Arh. Elena-Codina Dușoiu [311333]

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM „ION MINCU”

FACULTATEA DE ARHITECTURĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE

ARHITECTURA FRONTURILOR LA APĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

Arh. Elena-Codina Dușoiu

STUDENT: [anonimizat]

2017

„[anonimizat].”1

______________________________

1 [anonimizat]ã a [anonimizat] 2020, 2005, pp.6-7

CUPRINS

PLAN DE IDEI DETALIAT.

Într-o [anonimizat], cu o [anonimizat], cu o [anonimizat] a acțiunilor și deciziilor se îndreapta hotărât spre noțiunea de dezvoltare durabilă / dezvoltare sustenabilă.

A folosi resursele existente și a [anonimizat]-[anonimizat]-[anonimizat]. [anonimizat] a [anonimizat]- [anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat], urbaniștii, etc. exercițiu de combinare a utilității cu arta, a vieții umane cu mediul natural care merită respectul pe care generațiile anterioare au uitat să i-l acorde.

1. PROBLEMATICA FRONTULUI URBAN LA APĂ. NOȚIUNI GENERALE.

1.1 Definirea principalelor noțiuni generale utilizate în cadrul dizertației : oraș-port; front urban la apă ; limită / limita teritoriala; sustenabilitate ; [anonimizat].

1.2. Problematica frontului urban la apă a fost tratată în cadrul lucrării pornind de la o scurtă privire istorică a [anonimizat], care a [anonimizat] ,[anonimizat], [anonimizat] o puternică poluare și distrugere a mediului natural și a calității vieții urbane. [anonimizat], realitate ce a impus o [anonimizat] a existenței actuale a [anonimizat], caracteristici, dimensiuni, [anonimizat].

2. OPERAȚIUNI DE REVITALIZARE A FRONTURILOR URBANE LA APĂ.

2.1 [anonimizat] a [anonimizat] a fi aplicate atât de administrațiile urbane cât și de cei care dețin aceste importante resurse economice pentru a le decide viitorul. Aceste principii descrise au fost formulate în cadrul conferinței internaționale URBAN212 ca expertiză științifică, fac referire la oportunitățile oferite de amplasament dar și obligativitățile impuse de etica profesională.

2.2 Tendințe și strategii sustenabile de dezvoltare a fronturilor urbane la apă.

Dezvoltarea durabilă este firul rosu, fundamentul oricarui proces de dezvoltare contemporan, ideea de baza fiind ca orice proces trebuie să răspunda nevoilor actuale fără a periclita capacitatea generațiilor viitoare de a răspunde propriilor lor nevoi, protecția mediului constituind parte integrată a sa. Acest subcapitol face un scurt istoric al modului și motivelor care au dus la acceptarea qvasi-mondiala a importantei și obligativității respectării acestui principiu precum și provocarea deosebită privind aplicarea lui în reamenajarea integrată a teritoriilor legate de fronturile la apă, cu toate elementele semnificative, specifice ,fezabile și de succes.

2.3 Proiecte reprezentative în dezvoltarea fronturilor urbane la apă. Pentru exemplificare am prezentat pe scurt cateva proiecte de mai mare anvergură cu impact major în modernizarea orașelor în care au fost aplicate:

Bilbao Ria.

Moll de la Fusta, Barcelona

False Creek Vancouver

Darwin, Australia

Promenade Samuel-De Champlain Québec City

Aker Brygge Oslo

3. STUDIU DE CAZ – REVITALIZREA UNUI FRONT URBAN LA DUNĂRE- ORAȘUL GALAȚI- SUPORT PENTRU PROIECTUL DE DIPLOMĂ.

3.1 Încadrarea în teritoriu a zonei studiate, descrierea evoluției și caracteristicilor acesteia.

3.2 Scurtă privire istorică a dezvoltării orașului Galați și amprenta lasata de trecut asupra sitului proiectului.

3.3 Factorii care au determinat degradarea zonelor de lângă apă în orașul Galați ca parte a crizei însemnate de identitate urbană, datorată în principal diminuării semnificative a transportului de marfa pe portiunea româneasca a Dunării, cu toate cauzele acestui fenomen.

___________________

2 Global Conference on the Urban Future (URBAN 21), Berlin, 2000, EXPO 2000 World Exhibition

3.4 Tendințe și strategii sustenabile de dezvoltare a fronturilor urbane la apă din orașul Galați în contextul descreșterii activității portuare și reabilitarea funcțiunilor de agrement, cu accent pe punerea în evidentă a elementelor valoroase naturale- cadru natural, ecosisteme valoroase- dar și elemente valoroase antropice- monumente istorice, construcții, clădiri cu spații valoroase- situate de-a lungul întregii Faleze a Dunării.

3.5 Propunere.

Propunerea mea pentru proiectul de diplomă în cadrul Falezei Dunarii – Galați are în vedere reconfigurarea fostului ștrand Valurile Dunarii, reabilitarea frontului urban la Dunăre care deserveste terenul supus intervenției și restructurarea fostului port de agrement prin realizarea unui nod de legatură între faleza inferioară și terenului supus intervenției.

Proiectul constă în redarea functionalitatii bazinelor , plajei și a celorlalte elemente inițiale , păstrând caracterul zonei și completarea cu un centru sportiv, echipat complex, care să raspundă cât mai multor nevoi și așteptări.

Tot acest spațiu este conceput ca un spațiu public, accesibil tuturor categoriilor de localnici sau vizitatori dar cu o mai mare adresabilitate către tineri ,intreg proiectul este astfel gândit încât să se integreze în mediul natural, luxuriant și viu, să reprezinte o continuitate fireasca a amenajarilor deja existente ale Falezei Dunarii și să devină un pol de atracție al orașului.

Forma arhitecturală aleasa este nu numai funcționala ci urmareste si performanța, prin prisma relațiilor complexe ce se stabilesc între funcțiune, formă, oameni și mediu.

5. CONCLUZII.

Proiectul ideal este cel care defineste spațiul public și inserția de noi funcțiuni în stransă relație cu mediul acvatic și cel terestru reabilitând mentalitatea și modul de funcționare a întregii zone și a spațiilor adiacente acesteia.

Oamenii, în general, au o relație specială cu apă. Omenirea s-a dezvoltat dintotdeauna în stransă dependentă și legatură cu apa, sub toate formele ei naturale –ape curgătoare mai mici sau mai mari, lacuri, mări sau oceane. Doar că în epoca noastră apă este ceva foarte accesibil, obișnuit ,o utilitate cotidiană. Eu am avut norocul de a mă naște la malul Marii Negre și am crescut cu o altfel de perceptie a apei: apa sub forma ei naturală, apa albastră și caldă, apa ca loc de evadare din cotidian, marea –prietena mea , frumoasă și profundă în orice anotimp. În copilarie am cunoscut și Dunarea, imensul fluviu cu o viața intensa, magnific și periculos în același timp.

Astfel încât acum câtiva ani, când printr-o întamplare am ajuns să vizitez orașul Galați, primul gând a fost : Vreau să văd Dunarea. Aveam undeva în subconștient o idee preconcepută despre orașul în sine, credeam că acest oraș este doar un conglomerat de blocuri și zone cu caracter industrial iar singura lui calitate este faptul că pe acolo trece și fluviul copilăriei mele. Spre norocul meu am întâlnit oameni îndragostiti de orașul lor care m-au ajutat să vad aceste locuri cu alți ochi. M-am plimbat pe lunga faleză a Dunării, frumoasă dar mai mult sălbatică și degradată , ca și cum edilii au uitat că este principala mandrie a orașului, m-am dus la Gradina Botanica de unde nu aș mai fi vrut să plec, cel putin nu în ziua aceea, am încercat să mergem și la Lacul Brateș –dar nu ne-am putut apropia de el din cauza gardurilor care acum îl înconjoară. Am admirat Turnul de Televiziune dar și fostul complex de agrement Valurile Dunarii ,m-am simțit în largul meu pe bulevarde sau stradute și nu m-am simtit deloc îngropată între blocuri cenușii și inestetice, așa cum mă temusem înainte de a ajunge. Galațiul este atât de aproape de Delta Dunării încât ar putea fi transformat într-o veritabilă poartă de trecere spre mirificul tărâm atat de atractiv, o poartă primitoare care să te facă să zabovesti un pic .

Și m-am întrebat cum s-ar putea opri procesul de degradare și de uitare ce se simte și în acest fost mare “ oraș industrial”, ce s-ar putea face, cum s-ar putea dezvolta potențialul imens existent, cum ar putea fi ajutat acest oraș să se transforme și să atragă cu farmecul lui nu numai localnicii dar și vizitatori.

Un loc anume mi-a rămas adânc întiparit în memorie: ruinele fostului centru de agrement al orașului “Valurile Dunarii”. Cu toate că acest complex de agrement nu mai este functional, am întâlnit acolo o adevărată comunitate de oameni care se bucurau de soare, culcușiți pe ruine sau ascunși în padurea de salcii. Pe o mică zonă a plajei era un grup de oameni veseli și sportivi care îsi improvizasera o zonă de lansare a bărcilor de caiac canoe. Am închis ochii și mi-am închipuit că mă întorc în timp, mi-am imaginat splendoarea acestui loc la momentul inaugurării, cât de impresionant trebuie să fi aratat atunci cele 2 bazine imense și plaja cu nisip calduros. Și am realizat că oamenii și-au păstrat nealterată nevoia de a se bucura și comunica cu apa.

1. PROBLEMATICA FRONTULUI URBAN LA APĂ. NOȚIUNI GENERALE

1. Noțiuni generale.

1.1.1 Definirea noțiunii de oraș-port.

Conform Dicționarului Explicativ al limbii române termenul „ port derivă din latinescul „portus” care semnifică „ poarta” . „Portul” este definit ca un „complex tehnic amenajat pe malul unei ape navigabile, prevăzut cu instalațiile necesare pentru acostarea, adăpostirea și reparația navelor, pentru transportul de mărfuri și de călători.

Portul reprezintă conexiunea intre doua tipuri de căi de transport,cel terestru și cel acvatic.”3

1.1.2 Definirea noțiunii de front urban la apă.

Prima mențiune a termenului „front urban la apă” apare în 1766 în Webster Dictionary și este definit ca: „Pămant, teren cu clădiri sau parte a unui oraș care marginește un corp la apă”4.

„Frontul urban la apă este definit conform Oxford Dictionary ca „ fiind parte a unui oraș care mărgineste o mare, un lac sau un rău”3.

Conform Longman Dictionry frontul la apă este definit ca „parte a unui oraș sau porțiune a unui teren lângă mare, râu, lac etc”5.

De asemenea, termenul de „front la apă” este definita de Norberg Schulz precum: „Malurile râurilor și lacurilor formeza margini precise care funcționează ca elemente structurale primare în peisaj. Asemenea margini au o dubla funcție de a defini atât apa însăși, cât și pământul alăturat.”6

1.1.3 Definirea noțiunii de limită.

Conform Dicționarului Explicativ al limbii române, „limita” desemnează un „punct extrem sau o margine (a unei suprafete, a unui obiect etc.); tonul cel mai înalt sau cel mai profund pe care îl poate emite o voce sau un instrument, iar matematic, valoare fixă către care tind valorile unei mărimi variabile”7.

Sintagma „Limită teritorială” reprezintă o linie care delimiteza teritoriul unui stat, al unei provincii, al unei regiuni etc., respectiv granița, hotar.

În contextul orașelor dezvoltate lângă un corp major de apă, fronturile la apă nu reprezintă o limită între două sisteme, ci mai cu seamă o suprafața de teren din cadrul orașului care se afla în contact direct cu apa, așadar frontul urban la apă este un subsistem al orașului-port.

____________________________

3 https://dexonline.ro

4 https://www.merriam-webster.com/

5 https://en.oxforddictionaries.com

6 Norberg Schultz, Genius Loci, Towards a Phenomenology of Architecture, Rizzoli, Now York, 1980.

7 idem 3

1.1.4 Definirea noțiunii de sustenabilitate.

Conform Dicționarului Explicativ al limbii române, noțiunea de „sustenabilitate” înseamnă „calitatea unei activități antropice de a se desfășura fără a epuiza resursele disponibile și fără a distruge mediul, deci fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor următoare”8.

Conferința mondială asupra mediului de la Rio de Janeiro din 1992 a acordat o atenție deosebită acestui concept, care implică stabilirea unui echilibru între creșterea economică și protecția mediului și găsirea de resurse alternative. Când se referă la dezvoltarea economică de ansamblu a unei țări sau regiuni, este de obicei preferat termenul sinonim de dezvoltare durabilă.9

1.1.5 Definirea noțiunii de mediu umed.

Conform Convenției RAMSAR din 1971, notiunea de „zona umedă” este definită ca: „întinderi de bălți, mlastini, turbări de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv întinderile de apă marină a căror adâncime la reflux nu depășește 6 metri”10. Așa cum reiese din această definiție zonele umede cuprind orice corp de apă, natural sau artificial.

1.2. Problematica frontului urban la apă.

1.2.1 Scurtă privire istorică a dezvoltării așezarilor în relatie cu apa

Apa reprezintă unul din cele mai importante elemente ale vieții pe Pământ. Încă din cele mai vechi timpuri i-a fost atribuită o simbolistică și o valoare aparte, deoarece viața, dar și dezvoltarea așezărilor umane, a depins mereu de ea . În mod firesc astfel, acțiunile oamenilor au fost dintotdeauna îndreptate spre a obtine și dezvolta controlul asupra acesteia.

Încă de la primele așezări, pentru a supraviețui, oamenii își alegeau cu atenție amplasamentul, acesta fiind de cele mai multe ori un loc ferit (pentru adăpost) aflat langă o sursă de apă curgătoare . De multe ori inundațile produse de râul respectiv au determinat evoluția orașelor: „Wolf Schneider” în lucrare sa „Babilonul omniprezent” ne demonstrează că apa juca un rol foarte important în dezvoltarea orașelor deoarece agricultura depindea de prezența acesteia.

Prin organizarea agriculturii se obținea un plus de produse care puteau fi utilizate pentru consumul propriu sau chiar folosite în vederea efectuării unor schimburi de produse între diverse ținuturi. Apa mai reprezentă și o cale de transport prin intermediul căreia se puteau realiza schimburi comerciale, așadar așezarile care aveau o ieșire la apă au cunoscut o dezvoltare rapidă. Din acest motiv o parte din funcțiuni – cele cu caracter comercial dar și atelierele meșteșugaresti – încep să se dezvolte în jurul surselor de apa. Treptat, pe masura ce orașul se dezvoltă mai mult pe suprafața uscatului , apa este adusa și în interiorul lui prin sisteme de alimentare cu apă și canalizare.

Dezvoltarea orașelor-port este strans legată de apă, cea mai importantă caracteristică fiind accesul facil la un corp de apă navigabila precum: râu, canal, fluviu, mare, ocean.

____________________________

8 idem3

9 Conferința mondială asupra mediului de la Rio de Janeiro, 1992

10 The Ramsar Convention on Wetlands ,unesco,1971

Porturile au avut întotdeuna- un important atu, servind atât ca porți de acces către teritoriile naționale dar și ca puncte de conexiune pentru căile de comunicații de pe întregul teritoriu internațional. O lungă perioadă, porturile și orașele lor s-au dezvoltat concomitent, portul generand prosperitatea orașului.

În secolul XVIII odată cu progresul industrializării au început să fie demarate mari procese de urbanizare menite să raspundă noilor necesitati: fortificațile medievale nu mai răspundeau nevoilor orașelor și de cele mai multe ori aceste au fost distruse, s-au facut ample proiecte pentru regularizarea râurilor, pentru a crea spații libere sigure, protejate de inundații , spațiile verzi private au fost înlocuite cu parcuri urbane publice în care apa juca un rol important.

Pe masură ce a crescut gradul de poluare,atât a apelor cât și a aerului,unele dintre aceste zone umede au început sa fie considerate adevarate focare de infecții ,cu risc ridicat de inundații. Astfel s-a creat imaginea generala că aceste zone nu sunt benefice locuirii și că sunt necesare proiecte de sistematizare.

După secole de relații strânse între porturi și orașele pe care le deserveau, legatură dintre acestea s-a slăbit iar prosperitatea acestor orașe a avut de suferit. Tehnologiile noi, nave de mari dimensiuni și cantitățile uriase de mărfuri transportate au condus la cererile tot mai mari de suprafete portuare pentru a acomoda noi dane pentru acostarea navelor dar si pentru depozitarea mărfurilor.

Treptat, porturile au început să fie amplasate în afara orașelor, lucru care a condus la scaderea economiei orașelor-port ba chiar mai mult au avut de suferit și de pe urma efectelor negative locale, cum ar fi cele legate de calitatea aerului și a apei. Industria foloseste apa în mod abuziv, fără să țină cont de protecția mediului și ecologie, apa este un spațiu de transport al mărfurilor, loc de debarasare al deșeurilor, folosirea sa în scopuri de recreere ajunge să nu mai fie o posibilitate, frontul urban la apă ajunge să fie marginalizat in cadrul orașului . „La încheierea secolului al XIX-lea, o nouă realitate urbană poate fi constatată ca urmare a declinului orașului industrial, în care vaste zone urbane au devenit mai întâi depașite iar mai tarziu au fost abandonate, creând probleme prin deteriorarea mediului fizic și social […] iar frontul la apă urban trebuie considerat o paradigmă esențiala a fi urmărită a orașului postindustrial”11

1.2.2 Conceptul de front la apă

Fronturile urbane la apă sunt prin definiție interfata dintre apă și uscat. Fronturile urbane la apă variaza printr-o multitudine de tipologii, caracteristici, dimensiuni și prin valoarea lor istorica. Țelul suprem al oricarei intervenții de restructurare este reprezentat de modul în care a fost concepută unicitatea funcțiunilor care vor da caracter zonei , spre exemplu: Muzeul Guggenheim Opera din Sydney.

Fronturile urbane la apă au reprezentat subiectul multor discuții profesionale și academice începand cu anii 1960, iar succesul primelor răspunsuri asupra problematicii de restructurare a încurajat o serie întreagă de astfel de inițiative în intreaga lume (Baltimore, London Docklands, Barcelona, Amsterdam, Liverpool etc. ). Acestea au fost rapid asociate ca metode sigure de recastigare a imaginii orașelor-port prin atragerea oamenilor spre apă.

____________________________

11 Moretti, Marta, Waterfront Redevelopment as Strategic Factor of Urban Regeneration, Comunicare știintifica,GISIG,2007,pg.3.

Fig. 1 Opera din Sydney perspectivă exterioară ( sursa ilustratie: Google)

Pe fundalul acestui proces, au existat schimbări la scară mai largă, pe de o parte în domeniul tehnologiei marine – de exemplu, creșterea bruscă a containerizarii, reducerea traficului de nave de pasageri- dar și în restructurarea spațiului urban propriu-zis, cum ar fi consolidarea și activarea orașului cu reutilizarea clădirilor industriale, globalizarea sistemului financiar, piețele imobiliare și a întreprinderilor în curs de dezvoltare.

Fară îndoială în ultimul deceniu reamenajarea fronturilor urbane la apă reprezintă una dintre cele mai importante nevoi al regenerării urbane. Spațiul dintre oraș și apă are un ideal potențial de dezvoltare, acesta fiind propice mai multor tipuri de activități precum: locuire, agricultură, economie, industrie, recreere, turism, agrement și sport. Vecinătatea acestor spații cu apa oferă un acces ușor la surse de apă potabilă si menajeră dar ofera și un punct de contact între multiple forme de transport ce fac posibil exportul și importul de marfuri și al transportului de pasageri.

2. OPERATIUNI DE REVITALIZARE A FRONTURILOR URBANE LA APĂ

2.1 Factorii care au determinat dezvoltarea fronturilor urbane la apă.

Mediul urban a experimentat schimbări majore, mai ales în perioada industrială, orașele sunt transformate de mediul social, economic, politic si nu în ultimul rând de revoluțiile tehnologice. Comunitățile au nevoie astazi mai mult ca oricând de mărturii ale propriei existențe. Valoarea acestor mărturii ar trebui să fie importantă pentru administrații sau pentru cei care detin resursele economice pentru a le decide viitorul.

În cadrul conferinței internaționale URBAN2112 expertiza științifică a condus la formularea a zece principii care fac referire la oportunitățile oferite de amplasament dar și obligativitățile impuse de etica profesională:

Principiul 1: Asigurarea calității apei și a mediului.

Calitatea apei din bazinul hidrografic, precum: izvoare, râuri, fluvii, lacuri, canale, ape freatice si mări, va influența în mod direct dezvoltarea fronturilor acvatice. Municipalitațile au responsabilitatea de a desfășura eforturi susținute în vedere regenerării sustenabile a bazinelor hidrografice avute în administrare prin decontaminarea apelor și a malurilor deopotrivă. Strategia de protejare a patrimoniului natural se bazează pe conceptul fundamental al dezvoltării durabile, se concentrează pe felul în care modificarea fizică a frontului urban la apă

____________________

12 Global Conference on the Urban Future (URBAN 21), Berlin, 2000, EXPO 2000 World Exhibition

va avea un impact semnificativ asupra mediului. Modul de implementare este constituit de planurile manageriale de mediu integrat. Acestea au ca scop protejarea ecosistemelor existente, pentru dezvoltarea echilibrată a frontului urban la apă.

Principiul 2: Frontul construit la apă este parte constituentă a țesutului urban.

Noile proiecte care au în vizor dezvoltarea frontului urban la apă necesită a fi concepute ca parte integrată a sistemului urban exploatând potențialul de contribuție la vitalitatea acestuia. Apa apartine peisajului urban natural și de aceea este necesar a-i fi atribuite funcțiuni specifice precum transportul naval, odihnă și cultură.

Principiul 3: Identitatea istorica confera caracter.

Patrimoniul antropic și cel natural aduce plus valoare noilor proiecte de dezvoltare conferind caracter și semnificație dacă este exploatat corespunzător. Moștenirea industrială este parte integrantă a patrimoniului istoric și trebuie tratată ca atare. Memoria locului trebuie să se reflecte in limbajul noilor structuri și amenajări propuse. Strategia de protejare a patrimoniului cultural, atât material cât și imaterial este fundamentală în dezvoltarea frontului urban la apă, prin elementele sale fizice și simbolice datorate unui trecut comun. Este necesară o analiza completă pe lângă cea a patrimoniului construit vizibil care se află în zona de studiu și a patrimoniului ascuns, arheologic sau submarin, existent în zonele portuare adiacente ale orașului-port.

Principiul 4: Multifuncționalitatea reprezintă o prioritate.

Frontul la apă construit trebuie să adauge valoare peisajului acvatic oferind diversitate funcțională, integrând programe de natura culturală, comercială, turistică, rezidențială, etc., funcțiunile ce necesită acces direct la apă având prioritate.

Principiul 5: Accesibilitatea publică este imperativă.

Frontul la apă trebuie să fie accesibil publicului larg atât fizic cât și vizual. În planificarea spațiilor publice se va avea în vedere urmarirea unui grad ridicat de calitate funcțională dar și vizuală pentru a permite o utilizare intensivă a spațiului.

Princiliul 6: Dezvoltarea în parteneriat public-privat grăbește procesul.

Pentru grăbirea procesului de dezvoltare este recomandată încheierea de parteneriate public-private în vederea atragerii de capital în toate sectoarele pieței. Autoritațile publice sunt însărcinate cu garantarea calitații designului, asigurarea infrastructurii necesare deservirii și generării de echilibru social. Dezvoltatorii privați își vor aduce aportul prin buna cercetare a pieței concurente și prin capacitatea de manageriere.

Principiul 7: Consultarea publică este esențială pentru dezvoltarea sustenabilă

Este necesar ca orașele să dispună de o dezvoltare durabilă a fronturilor urbane la apă nu doar din considerente ecologice și economice ci și din considerente sociale. Încă din faza incipientă și pe tot parcursul desfăsurării proiectului până la finalizare, comunitatea trebuie să fie informată.

Principiul 8: Dezvoltarea frontului urban la apă presupune proiecte pe termen lung.

Proiectele de dezvoltare ale fronturilor urbane la apă vor fi desfășurate etapizat astfel încât întregul oraș sa beneficieze de potențialul acestora. Acestea reprezintă provocări cu caracter flexibil care vor răspunde și nevoilor generatiilor viitoare, de aceea este necesară

implicarea unei varietăți mari de specialiști, din cât mai multe domenii , care să detecteze nevoile acestora. Administratia publică trebuie să impulsioneze la nivel politic dezvoltătorii implicați pentru ca obiectivele să fie atinse independent de ciclurile economice sau de interesele pe termen scurt.

Principiul 9: Revitalizarea este un proces perpetuu.

Dezvoltarea master-planului va fi realizată pe baza unor analize minuțioase ale mediului în care urmează să fie amplasat. Soluțiile de dezvoltare trebuie să ofere un caracter flexibil, cu posibilități de adaptare la schimbările ce ar putea să apară în mediul extern pe parcursul dezvoltării și este necesar să se implementeze o echipa de specialisti din toate domeniile care sa răspundă necesitatilor și provocarilor care ar putea să apara pe parcurs. Pentru incurajarea unui sistem de creștere sustenabila, managerierea desfăsurării proiectelor necesită a fi realizata impecabil și este indicat a se facilita accesul populației în spatiile propuse pe perioada edificarii pentru a putea recepta feed-back constructiv.

Principiul 10 Frontul urban la apă beneficiază de o expunere globală.

Dezvoltarea fronturilor urbane la apă este un proces complex care implică un numar foarte mare de specialisti din diverse domenii. Schimbul de informații face ca nivelul rețelei de comunicare globală să fie un factor de maximă relevantă pentru garantarea demersului început. Informația în mediul de specialitate circulă rapid și este necesară menținerea contactului cu tehnologiile de ultima generație din toate domeniile.

2.2 Tendințe și strategii sustenabile de dezvoltare a fronturilor urbane la apă.

"Dezvoltarea durabilă este acel proces de dezvoltare care răspunde nevoilor actuale fără a periclita capacitatea generațiilor viitoare de a răspunde propriilor lor nevoi. […..] Pentru ca dezideratul dezvoltării durabile să poată fi atins, protecția mediului va constitui parte integrată a procesului de dezvoltare și nu poate fi abordată indepedent de acesta."13

_________________________

13 Conferința Mondială pentru Mediu și Dezvoltare Durabilă de la Rio de Janeiro (1992)

Problema dezvoltării sustenabile a fost semnalată pentru prima dată în 1972, în cadrul Raportului Meadows dezbătut în cadrul Clubului de la Roma14. Documentul a adus în prim plan problema neconcordanței între dezvoltarea economică și socială a statelor lumii și consecințele acesteia asupra resurselor naturale și a mediului.

Ulterior, problematica dezvoltării durabile a fost dezbătută în detaliu la Conferința Mondială pentru Mediu și Dezvoltare Durabilă de la Rio de Janeiro (1992)15;

În contextul general al necesitatți unei dezvoltări durabile, bazinele fluviale și oglinzile de apă reprezintă o provocare deosebită pentru amenajarea teritoriului . Acestea se caracterizează prin elemente naturale importante de mare valoare (cursuri de apă, zone umede cu ecosisteme bogate si sensibile, peisaje de mare calitate etc.) dar și prin elemente antropomorfe: asezări industriale și urbane, infrastructuri de transport, flux de trafic, regularizarea cursurilor de apâ, drenaj, echipamente și activitati de agrement etc.

Conflictele între diversele funcțiuni trebuie anticipate și atenuate printr-o amenajare a teritoriului integrată, care trebuie să aibă urmatoarele elemente semnificative:

protecția ecosistemelor deosebit de fragile; o gestiune mai durabilă a sistemului acvatic pe întreg bazinul de colectare cu o atenție deosebită acordată cantității de apă, luând în considerare retentia, infiltrația, rezistența albiei pe cursul de apă principal și al afluenților săi;

limitarea expansiunii zonelor urbane în zone cu valoare ecologică și în cele care sunt potențial amenințate de inundații;

protecția preventivă contra inundațiilor prin promovarea cooperării pentru o gestiune integrată și durabilă a bazinelor fluviale transfrontaliere si transnaționale;

elaborarea de programe vizând conservarea numărului foarte scăzut de râuri naturale si semi-naturale care există înca în Europa și mai ales în noile state membre.

Globalizarea economiei conduce, la o învechire rapidă a numeroase ramuri industriale și la declinul accelerat al regiunilor de reconversie implicate. Amenajarea teritoriului are drept sarcină să reabiliteze mediul vechilor situri industriale si militare și să le faca disponibile pentru alte utilizări, pentru a reduce deservirea unor zone ce ar fi mai puțin favorabile pentru mediu. Măsurile de amenajare prevăzute pentru zonele urbane trebuie să se aplice și aici pentru a crea un mediu atractiv pentru investitori.

În studiul său „Complexitatea frontului urban la apă”, publicat în „Waterfronts in Post-Industrial Cities” Rinio Bruttomesso explorează trei operațiuni de dezvoltare a frontului urban la apă – restructurare, revitalizare si reabilitare16; și evidențiază mai multe elemente care îmbunătatesc rezultatele unei astfel de operațiuni, privite la scara orașului. În toate cazurile orașelor care au fost construite la malurile unor ape, fronturile la apă reprezintă o parte semnificativă a istoriei și specificității locale. Apropierea acestora de oraș oferă posibilitatea inițierii unor lucrări de îmbunătățire și revalorificare a lor având ca scop principal deschiderea lor către public . Este foarte importantă crearea legaturilor directe cu orașul, eliminarea oricaror impedimente care ar putea ingreuna accesul facil din toate zonele orașului, fie ele centrale sau periferice. De cele mai multe ori este preferabilă transformarea acestor

_________________________

14 Raportului Meadows, Clubului de la Roma,1972.

15 Idem 13

16 MARSHALL, Richard, Waterfronts in Post-industrial Cities, London, Spoon Press 2001.

zone în perimetre strict pietonale sau cu trafic auto limitat, ceea ce implică o buna organizare a transportului public în comun și diversificarea acestuia, utilizand inclusiv transportul pe apă acolo unde exploatarea integrală a potențialului cailor navigabile este posibilă, astfel încat să se obțină și o depresurizare a strazilor orașului.

Potențarea completă a unei astfel de zone, cu toate aspectele neobișnuite, originale și inedite, atat zona de contact cu apă dar și perspectivele înspre apă dar și spre oraș, accentuarea specificului , arhaicului, pot da unicitate prin persistenta și legatură cu trecutul. Amenajarea eventualelor diguri, a malurilor căi/trasee pietonale poate da o reală relevanță și devin deosebit de atractive pentru public.

Elementele de succes în dezvoltarea proiectelor de restructurare a fronturilor urbane la apă:

Alegerea caracterului general al frontului urban la apă

Stabilirea unui caracter general va permite controlul următoarelor dezvoltări care vor fi realizate în ansamblul urban, prin stabilirea de la început a funcțiunilor, scara obiectelor, materialelor, mobilierul urban etc. Acest caracter este determinat la rândul său de mai mulți factori: clima, tipul de sol, suprafața, accesibilitate, etc.

Stabilirea imaginii generale a frontului urban la apă

Analizarea încă de la început a amplasamentului în care urmează să se intervină va determina caracterul ansamblului: funcțiunile, scara, materialele, mobilier urban, etc. Alegerea funcțiunilor generatoare necesita a fi proiectate în așa manieră încat să se perceapă autenticitatea ansamblului propus.

Multe proiecte de dezvoltare a fronturilor urbane la apă au fost proiectate în funcție de anumite standarde. Însă orice dezvoltare, ca să fie de un real succes , trebuie să se integreze în specificul zonei în care au fost proiectate.

Alegerea funcțiunilor generale ale frontului urban la apă

Este necesară determinarea funcțiunilor care vor alcătui ansamblul în funcție de caracterul zonei, necesitătile utilizatorilor, condițiile climatice, accesibilitatea, etc.

Alegerea caracterului care va determina autenticitatea frontului urban la apă

Caracterul general al ansamblului trebuie să fie subordonat activităților locale specifice în dezvoltarea frontului la apă.

Fezabilitatea financiară a frontului urban la apă

Dezvoltarea frontul urban la apă este eficentă doar dacă proiectul este fezabil pe toata durata sa de existență: proiectare, promovare, manageriat, operare, intreținere.

2.3 Proiecte reprezentative în dezvoltarea fronturilor urbane la apă.

În ultimii 50 de ani multe orase importante au fost scena unor semnificative proiecte de dezvoltare a fronturilor urbane la apa. Ann Breen si Dick Rigby in cartea Waterfronts: Cities Reclaim Their Edge 199317, identifică mai multe categorii de functiuni care predomina în zonele urbane de-a lungul zonei de contact cu apa și anume: rezidentiale, culturale, istorice, de agrement, comerciale, de conservare a mediului și cu caracter mixt.15

_________________________

17 Breen, A. and Rigby, A., The New Waterfront: A Worldwide Urban Success Story, London: Thames and Hudson, 1996

2.3.1 Fronturile urbane la apa cu caracter cultural: Bilbao Ria.

Suprafața: 600 ha, 12 km front la apă.

Desfășurare proiect: 1992-2012

Fost oraș medieval fondat în secolul XIV, cu deschidere la râul Nervión (Ria) și inconjurat de munți. Acest lucru a determinat ca orașul să de dezvolte in lungul râului. Incepând cu secolul XIX, datorită resurselor de fier orașul a cunoscut o rapidă industrializare a intregii zone metopolitane. Șantierele navale și operațiunile portuare au inceput să se dezvolte de-a lungul apei, ceea ce a determinat ca dezvoltarea orașului propriu-zis să se realizeze pe panta munților lasând apa în spate.

Apoi, în anii 1980, industria s-a prăbușit, ceea ce a dus la o criza economică

uriașă (șomaj de peste 20%). Imense zone de teren au fost abandonate în centrul capitalei. În fața acestei realitați autoritațile au fost nevoite să caute soluții pentru salvarea comunității prin reînnoire economică si socială. Au fost demarate două proiecte de planificare prin care s-a urmarit recuperarea frontului urban la apă: în 1987-planul de revitalizare al orașului și în 1991- strategia pentru dezvoltarea zonei metopolitane.

Planificarea a fost urmată de proiecte majore de revitalizare prin curățarea terenurilor, reabilitarea infrastucturii și prin construcții culturale de clasă mondială.

Proiectul de dezvoltare urbană a avut ca scop principal să construiască un cadru inovator pentru zona metropolitană și să sprijine noua economie post-industrială, articulat în jurul a patru obiective:

Accesibilitate și mobilitate în interiorul orașului.

Regenerarea urbană.

Investirea în resurse umane.

Investiții în cultură.

1991 2001 2002 2008 2010

Fig.2 Plan evoluția frontului urban Bilbao Ria(sursă: Bilbao Ria 2000)

Proiectele de restructurare:

Relocarea portului:

Din dorința autorităților de a reconecta orașul la apă, în 1991 au fost demarate proiecte de relocare, extindere si modernizare a portului, transferul gradual al portul făcând posibilă eliberarea unor terenuri de vaste dimensiuni.

Muzeul Guggenheim:

Inaugurat în anul 1997, cu o suprafață totală de 24.000 m2, reprezintă unul din elementele centrale ale progresului de reînnoire urbană și relansare culturală a orașului Bilbao. Muzeul a fost proiectat de arhitectul Frank Gehry, structura este alcatuită din linii de contur sculptate intr-o maniera organică.

Fig. 3 Muzeul Guggenheim perspectivă exterioară(sursâ imagine Google)

Centrul de conferințe Euskalduna:

O construcție modernă, cu o suprafață totală de 53.000 m2 , este amplasată pe terenul fostului șantier naval Euskalduna, lânga Muzeul Guggenheim. Clădirea a fost inaugurată în anul 1999, cuprinde săli de conferințe și de spectacole. Anual sunt organizate peste 40 de conferințe și peste 200 de spectacole artistice.

Reabilitarea frontului urban la apă Abandoibarra:

Un important centru financiar, cultural și urban, ce se desfasoară pe o suprafată totală de 35 de hectare, care extinde actualul centru al orașului, cu acces direct la Muzeul Guggenheim, Centrul de conferințe Euskalduna și cu front la râul Ria.

Reabilitarea cartierului La Vieja:

Această zonă defavorizata, izolată între râu și calea ferată, localizată pe terenul fostelor mine, va fi reabilitată prin restructurarea frontului la apă si va cuprinde noi spații verzi, zone de locuit și o infrastructura nouă care są faciliteze accesul în zonă.

Fig. 4,5,6 Frontului urban la apă Abandoibarra (sursă imagini: Google)

2.3.2 Fronturile urbane la apă cu caracter istoric: Moll de la Fusta, Barcelona

Suprafața: 61.710 m2.

Desfășurare proiect: 1981-1987

Barcelona este capitala Cataloniei, o comunitate autonomă din nord-estul Spaniei și este al doilea cel mai mare oraș al Spaniei, după Madrid. Orașul se află pe coasta Mediteranei.

Fostul port al Barcelonei (Port Vell), o zonă în care se găseau fostele docuri și spații de depozitare, a fost considerată pentru mult timp o barieră impenetrabilă intre oraș și frontul la Marea Mediterană. La începutul anilor '80, când activitățile portuare au fost mutate în partea de sud iar autoritățile orașului au sesizat oportunitatea de restructurare a zonei Porto Vell, printr-un ambițios proiect care și-a propus să restabilească legătura dintre oraș și frontul la apă.

Frontul urban la apă Moll de la Fusta este unul din simbolurile jocurilor Olimpice de la Barcelona din anul 1992 și un reper pentru oraș. Prima etapa a proiectului a fost aceea de a elimina calea ferata ce separa Passeig de Colom de Moll de la Fusta.

Fig.7 Axonometrie Port Vell (sursă: Google) Fig. 8 Perspectiva Port Vell (sursă:Google)

Proiectul s-ą realizat pe mai multe niveluri, recreând unicitatea zonei portuare de la sfarsitul secolului XIX, cand peretele docurilor și al Passeig de Colon formau un balcon urban, cu deschidere către frontul la apă, loc care marca limita dintre zona orașului vechi și frontul urban la apă. Pe balconul orașului sunt amenajate pavilioane, cafenele, zone de relaxare iar la poalele acestui balcon urban sunt proiectate șase linii express de circulatie carosabilă, patru subterane si două supraterane și o promenadă cu lățime de 75 metri amenajată pe conturul frontului la apă.

Un element semnificativ în valorificarea zonei este Les Rambles, o serie de bulevarde care pleacă din centrul orașului spre frontul urban la apă, unde sunt amplasate prestigioasa operă El Liceu, piața alimentară La Boqueria și Piața Placa Reial, cu ale sale arcuri. La Ramba se termină în portul vechi, unde sunt amplasate statuia lui Cristofor Columb și Muzeul Maritim amenajat în fosta cladire a șantierului naval. Vechiul port oferă diverse atracții precum cel mai mare Acvariu din zona mediterană.

Pentru o panoramă spectaculară a orașului și a liniei de coastă există două dealuri:

Dealul Montjuïc, situat lângă port. Pe vârful său se află o veche fortăreață care in vremurile stravechi asigura supravegherea intrarii în port. În jurul dealului se află Stadionul Olimpic și Palatul Sportiv, realizate de arhitectul japonez Arata Isozaki, la fel ca și Grădinile Botanice.

La marginea orașului se află dealul Tibidabo, cu mai mult de 500 metri înălțime.

1961 1980 2010

Fig.9 Evoluția frontului urban Moll de la Fusta, Barcelona (sursă: Google)

Prin reconfigurarea zonei s-a demonstrat că printr-o structurare a spatiului, în special prin organizarea inteligentă a infrastructurii orașului, este posibilă recupererea unor fragmente de țesut urban valoroase, având ca țel revitalizarea calității spațiilor oferite spre utilizare, dând caracter unic intregii zone.

2.3.3 Fronturile urbane la apă cu caracter rezidențial: False Creek Vancouver

Suprafața: aprox. 200 ha, 23 km front la apă,

Desfășurare proiect: 1970 – prezent

La sfârșitul secolului XIX au început schimbări radicale ale acestei zone a orașului, au fost despădurite vaste terenuri pentru a face loc șantierului naval, silozurilor pentru cereale și fabrica de cherestea Bazinul False Creek a fost folosit pentru transportul și depozitarea lemnului. În urmatoarea perioadă industrializrea s-a dezvoltat într-un ritm acerb, cu constructii de poduri, dezvoltarea a unui spectru mare de industrii secundare(mori, abatoare, etc.).În 1915 bazinul a suferit o schimbare majoră și anume a fost dragat pentru realizarea unei insule artificiale: Granville Island, cu o suprafață de 760,000 m2 ce a fost întrebuintată ca un mare parc industrial. Efectele acestei industrializări rapide s-au resimtit imediat , orașul era poluat, zgomotos iar condițiile de viață erau groaznice (clasa muncitoare locuia în case pe apă sau case improvizate pe malul apei). Situația a ajuns să fie intolerabilă astfel încât autoritățile au fost nevoite ca în anul 1935 să înceapa elaborarea unui proiect de reabilitare a zonei,fară rezultate reale in prima etapă –doar niste studii realizate in1950, dar care nu au fost urmate de investiții concrete astfel încât până în 1960 aproape toate centrele industriale din zonă au fost abandonate.

De abia în 1974 întregul bazin False Creek a fost supus unei intervenții de restructurare urbanistică și a fost adoptat programul oficial False Creek Official and Area Development Plan.

1953 2011

Fig.10 Evoluția frontului urban False Creek Vancouver (sursă: Google)

Proiecte de restructurare:

Zona de sud a bazinului False Creek

Proiectul de dezvoltare a frontului urban la apă a fost implementat la sfarsitul anilor '70 si finalizat in ani '90 și cuprinde o suprafață de 30 de hectare. Proiectul a avut în vedere constuirea a peste 2800 de unități de locuit, spații comerciale, 2 zone marine, o clinică, un centru pentru persoanele cu dizabilități și amenajarea unor spații verzi pe o suprafată totala de 10,5 ha. (Parcul Charleson). Inițial proiectul avea în vedere construirea unor ansambluri de locuit cu densitate mică, unități de locuit de 3-6 etaje, însă intervențiile mai recente au conținut ansambluri cu o densitate mai mare, unități de locuit de 13 etaje.

Zona de sud-est a bazinului False Creek

În această zonă, cu o suprafată totală de 35 de ha, s-a urmărit dezvoltarea unor comunități sustenabile, care să reprezinte un exemplu al principiilor de dezvoltare sustenabilă. Investitia inițială demarată în anul 2005 a cuprins o stațiune amenajată special pentru jocurile Olimpice de iarnă din anul 2010. După Olimpiadă, o mare parte din construcții au suferit o conversie și au fost transformate în ansambluri rezidențiale. Se presupune că la finalizarea proiectului, zona de sud-est a bazinului False Creek va cuprinde peste 5000 de unități de locuit pentru aproximativ 14 000 de locuitori.

1953 2011

Fig.11 Evoluția frontului urban False Creek Vancouver (sursă: Google)

Zona de nord a bazinului False Creek

Desfasurată pe o suprafață de 10 ha. este una dintre cele mai populate zone din Vancouver, cu o populație de aprox 3000 de locuitori.

Prima fază a proiectului a început în 1980 și avea în vedere dezvoltarea țesutului urban, prin amenajarea unor ansambluri de locuințe înșiruite cu 4 etaje, conectate la frontul urban la apă și amenajarea de spații urbane.

Master-planul a fost elaborat pe baza a trei principii strategice:

-primul principiu avea în vedere să creeze o serie de mici comunități lângă frontul urban la apă,conectate cu vaste spații verzi.

-principiul doi avea în vedere extinderea infrastructurii dintre aceste noi proiecte desfașurate la frontul urban la apă.

-principiul trei avea în vedere dezvoltarea noilor strategii urbane care să permită o nouă calitate a locuirii urbane.

Ca o consecință pentru o mai buna funcționare, administrația o pus la bătaie un plan de amenajare a 17 ha de spații amenajate publicului, incluzând o promenadă de 10 m lățime în lungul frontului urban la apă, 2 scoli primare, 4 gradinițe și un centru de receere.

2.3.4 Fronturile urbane la apă cu funcțiuni de agerment: Darwin, Australia

Suprafața: aprox. 25 ha.

Desfășurare proiect: 2004 – prezent.

În cadrul marilor proiecte de restructurare a fronturilor urbane la apă a existat o tendintă de a poziționa funcțiunile de agrement în plan secund, atașate unor funcțiuni principale precum cele cu caracter comercial, turistic, rezistențial, etc. În ultimii ani însa au aparut acele proiecte de dezvoltare fronturilor urbane la apă care adăpostesc preponderent activități destinate agrementului, precum zone special amenajate pentru experimentarea activitatiilor intr-un cadru natural : zone pentru alergat, piste de biciclisti, sporturile acvatice, pescuitul , zone special amenajate pentru relaxare, etc.

Un astfel de exemplu este proiectul de restructurare al frontului urban la apă din Darwin- Australia care se axează pe dezvoltarea spațiilor și clădirilor cu caracter public, incluzând un imens parc public, în care sunt amenajate spații de agrement: o piscina care funcționează pe tot parcursul anului, promenada, piste de alergare, piste pentru bicicliști, dar și facilități cu caracter cultural.

1975 2015

Fig.12 Evoluția frontului urban Darwin, Australia (sursă: Google)

2.3.5 Fronturile urbane la apă cu caracter comercial: Inner Harbor, Baltimore.

Suprafața: 10.687 m2.

Desfășurare proiect: faza inițială 1978-1981-extindere 1989-1990.

1950 2011

Fig.13 Evoluția frontului urban Inner Harbor, Baltimore (sursă: Google)

Zonele învecinate cu apa sunt un subiect de dezbateri profesionale și academice. Succesul primelor proiecte pilot, cum ar fi Inner Harbor, Baltimore au dat curaj unei serii de inițiative în lumea întreagă. Ele au fost asociate rapid cu modurile de a recăpăta prestigiul imaginii orașului printr-o investiție solidă și atragerea oamenilor către acele zone, uneori aproape de centrele istorice.

La sfârșitul celui de al II-lea Razboi Mondial, zona portuară din Baltimore era în declin, întreaga zonă a fost destructurată. În anul 1955, autoritățile au adoptat un plan de restructurare urbană al orașului iar mai apoi între anii 1977 și 1980, autoritățile au adoptat o serie de măsuri pentru dezvoltarea turismului:

Construirea unui centru de convenții.

Amenajarea unei promenade cu caracter comercial.

Construirea hotelului Hyatt.

Construirea celui mai important centru de atracție din oraș- Acvariul.

2.3.6 Fronturile urbane la apă care au în vedere conservarea mediului: Promenade Samuel-De Champlain Québec City

Suprafața: 12,5 km front la apă

Desfășurare proiect: faza initiala 2004-prezent

Fontul urban la apă al orașului Québec a funcționat ca un important centru industrial. Acest lucru a determinat ca orașul să se dezvolte cu spatele la râul St. Lawrence, oamenii fiind obișnuiți ca frontul urban la apă sa fie folosit doar pentru transportul de cherestea și a gramezilor de minereu, loc stăpânit de nave și rezervoare de ulei . Epoca modernă a obligat autoritățile să înceapă un amplu proiect de recuperare al frontului urban la apă, ca spațiu de legatură între oraș si apă, care să deserveasc întreaga populatie a orașului.

2000 2013 Fig.14 Evoluția frontului urban Promenade Samuel-De Champlain Québec City (sursă: Google)

Proiectul de dezvoltare urbana are ca scop principal să construiască un nou cadru orașului și să sprijine noua economie post-industrială, articulat în jurul a trei obiective:

recuperarea frontului urban la apă.

dezvoltarea noului front la apă într-o maniera sustenabilă, ca un imens parc verde pentru activități în aer liber.

refacerea imaginii bulevardului Champlain ca o cale majoră de acces în oraș.

Fig.15 Promenade Samuel-De Champlain Québec City (sursă: Google)

Proiectul de reconfigurare a frontului urban la apă este compus din amenajarea unui spațiu care să redea populației frumusețea și bogația râului, sporirea accesibilității la apă prin proiectarea unei promenade și amenajarea unui imens parc, o oaza de largi spații verzi în care se ascund mici spații de relaxare .

2.3.7 Fronturile urbane la apă cu caracter mixt: Aker Brygge Oslo

Suprafața: 65 ha

Desfășurare proiect:Trei etape, între 1985-1990

La începutul anilor '80 a luat naștere un complex proiect de restructurare a frontului urban la apă care a avut ca scop principal reamenajarea integrală a spațiului la apă.

Proiectul de dezvoltare urbană a avut ca scop principal reconstruirea unui nou cadru pentru oraș și sprijinirea noii economii post-industrială, articulat în jurul a cinci obiective:

amenajarea unui complex cu funcțiuni mixte, incluzând și locuirea.

respect pentru țesutul urban existent.

crearea unor legături strânse între oraș și frontul la apă.

integrarea clădirilor cu valoare arhitecturală în cadrul noii dezvoltarii

accesul publicului la frontul urban la apă.

Proiectul a avut în vedere amenajarea unei promenade cu o deschidere de 12m în lungul frontului urban la apă, presărate cu mici puncte comerciale precum: cafenele, magazine, restaurante și o piață comercială cu vedere la vechiul doc, port și apă.

Proiectul a cuprins 11 clădiri cu restaurante, cafenele și magazine la parter, la etajele intermediare erau amenajate birouri iar la ultimele etaje apartamente de locuit.

1950 2016

Fig.16 Evoluția frontului urban Aker Brygge Oslo (sursă: Google)

Proiectul a fost împărțit în trei etape:

Prima etapă (1985-1986) a constat în construirea a 3 clădiri principale cu functiuni mixte: locuire, birouri, un teatru și o scoala de teatru.

A doua etapă a cuprins amenajarea frontului urban la apă prin amenajarea promenadei, a pietei urbane dar și a 4 clădiri amplasate la interfata orașului cu apa, care cuprind functiuni precum: locuire, birouri, spatii comerciale, restaurante, cafenele, o gradiniță, o clinică medicală, o galerie de artă, doua cinematografe și un teatru.

Etapa finala a inclus un ansamblu multifunctional ce cuprinde funcțiuni precum: locuire, birouri, restaurante, cafenele zone comerciale etc. Din punct de vedere arhitectural acest ansamblu oferă o varietate de volumetrii, stiluri și culori, dând proiectului un caracter contemporan care evocă însa trecutul său industrial.

Multumită amplasării sale strategice și al eficenței sistemului de infrastrucura, proiectul de dezvoltare a frontului urban la apă, s-a bucurat de o popularitate foarte mare în rândul locuitorilor dar și al vizitatorilor.

La mijlocul anilor '90 zona atrăgea peste 6 milioane de vizitatori anual și aproximativ 5.000 locuri de muncă au fost create, dublu fața de locurile de munca disponibile în perioada industrială.

3. STUDIU DE CAZ- REVITALIZAREA UNUI FRONT URBAN LA DUNARE

ORAȘUL GALAȚI. PROIECT DE DIPLOMA.

3.1 Încadrarea în teritoriu a zonei studiate.

Fig.17 Încadrarea în teritoriu a orasului Galați (sursă: Google)

Amplasamentul studiat în cadrul proiectului de diploma se află în orașul Galati, judetul Galati și cuprinde o parte din frontul urban la Dunare, fostul teren al bazei de agrement Plaja Dunarea.

Municipiul Galați și-a dezvoltat economia și viața socio-cultutală în stransă legătură cu fluviul Dunarea, acesta fiind în prezent cel mai mare centru dunărean din România. Zona de contact a localității cu Dunarea, faleza, a fost amenajata în perioada industrială pentru promenadă, devenind astfel o zona de reprezentativitate pentru viata teritorială.

Baza de agrement amenajată în zona Turnului de Televiziune la începutul anilor '90, era la inaugurare un complex modern cu două bazine de inot cu valuri, un bazin pentru copii, terenuri de minigolf, baruri pe plaja, urmand să fie amenajată și o discotecă în aer liber. Astazi complexul nu mai funcționează și se află int-o stare avansata de degradare.

3.2 Scurtă privire istorică a dezvoltării orașului Galați.

Primele semne ale unei așezări permanente în zona municipiului Galați s-au găsit pe malul estic al bălții Mălina, datând din neolitic. Orașul s-a dezvoltat pe bazele unei străvechi așezări dacice, existente în secolele VI-V î.Hr., la vadul Dunării.
Prima atestare documentară a târgului Galați datează încă din 1445, într-un act semnat de domnitorul Ștefan al II-lea. Galațiul a crescut în importanță după ce turcii au cucerit cetățile Chilia și Cetatea Albă, în anul 1484, orașul rămânând singurul port al Moldovei cu rol important în comerțul intern, dar și în cel polono-turc.

1908

Fig.18 Perspectică aeriană Galați (sursă: Google)

Începând cu anul 1834, vapoarele cu aburi austriece faceau deja curse regulate din Galați. Aici se făcea un important comerț de tranzit cu țările germane. Construcția de nave militare de mari dimensiuni era o importantă activitate economică a orașului.
Masacrul de la Galați, repetat curând în alte orașe ale Moldovei, avea să deschidă un lung deceniu de confruntări greco-otomane.
În 1837, orașul Galați dobândește statutul de port liber, (porto-franco) si odata cu acesta dobandeste și seriile de măsuri care au ca scop infrumusețarea orașului, prin realizarea unui plan de sistematizare al orașului, întocmit de inginerul Rizer, în urma propunerilor sale, orașul urmand să isi dubleze suprafata. Însă, ulterior pierderii statutului de porto-franco, planul lui Rizer a fost abandonat.
Prealabil Unirii Principatelor din 1859, orașul este condus de pârcălabul Alexandru Ioan Cuza, născut la Bârlad, ales ulterior ca domnitor în Moldova și în Țara Românească. Reședința sa, situată pe Strada Al. I. Cuza, în apropierea gării orașului, găzduiește în prezent un muzeu.

După Unirea Principatelor, dezvoltarea orașului s-a accelerat. S-au înființat noi școli primare și s-a deschis, la 26 octombrie 1864, Școala superioară de comerț "Alexandru Ioan Cuza", iar în anul 1867 s-a înființat una dintre cele mai vechi instituții de studiu liceal din țară, Liceul „Vasile Alecsandri”.
În timpul celui de-al II-lea război mondial, Galațiul a fost bombardat de aviația germană, centrul istoric fiind distrus aproape în întregime, "Gara de călători", o clădire impunătoare, inaugurată de regele României în data de 13 septembrie 1872 fiind distrusă la fel ca și multe alte clădiri istorice.

În anul 1950 sunt efectuate lucrari majore de stabilitate a declivitătii falezei și de regularizare a malurilor prin îndiguire.
În ciuda acestor perioade grele, comerțul și navigația se dezvoltă în așa fel încât Rusia, Franța, Anglia și SUA înființează consulate la Galați.
Din 1962 orasul cunoaște o nouă înflorire, o dată cu începutul funcționării Combinatului Siderurgic pe profil metalurgic, considerat pe atunci, cel mai mare din Europa de Est.

Între anii 1960 și 1989, se pot remarca trei mari maniere diferite de intervenții la nivelul țesutului urban: prima manieră este specifică urbanismului liber , a doua reprezentată de o serie de încercări de soluții spațiale cu construcții tip, iar a treia reprezentata prin ocuparea intensiva a terenului și completari asupra unor ansambluri deja construite.

3.3 Factorii care au determinat degradarea zonelor de lângă apă în orasul

Galați

Orașul Galați se confrunta în perioada actuală cu o criză însemnata de identitate urbană. „2009-Trotuarele devin pe alocuri ulițe. În oraș prioritare sunt lucrările repetate la canalizare. Faleza nu este întreținută. Se construiește necontrolat frontul la apă. Putine evenimente culturale, cinematograful e discotecă, casa de cultură bazar. Aehitectul șef al orașului este la închisoare. Deciziile cu relevanța în evolutia orașului sunt subordonate intereselor politice. Case abandonate în zona istorică. Un bloc se scufundă in Țiglina, cladirile se degrazează. Cetățenii nu se implică în viața orașului.”17

Orașul a fost întemeiat ca oraș-port și s-a dezvoltat in această directie timp de mai multe secole. În perioada postbelică însa, functiunile portuare s-au diminuat, ajungand astazi spre dispariție.

____________________

17 Calciu, Daniela, Stoian, Ina, Orasul posibil. Interventii in spatiul post-Comunist, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2012.

Acest declin este datorat diminuarii semnificative a transportului de marfa pe portiunea româneasca a Dunarii, de investițiile în infrastructura zonei portuare din Constanta, de darea in folosinta a canalului Dunare-Marea Neagra precum si de evolutia tehnologiei portuare cum ar fi contaneizarea.

3.4 Tendințe și strategii sustenabile de dezvoltare a fronturilor urbane la apă în

orașul Galați

Frontul urban la apă în orașul Galați are o utilizare mixtă: portuara cu tendința de descrestere a activitatilor și de agrement, Faleza Dunarii, care în momentul actual este intr-o stare avansata de degradare.

În cadrul Falezei Dunarii vor fi realizate lucrări de reabilitare care să pună în evidentă elementele naturale: cadru natural, ecosisteme valoroase, dar și elemente interesante antropice: monumente istorice, construcții, clădiri cu spații generoase, etc. precum:

Revitalizarea frontului urban la apă prin reamenajarea promenadei și a spatiilor deservite de acestea, punând accentul pe confortul urban și anume reconfigurarea circulatiilor, funcțiunilor, mobilierului urban, pietonalului și al vegetației.

Reconfigurarea și reabilitarea căilor de acces care leagă faleza superioară cu cea inferioară: în zonele de maxim interes se pot realiza lifturi, scări sau benzi rulante.

La nivelul taluzului se vor executa lucrări de stabilizare al terenului, acolo unde este necesar vor fi realizate plantări care să asigure drenarea și stabilizarea pantelor.

Reamenajarea parcului Turnului de Televiziune pentru a pune în valoare monumentul arhitectural, prin crearea de spații coerente și remodelarea la nivelul organizarii spațiale prin: facilitarea accesibilității atât dinspre oraș cât și dinspre faleză, remodelarea mobilierului urban și reconfigurarea vegetatiei astfel să fie create zone care să corespundă amenajărilor învecinate.

Reabilitarea și remodelarea fostului centru de agrement Valurile Dunarii, cu mentinerea funcțiunilor existente, crearea unor noi funcțiuni precum porturile nautice, parc acvatic etc. și un program de management al apelor.

Este recomandată realizarea unui proiect integrat care să cuprindă zona complexului de agrement dar și a pădurii de salcii situate in sudul complexului.

Zona portului vechi va fi integrată în traseul pietonalului Falezei Dunării , amenajarea se va diferentia de restul ansamblului, pentru a i se evidenția valoarea istorică, culturală,socială și estetică.

În zona fostului port de agrement se inpun amenajări majore. Se va propune reabilitarea fostului port de agrement, repunerea sa în funcțiune și realizarea unui pietonal suspendat care să faciliteze legătura între faleza inferioara, trecerea bac și strandul Valurile Dunarii, asigurânduse astfel continuitatea promenadei.

3.5 Propunere.

Fig.19 Pictura Turnul Televiziune Fig,20 Complexul de agement Valurile Dunarii 2010(sursă: Google)

Pictor: Florian Doru Crihana, 2014

(https://galatiaventuraunuisecol.wordpress.com/)

Prin reglementarea dezvoltarii urbanistice a Falezei Dunarii, revitalizarea și reamenajarea acesteia, putem să ajungem la niște răspunsuri clare în vederea creării unei zone active care să răspundă nevoilor utilizatorilor săi.

Propunerea mea pentru proiectul de diplomă în cadrul Falezei Dunarii – Galați, are în vedere reconfigurarea fostului ștrand Valurile Dunarii, reabilitarea frontului urban la Dunare care deserveste terenul supus intervenției și restructurarea fostului port de agrement prin realizarea unui nod de legatură între faleza inferioară și terenului supus intervenției.

Acest ștrand , așa cum a fost el în perioada de funcționare, este înca întiparit în memoria gălațenilor dar starea de degradare în care a ajuns este ca o rana deschisă pe chipul orașului și nevalorificarea unui asemenea potențial provoacă multă frustrare. În acest context mi s-a părut important ca în cadrul proiectului sa pastrez caracterul zonei si sa redau functionalitatea bazinelor, a plajei și a celorlalte elemente inițiale dar să completez toate acestea cu obiective care să raspundă necesitatilor prezentului : un centru sportiv, echipat complex, care să raspundă cât mai multor nevoi și așteptări.

Tot acest spațiu l-am conceput ca pe un spațiu public, accesibil tuturor categoriilor de localnici sau vizitatori dar cu o mai mare adresabilitate către tineri, elevi, militari ( liceul sportiv și unitatea militara se afla în proximitatea sitului ), studenții din centrul universitar. Întreg proiectul este astfel gândit încât să se integreze în mediul natural, luxuriant și viu, sa reprezinte o continuitate fireasca a amenajarilor deja existente ale Falezei Dunarii și să devină un pol de atracție al orașului.

Modul și locul în care tinerii studenți își petrec timpul liber au impact asupra dezvoltării lor. Tendința tinerilor în societatea actuală este să petreacă din ce în ce mai puțin timp interacționând fizic cu colegii lor în sali de sport. Tema proiectului de diploma este crearea unui centru de activități sportive, în cadrul unui centru de agreement și sport, un centru al comunității cu funcțiuni diverse ce au impact benefic asupra dezvoltării tinerilor și care vor spori interacțiunea directa dintre aceștia.

Spațiile flexibile, confortabile (armonioase, cu lumină naturală, ventilate, cu temperatură controlată ), dinamice, diverse, fragmentate și într-o succesiune care creează labirinturi ce vor provoca tinerii să vină să exploreze și să le descopere, vor constitui un mediu benefic care îi va atrage. În contextul actual, provocarea esențială a viitorului este reprezentată de abordarea responsabilă a naturii în contextul încălzirii globale, al deficitului de resurse și al crizei financiare. Din cauza limitărilor, apare acum nevoia obținerii performanțelor în domeniul energetic, economic și al protecției mediului natural. Forma arhitecturală nu mai este rezultatul funcțiunii ci al performanței, prin prisma relațiilor complexe ce se stabilesc între funcțiune, formă, oameni și mediu.

5. CONCLUZII.

Folosirea strategiilor de revitalizare ale zonelor urbane cu front la apă poate ridica problema unor noi moduri de viața, terenurile care odata au fost dominate de industrie, acum se deschid către noi oportunitati de dezvoltare și își capată propria identiate.

Frontul la apă a constituit de-a lungul timpului un promotor pentru aplicarea de programe noi de revitalizare urbană indraznețe cu scopul de a reabilita spațiile care acum au funcțiuni care nu mai raspund dinamicii mediului actual, al nevoilor sociale și urbane al utilizatorului de astazi.

Proiectul ideal este cel care defineste spațiul public și inserția de noi funcțiuni în stransă relație cu mediul acvatic și cel terestru reabilitând mentalitatea și modul de funcționare a întregii zone și a spațiilor adiacente acesteia.

BIBLIOGRAFIE.

1 Academia Română, Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan”- Dicționarul explicativ al limbii române ( ediția a II-a revăzută și adăugită), Editura Univers Enciclopedic Gold, București, România, 2009

2 Breen, A. and Rigby, A. (1996) The New Waterfront: A Worldwide Urban Success Story, London: Thames and Hudson

3 Bruttomesso, R. ed. (1993) Waterfronts: A new frontier for cities on Water, Venice: International Center Cities on Water.

4 Buhociu, Dragoș, Horia, Planificarea strategică a frontului la apă urban: elemente de dezvoltare în sistemul urban Brăila-Galați, Ed. Universitară Ion Mincu, 2012.

5 Buhociu, Dragoș, Horia, Problematica dezvoltării fronturilor urbane la apă, Ed. Universitară Ion Mincu, 2012.

6 Calciu, Daniela, Stoian, Ina, Orasul posibil. Interventii in spatiul post-Comunist, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2012

7 De Jong, W. M. “Revitalizing the urban core waterfront development in Baltimore, Maryland”, in Fox-Przeworski, J. ed al. Urban regeneration in a changing economy: an international prospective, Oxford: Clarendon Press, 1991

8 Edwards, B. (1992) London Docklands: Urban Design in An Age of Deregulation, Oxford: Butterworth Architecture.

9 Falk, N. (1992) Turning the tide: British experience in regenerating urban docklands, in B. HOYLE and D. PINDER (Eds) European Port Cities in Transition, pp. 116-137. London: Belhaven Press

10 Hall, Edward T. – The hidden dimension, Man’s Use of Space in Public and Private, The Badley Head Ltd. , 1966

11 Holl, Steven, Pallasmaa, Juhani, Perez –Gomez, Alberto –Questions of perception, Phenomenology of Architecture, William Stout Publishers, San Francisco, USA :2005

12 Marshall, Richard, Waterfronts in Post-industrial Cities, London, Spoon Press 2001.

http://dl2.yazdanpress.ir/LIB/ART/2782016-ART-10.pdf

WEBOGRAFIE.

https://dexonline.ro 16-01-2017

http://www.primariagalati.ro/portal/pagini.php?page_id=64 10-12-2016

http://thewaterfrontredondo.com/project.php 20-01-2017

https://baltimorewaterfront.com/mission/ – 22-01-2017

http://oma.eu/projects/waterfront-city -22-02-2017

https://courses.washington.edu/gehlstud/gehl-studio/wp-content/themes/gehl-studio/downloads/Autumn2011/A11_BarcelonaWaterfront.pdf – 22 -01- 2017

https://www.researchgate.net/profile/Jussi_Jauhiainen/publication/232959534_Waterfront_redevelopment_and_urban_policy_The_case_of_Barcelona_Cardiff_and_Genoa/links/0a85e533d3f033aa25000000.pdf -22-01-2017

http://www.chaplin.ee/english/ware/images/stories/resources/10-principles.pdf 22-03-2017

http://www.academia.edu/7032044/Waterfront_Planning_for_Sustainable_Development_of_Natural_and_Archeological_Heritage 22-03-2017

http://www.coe.int/t/dgap/localdemocracy/cemat/VersionPrincipes/Roumain.pdf 23-03-2017

http://www.academia.edu/1229094/Waterfront_Manifesto_from_urban_regeneration_to_fluid_city_planning 23-03-2017

http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?t=1893243 23-03-2017

http://www.mascontext.com/wp-content/uploads/2011/09/11_more_than_a_museum_06.jpg 23-03-2017

http://www.mascontext.com/issues/11-speed-fall-11/more-than-a-museum/ 23-03-2017

http://www.bilbaointernational.com/en

http://urbanwaterfront.blogspot.ro/2011/01/barcelona-new-life-at-old-port.html

http://theprotocity.com/social-impacts-urban-waterfront-regeneration-projects/

http://www.trainweb.org/oldtimetrains/photos/cpr_facilities/vancouver_aerial.htm

http://www.navy.gov.au/hmas-balikpapan 23-03-2017

https://www.tripadvisor.com/Attraction_Review-g155033-d186680-Reviews-La_Promenade_Samuel_De_Champlain-Quebec_City_Quebec.html 27-03-2017

https://s-media-cache-ak0.pinimg.com/originals/3a/f2/50/3af25074456053b5713cca5379ac7243.jpg 27-03-2017

https://galatiaventuraunuisecol.wordpress.com/2014/09/ 27-03-2017

http://manueldesola-morales.com/proys/Moll_de_la_Fusta_eng.htm 27-03-2017

https://theportandthecity.wordpress.com/2016/02/23/port-city-governance-a-comparative-analysis-in-the-european-context/ 27-03-2017

https://www.intechopen.com/books/advances-in-landscape-architecture/urban-waterfront-regenerations 27-03-2017

http://www.waterfrontcenter.org/about/manifesto.html 27-03-2017