pentru o tasare centralizată a rândurilor.

Reglajul duzei de semănat

Pentru reglarea dozei de semănat sunt disponibile o roată pentru semănătură grosieră (fig.4.5/3) coarse și două roți (fig.4.5/1+2) pentru semănătură fină, cu trei poziții de reglare Acționarea este asigurată de roata în contact cu solul care se învârtește pe suprafața de prelucrat Presarea asupra solului se realizează cu ajutorul unui întinzător cu filet (fig.4.6/1).

Fig. 4.5. Reglaj doză semănat Fig. 4.6. Întinzător cu filet

Sunt necesare următoarele reglaje:

1. Poziția roții de dozare. Roata de dozare se rotește din șurubul (12/1) pentru a repoziționa axul. Se rotește ușor axul pentru a fixa fuzeta (fig. 4.7/2). Pentru o nouă relare se aduce maneta ta poziția I.

Fig. 4.7. Reglarea roții de dizare Fig. 4.8. Calibrarea pentru semănătură grosieră

Poziția I – Roată semănătură fină (fig. 4.7/1)

Poziția II – Roată semănătură fină (fig. 4.7/1+2)

Poziția III – Roată semănătură grosieră (fig. 4.7/3) în pozițiile pentru semănătură fină I și II, roata centrală pentru calibrare pentru semănătură grosieră trebuie să fie blocată cu maneta (fig. 4.7/6. și 4.8/6). Maneta în poziția a are roata de dozare este blocatăiar în poziția b – pentru roata de dozare în poziția III (fig. 4.8). Dacă maneta nu poate fi adusă tn poziția de blocare (fig. 4.8/a), pentru pozițiile roții de dozare I și II, se rotește puțin roata de dozare cu maneta de golire în poziția deschis.

2. Reglajul transmisiei: transmisia în baie de ulei are loc cu reglare continuă de la 0 -100 (0 = oprit)

Dacă este necesară o treaptă de transmisie mai mică de 15 pentru o poziție III a roții de dozare (semănătură grosieră), se schimbă poziția roții la II (semănătură fină) și puneți în funcțiune ambele roți de dozare pentru semănătură fină 1+2. Este necesară recalibrarea cu reglajul corespunzător într-o treaptă mai mare a transmisiei, prin fixarea ermetică a roții de dozare cu ajutorul șurubului.

3. Clapeta de fund (maneta de închidere/deschidere): se reglează cu maneta de blocare (fig. 4.7/3). Clapeta inferioară de sub roțile de dozare (șuberul) închide unitatea de calibrare, fiind acționată de forța arcului și poate fi înlăturată. La o nouă reglare a roților de dozare, clapeta de fund întotdeauna să fie în poziția '1'. Dacă pe durata calibrării semințele se sfărâmă, se aduce clapeta de fund/șuberul într-o poziție mai mare decât cea indicată de graficele de semănat.

4. Supapa de presiune: se face reglajul în poziția deschis pentru semănătură standard (grosieră), fig. 4.9a, sau închis pentru semănătură fină (fig. 4.9b).

a. b.

Fig. 4.9. Reglarea supapei de presiune Fig. 4.10. Ax agitator

a. semănat standard; b. semănat fin

5. Maneta de calibrare: se pune în poziția sus (fig. 4.7/4) când se face calibrarea iar în timpul lucrului în poziție jos (fig. 4.7/5).

6. Ax agitator: este un arbore care asigură curgerea uniformă a semințelor. Colierul de pe vârfurile din afară ale agitatorului trebuie orientat înspre interior (fig. 4.10/1. Operația se poate efectua și în cazul semințelor care curg cu ușurință.

Calibrarea semănătorii se face prin coborârea unității și închiderea manetei de golire (fig. 4.11/1).

Fig. 4.11. Calibrarea semănătorii și rigla de calcul

Calibrarea se face în conformitate cu graficele de semănat, prin utilizarea roții de dozare corectă; se reglează treapta de transmisie în conformitate cu doza de semănat; se verifică poziția clapetei de fund și pozișia supapei de presiune. Se umple buncărul cu semințe.

Clapeta de calibrare este adusă (fig. 4.11/4) în poziția "ridicat", se așează o tavă colectoare sub pâlnia de evacuare și se fixează maneta de calibrare (fig. 4.11/2) și sunt efectuate câteva rotații astfel încât toate celulele să fie pline. Se golesc din nou tăvile de colectare.

Maneta se rotește în sens invers acelor de ceasornic, în funcție de lățimea de lucru și numărul de rânduri. Cantitatea de sămânță se cântărește corect pentru a afla doza de semănat în kg/ha (tab. 4.1):

Tabelul 4.1

Date tehnice privind semănătoarea RABE

(4) număr de rotații ale manetei de calibrare

Deoarece semințele diferă în funcție de masă, mărime, structură granulară și ierbiddele cu care sunt tratate, valorile din tabelele de semănat sunt doar orientative. Din acest motiv, întotdeauna va trebui efectuată o probă de calibrare. În eventualitatea în care există orice abatere de la doza de semănat, se fac recalibrări folosindu-ne de diferite trepte ale transmisiei, și prin apelarea la rigla de calcul furnizată (fig. 4.11).

După calibrare, maneta este adusă pe tija/axul de reglare a presiuni brăzdarului sau pe întinzătorul curelei trapezoidale.

Reglarea brațului marcatorului

Brațele marcatorului disc se pot regla la mijlocul tractorului sau la urma tractorului. Brațele extensibile sunt aduse în poziția de lucru. Se reglarea punctul de marcare al discului (când atinge solul) fără a ține cont de lățimea de lucru a semănătorii și distanța dintre rânduri, precum și de lățimea urmei tractorului la marcarea urmei (când se folosește roată pentru marcare) (fig. 4.12).

Fig. 4.12. Reglarea brațului marcatorului

Reglajul la mijlocul tractorului:

a. de la grilajul brăzdarului = jumătate din lățimea de lucru=A

lățimea de lucru+distanța între rânduri

b. de la exteriorul brăzdarului = = Al

2

Reglajul la urma tractorului, (de la brăzdarul exterior):

lățimea de lucru+ distanța între rânduri – lățimea urmei tractorului

= A2 2

2

Exemplu: lățimea de lucru 6 m (B=600 cm)

15 cm distanța între rânduri (R=15 cm)

170 cm distanța între roțile tractorului (S=170 cm)

A=150 cm (distanța de la centrul marcatorului până la grilajul brăzdarului)

și

Reglarea presiunii brăzdarului și astfel a adâncimii de semănat, are loc cu reglare continuă, cu ajutorul manivelei (4.13/1), folosită pentru calibrare și tensionarea curelei.

Fig. 4.13. Reglarea presiunii brăzdarului Fig. 4.14. Reglarea hidraulică a

presiunii brăzdarului

Reglajul individual al brăzdarului, se poate realiza prin repoziționarea arcurilor (fig. 4.13/2) pentru a crește presiunea. Chiar și în aceleași condiții de sol, adâncimea la care se depun semințele poate varia atunci când viteza de deplasare crește sau se reduce. Mai repede = mai la suprafață sau mai încet = mai adânc. Dacă se testează adâncimea de semănat este necesar să avem confirmarea pe perioada probelor, viteza fiind menținută constantă.

Reglajul hidraulic al presiunii brăzdarului se realizează cu ajutorul unui ventil electromagnetic cu simplă acțiune.

Dacă variația condițiilor de sol este mare, acest reglaj poate fi utilizat pentru schimbarea presiunii brăzdarului chiar în timpul deplasării. Presiunile normală și maximă sunt stabilite de înainte prin introducerea penelor (fig. 4.14/1) în bara perforată.

a. b.

Fig. 4.15. Reglajul hidraulic al dozei de semănat

a. valvă; b. șurub opritor

Reglajul hidraulic al dozei de semănat se realizează împreună cu reglarea hidraulică a presiunii brăzdarului, putân fi eficientizată creșterea dozei de semănat. Pentru aceasta, se reglează în conformitate valva cu trei căi/deviatoare (fig. 4.15a).

Reglarea dozei de semănat standard și maximă:

– reglarea standard se face prin calibrare normală, însă se pune șurubul drept opritor (fig. 4.15b) sub maneta de reglare, și se fiexează în poziție cu șurubul. Pentru aceasta, trebuie retractat /tras înapoi cilindrul hidraulic.

– reglarea maximă se face prin extinderea completă a cilindrului hidraulic, și stabilirea dozei maxime prin deplasarea cilindrului de reglare (fig. 4.15b); se fixează în poziție cu un șurub (fig. 4.15/3). Este importantă efectuarea re-calibrării dozei de semănat.

4.3. Pregătirea pentru lucru și exploatarea semănătorilor SUP 29 și RABE TURBODRILL 6000

4.3.1. Reglajele semănătorii SUP 29

În cazul semănătorii SPU-29 sunt următoarele:

– ecartamentul roților tractorului să fie la aceeași valoare cu ecartamentul roților semănătorii;

– montarea tiranților laterali pe tractorul U-650, pe bolțurile superioare și ancorelor tiranților la primul orificiu de sus;

– întinderea ancorelor tiranților laterali și centrarea semănătorii pe tractor;

– realizarea față de tractor, a poziției flotant pe direcția de mers a semănătorii, cu ajutorul manetei distribuitorului hidraulic al tractorului (maneta sertarului pentru mecanismul de suspendare);

– realizarea față de tractor, poziției flotant pe direcție transversală a semănătorii prin utilizarea ferestrelor alungite ale tijelor de susținere a tiranților laterali ai tractorului;

– orizontalizarea semănătorii (pe platformă) pe direcție transversală, cu ajutorul tijelor de susținere a tiranților laterali ai tractorului;

– orizontalizarea semănătorii (pe platformă) pe direcția de mers, prin modificarea lungimii tirantului central al tractorului;

– distanța dintre rânduri, prin deplasarea brăzdarelor pe direcție transversală;

– lungimea cablurilor de acționare a marcatoarelor de urmă, fiecare marcator trebuind să atingă solul, dar nu mai mult de 10 cm, pentru a urmări denivelările terenului;

– lungimea marcatoarelor de urmă (M), pe direcție transversală, de la axa brăzdarului marginal la punctul de contact cu solul al discului marcatorului respectiv.

Lungimea marcatorului drept (Mdr) și stâng (Mst) se calculează folosind relația:

Mdr (Mst) = , unde:

B – lățimea de lucru a semănătorii (B = bn), în care b – distanța dintre rândurile de semințe, iar n – numărul de brăzdare al semănătorii);

E – ecartamentul roților din față ale tractorului;

b – distanța dintre rândurile de semințe.

Urma lăsată de marcator se urmărește alternativ cu una din roțile din față a tractorului (cu roata cea mai apropiată de terenul deja semănat);

O altă serie de reglaje sunt:

– reglarea adâncimii de lucru care se realizează prin introducerea sub roțile tractorului și a semănătorii, a unor cale de lemn de grosime egală cu adâncimea de lucru mai puțin 2 … 3 cm și, apoi, apoi sunt coborâte brăzdarele pe platforma de reglaj. Coborârea se face cu ajutorul dispozitivului cu șurub de la cilindrul de forță.

În tren, dacă solului este tasat, iar brăzdarele nu pătrund la adâncimea cerințelor culturii, se acționează șurubul dispozitivului în sensul înșurubării lui, mărindu-se forța de apăsare pe brâzdar. Pentru păstrarea adâncimii fiecărui brăzdar, se acționează și asupra arcurilor de la brațele de fixare a lor pe dispozitivul de coborâre.

– reglarea distanței dintre rânduri mai mare de 125 mm se realizează prin deplasarea brăzdarelor, la distanța dorită, pe bara suport. Pentru acest reglaj, se ia considerare repartizarea simetrică a brăzdarelor față de axa longitudinală a agregatului, marcându-se mijlocul barei suport-brăzdare și, apoi, dacă numărul de brăzdare este fără soț, primul brăzdar se montează pe axa de simetrie. La număr cu soț, montatărea primelor două brăzdare se face de o parte și de alta a axei de simetrie, la distanță egală cu 0,5 b (b- distanța dintre brăzdare și funduri); următoarele brâzdare, sunt montate la distanță egală între ele cu cea dintre rânduri.

Numărul de brăzdare (n) se calculează prin relația: , unde:

n – număr de brăzdare;

b – distanța dintre rânduri;

L – lungimea barei suport-brăzdare.

Numărul de brăzdare (n) ce se pot monta pe semănătoare se calculează cu relația:

n = ni+1

O altă metodă de reglare a distanței între rânduri este folosirea unei scânduri marcată pentru diferite distanțe între rânduri, plecând de la distanța de 125 mm; acesta este introdusă sub brâzdar și apoi pe fiecare brăzdar se montează în dreptul semnului de pe scândură la distanța corespunzătoare.

Pentru brăzdarele în plus, fie se demontează, fie rămân pe semănătoare, dar însă în ambele cazuri este necesar ca obloanele de la cutia de semințe, să fie complet închise.

– reglarea marcatoarelor de urmă, în număr de două pe semănătoare, sunt formate dintr-un disc (sau o gheară) montat pe o bară de lungime reglabilă, articulată de cadrul mașinii. Ridicarea și coborârea barei marcatorului se realizează manual sau mecanic. Discul marcatorului cu diametrul de 250-300 mm este dispus, în timpul lucrului, înclinat față de direcția de înaintare sub la un unghi de 15-20°.

În timpul lucrului, pe sol, discul marcator lasă o urmă ca un șănțuleț, ce va servi la conducerea agregatului la trecerea următoare, astfel:

– alternativ cu roata din dreapta la o cursă și cu roata din stânga la cursa următoare; lungimea marcatoarelor în acest caz este egală putând fi calculă cu relația: Mdr (Mst) = (cm), iar valoarea obținută se măsoară de la ultimul brăzdar activ, către discul marcatorului, aflat în contact cu solul;

– centrat, când semnul lăsat de marcator este urmărit cu bușonul radiatorului tractorului; marcatoarele au lungimea egală, valoarea lor fiind calculată cu relația: Mdr (Mst) = (cm)

– permanent, cu roata din dreapta tractorului pe urma marcatorului; marcatoarele au lungimi diferite, dimensiuni fiind calculate cu relațiile: Mdr = Mst = (cm)

– reglarea debitelor aparatelor de distribuție se realizează prin majorarea sau reducerea turației distribuitorilor, prin deschiderea obloanelor de la cutia de semințe și fixarea acestora, într-o poziție marcată pe scara gradată sau prin fixarea manetei de comandă a fondurilor mobile pe sectorul dințat, într-o poziție corespunzătoare normei calculată la unitatea de suprafață. Poziția manetelor de la cutia de viteze este specificată în cartea tehnică a semănătorii sau în tabelul fixat pe cutia de semințe.

Înaintea reglajului aparatelor de distribuție trebuie să se verifice distanța dintre fundul mobil al fiecărei casete de distribuție și vârful pintenilor distribuitorului respectiv, ajutându-ne de un șablon semicilindric, egal cu grosimea acestuia, adică de 1 mm. Dacă distanța obținută este mai mare sau mai mică de un mm, se face reglajul din șurub, prin șurubul de fixare a fundurilor mobile pe axul lor.

Verificarea debitului reglat constă în introducerea sub casetele de distribuție a jgheabului colector de semințe, se alimentează cutia de semințe, se fixează obloanele obturatoarelor, maneta de comandă a fundurilor mobile și manetele cutiei de viteze, toate erapele fiind realizate conform indicațiilor din tabele. Se rotește manivela cutiei de viteze de 8,5 ori, asigurând însămânțarea unei suprafețe de 100 m, la un reglaj corect. Pentru o cantitate este mai mică se semințe, pozițiile manetelor cutiei de viteze se fixează pentru o cantitate imediat superioară, iar pentru cantitatea de sămânță colectată în jgheab este mai mare, manetele cutiei de viteze se vor fixa pentru o cantitate inferioară; apoi se face o nouă probă. După tatonări, dacă cantitatea rezultată este mai mare sau mai mică decât norma reglată, cu 3 … 5 %, se consideră reglajul corect, semănătoarea putând intra în lucru. În caz contrar, este posibil reglarea fundurilor mobile să nu se fi efectuat corect, sau semănătoarea este uzată.

La semănătoarea SUP-29 numărul de rotații al manivelei se calculează folosind relația:

N = , în care:

K – constantă egală cu 30,8 la SUP-29 (constanta este produsul dintre lățimea de lucru constructivă și numărul de rotații la manivela cutia de viteze pentru 100 m);

B – lățimea de lucru efectivă a semănătorii; B = nb (b – distanța dintre rânduri; n – numărul de rânduri).

Această relație este valabilă pentru situația în care semănătorile respective sunt echipate cu roți de 12 x 6 țoli(inch).

– reglarea scormonitorilor de urmă se face în scopul pătrunderii în sol la adâncimea de însămânțare, prin fixarea pe urmele lăsate de roțile tractorului și prin comprimarea arcurilor lor.

4.3.2. Programul electronic de semănat a semănătorii RABE TURBODRILL 600

Panoul electronic de comandă al semănătorii RABE TURBODRILL 600 sunt prezentate în fig. 4.16:

Monitorul electronic se fixează în cabina tractorului, la o priză de alimentare la curent continuu de 2V, cu 3 poli. Dacă aceasta nu este disponibilă, Rabe poate furniza, ca accesoriu suplimentar, un cablu de conectare la baterie cu priză de contact sau un adaptor pentru o priză de remorcă cu 7 poli în regim de lucru, necesită pornirea luminilor de parcare.

La transportul pe drumuri publice, sistemul electronic de la bordul tractorului este deconectat, prin scoaterea fișei de conectare din mufă. Modele de trasare a rândurilor sunt redate în fig. 4.18.

Fig. 4.18. Exemple de realizare a rândurilor

La marginea lotului (cu brațul marcatorului coborât înspre partea lotului) se reglează cadența rândului pe numărul inițial corect (o cadență de 3 și 4 reglarea este pe 2). Comutarea automată se va realiza prin intermediul senzorilor (la schimbarea brațului marcatorului). În cazul ritmurilor rândurilor simetrice cu cifre pare, se începe la marginea lotului cu lățimea de lucru a semănătorii în rânduri. Pentru aceasta, se închid sau sunt deviate până la trei tuburi per urmă a roții. Tija se fixează în poziție ridicată sau coborâtă (fig. 4.19/1).

Fig. 4.19. Reglarea cadenței rândurilor

Semințele ce urmează a fi depuse în brazdă sunt conduse prin tuburi la capul de distribuție și de aici înapoi în buncăr. “Deconectarea” sistemului apare atunci când electromagnetul este alimentat cu curent (de exemplu, când intervine o defecțiune la partea electronică, este posibilă continuarea lucrului cu numărul întreg de rânduri). În caz special clapetele/tije de pe capul de distribuție se pot închide manual.

În cazul rândurilor asimetrice “deconectarea” are loc de fiecare dată numai pe urma roții dintr-o singură parte, pentru două treceri în sensuri opuse. Astfel, electromagnetul nefolosit care este situat în exteriorul curbei, trebuie dezactivat prin scoaterea conectorului, în funcție de direcția aleasă a curbei.

În cazul în care nu este definit niciunul dintre rânduri, dar dispozitivul electronic cere aceasta, trebuie aleasă cadența “0”. Datele curente de funcționare rămân stocate, astfel încât, în caz de avarie, cadența corectă a rândurilor se continuă.

Tuburi de alimentare sunt cuplate prin două căi:

– clapeta manetei superioară de pe tuburile de semănat în rânduri trebuie să se poată mișca între cârligele de capăt (fig. 4.20/a,b).

– clapeta inferioară este prinsă de magneți cu un șurub (M560) (fig. 4.20/1) și un arc tensionat (fig. 4.20/2).

Reglarea lungimii șurubului se face în așa fel încât, când funcția de trasare a rândurilor este activă, clapeta se află în sus (în contact cu peretele tubului de distribuție). Pe tuburile de distribuție (fără trasare automată a rândurilor), maneta clapetei superioare trebuie fixată în sus și în sens invers (fig. 4.19/2). Printr-o singură comutare a electromagnetului pot fi trase maxim trei manete.

Fig. 4.20. Reglarea turburilor de alimentare Fig. 4.21. Sistem de monitorizare

Sistemul de monitorizare sau supraveghere va lucra doar când este montat dispozitivul de comandă a rândurilor. Pot fi monitorizate suflanta (fig. 4.21a), contorizarea suprafeței (fig. 4.21b), maneta de calibrare (fig. 4.21c), și nivelul (de umplere) din buncărul de semințe (fig. 4.21d).

Greșelile în timpul exploatării sunt afișate pe display-ul monitorului ca ERROR (erori), și sunt însoțite de un avertisment sonor “beep”.

Semănătoarea TURBODRILL este comandă cu dublă acțiune, întotdeauna în poziție flotant. Comutarea și impulsurile contorizate pentru dispozitivul electronic de trasare a rândurilor apar ca urmare a acțiunii ventilului hidraulic de verificare a alternanței, când brațul marcatorului este în poziție finală, fie extins, fie retractat. Dacă brațul marcatorului este retractat datorită obstrucționărilor în timpul exploatării, numărarea nedorită a impulsurilor poate fi evitată punând brațul marcatorului doar în poziție verticală, fără a atinge poziția finală. Dacă brațul marcatorului trebuie să fie complet înspre înăuntru fără să creeze impulsuri nedorite, atunci dispozitivul electronic de trasare a rândurilor trebuie setat la <OFF>, prin apăsarea de două ori a tastei corespunzătoare alcătuirii rândurilor.

Fig. 4.4.22. Reglarea semănătorii RABE TURBODRILL 600

Discurile brațului marcatorului sunt coborâte suficient prin reglarea cilindrilor (fig. 4.22/1) utilizând contrapiulițe (fig. 4.22/2). Pentru aceasta, se coboară extensiile, piulițele nefiind înșurubate până la. Aceasta va preveni blocarea brațului înainte ca cilindrul (fig. 4.22/1) să fie complet coborât.

Protecția la suprasarcină se realizează prin montarea de bolțuri de forfecare noi: M840 DIN 931 8.8 (fig. 4.22/4). Discul poate fi reglat pentru sol ușor sau greu prin reglarea axului acestuia (fig. 4.22/3), mai strâns sau mai lejer. La transportare, brațele marcatorului sunt strânse și fixate.

Monitorizarea nivelului de umplere al buncărului

Monitorizarea suflantei. Dacă numărul de rotații ale suflantei este prea mare sau prea mic, monitorul va emite un semnal de averizare. În ciuda acestei avertizări suplimentare, trebuie reținut că, la pornire, suflanta, funcționează la o viteză de rotație mai ridicată; turația standard a acționării (în jur de 1000 rpm) trebuie apoi menținută constant.

La capătul rândului, când brațele marcatorului sunt ridicate, monitorizarea suflantei și a contorizării suprafeței sunt dezactivate, și astfel nu va exista alarmă.

Dacă suflanta este acționată hidraulic, turația suflantei este diferită pentru semănăturile grosiere (standard) și cele fine. Pentru a obține avertizări corecte, reglați corespunzător monitorul semănătorii. Senzorii de inducție sunt amplasați la o distanță de 1 până la 3 mm.

Reglați senzorul suflantei după cum urmează:

– se rotește arborele suflantei astfel încât să aibă canelura orientată în sus.

– se rotiți manual senzorul cât mai departe de arborele suflantei, apoi efectuați 3,5 rotații înapoi, și fixați cu contrapiulița. In interiorul senzorului se află un LED, pentru ca, atunci când se efectuează o corecție sau un test efectul să fie vizibil.

– se reglează brațele marcatorului la lățimea rândurilor. Pentru transport, sunt ridicate brațele roții și se prind (fig. 4.23).

Fig. 4.23. Reglarea brațelor marcatorului

Dacă rândurile sunt asimetrice (4S, 6S, 8S), marcatorul care nu se află în lucru trebuie fixat în poziție verticală

Contorul de hectare (mecanic) – doar dacă nu este montat echipamentul URBO, numărătoarea începe de îndată ce roata de ghidare în contact cu solul se învârtește.

Cadranul indicator indică în 1/10 hectare și hectare întregi, prin reglare la poziția '0' cu ajutorul clapetei.

Golirea buncărului se face după coborârea semănătoarei. Se aplică vasul colector sub gura de golire, se deschide capacul , apoi după golirea buncărului se aduce maneta de calibrare în poziția “calibrare”, și clpta de fund în poziția “6”. Se reotesc puțin toate roțile de dozare cu ajutorul sistemului în formă de stea.

Reglajele de bază pentru unitatea de comutare a marcatorului

Se aduc marcatoarele în poziție de lucru, ambele marcatoare trebuie să fie ridicate. Sunt așezate piulițele hexagonale pe piston folosindu-se de o cheie de 24 mm, până când un clicnet se angrenează ușor, în timp ce celălalt dichet se debreiază. Se strânge bine contrapiulița, apoi se face o probă.

Reglajul de bază al senzorilor se face cu cilindrul hidraulic complet închis.

Putem constata faptul că programul electronic de semănat a semănătorii RABE TURBODRILL 600 are următoarele funcții:

Funcții de comandă

setarea rândurilor

setarea suplimntară pentru marcarea rândurilor;

alternarea automată sau manuală a ciclurilor rândurilor;

– întreruperea alternării automate a ciclurilor rândurilor pentru a conduce peste denivelări.

Funcții de afișaj

– afișare ciclului și cadenței rândurilor;

– contorul de hectare pentru aria suprafeței parțiale;

– contorul de hectare pentru aria suprafeței totale;

– viteza de deplasare

– rotațiile arborelui semănătorii;

– viteza de rotație a suflantei.

Funcții de monitorizare

– monitorizarea arborelui de dozaj;

– monitorizarea nivelului de umplere a buncărului de semințe;

– monitorizarea suflantei.

Funcții de comandă a utilităților sistemului

– testarea senzorilor;

– asistență la calibrare pentru calculul și efectuarea rotațiilor manivelei;

– calibrarea contorului de hectare prin adaptarea la condițiile de sol;

– reglarea timpului de întârziere pentru alternativa automată a ciclului rândurilor;

– selectarea meniului.

Capitolul 5

Rezultate experimentale privind comportarea În exploatare a semĂnĂtorilor pentru cereale pĂioase

SUP-29 și RABE TURBODRILL-600

5.1. Scopul lucrării

Principalul scop al lucrării de față a fost acela de a determina modul de comportare în exploatare a semănătorilor SUP-29 pe teren plan și RABE TURBODRILL600 pe teren în pantă, pentru a putea stabili viteza optimă de lucru, optimizarea cantității de sămânță la hectar, dar și a stabilirii unor indici calitativi de lucru (energetici și de exploatare).

5.2. Condițiile de experimentare și metoda de lucru

Cercetările s-au efectuat prin încercări în condiții variate de sol, în pantă și în plan, ținându-se cont de umiditate diferită a solului, de gradul de pregătire a patului germinativ, de gradul de mărunțire al solului în care urmează a fi semănate cerealele (tab. 5.1).

Tabelul 5.1

Condițiile de efectuare a experimentărilor

Ambele tipuri de semănători au lucrat pe soluri cernoziomice mediu levigat, SUP-29 pe un teren plan, iar RABE TURBODRILL600 pe un teren cu panta de 5… 8°. Din această cauză lucrarea s-a realizat de-a lungul curbelor de nivel.

În timpul semănatului, umiditatea în sol, a fost aproximativ egală pentru ambele parcele.

Parcela unde s-a lucrat cu SUP-29, s-a discuit de două ori cu GDU-3,4 și apoi a fost prelucrată și cu CPGS-4, din cauza culturii premergătoare și neexecutării la timp arăturii, a avut un grad de mărunțire a solului mai mic (86%), față, de cea unde a lucrat RABE TURBODRILL600 (92%).

Experimentările s-au realizat în perioada 20 sepembrie – 10 octombrie 2015, semănătorilor fiind deplasate în teren după metoda în suveică, alimentarea cu sămânță realizându-se la un singur capăt al parcelelor.

Pe durata experimentării au fost determinați doi indici calitativi de lucru, energetici și de exploatare, aceștia având ca factori de influență următoarele elemente: viteza de lucru, cantitatea de sămânță la hectar, etc.

Pentru fiecare semănătoare, încerările s-au făcut pe o lungime a 100 m, marcați cu cu jaloane (fig.5.1).

Fig. 5.1 – Determinarea indicilor calitativi de lucru pe repetiții a 100 m

Semănătorile au fost atașate unui tractor U-650M care pe durata încercărilor a funcționat în treptele de viteză IIî, IIIî și IIr Viteza reală de deplasare în timpul lucrului a fost determinată prin cronometrări repetate pe distanțe de 100 m, folosind relația: , unde:

S – spațiul parcurs, (m);

T – timpul mediu necesar parcurgerii spațiului S, secunde. Datele rezultate din calcule au sunt redate în tabelul 5.1.

5.3. Stabilirea indicilor calitativi de lucru

5.3.1. Adâncimea de lucru

Adâncimea de lucru s-a determinat pentru fiecare tub al semănătorilor în 5 repetiții, în diferite puncte ale parcelelor.

Pentru această determinare, după trecerea agregatului, s-a îndepărtat pământul până la boabe și cu ajutorul a două rigle s-a măsurat adâncimea de îngropare a acestora. Datele medii au fost introdu-se în relațiile: și , unde,

am – adâncimea medie de îngropare a semințelor, (cm);

ai – adâncimea efectivă de îngropare a semințelor, (cm);

a – abaterea medie de la adâncimea medie de lucru, (cm).

Tabelul 5.2

Viteza reală de lucru a agregatelor de semănat pe durata încercărilor

Rezultatele determinărilor sunt redate în tabelele 5.3-5.5.

Din analiza acestor rezultate constatăm faptul că:

– adâncimea de lucru reglată la 5 cm nu este realizată de nici una din semănători;

– la ambele semănăori, adâncimea realizată scade odată cu creșterea vitezei de lucru;

– reducerea adâncimii de lucru precum și variația acesteia, devine mai accentuată la semănătorii SUP-29 deoarece patului germinativ a fost mai puțin bine pregătit;

– ambele semănători, au lucrat la toate vitezele de lucru, adâncimea medie realizată având o abatere în limita admisă de 1 cm;

– dacă apreciem abaterile procentual față de valorile medii, se observă faptul că semănătoarea SUP-29 se poate utiliza numai la viteza a II-a înceată, iar semănătoarea SPU-24 la vitezele a II-a și a III-a înceată, trepte de viteză unde abaterile nu depășesc sau sunt apropiate de valoarea admisă 15% – de cerințele agrotehnice. Acest lucra nu afectează prea mult însă calitatea semănatului.

Tabelul 5.3

Adâncimea de lucru la semănătoarea SUP-29

Tabelul 5.4

Adâncimea de lucru la semănătoarea TURBODRILL-600

Tabelul 5.5

Centralizator privind adâncimea de lucru la semănat

5.3.2. Distanța între rânduri

În diferite zone ale parcelei, s-a determinat adâncimea de lucru, în același timp prin 5 repetiții. S-a calculat distanța dintre axele rândurilor descoperite în vederea măsurării adâncimii boabelor, datele obținute fiind prelucrate cu intermediul relațiilor: și , unde,

dm – distanța medie măsurată între rînduri;

di – distanța efectivă măsurată între rînduri;

d – abaterea medie de la distanța medie măsurată între rânduri.

Valorile obținute sunt redate în tabelele 5.6, 5.7 și 5.8

Tabelul 5.6

Variația distanței între rânduri la semănătoarea SUP-29

Tabelul 5.7

Variația distanței între rânduri la semănătoarea TURBODRILL

Din datele tabelelor 5.6 și 5.7 rezultă că nu sunt abateri semnificative fată de distanța între rânduri.

Tabelul 5.8

Centralizator privind adâncimea de lucru la semănat

Se observă o reducee oarecare a abaterilor medii odată cu creșterea vitezei de lucru, atât la SUP-29 cât și la TURBODRILL.

5.3.3. Gradul de acoperire a semințelor

Gradul de acoperire a semințelor s-a determinat imediat după trecerea agregatului de semănat, numărându-se semințele rămase neacoperite de pe toată lățimea semănătorilor, pe o distanță de 10 m lungime. Calculând norma de sămânță la hectar și MMB a acestor boabe s-au făcut raportări la total suprafață, aflându-se astfel procentul boabelor neacoperite (tabelul 5.9).

Tabelul 5.9

Gradul de acoperire a semințelor

Din tabelul 5.9 se observă că:

– odată cu creșterea vitezei de lucru numărul de boabe neacoperite se mărește, înregistrându-se în toate probele sub 1%, încadrându-se în cerințele agrotehnice;

– procentul de boabe rămase neacoperite este mai mic la TURBODRILL față de SUP-29, lucru provocat din cauza frecvenței mai mari a bulgărilor din parcela unde se lucrează cu SUP-29, bulgări care scot brăzdarele din sol, fapt ce determină apariția mai frecventă de boabe neacoperite.

5.3.4. Uniformitatea de repartiție a plantelor pe rând

Determinarea repartiției plantelor s-a realizat după răsărirea acestora, luându-se în considerare porțiuni de rând la câte 5 m. Aceste porțiuni au fost subîmpărțite în 100 sectoare a câte 5 cm fiecare, în cadrul lor numărându-se plantele pentru fiecare sector; sectoarele au fost grupate în categorii cu 0 … 6 plante/sector a 5 cm.

Determinările s-au făcut în trei repetiții pentru toate rândurile unei semănători, iar media determinărilor este redată în tabelul 5.10.

Tabelul 5.10

Uniformitatea de repartiție a plantelor pe rând

Se constată că faptul că distanța reală între plante pe un rând, este mai mare decât cea teoretică cu 38,4…46,4% la SUP-29 și 33,3…44,9% la TURBODRILL, abaterile înregistrate de la distanța teoretică crescând odată cu reducerea vitezei de lucru;

Desimea obținută la SUP-29 este de numai 68,3…71,7%, iar la TURBODRILL de 70,0 … 75,0%, deoarece cauzele sunt reflectate în neuniformitatea adâncimii de îngropare a boabelor, dar și în pierderile de boabe rămase neacoperite pe suprafața solului.

Analizate pe sectoare, dacă existentă un număr mare de sectoare a 5 cm cu zero boabe, explicația este dată de în gradul redus de pregătire a patului germinativ.

5.3.5. Instabilitatea normei de semănat

Reprezintă instabilitatea debitului pentru care a fost reglată o semănătoare, atât în staționar cât și în condiții de lucru în lot.

După reglarea semănătorilor respectând indicațiilor din cartea tehnică, s-au fixat manetele cutiei de viteze Northon la C-16, ceea ce asigură cam 58 de boabe/m2, echivalentul a 230 kg/ha.

Determinarea normei reale se face astfelastfel:

– pentru condițiile în staționar:

– se introduce jgheabul de semințe sub casetele de distribuție;

– se rotește manivela cutiei de viteze de 8,5 ori la SUP-29 situație în care se asigură însămânțarea a 100 m teren. Numărul de rotații se calculeză cu relația: , unde:

D – diametrul roții motoare (0,53 m);

B – lățimea de lucru, în metri.

– sămânța colectată în jgheab se cântărește apoi se înmulțește cu valoare de 100.

Rezultatele obținute sunt înscrise în tabelul 5.11.

– pentru condiții de lucru în câmp:

– se alimentează semănătoarea cu sămânță;

– se aduce jgheabul sub casetele de distribuție;

– se parcurg cu brăzdarele prin sol 27,6 m pentru SUP-29 și 38,1 m pentru SPU-24;

sămânța colectată în gheabuh se cântărește și se înmulțește cu 100.

Tabelul 5.11

Stabilitatea normei de semănat la viteza IIî

Datele obținute se regăsesc în tabelul 14. Pe baza acestor date s-a calculat instabilitatea normei de semănat. Pentru ambele cazuri s-au făcut câte trei repetiții, în tabelul 5.11 fiind trecută media determinărilor.

Se observă că din punct de vedere al stabilității normei de sămânță ambele semănători corespund, deoarece se îndeplinește cerința agrotehnică de 97 %. Totuși în condiții de câmp, datorită trepidațiilor, stabilitatea normei este puțin mai mică.

5.3.6. Uniformitatea de distribuție a semințelor pe lățimea de lucru a semănătorii

Determinarea indicelui de uniformitate se face la staționar și decurge în felul următor.

– după suspendarea semănătorii se fixează pungi de polietilenă la fiecare tub;

– se rotește manivela de la cutia de viteze de un anumit număr de ori;

– se cântăresc pungile individual, calculându-se media cântăririlor și apoi cu aceste date și ajutorul relațiilor de calcul uzuale se calculează uniformitatea de distribuție a boabelor pe lățimea de lucru a semănătorii.

Datele rezultate sunt redate în tabelul 5.12.

Tabelul 5.12

Uniformitatea de distribuție a semințelor pe lățimea semănătorii

Din datele tabelului 5.12 reiese faptul că că uniformitatea de distribuție a semințelor pe lățimea de lucru depășește limita de 95%, conform cerințelor agrotehnice cu privire la acest indice. Abaterea medie de la valoarea indicelui este mai mare la SUP-29 din cauza mai proastei calități a patului germinativ.

5.4. Indicii energetici

5.4.1. Patinarea roților motrice

Patinarea roților motrice ale tractorului și semănătorii, influențează viteza de lucru, deci și norma de semănat. Patinarea este influențată de o seri de factori, cei mai importanți sunt:

– greutatea care se sprijină pe roțile motrice;

– uzura și presiunea pneurilor.

– umiditatea solului;

Determinarea patinării s-a realizat prin jalonarea unei suprafețe de 100 m liniari pe care s-au calculat numărul de rotații a roților motrice în următoarele situații:

– pentru determinarea patinării în gol a roților motrice a tractorului = tractor + semănătoare în poziție de transport;

– pentru determinarea patinării în lucru a roților tractorului = tractor + semănătoare în lucru;

– pentru determinarea îi gol a patinării roților motrice a semănătorii = tractor + semănătoarea coborâtă cu roțile pe sol;

Rezultatele sunt redate în tabelul 5.13-5.14.

Tabelul 5.13

Numărul de rotații a roților motrice ale tractorului și semănătorii SUP-29

Tabelul 5.14

Numărul de rotații a roților motrice ale tractorului și semănătorii TURBODRILL

Conform reyultatelor din tabelei se constată că patinarea roților motrice ale tractorului nu depășește valoarea de 15% admisă de cerințele agrotehnice. Pentru reducerea patinării se recomandă următoarele:

– cu ajutorul unor greutăți suplimentare să se mărească greutatea tractorului;

– umplerea pneurilor cu lichid;

– utilizarea tractoarelor cu dublă tracțiune;

– mărirea suprafeței de contact a pneurilor cu solul;

– reducerea presiunii pneurilor până la limita minimă admisă;

– evitarea folosirii unor pneuri uzate.

5.4.2. Lățimea efectivă de lucru a semănătorilor

Lățimea constructivă a semănătorilor diferă din următoarele motive: formarea incorectă a agregatelor, conducerea imprecisă a agregatului etc.

Gradul de utilizare a lățimii de lucru constructive a agregatelor se apreciază prin coeficientului CB, care este raportul între lățimea efectivă de lucru Be, fi cea constructivă B. În cazul mașinilor de semănat valoarea lui CB trebuie să fie cea mai apropiată de unitate pe tot timpul lucrului. Menținerea lățimii de lucru constructive în cazul semănătorilor este o cerință agrotehnică și este asigurată de marcatoarele de urmă.

5.4.3. Viteza de lucru efectivă a agregatului

Viteza de lucru este mai mică decât cea teoretică, din cauza patinării organelor de deplasare, a micșorării razei roții motrice, ca urmare a perforării pneurilor, a modificării turației motorului cauzată de variația sarcini etc.

Determinarea vitezei de lucru Ve au fost realizate la începutul capitolului de experimentări.

Ve = CYVt

Gradul de folosire a vitezei teoretice a agregatelor de semănat se apreciază prin coeficientul Cv, care reprezintă raportul între viteza efectivă Ve și cea teoretică Vt:

Cv = .

5.5. Indicii de exploatare ai agregatelor de semănat

5.5.1. Capacitatea de lucru reală

Indicii de productivitate și consum de combustibil s-au determinat pe baza unor fișe de cronometrare, date fiind centralizate. Pentru fiecare semănătoare s-au întocmit câte trei fișe de cronometrare, centralizarea acestora fiind redată în tabelele 5.15 și 5.16.

Analizând datele din centralizatoare putem afirma faptul că:

– ambele tipuri de semănători realizează o productivitate pe schimb cu ceva, sub limita minimă cărții tehnice. La unitatea “S.C. Agrodor-Trans S.R.L.” această nerealizare este întâlnită la lungimea mică a parcelelor, pante fiind destul de mari și reliefului are o formă neregulată, cu multe ondulații;

– indici de exploatare la SUP-29 sunt mai mari față de TURBODRILL, dar asta nu din cauza managmentului muncii (practicându-se aceași muncă peste tot), ci din cauză că s-a lucrat pe teren în pantă.

Tabelul 5.15.

Fișă de cronometrare a zilei de muncă la agregatul: U650+ SUP-29

Tabelul 5.16

Fișă de cronometrare a zilei de muncă la agregatul: U650 + TURBODRILL

5.5.1. Capacitatea de lucru reală

Capacitatea de lucru reală a unui agregat mobil se determină luându-se în considerare valorile reale ale factorilor de care depinde respectiv ale vitezei de lucru (Vr), lățimea de lucru reală a mașinii (Br), valori stabilite prin cronometrări, măsurători etc, precum și a coeficientului de folosire a timpului Kr.

Dat fiind faptul că lățimea de lucru reală precum și viteza reală de lucru a mașinii(datorită patinării roților motrice ale tractorului) sunt mai mici decât valorile teoretice capacitatea de lucru reală este mai mică decât cea teoretică.

Astfel capacitatea de lucru reală se poate calcula cu una din relațiile:

1. Wrtl= 0,36 Br x Vr x Kr, ha/h;

2. Wrt,= 0,1 Br x Vr x Kr, ha/h;

3. Wrsch 0,36 Br x Vr x T x Kr, ha/sch;

4. Wrsch= 0,1 Br x Vr x T x Kr, ha/sch;

5. Wrcamp= 0,36 Brx VrxTxN2xKr, ha/campanie;

6. Wrcamp= 0,1 Brx VrxTx N2x Kr, ha/campanie.

Timpul total de lucru al unui schimb (T) se compune din timpul productiv efectiv de lucru (Te) și timpul neproductiv (Tn) necesar pentru întoarceriler la capetele parcelei, alimentări, intervenții tehnice, opriri tehnologice etc.

T = Tn + Te (minute sau ore)

Este de dorit ca timpul efectiv de lucru să aibe valori cât mai mari. Aprecierea acestui aspect se face cu ajutorul coeficientului de folosire a timpului de lucru (Kr).

Kr = , rezultă că Te= T x Kr

Valorile coeficientului Kr depind de: lucrarea ce se execută; agregatul folosit; starea terenului; metoda de deplasare și de întoarcere; organizarea procesului de lucru; organizarea procesului de lucru; dimensiunile parcelei; starea tehnică a utilajelor; calificarea și conștiinciozitatea personalului.

În condițiile unei bune organizări a lucrului și la o pregătire corespunzătoare a utilajelor coeficientul Kr are următoarele valori (tabelul 5.17).

Valoarea coeficientului de folosire a timpului depinde în mare măsură de și de comportarea din punct de vedere tehnic a utilajelor în timpul lucrului, comportare ce se apreciază prin coeficientul de siguranță în exploatare(K) dat de expresia:

K= , în care:

Te – timpul efectiv de lucru al schimbului;

Tt – timpul opriri lor pentru curățirea organelor de lucru ale mașinii, desfundare și deblocarea acestora, etc.

Tdef – timpul necesar unor defecțiuni ce pot apare la mașină în timpul lucrului.

De dorit este ca acest coeficient de exploatere în siguranță în exploatare să fie cât mai mare.

Tabelul 5.17

Coeficientul de utilizare a timpului de lucru

Tabelul 5.18

Indici de exploatare la semănătorilor SUP-29 și TURBODRILL

Tabelul 5.19

Indici de productivitate la semănătorilor SUP-29 și TURBODRILL

Coeficientul de folosire a timpului schimbului K07 este aproximativ egal pentru ambele semănători (0,45 … 0,46), dar mult sub limita admisă de agrotehnică (0,50 … 0,65). Acest lucru ar avea ca primă cauză gradul nesatisfăcător de pregătire a patului germinativ și desele înfundări ale tuburilor cu resturi vegetale.

Coeficientul K4 este puțin mai mare (0,78) la SUP-29, decât la TURBODRILL (0,76), ceea ce arata că siguranța în exploatare a semănătorii TURBODRILL este mai mare comparativ cu SUP-29.

Indicele de productivitate la SUP-29 este mai ridicat față de TURBODRILL. Acest lucru rezultă din faptul că SUP-29 are o lățime de lucru cu 38% mai mare decât TURBODRILL.

Semănătoarea SUP-29 are o lățime de lucru mai mică decât la TURBODRILL și datorită alimentării mai rapide a semănătorii, executării mai rapide a întoarcerilor, apariției unor defecțiuni tehnice și tehnologice mai mici la TURBODRILL, între capacitățile de lucru ale celor două semănători nu sunt diferențe semnificative.

Consumul de combustibil la hectar este mai mic la TURBODRILL (3,52 l/ha) decât la SUP-29 (3,91 l/ha), acest lucru având ca explicație posibilitatea folosirii unei viteze de lucru mai mari la TURBODRILL.

5.6. Eficiența economică a celor două variante de semănat

Pentru a face aceasta apreciere asupra eficienței economice privind pregătirea terenului și semănatului am luat în considerare două parcele vecine cu suprafața de 10 ha fiecare. Am considerat că celelalte cheltuieli privind administrarea îngrășămintelor, erbicidarea, tratamentele foliare și fitosanitare, recoltarea și eliberarea terenului sunt identice la unitatea de suprafață.

Cheltuielile efectuate cu înființarea culturii, producțiile estimate a se obține și eficiența acestor cheltuieli pe unitatea de produs sunt redate în tabelul 5.20.

Tabelul 5.20

Influența lucrărilor de înființare a culturii asupra unui kg de grâu

Conform datelor din tabel rezultă că pe terenuri în pantă este mai economic de folosit semănătoarea TURBODRILL în dauna semănătorii SUP-29.

Concluzii

Concluzii

Analizând rezultatele experimentale privind lucrarea de semănat în condițiile S.C. Agrodor-Trans S.R.L.”, comuna Zorleni, județul Vaslui, putem concluziona:

1. pentru mașinile de mărunțit solul utilizate, scăderea gradului de mărunțire al solului, pe măsură ce se mărește viteza de deplasare, se datoreste creșterii cantității de bulgări ce vin în contact cu cuțitele în unitatea de timp; s-ar putea mări turația rotorului cu cuțite prea mult, dar ar fi afectate agregatele structurale ale solului, micsorându-se stabilitatea hidrică a acestora.

2. Recomandăm ca la pregătirea patului germinativ adâncimea de lucru să fie egală cu cea de semănat sau cu maximum 1-2 cm mai mare, iar gradul de mărunțire al solului, indicele calitativ principal, să fie mai mare de 90% sau chiar peste 95% (cei mult 5% sau 10% din particulele de sol să depășească diametrul de 5 cm, dimensiune luată convențional), indiferent de tipul, textura, densitatea aparentă și umiditatea solului.

Pentru aceasta este indicat să se execute lucrarea la o viteză de 4-4,2 km/h și numai atunci când condițiile de lucru permit să se lucreze cu viteze de până la 5-7 km/h; lucrarea executată poate avea o calitate corespunzătoare, iar productivitatea și consumul de combustibil la hectar vor avea valori acceptabile.

3. Valorile indicilor calitativi de lucru obișnuiți la încercarea semănătorilor în comuna Zorleni, se încadrează în limitele cerințelor agrotehnice actuale. În unele cazuri s-au înregistrat valori în afara limitelor admise însă, acest fapt este cauzat în principat de condițiile din toamna anului 2015 și în excusivitate din cauza semănătorilor.

Toamna anului 2015 fiind secetoasă, patul germinativ nu a putut fi pregătit în condiții optime ceea ce a cauzat o scădere a a calității semănatului și a influienței adâncimii de îngropare a semințelor, gradul de acoperire a semințelor, uniformitatea de repartiție a semințelor pe rând etc.

4. Analizând rezultatele experimentale se poate afirma ca viteza a doua rapida corespunde cel mai bine în condițiile solelor din comuna Zorleni. Semănătorile încercate realizează o distribuție uniformă a semințelor, dacă sunt corect reglate aparatele de distribuție, conform cărții tehnice.

5. Valorile indicilor de productivitate și exploatare se situează cu puțin sub limita minimă admisă de cerințele agrotehnice Acest lucru se datorează faptului ca parcelele sunt destul de scurte, terenul este ondulat si datorită condițiilor din toamna anului 2015 terenul s-a pregătit destul de greu și nu în condițiile cerute de agrotehnică.

6. Analizând indicele de productivitate si exploatare la S.C. Agrodor-Trans S.R.L., putem determina și alte acuze ale nerealizării unei productivități optime. Una din aceste cauze este nefolosirea la maximum a timpului de lucru. Coeficientul de folosire a timpului schimbului este mult sub limita agrotehnică de 0,50…0,65. Cauzele care conduc la obținerea unui coeficient mic de folosire a timpului schimbului sunt

– timpi prea mari la alimentarea semănătorilor cu sămânță;

– durata prea mare la întoarcere, deoarece parcelele sunt prea scurte;

– se înregistrează defecțiuni prea dese (coeficientul de siguranța în exploatare este de 0,76 fata de 0,90);

– există deficiențe manageriale. Transportul seminței nu se face ritmic, nu se calculează distanța dintre grămezile de saci, cauza din care se pierde mult timp cu căratul sacilor pâna la mașina.

Recomandări

Față de cele arătate mai sus se recomandă:

– pregătirea unui pat germinativ de bună calitate prin distrugerea resturilor vegetale înainte de arat, când grâul este amplasat dupa premergătoare târzii și prin lucrări repetare cu grapa cu discuri si combinatoarele;

– reparațiile de calitate a semănătorilor și a tractoarelor;

– procurarea din timp a pieselor de schimb;

– înlăturarea tuturor defecțiunilor organizatorice.

Bibliografie

Babiciu P. și colab., 1988 – Grape rotative combinate pentru pregătirea patului germinativ la o singura trecere. în rev."Mecanizarea Agriculturii", nr.10

Badea G., 1980.- Lucrările agricole și structura solului. Rev."Cereale și plante tehnice", nr.3.

Căproiu Șt. și colab., 1982- Mașini agricole de lucrat solul, semănat și întreținere a culturilor. Edit.Didactică și Pedagogici, București.

Cojocariu P., Roșea R., 1992 – Realizarea și experimentarea unor utilaje pentru mărunțirea bulgărilor. Lucrări științifice" Universitatea Agronomică Iași, vol.34 – jubiliar- seria Agronomie.

Cravcenco V. și colab., 1986- Tehnologii de mecanizare și organe active noi de pregătire a terenurilor. Rev. “Cereale și plante tehnice", nr.10.

Huțanu M. șl colab., 1997 – Mașini pentru prelucrarea solului. Îndrumător practic, Universitatea Agronomici și de Medicină Veterinară lași.

Huțanu M., Vâlcu V., 2001 – Tractoare agricole. Baza energetici pentru agriculturi. Edit. S.C. Dosoftei S.A. lași.

Huțanu M., Vâlcu V., 2004 – Tractoare agricole. Baza energetică pentru agriculturi. Edit. Dosoftei S.A. Iași

Neagu Tr., Cojocariu P., Roșea , 1996- Unele aspecte privind perfecționarea mașinii demâruntit bulgari. Rev."Cercetări Agronomice în Moldova", voi.1-2.

Neagu Tr. șl colab., 1996- Cercetări privind utilizarea agregatului U-650+GDU-3,4 la pregătirea patului germinativ în vederea însămânțării culturilor de toamni. "Lucrări științifice" Universitatea Agronomici lași, vol.39, seria Horticultura.

Neagu Tr. șl colab., 1982 – Tractoare și mașini horticole. Edit.Didactici și Pedagogici, București.

Neagu Tr., Cojocariu P., 1995 – Mașini și utilaje agricole. Curs litografiat, Universitatea Agronomică și de Medicină Veterinară Iași.

Neagu Tr., Cojocariu P., 1998 – Mașini agricole. Edit. "Ion lonescu de la Brad", Iași. Onisie Th., 1992 – Agrotehnică. Curs litografiat. Institutul Agronomic Iași.

Roșu G., 1980.- Influența pregătirii patului germinativ pentru semănat asupra stabilității hidrice a structurii solului. Lucrări Științifice, Institutul Agronomic lași, vol.24, Seria Agronomie.

Stirbu Gh. șl colab., 1984 – Studiul unor agregate combinate pentru pregătirea patului germinativ. Rev "Probleme de agrofitotehnie teoretică și aplicată", nr.3.

Toma Dr., 1975- Mașini și instalații agricole. Edit.Didactică și Pedagogică, București.

Toma Dr., Sin Gh., 1987 – Calitatea lucrărilor agricole executate mecanizat pentru culturile de câmp. Edit.Ceres, București.

Toma Dr. și colab., 1993- Calitatea lucrărilor executate mecanizat în agricultura privatizată și de stat, la culturile de câmp. Edit.Ceres, București.

Valeu V., Nori L, 2002 – Tractoare și mașini agricole. Partea a II-a. UȘAMV lași.

***Tehnologia de mecanizare a culturii grâului. Academia de Științe Agricole și Silvice, 1991.

***Mașina pentru prelucrarea solului "RABE TURBODRILL", prospect.

Anexe

Combinator Combinator în lucru

Disc greu

Plug RABE 6 trupițe Semănătoare TURBODRILL

Pregătire pat germinativ pentru viitoarea cultură