Proiectul Phare TVET RO 2005017-553.04.01.02.04.01.03 [311117]
MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII ȘI TINERETULUI
Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03
AUXILIAR CURRICULAR PENTRU
CONTABILITATEA EVENIMENTELOR SI TRANZACTIILOR
DOMENIUL: SERVICII
CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂȚI ECONOMICE
NIVELUL: 3
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
Noiembrie 2008
AUTORI:
[anonimizat] „Dionisie Pop Marțian” Alba Iulia
COORDONATOR:
[anonimizat]:
[anonimizat] – expet CNDIPT
Cuprins
Introducere
Auxiliarul curricular este un material care cuprinde informații ce vin in sprijinul profesorului și al elevului. [anonimizat].
Materialele de învățare sunt destinate elevilor de clasa a XI-a, [anonimizat], [anonimizat], poștă, comerț, gastronomie, [anonimizat] 3, precum și profesorilor implicați în pregătirea acestora.
Acest material a fost elaborat pe baza unităților de competențe și a competențelor prevăzute în S.P.P., ținând cont de conținuturile tematice din curricula.
[anonimizat], în funcție de resursele de care dispun.
Materialele de învățare au următoarea componență:
1. Competențe – sunt detaliate competențele ce vor fi dezvoltate de către modul;
2. Obiectivele – sunt detaliate prin descrierea modului în care acestea au legătură cu competențele modulului;
3. Informații pentru profesori:
[anonimizat] – activități de învățare
Sugestii metodologice;
Îndrumări cu privire la posibilitatea de adaptare a materialelor pentru elevii cu nevoi educaționale speciale;
Sugestii pentru activități de urmărire și remediere a procesului de învățare.
4. [anonimizat] a progresului.
5. [anonimizat].
6. Informații pentru elevi:
Scopurile și obiectivele urmărite;
Criterii de evaluare;
[anonimizat]-ului;
Modalități de planificare și evaluare a învățării.
7. Activități de învățare
8. Soluționarea activităților
9. Bibliografie.
Competențe
C1: Utilizează planul general de conturi pentru înregistrarea evenimentelor și tranzacțiilor
C2: Înregistrază evenimentele și trazacțiile în contabilitate
C3: Completează registrele contabile și balanța de verificare.
Obiective urmărite
După parcurgerea acestor unități elevii vor fi capabili :
să identifice conturile pe categorii de evenimente și tranzacții
să folosească conturile corespunzătoare evenimentelor și tranzacțiilor
să identifice evenimentele și tranzacțiile
să utilizeze analiza contabilă pentru înregistrarea în contabilitate
să stabilească articolele contabile pe categorii de evenimente și tranzacții
să înregistreze articolele contabile în documente contabile
să înregistraze evenimentele și tranzacțiilor în registre contabile cronologic și sistematic.
să întocmească balanța de verificare.
să analizeze corelația dintre registrul jurnal și balanța de verificare.
Informații pentru profesori
Sugestii metodologice:
Obiectivul fundamental este format din priceperi și deprinderi, parte integrantă în tehnica de lucru privind analiza contabilă a operațiilor economico-financiare.
Pentru modulul „Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor”, în vederea realizării competențelor, se recomandă utilizarea următoarelor metode didactice:
Exercițiul dirijat se poate aplica la conținutul „Utilizarea planului general de conturi”, profesorul prezentând particularitățile și rolul fiecărei clase de conturi, urmând ca elevii individual să identifice conturile din clasa respectivă.
Problematizarea poate fi utilizată la conținuturile privind „Înregistrarea evenimentelor și tranzacțiilor în registre contabile cronologic și sistematic”, prezentând elevilor categoriile de evenimente din unitățile economice urmând ca aceștia să efectueze analiza contabilă, să stabilească articolele contabile corespunzătoare și să preia înregistrările în documentele contabile. Această metodă oferă posibilitatea creării unor situații problemă care determină elevii să restructureze și să completeze cunoștințele anterioare în vederea soluționării noilor situații pe baza experienței și a efortului personal.
Alegerea tehnicilor de învățare revine profesorului care are sarcina de a individualiza și de a adapta procesul didactic la particularitățile elevilor.
Rezultatele activităților desfășurate și ale evaluărilor sunt organizate într-un document cu valoare informativă .
Pentru elevi, aceste tipuri de dovezi, alături de alte experiențe pe care le pot avea, precum practica la locul de muncă, pot fi colectate într-un „portofoliu al elevului”.
Portofoliul elevului conține:
Rezultate ale lucrărilor de evaluare efectuate pentru teme din domeniul profesional sau abilități cheie
Rezultate ale activităților de autoevaluare și dovezi ale discuțiilor care au avut loc
Opiniile elevilor privind activitățile desfășurate
Planuri de acțiune /evaluări /activități viitoare planificate și efectuate de către elev
Comentarii ale profesorului privind atitudinea și rezultatele elevului
Recomandări
Pe baza fișelor de documentare prezentate s-au elaborat modele de fișe de lucru, teme, fișe de observare, exerciții, simulări, pe care le găsiți la Activități de învățare.
Fișele se vor introduce în mapa de lucru a elevilor.
Propuneți elevilor să caute informații pe internet.
Fișă de progres școlar
Fișele de rezumat
Fișele de rezumat ale modulului oferă cadrelor didactice și elevilor mijloace de înregistrare a progresului.
Elevii ar trebui de asemenea să fie încurajați să își asume răspunderea pentru procesul de învățare. Elevul care își asumă responsabilitatea pentru aspecte ce țin de înregistrare pot contribui la acest obiectiv.
Fișă de rezumat
FIȘĂ DE REZUMAT DE ACTIVITATE
Cuvinte cheie/Glosar
Activ =Totalitatea mijloacelor economice concrete care aparțin unei întreprinderi, instituții sau organizații economice; parte a bilanțului unde se înscriu aceste mijloace.
Top of Form
Top of Form
Bottom of Form
Bottom of Form
Cont = Socoteală scrisă alcătuită din două părți (debit și credit), care exprimă valoric, în ordine cronologică și sistematică, existența și mișcările unui anumit proces economic pe o perioadă de timp determinată. ♢ Evidența acestor operații.
Contabilitate = 1) Ansamblu de operații constând din înregistrarea și din evidența fondurilor materiale și financiare ale unei întreprinderi sau instituții; totalitate de conturi. 2) Secție a unei întreprinderi sau instituții unde se fac aceste operații. 3) Știință care se ocupă de teoria și de practica înregistrării și evidenței fondurilor materiale și financiare.
Top of Form
Bottom of Form
Leasing-ul = este o operatiune comerciala prin care o parte denumita locator/finantator transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta a unui lucru al carui proprietar este catre alta parte, denumita utilizator, la solicitarea acesteia din urma, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfârsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale.
Top of Form
Bottom of Form
Pasiv = Totalitatea mijloacelor economice ale unei întreprinderi, privite sub aspectul provenienței lor la un moment dat și al destinației lor. ♦ Parte a bilanțului contabil în care sunt înscrise fondurile unei întreprinderi sau ale unei instituții la un moment dat.Top of Form
Bottom of Form
Informații pentru elevi
Auxiliarul se adresează elevilor de la nivelul 3 de calificare profesională, care trebuie implicați în activități de luare a deciziilor, de coordonare a activității celorlalți.
În acest material veți găsi:
fișe cu activității de învățare;
fișe cu soluționarea activităților de învățare;
fișe de documentare;
glosar;
structuri de conținut accesibile pentru elevi în funcție de stilurile de învățare (auditiv, vizual, practic),
bibliografie orientativă;
Pe parcursul derulării modulului elevii vor avea următoarele sarcini:
studierea bibliografiei aferente conținuturilor tematice;
culegerea materialelor informative;
dezbateri de grup pentru rezolvarea problemelor și găsirea soluției corespunzătoare;
realizarea de materiale ilustrative (fotografii, casete video, planșe, folii etc.), texte, scheme, planuri;
dobândirea de cunoștințe și abilități;
respectarea limitelor impuse;
dovedirea abilităților dobândite;
autoevaluarea.
Portofoliul elevului conține:
Rezultate ale lucrărilor de evaluare efectuate pentru teme din domeniul profesional sau abilități cheie
Rezultate ale activităților de autoevaluare și dovezi ale discuțiilor care au avut loc
Opiniile elevilor privind activitățile desfășurate
Planuri de acțiune /evaluări /activități viitoare planificate și efectuate de către elev
Comentarii ale profesorului privind atitudinea și rezultatele elevului
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
COMPETENȚA 1 :
Utilizează planul general de conturi pentru înregistrarea evenimentelor și tranzacțiilor
ACTIVITATEA 1.1
Denumirea activității: Contabilitatea capitalului social
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 50 minute
Obiectivul activității: să identifice conturile pe categorii de evenimente și tranzacții
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 1 (Anexe)
Stabiliți valoarea de adevăr a următoarelor. afirmații:
contul 101 – „Capital”este cont de activ.
în creditul contului 101 – „Capital” se inregistrează rezervele destinate majorării capitalului prin debitul contului 106.
există două căi de majorare a capitalului social
2) Stabiliți următoarele corespondențe aferente căilor de majorare sau diminuare a capitalului social:
3. Completează spațiile punctate:
Din punct de vedere contabil, capitalurile deținute de agenții economici reprezintă surse …………………………..și ………………………. de finanțare a activului patrimonial.
Din punct de vedere patrimonial, capitalurile sunt elemente de ……………………………….
4. Completați urmatoarea schemă cu mijloacele economice pe care le poate procura întreprinderea cu ajutorul capitalurilor:
5. Realizează înregistrările contabile pentru următoarul eveniment:
La 02.05 a.c. se constitue o întreprindere, pe baza contractului de societate și a statutului, cu un capital social de 50.000 Ron. Capitalul subscris se eliberează în proporție de 100% după cum urmează:
în numerar 2.500 RON
o clădire evaluată la 27.500 RON
un teren evaluat la 5.300 RON
materii prime 500 RON
materiale 300 RON
dreptul de utilizare al unui brevet 100 RON
un mijloc de transport evaluat la 10.000 RON
titluri de participare la 1.800 RON
mărfuri 1.500 RON
alte valori 500 RON
ACTIVITATEA 1.2
Denumirea activității: Contabilitatea primelor legate de capital
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 50 minute
Obiectivul activității: să identifice conturile pe categorii de evenimente și tranzacții
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 2 (Anexe)
1.Stabiliți valoarea de adevăr a următoarelor afirmații:
a) plusul de valoare obținută din reevaluarea imobilizărilor corporale se înregistrează conform formulei contabile : 21 = 105
b) incorporarea rezervelor din reevaluare în capitalul social se face conform formulei: 1012=105
c) transferarea rezervelor în alte rezerve se face cu ajutorul formulei: 105=1068
Stabiliți următoarele corespondențe aferente primelor legate de capital:
3. Completează spațiile punctate:
a) Emisiunea de noi acțiuni: 456 = %
1011
……….
b) Încorporarea primelor în capitalul social ………..=1012
c)Transformarea primelor în alte rezerve: 1041=……………
4. Realizează înregistrările contabile pentru următoarele evenimente:
a)Pentru a-și majora capitalul social, o întreprindere emite 1500 acțiuni noi la un preț de emisiune de 12.500 RON, valoarea nominală a acestora fiind de 10.000 RON.
b)Se hotărăște majorarea capitalului social al unei firme cu un activ net total de 50.000 lei prin emisiunea de 1000 acțiuni noi a căror valoare de emisiune este egală cu valoarea contabilă a acțiunilor vechi. Valoarea nominală a acțiunilor noi este egală cu cea a acțiunilor vechi. Numărul de acțiuni vechi este de 4.000, iar valoarea nominală a acestora este de 5 lei/acțiune
ACTIVITATEA 1.3
Denumirea activității: Contabilitatea rezervelor
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 30 minute
Obiectivul activității: să identifice conturile pe categorii de evenimente și tranzacții
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 3 (Anexe)
1.Stabiliți valoarea de adevăr a următoarelor afirmații și transformați enunțurile false în enunțuri adevărate:
a)plusul de valoare obținut din reevaluarea rezervelor: 105=21
b)incorporarea rezervelor din reevaluare în capitalul social: 106=1011
c) acoperirea pierderilor reportate: 106=121
2. Completați următorul rebus:
A-B: Surse constituite în urma rezultatelor pozitive ale activității de exploatare.
1:rezerve constituite din profitul net
2.rezerve constituite din profitul brut
3.rezerve constituite în baza hotărârii adunării generale
4.utilizarea rezervelor se trece în…….. contului
5.imobilizările corporale sau financiare pot face obiectul activității de ………………….
6.rezervele sunt surse proprii a unor elemente de…………………….
3.Adunarea generală a S.C. Miamax S.R.L. hotărăște majorarea capitalului social cu 20.000 lei prin încorporarea primelor de capital de 5.000 lei, a diferențelor din reevaluare de 10.000 lei, a profitului realizat în anul precedent de 3.000 lei și a altor rezerve de 2.000 lei.
ACTIVITATEA 1.4
Denumirea activității: Contabilitatea rezultatului exercițiului
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 25 minute
Obiectivul activității: să identifice conturile pe categorii de evenimente și tranzacții
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 4 (Anexe)
1.Stabiliți valoarea de adevăr a următoarelor afirmații și transformați enunțurile false în enunțuri adevărate::
a) acoperirea pierderilor din rezerve: 117=106
b) contul 117 „Profit sau pierdere” este un cont bifuncțional
c) reducerea capitalului social: 1011=117
2. La sfârșitul unui exercițiu financiar, o întreprindere înregistrează o pierdere de 10.000 lei asupra careia nu ia nici o decizie.
În exercițiul financiar următor se realizează un profit net de 11.000 lei care se repartizează astfel:
-acoperirea pierderii precedente
-constituirea unei rezerve de 400 lei
-constituirea fondului de participare a angajaților la profit 600 lei.
ACTIVITATEA 1.5
Denumirea activității: Contabilitatea subvențiilor
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 30 minute
Obiectivul activității: să identifice conturile pe categorii de evenimente și tranzacții
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 5 (Anexe)
1. Completați spațiile punctate cu termenii adecvați:
Subvențiile pentru investiții sunt resurse financiare alocate unor societăți comerciale de către ……a………..sau alte organisme cu titlu …b… pentru scopuri bine determinate. Acestea se concretizează în …c… sau de …d… destinate constituirii unor imobilizări în vederea realizării unor activități care să dezvolte noi locuri de muncă. Sunt asimilate subvențiilor pentru investiții și bunurile de natura imobilizărilor primite cu titlu …e…(prin donație) sau cele constatate …f… la inventariere.
2. O societate comercială achizționează un utilaj nou în valoare de 50.000 lei, pentru care primește o subvenție guvernamentală de 30.000 lei. Utilajul se amortizează liniar, pe o perioada de 5 ani.
3. Societatea S.C. Alfa S.R.L. primește sub formă de donație un mijloc de transport în valoare de 20.000 lei, care se amortizează liniar pe durata de 5 ani.
Care este cota-parte de subvenție virată lunar la veniturile societății:
a) 334
b) 333,33
c) 4.000
d) 50.000
Care este formula corectă de înregistrare a primirii mijlocului de transport:
a) 133=2133 333,33
b) 2133=133 333,33
c) 2133=401 50.000
d) 2133=133 50.000
ACTIVITATEA 1.6
Denumirea activității: Contabilitatea provizioanelor
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 50 minute
Obiectivul activității: să identifice conturile pe categorii de evenimente și tranzacții
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 6(Anexe)
1. Apreciați valoarea de adevăr a următoarelor afirmații privind modul de recunoștere și constituire a unui provizion:
a) entitatea economic are o obligație curentă generată de un eveniment anterior
b)este probabil ca o ieșire de resurse să fie necesară pentru a onora obligația respectivă
c)poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligației
2. Completați următoarea schemă cu tipurile de provizioane pe care le poate constitui o societate:
3. La sfârșitul exercițiului N, o societate comercială dispune constituirea unui provizion în valoare de 1.500 lei pentru litigiul intervenit cu unul din colaboratorii săi externi, procesul aflându-se în derulare. În exercițiul N+1 procesul continuă și se estimează că societatea va fi obligată să plătească colaboratorului extern suma de 3.500 lei. În anul N+2 se încheie procesul și colaboratorul este despăgubit cu suma de 3.500 lei.
ACTIVITATEA 1.7
Denumirea activității: Contabilitatea împrumuturilor din emisiunile de obligațiuni
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 50 minute
Obiectivul activității: să identifice conturile pe categorii de evenimente și tranzacții
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 7 (Anexe)
1. Realizați corespondența între cele două coloane:
2. Identificați valoarea de adevăr:
a) 666=1681, dobânda de plată pentru obligațiuni
b)2801=6811, amortizarea cheltuielilor de constituire
c)169=6868, amortizarea primelor privind rambursarea obligațiunilor
d)1681=5121, plata dobânzilor aferente împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni
3. O întreprindere emite 5000 de obligațiuni cu valoarea de 10 lei /obligațiune, valoarea de emisiune fiind de 9 lei/ obligațiune, iar dobânda de 20%. Durata împrumutului este de 5 ani. Se varsă prima tranșă și dobânda aferentă. Realizați înregistrările contabile pentru:
Emisiunea de obligațiuni cu primă
Primirea împrumutului din emisiunea de obligațiuni
Înregistrarea dobânzii datorate
Amortizarea primelor privind rambursarea obligațiunilor
Plata ratei scadente și a dobânzilor aferente.
ACTIVITATEA 1.8
Denumirea activității: Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 50 minute
Obiectivul activității: să identifice conturile pe categorii de evenimente și tranzacții
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 8(Anexe)
1. Completați următorul rebus:
A-B: sumele contractate cu băncile potrivit unor condiții și garanții și au un obiect de creditare și un scop declarat, sunt rambursabile la scadență și purtătoare de dobândă.
2.O întreprindere contractează în cursul exercițiului N, la 1mai, un credit bancar pe termen lung in valoare de 45.000 lei, pe o durată de 5 ani cu o dobânda de 50%.Întocmiți graficul de rambursare.
ACTIVITATEA 1.9
Denumirea activității: Verifică-ți cunoștințele!
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 50 minute
Obiectivul activității: să identifice conturile pe categorii de evenimente și tranzacții
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 1-8 (Anexe)
1.Realizați înregistrările contabile pentru următoarele evenimente: (7 puncte)
a) Se înființează o societate comercială pe acțiuni cu un capital social de 60.000 lei, divizat in 60 de acțiuni a căror valoare nominală este de 1.000 lei. ( 2 p)
10 acțiuni reprezintă un aport în natură constând intr-un utilaj
10 acțiuni reprezintă un aport în natură constând dintr-un stoc de mărfuri
10 acțiuni reprezintă un aport în natură constând intr-un mijloc de transport
30 acțiuni în numerar eliberate în proporție de 50%, restul fiind depus după 30 de zile de la data subscrierii.
b) Se majorează capitalul social al societății prin emisiunea a 3.000 de acțiuni al căror preț de vanzare este de 1.300 lei. Varsămintele se fac integral la subscriere.(1,5 p)
c) Conform unei noi Hotărâri de Guvern, se reevaluează un teren cu 2.000 lei mai mult. Se hotărăște in Adunarea Generala a Acționarilor majorarea rezervelor. (1,5 p)
d) Se achiziționează un mijloc fix cu 20.000 lei, TVA 19%, pentru care societatea primește o subvenție de 25%. Mijlocul fix are o durată de funcționare de 5 ani și se amortizează liniar. Să se înregistreze cumpararea mijlocului fix, primirea subvenției și amortizarea subvenției din prima lună. ( 2 p)
2. Alege răspunsul corect: (2 puncte)
O societate comercială majorează capitalul social prin emisiunea a 1.000 de acțiuni a căror valoare nominală este de 1.000 lei. Prețul de vânzare al acțiunilor este de 1.200 lei. Cât se va înregistra in contul 1041?
120.000
100.000
20.000
200.000
ACTIVITATEA 1.10
Denumirea activității: Noțiuni privind imobilizările
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 15 minute
Obiectivul activității: să identifice conturile pe categorii de evenimente și tranzacții
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 9(Anexe)
1. Completați coeficienții degresivi normali pentru perioadele de amortizare date:
Pentru o durată de viață de 2-5 ani :…………………..
Pentru o durată de viață de 5-10 ani…………………………….
Pentru o durată de viață mai mare de 10 ani……………………..
2. Realizați asocierile între cele două coloane privind evaluarea imobilizărilor :
3. Completați spațiile punctate cu termenii potriviți:
Amortizarea este un …a)…de recuperare …b)… a valorii activelor imobilizate consumate în procesul economic sau numai ca urmare a deținerii lor in patrimoniu și de constituire , prin acumularea acestor valori , a unui fond de amortizare destinat înlocuirii activelor imobilizate atunci cand exprimă …c)… economică a acestora , sau când ating limite de …d)….
4. Completați următoarea figură cu elementele patrimoniale care fac obiectul imobilizărilor corporale :
ACTIVITATEA 1.11
Denumirea activității: Contabilitatea cheltuielilor de constituire și a cheltuielilor de dezvoltare
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 30 minute
Obiectivul activității: să folosească conturile corespunzătoare evenimentelor și tranzacțiilor
Data:
Fișă de documentare 10, 11 (Anexe)
1.Pentru înființarea unei întreprinderi au fost efectuate următoarele cheltuieli:
Taxe notariale : 150 lei
Taxe de înmatriculare în Registrul Comerțului : 100 lei
Cheltuieli de reclamă și publicitate: 120 lei plus TVA, facturate de un furnizor
Cheltuieli de prospectare a pieței : 200 lei, suportate de către unul din asociați.
Cheltuielile anterior menționate se amortizează în 5 ani.
2. Pentru obținerea unei rețete noi de fabricație s-au efectuat următoarele cheltuieli:
Materiale: 8.000 lei
Manoperă 4.000 lei
Energie 500 lei
Apă 100 lei.
După finalizarea cercetării se constată că sunt îndeplinite condițiile pentru ca rețeta respectivă să fie considerată invenție.
3. Completați spațiile punctate :
Contabilitatea cheltuielilor de dezvoltare se conduce cu ajutorul contului …a)… După funcția contabilă: este un cont de …b)… . Soldul contului este …c)…și reprezintă valoarea cheltuielilor de dezvoltare existente .
Contabilitatea cheltuielilor de dezvoltare se conduce cu ajutorul contului …d)…După conținutul economic: este un cont de …e)… După funcția contabilă: este un cont de …f)…
Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea cheltuielilor de dezvoltare existente
ACTIVITATEA 1.12
Denumirea activității: Contabilitatea concesiunilor, brevetelor, licențelor, know-how-urilor, mărcilor comerciale și a altor drepturi și valori similare.
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 25 minute
Obiectivul activității: să folosească conturile corespunzătoare evenimentelor și tranzacțiilor
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 12(Anexe)
1. Realizați corespondența între cele două coloane:
2. O întreprindere realizează prin forțe proprii un brevet în valoare de 72.000 lei și
primește cu titlu gratuit un brevet în valoare de 4.600 lei. Brevetul realizat prin forțe
proprii se vinde cu 77.000 lei.
ACTIVITATEA 1.13
Denumirea activității: Contabilitatea fondului comercial
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității:35 minute
Obiectivul activității: să folosească conturile corespunzătoare evenimentelor și tranzacțiilor
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 13(Anexe)
1. Se achiziționează o clădire în valoare de 150.000 lei care, datorită faptului căeste amplasată pe o stradă cu un vad comercial bun, este negociată la 158.000 lei. Ulterior clădirea este vândută la 135.000 lei plus TVA, amortizarea înregistrată până în momentul vânzării fiind de 39.000 lei.
2. Dezlegați următorul rebus:
A-B : clientela, vadul, reputația,( 2 cuvinte)
1. Dipă ………….contabilă, conturile sunt de activ sau de pasiv.
2.Fondul comercial este acea parte din fondul de … ce nu este cuprins în celelalte active
3. ………………..cedează unei alte părți denumite concesionar pe o perioada determinată dreptul de exploatare a unor bunuri.
4. Loc plasat in apropierea unei mari căi de comunicație, care asigură comerciantului o clientelă numeroasă pentru realizarea de afaceri prospere.( 2 cuvinte)
5. Pentru calcularea amortizării imobilizărilor necorporale trebuie avută în vedere …….. de viață utilă.
În cazul locației de gestiune, relațiile dintre…6… (cel care oferă) și …7… (cel care primește) sunt mai complexe
8..Activitatea de…. este activitatea ce presupune aplicarea rezultatelor cercetării.
9. Cheltuieli de constituire sunt active ………… necorporale (nemateriale).
10. Titlu eliberat de o instituție de stat competentă prin care se confirmă caracterul de invenție.
11………………. fondului comercial se face într-o perioadă de până la 20 de ani
12. Reprezintă cedarea folosinței temporare a unui bun.
13.Soldul conturilor de activ este …………………….
14.Conturile de imobilizări necorporale au funcție contabilă de………….
15. Contract prin care posesorul unui brevet de invenție cedeaza dreptul de utilizare a brevetului unei alte persoane.
ACTIVITATEA 1.14
Denumirea activității: Contabilitatea altor imobilizări necorporale
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 30 minute
Obiectivul activității: să folosească conturile corespunzătoare evenimentelor și tranzacțiilor
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 14(Anexe)
1. O întreprindere realizează din forțe proprii un program informatic în valoare de 3.600 lei care se amortizează pe o perioadă de trei ani. După 2 ani, datorită uzurii morale, este scos din patrimoniul unității.
2. O întreprindere cumpără un program informatic de contabilitate de la un furnizor extern in valoare de 1000 euro. La data achiziției cursul de schimb era de 3,4 lei /euro. La dat la care se achită valoarea facturii, cursul de schimb este de 3,6 lei/euro. Taxele vamale sunt de 15%, TVA 19%. Societatea utilizează metoda liniară de amortizare, pe o perioada de 3 ani. Înregistrați în contabilitate toate operațiile de mai jos:
Cumpărarea programului informatic
Plata furnizorului
Înregistrarea taxelor vamale
Înregistrarea TVA-ului
Înregistrarea diferențelor nefavorabile de curs valutar
Înregistrarea amortizării pentru o lună.
ACTIVITATEA 1.15
Denumirea activității: Contabilitatea terenurilor
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 30 minute
Obiectivul activității: să folosească conturile corespunzătoare evenimentelor și tranzacțiilor
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 15(Anexe)
1. Se cumpără un teren de la o persoană fizică în valoare de 150.000 lei, contravaloarea acestuia neachitându-se imediat. Pentru acest teren se plătesc taxe notariale de 4.000 lei. Alege varianta corectă de înregistrare în contabilitate:
2. Completați următorul tabel cu formula contabilă corespunzătoare:
ACTIVITATEA 1.16
Denumirea activității: Contabilitatea amenajarilor de terenuri
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității:30 minute
Obiectivul activității: să folosească conturile corespunzătoare evenimentelor și tranzacțiilor
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 15(Anexe)
1. Completați următorul tabel cu formula contabilă corespunzătoare:
2.Se realizează o amenajare de teren în valoare de 45.000 din care 50% din forțe proprii și 50% prin terți. Se amortizează în 5 ani. După 4 ani se scoate din patrimoniu. La terți se inregistrează și TVA. Se achită furnizorul prin bancă.
ACTIVITATEA 1.17
Denumirea activității: Contabilitatea construcțiilor
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității:35 minute
Obiectivul activității: să folosească conturile corespunzătoare evenimentelor și tranzacțiilor
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 16(Anexe)
1.Înregistrați în contabilitate următoarele evenimente:
Cumpărarea de la un furnizor a unui teren în valoare de 60.000 lei;
Recepția unei construcții realizate prin forțe proprii în valoare de 70.000 lei;
Primirea unei clădiri ca aport al unui asociat la capitalîn valoare de 45.000 lei;
Primirea cu titlu gratuit a unei construcții ce va fi sediul unui birou în valoare de 80.000 lei
Scoaterea din gestiune a unei magazii amortizate integral de 40.000 lei
Scoaterea din gestiune a unei magazii înregistrată în contabilitate la 30.000 lei care a fost amortizată 50%.
Vânzarea unui magazin unui terț la prețul de 90.000 lei.
2. Completați următoarea schemă cu elementele care contribuie la debitarea sau creditarea contului 212 “Construcții”
ACTIVITATEA 1.18
Denumirea activității: Contabilitatea instalațiilor tehnice, a mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 30 minute
Obiectivul activității: să folosească conturile corespunzătoare evenimentelor și tranzacțiilor
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 16(Anexe)
1. Se achiziționează o instalație de la un furnizor extern astfel:
Prețul înscris pe facture furnizorului extern este de 10.000 euro
Factura de transport pe parcurs extern 3.000 euro
Taxă vamală 10%
Comision vamal 1%
TVA 19%
Curs de schimb 3,25
Se achită 75% din datoria față de furnizorul extern după 10 zile la un curs de 3,3 lei, diferența achitându-se după 2 luni la un curs de 3,2 lei.
2. Completați următorul tabel cu formula contabilă corespunzătoare:
ACTIVITATEA 1.19
Denumirea activității: Contabilitatea imobilizarilor în curs
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 30 minute
Obiectivul activității: să folosească conturile corespunzătoare evenimentelor și tranzacțiilor
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 17(Anexe)
1.Se înregistreză reproiectarea tehnologică a unui bun de către echipa proprie de lucrători în valoare de 17.000 lei. La sfârsitul perioadei activitatea nu este finalizată. În perioada de gestiune următoare acesta este finalizată, valoarea sa totală fiind de 26.000 lei. Durata utilă a programului este de 4 ani.
2. Completați următorul tabel cu formulele contabile corespunzătoare:
ACTIVITATEA 1.20
Denumirea activității: Contabilitatea imobilizărilor financiare
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 15 minute
Obiectivul activității: să folosească conturile corespunzătoare evenimentelor și tranzacțiilor
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 18(Anexe)
1. Imobilizările financiare sunt …a…. ale capitalului sau a altor resurse pe timp îndelungat în ….b… sau alte titluri cu scopul de a obține drepturi în constituirea capitalului altor societăți și, prin aceasta, calitatea de a participa la luarea …c… privind strategia și gestiunea acestor societăți. Totodată constituie imobilizări financiare și plasamentele în …d… acordate pe termen lung societăților la care se dețin titluri de participare.
2.Contul 269 “Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare” este cont de:
pasiv
activ
bifuncțional
3. Realizați corespondența între coloane:
COMPETENȚA 2 :
Înregistrază evenimentele și trazacțiile în contabilitate.
OBIECTIVE:
să identifice evenimentele și tranzacțiile
să utilizeze analiza contabilă pentru înregistrarea în contabilitate
să stabilească articolele contabile pe categorii de evenimente și tranzacții
să înregistreze articolele contabile în documente contabile
ACTIVITATEA 2.1
Denumirea activității: Contabilitatea stocurilor de materii prime și materiale (30)
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 50 minute
Obiectivul activității: să identifice evenimentele și tranzacțiile
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 19 (Anexe)
1. Se trimit spre prelucrare la teți materii prime în valoare de 900 lei. Costul prelucrării este de 100 lei și TVA 19% și se achită în numerar la primirea facturii odată cu reîntoarcerea în întreprindere a materiilor prime prelucrate.
2. Completați spațiile punctate:
Stocurile de materii prime și materiale se formează în general prin …a… în urma recepției …b…și a predării lor spre păstrare și gestionare…c…. Pot fi și situații în care acestea sunt preluate direct în …d… de exploatare în vederea prelucrării și utilizării lor conform programului și obiectului de activitate.
3.Scrieți formulele contabile pentru următoarele evenimente:
Plusuri la inventar a materiilor prime
Aprovizionarea cu materii prime la preț standard
Produse obținute și consumate ca materii prime
Darea în consum a materiilor prime
Primirea gratuită a materiilor prime
Iețirea prin donație a materiilor prime.
ACTIVITATEA 2.2
Denumirea activității: Contabilitatea producției în curs de execuție
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: .. minute
Obiectivul activității: să identifice evenimentele și tranzacțiile
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 20 (Anexe)
1. La inventarierea de la sfârșitul lunii se constată în secțiile de producție ale întreprinderii “Beta” produse în curs de execuție evaluate la cost efectiv de 4.000 lei. La sfârșitul lunii următoare producția neterminată este de 1.000 lei.
2. Completați spațiile punctate:
Contabilitatea producției în curs de execuție se realizează cu ajutorul conturilor :
……– „Produse în curs de execuție” și
……– „Lucrări și servicii în curs de execuție”.
Contul 331 (A)
În debit se înregistrează:
– valoarea la cost de producție a stocului de produse în curs de execuție la sfârșitul perioadei stabilită pe bază de inventar sau prin metoda contabilă prin creditul contului …c…
În credit se înregistrează:
– scăderea din gestiune a valorii producției în curs de execuție la începutul perioadei următoare prin debitul contului …d…
Soldul contului reprezintă …e…a produselor aflate în curs de execuție la sfârșitul perioadei.
ACTIVITATEA 2.3
Denumirea activității: Contabilitatea produselor
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: .. minute
Obiectivul activității: să identifice evenimentele și tranzacțiile
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 21 (Anexe)
1. Pentru realizarea a 300 kg produse finite, o întreprindere efectuează în cursul lunii martie a exercițiului financiar N următoarele cheltuieli de producție:
cu materiile prime: 20.000 lei;
cu materialele auxiliare: 4.000 lei;
cu colaboratorii: 6.000 lei
Inventarul de la sfârșitul lunii indică produse finite obținute (recepționate la depozit) în cantitate de 250 kg evaluate la costul efectiv de producție de 110 lei/kg. 80% din produsele finite obținute se livrează clienților la prețul de vânzare de 150 lei/kg și TVA 19%, cu încasare ulterioară prin bancă.
În luna aprilie a exercițiului financiar N, procesul de producție generează următoarele cheltuieli:
cu materiile prime: 15.000 lei;
cu alte materiale consumabile: 3.000 lei;
cu colaboratorii: 5.000 lei
în urma cărora rezultă 200 kg produse finite evaluate la cost efectiv de producție de 110 lei/kg.
ACTIVITATEA 2.4
Denumirea activității: Contabilitatea animalelor și păsărilor
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 50 minute
Obiectivul activității: să identifice evenimentele și tranzacțiile
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 22 (Anexe)
1. Se achiziționează de la furnizori animale pentru îngrășat la costul de achiziție de 12.000 lei și TVA 19% care se achită ulterior prin ordin de plată. Creșterea lunară în greutate a animalelor se înregistrează la costul efectiv (de producție) de 2.000 lei. După 4 luni se vând animalele vii la prețul de vânzare de 28.000 lei și TVA 19%, cu încasare ulterioară prin bancă.
2..Se achiziționează de la terți 5 animale pentru îngrășat la costul de achiziție de 2.500 lei/buc. și TVA 19%. Sporul lunar de creștere în greutate este de 800 lei/buc. După 2 luni unul dintre animale dispare; după 6 luni două animale sunt trecute în categoria imobilizărilor ( ca animale de muncă), iar celelalte două animale sunt vândute ca animale vii la prețul de vânzare de 12.000 lei/buc. și TVA 19%, cu încasare ulterioară prin bancă.
ACTIVITATEA 2.5
Denumirea activității: Contabilitatea mărfurilor
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 50 minute
Obiectivul activității: să folosească conturile corespunzătoare evenimentelor și tranzacțiilor
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 23 (Anexe)
1.Întreprinderea “Alfa” vinde întreprinderii “Beta” mărfuri la prețul de vânzare de 20.000 lei și TVA 19%. Costul de achiziție a mărfurilor vândute de întreprinderea “Alfa” este de 15.000 lei. Adaosul comercial practicat de întreprinderea “Beta” ete de 25%. Ulterior, întreprinderea “Beta” mai face o aprovizionare din aceeași categorie de marfă, la costul de achiziție de 5.000 lei și TVA 19%, adaosul comercial corespunzător 30%. Întreprinderea “Beta” vinde, apoi, mărfuri cu încasare în numerar de 16.660 lei, preț de vânzare inclusiv TVA.
Se mai dau următoarele informații: (1) întreprinderea “Alfa” ține evidența mărfurilor la cost de achiziție, iar întreprinderea “Beta” la preț de vânzare cu amănuntul; (2) toate decontările cu terții se fac prin bancă.
2..La inventar se constată o lipsă de mărfuri evaluate la preț de vânzare cu amănuntul de 1.547 lei, adaosul comercial practicat fiind de 30%. Se impută lipsa la inventar gestionarului la valoarea actuală de 1.400 lei și TVA 19% și se încasează de la acesta în numerar.
ACTIVITATEA 2.6
Denumirea activității: Contabilitatea ambalajelor
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: minute
Obiectivul activității: să folosească conturile corespunzătoare evenimentelor și tranzacțiilor
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 24(Anexe)
1. Se achiziționează de la furnizori materiale consumabile înregistrate la cost de achiziție de 7.000 lei și TVA 19% ambalate în lăzi facturate distinct în valoare de 1.500 lei și TVA 19%. Factura se achită cu ordin de plată. Ulterior ambalajele se casează, rezultând produse reziduale evaluate la 500 lei, care se vând în numerar.
2.Scrieți formulele contabile pentru următoarele operațiuni completând tabelul de mai jos:
ACTIVITATEA 2.7
Denumirea activității: Contabilitatea furnizorilor și a conturilor asimilate
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității:
Obiectivul activității: să utilizeze analiza contabilă pentru înregistrarea în contabilitate
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 25 (Anexe)
1.Se aprovizionează de la furnizori 2.000 buc. pungi pentru ambalat la cost de achiziție de 1 lei/buc. și TVA 19%, care după recepție se depozitează în magazia unității. Ulterior 1.500 buc. din aceste pungi se transferă la magazinul de desfacere cu amănuntul al unității pe următoarele destinații:
500 buc. au fost acordate gratuit clienților pentru a-și proteja mărfurile cumpărate din magazinul unității;
1.000 de pungi au fost vândute la bucată la prețul de 1,8 lei/buc și TVA 19%.
2. Realizați corespondența între coloanele A și B:
ACTIVITATEA 2.8
Denumirea activității: Contabilitatea clienților și a conturilor asimilate
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 40 minute
Obiectivul activității: să utilizeze analiza contabilă pentru înregistrarea în contabilitate
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 26(Anexe)
1.Întreprinderea “Unyta” cumpără de la întreprinderea “Galaxy” mărfuri în valoare de 50.000 lei și TVA 19% ambalate în ambalaje care circulă pe principiul restituirii în valoare de 5.000 lei și TVA 19%; costul de achiziție a mărfurilor fiind de 42.000 lei. Întreprinderea “Unyta” reține pentru nevoile proprii ambalaje în valoare, fără TVA, de 1.000 lei, ambalaje în valoare de 500 lei se deteriorează, iar restul ambalajelor se restituie întreprinderii “Galaxy”. Decontările se fac prin virament bancar.
Se vor înregistra operațiile de mai sus în contabilitatea ambelor întreprinderi.
2. Contabilitatea vânzărilor pe credit comercial se conduce cu ajutorul conturilor din grupa
40 „Clienți și conturi asimilate” respectiv conturile:
411 …………………..
413 …………………………………
418 ……………………………………..
419 ……………………………………
ACTIVITATEA 2.9
Denumirea activității: Contabilitatea decontărilor cu personalul
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității:
Obiectivul activității: să utilizeze analiza contabilă pentru înregistrarea în contabilitate
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 27 (Anexe)
1. Contabilitatea remunerării personalului se realizează cu ajutorul conturilor:
…. – „Personal – salarii datorate”
…. – „Avansuri acordate personalului”
…. – „Drepturi de personal neridicate”
….– „Rețineri din salarii datorate terților”
2.Venitul net impozabil se determină scăzând din venitul brut următoarele categorii de cheltuieli:
a) contribuții reținute din salariul brut, și anume:
contribuția pentru asigurările sociale. …………………….
contribuția la fondul de șomaj ………………….
contribuția la asigurările sociale de sănătate ………………….
b) deducerile din salariul brut, și anume:
cheltuielile profesionale ………………………………
deducerile personale de bază ……………………….
deducerea personală suplimentară ………………………………………..
3.Scrieți formulele contabile corespunzătoare următoarelor operațiuni:
a) reținerile din salarii reprezentând avansuri, contribuția pentru asigurările sociale, contribuția la sigurările sociale de sănătate, contribuția pentru ajutorul de șomaj, impozitul pe salarii, precum și alte rețineri datorate terților¸
b) plata avansului;
c) înregistrarea salariilor
d) plata salariile nete către personal .
ACTIVITATEA 2.10
Denumirea activității: Contabilitatea decontărilor cu asigurările sociale, asigurările sociale de sănătate și fondul de șomaj
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 25 minute
Obiectivul activității: să utilizeze analiza contabilă pentru înregistrarea în contabilitate
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 27-28(Anexe)
1.Se înregistrează statul de salarii care cuprinde:
Salarii brute 42.000 lei
Concedii medicale din CAS 3.600 lei
Pensie reținută salariaților 4.200 lei
Fond de sanatate reținut angajaților 1.800 lei
Fond de șomaj reținut angajaților 600 lei
Impozit pe salariu 6.000 lei
CAS 7.800 lei
Fond de sănătate datorat de unitate 1.800 lei
Fond de șomaj datorat de unitate 3.000 lei
Rate reținute salariaților 1.200 lei
Avans acordat salariaților 6.000 lei
Fond de solidaritate 600 lei
Comision pentru I.T.M. 600 lei
Rest de plată 25.800 lei.
Se virează reținerile la bugetele asigurărilor sociale sau de stat.
ACTIVITATEA 2.11
Denumirea activității: Contabilitatea impozitelor
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 35 minute
Obiectivul activității: să utilizeze analiza contabilă pentru înregistrarea în contabilitate
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 29 (Anexe).
1. Realizați corespondența între cele doua coloane:
2.Apreciați valoarea de adevăr a următoarelor afirmații:
dividendele primite de către o persoană juridică română de la o altă persoană juridică română sunt considerate venituri neimpozabile
diferențele favorabile de valoare ale titlurilor de participare înregistrate ca urmare a încorporării: rezervelor, beneficiilor sau a primelor de emisiune ori pentru compensarea unor creanțe la societatea la care se dețin participațiile sunt cheltuieli nedeductibile
veniturile rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli nedeductibile, inclusiv din anularea provizioanelor sunt considerate venituri neimpozabile
amenzile, confiscările, penalitățile, majorările de întârziere, suma cheltuielilor sociale care depășesc limitele considerate deductibile, conform legii anuale a bugetului de stat, cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la bază un document justificativ sunt principalele categorii de cheltuieli nedeductibile.
3. Scrieți formulele contabile aferente următoarelor înregistrări în contabilitate:
a)sumele virate bugetului de stat sau bugetelor locale, cu titlu de impozit pe profit sau impozit pe venit:
b)valoarea datoriilor privind impozitul pe profit / venit anulate:
c)valoarea altor impozite, taxe și vărsăminte asimilate datorate bugetului statului sau bugetelor locale:
d)impozitul pe dividende cuvenit bugetului de stat:
ACTIVITATEA 2.12
Denumirea activității: Contabilitatea TVA-ului
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității:
Obiectivul activității: să utilizeze analiza contabilă pentru înregistrarea în contabilitate
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 30(Anexe)
1. Realizați corespondența între cele doua coloane:
2. Completați spațiile punctate având în vedere organizarea contabilității sintetice a TVA-ului:
Organizarea contabilității TVA-ului are ca obiect evidența distinctă a taxei în conturi sintetice de gradul II în corcondanță cu fluxurile de determinare și de decontare a TVA-ului astfel:
– pentru intrări ………….a………………
– pentru ieșiri …………….b………………
– pentru „TVA neexigibilă” aferentă atât intrărilor, cât și ieșirilor ….c……………
– pentru decontarea la sfârșitul lunii a taxei intervin conturile ………….d…………….
3.La sfârșitul unei perioade de gestiune situația TVA se prezintă astfel:
-TVA deductibilă: 122.050 lei
-TVA colectată 25.200 lei
-TVA de recuperat din luna precedentă: 1.350
Să se efectueze decontarea TVA.
4. Să se efectueze înregistrările în cazul în care :
-TVA deductibilă este de 17.850 lei,
-TVA colectată 15.000 lei
– TVA de recuperat din luna precedentă 1.050 lei.
ACTIVITATEA 2.13
Denumirea activității: Contabilitatea decontărilor în cadrul grupului și cu asociații
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității:
Obiectivul activității: să utilizeze analiza contabilă pentru înregistrarea în contabilitate
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 31 (Anexe)
Contabilitatea decontărilor în cadrul grupului și cu asociații
1. Completați spațiile punctate:
a) Contul 451”Decontări în cadrul grupului”
Evidențiază …1……………..
După conținutul economic: ………..2……………
După funcția contabilă: cont ..3………………
Soldul contului poate fi:
– …4…și reflectă creanțele unității;
– …5…și reflectă datoriile unității în relațiile cu celelalte unități aparținând aceluiași grup.
b) Contul 457 ”Dividende de plată”
Reflectă …1…. datorate acționarilor sau asociaților repartizate din profitul net corespunzătoare aportului la capital.
După conținutul economic: …2….
După funcția contabilă: cont de …3…
Soldul contului poate fi:
– …4… și reflectă sumele datorate coparticipanților ca rezultat favorabil (profit) din operații în participație, precum și sumele datorate de coparticipanți destinate acoperirii unor eventuale pierderi rezultate din operații de participare.
– …5… și reprezintă sumele ce urmează a fi încasate din operațiuni în participație ca rezultat favorabil (profit) sau sumele datorate de coparticipanți pentru acoperirea eventualelor pierderi înregistrate din operații în participație.
2. Scrieți formulele contabile pentru următoarele operațiuni privind contabilitatea dividentelor:
Înregistrarea dividentelor în cursul exercițiului
Înregistrarea impozitului pentru dividente
Plata dividentelor
ACTIVITATEA 2.14
Denumirea activității: Contabilitatea debitorilor și creditorilor diverși
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității:
Obiectivul activității: să utilizeze analiza contabilă pentru înregistrarea în contabilitate
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 32 (Anexe)
1.Scrieți formulele contabile pentru următoarele operațiuni completând tabelul de mai jos:
2. Completați spațiile punctate:
Contabilitatea debitorilor și creditorilor diverși se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 46 „Debitori și creditori diverși”.
Contul 461 „Debitori diverși”
Ține evidența debitorilor proveniți din …a… create de terți, a creanțelor provenite din …b…și a altor creanțe.
Este un cont de decontări cu terții exprimând …c….
După funcția contabilă: cont de …d….
Soldul contului este …e… și reflectă creanțele unității față de debitori diverși.
Contul 462 ”Creditori diverși”
După conținutul economic evidențiază sumele …f… terților, pe bază de titluri executorii sau a altor obligații ale unității față de terți provenind din operații diverse.
După funcția contabilă este un cont de …g….
Soldul contului este …h… și reflectă sumele datorate creditorilor diverși.
ACTIVITATEA 2.15
Denumirea activității: Contabilitatea conturilor de regularizare și a altora asimilate
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității:
Obiectivul activității: să utilizeze analiza contabilă pentru înregistrarea în contabilitate
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 33 (Anexe)
1.Scrieți formulele contabile pentru următoarele operațiuni:
-dobânzile aferente contractelor de leasing financiar, ce privesc perioadele viitoare
sumele reprezentând dobânzi înregistrate în avans aferente bunurilor cedate în regim de leasing financiar
sumele restituite, din cele încasate anterior dar necuvenite unității
plățile pentru care în momentul efectuării sau constatării nu se pot lua măsuri de înregistrare definitivă într-un cont distinct, fiind necesare cercetări și clarificări suplimentare
2. Se închiriază un spațiu comercial pe un an, chiria datorată și achitată fiind de 4.800 lei, TVA 19%. Se înregistrează obligația de plată pentru luna următoare.
3. Completați spațiile punctate cu termenii potriviți:
Contul 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”
Evidențiază cheltuielile efectuate în avans care urmează a se suporta pe cheltuieli în exercițiile financiare viitoare. Asemenea cheltuieli pot reprezenta……a……. Cont de decontări, cu funcție contabilă de …b…
Soldul contului este …c… și reflectă cheltuielile efectuate în avans ce vor afecta rezultatele exercițiilor viitoare.
Contul 472 „Venituri înregistrate în avans”
Are rolul de a evidenția veniturile înregistrate în perioadele curente dar care privesc exercițiile financiare viitoare.
Se referă la sume încasate sau facturate în avans cum sunt: …d….evidențiate în exercițiul curent dar care vor influența rezultatele financiare ale exercițiilor viitoare.
Cont de decontări, cu funcție contabilă de …e… .
Soldul contului este …f… și reflectă veniturile încasate sau facturate în avans (înregistrate în avans).
ACTIVITATEA 2.16
Denumirea activității: Contabilitatea investițiilor financiare pe termen scurt
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 25 minute
Obiectivul activității: să stabilească articolele contabile pe categorii de evenimente și tranzacții
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 34 (Anexe)
1. Realizați corespondența între cele două coloane având în vedere evaluarea titlurilor de plasament :
2. Completați casetele cu investițiile financiare pe termen scurt:
3.Se cumpără 200 obligațiuni cu 110 lei / obligațiune din care se achită jumătate, restul ulterior.Se vand 150 obligațiuni cu : a) 105 lei; b) 115 lei.
ACTIVITATEA 2.17
Denumirea activității: Contabilitatea operațiunilor de încasări și plăți prin conturi la bănci
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității:
Obiectivul activității: să stabilească articolele contabile pe categorii de evenimente și tranzacții
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 35 (Anexe)
1. Scrieți formulele contabile pentru următoarele operațiuni care au loc prin contul 5121:
– valoarea subvențiilor primite și de încasat
– creditele bancare pe termen lung încasate
– creditele bancare pe termen scurt încasate
– încasarea unui client
– taxa pe valoare adăugată de recuperat încasată de la bugetul statului
– sumele depuse în cont de către asociați
– sumele depuse ca aport în numerar la capitalul social
– sumele încasate de le debitori diverși
– sumele încasate reprezentând redevențe, locații de gestiune și chirii
– sumele încasate reprezentând dobânzile aferente disponibilităților în conturi la bănci
– sumele încasate reprezentând subvenții acordate
– diferențele favorabile de curs valutar aferente disponibilităților la bancă în valută la încheierea exercițiului financiar sau operațiunilor efectuate în valută în cursul exrcițiului
– valoarea sconturilor (reducerilor de plată) încasate de la furnizori sau alți creditori
2.Se primește și se depune la bancă spre scontare un efect de comerț în valoare de 27.000 lei cu 30 zile înainte de scadență. Rata scontului este de 2%.
ACTIVITATEA 2.18
Denumirea activității: Contabilitatea decontărilor în numerar
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 20 minute
Obiectivul activității: să stabilească articolele contabile pe categorii de evenimente și tranzacții
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 36 (Anexe)
1.Scrieți formulele contabile pentru următoarele operațiuni completând tabelul de mai jos:
ACTIVITATEA 2.19
Denumirea activității: Contabilitatea acreditivelor și a avansurilor de trezorerie
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 30 minute
Obiectivul activității: să stabilească articolele contabile pe categorii de evenimente și tranzacții
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 37 (Anexe)
1.Se deschide un acreditiv în valoare de 5000 euro la un curs de 3,4 lei / euro la dispoziția unui furnizor exten. După ce acesta face dovada că a livrat marfa în valoare de 4.800 euro la un curs de schimb de 3,45 lei / euro se acceptă plata din acreditiv. Partea neutilizată din acreditiv se trece în contul curent la un curs de schimb de 3,5 lei/euro.
2.Se acordă un avans de trezorerie în valoare de 25.000 lei unui angajat al firmei în vederea efectuării de plăți în contul firmei. La întoarcere reprezentantul firmei justifică avansul astfel:
– plăți către un furnizor 19.000 lei
– cheltuieli de transport persoane 1.000 lei
– cheltuieli de transport marfă 2.500 lei
– diferența se depune la casierie.
Să se efectueze înregistrările contabile și în cazul în care avansul de trezorerie acordat era de 20.000 lei, plățile efectuate fiind aceleași.
ACTIVITATEA 2.20
Denumirea activității: Contabilitatea decontărilor prin efecte comerciale
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 35 minute
Obiectivul activității: să stabilească articolele contabile pe categorii de evenimente și tranzacții
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 38 (Anexe)
1.Caracterizați cambia și completați tabelul dat:
2. Caracterizați biletul de ordin.
3. Caracterizați C.E.C.-ul.
ACTIVITATEA 2.21
Denumirea activității: Monografie contabilă
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 2 ore
Obiectivul activității: să înregistreze articolele contabile în documente contabile
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare 39-40 (Anexe)
MONOGRAFIE CONTABILA
Monografie contabila a societatii comerciale „KRATOS S.R.L.” pe luna aprilie 2002
1a. La data de 1 aprilie 2002 se cumpara marfuri conform facturii numarul 1 din data de 1 aprilia 2002 de la S.C. ARTIC S.R.L., cu un adaos comercial de 40%+TVA aferent 19%.
Operatia este inregistrata conform notei contabile numarul 1 din 1 aprilie 2002.
b. Se inregistreaza diferenta pana la pretul cu amanuntul:
2a. La data de 3 aprilie 2002 se vand marfuri in numerar conform facturii numarul 2, in valoare de 2.800.000 lei catre S.C. IMPEX S.R.L. cu un adaos comercial de 40%+TVA 19% aferent.
b. Se descarca gestiunea de marfurile vandute conform notei contabile numarul 2 din 3 aprilie 2002.
3a. La data de 6 aprilie 2002 unitatea transfera din depozit, la magazinul propriu marfuri in valoare de 1.000.000 lei, conform notei contabile numarul 3 din 6 aprilie 2002 cu un adaos comercial de 30%+TVA neexigibil 19%.
4. La data de 7 aprilie 2002 se achizitioneaza marfuri de la S.C. ARAD S.A. conform facturii numarul 3 din 7 aprilie 2002, direct la magazin fara ca marfurile sa mai treaca prin depozit, in valoare de 2.000.000 lei+TVA 19%. Operatia este inregistrata conform notei contabile numarul 4 din 7 aprilie 2002.
5. La data de 7 aprilie 2002 se inregistreaza diferenta pana la pretul cu amanuntul cu un adaos comercial de 30%+TVA neexigibil 19%, conform notei contabile numarul 4 din 7 aprilie 2002.
6a. La data de 11 aprilie 2002 se cumpara marfuri pe credit conform facturii numarul 4 din 11 aprilie 2002 in valoare de 1.000.000 lei cu un adaos comercial de 40%+TVA 19% de la S.C. ARGUS S.R.L.
Operatia este inregistrata conform notei contabile numarul 5.
b. Se inregistreaza diferenta pana la pretul cu amanuntul cu un adaos comercial de 40%+TVA neexigibil.
7. La data de 13 aprilie 2002 se receptioneaza ambalaje in valoare de 100.000 lei conform facturii numarul 5 din 13 aprilie 2002 de la S.C. ARGUS S.R.L.
Operatia este inregistrata conform notei contabile numarul 6 din 13 aprilie 2002.
8. La data de 13 aprilie 2002 se inregistreaza plata facturii numarului 5 din 13 aprilie 2002 conform notei contabile numarul 7 din 14 aprilie 2002 catre S.C. ARGUS S.R.L.
9. La data de 16 aprilie 2002, pentru factura numarul 4 din 14 aprilie 2002 se primeste ulterior o bonificatie de 2% de la S.C. ARGUS S.R.L.
Operatia se inregistreaza in contabilitate conform notei contabile numarul 8 din 16 aprilie 2002.
10. La data de 20 aprilie 2002 se vand catre populatie prin magazin propriu conform notei contabile numarul 9 din data de 20 aprilie 2002, marfuri la pretul cu amanuntul in valoare de 2.380.000.
11. La data de 23 aprilie 2002 se descarca gestiunea magazinului cu valoarea marfurilor vandute conform facturii numarul 10 din 23 aprilie 2002.
12. La data de 24 aprilie 2002, dupa despachetarea marfurilor se restituie catre S.C. ARGUS S.R.L. ambalaje pe care le factureaza acestuia. Se restituie ½ din ambalajele cumparate odata cu marfa la pret de vanzare de 50.000 lei conform notei contabile numarul 11 din 24 aprilie 2002.
13. La data de 25 aprilie 2002 se descarca gestiunea cu valoarea ambalajelor vandute prin restituire la pretul de inregistrare de 50.000 lei conform notei contabile numarul 12 din 25 aprilie 2002.
14a. La data de 26 aprilie 2002 se vand marfuri pe credit cu factura numarul 7 din 26 aprilie 2002 in valoare de 2.100.000 lei catre S.C. GENIUS S.R.L.
Operatia este inregistrata in contabilitate conform notei contabile numarul 13 din 26 aprilie 2002.
b. Se inregistreaza diferenta pana la pretul cu amanuntul.
15. La data de 27 aprilie 2002 se cumpara marfa in valoare de 2.000.000 lei de la S.C. ADA S.A. conform facturii numarul 8 din 27 aprilie 2002 acordandu-se un scont de 1%, societatea fiind neplatitoare de TVA.
16. La data de 28 aprilie 2002 se inregistreaza ambalaje lipsa la inventar care se imputeaza gestionarului in valoare de 15.000 lei conform notei contabile numarul 15 din 28 aprilie 2002.
17. La data de 29 aprilie 2002 se vand marfuri in valoare de 2.040.000 lei conform facturii numarul 9 din 29 aprilie 2002 catre S.C. SORANY S.R.L.
18. La data de 29 aprilie 2002 se descarca gestiunea marfurilor vandute conform notei contabile numarul 17 din 29 aprilie 2002.
19. La data de 30 aprilie 2002 se inchid conturile de TVA conform notei contabile numarul 18 din 30 aprilie 2002.
20. La data de 30 aprilie 2002 se inchid conturile de cheltuieli conform notei contabile numarul 18 din 30 aprilie 2002.
21. La data de 30 aprilie 2002 se inchid conturile de venituri conform notei contabile numarul 18 din 30 aprilie 2002.
COMPETENȚA 3 :
Completează registrele contabile și balanța de verificare.
OBIECTIVE:
să înregistraze evenimentele și tranzacțiilor în registre contabile cronologic și sistematic.
să întocmească balanța de verificare.
să analizeze corelația dintre registrul jurnal și balanța de verificare.
ACTIVITATEA 3.1
Denumirea activității: Registrul jurnal
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 50 minute
Obiectivul activității: să înregistraze evenimentele și tranzacțiilor în registre contabile cronologic și sistematic.
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare (Anexe)
Treceți în registrul jurnal operațiunile de la monografia contabilă. Lucrați împreună cu colegul de bancă. Verificați-vă rezultatele cu colegii de clasă.
ACTIVITATEA 3.2
Denumirea activității: Registrul cartea mare
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 50 minute
Obiectivul activității: să înregistraze evenimentele și tranzacțiilor în registre contabile cronologic și sistematic.
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare (Anexe)
Treceți în Registrul cartea mare operațiunile de la monografia contabilă.
ACTIVITATEA 3.3
Denumirea activității: Balanța de verificare
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității: 50 minute
Obiectivul activității: să întocmească balanța de verificare
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare (Anexe)
Întocmiți balanța de verificare a lunii aprilie.
ACTIVITATEA 3.4
Denumirea activității: Corelația registru jurnal – Balanța de verificare
Denumirea modulului și orice alte referențe administrative: Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor
Timpul alocat efectuării activității 50 minute
Obiectivul activității: să analizeze corelația dintre registrul jurnal și balanța de verificare.
Numele elevului:
Data:
Fișă de documentare (Anexe)
Analizați corelația dintre registrul jurnal și balanța de verificare.
Soluții
Competența 1
ACTIVITATEA 1.1
1.
fals
adevarat
fals
2. 1: a,d,f
2:b,c,e
3.
stabile, permanente
pasiv
4. Cu ajutorul capitalurilor, societatea își procură mijloacele economice necesare: utilaje, clădiri, mijloace de transport, stocuri de materii prime și materiale, obiecte de inventar etc.
5.
Activitatea 1.2
1.a) adevarat; b) fals; c) adevarat
2. 1-c, 2-d,3-a, 4-b
3. a) 1041; b) 1041; c) 1068
4. a)
emisiunea de acțiuni cu primă de emisiune:
depunerea aportului pentru capitalul subscris:
înregistrarea capitalului subscris vărsat :
b) VMC = active net . = total active – total datorii = 50 000- 25 000 =6,25 lei/ acțiune
numar acțiuni număr acțiuni 4000
subscrierea de capital cu primă de emisiune
aportarea valorii noilor acțiuni
înregistrarea capitalului subscris vărsat
Activitatea 1.3.
1.
a)fals, 21=105
b)fals, 105=1012
c)fals, 106=117
2.Dezlegare rebus:
3. majorarea capitalului social:
ACTIVITATEA 1.4
1. a)fals, 106=117
b)adevărat
c)fals, 1012=117
2.
înregistrarea pierderii asupra căreia nu se ia nici o decizie:
117 = 121 10 000
utilizarea profitului net obținut pe destinațiile menționate:
ACTIVITATEA 1.5
1.
a) stat
b) nerambursabil
c) sume de bani
d )bunuri materiale
e) gratuit
f) plus
2.
înregistrarea achiziționării utilajului de la furnizori:
evidențierea subvenției guvernamentale de primit:
445 = 131 30 000
încasarea subvenției guvernamentaleȘ
5121=445 30 000
începând cu luna punerii în funcțiune a utilajului se înregistrează amortizarea acestuia:
amortizarea lunară: 50.000/60 luni =833,33
6811=2813 833,33
concomitant se înregistrează cota-parte a subvenției ce majorează veniturile societății:
amortizarea lunară subvenționată = 30.000/ 60 luni= 500 lei
131=7584 500
Observație: ultimele două înregistrări se repeat pentru următoarele 59 luni, după care investiția se amortizează.
3. b), d)
Activitatea 1.6
1.
a) adevărat
b) adevărat
c) adevărat
2.
3.
Constituirea provizionului pentru litigiul în curs:
6812=1511 1.500
Închiderea contului de cheltuieli cu afectarea rezultatului:
121=6812 1.500
Anul N+1 : majorarea provizionului conform estimării:
6812=1511 2.000
Închiderea contului de cheltuieli la sfârsitul exercițiului N+1:
121=6812 2.000
Plata colaboratorului conform hotărârii judecătorești:
621=5121, 5311 3.500
Anularea provizionului rămas fără obiect:
1511=7812 3.500
Închiderea contului de cheltuieli în anul N+2:
121=621 3.500
Închiderea contului de venituri în anul N+2:
7812?121 3.500
Activitatea 1.7
1. 1-b, 2-e, 3-d, 4-c,5-a
2. a) adevărat, b)fals, c)fals, d) adevărat.
3.
Emisiunea de obligațiuni cu primă
Primirea împrumutului din emisiunea de obligațiuni
5121=461 45 000
Înregistrarea dobânzii datorate
666=1681 10 000
Amortizarea primelor privind rambursarea obligațiunilor
6868=169 1 000
Plata ratei scadente și a dobânzilor aferente.
ACTIVITATEA 1.8
1.
2. Graficul de rambursare a creditului.
Exercițiul N :
Primirea împrumutului:
5121=1621 45.000
Înregistrarea obligației de plată a dobânzii aferente celor 8 luni rămase până la sfârșitul anului:
D = ( 45.000 x 50/ 100 x 240/ 360) = 15.000
666= 1682 15.000
Exercițiul N+1
Înregistrarea obligației de plată a dobânzii aferente perioadei 1.01.N+1- 1.05.N+1
D=(22.500 x 120-360)= 7.500
666= 1682 7.500
Plata ratei scadente și a dobânzii:
Notă: de regulă, bancile încasează dobânda lunar, indifferent de termenul de rambursare a creditului.
Înregistrarea obligației de plată a dobânzii în perioada 1.05.N+1-31.12..N+1:
666= 1682 12 000
Exercițiul N+2
Înregistrarea obligației de plată a dobânzii în perioada 1.01.N+2-1.05.N+2:
666= 1682 6 000
Plata ratei scadente și a dobânzii:
Înregistrarea obligației de plată a dobânzii în perioada 1.05.N+2-31.12.N+2:
666= 1682 9000
Exercițiul N+3
Înregistrarea obligației de plată a dobânzii în perioada 1.01.N+3-1.05..N+3:
666= 1682 4 500
Plata ratei scadente și a dobânzii:
Înregistrarea obligației de plată a dobânzii în perioada 1.05.N+3-31.12.N+3:
666= 1682 6 000
Exercițiul N+4
Înregistrarea obligației de plată a dobânzii în perioada 1.01.N+4-1.05..N+4:
666= 1682 3 000
Plata ratei scadente și a dobânzii:
Înregistrarea obligației de plată a dobânzii în perioada 1.05.N+4-31.12.N+4:
666= 1682 3 000
Exercițiul N+5
Înregistrarea obligației de plată a dobânzii în perioada 1.01.N+5-1.05..N+5:
666= 1682 1 500
Plata ratei scadente și a dobânzii:
Activitatea 1.9
1.
Subscrierea capitalului social
Aportul de capital
% = 456 45.000
2131 10.000
371 10.000
2133 10.000
5121 15.000
Depunerea tranșei a doua de numerar
5121 = 456 15.000
Subscrierea de acțiuni noi
Încasarea drepturilor de creanță
5121 = 456 3.900.000
Înregistrarea reevaluării
2111 = 105 2.000
Majorarea rezervelor
105 = 1068 2.000
.
Achiziția mijlocului fix
% = 456 23.800
21 20.000
4426 3.800
Primirea subvenției
5121 = 131 5.000
Amortizarea subvenției
131 = 7582 83,34
( Amortizarea anuală = 5000/60 = 1.000
Amortizarea lunară = 1000/ 12 = 83,34)
2. d)
Activitatea 1.10
1. a) 1,5; b) 2,0; c) 2,5
2. 1-c; 2-b; 3-a
3. a) proces financiar ; b) treptată; c) durata de viață; d) uzură fizică și morală
4. Imobilizările corporale cuprind:
terenuri și amenajări la terenuri
construcții
instalații tehnice și mașini
mobilier, aparatură de birotică, echipamente de protecție a valorilor
imobilizări corporale în curs de execuție
ACTIVITATEA 1.11
1.
Efectuarea cheltuielilor de constituire (plătite numerar și respectiv de unul
din asociați pe bază de chitanță) :
Înregistrarea cheltuielilor de constituire facturate de furnizor:
Utilizând o formulă contabilă recapitulativă, se poate face următoarea înregistrare:
401 1.428
2.
Recepția rețetei de fabricație:
203 = 721 12.6000
Trecerea rețetei de fabricație în categoria brevetelor de invenție
205 = 203 12.6000
3.
203 "Cheltuieli de dezvoltare"(“Cheltuieli de cercetare – dezvoltare”)
activ
debitor
203 "Cheltuieli de dezvoltare"(“Cheltuieli de cercetare – dezvoltare”)
imobilizări necorporale.
activ
ACTIVITATEA 1.12
1.
1-e, 2-c,3-a, 4-b, 5-d
2.
Obțierea brevetului prin forțe proprii:
205 = 721 72.000
Primirea gratuită a brevetului:
205 = 131 4.600
Vânzarea brevetului realizat cu forțe proprii:
461 = 7583 77.000
Scoaterea din patrimoniul întreprinderii:
6583 = 205 72.000
ACTIVITATEA 1.13
1.
Cumpărarea clădirii și evidențierea fondului comercial:
Înregistrarea amortizării:
Vânzarea clădirii:
Scoaterea din patrimoniu a clădirii vândute:
Scăderea din patrimoniu a fondului comercial vândut odată cu clădirea:
2.
ACTIVITATEA 1.14
1.
Obținerea programului informatic:
208 = 721 3.600
Înregistrarea anuității:
6811 = 2808 1.200
Scoaterea din activul unității
2.
Cumpărarea programului informatic
208 = 404 3.400
Plata furnizorului
4o4 = 5124 3.600
Înregistrarea taxelor vamale
204 = 446 540
Înregistrarea TVA-ului ( 3.400+540) x 19%
4426 = 448 748,6
Înregistrarea diferențelor nefavorabile de curs valutar
665 = 404 200
Înregistrarea amortizării pentru o lună.
6811 = 2808 109, 45
ACTIVITATEA 1.15
1. c)
2.
ACTIVITATEA 1.16
1.
2.
Recepția amenajării de teren realizate prin forțe proprii
2112 = 722 22.500
Recepția amenajării de teren făcută de terți
% = 722 26.775
2112 22.500
4426 4.275
Plata facurii furnizorului
404 = 5121 26.775
Întregistrarea amortismentului ( anii I-IV)
6811 = 2811 9.000
Scoaterea amenajării de teren din activul patrimonial
% = 722 45.000
2810 36.000
6583 9.000
ACTIVITATEA 1.17
1.
Cumpărarea de la un furnizor a unui teren în valoare de 60.000 lei;
% = 404 71.400
212 60.000
4426 11.400
Recepția unei construcții realizate prin forțe proprii în valoare de 70.000 lei;
212 = 231 70.000
Primirea unei clădiri ca aport al unui asociat la capital in valoare de 45.000 lei;
212 = 456 45.000
Primirea cu titlu gratuit a unei construcții ce va fi sediul unui birou în valoare de 80.000 lei
212 = 134 80.000
Scoaterea din gestiune a unei magazii amortizate integral de 40.000 lei
2812 = 212 40.000
Scoaterea din gestiune a unei magaziiînregistrată în contabilitate la 30.000 lei care a fost amortizată 50%.
% = 404 30.000
2812 15.000
658 15.000
Vânzarea unui magazin unui terț la prețul de 90.000 lei.
461 = % 107.100
7583 90.000
4427 17.100
2.
ACTIVITATEA 1.18
1.
Recepția instalației :
2131 = % 46.797,5
404 32.500
446 4.225
401 9.750
462 422,5
Plata taxelor vamale, a comisionului vamal si a TVA-ului:
% = 5121 13.558
446 4.225
462 422,5
4426 8.910,5
Plata a 75% a facturii furnizorului extern:
% = 5124 24.750
404 24.375
665 375
Stingerea obligației față de furnizorul extern:
404 = % 8.125
5124 8.000
765 125
2.
ACTIVITATEA 1.19
1.
Înregistrarea imobilizării nefinalizate la finele perioadei
233 = 721 17.000
Recepția proiectului
203 = % 26.000
721 9.000
233 17.000
Amortismentul anual
6811 = 2803 6.500
Descărcarea gestiunii cu cheltuielile de deyvoltare amortizate integral
2803 = 203 26.000
2.
ACTIVITATEA 1.20
1.a) plasamente; b) acțiuni; c)deciziilor; d) împrumuturi
2.b)
3. 1-e, 2-d, 3-c, 4-b, 5-a
COMPETENȚA 2
ACTIVITATEA 2.1
1.
Trimiterea materiilor prime spre prelucrare:
Reîntoarcerea de la prelucrare a materiilor prime:
Înregistrarea costului prelucrării achitat în numerar:
2.
achiziție de la terți
calitative și cantitative
responsabililor de deposit
responsabililor de depozit
3.
Plusuri la inventar a materiilor prime
% = 581
301
601
Aprovizionarea cu materii prime la preț standard
% = 401
301
308
4426
Produse obținute și consumate ca materii prime
301 = 345
Darea în consum a materiilor prime
601 = 301
Primirea gratuită a materiilor prime
301 = 758
Iețirea prin donație a materiilor prime.
658 = 301
ACTIVITATEA 2.2
1.
Înregistrarea producției în curs de execuție stabilite la sfârșitul primei luni:
Stornarea la începutul lunii următoare a stocului de producție neterminată:
Înregistrarea producției în curs de execuție stabilite la sfârșitul lunii a doua:
2.
331
332
711
711
valoarea la cost de producție
ACTIVITATEA 2.3
1. Rezolvare:
Înregistrarea cheltuielilor de producție aferente lunii martie:
Cheltuieli cu materiile prime:
Cheltuieli cu materialele auxiliare:
Cheltuieli cu colaboratorii:
Recepția produselor finite obținute în luna martie ( 250 x 110 = 27.500):
Vânzarea a 80% din produselor finite ( 80% x 250 kg) x 150 lei/kg = 30.000 lei:
Scoaterea din evidență a produselor finite vândute (200 x 110 = 22.000):
Încasarea contravalorii produselor finite vândute:
Notă de calcul:
Total cheltuieli de producție = 20.000 + 4.000 + 6.000 = 30.000 lei;
Producția terminată = 250 kg x 110 lei/kg = 27.500
există producție neterminată la sfârșitul lunii martie (rd. 1 – rd.2) = 2.500
Înregistrarea producției neterminate la sfârșitul lunii martie:
Stornarea, la începutul lunii aprilie, a stocului de producție neterminată:
Înregistrarea cheltuielilor de producție aferente lunii aprilie:
Cheltuieli cu materiile prime:
Cheltuieli cu alte materiale consumabile:
Cheltuieli cu colaboratorii:
Recepția produselor finite obținute în luna aprilie ( 200 x 110 = 22.000):
Notă de calcul:
Producție neterminată la începutul lunii aprilie = 2.500 lei;
Total cheltuieli de producție în aprilie: 15.000 + 3.000 + 5.000 = 23.000 lei;
Producția terminată aprilie = 22.000 lei;
există producție neterminată la sfârșitul lunii aprilie (rd.1 + rd.2 – rd.3) = 3.500 lei
Înregistrarea producției neterminate la sfârșitul lunii aprilie:
ACTIVITATEA 2.4
1.
Achiziționarea animalelor vii:
Achitarea facturii:
Înregistrarea sporului lunar de creștere în greutate:
Această operație se repetă și în lunile următoare ( încă 3 luni) până la vânzarea animalelor.
Livrarea animalelor vii:
Scoaterea din evidență a animalelor vândute conform următoarei note de calcul:
Cost de achiziție: 12.000 lei;
Sporul de creștere în greutate: 2.000 lei/lună x 4 luni = 8.000 lei
Încasarea facturii:
2. Rezolvare:
Achiziționarea animalelor vii ( 5 x 2.500 = 12.500):
Înregistrarea sporului lunar de creștere în greutate ( 5 x 800 = 4.000):
Înregistrarea lipsei unui animal ( valoarea de înregistrare: 2.500 + 800 x 2 = 4.100) :
Trecerea a două dintre animale în categoria imobilizărilor [ valoarea de înregistrare:( 2.500 + 800 x 6) x 2 = 14.600 lei]:
Varianta I
Varianta II
Vânzarea celorlalte două animale ( 12.000 x 2 = 24.000):
Descărcarea gestiunii de animalele vândute [ valoarea de înregistrare: ( 2.500 + 800 x 6) x 2 = 14.600 ]:
Încasarea facturii:
ACTIVITATEA 2.5
1.
Achiziționare de mărfuri, conform facturii:
Achitarea cu ordin de plată a mărfurilor:
Formarea prețului de vânzare cu amănuntul conform următaorei note de calcul:
Cost de achiziție: 20.000 lei;
Adaos comercial (rd.1 x 25% ): 5.000 lei;
TVA neexigibilă (rd.1 + rd.2) x 19% = 4.750 lei;
Preț de vânzare cu amânuntul (rd.1 + rd.2 + rd.3): 29.750 lei
Înregistrarea unei noi achiziții de mărfuri:
Achitarea cu ordin de plată a mărfurilor:
Formarea prețului de vânzare cu amănuntul conform următoarei note de calcul:
Cost de achiziție: 5.000 lei;
Adaos comercial (rd.1 x 30% ): 1.500 lei;
TVA neexigibilă (rd.1 + rd.2) x 19% = 1.235 lei;
Preț de vânzare cu amânuntul (rd.1 + rd.2 + rd.3): 7.735 lei
Vânzarea mărfurilor cu încasare în numerar:
Notă de calcul:
Preț de vânzare (cu amănuntul) inclusiv TVA: 16.660 lei;
TVA (rd. 1 x 19/119): 2.660 lei;
Preț de vânzare fără TVA (rd. 1 – rd. 2): 14.000 lei;
K = ( 5.000 + 1.500) : ( 29.750 + 7.735) = 0,1734;
Adaos comercial (rd. 1 x k): 2.889 lei;
Cost de achiziție ( rd. 3 – rd. 5): 11.111 lei
Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute (vezi Nota de calcul):
2.
Rezolvare:
Notă de calcul:
Preț de vânzare (cu amănuntul) inclusiv TVA: 1.547 lei;
TVA (rd. 1 x 19/119): 247 lei;
Preț de vânzare fără TVA (rd. 1 – rd. 2): 1.300 lei;
Adaos comercial (rd. 3 x 30/130): 300 lei;
Cost de achiziție ( rd. 3 – rd. 4): 1.000 lei
Înregistrarea lipsei de mărfuri (vezi Nota de calcul) :
Imputarea lipsei de mărfuri gestionarului:
Stingerea creanței față de gestionar:
ACTIVITATEA 2.6
1.
Rezolvare:
Achiziționarea materialelor consumabile și a ambalajelor:
Achitarea prin bancă a facturii:
Casarea ambalajelor și obținerea de produse reziduale:
Vânzarea deșeurilor cu încasare în numerar:
Scoaterea din evidență a produselor reziduale vândute:
2.
– aduse ca aport la capital:
________________________ x _________________________
381“ Ambalaje ” = 456 “ Decontări cu asociații
privind capitalul”
________________________ x _________________________
– primite cu titlu gratuit:
________________________ x _________________________
381“ Ambalaje ” = 7582 „Venituri din donații
și subvenții primite”
________________________ x _________________________
– lipsuri la inventar:
________________________ x _________________________
608 “ Cheltuieli = 381 “ Ambalaje”
privind ambalajele ”
________________________ x _________________________
– trimise la terți:
________________________ x _________________________
358 „Ambalaje aflate = 381 „Ambalaje”
la terți”
________________________ x _________________________
– acordate ca donații:
________________________ x _________________________
6582 „Donații și = 381 „Ambalaje”
subvenții acordate”
________________________ x _________________________
ACTIVITATEA 2.7
1.
Rezolvare:
Achiziționarea materialelor pentru ambalat ( 2.000 buc x 1 leu/buc = 2.000):
Transferul a 1.500 de pungi în magazinul de desfacere cu amănuntul ( 500 de pungi se acordă gratuit, iar restul se vând cu bucata și se includ în categoria mărfurilor):
Înregistrarea adaosului comercial și a TVA –ului neexigibil pentru pungile care se vând la bucată (ca mărfuri):
Vânzarea celor 1.000 de pungi:
Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute:
2.
1-c,2-e,3-a, 4-b, 5-d
ACTIVITATEA 2.8
1.
Rezolvare:
În contabilitatea întreprinderii “Galaxy” (Furnizorul)
Livrarea mărfurilor împreună cu ambalajele care circulă pe principiul restituirii:
Descărcarea gesstiunii de mărfurile vândute:
Înregistrarea restituirii unei părți din ambalaje de către întreprinderea “Unyta”:
Trecerea la venituri a ambalajelor nerestituite:
Descărcarea gestiunii de ambalajele nerestituite:
Încasarea contravalorii mărfurilor și a ambalajelor nerestituite:
În contabilitatea întreprinderii “Unyta” (Clientul)
Primirea mărfurilor împreună cu ambalajele care circulă pe principiul restituirii:
Reținerea de ambalaje pentru nevoi proprii:
Înregistrarea ambalajelor deteriorate:
Înregistrarea restituirii ambalajelor către întreprinderea “Galaxy”:
Plata contravalorii mărfurilor și a ambalajelor nerestituite:
Scoaterea din evidența extrabilanțieră a ambalajelor:
2.
411 “Clienți”
413 „Efecte de primit”
418 „Clienți – facturi de întocmit”
419 „Clienți – creditori”.
ACTIVITATEA 2.9
1.
421 – „Personal – salarii datorate”
425 – „Avansuri acordate personalului”
426 – „Drepturi de personal neridicate”
427 – „Rețineri din salarii datorate terților”
2.Venitul net impozabil se determină scăzând din venitul brut următoarele categorii de cheltuieli:
a) contribuții reținute din salariul brut, și anume:
contribuția pentru asigurările sociale (9,5%)
contribuția la fondul de șomaj (1%)
contribuția la asigurările sociale de sănătate (6,5%)
b) deducerile din salariul brut, și anume:
cheltuielile profesionale (15% din deducerea de bază)
deducerile personale de bază (1.800.000 lei)
deducerea personală suplimentară – care se acordă salariaților care au în întreținere persoane fără nici un venit (soția, copiii, etc)
3.
a) reținerile din salarii reprezentând avansuri, contribuția pentru asigurările sociale, contribuția la sigurările sociale de sănătate, contribuția pentru ajutorul de șomaj, impozitul pe salarii, precum și alte rețineri datorate terților:
__________________________ x ____________________________
421 „Personal – salarii = %
datorate” („Personal – 425 „Avansuri acordate
remunerații datorate”) personalului „
427 „Rețineri din salarii datorate
terților”
428 „Alte datorii și creanțe în
legătură cu personalul”
431 „Asigurări sociale”
437 „Ajutor de șomaj”
444 „Impozitul pe venituri de
natura salariilor”
__________________________ x ____________________________
b) plata avansului : 425 = 5121
c) înregistrarea salariilor :
641 „Cheltuieli cu = 421 „Personal – salarii datorate”
salariile personalului” („Personal remunerații datorate”)
d)plata salariile nete către personal :
421 “Personal – salarii = %
datorate” („Personal 512 „Conturi curente la bănci”
remunerații datorate” ) 531 „Casa”
ACTIVITATEA 2.10
Înregistrarea salarilor brute (total venituri)
641 = 421 42.000
Înregistrarea concediilor medicale ( din CAS)
4311 = 423 3.600
Înregistrarea concediilor medicale ca salarii
423 = 421 3.600
Înregistrarea reținerilor din salarii
421 = % 19.800
4312 4.200
4314 1.800
4372 600
444 6.000
427 1.200
425 6.000
Înregistrarea CAS-ului
6451 = 4311 7.800
Înregistrarea fondului de sănătate
6451 = 4311 1.800
Înregistrarea fondului de șomaj
6452 = 4371 3.000
Înregistrarea fondului de solidaritate
6458 = 447 600
Înregistrarea comisionului datorat I.T.M.
622 = 401 600
Plata salariilor
421 = 5121 25.800
Virarea reținerilor prin bancă
% = 5121 23.400
4311 7.800
4312 4.200
4372 3.600
444 6.000
427 1.200
447 600
ACTIVITATEA 2.11
1.
1-c, 2-e,3-a,4-b,5-d
2.
Adevărat
Fals
Adevarat
Adevărat
3.
a)sumele virate bugetului de stat sau bugetelor locale, cu titlu de impozit pe profit sau impozit pe venit:
__________________________ x ____________________________
441 „Impozitul pe profit” = 512 „Conturi curente la bănci”
__________________________ x ____________________________
b)valoarea datoriilor privind impozitul pe profit / venit anulate:
__________________________ x ____________________________
441 „Impozitul pe profit” = 7588„Alte venituri din exploatare”
__________________________ x ____________________________
c) valoarea altor impozite, taxe și vărsăminte asimilate datorate bugetului statului sau bugetelor locale:
__________________________ x ____________________________
635 „Cheltuieli cu alte = 446 „Alte impozite, taxe și
impozite, taxe și vărsăminte vărsăminte asimilate”
asimilate”
__________________________ x ____________________________
d)impozitul pe dividende cuvenit bugetului de stat:
__________________________ x ____________________________
457 „Dividende de plată” = 446 „Alte impozite, taxe și
vărsăminte asimilate”
__________________________ x ____________________________
ACTIVITATEA 2.12
1.
1-c, 2-a,3-e,4-b,5-d.
2.
Organizarea contabilității TVA-ului are ca obiect evidența distinctă a taxei în conturi sintetice de gradul II în corcondanță cu fluxurile de determinare și de decontare a TVA-ului astfel:
– pentru intrări „TVA deductibilă” în contul 4426 (a)
– pentru ieșiri „TVA colectată” în contul 4427 (b)
– pentru „TVA neexigibilă” aferentă atât intrărilor, cât și ieșirilor contul 4428 (c)
– pentru decontarea la sfârșitul lunii a taxei intervin conturile 4423 – „TVA de plată”, 4424 – „TVA de recuperat” (d)
3.
Decontarea TVA
4427 = 4426 22.050
Evidențierea TVA de plată
7727 = 4423 3.150
Compensarea TVA
4423 = 4424 1.350
4.
Decontarea TVA
4427 = 4426 15.000
Evidențierea TVA de recuperat
4424 = 4423 2.850
ACTIVITATEA 2.13
a)Contul 451”Decontări în cadrul grupului”
Evidențiază operațiunile economico – financiare între unitățile din cadrul aceluiași grup.
După conținutul economic: cont de decontări în cadrul grupului.
După funcția contabilă: cont bifuncțional.
Soldul contului poate fi:
– debitor și reflectă creanțele unității;
– creditor și reflectă datoriile unității în relațiile cu celelalte unități aparținând aceluiași grup.
b)Contul 457 ”Dividende de plată”
Reflectă dividendele datorate acționarilor sau asociaților repartizate din profitul net corespunzătoare aportului la capital.
După conținutul economic: cont de decontări privind dividendele datorate.
După funcția contabilă: cont de pasiv.
Soldul contului poate fi:
– creditor și reflectă sumele datorate coparticipanților ca rezultat favorabil (profit) din operații în participație, precum și sumele datorate de coparticipanți destinate acoperirii unor eventuale pierderi rezultate din operații de participare.
– debitor și reprezintă sumele ce urmează a fi încasate din operațiuni în participație ca rezultat favorabil (profit) sau sumele datorate de coparticipanți pentru acoperirea eventualelor pierderi înregistrate din operații în participație.
2.
Înregistrarea dividentelor în cursul exercițiului
129 = 457
Înregistrarea impozitului pentru dividente
457 = 446
Plata dividentelor
457 = 5311
ACTIVITATEA 2.14
1.
2.
Contabilitatea debitorilor și creditorilor diverși se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 46 „Debitori și creditori diverși”.
Contul 461 „Debitori diverși”
Ține evidența debitorilor proveniți din pagube materiale create de terți, a creanțelor provenite din titluri executorii și a altor creanțe.
Este un cont de decontări cu terții exprimând creanțe.
După funcția contabilă: cont de activ.
Soldul contului este debitor și reflectă creanțele unității față de debitori diverși.
Contul 462 ”Creditori diverși”
După conținutul economic evidențiază sumele datorate terților, pe bază de titluri executorii sau a altor obligații ale unității față de terți provenind din operații diverse.
După funcția contabilă este un cont de pasiv.
Soldul contului este creditor și reflectă sumele datorate creditorilor diverși.
ACTIVITATEA 2.15
1.
a) dobânzile aferente contractelor de leasing financiar, ce privesc perioadele viitoare:
__________________________ x ____________________________
471„Cheltuieli înregistrate = 167 „Alte împrumuturi și datorii
în avans” asimilate”
__________________________ x ____________________________
b)sumele reprezentând dobânzi înregistrate în avans aferente bunurilor cedate în regim de leasing financiar:
__________________________ x ____________________________
267 „Creanțe imobilizate” = 472 ”Venituri înregistrate în
avans”
__________________________ x ____________________________
c)sumele restituite, din cele încasate anterior dar necuvenite unității:
__________________________ x ____________________________
473 „Decontări din = 512 „Conturi curente la bănci”
operații în curs de
clarificare”
__________________________ x ____________________________
d)plățile pentru care în momentul efectuării sau constatării nu se pot lua măsuri de înregistrare definitivă într-un cont distinct, fiind necesare cercetări și clarificări suplimentare:
__________________________ x ____________________________
473 „Decontări din = 512 „Conturi curente la bănci”
operații în curs de clarificare”
__________________________ x ____________________________
2.
Achitarea chiriei anuale
% = 5121 5.716
471 4.800
4426 912
Trecerea pe cheltuieli a cgiriei aferente perioadei de gestiune curente
612 = 471 400
3.
a) chirii plătite în avans, abonamente, taxele de locațiune, prime de asigurate și dobânzi plătite în avans.
b) activ
c) debitor
d) abonamente, chirii, prime de asigurare
e) pasiv
f) creditor
ACTIVITATEA 2.16
1. 1-b, 2-c,3-a
2.
– acțiunile proprii;
– acțiunile achiziționate;
– obligațiunile emise și răscumpărate;
– obligațiunile achiziționate;
– alte titluri de plasament achiziționate în vederea realizării unui profit pe termen scurt.
3.
Cumpărarea obligațiunilor
506 = % 2.200
5121 1.100
509 1.100
Vânzarea obligațiunilor
150 lei/ obligațiune
% = 506 1.100
5121 1.050
6642 50
115 lei / obligațiune
5121 = % 2.200
506 1.100
7642 1.100
ACTIVITATEA 2.17
1.
– valoarea subvențiilor primite și de incasat
5121 = 131, 445
– creditele bancare pe termen lung încasate
5121 = 162
– creditele bancare pe termen scurt încasate
5121 = 519
– încasarea unui client
5121 = 4111
– taxa pe valoare adăugată de recuperat încasată de la bugetul statului
5121 = 4424
– sumele depuse în cont de către asociați
5121 = 455
– sumele depuse ca aport în numerar la capitalul social
5121 = 456
– sumele încasate de le debitori diverși
5121 = 461
– sumele încasate reprezentând redevențe, locații de gestiune și chirii
5121 = 706
– sumele încasate reprezentând dobânzile aferente disponibilităților în conturi la bănci
5121 = 766
– sumele încasate reprezentând subvenții acordate
5121 = 741
– diferențele favorabile de curs valutar aferente disponibilităților la bancă în valută la încheierea exercițiului financiar sau operațiunilor efectuate în valută în cursul exrcițiului
5121 = 765
– valoarea sconturilor (reducerilor de plată) încasate de la furnizori sau alți creditori
5121 = 767
2.
-acceptarea efectului de comerț
413 = 4111 27.000
-primirea efectului de comerț
5113 = 413 27.000
-remiterea efectului de comerț
5114 = 5113 27.000
-încasarea contravalorii efectelor de comerț, mai puțin taxa de scont:
% = 5114 27.000
5121 26.995
667 45
S = C x n x r = 27.000 x 30 x 2% = 45
N 360
Unde:
S = scontul
C = valoarea nominală a cambiei
N = numărul de zile dintre data scontării și data scadenței
R = rata scontului
N = numărul de zile dintr-un an.
ACTIVITATEA 2.18
ACTIVITATEA 2.19
1.
-deschiderea acreditivului
581 = 5124 17.000
5412 = 581 17.000
-plata furnizorului extern pe seama acreditivului
401 = 5412 16.560
-anularea acreditivului rămas neutilizat
581 = 5412 440
5412 = 581 440
– trecerea părții neutilizate în contul curent
5124 = % 690
581 440
765 250
2.
-acordarea avansului de trezorerie
542 = 5311 25.000
-decontarea avansului de trezorerie
% = 542 22.500
401 21.500
625 1.000
-depunerea la casierie a avansului de trezorerie neutilizat
5311 = 542 2.500
Efectuarea înregistrărilor în cazul în care avansul acordat era de 20.000 lei.
-acordarea avansului de trezorerie
542 = 5311 20.000
-decontarea avansului de trezorerie
22.500 % = % 22.500
21.200 401 20.000
1.000 625 2.500
-restituirea sumei cuvenite angajatului ( delegatului)
4281 = 5311 2.500
ACTIVITATEA 2.20
1. Cambia Cambia este înscrisul solemn prin care o persoană numită trăgător dă ordin unei alte persoane numită tras să plătească o sumă de bani la o anumită dată și un anumit loc unei a treia persoane numită beneficiar.
În relațiile comerciale trăgătorul este de regulă furnizorul sau creditorul, trasul este clientul sau debitorul față de trăgător, iar beneficiarul este o terță persoană care este creditor față de trăgător.
Cambia, fiind emisă de trăgător, reprezintă o invitație la plată făcută către tras, și pentru a fi valabilă trebuie să fie acceptată de către tras, după care se predă în portofoliul beneficiarului.
A furnizor pentru B
client pentru C
– la sfârșit – cambia trebuie acceptată de B și trimisă la C
2. Biletul la ordin
Biletul de ordin este un înscris solemn ce se deosebește de cambie prin aceea că la operațiune nu participă trasul și nu este nevoie să fie acceptat.
În biletul la ordin, trăgătorul și trasul se contopesc în persoana emitentului, și acesta reprezintă un angajament de plată al emitentului față de beneficiar (furnizorul sau creditorul).
3. Cecul
Cecul este un înscris solemn prin care o persoană numită trăgător dă ordin unei a doua persoane numită tras să plătească unei a treia persoane numită beneficiar o anumită sumă de bani.
ACTIVITATEA 2.21
MONOGRAFIE CONTABILA
Monografie contabila a societatii comerciale „ALFA S.R.L.” pe luna aprilie 2002
1a. % = 401”Furnizori” 4.165.000
371”Marfuri” 3.500.000
4426”TVA ded.” 665.000
b. Se inregistreaza diferenta pana la pretul cu amanuntul:
371”Marfuri” = % 2.331.000
378”Dif. de pret la mf.” 1.400.000
4428”TVA neexigibil” 931.000
2a.
5311”Casa in lei” = % 3.332.000
707”V.din vz.mf” 2.800.000
4427”TVA colectat” 532.000
b. Se descarca gestiunea de marfurile vandute conform notei contabile numarul 2 din 3 aprilie 2002.
% = 371”Marfuri” 3.332.000
607”Ch.priv.mf.” 2.000.000
378”Dif. de pret la mf.” 800.000
4428”TVA neexigibil” 532.000
3a.
371”Marfuri” = % 1.547.000
371”Marfuri” 1.000.000
378”Dif. de pret la mf.” 300.000
4428”TVA neexigibil” 247.000
4
% = 401”Furnizori” 2.380.000
371”Marfuri” 2.000.000
4426”TVA ded.” 380.000
5.
371”Marfuri” = % 1.094.000
378”Dif. de pret la mf.” 600.000
4428”TVA neexigibil” 494.000
6a
% = 401”Furnizori” 1.190.000
371”Marfuri” 1.000.000
4426”TVA ded.” 190.000
b.
371”Marfuri” = % 666.000
378”Dif. de pret la mf.” 400.000
4428”TVA neexigibil” 266.000
7.
% = 401”Furnizori” 119.000
381”Ambalaje” 100.000
4426”TVA ded.” 19.000
8.
401”Furnizori” = 5121”C.B.L.” 119.000
9.
401”Furnizori” = % 2.380
758”Alte V. din expl.” 2.000
4427”TVA col.” 380
10.
5311”Casa in lei” = % 2.380.000
707”V din vz.mf.” 2.000.000
4427”TVA col.” 380.000
11.
% = 371”Marfuri” 2.380.000
607”Ch.priv.mf” 1.536.586
378”Dif. de pret la mf.” 463.414
4428”TVA neexigibil” 380.000
12.
411”Clienti” = % 59.500
708”V. din activ. diverse” 50.000
4427”TVA col.” 9.500
13.
608”Ch.priv.ambal.” = 381”Dif.de pret la ambal.” 50.000
14a.
411”Clienti” = % 2.499.000
707”V.din vz.mf.” 2.100.000
4427”TVA col.” 399.000
b.
% = 371”Marfuri” 2.499.000
607”Ch.priv.mf. 1.700.000
378”Dif de pret la mf.” 400.000
4428”TVA neexigibil” 399.000
15.
371”Marfuri” = % 2.000.000
401”Furnizori” 1.980.000
767”V din sconturi obtinute” 20.000
16.
428”A.d.c.i.l.c.p” = % 17.850
758”Alte V.din expl.” 15.000
4427”TVA col.” 2.850
17.
5311”Casa in lei” = % 2.427.600
707”V din vz.mf.” 2.040.000
4427”TVA col.” 387.600
18.
% = 371”Marfuri” 2.427.600
607”Ch.priv.mf.” 1.640.000
378”Dif de pret la mf.” 400.000
4428”TVA neexigibil” 387.600
19.
4427”TVA col.” = % 1.711.330
4426„TVA ded.” 1.254.000
4423”TVA de plata” 457.330
20.
121”Profit si pierdere” = % 5.926.586
607”Ch priv.mf.” 5.876.586
608”Ch priv.ambal.” 50.000
21.
% = 121”Profit si pierdere” 9.027.000
707”V din vz.mf.” 8.940.000
708”V din vz.ambal.” 50.000
758”Alte V din expl.” 17.000
767”V din sconturi obtinute” 20.000
Anexe
FIȘA DE DOCUMENTARE 1
Contabilitatea capitalului social
Contabilitatea capitalurilor se conduce cu ajutorul contului 101 – „Capital”; cu ajutorul acestui cont se ține evidența capitalului subscris și vărsat în natură și/sau numerar de către acționarii/asociații unei societăți, precum și evidența majorării sau reducerii capitalului.
Contul 101 (P)
În credit se înregistrează:
– capitalul subscris în natură și/sau numerar, capitalul majorat prin subscripție sau emisiune de noi acțiuni, precum și capitalul preluat în urma operației de fuziune prin absorbție cu alte persoane juridice prin debitul contului 456
– rezervele destinate majorării capitalului prin debitul contului 106
– primele legate de capital încorporate în acesta prin debitul contului 104
În debit se înregistrează:
– capitalul retras de acționari/asociați, precum și capitalul lichidat cu ocazia fuziunii sau lichidării prin creditul contului 456
– pierderile realizate în exercițiile precedente care reduc capitalul prin creditul contului 117
– reducerea capitalului ca urmare a anulării acțiunilor proprii răscumpărate prin creditul contului 502
Soldul contului reprezintă capitalul subscris vărsat sau nevărsat.
% = 101 101 = %
456 456
106 117
104 502
502 = 5121 1012 = 502
Contul 101 se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de gradul II operaționale:
1011 – „Capital subscris nevărsat”
1012 – „Capital subscris vărsat”
1015 – „Patrimoniul regiei”
1016 – „Patrimoniul public”
Schema generală de înregistrare a operațiilor privind constituirea capitalului este următoarea:
SUBSCRIEREA CAPITALULUI
4561 = 1011 valoarea aporturilor (în natură și/sau numerar)
(pe baza actului constitutiv)
VĂRSAREA sau DEPUNEREA APORTURILOR
% = 4561
20.,21., 30.,37.
5121,5311
REALIZAREA EFECTIVĂ A CAPITALULUI
1011 = 1012 valoarea aportului vărsat/depus
Căi de majorare a capitalului social
Există trei căi de majorare a capitalului social:
1.a.) Prin aducerea de noi aporturi în natură și/sau în numerar de vechi acționari sau de acționari noi.,situație în care crește averea societății.
1. b.) Prin operații interne de majorare a capitalului social prin încorporarea unor structuri de capital propriu (prime de emisiune, rezerve din reevaloare, rezerve, rezultatul reportat),situație in care
averea reală asocietății se modifică.
1.c.) Prin conversia obligaținilor în acțiuni
Pe această cale, societatea a primit anterior, un împrumut pe bază de obligațiuni, iar la scadență, cu acordul creditorului devenind acționar la societate (posesorul unui număr de acțiuni în valoare egală cu suma îmrumutată și nerestituită).
2.) Căi de diminuare a capitalului cocial
2.a.) Prin retragerea acționarilor/asociaților
Aceștia solicită restituirea aporturilr proprii anterior aduse.
2.b.) Prin acoperirea pierderilor precedente (din anii anteriori)
2.c.) Prin răscumpărarea de la acționari și anularea acțiunilor proprii
Dacă la constituirea capitalului social , societatea a vândut acționarilr acțiuni proprii , prinind de la aceștia o sumă de bani ( la valoarea nominală a acținilor ) , acum , societatea primește acțiunile înapoi și restituie acționarilor sumele de bani.
FIȘA DE DOCUMENTARE 2
Contabilitatea primelor legate de capital
Contabilitatea acestor prime se realizează cu ajutorul contului 104 – „Prime legate de capital”.
Contul 104 (P)
În credit se înregistrează:
– valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii, aportului la capital și din conversia obligațiunilor în acțiuni prin debitul contului 456
În debit se înregistrează:
– primele legate de capital încorporate în capitalul propriu-zis prin creditul contului 101 (1012)
– primele de capital transferate la rezerve prin creditul contului 106
Soldul contului reprezintă primele de capital netransferate la capitalul propriu-zis sau la rezerve.
456 = 104 104 = %
101
106
Contul 104 se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de gradul II:
1041 – „Prime de emisiune”
1042 – „Prime de fuziune”
1043 – „Prime de aport”
1044 – „Prime de conversie a obligațiunilor în acțiuni”
a) Prime de emisiune
Val emisiune Val nominală V.e. – V.n. = P.e.
– operațiuni care au loc:
1. SUBSCRIEREA CAPITALULUI
4561 = % valoarea de aport + prima (V.e.)
valoarea nominală (V.n.)
prima de emisiune (P.e.)
2. DEPUNEREA APORTULUI
5121 = 4561 V.e.
3. REALIZAREA CAPITALULUI
1011 = 1012 V.n.
4. CHELTUIELI DE EMISIUNE
201 = 404
5. ACOPERIREA CHELTUIELILOR de EMISIUNE din prima de emisiune
1041 = 201
6. DIFERENȚA
1041 = %
1012
106
b) Prime de aport
Prima de aport intervine atunci când acționarii/asociații aduc în natură aportul la capitalul subscris. Valoarea bunurilor aduse ca aport este stabilită potrivit legilor societății comerciale de către experți evaluatori printr-un raport de evaluare. Această valoare poate să fie, în raport cu suma valorii acțiunilor subscrise, mai mică (situație în care diferența este depusă în numerar) sau mai mare (situație în care rezultă prima de aport).
P.a. = valoarea aportului – valoarea nominală
1. SUBSCRIEREA CAPITALULUI
4561 = % valoarea aportului
valoarea nominală
P.a.
2. DEPUNEREA APORTURILOR
212 = 4561 valoarea aportului
3. REALIZAREA CAPITALULUI
1011 = 1012 valoarea nominală
FIȘA DE DOCUMENTARE 3
Contabilitatea rezervelor din reevaluare
Contabilitatea acestora se realizează cu ajutorul contului 105 – „Rezerve din reevaluare” (P).
În credit se înregistrează: creșterea de valoare rezultată din reevaluarea imobilizărilor corporale prin debitul conturilor 211, 212, 213, 214
În debit se înregistrează:rezerva din reevaluare trecută la rezerve prin creditul contului 106 și descreșterile față de valoarea contabilă netă rezultate din reevaluarea imobilizărilor corporale prin creditul contului 211, 212, 213, 214
Soldul contului reprezintă rezerva din reevaluarea imobilizărilor corporale.
% = 105 (pentru creșterea valorii)
211
212
213
214
105 = % (pentru descreșterea valorii)
106
211
212
213
214
4. Contabilitatea rezervelor
Pentru a crește capacitatea de autofinanțare, societățile comerciale își pot completa capitalurile proprii prin constituirea unor rezerve. Contabilitatea acestora se realizează cu ajutorul contului 106 – „Rezerve” (P).
În credit se înregistrează:
– rezerva din reevaluare trecută la rezerve prin debitul contului 105
– profitul net realizat în exercițiile anterioare repartizat la rezerve prin debitul contului 117
– profitul net realizat la închiderea exercițiului curent repartizat la rezerve prin debitul contului 129
– primele de capital trecute la rezerve prin debitul contului 104
-diferența dintre valoarea titlurilor primite și valoarea neamortizată a mijloacelor fixe care fac obiectul participării în natură la capitalul social al altei persoane juridice prin debitul conturilor 261, 262, 263
% = 106
105
117
129
104
261, 262, 263
În debit se înregistrează:
– rezervele destinate majorării capitalului social prin creditul contului 1012, nu 1011!!!
– diferența dintre valoarea titlurilor de participare retrase sau cedate și valoarea neamortizată a mijloacelor fixe care au constituit obiectul participării în natură la capitalul altei persoane juridice prin creditul conturilor 261, 262, 263
– rezervele utilizate pentru acoperirea pierderilor realizate în exercițiile precedente prin creditul contului 117
106 = %
1012, 261, 262, 261,117
Soldul contului este creditor și reprezintă rezervele existente și neutilizate.
Contul 106 se desfășoară în următoarele conturi sintetice de gradul II:
1061 – „Rezerve legale”
1062 – „Rezerve pentru acțiuni proprii”
1063 – „Rezerve statutare sau contactuale”
1068 – „Alte rezerve”
FIȘA DE DOCUMENTARE 4
Contabilitatea rezultatului exercițiului
Rezultatul exercițiului, respectiv profitul sau pierderea, se determină ca diferență între veniturile și cheltuielile exercițiului, indiferent de data încasării sau plății lor.
În contabilitate profitul sau pierderea se stabilește lunar cumulat de la începutul anului. În acest sens conturile de venituri și cheltuieli se închid la sfârșitul fiecărei luni prin „Rezultatul exercițiului”, deci se soldează diferența dintre cele două clase (7 și 6) influențând direct clasa 1 „Conturi de capital”.
Contabilitatea rezultatului exercițiului se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 12, din care fac parte conturile 121 – „Profit și pierdere” și 129 – „Repartizarea profitului”.
Contul 121 (B) ține evidența profitului sau pierderii realizate în cursul exercițiului.
În credit se înregistrează:
– la sfârșitul lunii, soldul creditor al conturilor din clasa 7 (701 786)
– pierderea contabilă reportată prin debitul contului 117
În debit se înregistrează:
– la sfârșitul lunii, soldul debitor al conturilor de cheltuieli (601 698)
– profitul net realizat în exercițiul precedent și nerepartizat prin creditul contului 117
– profitul net realizat în exercițiul precedent care a fost repartizat pe destinații prin creditul contului 129
Soldul creditor reprezintă profitul realizat, iar soldul debitor pierderea.
411 = 701 100.000.000
411 = 707 50.000.000
461 = 758 200.000.000
5121 = 766 10.000.000
601 = 301 10.000.000
641 = 421 30.000.000
681 = 281 50.000.000
% = 121 121 = %
701 601
venituri 707 641 cheltuieli
758 681
766 117
129
(la 31.12.2001) Profit = 200.000.000 (în 121)
129 = %
100.000.000
100.000.000 (-se închide 121 cu 129)
Contul 129 (A) ține evidența repartizării profitului realizat în exercițiul curent. Contabilitatea analitică se ține pe destinațiile profitului stabilite conform legii.
În debit se înregistrează:
– rezervele constituite din profitul realizat în exercițiul curent prin creditul contului 106
– acoperirea pierderilor contabile realizate în exercițiile precedente din profitul realizat în exercițiul curent prin creditul contului 117
– sumele repartizate pentru participarea salariaților la profit, dividende, vărsăminte din profitul net al regiilor autonome prin creditul conturilor 424, 457, 446
În credit se înregistrează:
– profitul net realizat în exercițiul precedent care a fost repartizat pe destinații legale prin debitul contului 121
Soldul debitor reprezintă profitul repartizat aferent anului în curs.
FIȘA DE DOCUMENTARE 5
Contabilitatea subvențiilor pentru investiții
Subvențiile pentru investiții sunt resurse financiare alocate unor societăți comerciale de către stat sau alte organisme cu titlu nerambursabil pentru scopuri bine determinate. Acestea se concretizează în sume de bani sau de bunuri materiale destinate constituirii unor imobilizări în vederea realizării unor activități care să dezvolte noi locuri de muncă. Sunt asimilate subvențiilor pentru investiții și bunurile de natura imobilizărilor primite cu titlu gratuit (prin donație) sau cele constatate plus la inventariere. Contabilitatea subvențiilor pentru investiții se realizează cu ajutorul contului 131 – „Subvenții pentru investiții” (P).
În credit se înregistrează:
– valoarea subvențiilor pentru investiții primite sau de primit prin debitul conturilor 512, 445
– valoarea brevetelor, licențelor, altor drepturi și valori similare primite cu titlu gratuit prin debitul contului 205
– valoarea terenurilor și mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit prin debitul conturilor 211, 212, 213, 214
% = 131
subvenții 512(1,4)
445
205
211, 212, 213, 214
În debit se înregistrează:
– partea din subvențiile pentru investiții restituită sau de restituit prin creditul conturilor 512, 462
– cota parte a subvențiilor pentru investiții trecute la venituri corespunzător amortizării calculate prin creditul contului 758
131 = %
512
462
758
ex.: 212 = 131 200.000.000 121 = 681
681 = 281 500.000 758 = 121
131 = 7581 500.000
Soldul creditor al contului reprezintă subvențiile pentru investiții netransferate la rezultatul exercițiului.
FIȘA DE DOCUMENTARE 6
Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli
În activitatea întreprinderii pot interveni riscuri și incertitudini legate de piață, respectiv de relațiile comerciale cu terții. Aceste riscuri și incertitudini se manifestă de regulă în exercițiul următor, dar ele afectează ansamblul elementelor patrimoniale existente în prezent. De aceea este necesar ca de efectele lor să se țină seama în evaluarea patrimoniului și a rezultatului financiar curent pentru a se evita transpunerea efectelor lor asupra perioadei de gestiune viitoare. Procedura de evaluare și înregistrare a acestor efecte constă în calculul provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli.
Contabilitatea lor se realizează cu ajutorul contului 151 – „Provizioane pentru riscuri și cheltuieli” (P).
În credit se înregistrează:
– valoarea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli constituite prin debitul contului 681
În debit se înregistrează:
– sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli prin creditul contului 688
Soldul creditor reprezintă provizioane pentru riscuri și cheltuieli constituite.
n 681 = 151 250.000.000
121 = 681
n+1 628 = 401 25.000.000
151 = 781 diminuarea provizionului
n+3 151 = 781 anularea provizionului 781 = 121
Pentru cunoașterea structurii cheltuielilor și riscurilor pentru care s-au constituit provizioane, contul 151 se dezvoltă în conturi sintetice de gradul II:
1511 – „Provizioane pentru litigii”
1512 – „Provizioane pentru garanții acordate clienților”
1518 – „Alte provizioane pentru riscuri și cheltuieli”
FIȘA DE DOCUMENTARE 7
Contabilitatea împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni
Obligațiunile au trei valori de referință:
valoare nominală
valoare de emisiune
preț de rambursare = prețul plătit la scadență de către societatea emitentă pentru obligațiunile retrase de pe piață
Pentru a face atractivă emisiunea de obligațiuni de regulă prețul de rambursare se stabilește la o valoare mai mare decât valoarea de emisiune. Astfel diferența dintre prețul de rambursare și valoarea de emisiune este prima de rambursare.
Împrumuturile obligatare se contractează pe termen lung (5 – 10 ani) și în contractul de emisiune sunt prevăzute modalitățile de rambursare a acestora, existând două modalități principale:
rambursarea tuturor obligațiunilor o singură dată la termenul de expirare a împrumutului, în fiecare an fiind înregistrate și plătite doar dobânzile
rambursarea unui anumit număr de obligațiuni în fiecare an la data scadentă stabilită prin tabloul de amortizare în care este prevăzut numărul obligațiunilor de amortizat și dobânzile de plătit
Pentru contabilitatea împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni se apelează la următoarele conturi:
161 – „Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni”
168 – „Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate” (1681)
169 – „Prime privind rambursarea obligațiunilor”
Contul 161 (P)
În credit se înregistrează:
– suma împrumuturilor obținute la valoarea de rambursare la obligațiunile emise prin debitul contului 461
– suma primelor de rambursare aferente împrumuturilor din emisiunea obligațiunilor prin debitul contului 169
– diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la încheierea exercițiului financiar a împrumutului din emisiuni de obligațiuni în valută prin debitul contului 665
461 = 161 ei se obligă să aducă valoarea obligațiunilor pentru care au subscris
% = 161 sunt emise cu primă de rambursare
461
169
dacă obligațiunile sunt emise în valută:
21.10.20N 461 = 161 100.000 USD * 33.200 lei/USD = 3.320.000.000 lei
31.12.20N – cursul este: 34.000 lei/USD
SC 161 ar trebui să fie 3.400.000.000 lei, dar este 3.320.000.000 lei trebuie să credităm 161 cu 80.000.000 lei:
476 = 161 665 = 161 (diferențele nefavorabile se trec în contul de cheltuieli cu diferențele de curs valutar – 665)
– la diferențe favorabile „Venituri din diferențe de curs valutar” – 765
În debit se înregistrează:
– împrumuturile din emisiunea de obligațiuni convertite în acțiuni prin creditul contului 456
– suma împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni rambursate prin creditul contului 512
– valoarea obligațiunilor emise și răscumpărate anulate prin creditul contului 505
– diferențele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la încheierea exercițiului financiar, precum și din rambursarea împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni în valută prin creditul contului 765
subscrierea: 5121 (5124) = 461
– prin conversia obligațiunilor în acțiuni (societatea își mărește capitalul social):
4561 = 1011
161 = 456 depunerea aportului nu mai constă în natură sau numerar, ci în acestea 161
161 = 5121 (5124) când se rambursează direct aceste împrumuturi
505 = 5121 obligațiunile care sunt răscumpărate și se anulează
161 = 505 pentru a le păstra în postoficiu, evidențiate în contul 505
161 = 765 (477) există un venit din diferențe de curs valutar
Soldul creditor reprezintă împrumuturile din emisiunea de obligațiuni nerambursabile.
Contul 168 (P) – cu ajutorul acestui cont se ține cont de dobânzile datorate aferente împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni, credite bancare pe termen lung, datorii ce privesc imobilizările financiare, precum și cele aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate.
În credit se înregistrează:
– valoarea dobânzilor datorate aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate prin debitul contului 666
– valoarea dobânzilor evidențiate în avans potrivit prevederilor contractuale prin debitul contului 471
– diferențele nefavorabile în curs valutar aferente dobânzilor datorate în valută rezultate în urma evidențierii acestora, la închiderea exercițiului financiar, prin debitul contului 665
666 = 168
471 = 168 contractele de leasing 168 = 5121
666 = 471
665 = 168
În debit se înregistrează:
– suma dobânzilor plătite prin creditul contului 512
– valoarea dobânzilor datorate și facturate potrivit prevederilor contractuale în cazul leasing-ului financiar prin creditul contului 404
– diferențele favorabile de curs valutar aferente dobânzilor datorate în valută prin creditul contului 765
Soldul creditor reprezintă dobânzile datorate și neplătite.
Contul 169 (A)
În debit se înregistrează:
– suma primelor de rambursare aferente împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni prin creditul contului 161
În credit se înregistrează:
– valoarea primelor de rambursare amortizate prin debitul contului 686
% = 161
10 mld
1 mld
Soldul debitor reprezintă valoarea primelor de rambursare a obligațiunilor neamortizate.
FIȘA DE DOCUMENTARE 8
Contabilitatea datoriilor pe termen lung
Contabilitatea acestor datorii se realizează cu grupa 16 de conturi „Împrumuturi și datorii asimilate”.
Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung
Creditele sunt sumele contractate cu băncile potrivit unor condiții și garanții și au un obiect de creditare și un scop declarat, sunt rambursabile la scadență și purtătoare de dobândă.
Evidența creditelor bancare pe termen lung se ține cu ajutorul contului 162 – „Credite bancare pe termen lung” (P).
În credit se înregistrează:
– suma creditelor pe termen lung primite prin debitul conturilor 512, 401, 404
5121(4) = 162
212 = 404 404 = 162 (achiziționăm un mijloc fix și nu-l achităm (1an))
– diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la închiderea exercițiului a creditelor în valută prin debitul contului 665
În debit se înregistrează:
– suma creditelor rambursate prin creditul contului 512
– diferențele favorabile de curs valutar prin creditul contului 765
162 = 512
162 = 765
Soldul creditor reprezintă creditele pe termen lung nerambursate.
Pentru cunoașterea diferitelor categorii de credite contul 162 se dezvoltă în conturi sintetice de gradul II operaționale (vezi plan de conturi).
FIȘA DE DOCUMENTARE 9
Noțiuni privind imobilizările
Sub aspectul structurii, contabilitatea diferențiază următoarele categorii de active imobilizate:
a) imobilizări necorporale – cuprind toate acele valori economice care nu se manifestă ca un bun material, concret
În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind:cheltuielile de constituire, cheltuielile de dezvoltare, concesiunile, brevetele, licențele, mărcile, drepturile și alte valori,fondul comercial, alte imobilizări necorporale, imobilizările necorporale în curs de exercițiu.
b) imobilizări corporale – cuprind bunurile materiale de folosință îndelungată în activitatea întreprinderilor
Imobilizările corporale sunt active care:
– sunt deținute de o persoană juridică pentru a fi utilizate în producția proprie de bunuri sau prestare de servicii, pentru a fi date terților sau pentru a fi utilizate în scopuri administrative
– sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de 1 an
– au valoare mai mare decât limita prevăzută de reglementările legale în vigoare
Imobilizările corporale cuprind:
terenuri și amenajări la terenuri
construcții
instalații tehnice și mașini
mobilier, aparatură de birotică, echipamente de protecție a valorilor
imobilizări corporale în curs de execuție
c) imobilizări financiare – cuprind valorile financiare, investițiile de întreprindere în patrimoniul altor societăți
Acestea se compun din: titluri de participare,interese de participare,alte titluri imobilizate, creanțe imobilizate.
Se stabilește prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizărilor. Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează pa baza unui plan de amortizare de la data punerii în funcțiune și până la recuperarea integrală a valorii de intrare. Pentru imobilizările corporale concesionate, închiriate sau în locație de gestiune amortizarea se calculează și înregistrează în contabilitate de către persoana juridică care le are în proprietate).
Sunt supuse amortizării imobilizările necorporale și corporale (excepție terenurile propriu-zise). Nu sunt supuse amortizării imobilizările financiare și cele în curs.
Pentru calcularea amortizării imobilizărilor trebuie avute în vedere următoarele elemente:
– valoarea amortizabilă (valoarea de intrare);
– durata de viață utilă (durata de utilizare normală);
– regimul de amortizare (metoda de amortizare).
Valoarea amortizabilă(valoarea de intrare) reprezintă costul de achiziție sau prețul de producție al imobilizărilor intrate în gestiune, mai putin TVA, fiind egală cu valoarea contabilă ce trebuie amortizată în mod sistematic pe parcursul duratei de viață utile.
Durata de viață utilă (durata normală de utilizare) exprimă perioada în care valoarea amortizabilă trebuie recuperată prin includerea în cheltuielile de exploatare ale întreprinderii. Prezintă importanță deosebită pentru reflectarea în contabilitate a amortizării imobilizărilor regimul de amortizare utilizat. În prezent, legislația din România acceptă trei regimuri de amortizare a imobilizărilor:
– regimul liniar;
– regimul degresiv;
– regimul accelerat.
Regimul liniar presupune repartizarea uniformă a valorii de intrare a imobilizărilor asupra cheltuielilor de exploatare (deductibile fiscal) proporțional cu durata de viață utilă . În acest sens se calculeaza norma (cota) de amortizare liniară (procentual ):
Valoarea amortizării se va obține înmulțind valoarea amortizabilă (valoarea de intrare) cu norma de amortizare liniară:
Va = Vi x nal
în care: nal – norma de amotizare liniară;
Dvu – durata de viață utilă;
Va – valoarea amotizării;
Vi – valoarea amortizabilă (valoarea de intrare).
Regimul degresiv constă în suplimentarea normelor (cotelor) de amortizare liniară cu anumiți coeficienți (K) prevăzuți de legislația în vigoare și anume:
n d = n al x K
în care: nd – norma de amortizare degresivă;
K – coeficient de multiplicare, cu următoarele valori:
– 1,5 pentru o durată normală de utilizare cuprinsă între 2-5 ani;
– 2 pentru o durată normală de utilizare cuprinsă între 5-10 ani;
– 2,5 pentru o durată normală de utilizare mai mare de 10 ani.
FIȘA DE DOCUMENTARE 10
Contabilitatea cheltuielilor de constituire
Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul contului 201 "Cheltuieli de constituire".
După conținutul economic: cont de active imobilizate necorporale (nemateriale).
După funcția contabilă: cont de activ.
Se debitează odată cu colectarea cheltuielilor de înființare, respectiv de modificare a firmei în funcție de modalitatea de plată sau de relația de decontare cu terții.
Se creditează la scoaterea din gestiune a cheltuielilor de constituire după amortizarea completă a acestora (cel mult 5 ani).
FIȘA DE DOCUMENTARE 11
Contabilitatea cheltuielilor de dezvoltare
Principalele activități de dezvoltare sunt*):
– proiectarea, construcția și testarea producției intermediare sau folosirea intermediară a prototipurilor și modelelor;
– proiectarea uneltelor și matrițelor ce implică tehnologie nouă;
– proiectarea, construcția și operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producția pe scară largă;
– proiectarea, construcția și testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau îmbunătățite.
Se exclud din categoria imobilizărilor necorporale acele cheltuieli de dezvoltare efectuate pe baza unor comenzi ferme primite de la terți și incluse în costuri. Conform principiului prudenței cheltuielile de dezvoltare ar trebui înregistrate asupra conturilor de rezultate financiare, dar ele pot fi înregistrate în activul bilanțului ca imobilizări necorporale, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
– să existe intenția de a produce și comercializa rezultatul cercetării;
– să existe o delimitare strictă a proiectelor de dezvoltare;
– să se stabilească costul pe fiecare proiect în parte evidențiindu-se distinct, cele terminate de cele în curs de executie.
Sunt supuse amortizării conform legislației în vigoare*).
Contabilitatea cheltuielilor de dezvoltare se conduce cu ajutorul contului 203 "Cheltuieli de dezvoltare"(“Cheltuieli de cercetare – dezvoltare”)
După conținutul economic: este un cont de imobilizări necorporale.
După funcția contabilă: este un cont de activ.
Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea cheltuielilor de dezvoltare existente .
FIȘA DE DOCUMENTARE 12
Contabilitatea concesiunilor, brevetelor, licențelor, know-how-urilor, mărcilor comerciale și a altor drepturi și valori similare.
Imobilizările necorporale de natura concesiunilor, brevetelor, licențelor, mărcilor de fabrică aduse ca aport, în cazul achiziționării, sau realizate pe cont propriu se evidențiază în contabilitate cu ajutorul contului 205 "Concesiuni, brevete , licențe, mărci comerciale și alte drepturi și valori similare", (205 "Concesiuni, brevete,și alte drepturi si valori similare"), care se dezvoltă astfel: 2051 "Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, și alte drepturi și valori similare achiziționate",2052 "Brevete, licențe, și alte drepturi și valori similare obtinuțe cu resurse proprii"
După conținutul economic: este un cont de active imobilizate necorporale.
După funcția contabilă: este un cont de activ.
FIȘA DE DOCUMENTARE 13
Contabilitatea fondului comercial
În situația în care fondul comercial achiziționat este prezentat distinct în bilanț ca activ se vor prezenta în notele explicative:
– perioada aleasă pentru amortizare;
– motivul care a determinat alegerea perioadei.
Amotizarea fondului comercial se face într-o perioadă de până la 20 de ani, fără însă a depășii durata de viață utilă.
Fondul comercial ca element al fondului de comerț este alcătuit din:
– elemente legate de clientela cum ar fi: fidelitatea, numărul clienților, calitatea acestora;
– elemente privind furnizorii cum sunt: calitatea livrărilor, calitatea serviciilor efectuate, regularitatea livrărilor;
– elemente privind personalul cum sunt: pregătirea, fluctuația;
– elemente legate de patrimoniu cum sunt: gradul de dotare, calitatea construcției;
– elemente privind producția și concurența: calitatea, prețul practicat, numărul și poziția concurenților pe piață;
Reflectarea în contabilitate a fondului de comerț se realizează cu ajutorul contului 207 "Fond comercial
După conținutul economic: este un cont de imobilizări necorporale.
După funcția contabilă: este un cont de activ.
FIȘA DE DOCUMENTARE 14
Contabilitatea altor imobilizări necorporale
În categoria alte imobilizări necorporale se regăsesc acele active de natura imobilizărilor necorporale ce nu au fost cuprinse în cadrul conturilor prezentate anterior.
Se includ în această categorie programele informatice create în cadrul unității sau achiziționate de la terți pentru necesități proprii, precum și alte imobilizări necorporale evaluate la costul de producție, respectiv la costul de achiziție.
Valoarea acestor imobilizări se amortizează în funcție de durata estimată de utilizare .
Contabilitatea altor imobilizări necorporale se conduce cu ajutorul contului 208 "Alte imobilizări necorporale"
După conținutul economic: este un cont de imobilizări necorporale.
După funcția contabilă: este un cont de activ.
FIȘA DE DOCUMENTARE 15
Contabilitatea terenurilor
Terenurile sunt reprezentate prin suprafețe de pământ afectate durabil unor activități agricole silvice, unor construcții, etc.
Terenurile nu se amortizează, excepție făcând amenajările de terenuri care se amortizează ca orice imobilizare.
Amenajările de terenuri sunt reprezentate prin lucrări efectuate pentru:
– racordări la sistemul de alimentare cu energie;
– drumuri de acces;
– desecări, etc.
Terenurile sunt reflectate cu ajutorul contului 211
"Terenuri și amenajări de terenuri". Se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul doi și anume:
2111 ”Terenuri"
2112 "Amenajări la terenuri"
După conținutul economic: este un cont de imobilizări corporale.
După funcția contabilă: este un cont de activ.
Se debitează cu terenurile intrate în unitate.
Se creditează cu scoaterea din gestiune a terenurilor sau la reevaluare (descreșteri).
Soldul contului este debitor și exprimă valoarea terenurilor respectiv costul amenajărilor de terenuri.
Contabilitatea analitică a terenurilor se ține pe grupe de terenuri respectiv: terenuri agricole, terenuri silvice, terenuri fără construcții, terenuri cu zăcăminte, terenuri cu construcții, etc
FIȘA DE DOCUMENTARE 16
Contabilitatea construcțiilor, instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor, plantațiilor, mobilierului, aparaturii birotice și altor active corporale
În structura imobilizărilor corporale ale unei întreprinderi pot fi regăsite pe lângă categoria “Terenuri” și alte structuri (construcții, mașini, mobilier, etc.).
Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul conturilor:
212 “Construcții”;
213 “ Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații;
2131 “ Echipamente tehnologice ( mașini, utilaje și instalații de lucru)”;
2132 “ Aparate și instalații de măsurare, control și reglare”;
2134 “ Animale și plantații ”.
214 “ Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale”
După conținutul economic sunt conturi de imobilizări corporale.
După funcția contabilă sunt conturi de activ- evidențiind existența și mișcarea construcțiilor, instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor de reproducție și muncă , plantațiilor, mobilierului, aparaturii birotice, echipamentului de protecție a valorilor umane și materiale și a altor active corporale.
Se debitează cu:
– valoarea construcțiilor, instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor, plantațiilor , mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecție și altor active corporale intrate
Se creditează cu:
– valoarea costrucțiilor, instalațiilor tehnice, mașinilor, utilajelor, mobilierului și altor active corporale ieșite din unitate
Soldul conturilor este debitor și exprimă valoarea costrucțiilor (ct.212), instalațiilor tehnice (ct.213), mobilierului, aparaturii birotice și alte active corporale (ct.214) existente în stoc la sfârșitul perioadei (valoarea de intrare).
FIȘA DE DOCUMENTARE 17
Contabilitatea imobilizarilor în curs
Contabilitatea imobilizărilor în curs
În activitatea desfășurată de agenții economici se ajunge, uneori ca la sfârșitul perioadei de gestiune, unele active să fie nefinalizate.
Acestea sunt considerate investiții în curs sau neterminate. Se încadrează în această categorie: investițiile neterminate executate în regie proprie; sau efectuate de terți, aduse sub formă de aport în natură de către asociați; cheltuieli de proiectare, montajul utilajelor, cheltuieli privind probele tehnologice inclusiv avansurile acordate furnizorilor de imobilizări până la decontarea acestora.
Imobilizările în curs îmbracă în cea mai mare parte forma imobilizărilor corporale și mai rar cea a imobilizărilor necorporale.
1.Contabilitatea imobilizărilor necorporale în curs
Executarea în regie proprie a unor lucrări și proiecte de dezvoltare, a unor programe informatice și a altor imobilizări necorporale generează o serie de cheltuieli. Costul de producție al investițiilor de natura imobilizărilor necorporale executate cu forțe proprii și costul de achiziție al celor achiziționate sau executate de terți care la sfârșitul exercițiului nu sunt terminate se reflectă cu ajutorul contului 233 "Imobilizări necorporale în curs" (230 "Imobilizări necorporale în curs").
După conținutul economic: este un cont de active imobilizate necorporale în curs.
După funcția contabilă: este un cont de activ.
Se debitează cu:
– valoarea imobilizărilor necorporale facturate de terți (achiziționate):
– imobilizările necorporale în curs realizate cu forțe proprii:
Se creditează cu:
– valoarea imobilizărilor necorporale în curs terminate și recepționate
Soldul contului este debitor si reprezintă valoarea imobilizărilor necorporale existente la afârșitul perioadei.
Avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale se reflectă cu ajutorul contului 234 “Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale” . Este un cont de activ.
Se debitează cu:
– valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări necorporale:
Se creditează cu:
– valoarea avansurilor acordate furnizorilor decontate:
Soldul debitor reprezintă valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări necorporale nedecontate.
2.Contabilitatea imobilizărilor corporale în curs
Imobilizările corporale în curs reprezintă investițiile neterminate efectuate în regie proprie sau în antrepriză. Se evaluează la costul de achiziție sau de producție după caz. Se trec în categoria imobilizărilor finalizate după : recepție, punere în funcțiune sau darea în folosință.Costul de producție sau achiziție al investițiilor de natura imobilizărilor corporale aflate în curs de execuție se evidențiază la sfărșitul perioadei contabile cu ajutorul contului 231 "Imobilizări corporale în curs", care se detailează pe următoarele sintetice de gradul doi:
2311 "Amenajări de terenuri și construcții în curs"
2312 "Instalații tehnice și mașini în curs"
2313 "Alte imobilizări corporale în curs"
După conținutul economic: este un cont de active imobilizate corporale în curs de execuție.
După funcția contabilă: este un cont de activ.
Se debitează cu:
– valoarea imobilizărilor corporale în curs realizate în regie proprie:
– valoarea imobilizărilor corporale în curs aduse ca aport la capital:
– valoarea imobilizărilor în curs facturate de furnizori (achiziționate):
Se creditează cu:
– valoarea imobilizărilor corporale în curs terminate și receptionate trecute la imobilizări corporale:
– valoarea imobilizărilor corporale în curs cedate (vândute):
– valoarea imobilizărilor în curs distruse de calamități:
– valoarea imobilizărilor corporale retrase de asociați:
Soldul debitor reprezintă valoarea imobilizărilor corporale în curs neterminate (nerecepționate).
Avansurile acordate furnizorilor pentru imobilizări corporale se reflectă în contabilitate cu ajutorul contului 232 “ Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” . Cont de activ.
Se debitează: cu valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări corporale:
Se creditează cu valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări corporale decontate:
Soldul debitor, exprimă valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări corporale nedecontate.
FIȘA DE DOCUMENTARE 18
Contabilitatea imobilizărilor financiare
1. Titluri de participare
Titlurile de participare reprezintă drepturile, sub formă de acțiuni și alte titluri cu venit variabil, deținute de o societate în capitalul altor societăți comerciale, a căror deținere pe o perioadă îndelungată este considerată utilă acesteia.
Contabilitatea titlurilor de participare se realizează cu ajutorul a două conturi:
contul 261 – „Titluri de participare deținute la filiale în cadrul grupului” (A) și contul 262 – „Titluri de participare deținute la societăți din afara grupului” (A).
Cele două conturi au funcția contabilă identică.
Soldul contului reprezintă valoarea titlurilor de participare deținute la societățile din cadrul grupului sau din afara acestuia.
Pe parcursul deținerii titlurilor de participare în portofoliu, societatea poate obține dividende repartizate de societățile care au emis titlurile, acestea constituind venituri, iar contabilitatea lor se realizaeză cu ajutorul contului 761 – „Venituri din imobilizări financiare” (P).
2. Imobilizările financiare de natura intereselor de participare
Interesele de participare reprezintă drepturi deținute în capitalul altei societăți comerciale. Interesele de participare sunt deținute pe termen lung în scopul garantării contribuției la activitatea persoanei juridice respective. Ele cuprind investiții în întreprinderi asociate și investiții strategice.
O participare de 10% până la 20%, în capitalul altei societății este o investiție strategică.
Cu ajutorul contului 263 – „Imobilizări financiare de natura intereselor de participare” se ține evidența titlurilor sub forma intereselor de participare, pe care persoana juridică le deține în vederea realizării unor venituri financiare, fără intervenția în gestiunea societăților la care sunt deținute titlurile. Soldul contului reprezintă imobilizările financiare sub formă de interese de participare deținute.
3. Creanțe imobilizate
Contabilitatea creanțelor imobilizate se ține pe următoarele categorii:
– creanțe legate de participații – reprezintă acele creanțe ale persoanelor juridice rezultate din acordarea de împrumuturi societății la care deține titluri de participare sau interese de participare
– împrumuturi acordate pe termen lung
În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terților în baza unor contracte pentru care societatea percepe dobânda potrivit legii.
– alte creanțe imobilizate
La alte creanțe imobilizate se cuprind garanțiile, depozitele și cauțiunile depuse de societăți la terți.
Contabilitatea acestor imobilizări se realizează cu ajutorul contului 267 – „Creanțe imobilizate” (A) desfășurat în conturi sintetice de gradul II pentru categoriile de creanțe imobilizate enunțate.
Soldul contului reprezintă valoarea împrumuturilor acordate și a altor creanțe imobilizate.
Evidența vărsămintelor de efectuat cu ocazia achiziționării imobilizărilor financiare se realizează cu ajutorul contului 269 – „Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare” (P).
Se creditează cu sumele datorate pentru imobilizări financiare achiziționate prin debitul conturilor 261, 262, 263, 265, 267.
Se debitează cu sumele plătite pentru imobilizări financiare prin creditul conturilor 512, 531.
Soldul contului reprezintă sumele datorate pentru imobilizări financiare achiziționate.
FIȘA DE DOCUMENTARE 19
Contabilitatea stocurilor de materii prime și materiale (30)
A)Formarea stocurilor în depozit
Stocurile de materii prime și materiale se formează în general prin achiziție de la terți în urma recepției calitative și cantitative și a predării lor spre păstrare și gestionare responsabililor de depozit. Pot fi și situații în care acestea sunt preluate direct în secțiile de exploatare în vederea prelucrării și utilizării lor conform programului și obiectului de activitate.
A.1. Metoda inventarului permanent
În cadrul acestei metode se utilizează conturile 301, 302, 303, 308.
Cu ajutorul conturilor 301, 302, 303 (A) se evidențiază existența și mișcarea stocurilor de materii prime, materiale consumabile și a materialelor de natura obiectelor de inventar.
În debit se înregistrează:
– valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime, materialelor achiziționtae prin creditul conturilor 401 (cu factură), 408 (cu aviz de însoțire), 542 (când sunt achitate), 446 (pentru taxe vamale)
– valoarea la preț de înregistrare a lor, aduse de la terți prin conturile 351, 401
– valoarea materiilor prime, materialelor reprezentând aport în natură al acționarilor și asociaților prin creditul contului 456
– valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime, materialelor constatate plus la inventar prin creditul conturilor 601, 602, 603 și a celor primite cu titlu gratuit prin creditul contului 758
– valoarea la preț de înregistrare a semifabricatelor și produselor reținute și consumate ca materii prime sau materiale în aceeași unitate prin creditul conturilor 341, 345
În credit se înregistrează:
– valoarea materiilor prime și a materialelor incluse pe cheltuieli, constatate lipsă la inventar, și pierderile din deprecieri prin debitul conturilor 601, 602
– valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar date în folosință prin debitul conturilor 603, 471
– valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime și materialelor vândute ca atare prin debitul contului 371
– valoarea materiilor prime și materialelor ieșite prin donație și pierderile din calamități prin debitul conturilor 658, 671
– valoarea materiilor prime și materialelor trimise spre prelucrare sau în custodie la terți prin debitul contului 351
Soldul conturilor reprezintă valoarea materiilor prime, materialelor și a materialelor de natura obiectelor de inventar existente în stoc
Contul 308 (R) – cu ajutorul acestui cont se evidențiază diferențele în plus sau în minus între prețul de înregistrare standard (prestabilit) și costul de achiziție aferente materiilor prime, materialelor consumabile și a materialelor de natura obiectelor de inventar. Este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile și a materialelor de natura obiectelor de inventar.
În debit se înregistrează:
– diferențele de preț în plus aferente materiilor prime, materialelor intrate în gestiune prin creditul conturilor 401, 542
– diferențele de preț în minus aferente materiilor prime și materialelor ieșite din gestiune prin creditul conturilor 601, 602, 603
În credit se înregistrează:
– diferențele de preț în minus aferente materiilor prime și materialelor achiziționate prin debitul conturilor 301, 302, 303
– diferențele de preț în plus aferente materiilor prime, materialelor ieșite din gestiune prin debitul conturilor 601, 602, 603
Soldul contului reprezintă diferențele de preț aferente materiilor prime și materialelor existente în stoc
A.2. Metoda inventarului intermitent
În situația aplicării inventarului intermitent stocurile existente la începutul exercițiului financiar, precum și intrările în cursul perioadei, se înregistrează direct în debitul conturilor 601, 602, 603.
Conturile 301, 302, 303 se debitează numai la sfârșitul perioadei cu valoarea materiilor prime, materialelor consumabile și a materialelor de natura obiectelor de inventar existente în stoc stabilită pe baza inventarului prin creditul conturilor 601, 602, 603.
.
.
FIȘA DE DOCUMENTARE 20
Contabilitatea producției în curs de execuție
Producția în curs de execuție reprezintă acele elemente ale procesului de fabricație care se găsesc în fluxul de prelucrare în faze nefinite și care nu pot fi constatate ca fiind semifabricate sau produse finite.
Este considerată producție în curs de execuție și situația produselor finite terminate dar care nu au fost supuse probelor și recepției tehnice de calitate.
Constatarea existenței și valorii producției în curs de execuție se poate realiza în două moduri:
prin inventariere
prin metoda contabilă, respectiv pe baza datelor din conturile contabilității de gestiune (clasa 9 de conturi)
Contabilitatea producției în curs de execuție se realizează cu ajutorul conturilor 331 – „Produse în curs de execuție” și 332 – „Lucrări și servicii în curs de execuție”.
Contul 331 (A)
În debit se înregistrează:
– valoarea la cost de producție a stocului de produse în curs de execuție la sfârșitul perioadei stabilită pe bază de inventar sau prin metoda contabilă prin creditul contului 711
În credit se înregistrează:
– scăderea din gestiune a valorii producției în curs de execuție la începutul perioadei următoare prin debitul contului 711
Soldul contului reprezintă valoarea la cost de producție a produselor aflate în curs de execuție la sfârșitul perioadei.
1. Bon de consum CONSUM DE MATERII PRIME
601 = 301 100.000.000
2. Bon de predare PRODUSE FINITE
345 = 711 30.000.000
341
3. Inventar PRODUCȚIE ÎN CURS DE EXECUȚIE
(la sfârșitul lunii) 331 = 711 90.000.000 (100.000.000 – 30.000.000 + cheltuieli)
sau 50.000.000
4. Reluarea producției neterminate
(la începutul lunii următoare) 711 = 331
Contul 332 (A)
Se debitează cu valoarea la cost de producție a lucrărilor și serviciilor în curs de execuție la sfârșitul perioadei prin creditul contului 711.
Se creditează cu scăderea din gestiune a valorii lucrărilor și serviciilor în curs de execuție la începutul perioadei următoare prin debitul contului 711.
Soldul contului reprezintă valoarea la cost de producție a lucrărilor și serviciilor în curs de execuție la sfârșitul perioadei.
FIȘA DE DOCUMENTARE 21
Contabilitatea produselor
1. Organizarea contabilității produselor
Aceasta presupune organizarea documentației primare, a evidenței operative, a contabilității analitice și sintetice.
Pentru organizarea documentației primare se studiază conținutul operațiilor specifice, gestionarea produselor și proiectarea pe această bază a nomenclatorului documentelor, modului lor de completare, precum și circuitul lor. Documentele caracteristice gestionării produselor sunt:
bonul de predare-transfer-restituire – utilizat pentru predarea de către secțiile de exploatare la depozite a produselor finite și a semifabricatelor, cât și ca document de transport între magazii
nota de rebut – consemnează elementele din procesul de fabricație constatate ca fiind necorespunzătoare calitativ în urma controlului tehnic de calitate (CTC)
nota de remaniere – consemnează, în urma CTC-ului, piese necorespunzătoare, dar care prin operații tehnice suplimentare pot fi aduse la nivelul calitativ corespunzător
dispoziția de livrare, avizul de însoțire, factura – documente pentru livrări, respectiv vânzări
bonul de consum – se folosește pentru gestiunea semifabricatelor din producția proprie, care trec de la o secție de prelucrare la alta în vederea obținerii produsului finit
Evidența operativă a produselor se ține la nivelul depozitului cu ajutorul fișei de magazie.
Pentru contabilitatea analitică se poate adopta una din metodele de contabilitate analitică a stocurilor, fiind recomandată metoda cantitativ-valorică.
Pentru organizarea contabilității sintetice, în forma de contabilitate adoptată de întreprindere, se utilizează conturile din grupa 34 – „Produse”:
341 – „Semifabricate”
345 – „Produse finite”
346 – „Produse reziduale”
348 – „Diferențe de preț la produse”
și contul 354 – „Produse aflate la terți”
2. Contabilitatea produselor finite
Produsele finite sunt bunuri rezultate din procesul de exploatare și lucrările și serviciile executate pentru care au fost terminate fazele procesului tehnologic, acceptate din punct de vedere calitativ de CTC și predate depozitelor în vederea pregătirii pentru vânzare.
Evaluarea produselor finite se face la costul efectiv de producție care este determinat și înregistrat în contabilitate astfel:
costul standard sau costul normat de producție este înregistrat în contul 345
diferențele dintre costul efectiv de producție și costul standard sunt înregistrate în contul 348
345 = 711 (costul standard = costul normat)
348 = 711 (pentru )
Cef Cn Diferențe
Cef Cn Diferențe
711 = 348
Contul 345 (A) – cu ajutorul acestui cont se evidențiază existența și mișcarea stocurilor de produse finite.
În debit se înregistrează:
– valoarea produselor finite intrate în gestiune și plusurile de inventar prin creditul contului 711
– valoarea produselor finite aduse de la terți prin creditul contului 354
În credit se înregistrează:
– valoarea produselor finite vândute la preț de înregistrare și minusurile de inventar prin debitul contului 711
– valoarea la preț de înregistrare a produselor acordate salariaților ca plată în natură prin debitul contului 421
– valoarea la preț de înregistrare a produselor cuvenite unității prestatoare ca plată în natură prin debitul conturilor 462, 401
– valoarea la preț de înregistrare a produselor finite transferate în magazinele de vânzare proprii prin debitul contului 371
– valoarea produselor reținute și consumate în aceeași unitate prin debitul conturilor 301, 302, 303
– valoarea produselor finite trimise la terți prin debitul contului 354
– valoarea donațiilor de produse finite și pierderilor din calamități prin debitul conturilor 658, 671
Soldul contului reprezintă valoarea la preț de înregistrare a produselor finite existente în stoc la sfârșitul perioadei.
3. Contabilitatea semifabricatelor și a produselor reziduale
Semifabricatele sunt produse intermediare care se găsesc în execuție în anumite faze ale procesului de producție într-o secție și care-și continuă procesul de fabricație în altă secție. Unele semifabricate care sunt prelucrate la cote finale pot fi valorificate ca piese de schimb prin vânzare.
Contabilitatea semifabricatelor poate fi organizată în două variante:
fără separarea semifabricatelor și a costurilor lor în conturi distincte, ele fiind din punct de vedere contabil asimilate cu produsele în curs de execuție, rămânând în structura acesteia
separarea semifabricatelor și costurilor lor în conturi distincte, respectiv 341 și 348. În această situație, gestiunea semifabricatelor se organizează la nivelul secțiilor de producție prin magazii distincte, trecerea lor de la o secție la alta făcându-se pe baza bonului de consum sau a bonului de predare-transfer-restituire.
Produsele reziduale sunt formate din piese rebutate și deșeuri rezultate din prelucrarea materiilor prime fiind constatate prin notele de rebut și bonuri de predare la depozitele de produse reziduale. Acestea sunt evaluate la prețuri posibile de revalorificare și evidențiate cu ajutorul conturilor 346 și 348.
Funcțiunea conturilor 341, 346 este aceeași ca la contul 345.
FIȘA DE DOCUMENTARE 22
Contabilitatea animalelor și păsărilor
În conformitate cu reglementările actuale sunt încadrate în categoria stocurilor animalele și păsările născute și cele tinere de orice fel (viței, mânji, miei, purcei) în vederea creșterii și folosirii lor pentru muncă și reproducție; animalele și păsările la îngrășat; pentru valorificare; coloniile de albine, precum și animalele pentru producție (lână, lapte, blană).
Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul conturilor 361 “ Animale și păsări” și 368 “ Diferențele de preț la animale și păsări”.
Contul 361” Animale și păsări”.
După conținutul economic: cont de stocuri.
După funcția contabilă : cont de activ.
Se debitează cu valoarea la preț de înregistrare a animalelor și păsărilor intrate în unitate astfel:
– achiziționate de la furnizori:
________________________ x _________________________
% = 401 “ Furnizori”
361 “ Animale și păsări” 408 „Furnizori – facturi
4426 “ TVA deductibilă nesosite”
542 „Avansuri de
trezorerie”
________________________ x _________________________
– aduse ca aport la capital:
________________________ x _________________________
361 “ Animale și păsări” = 456 “ Decontări cu asociații
privind capitalul”
________________________ x _________________________
– primite cu titlu gratuit:
________________________ x _________________________
361 “ Animale și păsări” = 7582 „Venituri din donații
și subvenții primite”
________________________ x _________________________
– diferențe constatate plus la inventar:
________________________ x _________________________
361 “ Animale și păsări” = 711 “ Variația stocurilor”
(„Venituri din producția
stocată”)
________________________ x _________________________
– sporul în greutate:
________________________ x _________________________
361 “ Animale și păsări” = 711 “ Variația stocurilor”
(„Venituri din producția
stocată”)
________________________ x _________________________
– rezultate din producție proprie:
________________________ x _________________________
361 “ Animale și păsări” = 711 “ Variația stocurilor”
(„Venituri din producția
stocurilor”)
________________________ x _________________________
– aduse de la terți:
________________________ x _________________________
361„Animale și păsări” = %
356„Animale aflate la terți”
401 „Furnizori”
________________________ x _________________________
– primite de la unitate sau subunități:
________________________ x _________________________
361 „Animale și păsări” = %
481 „Decontări între unitate
și subunitate”
482 „Decontări între
subunități”
________________________ x _________________________
Se creditează cu prețul de înregistrare al animalelor și păsărilor ieșite din gestiune astfel:
– prin vânzare (provenite din producție proprie):
________________________ x _________________________
711 “Variația stocurilor”= 361 “ Animale și păsări”
(“Venituri din producția stocată”)
________________________ x _________________________
– provenite din cumpărări ( la cost de achiziție):
________________________ x _________________________
606 “ Cheltuieli privind = 361 “ Animale și păsări”
animalele și păsările ”
________________________ x _________________________
– constatate minus la inventar:
________________________ x _________________________
606 “ Cheltuieli privind = 361 „ Animale și păsări”
animalele și păsările ”
________________________ x _________________________
– retrase de asociați:
________________________ x _________________________
456 “ Decontări cu = 361 “ Animale și păsări”
asociații privind capitalul ”
________________________ x _________________________
– dispărute în urma unor calamități naturale:
________________________ x _________________________
671 “Cheltuieli privind = 361 “ Animale și păsări”
calamitățile și alte evenimente
extraordinare”
( “ Cheltuieli excepționale privind
operațiile de gestiune”)
________________________ x _________________________
Soldul contului este debitor și exprimă valoarea la preț de înregistrare a animalelor și păsărilor existente în stoc la sfârșitul perioadei.
Dacă evaluarea și înregistrarea animalelor se face la prețuri prestabilite (standard), diferențele de preț (în plus sau minus) dintre acestea și costurile de achiziție sau de producție se evidențiază cu ajutorul contului 368 “ Diferențe de preț la animale și păsări”. Cont bifuncțional.
Se debitează cu:
– diferențele de preț în plus (cost de achiziție mai mare decât prețul prestabilit) aferent animalelor și păsărilor achiziționate:
– diferențele de preț în plus aferente animalelor obținute (intrate) din producție proprie:
________________________ x _________________________
368 „Diferențe de preț = 711 „Variația stocurilor”
la animale și păsări” („Venituri din producția
stocată”)
________________________ x _________________________
– diferențele de preț în minus aferente animalelor și păsărilor incluse pe cheltuieli:
________________________ x _________________________
368 „Diferențe de preț = 606 „Cheltuieli privind
la animale și păsări” animalele și păsările”
________________________ x _________________________
– diferențele de preț în minus repartizate asupra animalelor și păsărilor ieșite din gestiune:
________________________ x _________________________
368 „Diferențe de preț = 711 „Variația stocurilor”
la animale și păsări” („Venituri din producția stocată)
________________________ x _________________________
Se creditează cu:
-diferențele de preț în minus aferente animalelor și păsărilor achiziționate:
________________________ x _________________________
% = 368 „Diferențe de preț
361 „Animale și păsări” la animale și păsări”
542 „Avansuri de trezorerie”
________________________ x _________________________
– diferențele de preț în plus aferente animalelor incluse pe cheltuielile exercițiului:
________________________ x _________________________
606 „Cheltuieli privind = 368 „Diferențe de preț la
animalele și păsările” la animale și păsări”
________________________ x _________________________
– diferențe de preț în minus aferente animalelor și păsărilor intrate din producție proprie:
________________________ x _________________________
711 „Variația stocurilor”= 368 „Diferențe de preț la
(„Venituri din producția animale și păsări”
stocată”)
________________________ x _________________________
– diferențele de preț în plus repartizate asupra valorii animalelor din producție proprie ieșite din gestiune:
________________________ x _________________________
711 „Variația stocurilor”= 368 „Diferențe de preț la
(„Venituri din producția stocată”) animale și păsări”
________________________ x _________________________
Soldul contului reprezintă diferențele de preț aferente animalelor și păsărilor existente în stoc.
FIȘA DE DOCUMENTARE 23
Contabilitatea mărfurilor
Aceste stocuri constituie o structură importantă în categoria stocurilor achiziționate, fiind formate din bunurile cumpărate în vederea revânzării în aceeași stare. Sunt asimilate mărfurilor și stocurile de materii prime și materiale disponibile redistribuite pentru a fi vândute.
1. Evaluarea stocurilor de mărfuri
În contabilitatea mărfurilor pot fi adoptate următoarele prețuri pentru evaluare și înregistrare:
prețul efectiv de cumpărare
În acest caz, costul de achiziție al mărfurilor se formează și se înregistrează în contabilitate astfel:
prețul efectiv de cumpărare fără TVA în contul 371
cheltuielile de aprovizionare în contul 378
prețul prestabilit de cumpărare (preț standard)
În acest caz, costul de achiziție se formează astfel:
prețul prestabilit de cumpărare în contul 371
diferența dintre prețul efectiv de cumpărare și cel prestabilit în contul 378
cheltuielile de aprovizionare în contul 378
prețul de vânzare
cu ridicata
cu amănuntul
prețul importatorului
În acest caz, costul de achiziție a mărfurilor se fixează astfel:
prețul de vânzare în contul 371
cheltuielile de transport – aprovizionare în contul 378
adaosul comercial inclus în prețul de vânzare în contul 378
2. Contabilitatea operațiilor privind mărfurile
Contabilitatea operațiilor privind mărfurile se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 37 – „Mărfuri”, din care fac parte: 371 – „Mărfuri” și 378 – „Diferențe de preț la mărfuri”.
Contul 371 (A) ține evidența existenței și mișcării stocurilor de mărfuri.
În debit se înregistrează:
– valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor achiziționate prin conturile 401, 408, 542 (pentru cele importate contul 446)
– valoarea mărfurilor reprezentând aport în natură prin creditul contului 456
– valoarea mărfurilor aduse de la terți prin creditul contului 357
– valoarea materiilor prime și materialelor trecute la mărfuri prin creditul conturilor 301, 302
– valoarea produselor finite transferate magazinelor proprii de desfacere prin creditul contului 345
– valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor constatate plus la inventar prin creditul contului 607 și a celor primite cu titlu gratuit prin creditul contului 758
– valoarea adaosului comercial și a TVA-ului neexigibilă în situațiile în care evidența mărfurilor se ține la prețul cu amănuntul prin creditul conturilor 378, 4428
371 = %
456
301, 302, 303
345
607, 758
1. ACHIZIȚIE MĂRFURI Preț efectiv de cumpărare
% = 401
(preț de cumpărare) 371
4426
% = 401
(cheltuieli de transport-aprovizionare) 378
4426
2. ACHIZIȚIE MĂRFURI Preț standard
% = 401
(preț standard) 371
4426
(pentru ) 378 (cheltuieli de transport-aprovizionare)
3. ACHIZIȚIE MĂRFURI Preț de vânzare cu amănuntul
371 = %
401 (preț de cumpărare)
378 (adaos)
4428 (TVA neexigibilă)
4426 = 401
% = 401
(preț de cumpărare) 371
4426
371 = %
378 (adaos)
4428 (TVA neexigibilă)
În credit se înregistrează:
– valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor ieșite din gestiune prin vânzare și minusurile de inventar prin debitul contului 607
– valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor trimise la terți prin debitul contului 357
– valoarea adaosului comercial și a TVA-ului neexigibilă a mărfurilor ieșite din gestiune prin debitul conturilor 378, 4428
– valoarea donațiilor și pierderilor din calamități prin debitul conturilor 658, 671
Soldul contului reprezintă valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor din stoc la sfârșitul perioadei.
411 = %
707
4427
707 – 607 = 378 (Adaos comercial)
% = 371
607
(adaos) 378
4428
Cu ajutorul contului 378 (R) se evidențiază cheltuielile de transport-aprovizionare și adaosul comercial al mărfurilor intrate. Este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a mărfurilor.
În debit se înregistrează:
– valoarea cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente mărfurilor intrate prin contul 401 și valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor ieșite prin creditul contului 371
În credit se înregistrează:
– valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor intrate prin debitul contului 371 și valoarea cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente mărfurilor ieșite, repartizate prin debitul contului 607
Soldul contului reprezintă cheltuielile de transport-aprovizionare și valoarea adaosului comercial.
FIȘA DE DOCUMENTARE 24
Contabilitatea ambalajelor
Ambalajele sunt bunuri destinate să protejeze stocurile materiale pe timpul depozitării, transportului, manipulării, prezentării etc. Reflectarea în contabilitate se face cu ajutorul conturilor 381 “Ambalaje” și 388 “ Diferențe de preț la ambalaje”.
Contul 381 “ Ambalaje”
După funcția contabilă : cont de activ.
Se debitează cu valoarea ambalajelor intrate în gestiune:
– prin achiziții :
% = 401 “ Furnizori ”
381“ Ambalaje ” (408 „Furnizori – facturi
4426 “ TVA deductibilă” nesosite”)
(542 „Avansuri de
trezorerie”)
– aduse ca aport la capital:
381“ Ambalaje ” = 456 “ Decontări cu asociații
privind capitalul”
– primite cu titlu gratuit:
381“ Ambalaje ” = 7582 „Venituri din donații
și subvenții primite”
– plusuri la inventar:
381“ Ambalaje ” = 608 “ Cheltuieli privind
ambalajele”
– aduse de la terți:
381 “ Ambalaje ” = %
358„Ambalaje aflate la terți”
401 „Furnizori”
Se creditează cu ambalajele ieșite din întreprindere astfel:
– prin vânzare:
608 “ Cheltuieli = 381 “ Ambalaje”
privind ambalajele ”
– lipsuri la inventar:
608 “ Cheltuieli = 381 “ Ambalaje”
privind ambalajele ”
– vândute ca atare:
371 “ Mărfuri” = 381 “ Ambalaje
– trimise la terți:
358 „Ambalaje aflate = 381 „Ambalaje”
la terți”
– acordate ca donații:
6582 „Donații și = 381 „Ambalaje”
subvenții acordate”
Soldul contului este debitor și exprimă valoarea la preț de înregistrare a ambalajelor aflate în stoc la sfârșitul perioadei.
În cazul în care ambalajele se înregistrează la prețuri prestabilite diferențele față de costul de achiziție se evidențiază în contul 388 “ Diferențe de preț la ambalaje”.
După conținutul economic este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a ambalajelor.
După funcția contabilă cont bifuncțional.
Se debitează cu:
– diferențele de preț în plus (costul de achiziție mai mare decât prețul standard) aferente ambalajelor intrate în gestiune:
– diferențele de preț în minus aferente ambalajelor ieșite din gestiune:
Se creditează cu :
– diferențele de preț în minus aferente ambalajelor achiziționate;
– diferențele de preț în plus aferente ambalajelor ieșite din gestiune.
Soldul contului reprezintă diferențele de preț aferente ambalajelor existente în stoc la sfârșitul perioadei.
FIȘA DE DOCUMENTARE 25
Contabilitatea furnizorilor și a conturilor asimilate
Ca o consecință a operațiunilor de aprovizionare sau ca urmare a efectuării de către diferiți prestatori a unor servicii se înregistrează datorii, față de aceștia, ce privesc activitatea de exploatare a unităților beneficiare, denumite „achiziții pe credit comercial”.
În esență, furnizorii și conturile asimilate, cuprind resursele bănești atrase temporar de la terți și care contribuie la finanțarea temporară a activității curente, prin amânarea plăților adică a ieșirilor din firmă a numerarului sau a echivalentelor de numerar*).
Stingerea datoriilor față de furnizori sau prestatori se poate realiza și prin utilizarea efectelor de comerț. Principalele efecte de comerț sunt:
– cambia;
– biletul la ordin;
– CEC -ul;
Cambia, apare ca un înscris financiar prin care se confirmă că pe baza unui ordin necondiționat se va plăti beneficiarului o sumă de bani la o anumită dată (scadență) și într-un anumit loc.
Biletul la ordin este un înscris financiar, emis de cumpărător în favoarea furnizorului prin care acesta se obligă (promite) ca la o anumită dată și la un anumit loc să achite o datorie.
CEC-ul, este un înscris financiar, deținut de cumpărător, în condițiile în care are un cont la bancă, fiind folosit pentru achitarea unor datorii, pe baza unui ordin dat băncii sale de a plăti o anumită sumă (datoria) din contul său în favoarea furnizorului.
Cu toate că aceste titluri de credit permit o serie de operațiuni care măresc fluiditatea numerarului, în țara noastră ele sunt utilizate pe o scară destul de restrânsă, cele mai frecvente fiind totuși CEC-ul și biletul la ordin.
Efectele de comerț delimitează în cadrul circuitului lor două segmente distincte:
– segmentul descris de funcția de credit comercial pe intervalul de la acceptarea efectelor și până la decontarea lor;
– segmentul descris de funcția de instrument de trezorerie, pe intervalul de la depunerea spre încasare la bancă până la încasare.
Contabilitatea relațiilor cu furnizorii se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 40 „Furnizori și conturi asimilate”.
Contul 401 „Furnizori”.
După conținutul economic: reflectă datoriile agenților economici față de furnizorii de bunuri, lucrări și servicii rezultate din activitatea de exploatare.
După funcția contabilă: cont de pasiv.
Se creditează cu:
– valoarea la preț de cumpărare a materiilor prime, materialelor animalelor tinere și la îngrășat, mărfurilor și ambalajelor intrate în întreprindere prin achiziție (cu titlu oneros) de la terți pe bază de facturi
– diferențele de preț nefavorabile aferente stocurilor materiale achiziționate, dacă evidența se ține la prețuri prestabilite (standard)
– valoarea materialelor nestocate achiziționate inclusiv consumul de energie și apă
– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori:
– valoarea materiilor prime, materialelor, mărfurilor, ambalajelor, etc., achiziționate, în cazul folosirii metodei inventarului intermitent:
– valoarea lucrărilor executate sau a serviciilor prestate de terți recepționate- valoarea facturilor primite, în situația în care au fost evidențiate anterior ca facturi nesosite:
– valoarea taxei adăugate înscrisă în facturile furnizorilor:
– valoarea TVA –ului aferent achizițiilor fără factură sau alte situații prevăzute de lege:
– valoarea timbrelor fiscale și poștale, biletelor de tratament și de călătorie și a altor valori achiziționate:
– diferențele nefavorabile de curs valutar la sfârșitul perioadei rezultate din evaluarea soldului obligațiilor în valută:
Se debitează cu:
– plățile efectuate către furnizori :
– valoarea efectelor comerciale de plătit acceptate de furnizori:
– valoarea diferențelor favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizori, la sfârșitul perioadei:
– valoarea avansurilor decontate cu furnizorii, cu prilejul regularizări datoriilor cu aceștia:
– sumele nete achitate colaboratorilor și impozitul aferent reținut:
– valoarea produselor cuvenite unităților prestatoare ca plată în natură, potrivit prevederilor contractuale:
– valoarea datoriilor prescrise sau anulate față de furnizori:
– valoarea sconturilor obținute de la furnizori:
– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, predate furnizorului:
Soldul contului este creditor și reprezintă sumele datorate furnizorilor de stocuri, prestatorilor și colaboratorilor.
Contul 404 „Furnizori de imobilizări”
Evidențiază obligațiile față de furnizorii de imobilizări corporale sau necorporale.
Cont de datorii cu funcție contabilă de pasiv.
Se creditează cu:
– valoarea imobilizărilor achiziționate de la furnizori, a serviciilor și lucrărilor efectuate de terți pentru realizarea imobilizărilor:
– valoarea ratelor de leasing financiar facturate de locator:
– valoarea dobânzilor datorate și facturate potrivit prevederilor contractuale, în cazul leasingului financiar:
– taxa pe valoarea adăugată cuprinsă în facturile furnizorilor de imobilizări:
– diferențele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului obligațiilor față de furnizorii de imobilizări la sfârșitul exercițiului:
Se debitează cu:
– sumele achitate furnizorilor de imobilizări și valoarea avansurilor decontate furnizorilor de imobilizări:
– valoarea acceptată a efectelor de plătit pentru imobilizări:
– valoarea datoriilor prescrise sau anulate:
– valoarea sconturilor obținute de la furnizorii de imobilizări:
– diferențele de curs favorabile aferente datoriilor către furnizorii de imobilizări la decontare sau la evaluare, la finele anului:
Soldul contului este creditor și reflectă datoriile întreprinderii față de furnizorii de imobilizări.
Evidența contabilă a decontărilor cu furnizorii pentru aprovizionări de bunuri, lucrări executate, prestările de servicii, pentru care nu s-au primit facturi, precum și contabilitatea avansurilor acordate furnizorilor se ține cu ajutorul contului 408 „Furnizori – facturi nesosite” respectiv 409 „Furnizori – debitori”.
Contul 408 „Furnizori – facturi nesosite”
După conținutul economic este un cont de decontări cu terții exprimând datorii.
După funcția contabilă: cont de pasiv.
Se creditează cu:
– valoarea bunurilor aprovizionate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate de către furnizori pentru care nu s-a primit factura:
– valoarea diferențelor nefavorabile de curs valutar, înregistrate la închiderea exercițiului, aferente datoriilor către furnizori pentru care nu s-au primit facturile:
În debitul contului se înregistrează:
– valoarea facturilor primite, pentru bunurile intrate anterior fără factură:
– valoarea diferențelor favorabile de curs valutar aferente datoriilor pentru care nu s-a întocmit factura înregistrat la finele anului:
Soldul contului este creditor și reprezintă sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-au primit facturi.
Contul 409 “Furnizori – debitori”.
Evidențiază avansurile acordate furnizorilor pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor sau pentru prestări de servicii și executări de lucrări. De asemenea reflectă ambalajele care circulă în sistem de restituire facturate de furnizori.
Cont de relații cu terții, exprimând creanțe.
După funcția contabilă: cont de activ.
Se debitează cu:
– valoarea avansurilor achitate furnizorilor:
– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori
– diferențele favorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exercițiului, aferente avansurilor acordate furnizorilor:
În creditul contului se înregistrează:
– valoarea avansurilor acordate furnizorilor, ca urmare a regularizării plăților cu aceștia:
– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire returnate furnizorilor, precum și valoarea ambalajelor degradate:
– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, nereturnate furnizorilor (reținute în stoc):
– diferențele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor în valută acordate furnizorilor la decontarea acestora la finele exercițiului financiar:
Soldul contului este debitor și reprezintă avansurile acordate furnizorilor, fără a fi decontate sau ambalajele care circulă în sistem de restituire nerestituite.
Contul 403 „Efecte de plată”
Evidențiază obligațiile de plată pe bază de efecte comerciale (bilete la ordin, cambie), către furnizorii de bunuri, lucrări și servicii ce privesc activitatea de exploatare.
Cont de decontări, cu funcție contabilă de pasiv.
În creditul contului se înregistrează:
– valoarea efectelor comerciale de plătit acceptate de furnizori (acordate furnizorilor):
– diferențele nefavorabile de curs valutar, din evaluarea soldului în valută, a afectelor de plătit la finele exercițiului financiar:
În debitul contului se înregistrează:
– plățile efectuate pe bază de efecte comerciale, la scadență:
– diferențele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor comerciale de plătit sau din evaluarea acestora la finele anului:
Soldul contului este creditor și reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit furnizorilor sau prestatorilor.
Contul 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”
Evidențiază efectele de plătit aferente bunurilor de natura imobilizărilor achiziționate.
După funcția contabilă: cont de pasiv.
Se creditează cu:
– valoarea efectelor comerciale de plătit pentru imobilizări acceptate de furnizori:
– diferențele nefavorabile de curs valutar la sfârșitul exercițiului, din evaluarea soldului în valută:
În debitul contului se înregistrează:
– plățile efectuate către furnizorii de imobilizări pe bază de efecte comerciale, la scadența acestora:
– diferențele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizorii de imobilizări pe bază de efecte comerciale:
Soldul creditor al contului reprezintă valoarea efectelor de plătit pentru imobilizările achiziționate de la furnizori.
FIȘA DE DOCUMENTARE 26
Contabilitatea clienților și a conturilor asimilate
Conturile de clienți reflectă creanțele față de terți, generate de vânzarea pe credit comercial a bunurilor materiale rezultate din activitatea unităților economice, precum și a lucrărilor executate și a serviciilor prestate în favoarea acestora.
Imobilizarea unor sume sub forma „clienților neâncasați” constituie o componentă importantă a politicii financiare a întreprinderilor pe termen scurt.
În condițiile amânării încasării creanțelor pe care le înregistrează o firmă față de clienți, atunci când volumul acestora crește, se pune problema lichidității, ceea ce presupune o permanentă urmărire a circuitului fluxurilor de numerar, a structurii vănzărilor și a evoluției cifrei de afaceri. Prin toate aceste acțiuni, (componente ale managementului firmei) se urmărește preântâmpinarea unor dezechilibre financiare, respectiv evitarea intrării în incapacitate de plată.
În același timp, practicarea unei politici comerciale prudente pe termen lung bazate pe vânzări pe credit comercial poate aduce beneficii firmei.
Contabilitatea vânzărilor pe credit comercial se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 40 „Clienți și conturi asimilate” respectiv conturile:
411 “Clienți”
413 „Efecte de primit”
418 „Clienți – facturi de întocmit”
419 „Clienți – creditori”.
Contul 411 „Clienți”
Reflectă creanțele și decontările cu clienții interni și externi, pe bază de facturi, inclusiv a clienților incerți, răi platnici, dubioși sau aflați în litigiu. Se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II:
4111 „Clienți”
4118 „Clienți incerți sau în litigiu”
După conținutul economic este un cont de creanțe.
După funcția contabilă: cont de activ.
Se debitează cu:
– valoarea produselor, semifabricatelor, mărfurilor livrate, lucrărilor executate și serviciilor prestate, etc. înclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă;
– valoarea bunurilor livrate și a serviciilor prestate, evidențiate anterior în contul “Clienți – facturi de întocmit”, pentru care acum se întocmește factura;
– veniturile realizate în avans sau de realizat, aferente exercițiilor financiare următoare, inclusiv taxa pe valoarea adăugată;
– valoarea avansurilor facturate pentru livrări și prestații ulterioare;
– valoarea dobânzilor facturate de locator în cadrul contractului de leasing ;
– valoarea creanțelor reactivate (considerate anterior neâncasabile);
– diferențele de curs valutar, aferente creanțelor în devize, la finele anului ;
– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienților:
În creditul contului se înregistrează:
– sumele încasate de la clienți:
– trecerea clienților neîncasați în termen în categoria clienților incerți sau în litigiu:
– încasarea clienților incerți:
– valoarea avansurilor încasate anterior de la clienți la decontarea creanțelor față de aceștia:
– diferențele nefavorabile de curs valutar aferente creanțelor încasate sau a celor din sold la sfârșitul exercițiului:
– valoarea cecurilor și a altor efecte comerciale acceptate în contul creanțelor:
– valoarea sconturilor acordate clienților:
– sumele trecute pe pierderi în urma scăderii din evidență a clienților incerți sau în litigiu:
– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, restituite de clienți:
Soldul contului este debitor și reprezintă sumele datorate de clienți (creanțele față de clienți).
Contul 418 „Clienți – facturi de întocmit”
Evidențiază livrările de bunuri, prestările de servicii sau executările de lucrări, pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă.
După conținutul economic este un cont de creanțe nefacturate.
După funcția contabilă este un cont de activ.
Se debitează cu:
– valoarea bunurilor livrate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate clienților, pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoarea adăugată neexigibilă aferentă:
– diferențele favorabile de curs valutar, aferente creanțelor în valută la închiderea exercițiului, pentru care nu s-a întocmit factură:
În creditul contului se înregistrează:
– valoarea facturilor întocmite pentru bunurile livrate anterior fără factură:
– diferențele nefavorabile de curs valutar aferente clienților – facturi de întocmit la decontare și la finele exercițiului:
Soldul contului este debitor și reflectă valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate, pentru care nu s-au întocmit facturi.
Contul 419 „Clienți – creditori”
Reflectă avansurile și aconturile bănești facturate furnizorilor sau încasate de la clienți precum și ambalajele facturate care circulă pe principiul restuirii.
După conținutul economic este un cont de relații cu terții exprimând datorii privind avansurile încasate respectiv ambalajele primite, care trebuie restituite.
După funcția contabilă este un cont de pasiv.
Se creditează cu:
– valoarea sumelor facturate clienților reprezentând avansuri sau aconturi pentru livrări sau prestații:
– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate clienților:
– diferențele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor în valută primite de la clienți, la finele exercițiului:
În debitul contului se înregistrează:
– valoarea avansurilor încasate de la clienți, decontate cu aceștia:
– diferențele favorabile de curs valutar pentru avansurile decontate, precum și cele aferente datoriilor în valută existente la finele exercițiului financiar:
– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, primite de la clienți:
– valoarea ambalajelor în sistem de restituire, nerestituite de clienți, ce urmează a se încasa de la aceștia:
Soldul contului este creditor și reflectă sumele datorate clienților – creditori reprezentând avansuri și aconturi primite sau ambalajele care circulă în sistem de restituire facturate.
Contul 413 „Efecte de primit de la clienți”.
Ține evidența creanțelor de încasat pa bază de efecte comerciale.
După funcția contabilă, este un cont de activ.
Se debitează cu:
– valoarea efectelor comerciale acceptate în contul creanțelor față de clienți:
– diferențele favorabile de curs valutar, pentru efectele de primit la finele exercițiului:
În creditul contului se înregistrează:
– efectele comerciale primite de la clienți și depuse spre scontare la bănci:
– sumele încasate de la clienți prin conturile curente reprezentând valori de încasat:
– diferențele nefavorabile de curs valutar, la primirea efectelor comerciale, respectiv aferente clienților externi a căror decontare se efectuează pe bază de efecte comerciale la finele exercițiului:
Soldul contului este debitor și reflectă valoarea efectelor comerciale de primit acceptate în contul creanțelor față de clienți.
FIȘA DE DOCUMENTARE 27
Contabilitatea decontărilor cu personalul
Statul de salarii cuprinde pe de-o parte salariul brut format din salariul de bază, sporuri, adaosuri și indemnizații, iar pe de altă parte reținerile pentru contribuția la asigurările sociale – CAS (9,5%), contribuția la fondul de șomaj (1%), contribuția la asigurările sociale de sănătate – CASS (6,5%), impozitul pe salarii, precum și reținerile făcute din salariu pentru datorii ale salariatului pentru terțe persoane, cum sunt:
rate pentru diverse cumpărări de bunuri
chirii
pensii alimentare, etc
În statul de plată a salariilor se operează (unde este cazul) și reținerea avansului chenzinal acordat în cursul lunii pe baza listelor de avans chenzinal.
Contabilitatea remunerării personalului se realizează cu ajutorul conturilor:
421 – „Personal – salarii datorate”
425 – „Avansuri acordate personalului”
426 – „Drepturi de personal neridicate”
427 – „Rețineri din salarii datorate terților”
Contul 421 (P) ține evidența decontărilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia în bani sau în natură, inclusiv a adaosurilor și a premiilor achitate.
În credit se înregistrează:
– salariile și alte drepturi cuvenite personalului prin debitul contului 641
În debit se înregistrează:
– rețineri din salarii reprezentând avansuri, sume datorate terților, contribuții pentru asigurările sociale, contribuții pentru ajutorul de șomaj, pentru asigurările de sănătate, impozitul pe salarii, precum și reținerile datorate societății prin creditul conturilor 425, 427, 431, 437, 444, 428
– valoarea la preț de înregistrare a produselor acordate salariaților ca plată în natură prin creditul contului 345
– drepturi de personal neridicate prin creditul contului 426
– salariile nete achitate personalului prin creditul conturilor 512, 531
Soldul contului reprezintă drepturile salariale datorate.
Contul 425 (A) ține evidența avansurilor acordate personalului.
În debit se înregistrează:
– avansurile achitate personalului prin creditul conturilor 512, 531
– avansurile neridicate prin creditul contului 426
În credit se înregistrează:- sumele reținute pe statele de salarii sau de ajutoare materiale reprezentând avansuri acordate prin debitul conturilor 421, 423
Soldul contului reprezintă avansurile acordate, iar la sfârșitul lunii trebuie să fie zero.
Contul 426 (P) ține evidența drepturilor de personal neridicate în termen legal.
În credit se înregistrează:
– sumele datorate personalului reprezentând salarii și alte drepturi neridicate în termen prin debitul conturilor 421, 423, 425
În debit se înregistrează:
– sumele achitate personalului ulterior prin creditul conturilor 512, 531
– drepturile de personal neridicate prescrise prin creditul contului 758
Soldul contului reprezintă drepturi de personal neridicate.
Contul 427 (P) ține evidența reținerilor și popririlor din salarii datorate terților.
În credit se înregistrează:
– sumele reținute personalului datorate terților prin debitul conturilor 421, 423
În debit se înregistrează:
– sumele achitate terților reprezentând rețineri sau popriri prin creditul conturilor 512, 531
Soldul contului reprezintă sumele reținute datorate terților.
VI.3.3. Contabilitatea impozitului pe venituri de natură salarială
Impozitul pe salarii se calculează pe baza venitului net impozabil realizat de fiecare salariat potrivit normelor legale stabilite prin Ordonanța Guvernului numărul 73/1999 modificată de Ordonanța Guvernului numărul 7/2001.
Venitul net impozabil se determină scăzând din venitul brut următoarele categorii de cheltuieli:
1. contribuții reținute din salariul brut, și anume:
contribuția pentru asigurările sociale (9,5%)
contribuția la fondul de șomaj (1%)
contribuția la asigurările sociale de sănătate (6,5%)
2. deducerile din salariul brut, și anume:
cheltuielile profesionale (15% din deducerea de bază)
deducerile personale de bază (1.800.000 lei)
deducerea personală suplimentară – care se acordă salariaților care au în întreținere persoane fără nici un venit (soția, copiii, etc)
Pentru calculul și evidența impozitului pe venituri de natură salarială, angajatorul este obligat, potrivit legii impozitului pe venit global, să țină o evidență nominală pe fișe fiscale individuale (FF1, FF2).
Contul 444 – „Impozitul pe venituri de natura salariilor” ține evidența impozitelor pe veniturile de natura salariilor și a altor drepturi similare datorate bugetului de stat.
Contul 444 (P)
În credit se înregistrează:
– sumele reprezentând impozitul pe salarii reținut din drepturile bănești cuvenite personalului prin debitul conturilor 421, 423
În debit se înregistrează:
– sumele virate la bugetul statului reprezentând impozitul pe salarii prin creditul contului 512
– datorii privind impozitul pe salarii anulate prin creditul contului 758
Soldul contului reprezintă sumele datorate bugetului de stat.
VI.3.4. Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul
Sunt situații când la încheierea exercițiului, în cadrul lucrărilor de pregătire a întocmirii bilanțului, se constată că nu s-au întocmit state de plată pentru anumite persoane sau activități executate pentru exercițiul curent și care, potrivit principiilor contabile, trebuie înregistrate pe cheltuielile exercițiului curent. Totodată pot fi constatate și drepturi de creanță față de personal, îndeosebi în urma unor lipsuri la inventariere care trebuie reflectate în urma imputării lor la veniturile exercițiului respectiv. În asemenea cazuri, pe baza documentelor în care se consemnează obligațiile și creanțele respective se apelează la contul 428 – „Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”.
Contul 428 (B)
În credit se înregistrează:
– garanțiile gestionare reținute personalului prin debitul contului 421
– sumele datorate personalului pentru care nu s-au întocmit state de plată determinate de activitățile exercițiului care urmează să se închidă, inclusiv indemnizațiile pentru concediile de odihnă neefectuate până la închiderea exercițiului financiar prin debitul contului 641
– sumele încasate sau reținute personalului prin debitul conturilor 531, 421, 423
În debit se înregistrează:
– sumele achitate personalului evidențiate anterior în acest cont prin creditul contului 531
– sumele restituite gestionarilor reprezentând garanțiile și dobânda aferentă prin creditul contului 531
– cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportată de personal prin creditul conturilor 758, 4427
– valoarea biletelor de tratament și odihnă, a tichetelor și biletelor de călătorie și a altor valori acordate personalului prin creditul contului 532
– datorii prescrise sau anulate prin creditul contului 758
Soldul creditor reprezintă sumele cuvenite personalului, iar soldul debitor sumele datorate de personal.
FIȘA DE DOCUMENTARE 28
Contabilitatea decontărilor cu asigurările sociale, asigurările sociale de sănătate și fondul de șomaj
Contabilitatea asigurărilor și protecției sociale se realizează cu ajutorul următoarelor conturi:
431 – „Asigurări sociale”
437 – „Ajutor de șomaj”
438 – „Alte datorii și creanțe sociale”
Contul 431 (P) ține evidența decontărilor privind contribuția angajatorului și a personalului la asigurările sociale și a contribuției pentru asigurările sociale de sănătate.
În credit se înregistrează:
– contribuția angajatorului la asigurările sociale și asigurările sociale de sănătate prin debitul contului 645
– contribuția personalului la asigurările sociale și asigurările sociale de sănătate prin debitul conturilor 421, 423
În debit se înregistrează:
– sumele virate în contul de asigurări sociale și a asigurărilor sociale de sănătate prin creditul contului 512
– sumele datorate personalului care se suportă din asigurările sociale prin creditul contului 423
– datorii anulate prin creditul contului 758
Soldul contului reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale și asigurărilor sociale de sănătate.
Contul 437 (P) ține evidența decontărilor privind ajutorul de șomaj datorat de angajator (3,5%) și de personal (1%).
În credit se înregistrează:
– sumele datorate de angajator pentru constituirea fondului de șomaj prin debitul contului 645
– sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de șomaj prin debitul conturilor 421, 423
În debit se înregistrează:
– sumele virate reprezentând contribuția unității și a personalului pentru constituirea fondului de șomaj prin creditul contului 512
– datorii anulate prin creditul contului 758
Soldul contului reprezintă ajutorul de șomaj datorat.
Contabilitatea ajutoarelor materiale în contul asigurărilor sociale
Drepturile asiguraților cuvenite din bugetul asigurărilor sociale privesc:
a) indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă datorate bolilor obișnuite, accidentelor în afara locului de muncă, bolilor profesionale, accidentelor de muncă
Acestea se acordă salariaților pe baza certificatelor medicale eliberate de medicul specialist în care este înscrisă cauza incapacității de muncă și durata în zile a acesteia.
Aceste indemnizații se suportă de către angajator pentru primele zile (3 10 zile), iar pentru următoarele de către bugetul asigurărilor sociale.
Cuantumul indemnizațiilor este de 75% din media veniturilor lunare ale persoanei în cauză din ultimele 6 luni, pe baza cărora s-a stabilit contribuția individuală la asigurările sociale.
Pentru bolile profesionale, accidentele de muncă și tuberculoză, cuantumul indemnizațiilor este de 100% din media veniturilor lunare.
b) indemnizațiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor și refacerea capacității de muncă
Se acordă în cazul reducerii programului de muncă, schimbării locului de muncă din motive medicale, pentru trimiterea la tratament în stațiuni, pentru instituirea de carantină, pentru proteze medicale.
c) indemnizațiile pentru creșterea copilului și îngrijirea copilului bolnav, precum și indemnizații pentru sarcină și lehuzie
Se acordă pe baza certificatului medical pe o durată de 126 zile, din care 63 zile prenatal și 63 postnatal – în cuantum de 85% din media veniturilor lunare.
Contabilitatea ajutoarelor materiale se realizează cu ajutorul contului 423 – „Personal – ajutoare materiale datorate” (P).
În credit se înregistrează:
– ajutoarele materiale suportate din contribuția unității pentru asigurările sociale, precum și cele suportate de societate prin debitul conturilor 431, 645
În debit se înregistrează:
– ajutoarele materiale achitate prin creditul conturilor 512, 531
– reținerile din ajutoarele materiale prin creditul conturilor 425, 427, 428, 431, 437, 444
– ajutoarele materiale neridicate prin creditul contului 426
Soldul contului reprezintă ajutoarele materiale datorate.
FIȘA DE DOCUMENTARE 29
Contabilitatea impozitelor
Contabilitatea impozitului pe profit
Impozitul pe profit este un impozit direct cu o contribuție importantă la formarea veniturilor bugetului public, exercitând totodată, o influență considerabilă asupra activităților economice generatoare de bunuri și valori.
Baza de impozitare o constituie rezultatul impozabil, care ce calculează ca diferență între veniturile realizate și cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și se adaugă cheltuielile nedeductibile.
Ri = (Vr – Chafv) – Vneimp + Ch neded
Sunt considerate venituri neimpozabile*):
– dividendele primite de către o persoană juridică română de la o altă persoană juridică română;
– diferențele favorabile de valoare ale titlurilor de participare înregistrate ca urmare a încorporării: rezervelor, beneficiilor sau a primelor de emisiune ori pentru compensarea unor creanțe la societatea la care se dețin participațiile;
– veniturile rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli nedeductibile, inclusiv din anularea provizioanelor, etc.
Principalele categorii de cheltuieli nedeductibile sunt**):
– amenzile, confiscările, penalitățile, majorările de întârziere;
– suma cheltuielilor sociale care depășesc limitele considerate deductibile, conform legii anuale a bugetului de stat;
– cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la bază un document justificativ.
Veniturile neimpozabile, cheltuielile deductibile, precum și cele nedeductibile sunt stabilite prin actele normative de procedură fiscală.
Subiecții plătitori ai impozitul pe profit sunt: persoanele juridice române pentru profitul impozabil obținut din orice sursă, din România, cât și din străinătate; persoanele juridice străine care desfășoară activități printr-un sediu permanent în România, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu; persoanele juridice sau fizice nerezidente sau rezidente care desfășoară activități cu o persoană juridică română într-o asociere care nu dă naștere unei persoane juridice, pentru profitul realizat în România.
Calitatea de plătitori ai impozitului pe profit o au și persoanele juridice străine care obțin venituri pe teritoriul României în legătură cu proprietăți imobiliare, exploatarea resurselor naturale și înstrăinarea unui drept de proprietate intelectuală.
Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor.
Cu privire la obligațiile fiscale cu titlu de impozit pe profit, contribuabilii au obligația de a depune „declarația de impunere” până la termenul de plată a impozitului, urmând ca, după determinarea finală a impozitului pe profit, pe baza datelor din bilanțul contabil anual, să depună declarația de impunere pentru anul fiscal expirat, până la termenul prevăzut pentru depunerea situațiilor financiare anuale.
Plata impozitului pe venituri se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor.
Contabilitatea impozitului pe profit se conduce cu ajutorul contului 441 „Impozitul pe profit”.
Evidențiază decontările cu bugetul statului sau bugetele locale privind impozitul datorat de către persoanele juridice.
După funcția contabilă este un cont bifuncțional.
În creditul contului se înregistrează:
– sumele datorate de unitate bugetului de stat sau bugetelor locale, cu titlu de impozit pe profit sau impozit pe venit:
– impozitul pe profit sau pe venit aferent exercițiului financiar anterior, cu ocazia corectării erorilor contabile:
În debitul contului se înregistrează:
– sumele virate bugetului de stat sau bugetelor locale, cu titlu de impozit pe profit sau impozit pe venit:
– valoarea datoriilor privind impozitul pe profit / venit anulate:
Soldul contului poate fi:
– creditor și reprezintă impozitul pe profit datorat bugetului de stat sau bugetelor locale;
– debitor și reprezintă impozitul pe profit virat în plus (creanța față de buget).
4.8. Contabilitatea altor impozite, taxe și vărsăminte asimilate
Întreprinderile datorează bugetului de stat sau bugetelor locale și alte impozite, taxe și vărsăminte atât din categoria impozitelor directe cât și a impozitelor indirecte.
Se cuprind în această categorie:
– impozitul pe clădiri, terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport;
– accizele, taxele vamale, impozitul pe dividende;
– alte impozite, taxe și vărsăminte datorate bugetelor publice.
Evidența contabilă a decontărilor cu bugetul statului sau cu bugetele locale privind impozitele și taxele de natura celor de mai sus se ține cu ajutorul contului 446 „Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”.
După conținutul economic este un cont de datorii.
După funcția contabilă cont de pasiv.
Se creditează cu:
– valoarea altor impozite, taxe și vărsăminte asimilate datorate bugetului statului sau bugetelor locale:
– repartizările din profitul net al regiilor autonome:
– impozitul pe dividende cuvenit bugetului de stat:
– valoarea taxelor vamale pentru: imobilizările, materiile prime, materialele și alte bunuri aprovizionate din import:
– valoarea taxei pe valoarea adăugată amânată la plată:
În debitul contului se înregistrează:
– sumele virate la bugetul de stat și bugetele locale, reprezentând alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate:
– valoarea datoriilor reprezentând alte impozite, taxe și vărsăminte anulate:
Soldul contului este creditor și evidențiază sumele datorate bugetului de stat sau bugetelor locale reprezentând alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate.
FIȘA DE DOCUMENTARE 30
Contabilitatea TVA-ului
Caracteristici generale
TVA-ul reprezintă un venit al bugetului de stat din categoria impozitelor indirecte, care se aplică asupra operațiunilor privind livrări de bunuri mobile, transferul proprietății bunurilor imobile, importului de bunuri, prestărilor de servicii și a altor operații similare.
Ca regulă generală, baza de impozitare este constituită pentru livrările de bunuri și prestările de servicii din valoarea bunurilor primite sau care urmează a fi primite în contrapartidă, respectiv prețul sau tariful negociat și înscris în factură.
Nu se cuprind în baza de impozitare reducerile de preț acordate de furnizori cu condiția ca acestea să fie efective, precum și penalitățile pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale, dobânzi percepute pentru plăți cu întârziere, etc
Pentru bunurile importate, baza de calcul a TVA-ului o constituie valoarea în vamă calculată la cursul de schimb din declarația vamală la care se adaugă taxa vamală, comisioanele și alte taxe, precum și accizele aferente bunurilor importate.
Calculul TVA-ului se realizează prin metoda deducerii care constă în faptul că pentru fiecare operație comercială de livrări de bunuri și prestări de servicii, pe baza facturilor emise, se calculează și se înscrie în document (factură) TVA aplicată la prețul bunurilor livrate, respectiv tariful lucrărilor și serviciilor prestate.
TVA aferentă intrărilor reprezintă TVA deductibilă, TVA aferentă ieșirilor reprezintă TVA colectată. Lunar, din TVA colectată se deduce (se reține) TVA deductibilă.
VII.1.2. Organizarea contabilității TVA-ului
A) Documentația primară
Documentele primare prin care se consemnează operațiile supuse TVA-ului sunt formularele cu regim special, înseriate, numerotate și gestionate cu asigurarea strictă a evidenței lor.
După nivelul la care se realizează gestiunea și evidența formularelor cu regim special, acestea sunt de două categorii:
– formulare tipizate comune:
aviz de însoțire
factură fiscală
– formulare tipizate specifice anumitor sectoare
Agenții economici care folosesc tehnica de calcul pentru completarea formularelor ce conțin operații supuse TVA-ului trebuie să folosească soft-uri autorizate de Ministerul Finanțelor Publice și să garanteze respectarea normelor privind calculul și decontarea TVA-ului.
B) Evidența operativă a TVA-ului
Evidența operativă a TVA-ului se realizează sub forma unor registre operative și a borderourilor de încasări și plăți.
C) Organizarea contabilității sintetice
Organizarea contabilității TVA-ului are ca obiect evidența distinctă a taxei în conturi sintetice de gradul II în corcondanță cu fluxurile de determinare și de decontare a TVA-ului astfel:
– pentru intrări „TVA deductibilă” în contul 4426
– pentru ieșiri „TVA colectată” în contul 4427
– pentru „TVA neexigibilă” aferentă atât intrărilor, cât și ieșirilor contul 4428
– pentru decontarea la sfârșitul lunii a taxei intervin conturile 4423 – „TVA de plată”, 4424 – „TVA de recuperat”
2. Alte impozite și taxe
În cheltuielile de exploatare ale întreprinderii se cuprind și o serie de impozite și taxe datorate în principal pentru proprietatea unor bunuri mobile și imobile, pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor sau pentru operații de punere în circulație a unor bunuri.
Contabilitatea acestor obligații se realizează cu ajutorul contului 446 – „Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate” (P).
În credit se înregistrează:
– valoarea altor impozite, taxe și vărsăminte asimilate datorate bugetului de stat sau bugetelor locale prin debitul contului 635
– impozitul pe dividende datorat prin debitul contului 547
– valoarea taxelor vamale aferente aprovizionărilor din import prin debitul conturilor 212, 213, 214, 301, 302, 371
În debit se înregistrează:
– plățile efectuate la bugetul de stat sau bugetelor locale privind alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate prin creditul contului 512
– datorii anulate prin creditul contului 758
Soldul contului reprezintă sumele datorate bugetului de stat sau bugetelor locale reprezentând alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate.
FIȘA DE DOCUMENTARE 31
Contabilitatea decontărilor în cadrul grupului și cu asociații
În sfera de cuprindere a decontărilor în cadrul grupului intră creanțele generate de fondurile acordate în mod temporar de către întreprindere societăților din cadrul grupului precum și datoriile pentru fondurile primite de către întreprinderi de la societățile din cadrul grupului.
Grupul de întreprinderi cuprinde o societate mamă și toate filialele sale, adică un ansamblu de firme constituite în vederea coordonării activității în comun.
Între unitățile grupului și asociați apar, de asemenea, relații economico – financiare determinate de aporturile subscrise de asociați pentru constituirea și creșterea capitalului, de operațiunile de rambursare și retragere de capital, precum de plata dividendelor.
Contabilitatea decontărilor în cadrul grupului se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 45 „ Grup și asociați”.
Contul 451”Decontări în cadrul grupului”
Evidențiază operațiunile economico – financiare între unitățile din cadrul aceluiași grup.
După conținutul economic: cont de decontări în cadrul grupului.
După funcția contabilă: cont bifuncțional.
Soldul contului poate fi:
– debitor și reflectă creanțele unității;
– creditor și reflectă datoriile unității în relațiile cu celelalte unități aparținând aceluiași grup.
Contul 452 „Decontări privind interesele de participare”.
Reflectă decontările privind interesele de participare deținute de întreprindere la alte unități.
După conținutul economic: cont de decontări cu terții.
După funcția contabilă: cont bifuncțional.
Soldul contului poate fi:
– debitor și reflectă creanțele privind interesele de participare;
– creditor și reflectă datoriile legate de interesele de participare.
Contul 455 „Sume datorate asociaților”
Ține evidența sumelor lăsate temporar la dispoziția unității de către asociați și acționari.
După conținutul economic: cont de decontări cu asociații și acționarii.
După funcția contabilă este un cont de pasiv.
Soldul contului este creditor și reprezintă sumele datorate de unitate asociaților.
Contul 456 „Decontări cu acționarii / asociații privind capitalul”
Ține evidența decontărilor cu asociații și acționarii privind capitalul.
După funcția contabilă: cont de activ.
Soldul contului este debitor și reflectă aportul la capital subscris și nevărsat.
Contul 457 ”Dividende de plată”
Reflectă dividendele datorate acționarilor sau asociaților repartizate din profitul net corespunzătoare aportului la capital.
După conținutul economic: cont de decontări privind dividendele datorate.
După funcția contabilă: cont de pasiv.
Soldul contului poate fi:
– creditor și reflectă sumele datorate coparticipanților ca rezultat favorabil (profit) din operații în participație, precum și sumele datorate de coparticipanți destinate acoperirii unor eventuale pierderi rezultate din operații de participare.
– debitor și reprezintă sumele ce urmează a fi încasate din operațiuni în participație ca rezultat favorabil (profit) sau sumele datorate de coparticipanți pentru acoperirea eventualelor pierderi înregistrate din operații în participație.
FIȘA DE DOCUMENTARE 32
Contabilitatea debitorilor și creditorilor diverși
În afara creanțelor curente, cum sunt cele referitoare la vânzarea de bunuri și servicii, întreprinderile pot deține și alte creanțe privind: debitele din avansuri spre decontare, din distribuirea de uniforme și echipament de lucru, debite provenite din pagube materiale, amenzi și penalități pretinse, stabilite în baza unor sentințe ale instanțelor judecătorești, etc., care se delimitează distinct în cadrul activului, sub forma „Debitorilor diverși”.
În același context, întreprinderile înregistrează pe lângă datoriile față de furnizori, personal și alte activități curente, și alte datorii față de creditori diverși cum sunt datoriile față de terți pe bază de titluri executorii, datorii privind achiziționarea titlurilor de plasament, precum diferențele de curs valutar rezultate cu ocazia lichidării creditorilor, etc.
Contabilitatea debitorilor și creditorilor diverși se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 46 „Debitori și creditori diverși”.
Contul 461 „Debitori diverși”
Ține evidența debitorilor proveniți din pagube materiale create de terți, a creanțelor provenite din titluri executorii și a altor creanțe.
Este un cont de decontări cu terții exprimând creanțe.
După funcția contabilă: cont de activ.
Soldul contului este debitor și reflectă creanțele unității față de debitori diverși.
Contul 462 ”Creditori diverși”
După conținutul economic evidențiază sumele datorate terților, pe bază de titluri executorii sau a altor obligații ale unității față de terți provenind din operații diverse.
După funcția contabilă este un cont de pasiv.
Soldul contului este creditor și reflectă sumele datorate creditorilor diverși.
FIȘA DE DOCUMENTARE 33
: Contabilitatea conturilor de regularizare și a altora asimilate
Decontările între exercițiile financiare au în vedere atât elemente de activ cât și elemente de pasiv, sub forma cheltuielilor și veniturilor constatate în cursul exercițiului financiar curent, dar care privesc exercițiile financiare viitoare.
Referitor la alte operațiuni asimilate, aceste sunt de natura celor care nu se pot înregistra în contabilitate pe cheltuieli sau alte conturi în mod direct, urmând ca, ulterior, după clarificarea esenței acestora, operațiunile respective să fie evidențiate în contabilitate, în conformitate cu reglementările în vigoare.
Contabilitatea operațiunilor privind decontările între exercițiile financiare și alte operațiuni similare se ține cu ajutorul conturilor din grupa 47 „Conturi de regularizare și asimilate” respectiv conturile:
471 „Cheltuieli înregistrate în avans”
472 „Venituri înregistrate în avans”
473 „Decontări din operații în curs de clarificare”.
Contul 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”
Evidențiază cheltuielile efectuate în avans care urmează a se suporta pe cheltuieli în exercițiile financiare viitoare. Asemenea cheltuieli pot reprezenta chirii plătite în avans, abonamente, taxele de locațiune, prime de asigurate și dobânzi plătite în avans.
Cont de decontări, cu funcție contabilă de activ.
Soldul contului este debitor și reflectă cheltuielile efectuate în avans ce vor afecta rezultatele exercițiilor viitoare.
Contul 472 „Venituri înregistrate în avans”
Are rolul de a evidenția veniturile înregistrate în perioadele curente dar care privesc exercițiile financiare viitoare.
Se referă la sume încasate sau facturate în avans cum sunt: abonamente, chirii, prime de asigurare evidențiate în exercițiul curent dar care vor influența rezultatele financiare ale exercițiilor viitoare.
Cont de decontări, cu funcție contabilă de pasiv.
Soldul contului este creditor și reflectă veniturile încasate sau facturate în avans (înregistrate în avans).
Contul 473 „Decontări din operații în curs de clarificare”
Evidențiază sumele care în momentul producerii operațiunilor economice nu pot fi înregistrate pe cheltuieli sau alte conturi, în mod direct, fiind necesare cercetări, lămuriri și clarificări ulterioare. Asemenea situații se pot datora: lipsei unor documente, imperfecțiuni în ceea ce privește completarea documentelor, înțelegerea eronată a unor evenimente și tranzacții cum sunt:
– amenzi și penalități plătite dar incerte în privința legalității;
– lipsuri în gestiune pentru care nu se cunosc vinovații;
– erori apărute în extrase de cont bancare;
– cheltuieli a căror modalitate de suportare nu este cunoscută.
Cont de decontări reflectând operațiuni ce necesită lămuriri și clarificări ulterioare.
După funcția contabilă este un cont bifuncțional.
Soldul contului poate fi:
– debitor și exprimă creanțe ale întreprinderii în curs de clarificare;
– creditor și reflectă datorii în curs de clarificare.
FIȘA DE DOCUMENTARE 34
Contabilitatea investițiilor financiare pe termen scurt
Investițiile financiare pe termen scurt sunt titlurile de plasament achiziționate de unități în vederea realizării unor câștiguri de capital sau a unor venituri pe termen scurt.
În această categorie se includ următoarele:
– acțiunile proprii;
– acțiunile achiziționate;
– obligațiunile emise și răscumpărate;
– obligațiunile achiziționate;
– alte titluri de plasament achiziționate în vederea realizării unui profit pe termen scurt.
Contabilitatea acestora trebuie organizată distinct pe fiecare categorie de titluri în parte. Principalele caracteristici ale titlurilor de plasament se referă la faptul că sunt: negociabile, constitutive de drepturi și obligații, liber transmisibile și pot fi cotate la bursă.
Nu se cuprind în categoria titlurilor de plasament: părțile sociale, titlurile de creanță negociabile, bonuri de masă.
Evaluarea titlurilor de plasament se poate fac la:
– valoarea de intrare reprezentată de costul de achiziție (prețul de cumpărare) sau valoarea stabilită potrivit contractelor;
– valoarea de inventar stabilită prin compararea valorii de inventar cu valoarea de intrare aplicând principiul prudenței;
– valoarea de ieșire dată de prețul de vânzare, diferența dintre acesta și valoarea contabilă, reprezentând câștigul sau pierderea ca urmare a tranzacțiilor.
Redobândirea titlurilor de plasament de către emițătorii lor pentru a fi anulate sau revândute poartă denumirea de răscumpărare.
Cheltuielile de cumpărare a titlurilor de plasament se înregistrează pe cheltuieli de plasament fiind deductibile fiscal.
Contabilitatea investițiilor pe termen scurt (titlurilor de plasament) se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 50 „Investiții financiare pe termen scurt”.
Contul 502 (A) evidențiază acțiunile proprii răscumpărate.
– subscrierea capitalului: 4561 = 1011
– depunerea aportului: % = 4561
5121
531
212
213
371
– dacă acțiunile proprii se anulează diminuarea capitalului social
În debit se înregistrează:
– costul de achiziție al acțiunilor proprii răscumpărate prin conturile 512, 531, 509
Se mai debitează prin creditul contului 764 – „Venituri din investiții financiare cedate” dacă valoarea de răscumpărare este mai mică decât valoarea nominală a titlurilor.
(la valoarea nominală) 502 = 531, 512, 509
dacă plata are loc imediat dacă plata are loc ulterior
-dacă valoarea nominală valoarea plătită diferența este un venit
502 = % (valoarea nominală)
(valoarea plătită)
(diferența)
În credit se înregistrează:
– valoarea acțiunilor proprii anulate prin debitul contului 1012
– valoarea acțiunilor proprii cedate prin debitul conturilor 512, 531
– diferența între prețul de achiziție și prețul de vânzare/cesiune prin debitul contului 664
Soldul contului reprezintă valoarea acțiunilor proprii răscumpărate existente.
– acțiunile cumpărate pot fi anulate diminuare capital: 1012 = 502
– acțiunile cumpărate pot fi cedate: 531, 512 = 502
– dacă prețul de vânzare valoarea nominală:
531 = %
502
764 (venituri)
– diferența între valoarea de vânzare și valoarea de achiziție:
% = 502
531
(cheltuieli) 664
Contul 503 (A) evidențiază acțiunile cotate și necotate cumpărate în vederea obținerii de venituri financiare într-un termen scurt.
În debit se înregistrează:
– valoarea la cost de achiziție a acțiunilor cumpărate prin creditul conturilor 512, 531, 509
În credit se înregistrează:
– valoarea acțiunilor cedate prin debitul conturilor 512, 531, iar în cazul diferențelor nefavorabile prin debitul contului 664
Soldul contului reprezintă valoarea acțiunilor cumpărate existente.
IV.7.4. Contabilitatea investițiilor financiare pe termen scurt în obligațiuni
Contul 505 (A) evidențiază obligațiunile emise care au fost răscumpărate de la obligatari înaintea termenelor de rambursare.
În debit se înregistrează:
– valoarea obligațiunilor emise și răscumpărate prin creditul conturilor 512, 531, 509, 764
În credit se înregistrează:
– valoarea obligațiunilor emise și răscumpărate anulate prin debitul contului 161
Soldul contului reprezintă valoarea obligațiunilor emise și răscumpărate neanulate.
461 = 161 100.000.000 (rambursabil după 3 ani în totalitate)
5121
– după 2 ani: 505 = 512, 531, 509 100.000.000
764 (în funcție de preț intervine și acest cont)
161 = 505 100.000.000
– în cazul în care obligațiunile nu sunt răscumpărate până la scadență:
161 = 5121
Contul 506 (A) evidențiază obligațiunile cumpărate.
În debit se înregistrează:
– valoarea la cost de achiziție a obligațiunile cumpărate prin creditul conturilor 512, 531, 509
În credit se înregistrează:
– valoarea obligațiunilor cedate prin debitul conturilor 512, 531, 664
(se ține cont de evaluarea la intrare, la ieșire)
Ex.:
1. Achiziție obligațiuni
506 = 5121 10.000.000
2a. Vânzare cu preț de vânzare (Pv) = 12.000.000
5121 = % 12.000.000
506 10.000.000
2.000.000
2b. Vânzare cu Pv = 9.000.000
% = 506 10.000.000
5121 9.000.000
664 1.000.000
!!!!! La 506 avem întotdeauna prețul de vânzare !!!!!
Soldul contului reprezintă obligațiunile cumpărate.
Contul 509 (P) ține evidența vărsămintelor de efectuat pentru investiții financiare pe termen scurt cumpărate.
În credit se înregistrează:
– valoarea datorată pentru investiții financiare pe termen scurt cumpărate prin debitul conturilor 501, 502, 503, 505, 506, 508
În debit se înregistrează:
– valoarea achitată a investițiilor financiare pe termen scurt cumpărate prin creditul conturilor 512, 531
% = 509 509 = 512, 531
501, 502
503, 505
506, 508
Soldul contului reprezintă valoarea datorată pentru titlurile de plasament cumpărate.
FIȘA DE DOCUMENTARE 35
Contabilitatea operațiunilor de încasări și plăți prin conturi la bănci
Întreprinderile pot efectua operații de încasări și plăți prin conturile deschise la bănci în care scop încheie contracte cu societățile bancare prin care se stabilesc condiții de păstrare a banilor și de efectuare a operațiilor, precum și comisioanele cuvenite băncii pentru serviciile efectuate. Întrucât operațiile realizate prin conturi la bănci nu presupun mișcare efectivă a sumelor de bani, aceste operații sunt denumite și decontări bănești fără numerar. Astfel, definim decontările fără numerar ca fiind acele operații bancare prin care plățile, respectiv încasările se fac prin trecerea numită și virare a unei sume de bani datorate de debitor (cumpărător, client sau alt plătitor) din contul său de la bancă în contul de la bancă al altui titular care este creditorul (furnizor sau beneficiar).
Plățile din contul debitorului se fac cu consimțământul acestuia, cu excepția celor care reprezintă obligații stabilite prin titluri executorii.
Conturile deschise la bănci pot fi folosite pentru:
operații curente de încasări și plăți numite conturi curente
constituirea de depozite la termen numite și conturi de depozit
operații speciale cum sunt operațiile de acreditiv
Operațiile de decontare fără numerar pot fi realizate prin mai multe forme și instrumente de decontare, astfel:
– acceptarea – prin care plățile între unități se efectuează pe baza consimțământului debitorului. Aceasta se poate realiza în două variante:
din inițiativa debitorului pentru care se folosește ca instrument de decontare ordinul de plată (ex.: cumpărare mijloc fix)
din inițiativa creditorului, folosind ca instrument ordinul sau dispoziția de încasare (în cazul asigurărilor sociale)
– compensarea datoriilor și creanțelor între doi sau mai mulți parteneri pe baza unui proces-verbal de compensare, eliminându-se astfel transferul mijloacelor bănești prin conturi bancare (ex.: avem și o datorie și o creanță care se compensează)
– acreditivul – prin care plățile se efectuează pe măsura livrării bunurilor sau executării lucrărilor dintr-o sumă rezervată în acest scop de cumpărător într-un cont distinct deschis la banca furnizorului
Contabilitatea decontărilor fără numerar se realizează cu ajutorul conturilor:
5121 – „Conturi la bănci în lei”
5124 – „Conturi la bănci în valută”
5125 – „Sume în curs de decontare”
1. Contabilitatea operațiilor curente de decontare prin conturi la bănci (512: 5121, 5124)
Contul 512 – „Conturi curente la bănci” (B) – cu ajutorul acestui cont se ține evidența disponibilităților în lei și valută în conturi la bănci, precum și a mișcării acestora.
În debit se înregistrează:
– sumele depuse sau virate în cont rezultate din încasările în numerar din alte conturi bancare, din acreditive prin creditul contului 581
– valoarea subvențiilor primite și de încasat prin creditul conturilor 131, 445
– creditele bancare pe termen lung și scurt încasate prin creditul conturilor 162, 519
– sumele încasate reprezentând alte împrumuturi și datorii asimilate prin creditul contului 167
– sumele încasate de la clienți prin creditul conturilor 411, 419
– sumele recuperate din debite ale personalului prin contul 428
– taxa pe valoare adăugată de recuperat încasată de la bugetul statului prin creditul contului 4424
– sumele depuse în cont de către asociați prin creditul contului 455
– sumele depuse ca aport în numerar la capitalul social prin contul 456
– sumele încasate de le debitori diverși prin contul 461
– valoarea investițiilor financiare pe termen scurt cedate prin conturile 501, 502, 503, 505, 508
– valoarea cecurilor și a efectelor comerciale încasate prin conturile 5112, 5113, 5114
– sumele încasate reprezentând redevențe, locații de gestiune și chirii prin contul 706
– sumele încasate reprezentând dobânzile aferente disponibilităților în conturi la bănci prin contul 766
– sumele încasate reprezentând subvenții acordate prin contul 741
– diferențele favorabile de curs valutar aferente disponibilităților la bancă în valută la încheierea exercițiului financiar sau operațiunilor efectuate în valută în cursul exrcițiului prin contul 765
– valoarea sconturilor (reducerilor de plată) încasate de la furnizori sau alți creditori prin contul 767
În credit se înregistrează:
– sumele ridicate în numerar din cont sau virate în alt cont prin debitul contului 581
– creditele pe termen lung și scurt rambursate prin conturile 162, 519
– valoarea de achiziție a investițiilor financiare cumpărate prin conturile 261, 262, 263, titluri de plasament – 501, 502, 503
– sumele achitate reprezentând dobânzi – 168, 518, 666
– plățile efectuate reprezentând avansuri acordate furnizorilor de imobilizări prin conturile 232, 234
– plățile efectuate către furnizori de bunuri și servicii prin conturile 401, 403, 404, 405, 409
– plățile efectuate către personalul unității prin conturile 421, 423, 424, 425, 428
– sumele achitate reprezentând contribuția la asigurările sociale, asigurările sociale de sănătate, ajutorul de șomaj, fonduri speciale prin conturile 431, 437, 447
– sumele plătite la buget reprezentând impozitul pe profit, impozitul pe venitul de natura salariilor și taxa pe valoarea adăugată prin conturile 441, 444, 4423
– sumele achitate asociaților prin conturile 455, 456
– valoarea serviciilor bancare plătite prin contul 627 (ex.: comisioanele bancare)
– diferențele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităților aflate în conturi la bancă în valută la încheierea exercițiului financiar sau aferente operațiunilor efectuate în valută în cursul anului prin contul 665
Soldul debitor reprezintă disponibilitățile în lei și în valută, iar soldul creditor creditele primite.
FIȘA DE DOCUMENTARE 36
Contabilitatea decontărilor în numerar
Pentru operațiile bănești în numerar, contabilitatea trebuie să țină seama dacă acestea sunt făcute în moneda națională sau în valută.
Pentru operațiile bănești în moneda națională utilizăm contul 5311 – „Casa în lei” și apelăm la informațiile din registrul de casă.
Operațiile bănești în numerar în valută trebuiesc evidențiate conform legii contabilității atât în valută, cât și în lei prin transformarea valutei pe baza cursului de schimb la data la care se efectuează operațiile de încasare (plată).
Contabilitatea operațiilor bănești în valută se ține cu ajutorul contului 5314 – „Casa în devize”. Diferențele dintre cursul de schimb valutar dintre momentul efectuării operațiilor și sfârșitul exercițiului financiar se evidențiază în contul de diferențe de curs valutar astfel:
diferențele nefavorabile în contul 665 – „Cheltuieli din diferențe de curs valutar”
diferențele favorabile în contul 765 – „Venituri din diferențe de curs valutar”
Contul 531 (A) – cu ajutorul acestui cont se ține evidența numerarului aflat în casieria unității, precum și a mișcării acestuia ca urmare a încasărilor și plăților efectuate.
În debit se înregistrează:
– sumele ridicate de la bănci prin creditul contului 581
– sumele încasate de la clienți (411, 419), de la asociați (455), de la debitori (428, 461), de la creditori diverși (462)
– sumele încasate reprezentând decontări în cadrul grupului prin creditul contului 451
– sumele încasate reprezentând aport la capitalul societății prin creditul contului 456
– sumele încasate reprezentând venituri anticipate (472)
– sumele restituite în numerar reprezentând avansuri de trezorerie neutilizate prin creditul contului 542
– sumele încasate reprezentând imobilizări financiare pe termen scurt cedate (501, 502, 503, 506, 508)
– sumele încasate din prestări servicii (704), vânzarea mărfurilor (707) și din alte activități în contul 708, din despăgubiri și alte venituri din exploatare (758)
– diferențele favorabile de curs valutar aferente disponibilităților în valută la încheierea exercițiului financiar prin creditul contului 765
În credit se înregistrează:
– depunerile de numerar la bancă prin debitul contului 581
– costul de achiziție al investițiilor financiare efectuate în numerar (261, 262, 263, 501, 502, 503)
– plățile efectuate către furnizori (401, 404)
– valoarea avansurilor acordate pentru livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări (409)
– sumele achitate personalului (421, 423, 424, 425, 426, 428)
– sumele achitate terților reprezentând rețineri din remunerații (427)
– sumele achitate reprezentând decontări în cadrul grupului (451)
– sumele restituite asociaților (455, 456)
– dividendele plătite acționarilor/asociaților (457)
– sumele achitate creditorilor (462)
– avansurile de trezorerie acordate (542)
– plățile în numerar reprezentând alte valori achiziționate (532)
– plățile efectuate reprezentând alte cheltuieli de exploatare (658)
– diferențele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităților în valută la încheierea exercițiului financiar prin debitul contului 665
Soldul reprezintă numerarul existent în casierie (maxim 20 milioane).
– către persoane juridice – plățile trebuie să fie de maxim 30 milioane
– către persoane fizice – plățile pot depăși 30 milioane
Contul 532 – „Alte valori” (A) – cu ajutorul acestui cont se ține evidența bonurilor valorice, timbrelor fiscale și poștale, biletelor de tratament și odihnă, tichetelor și biletelor de călătorie, tichetelor de masă și a altor valori, precum și a mișcării acestora.
În debit se înregistrează:
– valoarea bonurilor, timbrelor, biletelor, tichetelor achiziționate prin creditul conturilor 401, 531, 542
În credit se înregistrează:
– valoarea bonurilor, timbrelor, biletelor, tichetelor consumate prin debitul conturilor 428, 604, 624, 625, 626
Soldul contului reprezintă alte valori existente în unitate.
FIȘA DE DOCUMENTARE 37
Contabilitatea acreditivelor și a avansurilor de trezorerie
Acreditivul reprezintă forma de decontare prin care plățile se efectuează pe măsura livrării mărfurilor și a executării serviciilor și lucrărilor dintr-o sumă rezervată într-un cont distinct de către client la banca furnizorului.
Contabilitatea acestor operații se realizează cu ajutorul contului 541 – „Acreditive” (A) care se dezvoltă în:
5411 – „Acreditive în lei”
5412 – „Acreditive în valută”
În debit se înregistrează:
– valoarea acreditivelor deschise la dispoziția terților prin contul 581
– diferențele favorabile de curs valutar aferente soldului la încheierea exercițiului financiar pentru acreditivele deschise în valută prin contul 765
În credit se înregistrează:
– sumele plătite terților prin conturile 401, 404
– sumele virate în contul de disponibilități ca urmare a încetării valabilității acreditivelor prin contul 581
– diferențele nefavorabile de curs valutar la încheierea exercițiului financiar sau la lichidarea acreditivelor în contul 665
Soldul reprezintă valoarea acreditivelor deschise existente.
Avansurile de trezorerie sunt sume de bani încredințate administratorilor sau altor persoane împuternicite pentru efectuarea unor plăți necesare achiziționării unor bunuri sau pentru plata sarviciilor efectuate de terți societății.
Contabilitatea gestionării avansurilor de trezorerie se realizează cu ajutorul contului 542 – „Avansuri de trezorerie” (A).
În debit se înregistrează:
– avansurile de trezorerie acordate prin creditul contului 531 (5311, 5314)
– diferențele favorabile de curs valutar aferente avansurilor de trezorerie în valută la încheierea exercițiului financiar prin contul 765
În credit se înregistrează:
– avansurile de trezorerie justificate prin achiziția de stocuri (301, 302, 303, 371), prin plățile către furnizori (401)
– avansurile nejustificate restituite prin debitul contului 531
– diferențele nefavorabile de curs valutar la încheierea exercițiului financiar prin contul 665
Soldul reprezintă sumele acordate ca avansuri de trezorerie nedecontate.
FIȘA DE DOCUMENTARE 38
Contabilitatea decontărilor prin efecte comerciale
Efectele comerciale definesc în general instrumentele de decontare folosite în relațiile cu terții pentru gestionarea creditului comercial. (Creditul comercial reprezintă perioada dintre cumpărare și livrare.)
Prin instrumentarea efectelor comerciale se realizează decontarea creanțelor și obligațiilor între partenerii comerciali la anumite termene, numite scadențe.
Principalele efecte comerciale sunt:
cambia
biletul de ordin
cecul
1. Caracteristici și funcții ale efectelor comerciale
1. Cambia Cambia este înscrisul solemn prin care o persoană numită trăgător dă ordin unei alte persoane numită tras să plătească o sumă de bani la o anumită dată și un anumit loc unei a treia persoane numită beneficiar.
În relațiile comerciale trăgătorul este de regulă furnizorul sau creditorul, trasul este clientul sau debitorul față de trăgător, iar beneficiarul este o terță persoană care este creditor față de trăgător.
Cambia, fiind emisă de trăgător, reprezintă o invitație la plată făcută către tras, și pentru a fi valabilă trebuie să fie acceptată de către tras, după care se predă în portofoliul beneficiarului.
A furnizor pentru B
client pentru C
– la sfârșit – cambia trebuie acceptată de B și trimisă la C
2. Biletul de ordin
Biletul de ordin este un înscris solemn ce se deosebește de cambie prin aceea că la operațiune nu participă trasul și nu este nevoie să fie acceptat.
În biletul la ordin, trăgătorul și trasul se contopesc în persoana emitentului, și acesta reprezintă un angajament de plată al emitentului față de beneficiar (furnizorul sau creditorul).
3. Cecul
Cecul este un înscris solemn prin care o persoană numită trăgător dă ordin unei a doua persoane numită tras să plătească unei a treia persoane numită beneficiar o anumită sumă de bani.
În gestiunea agenților economici, efectele comerciale intervin:
fie în relațiile cu furnizorii pentru stingerea obligațiilor prin emiterea sau acceptarea, în calitate de tras, a unor efecte comerciale
fie în relațiile cu clienții la livrări de bunuri și servicii prestate unde, în schimbul dreptului de creanță, se pot primi diferite efecte comerciale care sunt păstrate în portofoliul de valori până la scadență când sunt depuse la bancă spre încasare sau pot fi folosite și înainte de termen pentru efectuarea de alte plăți sau prin scontare
Pe traseul parcurs de efectele comerciale în gestiunea agenților economici se delimitează două segmente funcționale:
1) segmentul descris de funcția de credit comercial pe intervalul de la primirea până la decontarea acestora
2) segmentul descris de funcția de trezorerie pe intervalul de la depunerea spre încasare și până la încasare sau prin folosirea acestora ca instrument de plată, respectiv scontare.
2. Contabilitatea operațiilor cu efecte comerciale
A) Pentru operațiile fluxurilor din segmentul I se apelează la conturile:
403 – „Efecte de plătit”
405 – „Efecte de plătit pentru imobilizări”
413 – „Efecte de primit de la clienți”
Conturile 403 și 405 (P) au funcțiuni identice și evidențiază obligații de plătit pe bază de efecte comerciale către furnizori, respectiv furnizori de imobilizări.
În credit se înregistrează:
– valoarea acceptată a efectelor comerciale de plătit prin debitul conturilor 401, 404
– diferențele nefavorabile de curs valutar la sfârșitul exercițiului rezultate din evaluarea soldului în valută prin debitul contului 665
În debit se înregistrează:
– plățile efectuate la scadență pe bază de efecte comerciale prin creditul contului 512
– diferențele favorabile de curs valutar prin creditul contului 765
Soldul reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit.
Contul 413 (A) – cu ajutorul acestui cont se evidențiază creanțele de încasat pe bază de efecte comerciale.
În debit se înregistrează:
– sumele datorate de clienți reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate prin creditul contului 411
– diferențele favorabile de curs valutar prin creditul contului 765
În credit se înregistrează:
– efectele comerciale primite și depuse la bancă spre încasare sau scontare prin debitul conturilor 5113, 5114
– diferențele nefavorabile de curs valutar prin debitul contului 665
Soldul reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit.
B) Pentru segmentul al doilea descris de funcția de trezorerie se utilizează conturile:
5112 – „Cecuri de încasat”
5113 – „Efecte de încasat”
5114 – „Efecte remise spre scontare”
Contul 5112 (A) se utilizează pentru înregistrarea și urmărirea cecurilor emise de către clienți până la încasarea contravalorii lor.
Se debitează cu valoarea cecurilor depuse la bancă pentru încasare prin creditul contului 411.
Se creditează cu încasarea contravalorii cecurilor prin debitul contului 5121.
Soldul contului reprezintă valoarea cecurilor depuse la bancă și neîncasate.
Contul 5113 (A) înregistrează efectele comerciale din portofoliu depuse spre încasare la bănci.
Se debitează cu valoarea efectelor comerciale depuse spre încasare la bănci prin creditul contului 413.
Se creditează cu încasarea valorii efectelor comerciale prin debitul contului 5121.
Soldul reprezintă valoarea efectelor comerciale depuse la bănci și neîncasate.
Contul 5114 (A) înregistrează efectele comerciale negociate cu băncile sau alte instituții financiare pentru a fi încasate înainte de scadență contra unei taxe numită taxă de scont.
Se debitează cu valoarea efectelor comerciale negociate în vederea scontării, mai puțin taxa de scont, prin creditul contului 413.
Se creditează cu suma valorii negociate încasată în urma scontării prin debitul contului 5121.
Soldul contului reprezintă valoarea efectelor comerciale remise spre scontare și neîncasate.
FIȘA DE DOCUMENTARE 39
Contabilitatea cheltuielilor
Complexitatea activităților, evenimentelor și tranzacțiilor ce determină evidențierea utilizări de resurse sau generare de fluxuri viitoare de numerar în contabilitate impune clasificarea cheltuielilor și veniturilor după mai multe criterii.
Dacă se are în vedere momentul angajării cheltuielile pot fi:
– cheltuieli constatate în momentul plății, care se înregistrează în corespondență cu conturile de trezorerie;
– cheltuieli angajate, dar cu plata ulterioară,care se înregistrează în corespondență cu conturile de terți;
– cheltuieli contabile, calculate pentru a estima deprecierile definitive sau latente fără angajarea unei plăți, fiind reprezentate de amortizări și de provizioane.
Cel mai reprezentativ criteriu de grupare a cheltuielilor și veniturilor este după natură sau destinație.
Având în vedere acest criteriu cheltuielile pot fi:
a) cheltuieli de exploatare, cuprinzând acele consumuri și plăți efectuate pentru realizarea activității de bază a întreprinderii. Se împart în:
– cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale, obiecte de inventar, ambalaje, costul de achiziție al mărfurilor vândute, etc.;
– cheltuieli cu lucrările și serviciile prestate de terți: lucrări cu întreținerea și reparația utilajelor, locații de gestiune, chirii, studii de cercetare, cheltuieli de protocol, cheltuieli de poștă sau telecomunicații, servicii bancare, etc.;
– cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate: cheltuieli cu impozitele pe clădiri, terenuri, taxa pentru folosirea mijloacelor de transport, etc.;
– cheltuieli cu personalul: cheltuieli cu salariile, asigurările sociale, șomaj, fondul de sănătate, etc.;
– cheltuieli reprezentând pierderi din creanțe, amenzi, penalități, donații și alte cheltuieli ce privesc activitatea de exploatare.
b) cheltuieli financiare, privesc activitatea financiară și se referă la:
– pierderi din vânzarea titlurilor de plasament;
– diferențe nefavorabile de curs valutar;
– cheltuieli cu dobânzile și sconturile;
– pierderi din creanțe legate de participații.
c) cheltuieli extraordinare, sunt reprezentate de evenimente și tranzacții clar diferite de activitățile obișnuite, neavând caracter regulat, frecvent cum sunt: calamitățile și alte evenimente similare.
Structuri distincte în cadrul cheltuielilor sunt:
– cheltuieli cu amortizările și provizioanele și ajustarea la inflație, care cuprind acele cheltuieli care se referă la deprecierea imobilizărilor sau a stocurilor și la cele rezultate din influența inflației;
– cheltuieli cu impozitul pe profit, sunt acele cheltuieli care se datorează statului la sfârșitul exercițiului, reprezentând o cotă parte din profitul brut al agenților economici care intră sub incidența impozitului pe profit. Această categorie de cheltuieli nu sunt deductibile fiscal.
Contabilitatea cheltuielilor din activitatea de exploatare
Rezultatele din exploatare sunt generate de activitatea de bază a unei întreprinderi prin intermediul cheltuielilor care urmăresc realizarea obiectivelor prevăzute prin actele de înființare și a veniturilor legate în mod direct de profilul principal al activității firmei.
Se încadrează în categoria cheltuieli de exploatare:
– cheltuieli cu stocurile;
– cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți;
– cheltuieli cu alte servicii executate de terți;
– cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate;
– cheltuieli cu personalul;
– alte cheltuieli de exploatare.
1.Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile
Stocurile cuprind următoarele categorii de elemente: materiile prime, materialele consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar, energia, apa, animalele și păsările, mărfurile și ambalajele.
Cheltuielile privind stocurile sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul grupei 60 „Cheltuieli privind stocurile
După funcția contabilă: sunt conturi de activ.
Din conținutul economic: conturi de procese economice reflectând:
– consumul de materii prime, materiale stocabile sau nestocabile;
– costul de achiziție al animalelor și păsărilor cumpărate, al mărfurilor și ambalajelor ieșite din gestiune prin vânzare sau pe alte căi.
Se debitează în cursul lunii odată cu înregistrarea cheltuielilor în funcție de natura acestora.
La sfârșitul lunii conturile de cheltuieli privind stocurile se închid prin contul 121 „Profit și pierdere”.
__________________________ x ____________________________
121 „Profit și pierdere” = 60x „Cheltuieli privind stocurile”
__________________________ x ____________________________
Nu prezintă sold.
2. Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările și serviciile executate de terți se ține cu ajutorul conturilor cuprinse in grupa 61 „Cheltuieli privind lucrările și serviciile executate de terți”
În această categorie se cuprind lucrările și serviciile care privesc: cheltuielile cu întreținerile, reparațiile, redevențele, locațiile de gestiune și chiriile, primele de asigurare și studiile și cercetările.
După funcția contabilă: sunt conturi de activ.
Se debitează în cursul lunii odată cu înregistrarea cheltuielilor în funcție de natura acestora.
La sfârșitul lunii nu prezintă sold.
3. Contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii executate de terți se ține cu ajutorul conturilor cuprinse in grupa 62„Cheltuieli cu alte servicii executate de terți”
Cheltuielile cu alte servicii executate de terți includ acele cheltuieli care privesc: colaboratorii, comisioane, onorarii, publicitate, protocolul, transportul de bunuri și personal, deplasări, transferări, detașări, taxe de telecomunicații, servicii bancare și alte cheltuieli executate de terți.
După funcția contabilă sunt conturi de activ.
Se debitează în cursul lunii, odată cu înregistrarea cheltuielilor cu alte servicii executate de terți, după natura acestora:
Se creditează la sfârșitul perioadei de gestiune (lunar) când se închid prin debitul contului 121 „Profit și pierdere”:
La sfârșit de lună nu prezintă sold.
4. Contabilitatea cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate se ține cu ajutorul conturilor cuprinse in grupele:
63 „Cheltuieli cu impozite,taxe și vărsăminte asimilate”
69 „Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite”
În această categorie se includ cheltuielile cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate datorate bugetului statului sau altor organisme publice, cum sunt: cheltuielile cu impozitul pe clădiri, terenuri, TVA colectată aferentă lipsurilor peste normele legale, cea aferentă bunurilor și serviciilor acordate salariaților sub formă de avantaje în natură, prorata din TVA deductibilă devenită nedeductibilă, diferențele de preț la gaze și țițeiul obținut din producție proprie.
Reflectarea în contabilitate a acestora se face cu ajutorul contului: 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”.
După funcția contabilă: cont de activ.
Se închide la sfârșitul lunii:
__________________________ x ____________________________
121 „Profit și pierdere” = 635 „Cheltuieli cu alte impozite,
taxe și vărsăminte asimilate”
__________________________ x ____________________________
Nu prezintă sold.
5.Contabilitatea cheltuielilor cu personalul, asigurările sociale și protecția socială
Pentru munca prestată salariații sunt îndreptățiți să primească din partea angajatorilor remunerații sau salarii. Din perspectiva întreprinderilor acestea constituie cheltuieli.
Pe lângă salariile datorate personalului, întreprinderile datorează organismelor de asigurări sociale contribuții cum sunt: pentru asigurările sociale , asigurările sociale de sănătate, constituirea fondului de șomaj, etc.
Pentru întreprinderi toate acestea reprezintă cheltuieli de exploatare.
6. Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare
Sunt încadrate în categoria alte cheltuieli de exploatare, acele cheltuieli care rezultă din activitatea curentă, de exploatare dar care sunt deosebite ca urmare a volumului sau frecvenței cum sunt: pierderile din creanțe și debitori diverși, amenzi, penalități, donații și subvenții acordate, cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital.
După funcția contabilă sunt conturi de activ.
Nu prezintă sold la sfârșit de lună.
7.Contabilitatea cheltuielilor și veniturilor extraordinare
Cheltuielile și veniturile extraordinare sunt reprezentate de evenimente sau tranzacții ce sunt clar diferite de activitățile obișnuite și nu au caracter regulat sau frecvent.
Asemenea situații pot fi: exproprierea unor active, dezastre naturale sau fenomene asemănătoare.
Contabilitatea cheltuielilor extraordinare se conduce cu ajutorul contului 671 „Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente extraordinare”.
După funcția contabilă: cont de activ.
Nu prezintă sold la sfârșit de lună.
8. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit și alte impozite
Impozitul pe profit reprezintă o cheltuială nedeductibilă fiscal.
Contabilitatea cheltuielilor reprezentând impozitul pe profit se ține cu ajutorul contului 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”. Se detaliază în două conturi sintetice de gradul II:
6911 „Cheltuieli cu impozitul pe profit curent”
6912 „Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat”
După funcția contabilă este un cont de activ.
Nu prezintă sold la sfârșit de lună.
Evidența cheltuielilor cu impozitul pe venit plătit de microîntreprinderi și a altor impozite conform reglementărilor emise în acest scop se utilizează contul 698 „Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus”.
După funcția contabilă: cont de activ.
La sfârșitul lunii nu prezintă sold.
FIȘA DE DOCUMENTARE 40
Contabilitatea veniturilor
6.4. Contabilitatea veniturilor aferente cifrei de afaceri
Cifra de afaceri este un indicator financiar de bază al activității întreprinderii care rezultă din însumarea veniturilor rezultate din vânzările de bunuri, executarea de lucrări, prestările de servicii, locații, chirii, studii, cercetări și alte venituri din exploatare. Veniturile care cuprind cifra de afaceri sunt legate de profilul principal al activității agenților economici și reprezintă cea mai mare pondere din cadrul veniturilor întreprinderii.
Cifra de afaceri netă, cuprinde totalitatea veniturilor provenind din vânzarea de bunuri și servicii ce intră în categoria activităților curente după scăderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adăugată și a altor impozite și taxe aferente.
Reflectarea în contabilitate a acestor venituri se realizează prin conturile cuprinse în grupa 70 „Cifra de afaceri” („Venituri din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate și alte activități”):
701 „Venituri din vânzarea produselor finite”
702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor”
703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”
704 „Venituri din lucrări executate și servicii prestate”
705 „Venituri din studii și cercetări”
706 „Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii”
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”
708 „Venituri din activități diverse”
După conținutul economic sunt conturi de procese economice reflectând veniturile din activitatea curentă a întreprinderii, în momentul evidențierii dreptului de creanță sau al încasării efective (vânzarea mărfurilor prin unitățile cu amănuntul).
După funcția contabilă sunt conturi de pasiv.
La sfârșit de lună nu prezintă sold.
Contabilitatea variației stocurilor
Bunurile obținute din producție proprie și care se pot încadra într-o anumită categorie de stocuri sunt înregistrate în momentul constatării lor pe baza documentelor ca venituri ale perioadei. Reflectarea în contabilitate se face cu ajutorul contului 711 „Variația stocurilor” („Venituri din producția stocată”).
Ține evidența costului de producție al producției stocate precum și variația acesteia.
După conținutul economic este un cont de procese economice exprimând variația stocurilor de produse fabricate și comenzi în curs de execuție.
După funcția contabilă: este un cont bifuncțional.
La sfârșit de lună nu prezintă sold.
La determinarea variației în plus sau în minus a stocului de produse și producție în curs între începutul și sfârșitul perioadei nu se iau în calcul provizioanele pentru depreciere constituite. Variația stocurilor reprezintă în fapt o corecție a cheltuielilor de producție pentru a reflecta faptul că fie producția a mărit nivelul stocurilor, fie vânzările suplimentare au redus nivelul stocurilor.
Contabilitatea veniturilor din producția de imobilizări
Veniturile din producția de imobilizări sunt formate din: costul de producție al imobilizărilor corporale și necorporale realizate în regie proprie și evidențiate ca active imobilizate inclusiv cheltuielile auxiliare privind procurarea și punerea în stare de folosință a imobilizărilor (cheltuieli de instalare, montaj, etc.). Reflectarea în contabilitate a acestora se face cu ajutorul conturilor 721 „Venituri din producția de imobilizări necorporale”, 722 „Venituri din producția de imobilizări corporale”.
După funcția contabilă: sunt conturi de pasiv.
La sfârșit de lună nu prezintă sold.
Contabilitatea veniturilor din subvenții de exploatare
Întreprinderile pot primi din partea statului sau a altor organisme publice venituri destinate activității de exploatare cum sunt:
– venituri pentru finanțarea unor activități de cercetare;
– venituri pentru susținerea unor diferențe de preț la produsele de strictă necesitate;
– venituri pentru acoperirea unor pierderi din activitatea desfășurată;
– venituri pentru susținerea activității de exploatare.
Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul contului 741 „Venituri din subvenții de exploatare”.
Reflectă subvențiile și împrumuturile nerambursabile cuvenite întreprinderii în schimbul respectării unor condiții privind activitatea de exploatare.
După funcția contabilă: conturi de pasiv.
Nu prezintă sold la sfârșit de lună.
Contabilitatea altor venituri din exploatare În această categorie se încadrează veniturile din: creanțe reactivate și debitori diverși, veniturile din despăgubiri, amenzi, penalități, din donații și subvenții primite, din vânzarea activelor, din subvențiile pentru investiții și alte venituri din activitatea de exploatare.
Conturile de reflectare sunt cuprinse în grupa 75 „Alte venituri din exploatare” respectiv:
754 „Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși”
758 „Alte venituri din exploatare”
Cu ajutorul acestor conturi se reflectă veniturile realizate din alte surse decât cele nominalizate în conturile distincte de venituri din exploatare.
După funcția contabilă: sunt conturi de pasiv.
La sfârșit de lună nu prezintă sold.
Contabilitatea veniturilor din activitatea financiară
Se cuprind în categoria veniturilor financiare veniturile din: imobilizări financiare, investiții financiare pe termen scurt, creanțe imobilizate, investiții financiare cedate, diferențele favorabile de curs valutar, dobânzi de primit, sconturi obținute și alte venituri financiare.
În activitatea economică, firmele pot deține titluri de participare la alte unități economice, fie sub forma imobilizărilor financiare, fie sub forma investițiilor financiare pe termen scurt.
Reflectarea dividendelor aferente acestora se realizează cu ajutorul următoarele conturi:
761 „Venituri din participații”
762 „Venituri din alte imobilizări financiare”
Valorile aflate temporar la dispoziția altor persoane fizice și juridice sub forma creanțelor legate de participații, a împrumuturilor acordate pe termen lung și alte creanțe, aduc proprietarilor venituri sub forma de dobânzi.
Acestea se reflectă în contabilitate prin contul 763 „Venituri din creanțe imobilizate”.
După funcția contabilă este un cont de pasiv.
Vânzarea la bursă a titlurilor de plasament de natura imobilizărilor financiare și a investițiilor financiare pe termen scurt, la un preț superior valorii lor de achiziție, aduce agenților economici venituri financiare ca diferențe între valoarea de vânzare a acțiunilor sau obligațiunilor și valoarea contabilă a acestora.
Asemenea venituri se înregistrează în contabilitate prin contul 764 „Venituri din investiții financiare cedate” .
După funcția contabilă este un cont de pasiv.
Operațiunile de import – export efectuate de agenții economici în valută pot genera diferențe favorabile de curs valutar considerate venituri financiare.
Diferențele favorabile de curs valutar pot apare în următoarele situații:
– ca urmare a lichidării (plății) obligațiilor (datoriilor) în valută, în situația în care cursul valutar scade;
– ca urmare a lichidării (încasării) creanțelor în valută, în situația în care cursul valutar crește;
– la închiderea exercițiului financiar când disponibilitățile în devize se evaluează la cursul de schimb în vigoare la 31 XII, fiind mai mare decât cursul valutar la data intrării disponibilităților în trezoreria întreprinderii.
Reflectarea în contabilitate a diferențelor de curs valutar se face cu ajutorul contului 765 „Venituri din diferențe de curs valutar”.
După funcția contabilă este cont de pasiv.
În situația în care întreprinderile dețin disponibilități bănești în conturi bancare sau acordă împrumuturi terților, beneficiază de dobânzi, considerate venituri financiare reflectate în contabilitate prin contul 766 „Venituri din dobânzi”.
După funcția contabilă este un cont de pasiv.
Reflectarea sconturilor obținute de întreprindere ca urmare a relațiilor cu terții se realizează cu ajutorul contului 767 „Venituri din sconturi obținute”.
După funcția contabilă: cont de pasiv.
Noțiunea de scont este des întâlnită în cadrul relațiilor de decontare dintre agenții economici.
Scontarea este operațiunea prin care o bancă achiziționează la vedere de la unul din clienții săi o creanță la termen, oferind suma înscrisă pe efectul de comerț exclusiv dobânda și comisionul.
Rata scontului (taxa scontului) mărime procentuală a dobânzii percepute de bancă asupra valorii nominale a efectelor de comerț achitate înainte de scadență.
Având în vedere aceste concepte, scontul la nivelul tranzacțiilor dintre agenții economici, este considerat ca „suma obținută de la furnizori sau creditori pentru plata înainte de scadență a unei datorii”. Este considerată venit financiar.
Celelalte categorii de venituri care nu pot fi cuprinse în conturile prezentate (de venituri financiare), se vor evidenția prin intermediul contului 768 „Alte venituri financiare”.
După funcția contabilă este un cont de pasiv.
La sfârșitul fiecărei luni, veniturile și cheltuielile activității financiare se decontează asupra rezultatelor perioadei respective, obținând rezultatul din activitatea financiară. Dacă la acesta adăugăm rezultatul din activitatea de exploatare, se obține rezultatul curent al perioadei.
Decontarea veniturilor din activitatea financiară asupra rezultatelor perioadei se face prin preluarea soldurilor creditoare ale conturilor în contul 121 „Profit și pierdere”:
La sfârșit de lună nu prezintă sold.
Contabilitatea veniturilor extraordinare
Nu prezintă sold la sfârșit de lună.
Contabilitatea veniturilor extraordinare se conduce cu ajutorul contului 771 „Venituri din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele similare”.
După funcția contabilă: cont de pasiv.
Nu prezintă sold la sfârșit de lună.
FIȘA DE DOCUMENTARE 41
Registrul jurnal
REGISTRU-JURNAL
Unitatea ………………………………. Nr. pag. ………
Intocmit, Verificat,
Registrul jurnal este tipizat pe format A4 si este astfel conceput incat sa permita inregistrarea urmatoarelor date si informatii:
numarul curent al operatiei economice inregistrate;
data la care a fost efectuata inregistrarea operatiei economice in document;
felul, numarul documentului folosit pentru inregistrare;
explicatia la operatia economica desfasurata si inregistrata;
conturile debitoare si cele creditoare folosite pentru inregistrarea operatiei economice;
sumele partiale, debitoare si creditoare.
Registrul-jurnal trebuie intocmit de catre toate unitatile patrimoniale, societatile comerciale, regii autonome, institutii publice, unitati cooperatiste, asociatii cu personalitate juridica precum si de catre persoanele fizice care au calitatea de agent economic.
Registrul jurnal se pastreaza temporar la arhiva compartimentului de contabilitate, de regula pentru un an, apoi se depune la arhiva unitatii, impreuna cu toate documentele care au stat la baza inregistrarilor efectuate in el. Fiind un document contabil, el nu circula.
Registrul jurnal de incasari si plati este un alt jurnal care se intocmeste de catre persoane fizice si asociatii familiale autorizate sa desfasoare activitati independente. Se prezinta sub forma de „registru legat” de 100 de file, format A4 sau foi volante. Nu circula, se arhiveaza de catre agentul economic, impreuna cu documentele care au stat la baza intocmirii lui.
REGISTRU-JURNAL DE INCASARI SI PLATI
Unitatea ……………………………… Nr. pag. ………
Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu pentru inventarierea anuala, in care se prezinta grupat rezultatele inventarierii patrimoniului, precum si fiecare post din bilant. Se intocmeste de catre regiile autonome, societatile comerciale, institutiile publice, unitatile cooperatiste, asociatiile si persoanele fizice care au calitatea de comerciant intr-un singur exemplar, de regula la sfarsit de an, fara stersaturi si fara a lasa spatii libere. Registrul-inventar cuprinde 2 parti: prima priveste rezultatele inventarierii patrimoniului, iar cea de-a doua prezinta, copiat la xerox, bilantul contabil anual si contul de profit si pierdere, forma scurta, care se publica in Monitorul Oficial.
FIȘA DE DOCUMENTARE 42
Registrul cartea mare
Registrul „Cartea-mare” este un document contabil obligatoriu in care se inscriu lunar direct sau prin regrupare pe conturi corespondente inregistrarile efectuate in registrul jurnal, stabilindu-se situatia fiecarui cont, respectiv soldul initial, rulajele debitoare, rulajele creditoare si soldurile finale. Reprezinta un document contabil de sinteza si care contine cate o fila pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate. Registrul „Cartea-mare” se prezinta astfel:
…………………………………..
Unitatea
CARTEA MARE
Intocmit, Verificat,
Registrul „Cartea-mare” serveste la stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor pe conturi sintetice, la unitatile care aplica forma de inregistrare contabila „pe jurnale”, la verificarea inregistrarilor contabile efectuate si la furnizarea de date pentru efectuarea de analize economico-financiare.
Se intocmeste in cadrul compartimentului financiar-contabil al unitatii, la sfarsitul lunii si sta la baza elaborarii balantei de verificare. Modul de completare al acestui registru de contabilitate este urmatorul:
rulajul creditor se reporteaza din jurnalul contului respectiv, intr-o singura suma, fara desfasurarea pe conturi corespondente;
sumele cu care a fost descarcat contul respectiv in diverse jurnale se reporteaza din acele jurnale, obtinandu-se defalcarea rulajului debitor pe conturi corespondente;
soldul debitor sau creditor al fiecarui cont se stabileste in functie de rulajele debitoare si creditoare ale contului respectiv, tinandu-se seama de soldul de la inceputul anului(care se inscrie pe randul destinat in acest scop).
BIBLIOGRAFIE
Contabilitate , Editura Universitară,București, 2006, DUMITRU Grațiela
Contabilitatea financiară (vol I), Editura De Vest, Timișoara, 1994, EPURAN, BĂBĂIȚĂ, GROSU
Contabilitatea financiară (vol II), Editura De Vest, Timișoara, 1995, EPURAN, INEOVAN, PEREȘ, COTLEȚ
Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor, manual clasa a XI-a, filiera tehnologică, profil servicii, Editura CD Press, București, 2006, MATEI Alexandrina
Managementul contabilității românești, Editura Intercreda, Deva, PÂNTEA
Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară,București, 2005, RISTEA Mihai
www.referate.educativ.ro
www.ase.ro
www.google.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Proiectul Phare TVET RO 2005017-553.04.01.02.04.01.03 [311117] (ID: 311117)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.