Licenta Maria 1 [311530]

Partea a II-a

Cercetări privind influența sistemului de întreținere asupra performanțelor de producție si reproducție la vacile de lapte crescute in ferma S.C. Agrolact S.R.L. jud. [anonimizat]

3.1. [anonimizat]. Valorificarea potențialului genetic productiv al vacilor de lapte se realizează în mod eficient prin sistemul intensiv de exploatare. Sistemul intensiv de exploatare a vacilor de lapte se caracterizează prin următoarele:

nivel ridicat de dotare ce permite aplicarea principiilor moderne de organizare;

animale cu potențial genetic ridicat;

eficientizarea muncii prin reducerea efortului fizic și creșterea productivității muncii;

eficiență economică

Asigurarea bunăstării animalelor în exploatațiile zootehnice reprezintă o [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat]. Așadar, s-[anonimizat] s-[anonimizat]. [anonimizat], bunăstare reflectată prin nivelul producțiilor la vacile de lapte din ferma S.C. Agrolact S.R.L. [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat]-se, [anonimizat]. Ulterior s-[anonimizat].

3.2. [anonimizat] 2012- Mai 2013, este reprezentat de întreg efectiv de vaci cu lapte de rasă Balțată romanească existent în ferma S.C. Agrolact S.R.L., în număr de 280 [anonimizat] s-au constatat o serie de modificări ale producției de lapte odată cu schimbarea sistemului de întreținere a vacilor.

Efectivul este structurat pe categorii de varstă si stare fiziologică. Efectivul matcă este reprezentat de un număr de 280 capete vaci si juninci gestante. Tineretul este structurat in trei categorii: de la 0 la 6 luni, intre 6 si 12 luni, intre 12 si 18 luni. Categoria inferioara, 0-6 luni, este în număr de 70 capete, tineretul 6-12 luni deține un efectiv de 40 capete, iar categoria 12-18 luni posedă un efectiv de 90 capete.

3.3. Metodologia de lucru folosită

Pentru realizarea obiectivelor de cercetare ale lucrării s-a recurs la următoarele activități:

studiul factorilor naturali de exploatare a vacilor;

analiza sistemului de întreținere;

analiza tehnologiei de muls;

desfășurarea fluxului tehnologic la nivel de fermă;

culegerea datelor cu privire la parmetrii de producție și de reproducție;

[anonimizat].

[anonimizat].

[anonimizat] a fermei S.C. AGROLACT S.R.L., metoda de lucru abordată și principalele rezultate obținute în urma cercetărilor efectuate.

CAPITOLUL IV

CREȘTEREA TAURINELOR ÎN FERMA

S.C. AGROLACT S.R.L.

4.1. Descrierea zonei de amplasare a fermei

Ferma S.C. Agrolact S.R.L. este situată în localitatea Aiud, pe malul drept al Mureșului (fig. 4.1.), în zonă cu relief de deal, unde potențialul agricol este valorificat prin zootehnie, culturi vegetale, horticultură, pomicultură și viticultură.

Prin poziția sa, localitatea beneficiază de un climat continental moderat caracteristic zonei Transilvaniei, cu ierni aspre și veri nu prea călduroase. Temperatura medie anuală a aerului este de 9,3 grade celsius (www.aiud.ro). Municipiul este străbătut de Valea Aiudului, care se varsă in Mureș, acesta din urmă dând posibilitatea practicării agriculturii in zona Aiudului.

Datorită diferențelor de nivel și a celor de temperatură dintre zonele înalte și cele depresionare, se formează frecvent vânturi cu caracter de fohn, care produc în general creșterea temperaturii aerului, înseninarea cerului și scăderea precipitațiilor, fapt ce determină o desprimavărare mai timpurie în lunca Mureșului.

Solurile existente sunt : soluri brune podzolice, soluri aluvionale, cernoziomuri și cernoziomuri levigate. Solurile aluvionare s-au format în urma revărsări repetate ale Mureșului fiind cele mai noi soluri.

Vegetația este bogată în specii ierboase și mai puțin bogată în specii lemnoase. Vegetația ierboasă este reprezentată de speciile: Festuca pratensis, Poa pratensis, Lolium peprene. Leguminoasele sunt reprezentate de Trifolium pratense, Lotus corniculatus. Aceste terenuri sunt folosite de ferma zootehnică, ca pășuni și fânețe cu producții destul de mari și de calitate bună.

Regimul pluviometric se caracterizează prin deficiențe periodice de umiditate, apărând din timp în timp perioade destul de lungi de secetă. Cantitatea anuală de precipitații este de 550 mm.

În concluzie, zona Aiudului, cu o suprafață de 142,2 km², dispune de soluri fertile, favorabile pentru cultura cerealelor, a plantelor industriale, a viței de vie, a pomilor fructiferi (www.aiud.ro).

Sursa: www.aiud.ro

Fig. 4.1. Vedere generală a localității Aiud

4.2. Descrierea generală a fermei S.C. AGROLACT S.R.L.

Societatea S.C. AGROLACT S.R.L. s-a constituit în data de 27.05.2003 și are ca activitate de bază creșterea și exploatarea taurinelor (activitate principală dupa codul CAEN 0121) și culturi vegetale cerealiere și de bază furajeră, deținând un efectiv de 280 capete efectiv matcă și 200 capete tineret de diferite vârste, ferma asigurându-și din prăsilă proprie rulajul efectivului matcă.

Ferma s-a înființat pe fosta structură IAS, în anul 1991 devenind societate comercială cu denumirea S.C. Transilvania Aiud S.A. Mai tarziu ferma și-a schimbat denumirea în S.C.Papadia S.R.L., iar în anul 2003 a fost luată spre gestionare de către 6 asociați: Cristea, Docea, Florea, Heredea, Indrei și Ispas, cu specializarile de ingineri agronomi, ingineri zootehniști si medic veterinar.

Fig. 4.2. Vedere generală a fermei S.C. Agrolact S.R.L.

În anul 2006 societatea a obținut finanțare SAPARD pentru modernizare prin dotarea fermei cu tanc de răcire a laptelui, sală de muls si adăpători. Tancul de răcire este orizontal cu instalație de spălare automată și are o capacitate de 5000 litri. Sala de muls are 8+8 posturi și este de tip „braduleț” și este dotata cu echipament de muls sub tracțiune, echipament electronic care masoară cantitatea de lapte si conductivitatea acestuia, echipament de conectare la calculator pentru o mai ușoara gestionare a efectivului de animale si pedometre pentru identificarea fiecărui animal. Adăpătorile sunt cu nivel constant cu sistem anti-îngheț mecanic cu două sfere pentru închidere.

Tot în acest an s-au modernizat 3 adăposturi și s-a trecut de la stabulația legată la stabulația liberă, evacuarea realizându-se cu plug raclor.

4.2.1. Baza tehnico-materială

Baza tehnico-materială cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se folosește ferma pentru a-și realiza funcțiile și obiectivele propuse, de creștere și exploatare a vacilor de lapte din rasa Bălțată românească.

În cadrul fermei există următoarele adăposturi și anexe:

Adaposturi:

2 adăposturi pentru întreținerea vacilor în stabulație liberă

40 igluri pentru tineret 0-3 luni

1 adăpost pentru intreținerea tineretului 3-6 luni

1 adăpost pentru intreținerea tineretului 6-12 -18 luni

Anexe:

cameră cu tanc pentru colectare si păstrare a laptelui

silozuri pentru cereale

secție de mecanizare compusă dintr-o hală de reparații, șoproane

Ferma dispune de diferite mașini și utilaje: 2 tractoare Fendt, 1 tractor Same, 7 tractoare U650, 2 combine pentru cereale, 1 combina Claas Jaguar pentru siloz și 2 remorci tehnologice. Utilajele din dotare asigură mecanizarea lucrărilor agricole pe actuala suprafață a fermei.

Suprafața deținuta este de 460 hectare din care 180 hectare se cultiva cu porumb pentru siloz, 40 hectare cu porumb boabe, 60 hectare cu lucernă, 20 hectare cu borceag și 160 ha cu orz și grâu.

Fig. 4.3. Baza tehnico-materială a fermei

4.3. Tehnologii de creștere și exploatare a vacilor de lapte la ferma S.C. AGROLACT S.R.L. Aiud

Tehnologiile de creștere a animalelor vizează hranirea, întreținerea și îngrijirea vițeilor, tineretului și adultelor. Hrănirea și întreținerea se fac diferențiat pe categorii de vârstă si stare fiziologică, însă îngrijirea este asemănătoare la toate categoriile. Acesta implică menținerea igienei corporale a animalelor, tratarea și combaterea pe cât posibil a oricăror afecțiuni, toaletarea ongloanelor, un regim de repaus și un regim de mișcare asigurat prin posibilitatea mișcării în padoc și un comportament adecvat al îngrijitorului în scopul asigurării bunăstării animale, confrom cu standardele naționale și EU.

4.3.1. Tehnologia de întreținere practicată în fermă

Tehnologia de întreținere aplicată are o mare implicație asupra activității de producție a vacilor de lapte, influențând starea lor de sănătate, constituția si rezistența organismului, capacitatea reproductivă si gradul de valorificare a nutrețurilor.

În cadrul fermei se aplică stabulatia permanentă in adaposturi semideschise cu sistem de intreținere liber și spații de odihna individuale.

Fig. 4.4. Spații de odihnă individuale (Foto Ciortea M. )

Adăposturile sunt construite pe platformă betonată, cu acoperiș in două ape, cu pereți inchiși si cu acces liber la padocul aflat în continuarea adăpostului. Padocul oferă animalelor spațiu necesar pentru mișcare printr-o suprafață de 8-10 m² rezervați pe cap de animal.

Fig. 4.5. Front de furajare la padoc și grilaj cu autocaptură ( Foto Ciortea M. )

În interior adăpostul prezintă o alee de deservire situată marginal, două rânduri de cușete individualizate prin bare metalice, cu pardosea din beton și așternut din rumeguș separate printr-o alee centrală de circulație și staționare.

Furajarea se face în iesle amplasate frontal padocului, unde se asigură un front de furajare de 0,4-0,5 metri pe cap de animal.

Sala de muls este situată intre cele două adăposturi cu vaci de lapte, are o capacitate de 16 locuri (2×8) si este in formă de „braduleț” sau „os de pește”. Este construită pe platformă betonată, cu un culoar central pentru deservire situat inferior pardoselii, diferența de nivel fiind de aproximativ 80 centimetri. Unitățile de muls sunt poziționate la un unghi de 45 % fața de culoarul central de deservire, animalele intra din sala de așteptare, se așeaza la locurile de muls, se blochează printr-un sistem hidraulic și la sfarșitul mulsului intregului grup, animalele se elibereaza și trec in padocul de evacuare.

Fig. 4.6. Sala de muls tip braduleț cu 16 (8×2) locuri (Foto Ciortea M. )

Instalația de muls realizează si un masaj inaintea mulsului propriu-zis pentru relaxarea femelei si cedarea mai rapidă a laptelui. Datorită fiziologiei glandei mamare a rasei Bălțată romanească este necesar mulsul sub tracțiune pe care instalația îl realizează spre sfarșitul celor 6-7 minute alocate mulsului normal. Prin mulsul sub tracțiune este extrasă o anumită cantitate de lapte cu procent ridicat de grasime, respectiv 7%.

Fig. 4.7. Mulsul ( Foto Ciortea M. )

Pedometrele montate la nivelul membrelor permit identificarea animalelor și menținerea unei evidențe a producției de lapte individuală.

Maternitatea este reprezentată de un adăpost cu platformă betonată, închis, fara acces la padoc, unde animale sunt întreținute legat cu spații de odihnă comune. Adăpostul are o alee centrală de deservire si animalele sunt cazate pe două randuri, lateral, iar furajarea se face in iesle si pe pardoseaua din fața ieslei.

Fig. 4.8. Maternitatea cu alee de deservire și furajare centrală (Foto Ciortea M.)

Dupa o saptămână vițeii sunt transferați în creșă, în boxe individuale unde se hrănesc cu lapte la găleata cu tetină. Boxa este prevazută cu jgheaburi pentru administrarea nutrețului fibros și concentrat.

Fig. 4.9. Întreținerea vițeilor (Foto Ciortea M.)

În total unitatea are 3 adăposturi pentru vaci în lactație, 1 adăpost pentru vaci la ințărcat, 1 adăpost destinat vacilor care urmează să fie montate și vacilor fătate cu viței cu vârsta mai mică de 8-10 zile, cușetele individuale pentru vițeii cu vârsta mai mare de 10 zile, 1 adăpost pentru tăurași, fânare, platformă de siloz, 1 sală de muls și o anexă pentru birouri si grup sanitar.

4.3.2. Tehnologii de hrănire

Vaca este un animal poligastric rumegător, tubul digestiv fiind un element foarte important pentru viața economică a animalului deoarece producția de lapte este direct proporțională cu nivelul digestiei și absorbției.

Pentru o creștere și dezvoltare corectă a tubului digestiv, mai ales a rumenului care deține cea mai mare pondere si are un rol foarte important în digestie, animalul trebuie să beneficieze de o alimentație adecvată încă de la naștere.

Noii născuți nu trebuie privați de suptul colostral în primul rând datorită proprietăților multiple pe care acesta le prezintă: eliminarea meconiului prin efectul său laxativ, dobândirea imunității prin conținutul ridicat în imunoglobuline si este mai bogat în substanțe nutritive decât laptele integral. Vițeii rămân în maternitate lângă mama lor timp de aproximativ o săptămână, după care se transferă in boxe individuale.

Încă din maternitate vițeii sunt familiarizați cu furajele fibroase si concentrate pe care le au la dispoziție mamele lor. După transferul în boxele individuale vițeii primesc înlocuitor de lapte in proporție de 1:9, o parte lapte praf la 9 parți de apă, la găleată prevazută cu tetină. Pe lângă acesta vițeii primesc furaj fibros sub formă de fân de lucernă de bună calitate, în cantitate crescândă proporțional cu vârsta lor.

Vacile de lapte se hrănesc în ieslea din padoc cu furaj unic administrat în doua tainuri cu remorcă tehnologică prin intermediul platformei betonate din fața padocului.

Furajul unic este format din siloz de porumb, fân de lucernă, semifân, amestec de uruieli, borhot de bere si premix vitamino-mineral cu drojdie. Acestea se amestecă in proporții diferite astfel: 27 kilograme porumb siloz, 3 kilograme fân de lucernă, 5 kilograme semifân, 8 kilograme amestec de uruieli, 8-10 kilograme borhot de bere și 150 grame premix cu drojdie.

Spațiile de depozitare a nutrețurilor sunt reprezentate prin fânare pentru depozitarea fibroaselor, magazii pentru nutrețuri concentrate și platformă pentru nutrețurile insilozate.

Fig. 4.10. Fânare pentru depozitarea fibroaselor (Foto Ciortea M.)

Fig. 4.11. Platformă pentru siloz ( Foto Ciortea M. )

4.3.3. Tehnologii de creștere a tineretului

Tehnologia de creștere a tineretului se referă la hrănirea, întreținerea si îngrijirea acestuia de la înțarcare până la vârsta de producție, când animalele ajung la stadiul de dezvoltare dorit sau propus, 100 kilograme greutate corporală la masculi și aproximativ 420 kilograme greutate corporală în cazul femelelor.

Masculii se cresc până la vârsta de 3 luni când ating greutați corporale de 100 kilograme si sunt livrați spre abatorizare si export la un preț de 13,50 lei/kilogram. Valorificarea timpurie a masculilor scutește unitatea crescătoare de costurile în plus aferente creșterii și întreținerii tineretului mascul de prăsila.

Tineretul mascul este crescut cu lapte de la vacile reformă de la care sug și se repartizează 1 vițel la 2 vaci. Pe langă lapte li se administrează și făină de lucernă.

Femelele sunt hrănite cu înlocuitor de lapte de doua ori pe zi, dimineața și seara, în cantitate de 3 litri lapte/cap și fan de lucernă de bună calitate pana la înțărcare, la varsta de 4 luni si greutatea corporală de 130-150 kilograme.

După înțarcatre tineretul femel este transferat într-un adăpost cu stabulație liberă și acces la padoc, în boxe colective a câte 10 capete. Furajarea se face cu fân de lucerna în cantitate de 5-6 kilograme și concentrate 1,7-2 kilograme/cap. Se administrează și o cantitate mică de semifân în câteva jgheaburi.

În creșterea tineretului femel pentru prasilă se urmărește o creștere moderată cu realizarea unei conformații armonioase și o bună dezvoltare a aparatului digestiv si a glandei mamare.

Tehnica de îngrijire presupune îngrijirea corporala a tineretului prin țesălare și periere zilnică, controlul și toaletarea ongloanelor periodic, tratrea și combaterea diferitelor afecțiuni care pot să apară și asigurarea regimului de mișcare prin accesul liber la padocul aferent adăpostului în care sunt cazate animalele. Un alt factor important în îngrijirea tineretului este reprezentat de comportamentul îngrijitorului, care trebuie să fie blând, fără sa bruscheze sau să sperie animalele pentru a nu favoriza retivitatea și pentru a se evita accidentele.

Fig. 4.12. Tineret în boxe colective ( Foto Ciortea M. )

Capitolul V

REZULTATE OBȚINUTE ȘI DISCUȚII

Corespunzător datelor prezentate în capitolul anterior, lucrarea de față are ca scop evidențierea efectului pe care sistemul de întreținere îl exercită asupra bunăstării vacilor de lapte, bunăstare reflectată prin nivelul producțiilor la vacile de lapte din ferma S.C. Agrolact S.R.L. din Aiud, județul Alba. Astfel, pe materialul biologic existent în fermă, s-au cules, prelucrat și analizat datatele referitoare la producția de lapte și activitatea de reproducție. Datele primare au fost sistematizate, prelucrate și interpretate prin metode statistice specifice unor astfel de cercetări.

Aferent acestor obiective și activități prezint în continuare principalele rezultate obținute în urma cercetărilor efectuate.

După adoptarea sistemului de întreținere cu stabulație liberă a vacilor producția de lapte a acestora înregistrată prin intermediul instalației de muls a crescut semnificativ de la un an la altul.

Mulsul mecanizat oferă posibilitatea de a înregistra cantitatea de lapte muls și compararea rezultatelor cu anii precedenți prin păstrarea și gestionarea computerizată a datelor.

S-au efectuat constant măsurători gravimetrice ale producției de lapte și s-au constatat modificări ale acesteia din punct de vedere calitativ și cantitativ de-a lungul mai multor ani. În funcție de nivelul alimentației și condițiile de care dispun animalele, acestea și-au îmbunatațit caracterele de producție în timp.

Se observă o diferență cantitativă de lapte de la un an la altul. Rezultatele înregistrate cu 4 ani înainte de modernizarea din 2007 arată o medie a producției de lapte de 15,2 kilograme lapte/vacă/zi. Această medie, din anul 2007 până în prezent, prezintă o valoare de 18,4 kilograme lapte/vacă/zi. Desigur aceste cantități variază și în funcție de numarul de vaci mulse în anii respectivi, însa nu au fost diferențe mari de efectiv, numarul vacilor a fost oarecum constant.

Principalii indicatori luați în considerare în direcția producției de lapte au fost producția de lapte realizată înainte și după schimbarea tehnologiei de întreținere, producția medie de lapte pe zi și conținutul laptelui în grăsime și în proteină.

Tabelul 5.1.

Principalii indicatori ai producției de lapte la efectivul de vaci din fermă

Fig. 5.1. Media producției zilnice de lapte realizată la nivel de fermă

Fig. 5.2. Conținutul în grăsime aferent producției de lapte

Fig. 5.3. Conținutul în proteină aferent producției de lapte

Analizând (tabelul 5.1) datele obținute pe efectivul total de vaci, pe lactație normală, rezultă urmatoarele:

– producția medie de lapte pe lactație normală în intervalul 2004-2007 a fost de 4650 kg cu o medie zilnică de 15,2 kg;

– conținutul în grăsime a fost de 4,02%, cu un minim de 3,95% în 2004 și maxim de 4,09% în 2007;

– conținutul în proteină pe lactația normală a fost de 3,16%, cu un minim de 3,11% în 2004 și maxim de 3,23% în 2007;

– producția medie de lapte pe lactație normală în intervalul 2008-2012 a fost de 5630 kg cu o medie zilnică de 18,4 kg;

– conținutul în grăsime a fost de 4,10%, cu un minim de 4,01% în 2012 și maxim de 4,21% în 2009;

– conținutul în proteină pe lactația normală a fost de 3,23%, cu un minim de 3,17% în 2010 și maxim de 3,31% în 2012.

5.1. Influența sezonului asupra indicilor de producție

Pentru stabilirea influenței sezonului asupra principalilor indici de producție a fost necesară: identificarea si încadrarea animalelor pe grupe în funcție de sezon și an; calcularea indicilor de producție pentru fiecare grupă.

În urma prelucrării datelor de producție pentru întervalul 2008-2012, perioadă în care animalele au beneficiat de condiții bune de întreținere, în ceea ce privește influența sezonului asupra producției medii de lapte s-au obținut următoarele rezultate, care sunt redate în continuare sub formă de tabele și figuri.

Sintetizând datele observăm unele diferențe ale valorii indicilor de producție ce caracterizează loturile stabilite in funcție de sezon. Astfel, în sezonul de primăvară producția medie zilnică de lapte variază în funcție de an între 16,7 kg în 2008 cu 4,13% grăsime și 18,5 kg lapte în anul 2012 cu 3.96% grăsime. În sezonul de vară s-au înregistrat valori mai mari pentru fiecare an analizat, cu medii de 18,4 kg lapte pe zi în 2008, 19 kg lapte în 2009, 22,30 kg în anul 2010, 17,7 kg în medie pe zi în 2011 și 22,3 kg lapte în 2012. Toamna performanțele productive au înregistrat valori ceva mai scăzute cu diferențe în funcție de an. În ceea ce privește sezonul de iarnă producția medie zilnică de lapte variază în funcție de an între 16,5 kg în 2008 cu 4,26% grăsime și 17,9 kg lapte în anul 2012 cu 4,13% grăsime.

În anul 2008 dinamica producției cantitative de lapte are un caracter ascendent, până în luna a IX-a, când este maximă, după care scade constant, ajungând la un minim de 16,3 kg lapte în medie pe zi în luna a II-a. În același timp, se remarcă faptul că, conținutul în proteină și grăsime urmează o traiectorie diametral opuă față de cantitatea de lapte. Conținutul mediu de grăsime și proteină, pe efectivul studiat este de 4,11 % respectiv 3,21%, cu variații mici de la o lună la alta.

Tabelul 5.2.

Evoluția lunară a principalilor indicatori de producție

(2008)

Fig. 5.4. Variația cantității de lapte în funcție de luna de lactație

Fig. 5.5. Variația conținutului în grăsime și proteină în funcție de luna de lactație

Fig. 5.6. Influența sezonului asupra producției medii zilnice de lapte

Fig. 5.7. Influența sezonului asupra conținutului în grăsime și proteină

În ceea ce privesc performanțele productive realizate în anul 2009, este suficient să menționăm nivelul producției medii zilnice de 18 kg cu 4,21% grăsime și 3,23% proteină. Sub raportul producției de lapte și a dinamicii acesteia pe cele 12 luni, remarcăm în primul rând amplitudinea, a căror valoare, este maximă în luna a IX – a (tabelul 5.3). Ca evoluție, cea mai importantă creștere a producției de lapte se relevă odată cu trecerea la sezonul de vară, după care scade în continuare de la o lună la alta.

Sub raport calitativ, a conținutul laptelui în grăsime, relevăm un nivel destul de bun de 4,21%, cu limite de variație la rândul lor limitate, cuprinse între 3,97 – 4,5%. Ca urmare, și conținutul în proteină se menține între limite foarte strânse, cuprinse între 3,11-3,4%.

Tabelul 5.3.

Evoluția lunară a principalilor indicatori de producție

(2009)

Fig. 5.8. Variația cantității de lapte în funcție de luna de lactație

Fig. 5.9. Variația conținutului în grăsime și proteină în funcție de luna de lactație

Fig. 5.10. Influența sezonului asupra producției medii zilnice de lapte

Fig. 5.11. Influența sezonului asupra conținutului în grăsime și proteină

Sub raportul producției de lapte și a dinamicii acesteia pe cele 12 luni a anului 2010, remarcăm în primul rând amplitudinea acestora, a căror valoare este maximă în luna a VII – a (tabelul 5.4) de 24,1 kg lapte, și cu un minim de 18,5 kg lapte în luna Decembrie.

Privitor la conținutul laptelui în grăsime, rezultatele obținute și prezenteate în figura 5.13., relevă o uniformitate destul de mare, indiferent de sezon, conținutul mediu în grăsime pură a laptelui variază între 3,7 – 4,27%.

Tabelul 5.4.

Evoluția lunară a principalilor indicatori de producție

(2010)

Fig. 5.12. Variația cantității de lapte în funcție de luna de lactație

Fig. 5.13. Variația conținutului în grăsime și proteină în funcție de luna de lactație

Fig. 5.14. Influența sezonului asupra producției medii zilnice de lapte

Fig. 5.15. Influența sezonului asupra conținutului în grăsime și proteină

În anii 2011 și 2012 dinamica producției cantitative de lapte are un caracter ascendent, până în luna a VII-a, când este maximă, după care scade constant, ajungând la un minim de 15,7 kg lapte în medie pe zi în luna Decembrie în anul 2011, respectiv 17,7 kg în anul 2012. Privitor la conținutul laptelui în grăsime, rezultatele obținute și prezentate în figurile 5.17. și 5.21, relevă o uniformitate destul de mare, indiferent de sezon, conținutul mediu în grăsime pură a laptelui variază între 3,81 – 4,41% în anul 2011, și între 3,81-4,21% în anul 2012.

Tabelul 5.5.

Evoluția lunară a principalilor indicatori de producție

(2011)

Fig. 5.16. Variația cantității de lapte în funcție de luna de lactație

Fig. 5.17. Variația conținutului în grăsime și proteină în funcție de luna de lactație

Fig. 5.18. Influența sezonului asupra producției medii zilnice de lapte

Fig. 5.19. Influența sezonului asupra conținutului în grăsime și proteină

Tabelul 5.6.

Evoluția lunară a principalilor indicatori de producție

(2012)

Fig. 5.20. Variația cantității de lapte în funcție de luna de lactație

Fig. 5.21. Variația conținutului în grăsime și proteină în funcție de luna de lactație

Fig. 5.22. Influența sezonului asupra producției medii zilnice de lapte

Fig. 5.23. Influența sezonului asupra conținutului în grăsime și proteină

Capitolul VI

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI