Se traversează graniţa pe la Vidin-Calafat [311475]

[anonimizat] a a avut dintotdeauna o importanță deosebită pentru oameni. [anonimizat]. Naturalistul Grigore Antipa spunea despre Dunăre că este „cea mai mare comoară cu care natura a înzestrat țara noastră”. Lunca Dunării are o lățime de max 10 [anonimizat], fiind mult mai lată decât în țările vecine.

[anonimizat], păduri și zone umede. [anonimizat] (pește, [anonimizat]). [anonimizat], dar de-a lungul timpului a reprezentat un refugiu și pentru oameni. Lunca este benefică pentru purificarea apei ([anonimizat]), diminuarea efectelor secetelor ([anonimizat] o [anonimizat]) și pentru reducerea riscului de inundații (este un serviciu oferit de luncă prin stocarea apelor la inundații).

[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], până la Călărași. În județul Dolj are o lungime de aproximativ 115 km, fiind cuprinsă între comunele Cetate și Călărași. Este o zonă de o [anonimizat].

Portul Cultural Cetate

Pornind de-a [anonimizat], [anonimizat]. La aproape 2 [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], la taberele de creație.

[anonimizat], muzicii, filmului și artelor plastice. [anonimizat], [anonimizat]. Aici succesul unui act cultural este garantat de un vin bun și preparate gastronomice delicioase. [anonimizat], concerte, workshop-uri, lansări de carte și degustări de vinuri și bucate.

[anonimizat] a amenajat aici și o cramă. [anonimizat] “[anonimizat], după ce a băut seara două pahare, s-a trezit dimineața mai frumos și mai deștept”. După cum istorisește chiar Mircea Dinescu. „Prea des mireasma Balcanilor s-a asociat cu mireasma excluderii identității naționale așa încât am considerat că podurile culturale peste Dunăre ar însufleți menirea istorică a celor două popoare, Bulgaria și România.”

Modalități de acces:

Dinspre Bulgaria: Se traversează granița pe la Vidin-Calafat. Din Calafat se merge pe E79, spre Craiova și la intersecția cu DN56A, se face stânga, apoi se continuă până în comuna Cetate, iar din str. Calea Severinului se face stânga pe str. Portului (DC149).

Dinspre Craiova: Se merge pe E79 și la câțiva km după ce se iese din comuna Galicea Mare, se face dreapta pe DN56A

Dinspre Timișoara: Se merge pe E70 până la Șimian, unde se face dreapta pe DN56A, pe care se continuă până în comuna Cetate.

Posibilități de cazare și masă:

Conacul lui Dinescu

Port Cetate, Dolj 207190, România

Tel.: +40 755 070 390

Email: portcetate@gmail.com

www.portcetate.ro

Conacul de la Cetate dispune de 30 de locuri de cazare, iar turiștii au posibilitatea să deguste cele mai alese bucate tradiționale românești, udate cu „Vinul lui Dinescu”.

Lunca Dunării la Maglavit. Mânăstirea Maglavit

De la Portul Cultural Cetate, drumul șerpuiește de-a lungul Dunării pe lângă o porțiune de plajă de aproape 3 km, amenajată cu umbreluțe, șezlonguri și mini-baruri, gata să-și primească oaspeții pe timpul verii. Porțiunea de plajă alternează cu cea a copacilor umbroși din Lunca Dunării, locuri căutate de pescarii pasionați.

Situată la circa 30 de km de Cetate și atestată documentar încă din secolul XIV, comuna Maglavit și-a dobândit numele istoric după mulțimea turmelor de vite care pășteau în zonă. Împrejurimile sunt un adevărat paradis al celor pasionați de drumeții în natură. Bălțile Maglavit și Hunia sunt înconjurate de zone cu vegetație bogată și diversă în care se adăpostesc căprioare sau iepuri și cuibăresc păsări de baltă. Natura a plăsmuit locuri atât de frumoase, încât toți cei ce vin pentru prima oară aici, trăiesc experiențe de neuitat și revin de fiecare dată, cu plăcere.

În apropiere se află o păstrăvărie, dezvoltată datorită numeroaselor izvoare a căror apă este similară celei de munte. Astfel sunt create condiții excelente pentru creșterea păstrăvilor și a sturionilor, pești care au nevoie de apă rece și mereu proaspătă. Păstrăvăria oferă și locuri de cazare, dar și posibilitatea de a pescui în apropiere, pentru cei care doresc să-și petreacă timpul în mijlocul naturii.

La câțiva kilometri de comună, adăpostită de pădure și străjuită de Dunăre, se ridică Sfânta Mânăstire Maglavit. Povestea lăcașului de cult este strâns legată cu cea a lui Petrache Lupu, un simplu cioban din zonă, care a început să aibă viziuni în care vorbea cu Dumnezeu. Fenomenul religios pornit astfel a devenit de o mare amploare și a condus la construirea mânăstirii, chiar pe locul unde acest cioban își păștea oile și unde a avut aceste revelații.

Date de contact:

info@manastireamaglavit.ro
www.manastireamaglavit.ro

Modalități de acces:

Dinspre Bulgaria: Se traversează granița pe la Vidin-Calafat. Din Calafat se merge pe E79, spre Craiova și la intersecția cu DN56A, se face stânga, apoi se continuă până în comuna Maglavit. Către mânăstire se face stânga pe Drumul Mânăstirei (DJ554).

Dinspre Craiova: Se merge pe E79, și la câțiva km după ce se iese din comuna Galicea Mare, se face dreapta pe DN56A și se continuă până în comuna Maglavit. Către mânăstire se face stânga pe Drumul Mânăstirei (DJ554).

Dinspre Timișoara: Se merge pe E70 până la Șimian, unde se face dreapta pe DN56A, pe care se continuă până în comuna Maglavit. Către mânăstire se face dreapta pe Drumul Mânăstirei (DJ554).

Posibilități de cazare și masă:

În Portul Cultural Cetate sau în Calafat.

Dunărea la Calafat

Municipiul Calafat este cea mai importantă așezare dunăreană a Doljului, fiind supranumit și „orașul rozelor, castanilor și stejarilor”, datorită copacilor umbroși care străjuie străzile, dar și bogăției cromatice a florilor și trandafirilor care înfrumusețează spațiile verzi ale urbei. Calafatul este unul dintre principalele puncte ce marchează harta rutieră a României, grație podului de peste Dunăre. Inaugurat în 2013, acesta este cel de-al doilea pod pe Dunăre care leagă România și Bulgaria, după cel dintre Giurgiu și Ruse.

Podul este prevăzut cu patru benzi rutiere, o cale ferată pe un singur fir și o pistă pentru bicicliști. Dunărea oferă Calafatului nu numai posibilitatea de a se dezvolta economic prin intermediul tranzitului de mărfuri, ci și de a deveni un important reper eco-turistic, datorită frumuseții locurilor din apropierea orașului.

La cîțiva kilometri de oraș, cei care iubesc natura se pot bucura în liniște de frumusețea peisajelor, la o partidă de pescuit. În oricare dintre aceste locații ajungi, peisajul este superb, natura fiind cea care oferă fiecărui vizitator sau pescar un spectacol de frumusețe, culoare și armonie. Luciul cristalin al apei este învăluit din loc în loc de verdele crud al plantelor acvatice, iar siluetele ascunse ale pescarilor se zăresc ici și colo, așteptând cu resemnare o captură cu adevărat de poveste. Bărcile pescărești sunt legănate de valurile apei, pregătite oricând pentru o ieșire în larg. Speciile de pește cele mai răspândite sunt crapul, roșioara, bibanul, avatul, șalăul, dar uneori cad în undiță și știuca, somnul sau chiar cega.

Modalități de acces:

Dinspre Bulgaria: Se traversează granița pe la Vidin-Calafat.

Dinspre Craiova: Se merge pe E79 până în Calafat.

Dinspre Timișoara: Se merge pe E70 până la Șimian, unde se face dreapta pe DN56A, pe care se continuă până la intersecția cu E79, apoi se face dreapta și se continuă până în Calafat.

Posibilități de cazare și masă

Hotel Panoramic***

Str. 22 Decembrie nr.1, Calafat, jud. Dolj, România

Tel. +40 251 232 960

Mobil: +40 769 047 898
http://www.hotelpanoramic-calafat.ro

E-mail: office@hotelpanoramic-calafat.ro

Casa Italia***

Bld. Horia, Cloșca și Crișan nr. 41

Tel.: +40 251 333 135
www.hotelcasaitalia.com

Email: hotelcasaitalia@ymail.com

Hotel Coliseum****

Str. Gheorghe Doja, nr. 16, Calafat 205200, jud. Dolj, România

Tel.: +40 728 283 886

Tel.: +40 251 232 322; +40 728 283 886

E-mail: coliseum@gmail.com

Restaurant O.K.

Str. Alexandru Ioan Cuza 26, Calafat 205200, jud. Dolj, România

Tel.: +40 251 232 256

Mobil: +40 785 255 855

www.restaurantok.com

Restaurant Tresor

Str. Alexandru Ioan Cuza, Calafat 205200, jud. Dolj, România

Tel.: +40 763 087 007

Rezervația naturală Ciuperceni-Desa

În imediata apropiere a Calafatului se află o rezervație naturală de o mare varietate geografică, ce cuprinde bălți, ostroave și canale presărate cu stufăriș și vegetație acvatică, ce însumează 105 km2. Ea cuprinde mai multe arii protejate: Ciuperceni – Desa (suprafața 39.765 ha), Calafat – Ciuperceni – Dunăre (suprafața 29.206 ha), Ciuperceni – Desa, Balta Lată (suprafață de 28 ha) și Balta Neagră (1,20 ha). Întreaga rezervație se întinde de-a lungul Dunării, pe suprafața mai multor localități Calafat, Ciupercenii Noi, Desa, Ghidici, Piscu Vechi, Poiana Mare, Rast.

Zonele umede din sectorul ariei naturale protejate Ciuperceni – Desa sunt locuri de popas prielnice pentru multe specii acvatice migratoare, specii care aparțin patrimoniului natural internațional, multe dintre ele fiind defavorizate din punct de vedere al conservării.

Tot aici se găsește Rezervația Ornitologică Ciuperceni-Desa care se întinde pe o suprafață de 200 ha, fiind marginită la nord de Pădurea Poveazele, la est de Dealul Granicerilor, iar la sud de Pădurea zăvoi Arcerul.

Această rezervație este singurul loc din Lunca Dunării care a rămas neindiguit și reprezintă un însemnat loc de cuibărit pentru diferite specii de păsări, cum ar fi egreta mică (Egretta garzetta), stârcul roșu (Ardea purpurea), barza neagră (Ciconia nigra), corcodelul mare (Podiceps cristatus), rata pestriță (Anas strepera) etc.

Toate aceste specii găsesc în zonă habitatul ideal în care bălțile alternează cu pășuni și păduri de plop și de salcâm. Apropierea Dunării și existența acestei salbe de bălți, bogată în numeroase specii de păsări și pește, creează un potențial eco-turistic extraordinar. Pentru frumusețea locurilor, bogăția și raritatea speciilor de păsări întălnite aici, rezervația ornitologică de la Ciuperceni-Desa a fost declarată în anul 2000 arie naturală protejată.

Zona este foarte cunoscută și de cei care sunt pasionați de pescuit, deoarece aici se poate prinde crap, știucă, babușcă, biban, roșioară sau plătică.

În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel:

Biserica „Sf. Nicolae” din Desa, construcție 1860, monument istoric

Castrul roman de la Desa

Muzeul Castravița din Desa

Modalități de acces:

Dinspre Bulgaria: Se traversează granița pe la Vidin-Calafat, apoi din Calafat se merge pe DJ533 către comuna Ciupercenii Noi.

Dinspre Craiova: Se merge pe E79 și la câțiva km după ce se iese din comuna Galicea Mare, se face stânga pe DJ553, se traversează Poiana Mare, apoi se continuă pe DJ553 până în Desa și mai departe spre Ciupercenii Noi

Posibilități de cazare și masă

Pensiunea „La Ciupag”

Com. Ciupercenii Noi, sat Ciupercenii Vechi, jud. Dolj

Rezervația Pădurea Ciurumela

Drumul se continuă apoi spre Poiana Mare unde se găsește rezervația naturală Pădurea Ciurumela. Aceasta este situată la 5 km de localitate, în trupul de pădure Piscu-Tunari. Are o vechime de peste 100 de ani și se întinde pe o suprafață de 8-10 ha. Este declarată rezervație forestieră, formată dintr-o pădure de salcâmi bătrâni, recunoscută pentru conținutul lemnos și dimensiunile arborilor unice în România. Pădurea este unica din Europa unde crește specia de salcâm „Oltenica”.

Modalități de acces:

Dinspre Bulgaria: Se traversează granița pe la Vidin-Calafat, apoi din Calafat se merge pe DN55A până în comuna Poiana Mare.

Dinspre Craiova: Se merge pe E79 și la câțiva km după ce se iese din comuna Galicea Mare, se face stânga pe DJ553, până în comuna Poiana Mare. O altă variantă este din E79, în comuna Giubega se face stânga către Băilești și se continuă până în comuna Rast, apoi se face dreapta pe DN55A și se merge până în comuna Poiana Mare.

Bălțile din zona Bistreț-Ghidici

Mergând mai departe, pe firul apei, ajungem în zona Bistreț-Ghidici. Aici, lunca Dunării excelează prin frumusețea și sălbăticia peisajelor și ar putea rivaliza oricând cu ostrovurile Deltei. Malurile sunt flancate de perdele de copaci sau stufăriș, ce se reflectă în luciul apei într-o bogăție de nuanțe. Ici colo cîte un copac singuratic cu rădăcinile scufundate, își ridică crengile uscate din apă, ca un ultim gest de supraviețuire. O partidă de pescuit aici este o încântare pentru ochi, o bucurie pentru suflet și o delectare pentru papilele gustative.

Începând dis-de-dimineață, când ceața se ridică de pe baltă și înaintând spre amiază când soarele este sus pe cer, bărcile pescarilor brăzdează ușor luciul apei. Bălțile sunt populate cu numeroase de specii de pește, iar poveștile pescărești ale locului vorbesc de prinderea unor exemplare de colecție. Dincolo de toate poveștile pescărești, în bălțile din zona Ghidiciului, o partidă de pescuit se încheie aproape întotdeauna cu o captură bogată. Cu toate că nu are la dispoziție o bucătărie modern utilată, ci doar un foc de vreascuri, un cuțit bun și o mână iscusită, orice pescar devine pe malul bălții un adevărat maestru în arta gătitului. Borșul la ceaun sau peștele sărat din belșug și prăjit pe jăratic, rivalizează cu cele mai rafinate delicatese servite în restaurantele de lux. În această zonă se poate vorbi despre un adevărat complex hidrografic format dintr-o salbă de bălți care se întinde de-a lungul Dunării. Împrejurimile lacului Bistreț sunt un adevărat paradis acvatic, zona fiind declarată ca sit Natura 2000 pentru valoarea naturală deosebită și bogăția speciilor care conviețuiesc aici.

Modalități de acces:

Dinspre Bulgaria: Se traversează granița pe la Vidin-Calafat, apoi din Calafat se merge pe DN55A până în comuna Ghidici sau mai departe până la Bistreț.

Dinspre Craiova: Se merge pe E79 și în comuna Podari se virează stânga către Segarcea, se traversează orașul și se merge în continuare pe DJ561 până în comuna Cârna, apoi se face la dreapta spre Calafat.

Confluența Jiu-Dunăre

În partea sud-estică a județului Dolj, se găsește o altă arie naturală de o frumusețe deosebită. Este locul unde Jiul îmbrățișează Dunărea, la kilometrul 692 al fluviului (calculat “în sus”, dinspre zona de vărsare în mare). Aria naturală întinsă pe o suprafață de 19.800 hectare se află la limita dintre Câmpia Băileștilor și Câmpia Romanaților și este străbătută de drumul național DN55A, care leagă porturile Bechet și Calafat.

Confluența Jiului cu Dunărea este un peisaj al apelor curgătoare cu ale lor bălți și canale, mărginite de păduri de luncă, având și zone cu pășuni și teren arabil. Există și păduri cu exemplare seculare de stejari, frasini, ulmi etc. Poți să ai senzația de natură virgină prin desișurile pădurilor de luncă (cu plopi albi), păstrate încă relativ naturale pe unele suprafețe.

Poți vedea frecvent berze negre și albe, stoluri de cormorani mari, rațe roșii, egrete albe, egrete mici, lopătari și multe alte zeci de specii, unele dintre ele protejate.

Băile minerale de la Gighera

Locul acesta este parcă binecuvântat de Dumnezeu. În afara acestui peisaj mirific, a miilor de păsări care își găsesc aici locul, în comuna Gighera se găsesc și niște izvoare minerale.

Pe malul Jiului, lângă o hajiște halofilă, sunt patru izvoare minerale cu proprietăți terapeutice, care oferă premizele dezvoltării turismului balnear în zonă. Efectele apelor minerale de la Gighera au fost descoperite încă din secolul al XIX-lea, motiv pentru care aici în zonă a existat o stațiune balneară cunoscută și în afara granițelor țării. În 1941 băile au fost închise, iar după 1990, administrația locală a încercat să refacă stațiunea, dar fără succes deocamdată. Analizele pentru apele minerale din cele patru foraje au evidențiat calitățile deosebite ale acestor surse hidrominerale, putând fi folosite atât în cura internă, cât și în cea externă, pentru o paletă largă de afecțiuni.

Pe malul stâng al Jiului, la confluența cu Dunărea este o pădure de stejari seculari. Se spune că din acești copaci s-au confecționat ușile imense din Palatul Parlamentului (Casa Poporului). Din păcate, din cauza unor tăieri ilegale, numărul stejarilor a scăzut considerabil.

La limita vestică a pădurii de stejari seculari, între lizieră și cursul Jiului, paralel cu digul de protecție, a fost amenajat un sat de vacanță, ce cuprinde: bungalow-uri, categoria 3 stele, platformă de campare pentru 100 de locuri, dotată cu surse de alimentare pentru rulote și grupuri sanitare, un restaurant cu bar de zi și terasă. De asemenea, mai există un teren de fotbal.

Există un proiect pentru dezvoltarea zonei, care include un club cu biliard, fitness, saună, disco–bar în aer liber, piscine descoperite, terenuri de sport, ponton pentru agrement nautic, etc.

Locul este foarte cunoscut în special de cicliști, el aflându-se pe traseul „Danube Velo Route” (Eurovelo 6).

Modalități de acces:

Dinspre Bulgaria: Se traversează granița pe la Vidin-Calafat, apoi din Calafat se merge pe DN55A până în comuna Gighera sau se traversează Dunărea cu bacul la Bechet și se merge pe DN55A până în Gighera.

Dinspre Craiova: La ieșirea din Craiova (spre sud) se merge pe DN55 către Bechet, unde se virează stânga către Calafat și se continuă până în comuna Gighera.

Orașul Bechet este al doilea port dunărean ca mărime din județul Dolj, după Calafat. La început de secol XX, conform documentelor vremii, în portul de la Bechet lucrau aproape 4.000 de muncitori, semn al prosperității localității. Astăzi strategia de dezvoltare a orașului nu este axată doar pe latura comercială, ci și pe componenta eco-turistică, având în vedere că Dunărea nu este doar un simplu culoar de transport, ci o adevărată mină de aur în sfera turismului, care așteptă să fie exploatată.

Fiind un oraș-port, sărbătoarea orașului este în fiecare an de Ziua Marinei, pe 15 august. Localitatea se îmbracă în sărbătoare, iar grupuri folclorice de pe ambele maluri ale Dunării își etalează frumusețea costumelor tradiționale printr-o paradă a portului popular. Pe tot parcursul zilei se desfășoară un adevărat maraton folcloric, în care fiecare dintre invitați dă măsura talentului său. Tot în această zi, localnicii din Bechet și din împrejurimi sunt invitați la o plimbare gratuită cu bacul pe Dunăre, până aproape de malul bulgăresc.

Cu aspirația de a deveni oraș turistic, în Bechet există deja pensiuni și vile, care își așteaptă vizitatorii. Dotate cu piscine și spații de relaxare și beneficiind de o bucătărie inspirată din preparatele tradiționale, locurile de cazare le oferă turiștilor o alternativă excelentă de vacanță, la prețuri foarte accesibile.

Modalități de acces:

Dinspre Bulgaria: Se traversează granița pe la Vidin-Calafat, apoi din Calafat se merge pe DN55A până în Bechet sau se traversează Dunărea cu bacul la Bechet.

Dinspre Craiova: La ieșirea din Craiova (spre sud) se merge pe DN55 până la Bechet.

Posibilități de cazare și masă

Hotel „Tată și fiii”****

Str. Alexandru Ioan Cuza 51,Bechet 207060, județul Dolj

Tel.: +40 251 336 684

www.tatasifii.ro

Hotelul dispune și de restaurant.

Restaurant Escape

Situat pe malul Dunării, lângă Vama Bechet.

Restaurant „El Tio”

Str. Alexandru Ioan Cuza, Bechet 207060, județul Dolj

Tel.: +40 720 576 610

Comuna Călărași este una dintre cele mai mari din județul Dolj, fiind situată pe Valea Dunării, foarte aproape de localitatea Bechet. Localitatea se află în plin proces de dezvoltare urbanistică. În câțiva ani, centrul localității a căpătat o nouă înfățișare și se prezintă acum ca o zonă modernă în care construcțiile noi se îmbină armonios cu spațiile verzi remodelate și înfrumusețate.

Făcând parte din Lunca Dunării, împrejurimile comunei Călărași se înscriu într-un peisaj de natură salbatică, cu vegetație diversă, în care ochiurile de apă apar alături de perdele de pădure și stufărișuri, dând naștere la canale și insulițe de o frumusețe aparte. Oamenii locului știu drumul către toate aceste bijuterii ale naturii, iar un vizitator care poposește pentru prima oară în zonă este uimit de spectacolul de lumini și umbre al vegetației reflectate în apă. Pentru pescari aceste locuri, unde liniștea este tulburată doar de țipătul păsărilor de baltă și zgomotul vâslelor în apă, sunt un adevărat colț de rai. Grijile cotidiene sunt uitate cu desăvîrșire și singura preocupare rămâne găsirea unui loc bun pentru pescuit și pregătirea plaselor și undițelor. Mâncarea pescărească gătită pe malul apei, ciorba pescărească la ceaun, peștii în “suliță” sau fripți pe tablă, toate alături de o mămăligă aurie și aburindă, sunt cel mai bun remediu pentru relaxare și bună dispoziție.

Modalități de acces:

Dinspre Bulgaria: Se traversează granița pe la Vidin-Calafat, apoi din Calafat se merge pe DN55A până în Bechet sau se traversează Dunărea cu bacul la Bechet, apoi se merge pe DN54A până în Călărași.

Dinspre Craiova: La ieșirea din Craiova (spre sud) se merge pe DN55 până la Bechet, apoi se face stânga pe DN54A până în Călărași.

Posibilități de cazare și masă

În localitate sunde câteva mici localuri unde se poate servi masa, dar pentru cazare,cel mai apropiat hotel este în Bechet.