Evaluarea nivelului de satisfacție a utilizatorilor Bibliotecii Facultații de Medicină Veterinară Bucuresti [311529]

CUPRINS

Introducere…………………………………………………………………………………………

Cap.I. Bibliotecile universitare

Noțiuni introductive………………………………………………………………………………….

Bibliotecile universitare misiune si obiective……………………………………………….

Servicii oferite de bibliotecile universitare…………………………………………………..

Cap.II. Utilizatorii bibliotecilor universitare

2.1 Categorii de utilizatori……………………………………………………………………………..

2.2 Nevoi și comportament informational în epoca digitală………………………………..

Cap.III. Studiu de caz: Serviciile oferite de Biblioteca Facultății de Medicină veterinară Bucuresti și nivelul de satisfacție al studenților utilizatori

3.1 Biblioteca Facultații de Medicină Veterinară București

3.1.1 Scurt istoric…………………………………………………………………………………………………………

3.1.2 Prezentare……………………………………………………………………………………………………………

3.2 Serviciile oferite de Biblioteca de Medicină Veterinară Bucuresti…

3.3 [anonimizat] .

[anonimizat], reprezentau principala sursă de informare. Cărțile alcătuiau o lume fascinantă în stare să asigure noi dimensiuni vieții oamenilor. [anonimizat]-[anonimizat].

Bibliotecile sunt în prezent într-o nouă etapă de dezvoltare. Astăzi, [anonimizat] o gamă cât mai diversificată de servicii atât tradiționale cât și moderne.

Astăzi, bibliotecile nu mai reprezintă singura sursa de informare și din acest motiv trebuie să gasească noi modalitați de satisfacere a nevoilor și cererilor de informare a utilizatorilor.

Bibliotecile universitare încearcă permanent să găsească cele mai eficiente metode de satisfacere a nevoilor de informare și cunoaștere a utilizatorilor lor specifici. În activitatea lor de sprijinire a [anonimizat] (studenți, [anonimizat], masteranzi, doctoranzi).

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

În lucrarea de față am încercat să identific nevoile utilizatorilor specifici ai bibliotecii Facultății de Medicină Veterinară din București și nivelul de satisfactie al acestor ultizatori.

Lucrarea este structurata pe 3 capitole la care se adaugă bibliografia și anexa.

Capitolul I [anonimizat].

[anonimizat].

În capitolul III am efectuat o [anonimizat] de Medicină Veterinară din București. Pentru început am făcut o prezentare generală a bibliotecii abordând și aspecte privind apariția Bibliotecii Facultății de Medicină Veterinară din București în contextul politic si social la anilor 1880. Apoi am conceput un chestionar cu 9 întrebari, chestionar prin intermediul căruia am încercat să aflu daca nevoile de informare ale studenților bibliotecii Facultății de Medicină Veterinară din București sunt satisfăcute, frecvența cu care vin la bibliotecă, tipul de documente de care au nevoie, sursele pe care le folosesc cel mai des, relația pe care o au cu personalul angajat al bibliotecii precum și propunerile lor pentru îmbunatățirea activității și a serviciilor oferite de bibliotecă.

Cap. I . Bibliotecile universitare

Noțiuni introductive

Toate tipurile de biblioteci – fie ele școlare, universitare, naționale, specializate – au îndeplinit de-a lungul istoriei o funcție educațională. Dintre toate, bibliotecile universitare sunt legate de procesul de învățământ în mod direct și la nivelul cel mai înalt de complexitate.

Bibliotecile universitare sunt părți componente principale ale sistemului național de informare și documentare.

Biblioteca este considerată ca fiind “ instituția, compartimentul sau structura specializată al cărei scop principal este de a constitui, a organiza, a prelucra, a dezvolta și a conserva colecții de cărți, publicații, alte documente specifice și baze de date pentru a facilita utilizarea acestora în scop de informare, cercetare, educație sau recreere; în cadrul societății informaționale biblioteca are rol de importanță strategic”

Între bibliotecile universitare si instituțiile de învățământ superior care le patronează există interdependență ce se manifestă printr-un efort continuu de adaptare al bibliotecii la nevoile de acces la informații și documente generate de procesul de predare, învățare și cercetare.

Biblioteca universitară este “ biblioteca aflată prioritar în serviciul studenților, al cadrelor didactice și al cercetătorilor din universități și alte instituții de învățământ superior și de cercetare care, în limitele prevăzute de regulamentul de organizare, poate funcționa și ca bibliotecă publica”

Universitatea este locul în care se formează viitoarea clasă intelectuală (politica, culturală și economică), este locul unde se formeaza viitorii specialiști. Obținerea performanțelor în învățământ depind și de activitatea bibliotecii universitare, de capacitatea ei de informare dar și de calitatea colecțiilor pe care le deține.

“ Definițiile date bibliotecii universitare in literatura de specialitate se referă la unul sau mai multe dintre urmatoarele aspecte :

Subordonarea administrativă a bibliotecii

Utilizatorii specifici ai bibliotecii

Principalele nevoi ale utilizatorilor cărora le raspunde biblioteca”

În legea bibliotecilor (334/2002), în articolele 17-19, bibliotecile universitare sunt diferențiate in biblioteci de drept de drept public sau de drept privat care au ca utilizatori principali studentii, cadrele didactice și cercetătorii din institutiile de invațămant superior. De asemenea se face diferențiere între bibliotecile universitare centrale care sunt subordonate Ministerului Educatiei (si sunt finanțate de către acesta) și bibliotecile universitare subordonate senatelor unităților de învatamant superior cărora le apartin (și sunt finantate de către acestea).

În total, în România, sunt 108 biblioteci universitare (din care 4 sunt biblioteci centrale universitare).

DISTRIBUTIA BIBLIOTECILOR, DUPA NUMARUL VOLUMELOR EXISTENTE

Fig. 1 Bibliotecile Universitare din Romania

Bibliotecile universitare sunt instituțiile sau unitățile aflate prioritar în serviciul studenților, al cadrelor didactice și al cercetătorilor din universități și alte instituții de învățământ superior și de cercetare care, în limitele prevăzute de regulamentul de organizare, pot funcționa și ca biblioteci publice.

Bibliotecile universitare care se află în subordinea și finanțarea Ministerului Educației Naționale și Cercetării științifice sunt cele 4 biblioteci centrale universitare:

Biblioteca centrală universitară “ Carol I” Bucuresti,

BCUB este cea mai veche bibliotecă universitară din Bucuresti, înființată pe vremea lui Carol I

Biblioteca centrală universitară “ Lucian Blaga” Cluj,

Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga" este o componentă importantă a sistemului național de învățământ. Lucian Blaga a lucrat în această bibliotecă. Drept semn al prețuirii moștenirii culturale a marelui poet și filosof, din vara anului 1992, Biblioteca Centrală Universitară din Cluj i-a preluat numele.

Biblioteca centrală universitară “ Eugen Todoran” Timisoara

Această bibliotecă a fost creată in timpul regelui Mihai.

Biblioteca centrală universitară “ Mihai Eminescu” Iași.

Biblioteca universitară din Iasi este una dintre cele mai vechi universități din Romania și una dintre cele mai frumoase din lume.

1.2 Bibliotecile universitare. Misiune si obiective

Misiunea bibliotecilor universitare este aceea de a asigura accesul neîngradit la informațiile necesare educatiei și știintei.

Un model ideal de bibliotecă universitară, acela care include și alte servicii decât cele strict documentare, ar putea fi cel de centru educațional (learning center). Suzanne Jouguelet a transpus acest termen în franceză folosind sintagma “centre de ressources pour l’information et la recherché” (centrul de resurse pentru informare și cercetare), definit ca o zonă a bibliotecii dedicată învățării, studiului și dobândirii de noi cunoștințe. Aici sunt puse la dispoziția utilizatorilor serviciile bazate pe noi tehnologii, rețele wireless, echipamente multimedia și alte facilități care permit derularea unui număr mare de activități de învățare independentă și în grup dar și furnizarea de către bibliotecari a unor servicii de asistență.

Caracteristicile principale ale unei biblioteci universitare trebuie să fie dinamismul, deschiderea și flexibilitatea.

“Biblioteca universitară trebuie să îndeplinească câteva misiuni principale:

misiunea documentară – să furnizeze acces la colecții bogate și diverse pe suport tradițional și electronic;

misiunea de instruire tehnologică – să pună la dispoziție resurse și echipamente informatice și audiovizuale care permit producerea unor materiale multimedia împreună cu serviciul de asistență pentru utilizarea lor;

misiune pedagogică – îndeplinită prin formare locală sau la distanță cursuri online, misiune culturală mai puțin întâlnită, poate fi îndeplinită prin organizarea de conferințe, dezbateri, expoziții.”

Rolul bibliotecilor universitare ține de implicarea activă în programele de cercetare, în programe educative și de formare prin adaptarea colecțiilor la cerințele politicii universitare și a programei de învățământ.

Misiunea bibliotecii universitare de a pune la dispoziția utilizatorilor săi cele mai diversificate surse de informare este esențială în prezent pentru societate. Selecția documentelor este foarte importantă în activitatea bibliotecilor dar ea este dificilă datorită multitudinii surselor documentare, a informațiilor și canalelor de comunicare.

În calitate de centre de organizare și disponibilizare a cunoașterii, necesară învățământului și cercetării, bibliotecile universitare pot concentra și realiza în mod superior și productiv activități indispensabile structurilor universitare care au acum configurări separate. Informatizarea și documentele potrivite reprezintă cea mai buna soluție pentru a îmbunătăți serviciile oferite de bibliotecile universitare.

Bibliotecile universitare au rol direct în procesele inovaționale din universități, contribuie la îmbunatatirea calității instruirii în primul rând prin asigurarea accesului direct și în mod frecvent la resursele informaționale.

“Bibliotecile universitare își ajută utilizatorii (studenți, profesori, cercetători) să înțeleagă cum sunt organizate fondurile documentare, cum sunt structurate elementele informaționale, care este forma lor de prezentare, cum pot fi accesate, evaluate și utilizate.”

Bibliotecile universitare au un rol important pedagogic prin activitatea de formare a culturii informației utilizatorilor. Bibliotecile au îndeplinit întotdeauna un rol educativ, funcția educatională fiind una din cele mai impotante funcții ale unei biblioteci universitare (pe langa funcțiile- patrimonială, culturală, informatională, comunicatională). Bibliotecile universitare sunt parte integrantă a sistemului național de invațământ.

O colaborare eficientă între biblioteca și universitate va avea în final o ofertă variată de documente, de produse și servicii informative ce vor constitui un adevărat suport educativ și de cercetare.

“Sarah M. Pritchard subliniază că biblioteca contemporană trebuie să aibă în vedere schimbările produse în trei arii principale de interes: comunitatea utilizatorilor (modificarea comportamentelor informaționale generată de accesul la informație electronică), conținutul (transformările produse la nivelul creatorilor de conținut al editorilor și al media) și interfața (evoluția sistemelor de organizarea informației , serviciilor și facilităților)”.

Bibliotecile universitare dezvoltă colecții enciclopedice și specializate cu caracter științific și de inaltă valoare culturală, din țara și din străinătate, pe toate categoriile de suporturi documentare, în acord cu programele de învățământ ale universităților, de cercetare și de cultură. Bibliotecile universitare trebuie să țină cont în strategiile de constituire a colecțiilor de strategiile universităților și, pe baza acestora, să întocmească planuri și programe anuale de completare a colecțiilor.

În actuala societate a informației digitale, bibliotecile universitare trebuie să răspundă nevoii permanente de continuitate și de schimbare. Informatizarea și digitizarea reprezintă cea mai buna soluție pentru a îmbunătății serviciile oferite de biblioteci.

Bibliotecile au reusit să se adapteze noilor realități și au înțeles necesitatea orientării către utilizator.

Activitatea bibliotecilor universitare nu poate fi statică, ci trebuie să fie atentă la schimbările lumii exterioare. Schimbările continue care au loc în cadrul studiilor universitare și diseminarea informației afectează media informativă și utilizarea informației. Schimbările care apar în biblioteci sunt de natura tehnologică, intelectuală și socială și toate se raportează la utilizator.

Pe langă misiunea tradițională a unei biblioteci, aceea de păstrătoare a memoriei înregistrate a omenirii, bibliotecile universitare trebuie să se asigure că și suportul electronic oferă aceleași garanții de durabilitate și obiectivitate ca și suportul tiparit.

Ca o concluzie, misiunea unei biblioteci universitare s-ar rezuma ca fiind achiziționarea, organizarea și asigurarea accesului la o mare varietate de informații, materiale și servicii care să contribuie la satisfacerea nevoilor intelectuale, de informare și de cercetare a tuturor utilizatorilor ei specifici (studenti, cadre didactice, cercetători) dar în același timp să ofere și suport utilizatorilor în folosirea cu succes a surselor noi de informare.

1.3 Serviciile oferite de bibliotecile universitare

Scopul principal al tuturor bibliotecilor este să satisfacă cerințele informaționale și de documentare ale utilizatorilor lor specifici. Biblioteca trebuie să fie interesată să afle, să identifice nevoile utilizatorilor iar pentru aceasta este nevoie de a oferi servicii utile publicului deservit. Relatia bibliotecar-utilizator are o importanță strategică în asigurarea calității produselor și serviciilor oferite de bibliotecă.

Bibliotecile universitare sunt structuri ce integreaza toate tipurile de documente pe toate tipurile de suporturi și furnizează servicii atât local cât și la distanță, folosind toate mijloacele tradiționale dar și electronice.

Proiectarea servicilor bibliotecii trebuie să se raporteze la caracteristicile actuale și direcțiile de evoluție ale resurselor, utilizatorilor, colecțiilor și instrumentelor. Publicul bibliotecii universitare este unul ,,captiv” spre deosebire de utilizatori altor tipuri de biblioteci (bibliotecile publice sau bibliotecile naționale de exemplu). Motivațiile lui privesc în principal studiul și cercetarea, deci nevoia de a apela la resurse de informații este una intrinsecă preocupărilor curente. Biblioteca universitară este unul dintre actorii care acționează pentru satisfacerea acestei nevoi, alături de alte structuri și forme concurente de stocare, organizare și diseminare a informațiilor.

Calitatea serviciilor pentru utilizatori este dictată de necesitatea de a avea acces la rețeaua globală de informații, precum și la baze de date specializate pe domeniile specifice proceselor educaționale și de cercetare științifică.

În ultimii ani evoluția procesului de educație universitară a fost marcată de influențele tehnologiei informationale. Odată cu diversificarea suporturilor de stocare a informațiilor și a diferitelor modalități de furnizare a informațiilor, politicile de achizitie ale bibliotecilor universitare au inceput să pună accent pe achiziția de documente electronice. Avantajele ce decurg din folosirea serviciilor electronice sunt legate de rapiditatea obținerii de informații prin eliminarea barierelor legate de spațiu și timp.

Bibliotecile universitare se orientează din ce în ce mai mult către furnizarea accesului la resursele electronice cu caracter științific. Biblioteca de azi trebuie să țină cont de toate formele de comunicare existente. Biblioteca universitară trebuie să ofere acces la informații și servicii într-un mediu eterogen și distribuit.

Serviciile electronice ce pot fi oferite de o bibliotecă universitară sunt:

Acces la cataloagele on-line,

Consultarea documentelor electronice, a bazelor de date proprii sau a bazelor de date on-line la care biblioteca este abonată sau are acces gratuit,

Acces la internet,

Servicii de referințe prin e-mail,

Reviste electronice (Spriger Link,Pro Quest, Emerald, Science, Sage, Scopus)

Cărțile electronice.

Catalogul on-line (asemenea celui tradițional) reflectă baza de date a unei biblioteci adică informații despre toate documentele existente în colecțiile bibliotecii în format electronic sau tipărite.

Bazele de date reprezintă o importantă resursă electronică de informație pentru utilizatorii bibliotecilor universitare. Bazele de date la care sunt abonate bibliotecile românești sunt baze renumite la nivel academic datorită calității informațiilor pe care le oferă. Categoriile de informații pe care le oferă sunt monodisciplinare sau pluridisciplinare.

Revistele electronice – bibliotecile universitare pun la dispoziția utilizatorilor lor o serie de reviste în format electronic românești și străine

Cărțile electronice ca și revistele pot fi obținute prin abonarea la o bază baze de date sau prin achiziția lor în format electronic. Există și cărți în format electronic obținute prin digitizarea în cazul bibliotecilor a documentelor tipărite. Bazele de date precum SpringerLink Books și Elsevier oferă posibilitatea de a accesa cele mai noi cărți apărute în format electronic.

Avantajele informațiior și publicațiilor electronice care sunt enumerate în literatura de specialitate:

Publicațiile electronice pot fi produse și diseminate foarte rapid, în timp ce producerea și distribuirea unei publicații tradiționle necesită mult mai mult timp;

Un text electronic poate fi actualizat sau corectat imediat ce se constată că este necesar, modificare imposibilă în publicarea tradițională

Utilizatorul are la dispoziție multiple opțiuni de căutare a informațiilor

Informațiile electronice sunt disponibile și pot fi accesate în orice moment al zilei

Publicațiile electronice pot fi consultate simultan de un număr nelimitat de utilizatori.

În contextul utilizării în biblioteci a tehnologiilor informației și comunicării, accesibilitatea se extinde prin furnizarea accesului de la distanță la unele colecții și servicii, făcându-le astfel independente de orarul de funcționare al bibliotecii: consultarea catalogului online, a colecțiilor pe suport digital.

Alte servicii oferite de bibliotecile universitare utilizatorilor lor, sunt:

Accesul utilizatorilor la toate resursele informationale ale bibliotecii,

Împrumutul publicatiilor la domiciliu

Consultarea publicațiilor științifice în salile de lectură

Consultarea cataloagelor publice (cataloage traditionale)

Bibliografii la cerere

Împrumutul interbibliotecar (national sau international) al unor documente ce nu se găsesc în patrimoniul bibliotecii dar sunt solicitate de utilizatori

Asistența infodocumentară și formativă furnizate de bibliotecari (furnizarea de servicii de referinte, instruire privind modul de utilizare a cataloagelor online, accesul si navigarea pe Internet în scopul utilizarii bazelor de date, realizarea de bibliografii la cerere, informarea si instruirea utilizatorilor în vederea cunoașterii colecțiilor și a serviciilor bibliotecii)

Scanare, fotografiere și fotocopiere

Necesitatea cunoașterii segmentului de utilizatorilor pe care îl deservește este foarte importantă pentru biblioteci.

Bibliotecile universitare din România încearcă să răspundă nevoilor de informare ale utilizatorilor lor specifici și să se adapteze noilor cerințe informaționale, aliniindu-se standardelor internaționale în domeniu.

Capitolul II. Utilizatorii bibliotecilor universitare

Capitolul 2.1 Categorii de utilizatori

Biblioteca este unul din spațiile în care se formeaza noua sursă de informații intelectuale. Aici se pregătesc specialiștii ce vor activa în viața economică, științifică, socială, culturală, politică. Obținerea preformanțelor în invățământ este legată și de activitatea bibliotecii universității, de calitatea fondului de documente al bibliotecii, de modul de transmitere a informațiilor.

În literatura de specialitate conceptul de utilizator este definit în functie de aria lui de interes. Utilizatorul poate fi definit ca fiind o persoană sau o instituție ce beneficiază de serviciile unei biblioteci. Deasemenea, potrivit IFLA, utilizatori pot fi toți beneficiarii potențiali ai unui sistem national de informare adică majoritatea populației unui stat. În general se acceptă ideea că „folosirea conceptului de utilizator presupune o relație de interdependență între bibliotecă și publicul ei, accentul delasându-se major către satisfacerea nevoilor informaționale și de cunoaștere ale acestora. Această tendință devine decisivă și dă o nouă conotație activității de marketing de bibliotecă: utilizatorul devine punctul de plecare și punctul de sosire al oricărei activități de bibliotecă.“

În cadrul fiecărei comunități servite de biblioteca universitară există categorii diferențiate de utilizatori.

Relația bibliotecilor universitare cu sistemul de învățământ se reflectă în modul de utilizare al bibliotecii și a serviciilor oferite de biblioteca universitară.

Utilizatorii unei biblioteci universitare se pot clasifica și astfel :

Utilizatori interni: cadre didactice, studenți, masteranzi, doctoranzi, cursanți la studii postuniversitare de specializare și perfecționare, personal angajat al universitaților.

Utilizatori externi: persoane din afara universității care au solicitat eliberarea unui permis de bibliotecă.

Studentul este o persoană care urmează cursurile unei universități sau a unui institut de învățământ superior. Conform studiilor efectuate studenții sunt principalii utilizatori ai bibliotecilor universitare, fapt pentru care bibliotecile sunt nevoite să adapteze serviciile oferite în funcție de nevoile și cerințelor acestora. Atitudinea studentului față de informație este una de învățare iar tipul de informație pe care o folosește este vulgarizată.

Profesorul universitar este o funcție didactică din învățământul superior.  Este o persoană care îndrumă, educă, învață pe cineva, are o contribuție foarte mare în atragerea studenților către folosirea frecventă a bibliotecii. Atitudinea profesorului față de informație este de vulgarizare iar tipul de informație folosit este sintetizată.

Masterandul este o persoană care urmează cursurile unei universități după obtinerea unei diplome de licență pentru o specializare profesională postuniversitară. Atitudinea masterandului față de informație este una de învățare iar tipul de informație pe care o folosește este vulgarizată.

Cercetătorul este o persoană care se ocupă cu cercetarea în domeniul științei sau al tehnicii; este om de știință. Atitudinea față de informație a cercetătorului este creatoare iar tipul de informație de care are nevoie este exhaustivă.

Utilizatorii specifici bibliotecilor universitare – studenți, cadre didactice, cercetători – au, pe langă motivațiile intrinseci ale frecventării bibliotecii universitare și niste motivații extrinseci legate de exigențele procesului de învățământ superior.

În teorie accesul utilizatorilor la informație a devenit mai ușor, dar în practică, localizarea informației care să satisfacă nevoile exprimate de aceștia este din ce în ce mai dificilă și specialiștii vor fi tot mai solicitați să îi asiste pe utilizatori în cadrul procesului de informare.

2.2 Nevoi și comportament informational în epoca digitală

În prezent utilizatorii si nevoile lor de informare, trebuie să se situeze in centrul preocupărilor bibliotecilor universităților.

Este o mare diferență intre nevoia de informare și exprimarea acestei nevoi prin cererea de informare pe care utilizatorul o adresează bibliotecarului. Este foarte important ca utilizatorul să reușească să își identifice nevoile de informare. Gradul în care utilizatorul poate să exprime natura nevoii sale de informare și măsura în care această nevoie va fi exprimată corect în cererea de informare va determina satisfacerea acelei nevoi.

Bibliotecile trebuie să faciliteze transferul de informații către utilizatori.

Utilizatorii devin tot mai specializați în ceea ce privește tehnologia. Din acest motiv bibliotecarii trebuie să acționeze ca mediatori între utilizatori și tehnologie. Ei trebuie sa-si asume sarcini noi ce privesc indrumarea utilizatorilor în ceea ce privește folosirea sistemelor integrate de bibliotecă, legătura între colecțiile tipărite și cele electronice.

În contextul dezvoltării culturii digitale, biblioteca universitară a devenit o structură hibridăcare integrează toate tipurile de documente pe toate tipurile de suporturi. Tendința utilizatorilor de a utiliza cât mai mult sursele de informare pe suport electronic au dus la dezvoltarea colecțiilor electronice și a bazelor de date în bibliotecile universitare. Avantajele ce decurg din oferirea serviciilor electronice țin de rapiditatea accesului la informație pe care utilizatorii il solicită.

Bibliotecile univesitare trebuie să fie capabile să se adapteze noilor cerințe ale epocii digitale dar, în acelați timp, să ofere în continuare documente științifice noi și pe suporturile tradiționale.

Bibliotecile universitare trebuie să aibă ca obiectiv satisfacerea nevoilor de informare ale utilizatorilor lor dar și să le ofere căi de acces variate la aceste resurse, bineînțeles în funcție de preferințele acestora. Toate bibliotecile în prezent trebuie să dezvolte resursele electronice, de aceea este imperios necesar să afle părerea utilizatorilor cu privire la tipurile de resurse pe care le preferă.

Nevoile utilizatorilor, în ceea ce privește utilizarea și diversitatea resurselor bibliotecilor universitare, sunt următoarele:

Rapiditatea accesului la informație pentru a economisi timp

Diversificarea informațiilor pe o tema dată

Existența a cât mai multe informațiii și cât mai actuale

Existența unor informații privind noile dezvoltări dintr-un anumit domeniu

Acces la baze de date de specialitate și reviste electronice gratuit

Interfețe de căutare mai ușoare

Calculatoare funcționale și mai performante

În ceea ce privește comportamentul informațional al utilizatorilor, aceștia apelează la bibliotecă ca sursă principală de informații de specialitate. Utilizatorii (in mare parte studenți) vin la bibliotecă pentru a obține informații legate de domeniul lor de specializare.

Dezvoltarea tehnologică a dus la dezvoltarea mai multor tipuri de comportamente :

Sunt utilizatori ce doresc să studieze si să aprofundeze un anumit domeniu de interes pentru el. Astfel, acestia apelează atat la surse tradiționale (cursuri, tratate, cărti de specialitate, reviste stiințifice) dar si la bazele de date existente in cadrul bibliotecii.

Sunt utilizatori ce doresc să obțină ușor si foarte rapid o informație. Ei vor apela strict la baze de date si informatiile oferite de internet.

Nevoile și comportamentul utilizatorilor în cadrul bibliotecilor universitare au declanșat noi schimbări tehnologice prin introducerea de :

Programe de instruire în utilizarea resurselor electronice

Programe pentru formarea abilităților privind tehnologia informației

În literatura de specialitate este abordat pe lângă conceptul de instruire și informare și conceptul de cultură digitală.

Cultura digitală reprezintă cultura adecvată pentru era internetului, la care utilizatorii au acces. Pentru a extrage informațiile potrivite și fezabile din resursele electronice , utilizatorii trebuie să aibă la dispoziție criterii de filtrare a surselor de informare, să aibă cunoștiințe în legătură cu o serie de noțiuni necesare pentru căuta informațiile necesare. Elementele utile pentru cultura digitală sunt în concluzie cunoașterea informației din rețea, abilitățile pentru a localiza sursele de informare și de evaluare a acestora.

Rolul bibliotecarului devine astfel mai complex, având în vedere faptul că în prezent spre deosebire de sarcinile sale tradiționale, trebuie sa ofere instruire utilizatorilor în administrarea, regăsirea, organizarea, analiza informațiilor din rețea.

Instruirea este un element foarte important în prezent deoarece sunt puse la dispoziția utilizatorilor o serie de mijloace de diseminare a informației ce trebuie utilizate în toate formele sale în mod eficient și eficace.

Bibliotecile universitare datorită complexității domeniului de studiu și diversitatea resurselor digitale în continuă modernizare și diversificare au nevoie de bibliotecari cu abilități și experiență în domeniul educației pentru informație, deoarece oferă asistență în folosirea, căutarea și regăsirea informațiilor digitale și acest aspect constituie un punct atractiv pentru utilizatori.

Comportamentul utilizatorilor bibliotecilor universitare este influențat de evolutia tehnologică în primul rând și apoi de necesitatea regăsirii documentelor necesare studiilor lor.

În epoca modernă comportamentul utilizatorilor este tot timpul nou. Ei iși doresc să găsească informații cât mai multe și în mod ușor. Dar pe lângă asta utilizatorii bibliotecilor îsi doresc spații amenajate prietenos, pentru studiul individual dar mai ales pentru studiul in grup; își doresc spații prietenoase pentru socializare. Învatarea se face socializand. Studiul individual este din ce în ce mai rar. Studenții îsi doresc locuri amenajate unde să poată studia în grup.

Dacă în trecut bibliotecile își orientau activitatea spre activități de destinate colecțiilor de documente (achiziție, prelucrare, prezervare) având ca scop principal conservarea patrimoniului de cunoastere al umanitații, astăzi marea majoritate a activităților desfășurate de biblioteci au ca scop principal satisfacerea nevoilor de cunoastere a utilizatorilor lor specifici.

Bibliotecile universitare trebuie să analizeze în mod frecvent necesitățile utilizatorilor pentru servicii tradiționale și digitale, dar și să adopte strategii de a ajunge la un public nou.

Cap.III. Studiu de caz: Serviciile oferite de Biblioteca Facultății de Medicină veterinară Bucuresti și nivelul de satisfacție al studenților utilizatori

3.1 Biblioteca Facultății de Medicină Veterinară București. Scurt istoric. Prezentare

Biblioteca Facultații de Medicină Veterinară din București este cea mai veche bibliotecă de profil din țară, istoria ei fiind strâns legată de istoria Facultații de Medicină Veterinară din București, din care face parte.

Prima Scoală Superioară de Medicină Veterinară în București a luat ființă sub domnia lui Al. Ioan Cuza la 1 ianuarie 1861. Fondatorul principal al acestei Școli este doctorul Carol Davila, cel ce a fost primul care a recunoscut importanța și necesitatea învațămantului veterinar în Țara Romanească. Doctorul Carlol Davila a prezentat domnitorului Al. Ioan Cuza un raport cu propuneri concrete asupra măsurilor necesare din punct de vedere sanitar în Țara Românească. La 1 decembrie 1860, Monitorul Oficial publică din partea serviciului sanitar un decret prin care se înființează prima școală veterinară, cu începere la 1 ianuarie 1861.

Inițial Școala de Medicină Veterinară a fost încadrată în Școala Națională de Medicină și Farmacie. Primul director a fost Carol Davila care la 15 mai 1861, când începe să funcționeze Școala de Medicină și Farmacie, formează o clasa de 34 de elevi care au constituit prima serie de elevi veterinari.

Un eveniment important în istoria Școlii de Medicină Veterinară a fost anul 1883 când Ministerul Instrucțiunii a decretat un “regulament pentru organizarea Școalei Superioare de Medicină Veterinară” opera noului director – Alexandru Locusteanu.

Alexandru Locusteanu a fost cea mai reprezentativă personalitate a corpului didactic veterinar timp de peste o jumătate de secol.

Alexandru Locusteanu începe tot în 1883 demersurile pentru construirea unei clădirii proprii școlii. Reușeste să achiziționeze 3 ha de teren (între Spaliul Independenței și strada Izvor) pentru clădirile necesare construirii Școlii.

Actul de fundare al clădirii este din 1886. Acest an este înscris in scările de acces în clădire. Arhitectul desemnat cu construirea Școlii a fost Nicu Cerkez (a fost o vreme arhitectul Ministerului Agriculturii și al Ministerului Instrucției Publice).

Actul de fundare a cladirii Scolii Superioare de Medicina Veterinara

Alexandru Locusteanu părăsește conducerea școlii în anul 1907, aceasta fiind preluată de Ion Athanasiu. Acesta elaborează un proiect de lege, care va fi adaptat de Ministrul Spiru Haret și votat apoi de Parlament în anul 1909. Astfel ia ființă legea privind reorganizarea Școlii Veterinare.

Școala Veterinară capătă o altă fizionomie, se deschide o nouă etapă care se va încheia cu transformarea școlii în facultate, prin promulgarea legii la 22 iulie 1921 când Școala se va ridica la rangul de facultate și va fi integrată la Universitatea din București.

Cea mai veche mențiune scrisă, cunoscută pâna în prezent, care apare într-un document oficial, cu referire la bibliotecă, este cuprinsă în Regulamentul Școalei Superioare de Medicină Veterinară din București din 1909. Regulamentul respectiv precizează că “ bibliotecarul arhivar are urmatoarele atribuții:

Cataloghează și pastrează colecțiunile din biblioteca Școalei,

Ține registratura și arhiva Școalei,

Distribuie uvrajele cerute la sala de lectură și veghează ca ele să fie inapoiate în bunastare,

Bibliotecarul-arhivar va avea un ajutor care va fi conducator al persei autografice”

La izbucnirea primului razboi mondial, Școala își întrerupe activitatea didactică. În timpul razboiului în pavilioanele Școlii Superioare de Medicină Veterinară se instalează spitale pentru soldații trupelor de ocupație.

După razboi începe restaurarea Școlii Veterinare.

În 1921 este votată legea transformării Școlii Superioare de Medicină Veterinară în Facultate. Prin acest act, este consacrat învățământul veterinar.La acel moment Facultatea de Medicină Veterinară din București era singura facultate de medicină veterinară din Balcani. Multți studenți din țările vecine – Bulgaria, Iugoslavia, Macedonia, Albania, Grecia – au absolvit această facultate.

În perioada premergatoare celui de-al doilea razboi mondial în cadrul facultații funcționau trei biblioteci:

Biblioteca propriu-zisa a facultații

Biblioteca societatii studenților

Biblioteca sindicală

După razboi, în 1946, cele trei biblioteci se vor reuni într-una singură.

În anul 1951, ca urmare a includerii Facultații de Medicină Veterinară în componența Institutului Agronomic “Nicolae Balcescu”, Biblioteca Facultații de Medicină Veterinară devine filială a bibliotecii institutului.

La inceput biblioteca Facultații de Medicină Veterinară a funcționat în sediul facultații din cladirea principală (din Splaiul Independenței), cladire ridicată în anul 1886.

Biblioteca era organizată pe două săli de lectură la etajul I și secția de imprumut la parter, astfel:

Sala de lectură pentru studenți – aici se găseau cursuri, manuale și reviste de specialitate românesti;

Sala de lectură a cadrelor didactice, cu dicționare, enciclopedii, carți și reviste de specialitate straine.

Biblioteca avea și trei depozite situate la parterul clădirii, alături de secția de împrumut.

În anul 1987 biblioteca va fi mutată în sediul unde funcționa deja Biblioteca Centrală a Institutului Agronomic. Aici, datorită spațiului insuficient alocat depozitelor, foarte multe publicații s-au deteriorat.

În anul 1998, biblioteca va reveni în vechiul său sediu: cladirea principală a Facultații de Medicină Veterinară din București, unde ocupa și în prezent cea mai mare parte a parterului și o întreagă latură a etajului I.

Fondul de publicații al bibliotecii s-a format în timp; la inceput prin donațiile făcute de profesori ai facultații, de instituții sau diverse persone fizice. Treptat fondul de publicații s-a mărit prin diversificarea modalitaților de achizitie, prin cumparare sau prin intermediul schimbului intern si internațional.

În ceea ce privește fondul de publicații, cea mai importantă sursă de îmbogățire a colecției de periodice a bibliotecii a fost și este schimbul intern și internațional de publicații. Pe lângă publicațiile primite, schimbul a avut totodată și rolul de difuzare a lucrărilor cadrelor didactice din facultate, contribuind astfel la schimbul de informații în domeniul medical.

Existența unui buget repartizat bibliotecii a făcut posibilă o achiziție publicistică foarte bogată și diversificată de-a lungul anilor ce au urmat.

În prezent fondul publicistic al bibliotecii depășește 200.000 de unități de bibliotecă din care 50% il reprezintă cărțile știintifice și aproximativ 30% îl ocupa fondul de periodice.

Fondul de patrimoniu al bibliotecii este format din aproximativ 1.000 de publicații. În fondul de patrimoniu sunt cărți având anii de publicație cuprinși între 1700 și 1800.

Există 2 săli de lectură la etajul I al clădirii:

Sala de lectură 1 – sala licențelor și a tezelor de doctorat. Această sală de lectură funcționeaza în regim de acces liber la raft și oferă utilizatorilor : cursuri, manuale, carți știintifice românești și străine, tratate, dicționare, dar mai ales teze de doctorat românesti și licențe.

Sunt peste 3.000 de licențe si 800 teze de doctorat românești

Sala de lectură 2 – sala periodicelor. Această sală ofera utilizatorilor ei periodice românești și străine și funcționează în regim liber la raft

Sunt peste 2.000 de titluri de periodice românești și straine. Fondul de publicații este de aproximativ 60.000 de unitați de bibliotecă.

În ambele săli de lectură există rețea de calculatoare unde, zilnic, studenții au acces deschis la internet, catalogul on-line al bibliotecii (OPAC) si bazele de date oferite prin platforma Anelis plus.

Catalogul bibliotecii este afișat on-line, prin intermediul programului de bibliotecă implementat (SOFTLINK-LIBERTY).

Sala de lectură 1 – licențe si teze de doctorat

Sala de lectură 2 – periodice românești și străine

Prin platforma Anelis plus este oferit utilizatorilor acces la următoarele baze de date :

Science Direct

ProQuest Central

Springerlink

EBSCO cu secțiunile Academic Search Complete și Food Science Source

CAB internațional cu secțiunile Vet Med Resource și Cab abstract

Oxford journals

Thomson web knowledge

Deasemenea, biblioteca oferă acces și la baza de date legislativă electronică – Legis Plus

La parter se află depozitele de beletristică și de periodice dar și secția de împrumut prevazută cu doua depozite de carte de specialitate.

În total, suprafața totală a bibliotecii este de aproximativ 680 mp.

3.2 Serviciile oferite de Biblioteca Facultații de Medicină Veterinară din București

Biblioteca Facultății de Medicină Veterinară oferă următoarele tipuri de servicii:

Înscrierea și accesul utilizatorilor la toate resursele informationale ale bibliotecii

Imprumutul publicațiilor la domiciliu

Consultarea publicațiilor în sălile de lectură

Consultarea catalogului online (OPAC)

Consultarea bazelor de date on-line la care biblioteca este abonata (Anelis plus)

Împrumutul interbibliotecar (national sau internațional) al unor documente ce nu se găsesc în patrimoniul bibliotecii dar sunt solicitate de utilizatori

Folosirea rețelei de calculatoare a bibliotecii

Accesul nelimitat la internet

Asistența infodocumentară furnizată de bibliotecari (furnizarea de servicii de referinta privind modul de utilizare a cataloagelor online, accesul si navigarea pe Internet in scopul utilizarii bazelor de date, realizarea de bibliografii la cerere, informarea si instruirea utilizatorilor in vederea cunoasterii colectiilor si a serviciilor bibliotecii

Scopul principal al bibliotecii Facultății de Medicină Veterinară este acela de a asigura o colecție de referințe adecvată susținerii programelor de invățământ din universitatea pe care o deservește.

Un alt scop al bibliotecii este acela de a asigura condiții corespunzătoare, din punct de vedere fizic, propice studiului și cercetării. Toate sălile de lectură sunt mobilate corespunzător și prietenos, dispun de luminozitate si de sisteme de încalzire.

3.3 Studiul de caz – Evaluarea nivelului de satisfacție al studenților

În contextul schimbărilor ce au avut loc în activitatea bibliotecii, ca urmare a introducerii noilor tehnologii, am realizat o cercetare pentru a vedea dacă biblioteca Facultății de Medicină Veterinară a reușit să răspundă nevoilor de informare a utilizatorilor ei.

Utilizatorii bibliotecii Facultății de Medicină Veterinară sunt în marea majoritate studenții facultații.

Obiectivele cercetării

Identificarea preferinței utilizatorilor pentru resurse de informare tradiționale sau electronice si identificarea surselor de informare pe care utilizatorii bibliotecii le folosesc cel mai frecvent

Evaluarea nevoii de instruire a utilizatorilor în legătura cu utilizarea resurselor electronice

Evaluarea nivelului de satisfacție al utilizatorilor raportat la serviciile si sursele de informare oferite de bibliotecă.

Analiza și interpretarea datelor

Am efectuat un o cercetare ce a avut la baza 9 intrebări. (Anexa 1)

Au fost chestionați 100 de utilizatori iar răspunsurile au fost anonime.

Rata de răspuns a fost de 100% (am înmânat personal fiecare chestionar studenților și acestia mi-au returnat chestionarul completat).

La prima intrebare referitoare la frecvența folosirii serviciilor de bibliotecă, 40% dintre studenții chestionați au afirmat că vin la bibliotecă săptămânal. 23% vin la bibliotecă lunar sau de 2-3 pe lună. Zilnic la bibliotecă vin puțini studenti 14% (de obicei pentru a accesa Internetul, în pauze).

Fig. 1 Frecvența folosirii serviciilor bibliotecii FMVB

La intrebarea referitoare la motivul pentru care apelează la serviciile bibliotecii, 37 % dintre studenti au afirmat că vin la bibliotecă pentru a consulta documente pe suport traditional (pe hîrtie), 26 % au afirmat ca vin pentru studiul individual, 19% au afirmat că acceseaza bazele de date. 13% au afirmat că vin la bibliotecă pentrua accesa internetul si doar 5% pentru studiul documentelor electronice.

Fig.2 Motivul folosirii serviciilor bibliotecii FMVB

Documentele pe suport tradițional sunt cele mai folosite documente chiar dacă în prezent există o varietate mare de documente pe diverse suporturi.În general profesorii sunt cei care le sugerează studenților ce documente să studieze. Și în marea lor majoritate aceste documente sunt pe suport de hartie.

Participanții la studiu au fost întrebați ce tip de documente consultă.

54% dintre ei au afirmat ca au nevoie să studieze cărti de specialitate.

Fig.3 Tipul de documente consultate la biblioteca FMVB

Aproximativ 40% au nevoie să studieze literatura gri ( 18% licențe, 11% teze de doctorat, 4% mastere, 6% proiecte). Aceste documente sunt studiate cel mai adesea in perioada elaborării lucrărilor de seminar și a lucrărilor de diplomă. În cadrul cărților de specialitate cele mai folosite sunt manualele,cursurile, tratatele și atlasele specializate în domeniul medicinei veterinare. Doar 7% dintre studentii participanti la studiu au afirmat ca obisnuiesc să consulte reviste.

Răspunsurile la întrebarea care sunt tipurile de surse de informare folosite frecvent, indică faptul că aproximativ 80% dintre studenți apelează la catalogul electronic OPAC pentru a căuta documentele de care au nevoie.

Folosesc baze de date prin platforma Anelis plus doar 20 % dintre studenții intervievati. Acestia folosesc bazele de date pentru a căuta articole de specialitate în domeniul pe care-l studiază.

Fig.4 Sursele electronice folosite de utilizatorii bibliotecii FMVB

Desi posibilitatea de a accesa aceste baze de date specializate este promovată, studenții preferă să apeleze la surse de informare în limba maternă. (În cadrul bazelor de date limba folosita este cu preponderență engleză). Deasemenea, ei vin la bibliotecă având definită nevoia și sursa. Și, de cele mai multe ori sursa o reprezintă cursurile sau literatura gri. La indicațiile bibliotecarului accesează bazele de date pentru îmbogățirea surselor lor de informare.

În ceea ce privesc nevoile de asistare din partea bibliotecarului, 60% dintre participanții la studio au raspuns ca au nevoie de bibliotecar pentru a-i ajuta în identificarea și obținerea documentelor solicitate, 22% dintre studenți au afirmat că au nevoie de ajutorul bibliotecarului pentru accesarea resurselor electronice; 13% au nevoie de asisten’a bibliotecarului pentru a reuși să identifice surse de informare în catalogul on-line OPAC și 5% au decalrat că au nevoie de ajutorul bibliotecarului pentru a accesa internetul.

Fig.5 Nevoi de a apela la bibliotecar

De cele mai multe ori studenții apelează la ajutorul bibliotecarului pentru a găsi sursele de informare necesare rezolvării anumitor probleme legate de tematica cursurilor lor. Apoi au nevoie de bibliotecar pentru a învăța cum să folosească catalogul on-line.

La intrebarea referitoare la relația pe care o au cu bibliotecarul, peste 60% au afirmat că sunt mulțumiți de interacțiunea cu bibliotecarul, că sunt ajutați.

Fig.6 Relația cu bibliotecarul

Bibliotecarul a răspuns de fiecare data cu promptitudine solicitărilor studenților. Au fost cazuri( foarte rare) în care studenții au fost nemulțumiți în interacțiunea cu bibliotecarul pentru că au avut probleme legate de întârzieri sau deteriorări.

La intrebarea daca au existat, de-a lungul experienței lor în biblioteca, materiale infodocumentare pe care le-au solicitat dar nu le-au gasit, 65% au raspuns ca nu au avut astfel de experiențe iar 35% au afirmat ca au fost cazuri în care nu au gasit ceea ce solicitaseră.

Fig.7 Experiențe în regăsirea informațiilor cautate

În concluzie putem afirma că studenții sunt mulțumiți în general de serviciile oferite de biblioteca Facultății de Medicină Veterinară. Lipsa anumitor documente solicitate de ei urmează a se remedia. S-au întocmit liste cu aceste documentele solicitate urmând a se porni procedurile de achizitie.

In categoria celor care au spus ca au avut experiențe în care nu au gasit ceea ce căutau, marea majoritate au facut sugestii de materiale infodocumentare pe care și-ar dori să le regăsească în bibliotecă (la întrebarea 9 din chestionare, intrebare cu raspuns deschis). În general își doresc cărti științifice de actualitate și în număr mai mare de exemplare față fondul existent.

Biblioteca își îndeplinește bine misiunea principală, aceea de a spijini procesul de educație și cercetare care se derulează la nivelul universității

CONCLUZII

În prezent, biblioteca Facultății de Medicină Veterinară din București oferă acces la multe resurse atât electronice cât și tradiționale. Aceste resurse sunt popularizate atât prin bannere cât și prin materiale de informare expuse pe fiecare masă în parte din sălile de lectură. Bibliotecarii oferă și ei informații și suport tuturor utilizatorilor.

Utilizatorii bibliotecii Facultății de Medicină Veterinară din București sunt în marea lor majoritate mulțumiți de serviciile oferite de bibliotecă. Ei au acces la un număr mare de documente specializate dar și la multe alte informații pe suport electronic. Ei beneficiază de surse de informare noi, actuale si disponibile.

Cercetarea mea a indicat următoarele:

biblioteca este utilizată în principal pentru împrumutul de cărți de specialitate , pentru consultarea unor surse de referințe și pentru asistența acordată de bibliotecari în procesul de căutare a informațiilor.

un număr relativ redus de studenți apelează la resursele electronice(reviste electronice, baze de date online). Ele sunt promovate pe site-ul bibliotecii, pe fiecare masă din sala de lectură dar și prin sesiunea anuală de instruire dar studenții preferă să consulte documente tradiționale, de multe ori acestea fiind recomandate de profesori.

resursele electronice sunt accesate, în general, pentru a pregăti lucrările de licență sau anumite proiecte.

studenții apelează la bibliotecari pentru a accesa resursele de care au nevoie și, in general, sunt mulțumiți de interacțiunea cu bibliotecarii

majoritatea studenților utilizează calculatoarele bibliotecii în mod regulat pentru a accesa Internetul.

este de dorit ca biblioteca să achiziționeze mai multe exemplare dintr-o publicație și, deasemenea, să încerce să achiziționeze documente științifice noi.

studenții și-ar dori un program mai flexibil al bibliotecii. Deasemenea, ei își doresc spații neconventionale, prietenoase unde să poata socializa si învăța în grup.

Pe viitor vor fi necesare organizarea mai multor sesiuni de instruire a folosirii resurselor electronice atât la început de an cât și în timpului anului universitar, instruiri care să facă cunoscute avantajele folosirii resurselor electronice în cadrul procesului de informare și învățare.

Deasemenea am propus crearea unei pagini de facebook pentru o mai bună comunicare cu utilizatorii și o mai bună și eficientă informare despre toate sursele noi de informare achiziționate de bibliotecă.

Bibliotecile au un rol esențial în cadrul societății informaționale, reprezentând adevărate industrii ale cunoașterii, transmițând mereu cele mai noi informații și acoperind cât mai adecvat setea de cunoaștere a utilizatorilor din ce în ce mai pretențioși și mai dornici de metaresurse, de diversificare și complexitate în diferitele domenii de activitate.

BIBLIOGRAFIE

MONOGRAFII

PERIODICE

SURSE WEB

ANEXA 1

CHESTIONAR

Stimate utilizator,

În vederea imbunatațirii serviciilor de informare oferite de biblioteca FMVB dorim să aflăm părerea dvs. în legatură cu o serie de aspecte privind nivelul de satisfacere a nevoii dvs. de informare.

V-am fi recunoscători să completați toate rubricile cuprinse în chestionar, bifând răspunsul corespunzator sau comentând dupa caz.

Veniți la biblioteca FMVB :

Zilnic

Săptămânal

Lunar

De 2-3 ori pe an

Cel mai frecvent veniți la biblioteca FMVB pentru :

a consulta documente pe suport de hartie ( carti, reviste, cursuri, etc.)

a consulta documente non-carte ( CD-uri)

a consulta baze de date puse la dispoziție de bibliotecă ( de ex.: anelis plus)

a accesa internetul

Studiul individual al notițelor de curs

Dintre documentele pe suport de hârtie, consultați în mod frecvent :

Cărti

Reviste

Licențe

Mastere

Teze de doctorat

Proiecte

Dintre sursele de informare electronice menționați pe cele pe care le consultați cel mai frecvent:

OPAC ( catalogul online al bibliotecii)

Bazele de date anelis plus

În care din situațiile de mai jos aveți nevoie de asistența bibliotecarului :

Pentru consultarea catalogului online

Pentru identificarea și obținerea unor documente pe suport de hartie

Pentru accesarea resurselor de informare electronice ( baze de date, reviste electronice)

Pentru accesarea internetului

Cum apreciați relația dintre dvs și bibliotecar ?

Foarte buna

Buna

Satisfacatoare

Nesatisfacatoare

Există materiale infodocumentare pe care le-ați solicitat ăi nu au fost gasite în cadrul bibliotecii?

Da

Nu

Vă rog să faceți câteva propuneri pentru materiale infodocumentare pe care ați dori să le regasiți in cadrul bibliotecii FMVB :

_____________________________________________________________________

______________________________________________________________________

_____________________________________________________________________

Vă rog să faceți câteva propuneri pentru imbunatatirea serviciilor bibliotecii FMVB:

_____________________________________________________________________

_____________________________________________________________________

________________________________________________________________________