UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACĂU [311470]

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Îndrumător: Prof. Dr. Ing. BIBIRE LUMINIȚA

Masterand: [anonimizat]. LĂPUȘNEANU ALEXANDRU DORIN

2017

STUDIU PRIVIND IMPLEMENTAREA

MANAGEMENTULUI MENTENANȚEI.

STUDIU DE CAZ

S.C. RO-LIONFOODS S.R.L. BACĂU

Îndrumător: Prof. Dr. Ing. BIBIRE LUMINIȚA

Masterand: [anonimizat]. LĂPUȘNEANU ALEXANDRU DORIN

2017

Cuprins

1.Mentenanță și managementul mentenanței

O [anonimizat] , marile companii industriale s-[anonimizat], [anonimizat]. Începând cu ultima jumătate a secolului XX s-a putut constata și chiar evidenția o altă abordare a managerilor generali la toate problemele polivalente ale tuturor funcțiilor mentenanței . Cel mai important factor care a generat acestă schimbare de atitudine a fost acela că serviciile de mentenanță au devenit baze de interes iar mai apoi departamente în evaluarea pe costuri în interiorul organizațiilor . La momentul prezent punând în aplicare o serie de practici îndelung exersate economiile aduse bugetelor organizațiilor vor fi substanțiale .

[anonimizat]-un cuvânt mentenanța. Astfel în conformitate cu prevederile EN 13306:2001," [anonimizat], [anonimizat]-o [anonimizat]."[1]Există și o altă definiție care este promovataă în DOD Dictionary of Military and Associated Terms și anume că "[anonimizat], măsurători, înlocuiri, ajustări și reparații care sunt destinate pentru a menține și restabili o unitate funcțională într-o [anonimizat]-și restabilească aptitudinea de efectuare a serviciului ." [2] Serviciul de întreținere și reparații al unei organizații poate fi motivat să interacționeze activ la analize de ameliorare a [anonimizat], mediul, prețurile.

[anonimizat] "activitatea care are ca obiect menținerea în stare operațională a unei flote, a unei armate."[4]

Termenul de "mentenanță" a apărut în industria producției de bunuri către sfârșitul anilor 1970. [anonimizat] a fost utilizat cu precădere după anul 1989, până la acea dată fiind substituit cu "întreținere și reparații".

[anonimizat], [anonimizat], folosite la realizarea producției dar și la alte activtăți. Orice companie speră ca aceste mijloace fixe să aibă o [anonimizat].

Opririle în momentul utilizării echipamentelor pot avea loc în mod planificat sau accidental.

Când vorbim de opriri planificate acest lucru este cauzat de:

[anonimizat].

[anonimizat]ță de muncă

Opririle accidentale, în mod obișnuit, sunt cauzate de gradul ridicat de uzură sau deficiențe ascunse legate de calitatea pieselor sau materialelor mijlocului fix. Iar în această situație apare contradicția în comportament al marii majorități de manageri, care în mod conștient sau nu, elimină efectuarea de reparații planificate în ideea că astfel obțin câștiguri prin durata mai mare de funcționare și cheltuieli minime cu reparații. Total fals. Mijloacele fixe nereparate și neîntreținute la timp vor ajunge să se defecteze des și grav. Poate că interesele de moment ale managerului par a motiva desconsiderarea mentenanței, dar pe termen lung sunt compromise de o asemenea atitudine.

Din punct de vedere economic cea mai adecvată soluție este de a efectua din timp, deci planificat, reparații, reglaje și întreținere, trei dintre cele mai importante componente de bază ale mentenanței, împreună cu urmărirea și prelucrarea statistică a defectelor.

1.1.1 Clase de mentenanță

Mentenanța este definită în Larousse ca "un ansamblu de acțiuni ce permite menținerea unui sistem sau a unei părți din sistem în stare de bună funcționare". Termenul s-a impus și în economia românească, în special prin activitatea Asociației de Terotehnică și Terotehnologie din România (ATTR), condusă de profesor universitar doctor inginer Iulian Ceaușu.[13]

Mentenanța corectivă are ca rezultat readucerea în starea lor inițială a echipamentelor defecte, după ce au avut o defectare parțială sau o pană, prin acțiuni clare de identificare a defectelor, examinare și de eliminare a defecțiunilor ivite, secondate pe o perioadă de timp de controlul în timpul exploatării. Totalitatea acestor acțiuni de mentenanță corectivă obligă la existența unei adevărate arte în gestionarea magaziilor de piese de schimb. În aceste depozite de piese, gestiunea se va forma pe un calcul de estimare a necesarului pieselor de schimb, în baza evidențerii defectărilor. Parametrii care permit abordarea mentenanței corective sunt furnizați de cercetarea de fiabilitate. Cercetarea formelor de defectare și a efectelor lor este reglementată de standardul SR EN 60812 CEI 60812: 2006.

Fig.1 Evoluția mentenanței în timp []

Clasificarea acțiunilor la mentenanța corectivă va fi efectuată în următoarea ordine:

1) Probare;

2) Identificare;

3) Precizare;

4) Examinare;

5) Reconstrucție;

6) Verificarea funcționării;

7) Jurnalele descriptive, pentru exploatarea lor ulterioară.

Fig.2 Clase de mentenanță[]

Mentenanța paliativă presupune acțiuni de mentenanță corectivă, destinate a permite unui mijloc de producție, în mod provizoriu, îndeplinirea integrală sau parțială a funcțiilor sale.[6] Zilnic vor fi acțiuni de efectuare de reglaje, ce pot fi temporare, urmate imediat de acțiuni corective, ce conduc la eliminarea definitivă a motivelor cauzatoare de avarii și defecte.

Mentenanța preventivă, este în rezumat, o multitudine de mici acțiuni planificate de întreținere ce vor avea ca rezutat păstrarea sistemelor tehnice, în condiții optime de exploatare, acțiuni de schimbare sistematică a elementelor cu anumite grade de uzură și executarea unor operațiuni de revizie periodică și de reglare. Pentru aceasta se va pleca de la întocmirea și aprobarea planului de mentenanță care va cuprinde sarcinile, intervalele de execuție , în baza timpilor sau a ciclurilor de funcționare.

Mentenanța preventivă sistematică constă in efectuarea la intervale de timp prestabilite sau după un număr definit de unități de utilizare, a uneia sau a mai multor operații specificate într-un plan tehnic normat de intervenții, însă fără controlul prealabil al stării echipamentului. De exemplu, recomandarea schimbării uleiului de motor la un autovehicul, ca acest lucru să fie făcut la 10000 km sau 15000 km parcurși, în funcție de tipul de motor, este o operație tipică de mentenanță preventivă sistematică.[7] Prin mentenanța preventivă sistematică, ansamble sau piese singulare dintr-un utilaj, echipament sau sistem sunt schimbate în timpul prestabilit, fară a ține cont de faptul că piesa este relativ nouă sau veche.

Mentenanța productivă totală, în zona industriei, este un complex de acțiuni de menținere și îmbunătățire a tehnologiilor de producție și a tehnologiilor calității, prin achiziționarea celor mai bune utilaje, echipamente și angajarea unui personal cât mai calificat lucru care va duce la un plus de valoare pentru organizație. Se concentrează pe menținerea tuturor echipamentelor în stare de funcționare, pentru a evita defecțiunile și întârzierile în procesele de fabricație. Seiichi Nakajima (1919 – 2015) este considerat părintele mentenanței productive totale și are ca obiective directe, zero opriri accidentale ale utilajelor și instalațiilor și zero accidente de muncă.

1.1.2 Standarde cantitative de mentenanță

În standarde sunt exemplificați diferiți timpi de mentenanță și costuri aferente, care depind de capacitatea utilajului sau a instalației de a fi menținut sau repus în funcțiune, precum și de mijloacele logistice de mentenanță.[8]

Orele consumate în medie pentru reparare sunt printre indicatorii cei mai folosiți ai mentenanței și mentenabilității și include următoarele elemente:

orele pentru detectarea defectului, localizarea cauzei defectului;

ore de montare, răcire, interpretarea și utilizarea informațiilor;

ore pentru repunerea, dezasamblare, interschimbare, reasamblare, reglare;

ore pentru verificare de proceduri de încercare.

Când se ajunge la referirile despre mijloace logistice de mentenanță, care modifică orele de mentenanță referirea este și la personalul din cadrul compartimentului de mentenanță, gradul de instruire și de formare al acestuia, gestiunea pieselor aflate pe stoc.

1.1.3 Moduri de organizare a reparațiilor utilajelor

Sistemele de întreținere și reparare a utilajelor sunt formate din reparații în baza identificarilor facute și reparații în baza planurilor de revizii și reparații și se bazează pe suma tuturor categoriilor de intervenții tehnice:

verificare zilnică a utilajului;

reparatia tehnică Rt;

revizii curente de grad I și II, Rc1 și Rc2;

reparația capitală RK

RK este formată dintr-o multitudine de acțiuni polivalente de mentenanță a produselor , precum revizuirea completă, demontarea în totalitate a pieselor componente, verificarea în amănunt a subansamblelor care se pot strica și schimbarea pieselor cu grad ridicat de uzură și a pieselor defecte.

1.1.4 Prețurile mentenanței

Prețurile mentenanței includ toate sumele cheltuite implicate în buna funcționare a compartimentului mentenanță și vor face trimitere la prețurile manoperei, ale diferitelor subcontractări ale compartimentului mentenanță către terți, prețurile pieselor ce trebuie înlocuite și ale materialelor consumabile.

Prețurile acțiunii de mentenanță pot fi clasificate după mai multe criterii:

A. după originea lor:

1.pentru salarizarea personalului;

2.costul echipamentelor și utilajelor de mentenanță;

3.prețurile pentru produse și materiale consumabile pentru mentenanță;

B.după destinație:

1.pentru pregătirea acțiunilor de mentenanță

2.pentru intervenții de mentenanță;

3.pentru stocarea celor necesare în mentenanță;

4.pentru formarea personalului de mentenanță;

C.după tipul sistemului de mentenanță:

1.costuri pentru mentenanță preventivă condițională;

2.costuri pentru mentenanță corectivă;

3.costuri pentru revizii, modernizări sau reconstruiri;

1.1.5 Cercetarea formelor de defectare și a efectelor

Cercetarea formelor de defectare și a efectelor acestora este o metodă sistematică, structurată pe metode de analiză înregistrată a defectărilor, utilizată de foarte multe ori în studiile de analiză a fiabilității sistemelor. Este o formă ce permite cercetarea critică a fiecărui subansamblu, element sau componentă a unui produs în parte și de a constata formele adevărate sau potențiale de nefuncționare, cauzele posibile ale nefuncționărilor, consecințele acestora, modurile pentru a evita sau a limita aceste consecințe. Această etapă este folosită și în etapa de proiectare a unui produs, pentru a găsi defectele potențiale, însă poate fi utilă și în faza de mentenanță, în scopul definirii acțiunilor ulterioare de întreținere preventivă.

1.1.6 Mentenanța axată pe fiabilitate

Mentenanța axată pe fiabilitate este un proces aplicat pentru stabilirea nivelurilor minime de mentenanță, pentru obținerea siguranței produsului și poate fi folosită pentru a modela o strategie de mentenanță eficientă. Standardul MIL-STD-2173[9] oferă un ghid pentru cercetarea acesteia.

1.1.7 Investigarea defectelor și registrul mentenanței

Pentru a putea identifica și investiga rapid un defect și apoi pentru a efectua reparația unui echipament este necesar un regim susținut între compartimentele organizației.

Jurnalul mentenanței este un document care conține instrucțiuni tehnice destinate să mențină un item sau să-l restaureze în starea în care să-și poată îndeplini funcțiunile cerute. Conform standardului britanic BS EN 13460: 2002[10] jurnalul de mentenanță ar trebui să includă următoarele informații:

Data editării manualului.

Acțiuni de mentenanță preventivă inspecții, ajustare, înlocuiri de piese defecte, operațiuni de lubrefiere.

Proceduri pentru detectarea defecțiunilor, demontare respectiv montare utilajelor și instalațiilor, repararea lor.

Cauză

Unelte speciale necesare și cataloage cu piese de schimb

Cerințe pentru siguranță.

1.1.8 Metode de evaluare a timpilor de reparare

Duratele lucrărilor de reparații trebuie estimate pentru fiecare fază a reparației, ca de exemplu: pregătirea, localizarea defectelor, reînlocuiri, ajustări sau calibrări, control, verificarea și pregătirea utilajului sau pentru utilizare operațională.

Există mai multe metode de evaluare a timpilor de reparare prin experimentare, prin examinarea documentelor tehnice și prin diagrama de mentenanță tip arbore.[11]

Fig.. Diagrama de tip arbore[]

Metoda experimentală prevede culegerea de informații în timpul funcționării utilajului privind momentele apariției defectărilor, identificarea elementelor înlocuite sau repuse în funcțiune și timpii consumați în aceste scopuri, detalii asupra condițiilor de solicitare și de mediu. [12]

1.2 Mentenabilitate și fiabilitate, managementul mentenanței

Totalitatea acțiunilor mentenaței, de a menține un echipament sau instalație în situația de a fi exploată funcțional foarte mult timp, poate fi numită într-un cuvânt mentenabilitate.

Fiabilitatea este capacitatea mașinilor, utilajelor și instalațiilor de a funcționa fară defecțiuni un interval de timp bine determinat, în anumite condiții de lucru. [13]

Mentenanța este o componentă a activităților generale și particulare ale departamentului mecano-energetic, care cuprinde:

opriri planificate și opriri accidentale

revizii și verificari ale funcționării echipamentelor și instalațiilor in condiții de exploatare industrială

reglaje

asigurarea pieselor de schimb și a materialelor necesare reparațiilor și întreținerii

asigurarea documentației tehnice pentru reparații, întretinere și modernizarea echipamentelor

asigurarea utilităților, confecții externe de piese de schimb-servicii externalizate

verificare metrologica a D.M.M

supravegherea respectării prevederilor ISCIR și CNCIR [8].

Fig.3 Progresul in mentenanță []

Planurile de lucrări, revizii, reparații, întreținere, după întocmirea și aprobarea lor, sunt aduse la îndeplinire de către membrii departamentelui de mentenanță al organizației respective.

Revizia tehnică (RT) este totalitatea acțiunilor făcute periodic pentru controlul, curățarea, lubrefierea, schimbarea unor piese uzate și eliminarea unor defecțiuni de mică importanță, evaluând din punct de vedere tehnic utilajul și pregătindu-l pentru prima reparație planificată.

Dacă se constată, de către specialiștii ce intervin la fața locului un defect ce pune în pericol funcționarea utilajului sau a instalației se va trece direct la RC.

Reparația curentă (RC) este totalitatea acțiunilor prin care se repară toate defecțiunile ivite in exploatarea utilajului sau a instalației.

Depinzând de timp , de anvergura intervenției și de valoarea financiară a ei, RC se desparte in RC1 și RC2.

In RC pot fi făcute modernizări și îmbunătățiri la utilaje și instalații de către personal specializat in acest sens.

Reparația capitală (RK) este totalitatea acțiunilor intreprinse pentru revenirea utilajului sau instalației aprope de forma ei inițială și se execută prin acțiuni cronologice de desfacere piesă cu piesă a utilajului sau a instalației trecându-se la recondiționări sau schimbări totale ale utilajului sau instalației.

Și în RK pot fi făcute modernizări și îmbunătățiri la utilaje și instalații de către personal specializat dar ținând sub control costurile totale. Costul normal al reparației capitale nu poate depăși 60% din valoarea de înlocuire a echipamentului respectiv. În caz contrar, utilajul sau instalația este schimbată.

2. STUDIU DE CAZ. SOCIETATEA COMERCIALĂ RO – LION FOODS SOCIETATE CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ

2.1 Prezentarea societății

Prima atestare documentară despre existența unei asfel de investiții apare in 1892, abator și fabrică de procesare carne. La sfarșitul lui 1960, din cauza cererii mari de cușer pentru Israel, se înființează și o fabrică de conserve care începe să exporte în diferite țări din Europa și Israel. În anul 1976, platforma abatorului a fost modernizată. Patru ani mai târziu, s-a dezvoltat o punte de legătură între România și Marea Britanie. In 2006, fabrica a fost închisă. 21 februarie 2011, este anul când odată cu renovarea și prin retehnologizarea acesteia SC RO-LION FOODS deschide un vis întrerupt 5 ani.

S.C. RO-LION FOODS S.R.L., unitea acesteia, FABRICA DE CONSERVE, este situată pe str. Abatorului, nr.5 în municipiul Bacău și are o capacitate tehnică de producție estimtă la 3000 t/an, respectiv 16t/zi, în două schimburi. Unitatea lucrează într-un singur schimb și funcționează discontinuu .

Fig.4 Diagrama organizațională SC RO-LION FOODS SRL

Unitatea este auditată și are certificări in acest sens

Fig.5 Certificare BRC a SC RO-LION FOODS SRL

Fig.6 Certificare FSSC 22000 a SC RO-LION FOODS SRL

Fig.7 Certificare HALAL a SC RO-LION FOODS SRL

Ținând seama de prevederile SR EN ISO:22000:2005 “Sisteme de management al șigurantei alimentului. Cerințe pentru orice organizatie din lantul alimentar”, unitatea are implementat sistemul și cerințele sistemului HACCP.***

Tabel 1 Componeța și reposabilitatea în conformitate cu cerințele sistemului HACCP

Profilul de producție pe grupe de produse și sortimente este:

Conserve de carne tocată

Conserve de carne feliata cu sos

Conserve de cuburi de carne cu sos

Conserve de cuburi de carne cu sos și legume

Fig.8 Produse din portofoliul S.C. RO-LION FOODS S.R.L.

2.2 Prezentarea fluxului tehnologic. Echipamente

Fluxul tehnologic nu are încrucișări fiind continuu prin optimizarea amplasarii utilajelor. Este astfel organizat, încât materiile prime care intră în rețeta de fabricație a conservelor nu se încrucișează cu produsele finite sau materiile auxiliare.

Materiile prime care se folosesc la producerea conservelor sunt: carnea de bovină tocată, carne de vită lucru, carne vită III, seu vită. Carnea necesară fabricării conservelor provine de la furnizori interni sau externi agreați. Aceasta se recepționează în unitate doar în stare congelată, respectând legislația în vigoare. Controlul de recepție al materiei prime se face cantitativ și calitativ, urmărindu-se starea termică a materiei prime, indicii de prospețime, proveniența, gradul de puritate și integritate. Dupa receptie, materiile prime se depozitează în depozitele de congelare la o temperatură de max. – 18°C. Pentru decongelare, materiile prime se dezambalează de ambalajul primar și se transportă în depozitul de decongelare, unde se pun pe rafturile de decongelare, îmbrăcate în ambalajul secundar.

Fig9. Flux tehnologic de producție în SC RO-LION FOODS SRL

PCC1

PCC2

PCC3

Fig.10 Flux tehnologic de producție

Materiile auxiliare care contribuie la culoarea, gustul și aroma plăcută a produselor finite se recepționează în fabrică. Acestea trebuie să corespundă normelor de calitate în vigoare.

Fig.11 Cutii cilindrice de metal pentru conserve

Ambalajele trebuie să întrunească următoarele condiții : să nu fie ruginite, să nu fie deformate, să nu prezinte exfolieri de lac, întreruperi de cositori sau aglomerări de cositor la locul de îmbinare a corpului cutiei.

Capacele pot fi în trepte, capace cu nervuri numite și renuri de întărire sau capace aplatizate. Înainte de închidere se face marcarea cutiilor de conserve.

Fig.12 Cifru de marcare

Cifrul de marcare are următorele caracteritici înscrise pe 3 rânduri

1. Data de expirare : cuprinde luna și anul când expira produsele.

2. Lotul produsului format din ultimile cifre ale anului în care sunt produse,urmat de ziua corepondenta din calendarul Iulian

3. Ora închiderii cutiilor,urmat de codul produsului

Materiile auxiliare sunt reprezentate de: condimente, ambalaje metalice, ambalaje din carton, folie de plastic și etichete.

Condițiile sanitar-veterinare sunt în conformitate cu legislația în vigoare și sunt respectate în toate procesele tehnologice. Obiectivul nu degaja noxe.

Mentenanța utilajelor, instalațiilor și a echipamentelor tehnologice, se asigură de către departametul mecanic și prin servicii externalizate și se efectuează în conformitate cu legislația în vigoare.

Apa potabilă se asigură din rețeaua orașului Bacău. Apa caldă este asigurată de centrala termica astfel : la spălatoarele cu acționare la genunchi pentru spălarea și decontaminarea mâinilor apă la 45°C și la spălarea cutiilor apă de 83°C.

Secția este asigurată cu grupuri sanitare pentru femei și pentru bărbați, cu filtre sanitare, atât pentru femei cât și pentru bărbați prevăzute cu vestiare pentru hainele de stradă, vestiare pentru echipamente de lucru.

Depozitarea produselor finite se face în spații diferite, cu parametrii climatici specifici produsului finit .

Depozitele sunt amplasate astfel încât să permită transporturi interne fără încrucișări.

Fabrica de conserve este o construcție pe două niveluri: parter și etaj. Parterul construcției cuprinde: vestiarele filtru ale angajaților, sala de mese, recepția materii prime, depozite materii prime, sala de decongelare, sala de tranșare, sala de tenderizare, sala de fierbere, sala procesare (unde se execută tocarea cărnii, malaxarea cărnii, respectiv amestecarea acesteia cu ingredientele din rețeta, trecerea prin detectorul de metale a produsului intermediar, dozarea în cutii a conținutului, închiderea cutiilor, spălarea cutiilor pline), sala sterilizare, sala zvântare, sala termosatare, sala ambalare, depozite produse finte și rampa de livrare. Etajul cuprinde: depozitul de cutii goale, 2 camere de spălare a acestora, birouri. Ferestrele care se deschid pentru ventilație, sunt prevăzute cu site de protecție contra insectelor.

Ușile exterioare (recepție materie primă, livrare produs finit, intrare filtru, evacuare deșeuri) sunt etanșe, astfel încât să prevină intrarea dăunătorilor.

2.4 Utilaje

Tabel 2 Listă cu utilajele și instalațiile din SC RO-LION FOODS SRL

2.4.1 Mentenanță

Departamentul mecano-energetic se asigură de funcționarea tuturor utilajelor din cadrul S.C. RO-LION FOODS S.R.L. iar acest lucru se va realizează prin sistemul de mentenanță a utilajelor pe bază evidenței orelor de funcționareimpreună cu sistemul de verificări pentru utilajele/ instalațiile a căror funcționare este reglementată de ANRE, CNCIR, ANRGN.

Fig.13 Organigrama departamentului mecano-energetic la S.C. RO-LION FOODS S.R.L.

În cadrul SC RO-LION FOODS SRL se definește existența unei tip de mentenanță preventivă și se acordă o mare importanță la aportul operatorilor de utilaje cât și la aportul direct al celor din cadrul departamentului mecano-energetic acest lucru fiind rezumat și în completarea fiselor…

Departamentul Mecano-Energetic, prin șeful de departament va asigura următoarele:

1. Planul de ….documente anuale supuse aprobării de către managerul general.

2. Consultanță și documentație tehnică beneficiarilor utilajelor în activitatea de întreținere funcțională curentă a acestora.

3. Condiții pentru desfășurarea acțiunii de reparație (modernizări ale utilajelor).

4. Desfășurarea acțiunii de revizii obligatorii și reparații ale utilajelor supuse unor prevederi stricte ale organismelor de stat ISCIR sau CNCIR

5. Completează "Fișa de mentenanță a utilajului" fișa "<U>". Completarea acesteia se face atât pentru utilajele existente cât și pentru utilajele noi care vor fi achiziționate de către societate.

6. Ținerea sub control a bazei de date mecano-energetice, pe întreaga durată normată de viață a utilajului.

2.4.2 Mentenanța utilajelor în cadrul SC RO-LION FOODS SRL

Mentenanța utilajelor în cadrul SC RO-LION FOODS SRL se asigură prin:

– întreținere curentă ( curățare, lubrefiere, etc.)

– reparație în urma constatărilor tehnice anuale obligatorii, în urma defectărilor accidentale sau cu ocazia modernizărilor.

– echipamentele, inclusiv armăturile și garniturile vor fi întreținute pentru minimizarea contaminării produselor.

– la achiziționarea unui nou echipament, se va stabili un plan de mentenanță bazat pe cercetarea de risc, și se va cere de la producător ca acesta sa dețină un certificat care să ateste că este conform cu cerințele pentru industria alimentară.

-pe langă planul de mentenanță, unde există risc de contaminare a produsului de către corpuri străine care provin de la echipamente stricate , se va face o inspecție a echipamentelor la intervale pre-determinate, iar rezultatele vor fi înregistrate și se vor lua măsuri în consecință.

– muncitorii implicați în mentenanță sau repararea echipamentelor vor fi sub supravegherea unei personae autorizate.

– lucrările de mentenanță vor fi urmate de o igienizare eficientă, ceea ce determină faptul că pericolele de contaminare au fost îndepărtate din echipament. La sfarșitul lucrărilor de mentenanta, echipamentele vor fi curățate și fără pericole de contaminare.

2.4.3 Întreținerea utilajelor

Toate utilajele din dotarea departamentelor vor fi analizate, verificate, controlate și urmărite, privind istoricul funcționării, începând cu data punerii in funcțiune până la casare.

Controlul istoricului unui utilaj se referă la :

– evidența orelor de funcționare;

– evidențierea intervențiilor făcute.

Pentru fiecare utilaj se completează lunar Fișa de evidență a funcționării utilajului de către Sectorul Mecano–Energetic al societatii. După completare cu datele de identificare, Fișa este predată conducătorului procesului tehnologic din cadrul secției de producție, care înscrie zilnic orele de funcționare ale utilajului în toate schimburile. La sfârșitul fiecărei luni, Fișa completată este predată Șefului Sectorului Mecano-Energetic

Fig.14 Fișă de evidență a funcționarii utilajului

Fig.15 Fișă centralizare anulă ore de funcționare utilaj

Fișa de mentenanță a utilajului se referă la evidențierea intervențiilor lunare asupra utilajului și este completata de personalul Sectorului Mecano-Energetic, ori de cate ori se fac intervenții asupra utilajului .

Fig.16 Fișă de mentenață a utilajului

Fișa de evidență a funcționării și Fișa de mentenanță a utilajului sunt păstrate într-un dosar care constituie baza de date mecano-energetice despre utilajul respectiv.

Beneficiarii utilajelor asigură:

– întreținerea curentă a utilajului.

– accesul echipei Sectorului ME în vederea efectuării constatărilor tehnice.

– decid asupra situației utilajului (prelungirea funcționării, reparație sau modernizare) pe baza concluziei din actul tehnic constatator.

– completează și predau la Sectorul Mecano-Energetic Fișa de evidență a funcționării utilajului

2.4.4 Probleme de întreținere

Se supune discuției tehnice " Mașina automată cu închidere sub vacuum a cutiilor metalice de conserve KZK-84"

Utilajul se folosește la tehnologia fabricării conservelor.

Banda alimentează cu cutii peste care în mod automat de la selectorul de capace se așează câte un capac, după ce în prealabil în acestea a fost introdus alimentul pe același flux mecanic sunt trimise către primele 6 capete de preînchidere unde se efectueză preînchiderea. În momentul în care aceste intră în ecluzorul mașinii unde are loc, în condiții de vacuum golirea de aer din interiorul cutiilor urmată de faza a II-a a închidereii închiderea finală.

Fig.17 Mașina automată cu închidere sub vacuum a cutiilor metalice de conserve

KZK-84

Fig.18 Elemente de bază a utilajului Mașina automată cu închidere sub vacuum a cutiilor metalice de conserve KZK-84: 1-panou de comandă electrică; 2-curele transmisie; 3-motor electric; 4-instalație realizare vacuum;5-ușa acces baia de ulei; 6-bandă transport; 7-ecluzor; 8-alimentator capace; 9-selector capace;10-șnec

Fig.19 Realizarea falț

Fig.20 Sistemul de realizare a preînchiderii la K3K-84

Cutiile metalice sunt închise cu capace prin operațiunea de fălțuire. Este operația de îmbinare dublă a marginii capacului cu brodura corpului cutiei.

Fig.21 Forme ale unui falț executat la închiderea cutiilor de conserve și defectele de formare 1 – falț normal; 2 -falț înalt; 3 -falț prea strâns; 4 -falț cu creastă;

5 -falț cu limba;6 – falț cu dinte; 7-falț cu buza.

Fig. 22. Fazele succesive simplificate în procesul de formare a faltului:

1- profilul rolei în operația de preînchidere; 2- profilul pistonului de fixare a capacului în momentul preluării de la eclizor ; 3- capacul cutiei; 4- corpul și buza cutiei metalice; 5 – profilul rolei II în operația de închidere,după exhaustare.

Registru de defecte, manifestări neconforme, cauze și remedii ale unor utilaje din S.C. RO-LION FOODS S.R.L.

Tabel 3 Exemple de defecțiuni și remedierea lor

3. CONCLUZII

O activitate de mentenanță bine organizată contribuie la creșterea producției unității industriale, din acest motiv, în condițiile concurenței, această funcțiune tinde să dobândească un rol tot mai important. În viitor muncitorii de întreținere și reparații vor avea un alt statut, ei nu vor avea doar calificarea de mecanici, ci vor dobândi noi calificări în domeniul electronicii și a sistemelor informaționale.

Chiar dacă oamenii în general opun rezistență atunci când este adusă în discuție schimbarea, ignorând în general argumentele și marjând fără o susținere argumentată, chiar conșiderând-o, o bătaie de cap suplimentară. De aceea are o importanță majoră ca toată lumea să priceapă corect, să admită schimbările necesare și chiar să fie provocați să vină cu un aport propriu în introducerea schimbărilor. Reglajele,intervențiile și reparatiile strânse într-un plan de mentenanță complexă vor da organizațiilor o altă viziune în practicile lor curente.

Dezvoltarea noilor tehnologii va permite automatizarea crescândă a tot ceea ce înseamnă mentenanță adică activități de conducere, reglare și supraveghere a exploatării funcționale a echipamentelor în industriile de proces și industriile prelucrătoare, prin automatizarea operațiilor de prelucrare și de transport de la o operație la alta, utilizând cu maximă eficiență munca tuturor membrilor echipei, instruirea personalului cu privire la planul de acțiune, modernizarea tehnologiilor și schimbarea mentalităților depășite.

În concluzie mentenanța formeazî cu pați destul de iuți rapid o știință și în momentul aplicării ei va conduce către cea mai bună funcționare a manadementului. Însă nu trebuie uitat și faptul pentru atingerea succesului este foarte necesar desfașurarea unei munci daruite cu deplină responsabilitate și angajament.

4.Bibliografie

[1] EN 13306:2001 Terminologie de la maintenance

[2] Department of Defense Dictionary of Military and Associated Terms. Articolul :

Maintenance

[3] Microsoft Press Dicționar de calculatoare (trad. din l. engleză), Editura Teora, București, 1999, p. 315

[4] Dicționarul Trésor de la Langue Française informatisé.

[5] North Atlantic Treaty Organization, Nato Standardization Agency (NSA) AAP-6 – Glossary of terms and definitions , p. 43

[6] Verzea, Ion, Gabriel, Marc, Richet, Daniel, Managementul acțiunii de mentenanță. Prefață de Marc Gabriel. Editura POLIROM, Iași 1999. ISBN 973-683-335-6, p.24

[7] Ghid practic de managementul calității pentru firmele performante. Trad. din l. franc. Nicolae Drăgulănescu, Editura NICULESCU SRL; București, 1999, p. 72

[8] SR CEI 60706-1:1998 Ghid de mentenabilitate a echipamentului. Partea I: Introducere, cerințe și programe de mentenabilitate

[9] MIL–HDBK–2173 Department of Defense Handbook: Reliability-Centered Maintenance Requirements for Naval, Aircraft, Weapons systems and support equipment (1998)

[10] Standard BS EN 13460:2002 Maintenance- Documents for Maintenance. May 2002

[11] Moțiu, Traian, Disponibilitatea optimă a structurilor de producție de serie mare. Editura EUROBIT, Timișoara , 1999, ISBN 973-9441-66-1, p.39

[12] Hohan, Ion, Tehnologia și fiabilitatea sistemelor. București, Editura Didactică și Pedagogică, 1982

[13] Iulian Ceausu – Enciclopedia manageriala, Editura ATTR

[14] http://sarten.ro/index.php/ro/produse/pentru-industria-alimentara/alimentar-metal/cutii-pentru-conserve

[1] * * * SR EN 60300-3-14/11.2004 Managementul dependabilitǎții. Mentenanța și suportul de mentenență.

[2] Cîmpan, M., Arghir, Mariana, Equipement Mentenance Study, Acta Technica Napocensis,

Series: Apllied Mathematics and Mechanics, Vol. 56, Issue I, ISSN 1221-5872, Ed. UTPres, 2013.

[3] Cîmpan, M., Vulcu, O., Arghir, Mariana, Mentenance Technology for a Turbomachine,

International Conference GAMM 2013, Novi Sad, 13 -18 Mach 2013, Serbia.

[4] Merve Celen, Dragan Djurdjanovic – Programarea și întreținerea dependente de funcționarea în sistemele flexibile de fabricație (2012)

[5] Stefan Kroning, Berend Denkena – Programarea dinamică a măsurilor de întreținere în producție (2010)

[6] Carrasco M, Cassady CR (2006) – Studiu privind impactul erorilor într-un sistem de performanță

[7] R. Dekker – Metode de aplicare și optimizare a mentenanței (1996)

[8] Panagiotidou, S., & Tagaras, G. (2007) – Menținerea optimă preventivă pentru echipamente cu distribuții generale de calitate. European Journal of Operational Research

[9] www.sciencedirect.com – accesat la data de 9 august 2017, ora 11.50 a.m.

[9]http://www.imst.pub.ro/Upload/Sesiune/ComunicariStiintifice/Lucrari_2015/06.08/08_L04.pdf

Anexa 1

DOMENII SUPUSE REGLEMENTARILOR ISCIR

(conform Anexei 1 la HG 1.340 din 27 decembrie 2001)

A. Instalatii sub presiune, instalatii de ridicat și aparate consumatoare de combustibil clasice, supuse regimului de verificare tehnica

1. Cazane de abur, de apa calda sau fierbinte și similare

2. Recipiente care lucreaza sub presiune

3. Conducte pentru fluide sub presiune

4. Macarale, mecanisme de ridicat, ascensoare, instalatii de transport pe cablu, instalatii de ridicat pe plan înclinat

5. Sobe sau alte aparate de încalzit, în uz neindustrial, alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos

6. Aparate de gatit și pentru încalzirea apei și similare, în uz neindustrial sau colectiv, alimente cu combustibil solid, lichid sau gazos

7. Arzatoare pentru combustibil solid, lichid sau gazos

8. Dispozitivele de siguranta pentru instalatiile și aparatele prevazute la pct. 1-7 inclusiv

9. Aparatura și instalatii de automatizare aferente echipamentelor și instalatiilor prevazute la pct. 1-8 inclusiv.

B. Instalatii sub presiune, instalatii de ridicat și componente din cadrul obiectivelor și instalatiilor nucleare, supuse regimului de verificare tehnica

1. Generatoare de abur, apa calda sau fierbinte, inclusiv corpul reactorului

2. Recipiente care lucreaza sub presiune

3. Conducte de abur și apa, precum și pentru alte lichide, vapori și gaze tehnice uscate sau umede

4. Pompe

5. Armaturi

6. Suporturile elementelor sub presiune

7. Macarale, poduri rulante și mecanisme de ridicat

8. Ascensoare

9. Dispozitivele de siguranta pentru instalatiile prevazute la pct. 1, 2, 3, 7 și 8.

C. Materiale folosite la construirea, montarea, exploatarea, repararea și verificarea instalatiilor și aparatelor, precum și mijloace de control, supuse regimului special de verificare tehnica

1. Produse din metale feroase, neferoase și materiale nemetalice – table, tevi, tuburi, profiluri, forjate, turnate, semifabricate pentru organe de asamblare

2. Materiale pentru sudura – electrozi, sarme, fluxuri, materiale pentru brazare

3. Radiofilme pentru radiografie industriala

4. Lichide penetrante – degresanti, penetranti, emulgatori, developanti

5. Pulberi magnetice pentru examinari nedistructive

6. Materiale folosite pentru tratarea agentilor termici mase schimbatoare de ioni, agenti de alcalinizare și similare

7. Mijloace de control manuale, semiautomate sau automate pentru examinari, masuratori și încercari nedistructive prin radiografie, ultrasunete, lichide penetrante, pulberi magnetice, curenti turbionari, emisie acustica, precum și accesoriile necesare executarii lucrarilor respective

8. Detectoare pentru examinarile de etanseitate, precum și accesoriile acestora.