Turismul Balnear la Nivelul Judetului Bihor [311214]

[anonimizat] a [anonimizat], pentru numeroase afecțiuni.

Alegerea ca temă pentru realizarea lucrării de licență, a [anonimizat], se datorează faptului că această stațiune deține o [anonimizat], în special turiști germani.

[anonimizat] 160 de stațiuni și localități cu factori naturali curativi.

La nivelul stațiunii Băile Felix s-[anonimizat], în jurul cărora s-a construit stațiunea. Dezvoltarea puternică a stațiunii venind în anul 1885.

Efectele benefice ale apelor termale aflate pe teritoriul stațiunii Băile Felix sunt folosite pentru următoarele afecțiuni:
– Afecțiuni reumatismale inflamatorii ([anonimizat]);
– Afecțiuni reumatismale degenerative ([anonimizat], poli artroză);
– Afecțiuni reumatismale articulare;
– [anonimizat];
– Afecțiuni neurologice periferice;
– Afecțiuni neurologice centrale;
– Afecțiuni ginecologice;
– Afecțiuni asociate ([anonimizat]).

Dezvoltarea pe care o cunoaște stațiunea Băile Felix în prezent, o [anonimizat], atât ca dezvoltare cât și capacitate de atragere a turiștilor.

[anonimizat], iar unitățile de alimentație publică oferă meniuri pentru toate buzunarele și pentru toate gusturile.

[anonimizat], [anonimizat].

Capitolul 1.

Turismul, [anonimizat], tipologie

Turismul este un domeniu distinct de activitate cu rădăcini în a doua jumătate a [anonimizat], dar care a cunoscut o dezvoltare deosebită în ultimii 50 de ani.

Astăzi el reprezintă o componentă importantă a vieții economice și sociale. [anonimizat], cultural și politic argumentează actualitatea preocupărilor pentru cunoașterea conținutului turismului, a incidențelor sale și pentru descifrarea mecanismelor de funcționare.

1.1. Concepte și definiții

Importanța crescândă a turismului a sporit preocupările pentru cunoașterea cât mai exactă a acestui fenomen. În aceste context se înscriu eforturile specialiștilor în domeniu privind definirea cu rigurozitate științifică a [anonimizat] a interferențelor cu celelalte domenii ale economiei.

Înainte de a [anonimizat] o privire asupra câtorva din termenii folosiți frecvent în acest context. Distincția dintre „călător”, „explorator” și „turist” – [anonimizat]. În trecut „călătorul” [anonimizat] , alte tărâmuri pentru a [anonimizat] lor socială și materială. El își plănuia și aranja călătoria în mod independent și în general nefiind sprijinit în vreun fel de către altcineva. Călătoriile se dovedeau a fi lungi, anevoioase și riscante. Pe de altă parte „exploratorul” pleacă în călătorie, în baza unei acțiuni finanțate de guverne sau companii comerciale (de exemplu, expedițiile dintre anii 1420-1620 – perioada marilor descoperiri geografice), fiind bine aprovizionați material, însoțit de alte persoane și având țelul de a strânge metale sau pietre prețioase, mirodenii sau de a explora noi tărâmuri și eventual de a le coloniza. Aceste călătorii au adus noi bogății precum și oportunități oamenilor și națiunilor lor, precum și un efect istoric și politic pe termen lung asupra lumii.

Cuvântul „turist” este relativ de origine recentă. Odată, chiar și invadatorul era considerat un turist, în speranța că va pleca într-o bună zi. În secolul al XVII-lea și la începutul secolului al XVIII-lea, englezii, germanii și alții, făcând turul continentului, au ajuns să fie cunoscuți sub numele de turiști.

Din punct de vedere etimologic, cuvântul „turism” provine din termenul englezesc „to tour”, a călători, a face o excursie. El a fost folosit mai întâi în Anglia în secolul al XVIII-lea, desemnând inițial acțiunea de a voiaja în Europa, acest galicism derivă la rândul său din cuvântul francez „tour” (călătorie, mișcare în aer liber, plimbare, drumeție) și a fost preluat treptat de majoritatea limbilor moderne pentru a exprima diferite forme de călătorie care urmăresc cu preponderență un scop de agrement, de recreere. Termenul francez „tour” derivă din cuvântul grecesc ”tornos” și respectiv din cel latin „turnus”, păstrând semnificația de circuit, în sensul de călătorie. Unii experți, cum ar fi belgianul Arthur Haulot, acceptă și ipoteza originii ebraice a cuvântului; în ebraica antică „tur” corespundea noțiunii de călătorie, descoperire, recunoaștere și explorare.

Deși este considerat de cei mai mulți specialiști ca un fenomen specific perioadei contemporane, turismul s-a cristalizat la sfârșitul secolului al XIX-lea, turismul era considerat identic cu călătoria. Călătoria sau sejurul de agrement devin inseparabile de noțiunea de turism odată cu apariția stațiunilor termale și balneare.

Una din primele încercări de definire a turismului ca fenomen economic și social aparține lui E. Guyer Freuler din 1896 în studiul „Contribuții la o statistică a turismului”. Potrivit opiniei sale, turismul este un fenomen al timpurilor moderne bazat pe creșterea necesității de refacere a sănătății și schimbare a mediului, de cultivare a sentimentului de receptivitate față de frumusețile naturii, rezultat al dezvoltării comerțului, industriei și perfecționării mijloacelor de transport. În această definiție se remarcă, pe lângă sublinierea motivației călătoriei, evidențierea legăturii dintre turism și dezvoltarea economică.

În anul 1910, profesorul belgian Edmond Picard, în lucrarea sa, „Industria călătorului”, definea turismul ca fiind „ansamblul organismelor și funcțiilor acestora privită deopotrivă din punctul de vedere al celui care se deplasează, al călătorului propriu-zis, dar și al celor ce profită de pe urma cheltuielilor facute de acesta”.

O definiție mai expresivă este formulată în anul 1938, de către Levaille-Nizerolle, potrivit căruia „turismul este ansamblul activităților nonlucrative ale omului, în afara ariei de reședință”.

De-alungul anilor, conținutul noțiunii de turism s-a îmbogățit continuu, încercând să reflecte cât mai fidel complexitatea acestei activități.

Una din cele mai cuprinzătoare definiții date turismului este aceea a profesorului elvețian W. Hunziker, specialist consacrat în cercetarea fenomenului turistic. El definește turismul prin „ansamblul relațiilor și fenomenelor ce rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor, în afara locului de reședință, atât timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate pe o stabilire permanentă sau o activitate oarecare”. Din acest punct de vedere, pe o poziție foarte apropiată se situează și K. Krapf. Astfel, cei doi autori au formulat un punct de vedere comun, mai elaborat , dar care păstrează aceleași semnificații; definiția propusă se constituie, în literatura de specialitate, ca moment de referință, deoarece cuprinde o abordare mai complexă a turismului ca fenomen economico-social. Prin urmare, această definiție este acceptată în mod oficial pe plan mondial.

Totuși această definiție a suscitat numeroase controverse, fiind considerată de unii specialiști ca fiind prea limitativă sau, de alții, prea generală.

În același spirit sunt formulate și definițiile mai recente ale turismului, definiții elaborate cu aportul unui număr larg de specialiști. O reflectare sugestivă a conținutului și complexității activității turistice poate fi redată astfel: „termenul de turism desemnează călătoriile de agrement, ansamblul de măsuri puse în aplicare pentru organizarea și desfășurarea acestui tip de călătorii, precum și industria care concură la satisfacerea nevoilor turiștilor”, sau turismul reprezintă „o latură a sectorului terțiar al economiei unde activitatea prestată are ca scop organizarea și desfășurarea călătoriilor de agrement, recreere sau a deplasărilor de persoane la diferite congrese și reuniuni; include toate activitățile necesare satisfacerii nevoilor de cosnum și servicii ale turiștilor”.

Conform Ordonanței Guvernului României nr. 58 privind organizarea și desfășurarea activității de turism din România, publicată în Monitorul Oficial nr. 309/26.08.1998, turismul este definit ca fiind „o ramură a economiei naționale, cu funcții complexe, ce reunește un ansamblu de bunuri și servicii oferite spre consum persoanelor care călătoresc în afara mediului lor obișnuit pe o perioadă mai mică de un an și al căror motiv principal este altul decât exercitarea unei activități remunerate în interiorul locului vizitat”.

Turismul își lărgește continuu sfera de activitate, imprimând definițiilor un caracter limitat. În aceste condiții, noțiunea de turism trebuie permanent actualizată, adaptată schimbărilor, confruntată și corelată cu activitatea practică, cu celelalte componente ale economiei.

Paralel cu clarificarea conceptului de turism au existat și preocupări în legătură cu definirea subiectului acțiuni, respectiv a turistului.

Astfel, și în privința noțiunii de turist, există o diversitate de opinii consemnate, de asemenea, în literatura de specialitate. Pot fi citate în acest sens, punctele de vedere exprimate de F. W. Ogilvie, care includea în categoria turiștilor toate persoanele care îndeplinesc simultan două condiții: se află în locuri îndepărtate de case pentru mai puțin de un an și cheltuiesc bani în locurile respective fără să-i câștige acolo, sau de A. J. Norval, după care turistul este acea persoană care intră într-o țară străină pentru orice alt scop decât a-și stabili o reședință permanentă sau pentru afaceri și care cheltuiește în țara în care se află temporar banii câștigați în altă parte.

Prima încercare de apropiere a părerilor experților datează din anul 1937, când Consiliul Societății Națiunilor a recomandat definirea turistului internațional ca „acea persoană care călătorește pentru cel puțin 24 de ore într-o altă țară decât cea în care se află reședința sa permanentă”. Conform acesteia, pot fi considerați turiști: persoanele care călătoresc pentru propria plăcere, din motive casnice (familiale) sau de sănătate; cei care participă la diferite manifestări internaționale sau misiuni de orice natură; persoanele care călătoresc în interes de afaceri; cei care efectuează croaziere maritime, indiferent de durata sejurului. Sunt excluse din categoria turiștilor persoanele care sosesc într-o țară (cu sau fără contract de muncă) pentru a ocupa o funcție sau a exercita o activitate remunerată; cei care își stabilesc reședința permanentă într-o altă țară; elevii și studenții care locuiesc temporar în străinătate; persoanele cu domiciliul într-o țară și locul de muncă într-o țară învecinată; călătorii în tranzit, chiar dacă durata călătoriei depășește24 de ore.

În anul 1950, Uniunea Internațională a Organismelor Oficiale de Turism (U.I.O.O.T.), acceptă această definiție ca o ușoară modificare în sensul includerii în rândul turiștilor a elevilor și studenților care locuiesc temporar în străinătate. De asemenea, în 1953, este definit și conceptul de vizitator internațional.

Conferința Națiunilor Unite asupra turismului și călătoriilor internaționale de la Roma (1963) a recunoscut utilizarea termenului de vizitator pentru a desemna „orice persoană care vizitează o țară, alta decât cea în care se află reședința sa obișnuită, pentru orice alt motiv decât desfășurarea unei activități remunerate în țara pe care o vizitează”. Această definiție acoperă două categorii de vizitatori:

a) turiști – vizitatori temporari care stau cel puțin 24 de ore în țara vizitată și ale căror motive de călătorie pot fi grupate în: loisir, afaceri, familie, misiuni și reuniuni;

b) excursioniști – vizitatori temporari ce călătoresc pentru propria plăcere și stau mai puțin de 24 de ore în țara vizitată.

De asemenea, a fost definit și conceptul de călător (turistul) în tranzit: orice persoană care traversează o țară, chiar dacă rămâne mai mult de 24 de ore, cu condiția ca opririle să fie de scurtă durată și/sau să aibă alte scopuri decât cele turistice.

Aceste definiții au fost aprobate și aplicate începând cu 1968.

Inconveniența acestor definiții constă în ignorarea circulației turiștilor interni, explicabilă într-o oarecare măsură prin dificultățile de separare și evaluare a acesteia.

Totuși, prin similitudine cu turistul internațional, turistul intern este considerat „acea persoană care vizitează un loc, altul decât acela unde își are domiciliul obișnuit, în interiorul țării sale de reședință, pentru orice alt motiv decât acela de a exercita o activitate remunerată, efectuând un sejur de cel puțin 24 de ore”.

Conferința de la Roma și Sesiunea a XV-a a Comisiei de Statistică O.N.U. (1968) au fost momente de referință în definirea conceptelor de turist sau turism. Totuși în prezent se întâlnesc diferențe de abordare a acestor concepte de la țară la țară, diferențe ce apar datorită adaptării conținutului general la condițiile specifice fiecărei țări.

1.1.1. Abordări contemporane

Potrivit noilor precizări internaționale, turismul se referă la activitățile desfășurate de persoane, pe durata călătoriilor și sejururilor, în locuri situate în afara reședinței obișnuite, pentru o perioadă consecutivă ce nu depășește un an, cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive.

Corespunzător accepțiunii prezentate, pot fi identificate formele principale ale turismului și anume:

a) turism intern (domestic tourism): turiștii rezidenți ai unei țări care călătoresc numai în interiorul granițelor ei;

b) turism receptor (inbound tourism) : turiștii care intră într-o țară, alta decât țara lor de origine, în scopul petrecerii vacanței sau în scop de afaceri (sosirile de turiști din alte țări pentru petrecerea vacanței în țara primitoare);

c) turism emițător (outbound tourism): persoanele rezidente ale unei țări ce efectuează o călătorie în scop turistic sau de afaceri în altă țară (plecările turiștilor autohtoni peste granițe).

Aceste trei forme de bază ale turismului pot fi combinate în variante diferite, putându-se desprinde următoarele categorii de turism:

turism interior, formă ce grupează turismul intern și turismul receptor;

turism național constituit din turismul intern și turismul emițător:

turism internațional alcătuit din turismul receptor și turismul emițător;

În ceea ce privește turistul acesta este reprezentat de „orice persoană care se deplasează spre un loc situat în afara reședinței sale obișnuite, pentru o perioadă mai mică de 12 luni și ale cărei motive principale de călătorie sunt altele, decât exercitarea unei activități remunerate în locul vizitat”.

Sunt menționate în acest context trei criterii esențiale pentru a distinge vizitatorii (în sensul de turiști) de alte categorii de călători și pentru a elimina ambiguitățile generate de unii termeni. Potrivit acestor criterii:

voiajul trebuie efectuat într-un loc situat în afara reședinței obișnuite,

ceea ce exclude călătoriile mai mult sau mai puțin regulate între domiciliul și locul de muncă sau de studii;

sejurul nu poate depăși 12 luni consecutive, peste acest prag vizitatorul

având din punct de vedere statistic statutul de rezident;

motivul principal al călătoriei trebuie să fie altul decât exercitarea unei

activități remunerate, la locul vizitat, ceea ce exclude migrația legată de locul de muncă.

Vizitatorii sunt grupați, după rezidență în:

vizitatori internaționali și

vizitatori interni.

În funcție de durata călătoriei, vizitatorii se împart în:

turiști (durata călătoriei este mai mare de 24 de ore, cu cel puțin o

înnoptare);

excursioniști (durata călătoriei este mai mică de 24 de ore și fără

înnoptare).

Unii autori propun și noțiunea de vacanțier – pentru cei care realizează o călătorie de cel puțin patru zile, făcându-se astfel o demarcație între turismul de week-end și turismul de vacanță.

Referitor la motivele călătoriei este necesară identificarea acestora în vederea evaluării comportamentului de consum și cheltuielilor vizitatorilor. Sunt precizate și structurate pe grupe și subgrupe principalele mobiluri ale călătoriilor turistice și anume:

– loisir, recreere și vacanță;

– vizite la rude și prieteni;

– afaceri și motive profesionale;

– tratament medical;

– religie/pelerinaje;

– alte motive.

Un concept modern, utilizat pentru identificarea tipului ideal de turist este acela de turist nou. Acesta prezintă următoarele caracteristici:

a) dorința de a fi cât mai independent în locuința aleasă pentru a-și petrece vacanța;

b) o experiență bogată în domeniul călătoriei;

c) mai multe cunoștințe despre mediul înconjurător și problemele lui;

d) o mare flexibilitate în aranjamentele turistice;

e) mai multă grijă pentru sănătate;

f) mai multă sensibilitate față de calitatea serviciilor.

Firmele cu profil turistic identifică acești „turiști noi” într-o nișă de piață cu pretenții mari.

Ansamblu al proceselor și relațiilor generate de satisfacerea nevoilor de consum ale călătorilor, turismul prezintă trăsăturile unui domeniu distinct de activitate constituindu-se într-o ramură a economiei naționale. Prin specificul ei, această ramură se integrează în sfera sectorului terțiar. Această apartenență este susținută de conținutul și caracteristicile sale, precum și de comportamentul economic pe care îl manifestă.

Astfel, în ceea ce privește conținutul, turismul cuprinde în sfera sa de acțiune o serie de activități de natura serviciilor și anume: furnizarea de informații, comercializarea de vacanțe, efectuarea unor prestații (transport, cazare, alimentație, agrement, tratament, etc.). De asemenea, trăsăturile acestor activități, luate individual sau în totalitatea lor, exprimate prin nematerialitate, intangibilitate, eterogenitate, consum mare de muncă vie, etc. sau dinamismul și diversificarea lor permanentă, ca forme de materializare a comportamentului economic, sunt comune tuturor ramurilor componente ale sectorului terțiar.

Totodată, diversitatea activităților ce dau conținut prestației turistice, ca și prezența unora dintre ele în structura altor ramuri ale economiei, indiferent din ce sector face parte.

În călătoriile lor, turiștii consumă o serie de bunuri și servicii; acestea sunt produse, de regulă, de industrii/ramuri ale economiei, legate mai mult sau mai puțin de turism. Corespunzător acestei realități, în structurile (clasificările) consacrate ale ramurilor economiei sau ale produselor și serviciilor, nu se regăsește o industrie a turismului. Și totuși, este frecvent utilizat și chiar definit.

Industria turistică reprezintă totalitatea activităților economice desfășurate de firmele sectorului de stat sau privat, care colaborează pentru furnizarea produsului turistic.

În funcție de elementele componente ale produsului turistic, ea se divide în:

– industria călătoriilor;

– industria hotelieră;

– industria de alimentație;

– industria de loisir.

De remarcat caracterul complex al industriei turistice și interferența acesteia cu alte domenii ale economiei, fapt ce mărește dificultatea evaluării cu exactitate a dimensiunilor și aportului economic ale acesteia. În același timp, datorită complexității și naturii sale specifice, industria turistică nu poate fi totdeauna și suficient definită în termeni de bunuri și servicii oferite ci, mai degrabă, în tipuri de consumatori și timp lucrat. Deseori, când cumpără o vacanță, turistul cumpără nu numai o colecție de servicii, ci și o anumită imagine, utilizarea unui mediu, etc.

1.2. Contribuția turismului la dezvoltarea economico-socială

Cercetările întreprinse asupra rolului turismului au evidențiat faptul că are „…un impact considerabil asupra economiilor societăților și culturilor diferitelor țări de referință”. Acțiunea sa se manifestă pe o multitudine de planuri, de la stimularea dezvoltării economice la perfecționarea structurii sociale, de la valorificarea superioară a resurselor la îmbunătățirea condițiilor de viață. Evident, aportul turismului în viața economică și socială, intensitatea acțiunilor sale diferă de la o țară la alta, în funcție de nivelul său de dezvoltare și de politica promovată față de el.

Deși marea majoritate a specialiștilor apreciază că turismul exercită influențe pozitive și că el trebuie încurajat chiar dacă uneori are și consecințe nefavorabile, sunt și experți care consideră că acesta – și în mod deosebit, turismul internațional – produce mai multe efecte sociale și culturale dăunătoare decât alte tipuri de dezvoltare economică; în acest context, se vorbește chiar de ”neocolonialismul spațiului”, exprimat de exploatarea, în interesul lor, de către țările industrializate, emițătoare, a resurselor turistice din țările receptoare, în curs de dezvoltare, ceea ce reclamă, în opinia celor în cauză o revizuire radicală a termenilor în care se realizează schimburile economice.

Cu toate acestea, turismul joacă un rol important în viața economică și socială a statelor lumii, suscitând interesul pentru identificarea incidențelor și aprecierea rezultatelor sale.

Privit în corelație cu ansamblul economiei naționale, turismul acționează ca un element dinamizator al sistemului economic global. Desfășurarea turismului presupune o cerere specifică de bunuri și servicii, cerere ce antrenează o creștere în sfera producției acestora. Totodată, cererea turistică determină o adaptare a ofertei ce se materializează, între altele, în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector și, indirect, în stimularea producției ramurilor participante la: construirea și echiparea spațiilor de cazare și alimentație, modernizarea rețelei de drumuri, realizarea mijloacelor de transport, de instalații pentru agrement etc.

Prin dezvoltarea turismului se obține, așadar, un semnificativ spor de producție în țările cu tradiție turistică – Spania, Franța, Elveția, SUA, Canada, Grecia – participarea turismului la crearea PIB este de 5-10%, proporție comparabilă cu aportul unor ramuri de bază, ca agricultura sau industria automobilelor.

Turismul este nu numai creator de PIB, ci are și o contribuție importantă la realizarea valorii adăugate. Prin specificul său turismul participă la crearea valorii adăugate într-o proporție superioară ramurilor apropriate din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare.

În același timp, producția turistică are și un important efect de antrenare, de stimulare a producției în alte domenii, decurgând din caracterul de interferență al acestei ramuri. În acest sens, studii elaborate au evidențiat că activitatea unor ramuri este determinată în mare parte de nevoile consumului.

Turismul apare ca mijloc de diversificare a structurii economiei, prin crearea unor activități (ramuri) proprii acestuia: industria agrementului, transportul pe cablu, agențiile de voiaj, producția de artizanat sau dezvoltarea la noi dimensiuni a unora dintre cele existente (agricultura, industria alimentară, construcții, transporturi, servicii culturale).

Dezvoltarea turismului exercită influență pozitivă și asupra utilizării forței de muncă, în sensul creării de noi locuri de muncă. În țările cu activitate turistică dezvoltată, numărul celor ocupați în turism reprezintă circa 5% din totalul populației active. Pe lângă influența asupra gradului de ocupare, turismul are efecte benefice și asupra nivelului de calificare și instruire a forței de muncă, lucrătorul din turism trebuind să aibă un orizont cultural-științific larg, să cunoască limbi străine de circulație, să fie un bun psiholog, să știe să recomande un produs turistic, să stimuleze cererea. De asemenea, expansiunea turismului determină apariția de noi profesii și, asociat acesteia, influențează procesul formativ al specialiștilor pentru acest sector.

Turismul este o activitate complexă, capabil să determine mutații și în dezvoltarea în profil teritorial; din acest unghi, el este considerat o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale, privite la scară mondială. Pe lângă incidențele asupra economiei regiunilor și zonelor turistice, rezultate din atragerea lor în circuitul de valori, dezvoltarea turismului are consecințe asupra geografiei acestora, asupra urbanizării și construcției de locuințe, amenajări de drumuri, realizării de servicii publice, etc. El favorizează, de asemenea, utilizarea pe plan local a diferitelor resurse, a disponibilităților de forță de muncă. Tot aici, trebuie menționată și vocația ecologică a turismului. În strategia dezvoltării turistice se impun măsuri de protejare a mediului, a valorilor fundamentale ale existenței umane: peisaj, apă, aer, floră, faună ș.a.

Pe plan social, turismul se manifestă ca mijloc de educare, de ridicare a nivelului de instruire, cultură și civilizație al oamenilor. Prin stimularea schimbului de valori, dezvoltarea turismului facilitează îmbogățirea orizontului cultural, informațional atât pentru turiști cât și pentru populația locală, contribuind la formarea lor intelectuală. Turismul se caracterizează astăzi și printr-o largă penetrare în rândul tuturor categoriilor sociale, transformându-se într-un fenomen de masă, cu profunde semnificații umane. El crează condiții de accesibilitate la valorile culturale ale civilizației pentru un număr sporit de oameni.

Turismul are, de asemenea, un rol deosebit în utilizarea timpului liber al populației; el reprezintă, de altfel, una din principalele destinații ale timpului liber la sfârșitul săptămânii sau al vacanței. În condițiile unu timp liber în continuă creștere, petrecerea acestuia în afara localităților de reședință, respectiv, practicarea turismului, constituie una din modalitățile eficiente de cheltuire a lui. Se asigură astfel recreerea, destinderea, dar și refacerea potențialului de muncă – prin odihnă, mișcare, tratamente balneo-medicale – influențând activ procesul de menținere a sănătății fizice și psihice a omului contemporan.

1.3. Factorii activității turistice

1.3.1. Factorii evoluției activității turistice

Creșterea spectaculoasă a circulației turistice, dublată de diversificarea și amplificarea implicațiilor sale, evidențiază receptivitatea turismului la dinamica socială, evoluția lui sub incidența unui complex de factori. Diferiți ca natură și rol, acești factori participă în proporții diferite la determinarea fenomenului turistic. Influența lui variază nu numai în funcție de conținutul specific al acestora, ci și în raport cu momentul și locul acțiunii. Mai mult, intercondiționarea lor reciprocă și simultaneitatea acțiunii lor potențiază efectul final, făcând dificilă descifrarea aportului fiecăruia.

În literatura de specialitate există numeroase referiri la problema cauzelor dezvoltării turismului, precum și încercări de clasificare a factorilor de influență și

de cuantificare a mărimii și sensului acțiunii lor.

Una dintre cele mai importante și cuprinzătoare clasificări, întrebuințează drept criteriu natura social-economică. Sub acest aspect sunt identificați factorii:

economici: veniturile populației și modificările acestora, oferta turistică,

prețurile și tarifele produselor turistice;

tehnici: performanțele mijloacelor de transport, dotările tehnice ale

unităților hoteliere, de alimentație sau agenților (de ex., conectarea la un sistem de rezervare computerizată, la internet etc.), tehnologiile în construcții, etc.

sociali: urbanizarea, timpul liber, moda;

demografici: evoluția cantitativă a populației, structura pe vârste și

categorii socio-profesionale, modificarea duratei medii a vieții;

psihologici, educativi și de civilizație: nivel de instruire, interes pentru

cultură, dorința de cunoaștere, caracterul și temperamentul individual;

naturali: așezarea geografică, poziția față de principalele căi de

comunicație, relieful, clima etc.;

organizatorici și politici: formalități la frontieră, priorități sau facilități în

turismul organizat, regimul vizelor, diversitatea tipologică a aranjamentelor, conflicte sociale, etnice, religioase.

După durata în timp a acțiunii lor, se disting:

factori de influență permanentă: creșterea timpului liber, modificarea

veniturilor, modificarea cantitativă și structurală a populației, etc.;

factori sezonieri: succesiunea anotimpurilor, structura anului

școlar/universitar, activitatea în agricultură;

factori conjuncturali: crizele economice, instabilitatea politică,

confruntări armate, catastrofe naturale, condiții meteorologice, etc.

După importanța lor în influențarea fenomenului turistic, factorii pot fi clasificați în:

primari: oferta, veniturile, timpul liber, mișcarea populației;

secundari: climatul internațional, facilități de viză sau de natură

organizatorică, varietatea serviciilor suplimentare etc.

O altă grupare divide factorii ce influențează dezvoltarea turismului, în funcție de direcția de acțiune:

exogeni: respectiv elementele de ordin general care stimulează global,

autonom, din afara acestui domeniu, dezvoltarea turismului, cum ar fi evoluția demografică, creșterea veniturilor, sporirea mobilității populației ca rezultat al motorizării, etc.

endogeni: respectiv cei care se referă la modificările din conținutul

activității turismului, din interiorul acestui domeniu, cum ar fi: diversificarea gamei serviciilor oferite, lansarea de noi produse turistice, creșterea calității serviciilor prestate pentru turiști, ridicarea nivelului de pregătire a personalului turistic etc.

Factorii care determină evoluția turismului pot fi structurați și în raport cu orientarea influenței lor asupra celor două laturi corelative ale pieței, existând din acest punct de vedere două categorii:

factori ai cererii turistice: timp liber, dinamica populației, urbanizare,

venituri, etc.;

factori ai ofertei: costul prestațiilor oferite, diversitatea și calitatea

serviciilor, condițiile naturale, baza materială etc.;

factori ai confruntării cerere-ofertă: calitatea infrastructurii, distribuția

agențiilor de voiaj, sistemul legislativ, circulația monetară.

Abordarea structurală a factorilor care determină evoluția turismului, față de cele menționate anterior, poate fi completată și cu alte elemente. Totodată, pot fi utilizate și alte modalități de grupare a acestora în funcție de obiectivul urmărit în analize. Cele câteva grupări ale factorilor invocați, enumerate mai sus, încearcă doar să sublinieze numărul mare al variabilelor fenomenului turistic și diversitatea sensurilor de acțiune asupra acestuia.

1.3.2. Factorii restrictivi ai activității turistice

Constrângerile reprezintă acei factori-cauză ce ridică obstacole pe drumul atingerii scopurilor. Diverși factori de ordin administrativ , sanitar, politic, economic sau naturali pot frâna sau chiar întrerupe atracția pentru o destinație. Profesioniștii turismului trebuie să țină seama de actualitatea națională și internațională din acest punct de vedere.

Este de dorit să avem resurse nelimitate de distracție psihică, profituri și impacturi locale. Dar aceasta nu este posibilă întrucât ceva tot timpul ți se pune în cale. Turismul trebuie să facă față unui număr mare de constrângeri. Pentru a putea face o analiză a relațiilor ce apar, din acest punct de vedere, și pentru a orienta activitatea din turism în direcțiile cele mai avantajoase ale acesteia va fi necesar să cunoaștem constrângerile.

Cererea. Fiecare firmă care furnizează bunuri substanțiale și servicii turistice este constrânsă de cererea clienților săi, care leagă cantitatea cumpărată de preț, bogății și venit. Turistul și partenerul său se vor găsi într-o relație directă. De aceea, privind turismul ca un fenomen mondial, doi factori economici joacă un rol primordial: paritatea monetară și costul vieții.

Costul vieții pentru un turist depinde de paritatea monetară dar în măsură direct proporțională de datele economice ale propriei țări.

Oferta de resurse atractive. Una din cele mai importante constrângeri, cu care se confruntă industria turistică ca întreg, este caracterul limitat cantitativ al resurselor disponibile pentru distracția turistică. Acest aspect este și mai evident când este luată în considerare distribuția geografică a destinațiilor turistice. Anumite zone sunt, pur și simplu, atracții mai bune pentru turiști decât altele.

Constrângeri tehnice și de mediu. Acestea sunt legate, de obicei, de un anume loc sau situație și implică aspecte de tipul relațiilor dintre, spre exemplu: numărul peștilor și cel al pescarilor, numărul oamenilor care se pot deplasa într-o zonă fără ai cauza daune inacceptabile etc.

Constrângeri de timp. Timpul de vacanță disponibil limitează posibilitățile turiștilor. Durata sezonului turistic influențează profitabilitatea afacerilor spre turism și impactul cheltuielilor turistice asupra economiei locale.

Indivizibilități. În turism este necesar mult timp pentru negocieri și decizii de tipul „totul sau nimic”. Și aceasta pentru că: nu este posibil să zboare sau să circule doar o jumătate de avion sau autocar, chiar dacă locurile sunt ocupate numai pe jumătate; nu este profitabil să clădești un hotel sub o anumită mărime; o șosea nu poate fi construită doar pe jumătate, ci pe toată lungimea sa, de la un capăt la celălalt.

Constrângeri administrative și sanitare. Toate formalitățile, să fie administrative, vamale sau sanitare, sunt detaliate pentru fiecare țară în Travel Information Manual și accesibile pentru sistemele informatice ale companiilor aeriene din lumea întreagă. Dar, obligația de a prezenta un act de identitate în fața vameșului, în scopul verificării dreptului de trecere a frontierei, nu este agreată cu ușurință de orice individ în calitate de turist. De asemenea, necesitatea de a se vaccina poate descuraja anumite vocații de voiajor.

Constrângeri politice și sociale: ideologii și conflicte armate. Anumite țări, în deceniile anterioare, au naționalizat turismul receptor și au creat agenții de stat. Călătoriile organizate sunt deci obligatorii și relevă monopolul agențiilor naționale. Instabilitatea internă într-o țară sau angajarea sa într-un conflict internațional compromit evident desfășurarea oricărei activități turistice. În plus, catastrofele naturale (de exemplu: tsunami din 26 decembrie 2004) pot priva o regiune sau țara de turiști.

Constrângeri de primire: turistul și confortul său. Existența unor standarde inferioare ale infrastructurii de acces (piste de aeroport prea scurte pentru avioanele mare, de exemplu), insuficiența mijloacelor de cazare, absența hotelurilor cu peste 10 camere, condițiile meteorologice dificile sau lipsa atracțiilor naturale sau culturale, compromit evident dezvoltarea oricărei activități turistice.

Constrângeri auto-impuse. Acest tip de constrângeri provine din nevoia de conciliere a conflictelor vizând scopurile. Conflictele pot apărea în interiorul firmei sau între firme, agenții guvernamentale și așa mai departe, care încearcă să dezvolte o anumită bază.

Lipsa de cunoștințe și informații. Multe activități sunt limitate din cauza faptului că se cunoaște puțin despre situațiile particulare noi ce intervin pe parcursul existenței firmelor turistice. Oamenii de afaceri sunt obișnuiți să trăiască cu o anumită doză de nesiguranță, dar există, inevitabil, limite în riscul pe care sunt dispuși să și-l asume. Tot așa influențează ignoranța și operațiunile guvernamentale întreprinse în domeniul activității turistice.

Limite ale resurselor de susținere. În activitatea practică a unui agent economic există permanent limite în volumul disponibilităților bănești, capitalul social, talentul managerial, specialiști de care poate dispune, cantitatea materialelor de construcție etc. Acestea, la rândul lor limitează șansele de amplificare și furnizare a experienței turistice, ratează ocaziile realizării de profit sau de dezvoltare a atracțiilor locale.

De multe ori aceste constrângeri individuale interacționează, creând constrângeri compuse asupra activităților.

Capitolul 2.

Turismul balnear în județul Bihor și la nivelul județului Bihor

2.1. Repere istorice și geografice referitoare la județul Bihor.

Fig. 3.1. Stema județului Bihor

Județul Bihor, situat în partea de nord-vest a României, este străbătut de râurile Barcău, Crișul Repede și Crișul Negru, care curg de la est spre vest. Suprafața județului, de 7.535 km2, este destul de întinsă în comparație cu suprafața altor județe, iar populația se ridică la 634.854 de locuitori, cifre ce reprezintă 2,94% și respectiv 3% din teritoriul și populația întregii țări. Densitatea populației este de 84,0 loc./km2. Reședința județului se află în municipiul Oradea.

Fig. 3.2. Harta județului Bihor

Relieful este variat, fiind dispus în trepte ce coboară de la est la vest, dinspre culmile Munților Apuseni spre Câmpia de Vest. În est, pe teritoriul județului, se găsesc culmile înalte, vestice, ale Munților Bihorului ce saltă peste 1.800 m și masivele Codru-Moma, Pădurea Craiului și Plopiș (Șes) – de înălțimi mai mici (500-1.000 m) – ce completează ca o treaptă mult mai joasă silueta înaltă a Bihorului. Aceste culmi mai coborâte, ce pătrund ca niște tentacule spre vest, sunt despărțite între ele de depresiunile Beiușului, pe Crișul Negru, și Vad-Borod, pe Crișul Repede. Dealurile piemontane fac trecerea spre treapta cea mai joasă, spre Câmpia de Vest (Câmpia Crișurilor, în sud și Câmpia Barcăului, în nord).

Clima continental-moderată se află sub influența maselor de aer vestice, mai umede și mai răcoroase. Temperatura medie anuală variază între 6° și 10,5°C, iar cantitățile precipitațiilor căzute, cresc de la vest spre est, fiind cuprinse între 500 si 1.200 mm.

Rețeaua hidrografică, formată de Crișul Repede, Crișul Negru, Barcău și afluenții lor, prezintă mari variații de nivel, fapt ce a impus regularizarea cursurilor.

Bogățiile naturale ale subsolului sunt reprezentate prin resursele de lignit (Popești, Borumlaca, Vărzari, Suplacu de Barcău, Oșorhei), bauxită (Munții Pădurea Craiului), nisipuri bituminoase (Derna, Tătăruș), petrol (Suplacu de Barcău), argile refractare (Balnaca, Șuncuiuș), marmură (Băița, Chișcău), bentonita (Vadu Crișului), precum și prin izvoare cu ape geotermale (lângă Oradea – Băile Felix și Băile 1 Mai, Mădăraș, Răbăgani și Tamașeu) și ape minerale (Tinca și Stâna de Vale). Resursele solului le formează întinsele suprafețe ocupate de păduri (cer, gorun, gârnița, fag, brad, molid), pășuni și fânețe naturale.

Economia județului se caracterizează printr-o dezvoltare continuă a tuturor ramurilor. În producția industrială, concentrată îndeosebi în municipiul Oradea, ponderea cea mai ridicată o au ramurile industriei ușoare (blănărie, încălțăminte și confecții), alimentară, urmate de industria energetică și construcții de mașini, metalurgia neferoasă – inclusiv extracția, industria chimică, exploatarea și prelucrarea lemnului (Oradea, Beiuș). Bine dezvoltată este și industria materialelor de construcții și a sticlei, în special în zona Aleșd.

Agricultura – intensivă și multilaterală – deține un rol important în economia județului, ocupând 483.581 ha teren agricol, din care 3/4 este teren arabil. Cernoziomul din vestul țării a favorizat cultura cerealelor, județul Bihor situându-se, în cadrul țării, pe primele locuri în producția acestora. Dintre cereale se cultivă mai ales grâul și porumbul, iar dintre plantele tehnice, floarea soarelui, sfecla de zahăr și cartoful.

Creșterea animalelor (bovine, porcine, ovine) are o pondere însemnata în agricultura județului, atât datorită întinselor suprafețe de pășuni și fânețe, cât și tradiției locuitorilor în acest domeniu.

Din punct de vedere administrativ, județul Bihor are o rețea densă de așezări, cuprinzând zece orașe, din care patru municipii (Oradea fiind reședința de județ), cu 21 de localități componente, 90 de comune, din care trei suburbane și 435 de sate. Cel mai important centru economic și social-cultural al județului și unul dintre marile orașe ale țării este Oradea cu 173.621 de locuitori. Celelalte orașe, centre social-culturale (Salonta, Marghita, Beiuș, Aleșd, Ștei, Vașcău, Nucet) au sub 20.000 de locuitori fiecare.

Prezența unor obiective turistice importante, precum și existența unor monumente istorice sau de artă populară au contribuit la dezvoltarea turismului și pe aceste meleaguri.

Județul Bihor, prin frumusețea și originalitatea peisajului natural, prin monumentele istorice și prin elementele etnografice, oferă turiștilor variate și bogate posibilități de recreere și instruire.

Accesul la frumusețile naturale ale județului este facilitat de existența unor artere de circulație bine întreținute, precum și a unor cabane în care drumețul poate găsi loc de odihnă.

Din punct de vedere turistic deosebim în județ o serie de zone amenajate, înzestrate cu căi de comunicații, cabane, marcaje etc., pe lângă care mai există o sumedenie de zone de interes turistic, ale căror frumuseți reclamă intrarea lor neîntârziată în circuitul turistic al țării.

Cultural. Județul Bihor este, din punct de vedere cultural, un punct de reper în peisajul multicolor al viețuirii pe aceste meleaguri. Particularitățile specifice acestei zone sunt datorate în special așezării sale geografice, fiind zona cu cele mai multe și mai dense tranzitări în și dinspre Europa.

Populația județului este larg reprezentată de toate etniile, iar acest fapt se evidențiază prin împrumut în comunicare, educație, obiceiuri și tradiții. Principalele atuuri ale acestui mix etno-cultural sunt benefice pentru întreaga comunitate, polarizând viața socială în jurul valorilor locale indiferent de proveniență.

Repartizarea populației pe teritoriul județului permite identificarea unor comunități specifice urbane și rurale, însă delimitarea lor este din ce în ce mai dificilă în contextul accesului larg la informație și resurse, la educație și cultură. Pe întreg județul există moduri diverse de manifestare culturală, de la târguri și expoziții, la forme de învățământ elevate până la cel mai înalt nivel și instituții culturale de marcă. Toate au contribuit și contribuie din plin la menținerea și dezvoltarea pe plan regional a unui creuzet al creației naționale. Acest lucru polarizează și atrage forța de muncă generând prosperitate și confort membrilor comunității, înlesnind ascensiunea pe spirala creației.

Tabel 3.1.

Evoluția populației din județul Bihor

Sursa: http://www.cjbihor.ro/

Fig. 3.3. Numărul total de locuitori ai județului în cei 4 ani de referință

Următoarele grupuri etnice compuneau populația județului Bihor, în anul 2015:

Fig. 3.4. Ponderea etniilor în totalul populației județului Bihor, în anul 2006

Restul etniilor nu depășesc procentul de 1 % din totalul populației județului Bihor, acestea fiind: Germanii, Evreii, Ucrainienii, Grecii, Rușii, Bulgarii, Polonezii și Turcii.

Învățământul de stat este organizat pe trepte gimnaziale, școli profesionale, licee de profil și universități. Alături de acestea, puzderia de asociații profesionale, societăți comerciale cu profil educațional-formativ precum și spațiul propice organizării unor simpozioane sau întruniri fac ca zona geografică să fie foarte bine garnisită educațional. Specialiștii formați găsesc cu relativă ușurință posibilități de valorificare a potențialului lor creativ în același spațiu, generic numit Crișana.

Teatrele, muzeele, bibliotecile sunt prezente în cotidian făcând parte din întregul cultural zonal cu prisosință. Ochii, mintea și spiritul se hrănesc din acest coș al abundenței culturale, conturând oameni și fapte demne de aceste plaiuri. Eroii cotidieni, cetățenii, în devenirea lor ca personalități întorc prinosul de recunoștință, prin rugă și pioșenie în lăcașele de cult, acestui sfânt șirag de perle-litere: B-I-H-O-R. Adică: BIHOR- marcă înregistrată.

2.2. Stațiuni balneare românești

Stațiunile balneare de mare interes turistic cu indice de atractivitate între 3.00 și 2.00, sunt grupate în tabelul nr. 3.2.1. Cele cu un indice de atractivitate favorabil cu valori între 1.99 și 1.50 sunt grupate în tabelul nr. 3.2.2

Tabel 3.2

Ierarhizarea stațiunilor în plan general și după gradul de dotare.

Sursa: Adaptarea ofertei balneoturistice românești la cerințele pieței internaționale, I.C.T., Ministerul Turismului, București, 2006.

Tabel 3.3.

Ierarhizarea stațiunilor după gradul de atractivitate

Sursa: Adaptarea ofertei balneoturistice românești la cerințele pieței internaționale, I.C.T., Ministerul Turismului, București, 2006.

1. Băile Olănești

Figura 3.5. Privire de ansamblu a stațiunii Băile Olănești

Stațiunea Băile Olănești, perlă a stațiunilor vâlcene este situată în N – E Olteniei, județul Vâlcea în depresiunea Getică de la poalele Carpaților Meridionali la o distanță de 18 km de Rm. Vâlcea la o altitudine de 450 m într-o zonă colinară cu păduri de foioase, având un climat sedativ de cruțare și bogate resurse hidrominerale.

Zestrea stațiunii Băile Olănești constă în îmbinarea în mod armonios a mai multor factori naturali de cură, și anume: factorul climatic, relieful variat și peisagistica și factorul hidromineral. Bioclimatul sedativ – indiferent (de cruțare) este benefic, atât pentru vârstnici, cât și pentru cei cu tare organice (bolnavi).

Factorul hidromineral constă în cele peste 35 de surse hidrominerale (30 izvoare și 5 sonde), acestea dând posibilitatea tratării la Olănești a unei palete largi de afecțiuni.

Caracteristicile fizico – chimice a surselor hidrominerale din stațiune o dă prezența hidrogenului sulfurat, atribuind acestor izvoare calitatea de ape sulfuroase mixte cu o mineralizare foarte variată: oligominerale, hipotone, izotone, hipertone, mezotermale.

Primele informații despre apele minerale de la Olănești datează din 1760, fiind analizate în anii 1829 – 1830, ele fiind cunoscute pentru calitățile lor deosebite și pe plan internațional cu ocazia participării în anul 1873, la Expoziția Internațională de la Viena unde au fost medaliate cu aur, eficacitatea lor terapeutică fiind caracterizată ca egală sau superioară efectelor apelor din stațiuni climaterice europene cu renume: Hall, Vitell, Baden – Baden, Wiesbaden, Evian, Karlowy – Warry, Contrexville.

Apele minerale de Olănești sunt sulfuroase, clorurate, slab iodurate, bromurate, sodice, calcice, magneziene, unele oligominerale (izv. nr. 11, 12, 24), altele hipotone (izv. nr. 3, 5, 8, 9, 10, 14, 19) sau izotone (izv. nr.7, 15), provenite din izvoare naturale sunt recomandate în cura internă.

Apele minerale hipertone: sulfuroase, clorurate, sodice provenite din foraje, sunt recomandate în cura externă.

Afecțiunile ce pot fi tratate la Băile Olănești sunt:

• afecțiuni digestive: esofagite, gastrite cronice hipoacide și hiperacide, duodenite cronice, ulcer cronic, enterocolopatii cronice nespecifice, stomac operat;

• afecțiuni renale și ale căilor urinare : litiază renală neoperată sau operată, litiaza căilor urinare, pielonefrită cronică, glomerulonefrită cronică, cistită cronică;

• afecțiuni cronice ale ficatului și căilor biliare: dischinezie biliară, colecistită cronică necalculoasă sau calculoasă (cu calculi nemobilizabili), tulburări după ficat operat (colecistoctemie), hepatită cronică stabilizată, pancreatită cronică;

• afecțiuni respiratorii: rinosinuzite cronice alergice, bronșită cronică astmatiformă, astm bronșic alergic, noxe profesionale, stări după pneumopatii microbiene netuberculoase sau virolice, bronșite cronice, traheobronșite cronice, bronsectazie;

• afecțiuni metabolice și de nutriție: diabet zaharat, dislipidemii, hiperuricemii, gută, obezitate;

• afecțiuni dermatologice: psoriazis, ihtioze incipiente, keratodermii, eczeme cronice, neurodermite, dermatite seboreice, acnee, piodermite;

• afecțiuni alergice: de diferite etiologii (alimentare, medicamentoase bacteriologice) și cu manifestări diferite (respiratorii, digestive, cutanate: urticarii cronice, prurituri, dermite alergice de contact, eczeme profesionale);

• boli profesionale (intoxicații cu metale grele: Pb, Hg, As);

• afecțiuni cardiovasculare: hipertensiune arterială stadiul 1 si stadiul ½, arteropatii periferice;

• afecțiuni asociate: afecțiuni reumatismale degenerative, afecțiuni reumatismale abarticulare, stări posttraumatice, osteoporoză, boli ale sistemului nervos periferic, pareze, paralizii, nevroză astenică;

• afecțiuni endocrine;

• afecțiuni ginecologice cronice.

Trasee turistice:

Olănești – Valea Olănești – Muntele Stogu – Cantonul Cheia;

Olănești – Valea Olănești – Comanca – Muchia Gropile – Munchia

Câinelui – Dosul Pământului – Lotrișor;

Olănești – Mănăstirea Frăsinei – Fruntea lui Dat – Dosul Pământului

– Lacul Doamnei – Lotrișor;

Olănești – Cantonul Cheia – Curmătura Comarnicelor – Pârâul de

Piatră – Muntele de Piatră;

Olănești – Cantonul Cheia – Curmătura Comarnicelor – Pârâul de

Piatră – Muntele de Piatră – Vârful Piatra;

Olănești – Schitul Iezer – Schitul Pahomine – Schitul Pătrunsa;

Olănești – Cantonul Cheia – Munții Căpățânii.

2. Stațiunea Băile Govora

Figura 3.6. Centrul stațiunii Băile Govora

Băile Govora (simplu Govora) este un oraș-stațiune așezat în nord-estul

județului Vâlcea, la o distanță de 20 km de Rm. Vâlcea situat în depresiunea subcarpatică Govora, înconjurată de dealuri acoperite cu păduri de stejari și pini.

Climatul este cel continental moderat cu mici influente mediteraneene: veri răcoroase (temperatura medie a lunii iulie este de 19°C) și ierni plăcute (temperatura medie în ianuarie este de -3°C). Precipitațiile sunt moderate (800 mm anual).

Parcul balnear, proiectat de arhitectul peisagist Emil Pinard, este unic prin arhitectura sa specifică începutului secolului al XX-lea. Ecosistemul său care reunește specii indigene de foioase, unele caracteristice arealului montan și specii exotice care conviețuiesc într-o armonie desăvârșită întăresc senzația de unicitate și grandoare.

Govora este o stațiune de importanță națională deschisă în toate anotimpurile, renumită pentru varietatea și caracterul terapeutic al proprietăților apelor bogate în clor, sodiu, iod, brom, sulf (pentru cure externe) și cele hipotonice bogate în magneziu, calciu, puțin sulf (pentru cure interne) cunoscute și utilizate încă din 1866. Apele termale și pe jumătate termale (clorosodice, bromoiodurate, sulfuroase ) se extrag de la adâncimi de peste 1000 m și au o mare concentrație (150gr/l) utilizându-se în curele externe.

Apele minerale din izvoare naturale, sulfuroase, bicarbonatate hipotonice de concentrație scăzută (1.7-2.5 gr/l) se utilizează în cure interne și inhalații aerosoli.

Nămolul mineral este extras din localitate și nămolul sapropelic fosil este adus de la Ocnele Mari, oraș ce se află tot în județul Vâlcea.

Afecțiuni ce pot fi tratate la Băile Govora:

• afecțiuni ORL (rinosinuzite cronice, sinuzite, amigdalite, streptococice, rinoferinfite, laringite, micoze orofaringiene);

• afecțiuni respiratorii (bronșită cronică, traheobronșită, emfizen pulmonar, astm bronșic alergic);

• afecțiuni reumatismale degenerative;

• afecțiuni reumatismale articulare (sechele, post-traumatice);

• afecțiuni neurologice periferice și centrale (pareze, sechele poliomelitice);

• afecțiuni asociate (ginecologice, endocrine, boli profesionale).

3. Stațiunea Slănic Prahova

Figura 3.7. Lacul ”Baia Baciului” din stațiunea Slănic Prahova

Slănic Prahova se află în centru României (în județul Prahova), situat pe râul Slănic, în zona de Curbură a Subcarpaților, la altitudinea de 413 m, la 45 km N de municipiul Ploiești (reședința județului Prahova) și cca. 100 km de București.Stațiune balneoclimaterică, centru al sării incluzând Muntele de Sare unic în lume și cea mai mare salină din Europa, oraș înconjurat de peisaje pitorești ce dispune de condiții de cazare și tratament la standarde moderne.

Frumusețea distinctă a cadrului natural limitrof, particularitățile climatului local determinate de așezarea în vatră a bazinului depresionar și nu departe de ultimele culmi montane și prezența unor obiective turistice remarcabile prin dimensiuni, dar și recunoscutele baze de tratament, pot face ca sejurul petrecut în stațiune să fie de neuitat.

Este o stațiune de o importanță națională, deschisă pe toată perioada anului cu un climat specific dealurilor împădurite.

Clima este caracterizată prin veri plăcute (temperatura medie în luna iulie este de 19,5°C) și ierni relativ blânde (temperatura medie în ianuarie este de -3,5°C).

Zona dispune de izvoare cu apă minerală ce conțin compuși ai calciului, clorului, sodiului, sulfului (utilizate încă din 1885, când stațiunea a început să se dezvolte) și lacurile (Baia Baciului, Baia Roșie, Baia Porcilor, Lacul Verde) cu concentrație mare de sare.

Afecțiuni ce pot fi tratate la Slănic Prahova:

afecțiuni reumatismale degenerative și diartritice (spondiloze cervicale,

dorsale și lombare, artroză, poliartroză, tendinită, tendimiozită, periartrită scapulohumerală);

afecțiuni posttraumatismale (după entorse, luxații și fracturi ale membrelor,

tratate prin metode chirurgicale și vindecate, după artroze);

afecțiuni ale sistemului nervos periferic (pareze ușoare, sechele vechi ale poliomelitei, urmări după polinevroze);

afecțiuni ginecologice (insuficiență ovariană, cervicită cronică, metrosalpingită cronică);

afecțiuni respiratorii (bronșită cronică și traheobronșită, astmul alergic);

afecțiuni vasculare (varice incipiente).

Trasee turistice:

Slănic – vf. Gorganul Mic – vf. Mare Bechet – vf. Poiana Lungă – Șaua Cordun

Valea Crasnei – Schiulești – Slănic

Slănic – Ștefești – Valea Varbilăului – Pârâul Bradului – Șaua Cordun – vf. Trifoiu –

Valea Crasnei – Schiulești – Slănic

Slănic – Ștefești – Valea Varbilăului – vf. Păltinet – Culmea Măciuca – Bertea

Ștefești – Slănic

Slănic – vf. Radila Mare – vf. Ulița – vf. Grohotiș – vf. Bobu Mare – vf. Bobu Mic-Stâna din Babeș – Cheia

4. Stațiunea Băile Tușnad

Figura 3.8. Vedere de ansamblu a stațiunii Băile Tușnad

Stațiunea Băile Tușnad (județul Harghita) este situată în partea sudică a Depresiunii Ciucului, la o altitudine de 650 m, între munții Harghita și Bodoc, într-un splendid defileu al Oltului. Poziția în teritoriu ii conferă un cadru deosebit de pitoresc, cu aer puternic ozonat, bogat în aerosoli rășinoși și ioni negativi care fac ca stațiunea să dispună de un bioclimat montan tonic, favorabil reconfortării psihice.

Înconjurată de brazi seculari, stațiunea beneficiază de aer curat, ozonizat bogat în aerosoli și ioni negativi și de un climat subalpin. Temperatura medie anuala 8°C (iulie 17,5°C, ianuarie -7°C) cu ierni reci și nebulozitate redusă.

Orașul Tușnad Băi, înființat în 1842, cunoscut până astăzi și sub denumirea de ,,Mica Elveție'', este renumit pentru apele minerale sau termominerale, nămoluri terapeutice, cât și gaze terapeutice cu concentrație de CO2.

Despre apele minerale din zona Tușnadului există dovezi scrise încă din secolul al XVIII-lea, când se menționează existența unor izvoare de ape minerale cu efecte curative:

Izvorul Stănescu: debit 405 l/ h, T. 7° C; pH 6,2 natural carbogazoasă, bicarbonatată, sodică, calcică, magneziană, hipotonă;

Izvorul Apor: debit 7200 l/h, T. 7° C; pH 5,3; natural carbogazoasă, feruginoasă, clorurată , bicarbonată, sodică, calcică, hipotonă;

Izvorul Mikes: debit liber, T. 14° C, pH 5,6, natural carbogazoasă, ușor feruginoasă, clorurată, bicarbonatată, sodică, hipotonă

Afecțiuni tratate la Băile Tușnad:

• afecțiuni cardiovasculare (stări după infarct miocardic, tulburări circulatorii, afecțiuni valvulare și ale miocardului, hipertensiune arterială, tulburări circulatorii);

• afecțiuni ale sistemului nervos (nevroză astenica, distonii neurovegetative, stări astenice secundare, stări de oboseală fizică și intelectuală);

• afecțiuni digestive (boli ale stomacului, tulburări funcționale ale colonului, gastrite cronice, enterocolite, dischinezii biliare);

• afecțiuni endocrine (hipertiroidie ușoară, insuficiența suprarenală, boala Basedow).

Trasee turistice:

Băile Tușnad – Turnul Apor – Dealul Ludmilla – Băile Tușnad;

Băile Tușnad – Lacul Ciucaș – Stânca Șoimilor;

Băile Tușnad – Cabana Lacul Sfânta Ana;

Băile Tușnad – Vf. Cetății – Cabana Sfânta Ana – Muchia Lacului Bixad;

Pârâul Vârghiș – Poiana Mohoș – Cabana Sfânta Ana;

5. Stațiunea Buziaș

Figura 3.9. Bazin din complexul hotelier Parc

Buziașul, devenit oraș la începutul anului 1956, este situat în partea de sud-vest a țării, în Câmpia Banatului, la poalele nord-vestice ale Dealului Silagiu, pe cursul inferior al pârâului Valea Salciei, în Depresiunea Buziașului, la o distanță de 25 km (pe DJ 592) și 28 km (pe cale ferată) față de Lugoj și de 34 km (pe DJ 592) și 37 km (pe cale ferată) față de Timișoara.

Declarată localitate balneară încă din anul 1819, orașul propriu-zis se desfășoară pe terasa superioara a Timișului, la contactul dintre Câmpia Banatului de Est și dealurile bănățene.

Așezat în sud-vestul țării, într-o regiune de tranziție deal – câmpie piemontană, orașul – stațiune Buziaș se caracterizează printr-un regim climatic temperat – continental moderat, cu caractere de trecere între climatul continental și cel mediteranean, sub influențele maselor de aer propagate dinspre Marea Mediterană. Evoluția anuală a temperaturii se caracterizează printr-o periodicitate simplă, regimul termic fiind moderat, cu o medie anuală de 10,5°C.

Concentrațiile de aeroioni negativi sunt mai ridicate decât cele obișnuite pentru altitudinile joase (în general circa 400-700 perechi de aeroioni negative / cm³ aer). La nivelul stațiunii concentrația de aeroioni negativi se situează între 800-1270 / cm³ aer.

Apele minerale ocupă un loc foarte important, dat fiind rolul lor în dezvoltarea social – economică a orașului – stațiune Buziaș.

Potrivit documentelor din arhiva stațiunii, prima analiză chimică a apelor minerale a fost realizată în anul 1805, fiind printre primele efectuate în țara noastră asupra acestui tip de ape cu conținut ridicat de dioxid de carbon (1311,6 mg/litru), calciu, fier, natriu.

În contextul acestor considerente se poate aprecia că „descoperirea științifică” a zăcământului hidromineral de la Buziaș a avut loc în anul 1805, devenind astfel cel mai cunoscut zăcământ hidromineral carbogazos din vestul țării.

Afecțiuni tratate la Buziaș:

afecțiuni cardiovasculare (arteroscleroză obliterantă periferică în toate stadiile, infarctul miocardic, hipertensiune arterială, valvulopatii, boli cronice ale venelor);

afecțiuni ale sistemului nervos central (hemiparezele sechelare după accidentele vasculare cerebrale, hemipareze sechelare tardive);

afecțiuni ale tubului digestiv (tulburări ale funcțiilor gastro-intestinale și biliare);

afecțiuni ale rinichilor și căilor urinare (hiperuricemii, litiaze urice, litiaze renale operate, infecții urinare repetate);

afecțiuni ginecologice (climacteriu cu HTA, sterilitate feminină, tulburări ale libidoului, vaginism, afecțiuni cervicale (infecții, modificări ale mucusului cervical);

tulburări funcționale – spasm tubar, hipo-oligomenoree, boli inflamatorii cronice ale organelor pelvine).

2.3. Factorii naturali de cură

Cercetările hidrogeologice au arătat că subsolul României conține o varietate de resurse balneare situate în interiorul sau la suprafața scoarței terestre.

Aceste resurse sunt reprezentate în primul rând de substanțele minerale terapeutice, care prin proprietățile fizico-chimice răspund necesităților profilactice și medicale de menținere, consolidare, refacere a stării de sănătate, a capacității de muncă și de reconfortare fizică și psihică individuală. În al doilea rând, factorii climatici existenți în România, datorită poziției geografice (radiația solară, circulația atmosferică, temperatura, umiditatea, aeroionizarea, microclimatul salinelor) fac din climatoterapie un mijloc eficient, care contribuie în orice stațiune balneară la completarea ofertei de tratament.

Substanțele minerale terapeutice se regăsesc atât în apele minerale și termominerale cât și în apa lacurilor terapeutice a nămolurilor și turbelor.

A. Apele minerale

Apele minerale sunt răspândite pe mai mult de 20% din suprafața țării la diferite adâncimi, având o largă gamă de proprietăți fizico-chimice și terapeutice în funcție de geneza lor.

Sunt considerate ape minerale terapeutice, apele ivite la suprafață dintr-o sursă naturală sau aduse la zi prin foraje și ale căror caracteristici fizico-chimice pot exercita efecte farmaco-dinamice cu rol terapeutic.

În funcție de temperatura lor naturală apele minerale pot fi reci (sub 2000C), izoterme (340 – 3700C) și hiperterme (peste 3700C).

Mineralizările medii, ce depășesc frecvent procentul de 1gram/litru determină valoarea balneară a apelor minerale și termominerale.

O clasificare fizico-chimică a apelor minerale și termominerale, unanim acceptată pe plan internațional nu există. În România se folosește o clasificare bazată pe proprietățile fizico-chimice ale apei minerale.

Astfel, apele minerale reci, cuprind:

– ape oligominerale (Călimănești, Slănic – Moldova, Băile Olănești și cu caracter termal la Băile Felix, Călan, Moneasa, Geoagiu Băi, Vața de Jos);

– ape minerale carbogazoase (Borsec, Zizin, Covasna, Biborțeni, Vatra Dornei, Buziaș, Lipova, Tușnad, Borsec);

– ape minerale clorurato-sodice pure (Băile Herculane, Someșeni, Ocna Sibiu); mixte (Slănic Moldova, Sângeorz Băi, Băltățești, Malnaș Băi);

– ape minerale sulfatate (Slănic Moldova, Sărata Monteoru, Vața de Jos, Amara, Ocna Șugatag, Bălțățești, Băile Govora, Călimănești);

– ape minerale sulfuroase, unele având caracter mixt datorită componentelor clorurate, sodice, alcaline (Băile Herculane, Călimănești, Băile Olănești, Pucioasa, Săcele);

– ape minerale feruginoase (Lipova, Homorod, Malnaș Băi, Vâlcele, Biborțeni, Tușnad, Vatra Dornei);

– ape minerale arsenicale (Covasna, Saru Dornei);

– ape minerale iodurate (Băile Olănești, Călimănești,Cozia, Bazna);

– ape minerale radioactive (Băile Herculane, Sângeorz Băi, Borsec).

B. Apele termominerale

Prezența apelor geotermale și termominerale pe teritoriul României este legată de tectonică, anomalii hidrogeotermice, conductivitate termică.

Acestea nu sunt pure, ci reprezintă diferite concentrații minerale de săruri solubile, existând astfel ape termale bicarbonate, sulfuroase, clorurate, clorurat-sulfuroase, cu utilizări multiple în cura externă și se găsesc în stațiunile: Băile Herculane, Călimănești, Căciulata, Băile Felix, Băile 1 Mai, Călacea și Vața de Jos.

C. Apa lacurilor terapeutice

România dispune de un total de 3500 lacuri cu caracter permanent din care 63% au origine naturală, iar 27% antropice. Prin calitățile farmacologice și farmaco-dinamice ale apelor lor, o bună parte din lacuri prezintă interes terapeutic deosebit.

Din punct de vedere al genezei lacurile terapeutice se împart în trei categorii

distincte:

– lacuri de liman;

– lacuri de câmpie;

– lacuri din masivele de sare.

Lacurile de liman au luat naștere prin bararea gurii de vărsare a unei ape curgătoare cu un grind fluviatil sau cordon marin.

Principalul lac de liman utilizat în scop terapeutic este lacul Techirghiol care are trei ramificații, Techirghiol, Tuzla, Urlichioi, cu apă cloruro-magneziană-sulfurată,

utilizată în cură externă.

Lacurile de câmpie sunt Amara, Slobozia, Strachina, Jirlău, Balta Amară, Câmpeni, Movila Miresii, Ianca, Sărat-Brăila.Toate aceste lacuri au compoziție chimică variată alături de sărurile de natriu fiind prezenți sulfații de magneziu și calciu. Apele acestor lacuri sunt utile în curele terapeutice externe.

Lacurile din masivele de sare sunt Sovata, Tg. Ocna, Slănic, Ocnele Mari, Cojocna.

Mineralizarea neomogenă a apelor lacurilor sărate și gradul diferențiat de încălzire, explică fenomenul de heliotermie care are caracter terapeutic. Toate aceste lacuri depun pe fundul lor nămoluri sapropelice care alături de calitatea terapeutică a apelor sporesc valoarea balneară a acestora și gama de tratamente balneare ce pot fi aplicate.

D. Nămoluri și turbe

Nămolurile reprezintă mâluri care conțin peste 10% substanțe organice, iar turba este un depozit organic format din resturi vegetale incomplet descompuse, în condiții de exces de umiditate anacrobiană.

Există nămoluri sapropelice bogate în hidrosulfură de fier coloidală (Amara, Lacul Sărat, Techirghiol, Sovata, Ocna Sibiului) și nămoluri minerale sulfuroase (Săcelu) sau nesulfuroase (Sângeorz Băi).

Valoarea terapeutică a nămolurilor este dată de temperatura, compoziția chimică, acțiunea mecanică și puterea farmacologică a acestora.

Turbele prin fracțiunile organice și minerale pot căpăta valoare terapeutică. Turbării se găsesc în zona Dornelor, Bihor, Borsec, Mangalia.

Tratamente cu nămoluri și turbe se practică în stațiunile Ocna Sibiului, Vatra

Dornei, Băile Govora, Sovata, Amara, Ocnele Mari, Techirghiol, Eforie Nord, Bazna.

E. Gazele mofetice

Prin intermediul fisurilor din scoarța terestră și în urma escavării rocilor, ajung la suprafață gaze libere rezultate din procesele biochimice ale scoarței terestre.

În țara noastră, zona Harghita-Căliman este foarte bine cunoscută pentru emanațiile gazoase numite mofete. Băile Tușnad, Borsec, Balvanyos, Buziaș, Covasna sunt stațiunile cele mai importante unde acest factor terapeutic este valorificat în spații amenajate.

Solfatarele reprezintă emanații naturale de gaze unde gazul carbonic include și hidrogen sulfurat. În județele Covasna și Harghita există emanații carbogazoase – sulfuroase de altitudine, unice în Europa. La Turia, Șugaș Băi, Harghita sunt prezente asemenea emanații și utilizate în scop terapeutic.

2.4. Băile Felix

Fig. 3.10. Harta stațiunii Băile Felix

Stațiunea BǍILE FELIX se aflǎ în partea de nord-vest a României la 8 km de Municipiul Oradea și la 22 km de punctul rutier de frontierǎ Borș. Localitatea suburbanǎ a Oradiei, este cea mai cunoscutǎ stațiune balnearǎ din România, cu renume și în afara granițelor.

În 1221, apare cea mai veche mǎrturie a Bǎilor Felix într-o Diplomǎ a Vaticanului fiind menționate apele termale de lângǎ Cetatea Oradiei ca Termae Varadienses sau Bǎile Oradiei. Efectul tǎmǎduitor al bǎilor termale își pune amprenta pe scrierile marelui umanist Nicolaus Olahus, care le aduce un omagiu in 1536.

Mai târziu, între 1700 – 1721, Felix Heldres descoperǎ și utilizeazǎ izvorul Felix, a cǎrui denumire s-a generalizat cu timpul pentru toatǎ stațiunea. În 1731 se face prima analizǎ a apelor termale și ale proprietǎții lor curative, unice, așa cum le cunoaștem pânǎ astǎzi.

Prima atestare despre stațiune dateazǎ din anul 1763 și conține notele unui medic privind construirea unui bazin pentru bǎi. În 1771, bazinul de lemn a fost transformat în bazin de piatrǎ atașându-se și cabine de bǎi.

Prima clǎdire a fost construitǎ între 1766-1772. Stațiunea începe sǎ se dezvolte dupǎ realizarea primului foraj modern de la Izvorul Principal în 1885.

Așezatǎ în Câmpia Crișurilor la o altitudine de 140 m, stațiunea are un climat temperat-continental moderat, cu influențe ale circulației maselor de aer vestice, care transportǎ un aer umed. Valorile parametrilor meteorologici sunt influențate și de creșterea treptatǎ a altitudinii reliefului de la Vest la Est. Astfel, temperatura medie anualǎ descrește de la 10,5oC în câmpie, la 8-10oC în zona deluroasǎ și a munților cu altitudini mici și la 2-4oC pe culmile montane înalte din Est.

În arealul județului Bihor temperatura maximǎ absolutǎ (40,2oC) a fost înregistratǎ la Vașcǎu (15 august 1952), iar temperatura minimǎ absolutǎ (-30oC) la Beiuș (24 ianuarie 1942).

Cantitatea de precipitații prezintǎ variații anuale, anotimpuale și lunare, în raport cu etajarea unitǎților de relief, atingând valori medii anuale de 600 mm în câmpie, 700-1000 mm în regiunile deluroase și peste 1400 mm pe treptele înalte de relief.

Direcția predominantǎ a vânturilor denotǎ o frecvențǎ accentuatǎ a circulației aerului dinspre Sud (28,1%), Nord (8,6%) și Vest (3,6,%), viteza medie anualǎ a acestora variind între 7,5 și 7,7 m/s.

Lacurile naturale sunt puține, cel mai reprezentativ fiind Lacul Pețea (4188,4 m2; adâncimea maximǎ: 4,5 m, cu apǎ termalǎ (30OC), care asigurǎ dezvoltarea unor forme relicte de florǎ. Existǎ și o serie de lacuri artificiale, amenajate ca bazine piscicole (Cefa, Tǎmașda, Homorog).

În prezent, Bǎile Felix dispun de bazine cu apǎ termalǎ, instalații pentru aplicații cu parafinǎ sau namol, sisteme de electro și hidroterapie, saune și piscine.

Formate prin pǎtrunderea apelor de suprafațǎ pânǎ în zona calcarelor triasice fisurate, la adâncimi ce depǎșesc 1000 de metri și de unde se întorc încǎlzite, apele termale de la Bǎile Felix și-au micșorat debitul natural în urma unui cutremur de pamânt ce a avut loc în 1834. Dupǎ o jumǎtate de secol este captat însǎ un nou izvor, în urma realizǎrii unui foraj. Purtând numele celui care a administrat bǎile la vremea respectivǎ, izvorul Balint a stimulat procesul de dezvoltare al stațiunii balneare, având un debit considerabil și o temperaturǎ de 49O C. La scurt timp apar pavilioane reprezentative arhitectural și astǎzi, cu baze proprii de tratament.

Ulterior, stațiunea se dezvolta tot mai rapid, bogǎția inepuizabilǎ de ape termale fǎcând din Bǎile Felix cea mai cunoscutǎ stațiune balnearǎ din țarǎ, cu un program permanent în tot timpul anului.

Apele termale provin din diverse sonde, inclusiv din puțurile formate în urmǎ cu un secol. Temperatura celor utilizate pentru tratament este cuprinsǎ între 34 și 39 de grade Celsius, iar conținutul de minerale, sub 1 gram / litru , le include în categoria apelor minerale oligometalice. Sunt indicate atât pentru cure cu scop profilactic, cât și pentru tratamentul terapeutic si recuperatoriu.

Căi de acces:

Accesul este posibil cu mașina, trenul sau avionul, astfel:

Rutier: Timișoara – Oradea pe drumul european E 60 și Oradea – Băile Felix pe drumul european E 66, între Oradea (9 km) și Beiuș (54 km).

Feroviar: Timișoara – Oradea (150 km) între Oradea (11 km) si Beius (76 km)

Aerian: Timișoara – Oradea

Turistul odată ajuns la Oradea, mai ales dacă a mai fost și altădată pe aceste meleaguri, poate avea senzația că ce a fost mai greu a trecut. Din păcate însă lucrurile nu stau chiar așa, deoarece pentru majoritatea, parcurgerea celor 10-12 km până la stațiune poate dura sau costa mult.

Pentru a ajunge cel mai comod la destinație cel mai bine este să parcurgeți distanța mai sus menționată cu un TAXI dar pe cât posibil nu din fața gării, deoarece prețurile sunt un pic cam piperate, mai bine traversați strada prin pasajul subteran unde găsiți un număr mare de mașini de la diferite firme, cu tarife acceptabile și foarte amabili. În continuare sunt câteva fotografii pentru a ușura găsirea stației de taxi.

Fig. 3.11. Gara Oradea, pasajul subteran și stația de taxi și tramvai

Pentru o sumă moderată, cu oricare din firmele de taxi se poate ajunge repede și confortabil la destinație. În cazul în care aveți mai mult timp la dispoziție și tot atât de multă răbdare atunci puteți apela la transportul în comun urban pentru a ajunge la capătul liniilor de tramvai aflat în cartierul "Nufărul", de unde pleacă microbuze și autobuze spre Băile Felix.

Din stația de taxi, care de fapt este și stație de tramvai și autobuz va trebui să vă urcați într-un tramvai având numărul 3 n sau 3 r , unde n sau r-reprezintă culoarea numărului adică n-negru și r-roșu. Diferența între cele două tramvaie este că 3 n ajunge cu circa 15-30 minute mai repede la capătul liniilor din cartierul "Nufărul".

Tramvaiul 3 n va opri în stație, pe partea magazinelor și a chioșcului de ziare de unde puteți cumpăra bilete. De la gară până la capătul liniilor de tramvai, unde va trebui să coborâți, veți parcurge 9 stații (a 9 – a stație fiind cea din imagine, capăt de linie).

Fig. 3.12. Capătul liniilor, cartier Nufărul și stația de autobuz

Până la destinație mai aveți puțin, singurul lucru pe care va trebui să-l mai faceți este să vă urcați într-un microbuz ca cel din imagine.

În perioada sezonului pe această relație circulă și autobuze. În partea dinspre urcare este trecut traseul: (Oradea – Sânmartin – Băile Felix sau Oradea – Sânmartin – Băile 1 Mai).

În funcție de locația cazării va trebui să coborâți la una din cele 6 stații din Băile Felix. In cazul în care doriți să vă cazați în unul din următoarele hoteluri: Crișana, Poienița, Someș, Mureș, Unirea, va trebui să coborâți la a doua stație din stațiune. Dacă doriți să ajungeți la hotelul Muncel coborâți la a treia stație din Băile Felix. Hotelul International se află la stația a patra. La a cincea stație se află complexul hotelier Padiș. La următoarea oprire a mijlocului de transport se află hotelurile: Termal, Nufărul, Felix și Lotus. Ultima stație din Băile Felix este în apropiere de Ștrandul Appolo.

2.4.1. Structuri de primire

Stațiunea Băile Felix este mai dotată din punct de vedere al pensiunilor turistice decât din acela al hotelurilor.

În stațiunea Băile Felix, funcționează unități de cazare din toate categoriile de clasificare și anume:

HOTELURI:

5 Stele

Lotustherm

Dotări generale ale unității:180 camere și apartamente, aer condiționat, parcare, restaurant, piscină interioară și exterioară, saună, sală fitness, sală de conferință, bar, terasă, solar, accesul animalelor admis, bază de tratament.

Dotări în camere: tv cablu, telefon cu acces internațional, minibar, baie cu duș, posibilitate conectare internet.

Servicii masă: se oferă în unul din restaurantele hotelului.

Facilități tratament: ritual semnătură nelumbo med-spa, proceduri agement, mascapă peel-off, diferite tipuri de masaje, multiple tipuri de băi și bine înțeles o varietate de terapii.

Acest hotel pe lângă toate serviciile de cinci stele oferă și o varietate de oferte: pachet odihna minim 5 zile, oferta speciala Lotus Spa, pachet weekend, etc

Contact: hotel.lotustherm@lotusfelix.ro

4 Stele

Hotel President

Figura 3.13. Vedere din față a hotelului President

Dotări generale ale unității: 68 locuri de cazare (6 camere single, 13 camere duble cu pat matrimonial, 11 camere duble cu 2 paturi, 2 apartamente), aer condiționat, parcare, restaurant, piscină interioară și exterioară, saună, sală fitness, sală de conferință, bar, terasă, solar, accesul animalelor admis, bază de tratament.

Dotări în camere: tv cablu, telefon cu acces internațional, minibar, baie cu duș, posibilitate conectare internet.

Servicii masă: se acordă în unitatea restaurant President, categoria I, în sistem bonuri valorice.

Factori naturali turistici: complexul de ștranduri cu apă termala Apollo.

Facilități tratament: tratament la cadă cu apă termală, la bazin, împachetări cu nămol și parafină, elongații în apă și pe masă, kinetoterapie, fizioterapie, tratament cu Gerovital și Aslavital.

Facilități copii: copiii cu vârsta între 0-12 ani beneficiază de gratuitate la cazare fără pat suplimentar sau se achită 50% din tariful de cazare cu pat suplimentar asigurat. Tarifele sunt pe cameră și includ cazare și demipensiune.

Contact:

Email: president@mconet.ro

Hotel Internațional

Figura 3.14. Vedere din față a hotelului Internațional

Renovat in 2006, Hotelul Internațional este situat în centrul stațiunii Băile Felix și dispune de: 80 camere single, 110 camere duble, 20 apartamente și 3 camere pentru persoane cu dizabilități.

Spațiile de cazare sunt dotate cu: baie cu duș, aer condiționat, telefon, TV cablu, minibar, acces internet, seif, balcon și încălzire centrală.

În cadrul restaurantului puteți servi atât preparate culinare tradiționale românești cât și din bucătăria internațională.

Alte facilități: 2 lifturi, bar de zi, bază de tratament (instalații și proceduri de hidroterapie, kinetoterapie, electroterapie, termoterapie, elongații, inhalații-aerosoli, masoterapie și saună), centrul wellness (saună, solar, fitness), săli de conferință (20, 100 si 200 locuri), 2 piscine interioare, 3 piscine exterioare, salon cosmetică, schimb valutar, magazin, acceptare cărți de credit, schimb valutar, servicii de spălătorie, curățătorie, călcătorie și parcare.

Contact:

Web: www.hotel.international.baile.felix.tourneo.ro

3 stele

Hotel Vital

Figura 3.15. Vedere din față a hotelului Vital

Se află la 50 m de lacurile cu nuferi și lotuși din centrul stațiunii Băile Felix și la 100 m de pădure.

A fost deschis în luna iunie 2007 și oferă posibilitatea recreării în condiții de confort sporit în cele 29 de spații de cazare, din care 23 în regim single sau duble, 2 garsoniere și 4 apartamente, oferind o gamă variată de servicii de tratament în baza de tratament proprie.

Hotelul pune la dispoziție și o sală de conferință dotată cu echipament tehnic de ultimă generație, acces la internet etc.

O altă facilitate pusă la dispoziție de hotel Vital este spațiul de relaxare care cuprinde 2 piscine exterioare, accesibile clienților la orice oră din zi sau din noapte, acestea sunt deservite de un bar exterior cu o terasă cu separeuri.

Pentru accesul la piscine există o zonă unde sunt amplasate vestiare, toalete și dușuri.

Ne face o deosebită plăcere să vă întâmpinăm în cadrul bazei Wellness & Spa Vital. Fie că optați pentru servicii independente, fie că veți alege unul dintre pachetele special create pentru relaxarea corpului și minții, echipa noastră vă stă la dispoziție, de Luni până Sâmbătă, în funcție de programările efectuate. Vă rugăm doar să rețineți că programările se înregistrează cu minim 24 de ore în avans.

Contact: Web: www.vitalfelix.ro

Hotel Nufărul

Figura 3.16. Vedere din lateral a hotelului Nufărul

Hotelul este situat în vecinătatea Hotelului Termal, la intrarea în stațiune, dinspre Oradea.

An renovare: 2004.

Dotări generale:

– restaurant;

– parcare;

– bar;

– casă de schimb valutar;

– bază de tratament comună cu Hotel Termal, 150 locuri;

– centru de conferințe: o sală de conferințe cu o capacitate de 20 locuri, dotată cu echipamentul necesar.

Dotări camere:

Camere duble, single, apartamente – balcon (parțial), baie cu cadă, telefon, TV prin cablu, minibar, uscător de păr, încălzire centrală.

Facilități tratament:

Băi cu apă termală în vană și bazine, elongații vertebrale în apă și pe masă, hidroterapie, electroterapie, tratament cu Gerovital și Aslavital.

Contact:

Web: www.hotel.nufarul.tourneo.ro

Hotel Termal

Figura 3.17. Vedere din lateral a gotelului Termal

Situat la liziera pădurii, la 200m de centru stațiunii, 10km de gară și 15km de aeroportul Oradea, Hotelul Termal a fost renovat complet în anul 2003 și are toate atuurile unui complex hotelier modern de 3*, oferind condițiile optime pentru odihna și relaxare, tratament și întreținere precum și pentru evenimente de afaceri.

Centrul de wellness și tratament este cu acces comun pentru turiștii din Hotelurile Termal și Nufărul și oferă inclusiv tratamente cosmetice cu produse Gerovital și Aslavital. Hotelul Termal oferă 294 locuri de cazare în 58 de camere single, 114 camere duble, 6 apartamente, având 10 etaje + parter.

Camerele sunt dotate cu balcon, baie cu cadă sau duș, telefon, TV prin cablu, minibar, uscător de păr, încălzire centrală.

Clienții au la dispoziție:

Telefon;

Fax;

Restaurant – 2 săli, 300 locuri;

Bar;

Bază de tratament;

Centru de sănătate;

Parcare;

Coafor;

Cosmetică;

Casă de schimb valutar;

Birou de turism;

TV prin cablu;

Sali de conferințe.

Contact:

www.hotel.termal.tourneo.ro

2 stele

Hotel Mureș

Figura 3.18. Piscina hotelului Mureș

Hotelul Mureș se află în vecinătatea hotelului Poienița, corp comun cu hotel Someș și hotel Unirea, în vecinătatea policlinicii.

Dotări generale: salon frizerie, coafor, încălzire centrală, piscină acoperită, sală de gimnastică, parcare, lift, bază proprie de tratament, cabinet medical, restaurant, 70 camere single, 145 camere duble.

Dotări camere: baie cu cadă și duș, telefon, tv satelit, balcon.

Servicii masă: se acordă în unitatea restaurant Mureș, categoria I, în sistem fișă cont.

Factori naturali turistici: hotelul se află la cca. 200 metri față de ștrandul Apollo.

Contact:

Web: www.hotel.mures.baile.felix.tourneo.ro

Hotel Unirea

Figura 3.19. Vedere din parcarea hotelului Unirea

Hotelul se află situat în centrul stațiunii, lângă hotel Someș și hotel Mureș, în vecinătatea policlinicii.

Dotări generale: hotelul are 5 etaje și dispune de 161 camere, lift, restaurant, parcare, încălzire centrală, sală de gimnastică, bază proprie de tratament, cabinet medical.

Dotări camere: camere duble: baie cu cadă și duș, tv satelit, telefon, balcon; camere single: baie cu cadă și duș, tv satelit, telefon, balcon; apartamente: baie cu cadă și duș, tv satelit, telefon, balcon, frigider.

Contact:

Web: www.hotel.unirea.baile.felix.tourneo.ro

Hotel Someș

Figura 3.20. Vedere de ansamblu a hotelului Someș

Face parte din complexul hotelier Mureș/Unirea/Someș și prezintă ca dotări generale: restaurant, bar, bază de tratament comună cu hotel Unirea, lift, parcare fără plată, 184 camere single și duble care beneficiază de următoarele dotări: baie, tv cablu; dar și apartamente dotate cu: baie, tv cablu, living, dormitor.

Serviciile de masă: se acordă în unitatea restaurant Someș, categoria I, în sistem fișă cont sau meniu.

Facilități tratament: bază de tratament: băi cu apă termală în vană și bazine, elongații vertebrale în apă și pe masă, hidroterapie, electroterapie, tratamente cu Gerovital și Aslavital.

Contact:

Web: www.hotel.somes.tourneo.ro

VILE

Vila Crinul

Figura 3.21. Vedere din parcarea vilei Crinul

Vila Crinul este situată la 5 minute de mers pe jos de bazinele termale Felix și Apollo, o clădire nouă ce oferă cazare în camere luminoase și spațioase dotate cu Tv cablu, frigider, baie. Camerele sunt cu pat matrimonial sau cu două paturi (3locuri); sunt 13 camere, însumând 30 locuri de cazare.

Are o suprafață de teren aferent de 5000 mp pe care se desfășoară o parcare amenajată și mult spațiu verde.

Vila Crinul este în curs de dezvoltare și pregătește pe sezonul acesta noi locuri de cazare, restaurant, bar, sală de conferință, sală de sport, saună.

Contact:

Web: www.vilacrinul.ro

Vila Ana

Figura 3.22. Vedere din parcarea vilei Ana

Vila Ana este situată în centrul stațiunii Băile Felix, pe strada principală, cu 50m înainte de intersecția cu E66 Oradea – Deva; dispune de 14 camere. Toate au băi proprii, pat matrimonial, televizor, cablu Tv.

Pentru cei interesați se asigură și accesul la internet. Turiștii au acces la bucătărie dotată cu aragaz, frigider, cuptor cu microunde, cafetieră, veselă, tacâmuri, etc. Se asigură parcarea păzită în curte a mașinilor.

Vila dispune de o sală de mese pentru 20 de persoane care poate fi utilizată și pentru sală de ședințe. Pentru turiștii care vin fără mașini proprii și cu un sejur mai mare de 5 zile se asigură transportul acestora de la gară sau aeroport.

Contact:

E-mail: vila_ana_felix@yahoo.com

PENSIUNI:

3 margarete

Pensiunea Carmena

Figura 3.23. Vedere din parcarea pensiunii Carmena

Este așezată într-o oază de verdeață, cu cea mai mare suprafațǎ de teren destinată unei pensiuni în Băile Felix (3100 m2) cu mulți pomi fructiferi, tuia, arbuști.

Pensiunea dispune de 10 camere cu 2 și 3 locuri, baie proprie, tv-satelit, acces internet, balcoane, terase, living, bucătărie, restaurant 24 locuri. Pe lângă cele 10 camere din vilă, aceasta oferă cazare la căsuțe cu camere duble cu pat matrimonial + pat simplu și posibilitatea de instalare a cortului.

Contact:

E-mail: adrian_junc@yahoo.com

Web: www.pensiunecarmena.ro

Pensiunea Select

Figura 3.24. Vedere din stradă a pensiunii Select

Pensiunea se aflǎ la intrarea în stațiunea Băile Felix. Oferă apartamente și camere duble dotate cu:

– pat dublu, telefon, cablu T.V, acces internet gratuit, minibar, baie proprie;

– parcare închisă;

– mic dejun;

– sală conferință 20 persoane;

– saună, masaj;

– agrement: se află la cca 200m de ștrandul cu apă termală Apollo și la cca 1 km de baza hipică.

Contact:

E-mail: contact@selectfelixspa.ro

Web: www.selectfelixspa.ro

Pensiunea Sebastian

Figura 3.25. Vedere din piață a pensiunii Sebastian

Pensiunea Sebastian, situată în centrul stațiunii Băile Felix, oferă cazare în camere cu climatizare, la prețuri avantajoase. Aflată în imediata apropiere a lacurilor cu nuferi și lotuși termali, pensiunea Sebastian este la dispoziția turiștilor pe întreaga perioadă a anului.

Ștrandurile cu apă termală se află la nici 5 minute de mers pe jos. Pensiunea dispune de 7 camere, din care 1 triplă și 6 duble. Fiecare cameră are baie proprie, cablu T.V, frigider.

Pensiunea are un salon dotat cu o bucătărie utilată la dispoziția clienților. La parterul pensiunii există magazinul ABC cu produse alimentare și nealimentare mereu la dispoziția clienților.

Contact:

E-mail: radu_pas@rdslink.ro

Web: www.bailefelix.webisimo.com

Pensiunea Maria

Figura 3.26. Vedere din parcarea pensiunii Maria

Pensiunea are ieșire la drumul european E 66, este amplasată la 30 m de șosea și oferă posibilitatea unei relaxări depline. La 1 km de pensiune se află o crescătorie de cai și ponei care oferă turiștilor posibilitatea de a face plimbări cu caii, poneii, trăsura. De asemenea în apropierea pensiunii se află rezervația de nuferi de la 1 Mai. Pensiunea dispune de 8 camere, 4 la mansardă și 4 la etaj cu baie proprie, balcon. La parter se află recepția, living-ul, bucătăria care poate fi folosită de clienți. De asemenea pensiunea dispune și de o terasă, loc pentru grătar, parcare auto.

Contact:

Web: www.pensiuneamaris.ro

Complex turistic Verdi

Figura 3.27. Vedere din interiorul complexului Verdi

Este situat la intrarea în stațiunea Băile Felix (spre Deva), pe partea dreaptă a șoselei principale, este un complex de vile moderne, cu circuit închis, deschis în vara anului 2006. Are un restaurant modern cu terasă, cu o capacitate de 100-200 persoane, iar în centrul complexului se află o piscină cu apă termală pentru turiștii proprii.

Pune la dispoziția oaspeților căsuțe de lux, moderne. Căsuțele sunt identice, au 4 camere, un living modern mobilat și o bucătărie complet utilată cu frigider, aragaz, mașină de spălat. Toate căsuțele au televizor și cablu TV.

Cartierul Verdi are un sistem de încălzire proprie și funcționează pe tot parcursul anului. Turiștii care sosesc cu mașina proprie au la dispoziție parcarea păzită din incinta cartierului, chiar lângă căsuțele închiriate.

Contact:

E-mail: lenuta.nistor@yahoo.com

Web: www.cartierulverdi.ro

2 margarete

Pensiunea Cory

Figura 3.28. Vedere din lateral a pensiunii Cory

Distanța de la pensiune până în centrul stațiunii aprox. 500 m, toată stațiunea având 1km. La 5 minute de pensiune se găsesc băi termale, piscine la hoteluri, iar la aprox. 800 m (8 minute) se găsește ștrandul APOLLO. Pădurea de stejari din apropierea pensiunii oferă posibilitatea de recreere.

Pensiunea oferă cazare în 4 camere duble și una single. Toate camerele sunt dotate cu Tv color, cablu T.V.

Pensiunea Cory pune la dispoziția clienților bucătărie complet utilată: cuptor cu microunde, aragaz, veselă, frigider; terasă de vară, cu spațiu amenajat pentru grătar, parcare auto, încălzire proprie și apă caldă.

Contact:

E-mail: popcristi82@yahoo.com

Web: www.pensiunea-cory.cabanova.ro

2.4.2. Unități de alimentație publică

Gastronomia poate fi un element de bazǎ în alegerea destinației turistice. Stațiunea Bǎile Felix oferǎ turiștilor un numǎr mare de restaurante cu meniuri diversificate. În continuare vom prezenta câteva dintre acestea:

Restaurantul Club Art

Figura 3.29. Vedere din stradă a terasei restaurantului Club Art

Restaurantul Club Art este situat în inima stațiunii Bǎile Felix, este locul ideal pentru recreere și relaxare într-un anturaj prietenos și familiar. În incinta restaurantului turiștii pot savura mâncǎruri tradiționale românești, dar și internaționale.

Tabel 3.4.

Caracteristici Restaurant Club Art

Sursă: http://www.bailefelix.ro/ro/restaurante.html

Contact:

Email: clubart_felix@yahoo.com

Web: www.clubart.ro

Restaurant ”La Fănică”

Figura 3.30. Vedere din interiorul restaurantului ”La Fănică”

Restaurantul este situat lângǎ vila de lux cu același nume, în imediata apropiere a ștrandului mare și a piscinei Apollo.

Tabel 3.5.

Caracteristici Restaurant La Fănică

Sursă: http://www.bailefelix.ro/ro/restaurante.html

Contact:

Email : vilafanica@yahoo.com

Restaurant Nicoleta

Figura 3.31. Vedere din interiorul restaurantului Nicoleta, pregătit pentru petrecere

Restaurantul Nicoleta se află în incinta hotelului Nicoleta din Băile Felix, într-o zonă foarte liniștită și cu multă verdeață

Restaurantul Nicoleta dispune de 180 de locuri unde se pot organiza nunți, mese festive și conferințe.

Tabel 3.6.

Caracteristici Restaurant Nicoleta

Sursă: http://www.bailefelix.ro/ro/restaurante.html

Contact:

E-mail: alin_popus@yahoo.com

Web: www.hotelnicoleta.ro

Restaurantul Ami

Figura 3.32. Vedere din interiorul restaurantului Ami

Terasa restaurant "AMI" este un restaurant deosebit, este situat în centrul stațiunii Bǎile Felix, în partea stânga, pe aleea care duce la parcul stațiunii și lacul cu nuferi.

Terasa restaurant "AMI" asigurǎ servicii de calitate începând cu ora 8 și pânǎ noaptea la ora 1. Seara dupǎ orele 20 formația "Ansamblul profesionist Crișana" este la dispozitia clienților.

Restaurantul "Ami" este zilnic la dispoziția clienților cu un numǎr de 350 locuri, din care 300 de locuri pe cele douǎ terase iar 50 locuri în salonul de la etaj, amenajat pentru nefumǎtori, prevǎzut cu aer condiționat.

Restaurantul "Ami" stǎ la dispoziția turiștilor cu servicii și servire ireproșabilǎ, o gamǎ variatǎ de bǎuturi, și un meniu culinar specific.

Restaurantul Nobless

Figura 3.33. Vedere din interiorul restaurantului Nobless

Nobless este un restaurant modern cu 150 – 200 de locuri în salǎ și 30 pe terasǎ. Servirea se face de cǎtre personal specializat în turism.

În meniul restaurantului se pot gǎsi atât mâncǎruri tradiționale cât și cele recunoscute în plan național și internațional.

Sala restaurantului poate fi închiriatǎ pentru mese festive, nunți, botezuri, simpozioane și conferințe.

Restaurantul este deschis atât pentru turiștii cazați la pensiune cât și pentru cei din afarǎ.

Contact:

Web: www.pensiuneanoblesse.ro

Restaurant cu autoservire Nely

Figura 3.34. Vedere din interiorul restaurantului Nely

Situat în centrul stațiunii, la nici 100 m de lacul cu nuferi, localul oferǎ servicii de calitate și invitǎ pe toți turiștii sǎ-i treacǎ pragul. Restaurantul Nely oferǎ meniuri diversificate la prețuri fǎrǎ concurențǎ și pentru orice buzunar.

Plata serviciilor se poate efectua cu card-uri de credit/debit. Restaurantul, recent și-a extins spațiul cu care stǎ la dispoziția turiștilor. Terasa, situată la etaj, oferǎ condiții impecabile pentru servirea meniului. Meniul este afișat zilnic la intrarea în restaurant.

2.4.3. Numărul total de turiști

Numărul turiștilor din Băile Felix, a fost în creștere cu 22% în anul 2010 față de anul 2009. Această creștere s-a datorat faptului că în decursul anului 2009 s-au construit foarte multe unități de cazare, care au fost date în folosință în anul 2010, spun reprezentanții Primăriei Sânmartin. Astfel în anul 2010 numărul turiștilor a fost de 87800 față de 72000 în anul 2009.

Datele furnizate de cea mai mare societate, care activează în stațiunea Băile Felix, și anume S.C. TURISM FELIX S.A. se prezintă astfel: hotelurile de trei și patru stele au avut un grad de ocupare de peste 100% și anume: Hotel Internațional – 116%, Hotel Termal – 111%, Hotel Nufărul 102%, deservite cu paturi suplimentare. La hotelurile de două stele: Poienița, Mureșul și Someșul gradul de ocupare s-a situat între 40 și 80%. Numărul total de locuri de cazare în hotelurile prezentate mai sus, este de 2700.

CSDR Sind Turism cu hotelul Padiș, capacitate de cazare 678 de locuri, a înregistrat un grad de ocupare de 90%. Aceste date sunt înregistrate în perioada de vârf. Capacitatea de cazare a pensiunilor, vilelor și a celorlalte hoteluri este de 3150 de locuri. În perioada de vârf gradul de ocupare a acestora fiind de 80%.

2.4.4. Durata sejurului

În stațiunea Băile Felix pachetele de sejur diferă de la o unitate de cazare la alta.

Proprietarii de pensiuni au creat pachete de 3 nopți, 5 nopți și 7 nopți în care poate fi inclus și micul dejun, în funcție de pensiune.

Există pensiuni care creează oferte și sejururi de minim 7 nopți tinerilor proaspăt căsătoriți.

Hotelurile care aparțin societății S.C. TURISM FELIX S.A. oferă sejururi cu durată minimă de 5 nopți cu demipensiune și tratament.

Există unități de cazare care oferă sejururi prin agenții de turism durata acestora fiind de 7 nopți cu cazare și pensiune completă.

Există unități de cazare care au contracte cu sindicatele, acestea oferind sejururi începând cu 7 nopți până la 10 nopți cu demipensiune sau pensiune completă și tratament.

2.5. Posibilități de îmbunătățire a activității în stațiunea Băile Felix

Pe lângă odihnă și tratament, stațiunea Băile Felix oferă o multitudine de posibilități de petrecere a timpului:

Ștrandul Felix, aqualand-ul stațiunii, este un modern și atractiv centru de recreere, primul de acest gen din Nord-Vestul României. Noile bazine sunt dotate cu instalații ultramoderne de monitorizare a calității apei, precum și cu instalații acvatice de agrement.

Ștrandul Felix are șase bazine noi: unul, având o suprafață de 980 mp, cu apă termală, dotat cu instalații acvatice de hidromasaj (inclusiv 20 de paturi de masaj subacval), jocuri și căderi de apă („ciuperca” și „gheizer”); două bazine de relaxare cu o suprafață totală de 1.700 mp, pentru adulți, precum și un bazin de 330 mp dotat cu instalație de produs valuri. De asemenea, suprafețele din jurul bazinelor sunt placate cu dale, iar cele din interior, cu gresie și faianță, în concordanță cu tendințele actuale în materie, și în incinta ștrandului au mai fost montate 48 de grupuri de dușuri.

Special pentru copii au fost pregătite două bazine – ”Baby” și ”Junior”, cu o suprafață totală de 505 mp, dotate cu jocuri acvatice atractive (”cetatea” și ”ciuperca”).

Noutățile menționate, completate de facilitățile de agreement existente – toboganul acvatic cu 5 piste și cele două terenuri de sport (mini-fotbal și beach-volley), fac din ștrandul Felix cel mai modern și atractiv centru de recreere din zonă.

Mai jos sunt prezentate câteva imagini din interiorul ștrandului

Fig. 3.35. Imagini din interiorul Ștrandului Felix

Ștrandul Apollo este singurul ștrand public din Băile Felix care este deschis tot timpul anului, indiferent de anotimp sau sărbătoare.

Ștrandul Apollo din Băile Felix dispune de un bazin acoperit și 3 bazine exterioare cu apă termală. Unul din bazinele exterioare oferă posibilitatea de a practica înotul, fiind ideal pentru pasionații acestui sport.

Celelalte 2 bazine exterioare au dimensiuni mai mici și adâncimi de 120 si 150 cm. Apa din bazine se schimbă în fiecare zi, astfel că turiștii se pot bucura de o apă curată și limpede.

În incinta ștrandului aveți posibilitatea de a beneficia, contracost, de saună, solar, masaj și duș subacval.

Clienții Ștrandului Apollo au la dispoziție șezlonguri care sunt incluse în prețul de intrare.

Aveți posibilitatea de a beneficia de efectele apei termale într-un mod deosebit de plăcut.

În bazinul pentru înot aflat la intrarea în ștrand puteți înota indiferent de anotimp.

În sezonul rece acest lucru este posibil datorită efectului aburilor care asigură o temperatură acceptabilă la 1m deasupra apei chiar și în cazul unor temperaturi negative!

Daca doriți doar relaxare și liniște atunci bazinul acoperit este locul ideal. Clădirea care adăpostește bazinul acoperit, ca de altfel întregul ștrand, a fost renovată de curând, și oferă în prezent condiții de relaxare și refacere conforme cu standardele Europene.

Mai jos sunt prezentate imagini din interiorul ștrandului:

Fig. 3.36. Bazinele exterioare și bazinul inchis, din ștrandul Apollo

Ștrandul Padiș este unul din cele mai accesibile financiar, ștranduri din stațiunea Băile Felix. Ștrandul dispune de 3 bazine cu apă termală naturala. Tarifele mici practicate de acest ștrand oferă posibilitatea de a beneficia de efectele benefice ale apei termale din Băile Felix și celor cu un buget mai mic.

La ștrandul Padiș există posibilitatea de achiziționare a unui abonament care oferă posibilitatea de a intra la bazine la prețuri foarte convenabile.

În incinta ștrandului există magazin cu accesorii pentru ștrand iar la etajul acestor magazine exista un bar de zi cu posibilitatea de a consuma și câteva specialități specifice: mici, frigărui etc.

Adâncimea maximă a bazinelor este de 1,5 metri iar temperatura apei este cuprinsa între 31-35 grade Celsius, în funcție de temperatura exterioară.

Fig. 3.37. Imagini din interiorul ștrandului Padiș

Lacul cu nuferi și lotuși.

În centrul stațiunii Băile Felix se află cel mai vizitat loc din această regiune, Lacul cu nuferi și lotuși termali. Datorită apei termale naturale din lacuri, nufărul se simte foarte bine în această locație, înflorind chiar și în sezonul rece. Pentru a putea admira nufărul termal va trebui să vizitați lacurile, în timpul zilei, deoarece florile de nufăr se închid în momentul în care dispare lumina soarelui.

Lacurile cu nuferi sunt populate de câteva specii de pești exotici care NU SUPRAVIEȚUIESC DECÂT ÎN APA TERMALA DIN LACURI !

În cazul în care sunt transferați într-un alt mediu, aceștia nu vor supraviețui. Unul dintre lacuri adăpostește și o familie numeroasă de broscuțe țestoase.

Mai jos sunt prezentate imagini:

Fig. 3.38. Lacurile cu nuferi și broaște țestoase

Excursii la Beiuș – Stâna de Vale

Situat la 50km de Băile Felix, orașul Beiuș este considerat ca fiind unul din cele mai importante centre ale culturii românești din Ardeal. În Muzeul Etnografic din localitate se poate admira iscusința meșteșugarilor populari de la Valea Crișului Negru și a Crișului Pietros: cioplitul în lemn, cojocăritul, olăritul etc.

Stâna de Vale, stațiune de odihnă situată în Masivul Vlădeasa la o altitudine de 1.100m, este împrejmuită de păduri de conifere. Datorită poziției sale, Stâna de Vale este o importantă bază de alpinism, un punct de plecare pe cărările ce duc în interiorul Munților Apuseni, un loc ideal pentru practicarea sporturilor de iarnă.

Plecări în fiecare Sâmbătă și Duminică, din fața hotelului Crișana din Băile Felix.

Excursii la Peștera Urșilor

Peștera Urșilor din localitatea Chișcău, un obiectiv turistic unic în Europa, situată la 90 km de Băile Felix, a fost descoperită în 1975, într-o fostă carieră de marmură. Lungă de peste 1 km, peștera adăpostește un număr impresionant de stalactite și stalagmite de cele mai ciudate forme, precum și urme de viață și resturi fosile ale ursului de cavernă dispărut cu mai bine de 15.000 de ani în urmă.

Plecări în fiecare Sâmbătă și Duminică, din fața hotelului Crișana din Băile Felix.

Baza hipică Il Cavallino se află în Băile Felix la ieșirea spre Deva.

Baza hipică este dotată cu o gamă variată de cai dresați din rasa Shecland. Traseele sunt amenajate prin păduri și pajiști, în grupuri, cu însoțitor.

În interiorul manejului se pot organiza picnicuri, turiștii au la dispoziție un chioșc cu băuturi răcoritoare și produse preambalate, într-un ambient natural. Pentru sezonul de iarnă, se organizează și trasee cu sănii cu specific tradițional.

Mai jos sunt prezentate imagini:

Fig. 3.39. Baza hipică și rasele de cai existente

2.5.1 Analiza SWOT

Băile Felix

Puncte tari :

Băile Felix este cunoscută ca o stațiune turistică cu recunoaștere internațională;

Este cea mai mare stațiune balneară cu regim permanent din România, aflată la 8 km de Oradea.

Diversificare socio-economică (33% sănătate, 30% comerț și 22% industrie), legate ca activități de sursele termale.

Există unități cu caracter specific (recuperare medicală, centre de antrenament pentru atleți, mici cluburi de agrement).

Cele mai fierbinți izvoare termale din țară, cu temperaturi cuprinse între 32-49 C și nămolul fosil, constituie principalii factori terapeutici, iar clinica de geriatrie deschisă aici oferă tratamente de revitalizare generală a organismului.

Poziționare rutieră bună (E76) și deservire optimă cu mijloace de transport public

Diversitate etnică, cu efecte pozitive asupra nivelul cultural și educațional al populației;

Apropierea de granița cu Ungaria este un avantaj pentru atragerea turiștilor străini, societatea nu se lovește de problema infrastructurii rutiere precare din interiorul țării.

Bogată bază de tratament ce cuprinde: instalații pentru băi, instalații pentru aplicații calde cu nămol și parafină, bazine cu apă termală, instalații pentru elongații sub apă, instalații pentru electro și hidroterapie, saună, piscine acoperite și în aer liber, săli de gimnastică medicală.

Baza de tratament balnear este situată într-un parc continuat de o pădure, dispunând de sere și o mică grădină botanică bogată în specii rare de nuferi, lacurile de nuferi fiind recent renovate

Unul dintre cele mai mari terenuri de paint-ball din țară

Pe langă apele termale captate în scopuri medicale, în centrul Băilor Felix se află un izvor cu apă termală minerală utilizată în tratarea afecțiunilor interne, pacienții și turiștii veniți la tratament bucurându-se de aceste binefaceri.

Situare în aproprierea orașului Oradea, care oferă de asemenea numeroase puncte de atracție.

Băile Felix beneficiază favorabil și de climatul zonei înconjurătoare. Temperatura medie anuală este de 12,3 C, a celei mai reci luni (ianuarie) de 2,1 C, iar a lunii cele mai calde (iulie) de 21,3 C.

Puncte slabe

Nevoia mare de investiții, venită din gradul de uzură fizică, dar și de nevoia de modernizare;

Managementul precar este altă problemă a turismului românesc

Trasee turistice prost întreținute, neracordate la traseele europene de drumeție

Depozitare necorespunzătoare și lipsa reciclării deșeurilor menajere și industriale

Lipsa unor centre de formare și dezvoltare de resurse umane în domeniul planificării teritoriale și al turismului

Personal calificat insuficient (in special ghizi de turism atestați, cunoscători de limbi străine) în turism și planificare turistica

Lipsa unor planuri locale participative de dezvoltare turistică integrate

Lipsa datelor statistice relevante

Slaba promovare a potențialului economic și turistic

Infrastuctura slab dezvoltată în ceea ce privește: sporturile extreme ,sporturile de apă, sporturile și activitățile de agrement de masă etc.

Gamă restrânsă de produse turistice și calitatea relativ mică a serviciilor turisticeDrumuri județene cu îmbrăcăminți ușoare (împietruite) pe unele tronsoane

Starea drumurilor naționale nu se ridică la standardele europene, drumurile spre zonele de interes turistic sunt de calitate foarte redusă

Oportunități:

Promovarea turismului românesc trebuie să se facă și unitar, nu numai la nivel de

companie ci și la nivel de stat;

Intrarea României în UE reprezintă un avantaj considerabil pentru turismul românesc în general și pentru Turismul din Felix în particular, mai ales ținând cont de apropierea de granița vestică.

Posibilitatea atragerii de investiții directe în domeniul turismului balnear și menținerea imaginii de marcă;

Existenta unor instrumente de sprijin financiar active (din partea UE și alte organisme)

Amenintari:

În condițiile în care statul nu incurajează turismul, nu crează un cadru propice dezvoltării acestuia, atunci multe din eforturile singulare ale unei companii pot fi în zadar.

Diminuarea cadrului natural datorită amplasării de noi rezidențe fără respectarea normelor și standardelor de calitate a mediului;

Competiția deosebita ce se manifesta pe piața turistica a destinațiilor europene, zona în care România încearcă sa-si găsească o poziție

Poluarea accentuate a mediului natural și intervenția tot mai mare a omului în natura

Situația actuală a infrastructurii:

1. 29 unități specializate în turism (hoteluri –12, pavilioane, campinguri căsuțe și

corturi) cu o capacitate de cazare de 5.917 locuri

2. 45 unități specializate in agroturism;

3. 9 unitați specializate in agrement –cu o capacitate de cazare de 1.200 locuri

4. 43 unități de alimentație publică specifică

5. 4 unități specializate in tratament balnear si recuperare a capacității de muncă – cu o

capacitate de 2.778 locuri.

Stațiunea Băile Felix este cunoscută atât pe plaiurile României cât și în afara. Ea

beneficiază de o reclamă pozitivă in special datorită tratamentelor post operatorii de care

clienții au parte aici. Cu ajutorul apelor termale atât de benefice pentru sanătatea

organismului uman, indemânarea specialiștilor terapeuți din centrele medicale găzduite

de stațiune au atras, an de an, tot mai mulți turiști. Insă, Felixul rămâne stațiunea

preferată a bihorenilor și mai ales a orădenilor care, începănd cu data de 1 mai, își petrec

aici majoritatea timpului liber.

Turismul balnear, reprezentat de Băile Felix si agroturismul, prin multitudinea

posibilităților de cazare oferite de pensiunile din zonă, sunt cărți de vizită nationale și

internaționale. Insă, incă există capitole care cer să fie imbunătațite.

Starea actuală a stațiunii:

Un lucru cu care nu se poate mândri stațiunea Băile Felix este prezența cliențiilor fideli ai stațiunii, câinii vagabonzi care mișună în haite și de care turiștii au început să se teama. Încă nu există destule coșuri de gunoi, iar turiștii care campează prin pădure au prostul obicei să își marcheze locul prin gunoaiele lăsate în urmă. Nu există destule locuri de joacă pentru copii și terenuri amenajate pentru practicarea anumitor sporturi. La capitolul drumuri, Felixul stă destul de prost. Chiar dacă aceasta iarna nu și-a arătat colții, așa cum a obișnuit să o facă până în prezent, gropile din asfalt sunt la ele acasă.

Așadar, dacă va beneficia de promovarea și îmbunătățirile care i se cuvin, stațiunea Felix va fi cel mai bine ambalat pachet turistic din vestul României.

Proiectele de investiții demarate de administrația locală și experți sunt cea mai

Bună soluție de dezvoltare a stațiunii Felix. Unul dintre proiectele în curs de execuție este

modernizarea si extinderea infrastructurii, alei și căi de acces, în valoare de 6.000.000 RON.

Proiectul include amenajarea de parcări și spații verzi. În Băile Felix va fi

amenajat și un parc cu spații de joacă pentru copii. Ultima pe lista investițiilor, dar nu cea

mai puțin importantă, este proiectarea aqua park-ului în valoare de 1.775.000 RON.

Acesta va fi construit în partea sudica a platoului dintre Băile Felix si Băile 1 Mai.

De asemenea problema grădinii zoologice din orașul Oradea, ar putea fi rezolvată

prin mutarea acesteia în aproprierea stațiunii Felix, prezenta unor păduri aflate în

proprietarea Ocolului Silvic, ar face ușoară aceasta mutare. Binențeles acest proiect aduce

cu el o serie de investiții, dar cu siguranță ar fi unul de succes.

Hajdúszoboszló

Puncte tari :

Hajdúszoboszló este una dintre cele mai mari stațiuni balneare din Europa (30 de hectare), având de asemenea cea mai mare cotă de piață din Ungaria (aproximativ 7%)

Este un brand foarte bine cunoscut în Ungaria, și nu numai, având și o tradiție considerabilă, funcționând de mai bine de 80 de ani

Apă termală de înaltă calitate, totodată fiind și printe cele mai fierbinți ape termale din Europa (aproximativ 70 C), provenită din același strat ca și în cazul celorlalte stațiuni învecinate din regiunea Hajdu-Bihar.

Se află in vecinătatea Parcului Național Hortobágyi, o altă atracție turistică din regiunea Hajdu-Bihar

Zona bogată in ape, care oferă o diversitate spectaculoasă de pește si zone de pescuit

Poziționare rutieră bună, aflăndu-se la 20 de km distanță de Debrecen, iar prin recent inaugurata autostradă M 35 (Debrecen-Budapesta) se facilitează și accesul la un aeroport internațional de anvergură

Bază de tratament balneară modernă, apa termală din Hajdúszoboszló având multiple efecte terapeutice, recunoscute pe plan mondial, oaspeții putând opta pentru aproximativ 40 de tipuri de tratamente, care își exercită efectele benefice mai ales prin combinarea acestora

Clima este caldă și uscată, atât iarna cât și vara, datorită influențelor Marii Câmpii Maghiare. Vara, numărul de ore cu soare este extrem de crescut, lucru avantajos pentru oraș din punct de vedere turistic. Nivelul de precipitații este redus, cu toate acestea aerul este în continuă mișcare. Momentele fără briză sunt rare. Climatul favorabil contribuie și la caracterul terapeutic al regiunii

Posibilități de cazare impresionante, momentan fiind disponibile circa 24,000 de locuri, la hotelurile, pensiunile și casele particulare din stațiune

Activități culturale și artistice frecvente

Puncte slabe:

Distanța de 200 de km care desparte Hajduszoboszlo de un aeroport internațional de anvergură (Budapesta)

Lipsa bazinelor acoperite pentru recreere

Personal calificat insuficient (cunoștințe slabe in materie de limbi străine)

Discrepanța mare intre sezon și extrasezon

Slaba promovare a potențialului turistic înafara Ungariei (excepție facând partea de vest a României)

Oportunități:

Modernizarea aeroportului Debrecen, pentru difersificarea destinațiilor de zbor

Crearea de bazine recreaționale acoperite, pentru o mai bună atragere a turiștilor in extrasezon

Promovare mai bună a potențialului turistic, atât in România cât și în alte țări Europene

Acesarea în continuare a fondurilor europene, pentru crearea de noi bazine

Amenințări:

Concurența tot mai puternică, atât pe plan local cât și pe plan internațional

Poluarea accentuată a mediului natural și intervenția tot mai mare a omului în natură

În condițiile unui sezon cald răcoros sau ploios, atracția turistică scade drastic, datorită lipsei de bazine recreaționale acoperite

Lipsa investitorilor privați autohtoni, majoritatea investițiilor fiind făcute din fonduri europene

“Cele patru porunci din Hajdúszoboszló: Vindecă-te, Odihnește-te, Fă sport, Distrează-te!”. În aceasta zona se întâlnesc trei diferite regiuni: Hajdúhát, Hortobágy, si regiunea Sárrét-Berettyó.

Data de 26 octombrie 1925 este supranumită ziua de naștere a orașului Hajdúszoboszló, deoarece în acestă zi a fost descoperit aurul fluid, tezaurul, apa termală, promițând orașului un viitor grandios. În urma a mai multor foraje, de la adâncime s-a sârnit un jet de apă de 15 metri, însoțită de aburi si gaz metan. Era apă termală de 73°C!

Acest fapt a stârnit și interesul savanților, și au început analize chimice minuțioase. Parerea unanimă a geologilor, chimiotilor, balneologilor, medicilor era că au găsit un tezaur inapreciabil, apă termală cu efect terapeutic. Acest tezaur este apa marii triasice intercarpatice, care se găsește în adâncimi în cantități mari, neexprimabil în numere, care și după 76 de ani pare nesecabilă. Compozitia chimică este atât de complexă, încât aproape nu exista boală, asupra careia să nu aiba efect curativ, redă sănătatea pierdută parțial sau chiar si cea total pierdută.

Popularitatea apei termale interioare si exterioare din Hajdúszoboszló, este întrecută doar de cel mai mare complex de băi și centru de agrement din Ungaria, deschis de la 1 mai până la sfârșitul lunii septembrie. În parcul de 30 de hectare distracția iubitorilor de apă si soare este garantată de 13 piscine, dintre ele cele mai frecventate fiind piscina cu valuri, jacuzzi, si cele pentru copii, sala de înot pentru concursuri, piscina cu tobogane uriașe, lacul pentru canotaj de 5,5 hectare cu insula naturală, sculpturi înconjurate de plante ornamentale, etc. De asemenea aici mai sunt terenuri sportive amenajate pentru fotbal pe plajă, minigolf, ping-pong, volei, si terenuri de joacă pentru copii.

Aquapark-ul deschis în anul 2000, construit după model spaniol, este un centru de băi și de agrement unic în Ungaria! Baia Termală din Hajdúszoboszló este deschisă pe tot parcursul anului, și îi așteapta pe vizitatori între orele 700- 1900.

Efectul terapeutic al apei termale este sigur în cazul urmatoarelor boli:
artrite cronice, boli articulare degenerative, boli inflamatorii cronice si degenerative ale coloanei vertebrale, neuralgii, nevrite cronice, reabilitare după: boala Heine-Medin , paralizii datorate accidentelor vasculare cerebrale, operațiilor pe creier sau alte paralizii, dureri musculare cronice, tratamente după leziuni, leziuni sportive. În cazul fracturilor osoase cu vindecare prelungită ajută la producția de calus. În unele forme de ateroscleroza obliterativă periferică, boli ginecologice cronice, sterilitate, boli dermatologice cronice etc. ajută foarte mult.

Baia în apa termala este contraindicata în urmatoarele cazuri: boli inflamatorii acute; boli canceroase, tumori maligne; insuficiența cardio-vasculară; hipertensiune malignă; tuberculoză; boli severe ale sistemului nervos central; boli infecțioase; boli dermato-venerice; sarcină.

Comparație între cele două stațiuni: Băile Felix vs Hajduszoboszló

AQUAPARKUL din Hajduszoboszlóbilet de intrare pe o zi întreagă 2.800 forint, –

echilvanetul a 43 de lei. Strandul din Hajduszoboszló : un bilet pentru adulti costa 1300 forint, – 20 de lei. Intrarea la Ștrandul Felix din Băile Felix costă 25 de lei.

În privința Aquaparkului există un inconvenient pentru turiștii care aleg să își petreacă aici timpul. Ei nu pot consuma produse alimentare din afara incintei de nici un fel. Este clar o masură a conducerii parcului prin care se dorește mărirea consumului produselor proprii. Cu toate acestea sunt destui orădeni care preferă stațiunea din Ungaria lucru confirmat și de numărul extrem mare de români (Românii s-au aflat pe primul loc în topul turiștilor străini care au vizitat regiunea Câmpiei de Nord din Ungaria și pe locul trei în ceea ce privește numărul nopților petrecute în unitățile de cazare din zonă) care au preferat țara vecină ca și destinație turistică.

Cea mai mare atracție a ștrandului este „litoralul mediteranean” înconjurat de

palmieri. Pe malul cu nisip al piscinei uriașe, plină cu apă curată cristalină și cu valuri,

vasul piraților și farul încântă pe vizitatori. Cei îndrăgostiți de tobogane pot alege dintre

9 tipuri de tobogane, toate pornind de la 12 metri altitudine. Lungimea totală a

toboganelor ( tobogan-concurs cu patru piste, kamikaze, hidrotobogan, gaură neagră,

fluviul torențial, toboganul uriaș, Niagara, big hole, twister), depășește un kilometru!

Noul ștrand din Felix are șase bazine nou-nouțe, din care trei sunt cu apă termală.

“Bazinul din stânga, dinspre Apollo, are 980 metri pătrați, cu instalații acvatice de

hidromasaj, inclusiv 20 de paturi de masaj subacvatic, jocuri și căderi de apă tip ciupercă

și gheizer. Plus două bazine de relaxare, cu o suprafață totală de 1.700 de metri pătrați,

pentru adulți, și un bazin de 330 de metri pătrați dotat cu instalație de produs valuri”,

spune Livia Oprea, responsabil marketing la SC Turism Felix SA.

Nici copiii nu au fost uitați. Ștrandul are două bazine “baby” și “junior” care se

întind pe 505 metri pătrați și sunt dotate cu jocuri acvatice. Instalațiile au sisteme de

ultimă generație pentru monitorizarea calității apei, iar jocurile de apă au fost concepute

de firma din Ungaria care a amenajat și ștrandul din Hajduszoboszlo.

Există o multitudine de asemănari între cele două stațiuni dar și foarte multe diferențe. Ambele au nevoie de modernizări continue și aici aș aminti nevoia de un număr mai mare de bazine acoperite, mai ales recreaționale, acestea lipsind aproape în totalitate din ambele locații. Prin crearea acestor bazine s-ar spori numărul de turiști din extrasezon, momentan in această perioadă a anului, ambele locații primind in proporție mare doar turiști cu nevoi de tratament balnear. Un alt avantaj al bazinelor acoperite ar fi un numar mai mare de turiști in perioadele in care condițiile meteo nu permit recrearea în aer liber.

Din punct de vedere al accesabilității, Hajduszoboszlo este fără discuție varianta mai bună. Infrastructura mult superioară a Ungariei, permite acces mult mai rapid si mai comod, vasta rețea de autostrăzi din țara vecină facilitând mai ales accesul turiștilor din alte țări europene dar și pe cel al turiștilor maghiari. Singurul inconvenient ar fi distanța până la cel mai apropriat aeroport internațional (Budapesta), de aproximativ 200 de km. Starea precară a infrastructurii din România îngreunează mult accesul turiștilor la Băile Felix, în special al celor români, pentru care exista 3 metode si acestea destul de incomode de a ajunge la destinație: drumurile naționale, ale căror stare nu este tocmai una bună, și sunt destul de aglomerate, prin transportul feroviar, care și acesta suferă din aceleași motive, infrastructura fiind învechită motiv pentru care si calătoria dureaza mult si accesul prin avion, aici problema fiind că pe aeroportul Oradea există doar o singură cursă: București-Oradea si Oradea-București. În schimb pentru turiștii străini accesul rutier și feroviar este mai accesibil, Băile Felix fiind situat la granița cu Ungaria.

De asemenea ambele stațiuni duc lipsă de o promovare corespunzătoare pe plan internațional, menționand ca Băile Felix duce lipsă si de promovare la nivel național.

Băile Felix se bucură in schimb de o așezare geografică mult mai bună din punct de vedere turistic. Prin crearea de pachete turistice care să includă de asemenea și excursii pentru vizitarea obiectivelor turistice din apropriere s-ar putea atrage un număr considerabil mai mare de turiști. Printre atracțiile turistice învecinate cu Băile Felix putem aminti:

Oradea cu nenumăratele sale atracții (Cetatea Oradea, Centrul istoric, Palatele Baroc, Muzeul Țării Crișurilor, Pasajul Vulturul Negru etc.)

Munții Apuseni care oferă unele dintre cele mai frumoase și sălbatice peisaje din țară

Potențialul turistic al celor 2 stațiuni este incă departe de a fi exploatat la capacitate maximă, aici un plus evident avăndu-l Hajduszoboszlo care în ultimii ani a accesat fonduri europene nerambursabile de peste 30 de milioane de euro, lucru necesar si in Băile Felix. Prin oportunitatea accesării acestor fonduri, ambele locații au doar de caștigat, atâta timp cât modernizarea acestora se produce având la bază un plan bine pus la punct, înfăptuit de oameni competenți și al căror interes este doar dezvoltarea turismului din aceste zone, lucru care ar duce atât la ridicarea nivelului de trai al localnicilor, dar și al cerora din zonele învecinate.

Pentru realizarea acestui proiect am ales Statiunea Băile Felix, deoarece dealungul

copiilăriei mele am avut deseori ocazia să îmi petrec timpul aici, de asemenea am putut

observa evoluția sau câteodată involuția stării in care se afla stațiunea. Complexul termal

din Hajduszoboszló este întradevăr mai atractiv, atrage turiștii care cunoscând situația

actuală din România a turismului, preferă să consume servicii turistice de mai bună

calitate dar si mai costisitoare.

Bibliografie :

http://www.sanmartin.ro/Monografie/monografie.htm

http://ro.hungarospa-rt.hu/

http://www.hajduszoboszlo.hu/

Oradea, Băile Felix si 1 Mai. Mic îndreptar turistic, 1987, Editura Meridiane.

CONCLUZII

Putem concluziona faptul că, turismul balnear din județul Bihor este într-un proces continuu de revigorare, datorită lucrărilor de modernizare care au fost efectuate în ultimul timp, în zonă.

Infrastructura turistică și tehnico-edilitară a fost adusă la un nivel apropiat de nivelul european. În ultimii ani capacitatea de cazare în stațiune a crescut, datorită numeroaselor pensiuni și vile care au fost construite, în prezent stațiunea oferă cazare într-o multitudine de forme de primire a turiștilor.

Baza de agrement a fost de asemenea restaurată și este în prezent la standarde occidentale.

O alta concluzie, care reiese, vorbește despre faptul că stațiunea balneo Băile Felix nu mai este doar o stațiune care oferă bază de tratament pentru persoanele vârstnice sau suferinde, ci a devenit un loc frecventat și de persoane tinere, dornice de a se distra și a se relaxa. De asemenea numeroase sunt și familiile cu copii, care aleg sa vină în stațiunea Băile Felix datorită numeroaselor posibilități de relaxare și petrecere a timpului liber.

Indicele de atractivitate a stațiunii Băile Felix este în creștere de la an la an, dacă în anul 2006 acesta se situa în jurul valorii de 2, acum acesta se apropie de 2,20, ceea ce face ca stațiunea Băile Felix să ajungă în topul stațiunilor balneare din România.

Se constată în ultimul timp, numărul tot mai ridicat al turiștilor străini care aleg sa viziteze țara noastră și în special stațiunea Băile Felix, aceste vizite vizând în primul rând apele termale existente în zonă, dar și faptul că există o creștere calitativă a serviciilor, acestea fiind comparabile cu cele din Europa, acest aspect contribuind tot mai mult la dezvoltarea zonei.

În ceea ce privește alimentația turiștii străini constată că le sunt satisfăcute toate poftele din domeniul culinar, datorită existenței a numeroase unități de alimentație publică, care acoperă o paletă largă de meniuri, atât tradiționale cât și internaționale.

Bibliografie

1. Benea M., Petroman I., Bazele turismului, Editura Mirton, Timișoara, 2005;

2. Benea M., Petroman I.,, Bazele turismului, Editura Eurostampa, Timișoara, 2006, ediția a 2 a revizuită;

3. Ilieș G., Turism Urban, Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2008;

4. Bran F., Turismul Rural, Editura Economică, București, 1999;

5. Nistoreanu P., Ecoturism și Turism Rural, Editura ASE, București 2007;

6. Erdeli G., Istrate I., Potențialul turistic al României, Editura Universitara, București 1996;

7. Dinu M., Geografia Turismului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2005, Ediția a 3 a revizuită;

8. Teodoreanu E., Ardeleanu C., Bioclima Stațiunilor Balneoclimaterice din România, Editura Sport-Turism, București, 1985;

9. Cândea M., Bran F., Spațiul Geografic Românesc, Editura Economică, București, 2001;

10. Berindei I., Județul Bihor, Editura Academiei Române, Bucrești 1992;

11. Prof. Univ. Dr. Fruja I., Situația privind marketingul turismului rural și a celui balnear în județul Bihor, Teză de doctorat, Timișoara, 2009;

12. Ministerul Turismului, Adaptarea ofertei balneoturistice românești la cerințele pieței internaționale, București, 2006.

13. Munteanu L., Stoicescu C., Ghidul stațiunilor balneoclimatice din România, Editura Sport-Turism, București 1986;

14. Ștefănescu C., Stațiuni balneare și climatice din România, Editura Meridiane București, 1988;

15. Teleki N., Munteanu L., Cura balneoclimatică în România, Editura Sport-Turism, București, 1985;

16. Teodoreanu E., Cure Balneoclimaterice – indicații și contraindicații, Editura Medicală, București, 1986;

17. Oradea, Băile Felix și 1 Mai – Mic îndreptar turistic, București, 1987;

18. Munteanu. L., Grigore L., Băile Felix, Editura Sport-Turism 1985;

19. www.oradea-online.ro

20. www.bailefelix.ro

21. www.bailefelix.net

22. www.turismbailefelix.com

23. www.turistinfo.ro

24. www.vitalfelix.ro

25. www.clubart.ro

26. www.hotel.baile.felix.tourneo.ro

27. Oradea, Baile Felix si 1 Mai. Mic indreptar turistic, 1987, Editura Meridiane