ANDREI C. INDRIEȘ ANDREI A. INDRIEȘ Munții Apuseni sunt situați în partea de vest a României. Apusenii au următoarele subdiviziuni (vezi fig. 1)…. [311332]

MUNȚII APUSENI

HIPSOGRAFIA

ANDREI C. INDRIEȘ ANDREI A. INDRIEȘ

Munții Apuseni sunt situați în partea de vest a României.

Apusenii au următoarele subdiviziuni (vezi fig. 1).

Fig. 1. Subdiviziunile Munților Apuseni

Fig. 2. Munții Apuseni. Hipsografia din 200 în 200 m

[anonimizat]. Treptele altitudinale sunt din 200 în 200 de metri.

Menționăm că fiecare ”căsuță” de pe hărți reprezintă o localitate.

MUNȚII PLOPIȘ (SAU ȘES)

[anonimizat] a [anonimizat]-[anonimizat].

Fig. 3. Munții Plopiș (Șes). Legenda treptelor altitudinale ca la figura 2.

[anonimizat].

Fig. 4. Munții Meseș

Fig. 5. Munții Meseș. Vf. Măgura Priei

MUNȚII PĂDUREA CRAIULUI

Munții Pădurea Craiului sunt delimitați față de Munții Vlădeasa prin Valea Iadei (Iadului popular) [anonimizat]-[anonimizat].

Fig. 6. [anonimizat], [anonimizat]-Vlădeasa de către Depresiunea Beiușului. [anonimizat], despărțiți de văile Briheni și Moneasa.

Fig. 7. Munții Codru Moma

Fig. 8. Vf. [anonimizat]-Vlădeasa sunt ”coloana vertebrală” a Apusenilor, împreună cu Muntele Mare.

[anonimizat]: [anonimizat] ([anonimizat] i-am numit noi), [anonimizat], Munții Arieșului.

Masivul Vlădeasa

Masivul Vlădeasa este delimitat de Valea Iadei (Iadului) față de Munții Pădurea Craiului și de văile opuse Crișu Pietros și Someșu Cald față de Munții Bihorul Nordic.

Fig. 9. Masivul Vlădeasa

Fig. 10. Vârful Vlădeasa (1836 m)

Masivul Bihorul Nordic ([anonimizat])

Bihorul Nordic sau Munții Bătrâna (A. Indrieș a [anonimizat], după cele două platouri carstice renumite) [anonimizat]-[anonimizat]-Arieșu Mare la sud.

Fig. 11. Munții Bihorul Nordic ([anonimizat])

Fig. 12. Regiunea Padișului

Fig. 13. [anonimizat], Arieșu Mare la est și Arieșu Mic la sud. [anonimizat], Hălmagiu.

Fig. 14. Masivul Biharia

Fig. 15. Vf. Cucurbăta Mare (1848,2 m după sistemul Baltic)

Masivul Găina

Masivul este delimitat de Arieșul Mic și de Depresiunea Hălmagiu față de vecini.

Fig. 16. [anonimizat].

Fig. 17. [anonimizat], [anonimizat]. În nord Someșul Mic iar în sud Arieșul îi despart de munții vecini.

Fig. 18. [anonimizat]. 19. Vf. Muntele Mare (1824,68 m după sistemul Baltic)

Fig. 20. [anonimizat]-vestul Apusenilor. Mureșul îi desparte față de Munții Poiana Ruscă (din Munții Banatului) iar față de Metaliferi sunt delimitați de ulucul Slatina de Mureș-Gurahonț.

Fig. 21. Munții Zarandului (Highiș-Drocea)

Fig. 22. Vf. Drocea (836,6 m după sistemul Baltic)

MUNȚII METALIFERI

Munți cu extindere teritorială mare (vezi figurile 23, 24, 25 și 26).

Fig. 23. Munții Metaliferi sud

Fig. 24. Munții Metaliferi nord și nord-vest

Fig. 25. Munții Metaliferi centru

Fig. 26. Munții Metaliferi de sud-est

Fig. 27. Munții Metaliferi. Vf. Poienița (1436,7 m după sistemul de referință baltic)

MUNȚII TRASCĂULUI

Munții Trascăului (apare și sub forma Trăscăului) se găsesc în partea de est a Apusenilor.

Fig. 28. Munții Trascăului (în partea de est a hărții)

Fig. 29. Trascău nord

Fig. 30. Trascău sud

Fig. 31. Vf. Dâmbău (1329 m) din Munții Trascău

DEPRESIUNILE

Deși depresiunile nu sunt considerate ca făcând parte din Munții Apuseni (criteriul altitudinal fiind predominant în geografie), ele fiind considerate ca prelungiri ale dealurilor sau chiar ale câmpiilor în interiorul munților, noi le arătăm în această lucrare.

DEPRESIUNEA ȘIMLEULUI (PARTEA DE SUD)

În această hartă prezenăm doar partea de sud a depresiunii, situată între Munții Șes (sau Plopiș) și Munții Meseș.

Fig. 32. Depresiunea Șimleu, partea de sud

DEPRESIUNEA VAD-BOROD

Este situată între masivele nordice (Plopiș și Meseș) și Munții Pădurea Craiului la sud.

Fig. 33. Depresiunea Vad-Borod

DEPRESIUNEA BEIUȘ

Depresiunea Beiușului este așezată între Munții Codru Moma la vest și sud-vest, Munții Pădurea Craiului la nord și Munții Bihor-Vlădeasa la est. Comunică cu mare Câmpie de Vest (Banato-Crișană) la nord-vest.

Fig. 34. Depresiunea Beiuș

Fig. 35. Depresiunea Holod

Fig. 36. Depresiunea Vașcău-Beiuș

Fig. 37. Depresiunea Pomezeu

Fig. 38. Depresiunea Roșia

DEPRESIUNEA CÂMPENI-ABRUD (ȚARA MOȚILOR)

Numită și ”Țara Moților” este o depresiunea destul de înaltă ce face parte din Munții Bihor-Vlădeasa. Aici se găsesc orașele Câmpeni și Abrud.

Fig. 39. Depresiunea Câmpeni-Abrud (Țara Moților)

DEPRESIUNEA HĂLMAGIU-BRAD

Este divizată în depresiunile Hălmagiu și, respectiv, Brad. La nivel de culme constituie împreună o singură depresiune.

Fig. 40. Depresiunea Hălmagiu-Brad

Fig. 41. Depresiunea Brad

Fig. 42. Depresiunea Hălmagiu

DEPRESIUNEA GURAHONȚ

Este o depresiune marginală, o continuare spre vest a depresiunilor Hălmagiu și Brad.

Fig. 43. Depresiunea Gurahonț

MUNȚII APUSENI

În lucrarea de față vom prezenta hipsografia generală a Munților Apuseni în trepte de 200 metri. Lucrarea se bazează pe hărțile topografice la scara de 1:25000.

Caracterizare generală hipsografică

Munții Apuseni sunt cei mai joși, altitudinal, și aproape cei mai fragmentați, ca masivitate, dintre ramurile carpatice românești.

În lucrarea de față considerăm ca altitudine muntoasă tot ce depășește 800 m.

Apusenii trec în puține locuri la peste 1 800 m, în masivele Biharea, Vlădeasa și Muntele Mare.

Acești munți au altitudinea cea mai mare în Munții Bihor-Vlădeasa, mai exact în Masivul Biharia, și anume de 1 848,20 m (după sistemul baltic de referință). Dacă adăugăm nivelul Mării Negre, adică 0,529 m, reiese că altitudinea este de 1 848,729 m, deci se poate rotunji, dacă nu este nevoie de măsurători foarte exacte, de tip geodezic, la valoarea de 1 849 m.

Menționăm aici că, pe vremea Austro-Ungariei, hărțile din țara noastră erau raportate la nivelul Mării Adriatice; pe vremea rușilor raportarea era față de nivelul Mării Baltice iar din anul 1971 hărțile noastre sunt raportate față de nivelul Mării Negre.

Următorul vârf este Vlădeasa din masivul cu același nume, de 1 836,00 m (1 836,529 m față de nivelul Mării Negre) iar al treilea vârf este Muntele Mare din masivul omonim, cu 1 824,68 m (față de nivelul Mării Baltice) și 1825,209 m (față de Marea Neagră). Așadar, dacă vrem neapărat să ”mărim” altitudinea acestor vârfuri atunci ajungem la 1837 m, Vlădeasa, și 1826 m, Muntele Mare.

Mai sunt câteva înălțimi care depășesc 1 800 m altitudine, în apropierea acestora, dar care pe hartă nu au nume. Astfel, la SE de Vf. Bihor (sau Cucurbăta Mare) se găsește o înălțime de 1 801,0 m; la SE de Vf. Vlădeasa este o înălțime de 1 830 m; la SE de Vf. Muntele Mare se află o înălțime de 1 815,3 altitudine m iar la SV de același vârf o altă înălțime de 1 801,0 m. Toate acestea sunt măsurate față de nivelul Mării Baltice, deci li se poate adăuga o valoare de 0,529 m.

Suprafețele celor trei areale de peste 1 800 m sunt: în Munții Biharia 0,1405 km2; în Vlădeasa 0,3427 km2, în Muntele Mare 1,306 km2. Rezultă un total de 1,7892 km2 (adică 0,05% din total).

Tabel nr. 1. Trepte altitudinale, situarea și suprafețele lor

Notă: măsurătorile și calculele nu s-au mai efectuat la masivele înalte decât până la altitudinea de 800 m.

Tabel nr. 2. Unități și subunități montane ale Munților Apuseni (altitudini peste 800 m)

Tabel nr. 3. Total suprafețe muntoase (peste 800 m) din Munții Apuseni (sinteză)

Tabel nr. 4. Total suprafețe muntoase (peste 800 m) din Munții Apuseni (sinteză)

VÂRFURI PRINCIPALE DIN MUNȚII APUSENI

(de peste 800 m altitudine)

Tabel nr. 5. Vârfuri din Apuseni

Notă: S-au luat de pe hărți doar vârfurile altitudinale care au denumiri. În cazul munților joși altitudinile au mers sub cele de 800 m.

Prescurtări: Vf.=vârf; Dl.=deal; P-tra, P-trele=piatra, pietrele; P-na=poiana; M-tele=muntele; Mg.=măgura; Db.=dâmb

Bibliografie minimală

Geografia României, vol. III, Edit. Academiei, 1987