Orice modificare a curentului din stator este calculat de SRA care va impune noua valoare a raportului Uω, la fluxul din rotor constant [311093]
Cap. II Proiectarea constructivă a modelelor
2.1 [anonimizat], [anonimizat].
În ceea ce privește grosimile se remarcă faptul că la femei se pot lua în considerare grosimile corespunzătoare grupei A ( 41 ÷ 47; I – III ), grupa B ( 42 ÷ 48; I – III ) și grupa
C ( 50 ÷ 58; I – III ), unde:
A – corespunde adolescenților;
B – corespunde corpurilor proporționale;
C – corespunde corpurilor corpolente proporționale.
Tiparele de bază pentru modele alese vor fi realizate cu valorile corespunzătoare mărimii 41 II A.
Dimensiunile necesare se măsoară pe corp sau se obțin prin calculul proporțional din cele două mărimi de bază:
înălțimea corpului IC;
circumferința bustului CB.
Măsurile se iau fixe pe corp.
Dimensiuni pentru rochie mărimea S.
Măsuri necesare pentru construcția tiparului:
înălțimea corpului IC = 170 cm;
circumferința bustului CB = 90 cm;
circumferința taliei CT = 70 cm;
circumferința șoldului CS = 94 cm.
2.Adaosuri de lejeritate.
[anonimizat] a rochiilor, [anonimizat] ș iîn funcție de criteriile modei și de materialul din care este confecționat.
Proiectarea tiparelor de bază
Principala caracteristică a [anonimizat].
Tiparele reprezintă desfășuratele plane ale reperelor produselor de îmbrăcăminte, a căror formă și dimensiuni trebuie corelate cu forma și dimensiunile corpului. O problemă foarte importantă la realizarea îmbrăcămintei o [anonimizat]. În timp îmbrăcămintea a evoluat, în consecința au apărut câteva metode de obținere a [anonimizat], s-[anonimizat]. În principiu metoda constă în aranjarea pe un manechin sau direct pe corpul purtătorului a [anonimizat], falduri, și a unor puncte de control. Urmează desfășurarea hârtiei în plan. Forma detaliilor se conturează prin croire și se definitivează prin probe.
[anonimizat] o [anonimizat]. [anonimizat].
[anonimizat], [anonimizat].
[anonimizat].
Construirea tiparului de bază
pentru rochia clasică
Dimensiunile de bază -măsurate:
IC – înălțimea corpului IC = 170 cm;
CB – circumferința bustului CB = 90 cm;
CT – circumferința taliei CT = 70 cm;
CS – circumferința șoldului CS = 94 cm;
Lpr – lungimea produsului Lpr = 125 cm;
Ad – adaos de lejeritate Ad = 4 cm.
Cb = CB / 2 = 90 / 2 = 45 – semicircumferința bustului
Ct = CT / 2 = 70 / 2 = 35 – semicircumferința taliei
Cs = CS / 2 = 94 / 2 = 47 – semicircumferința șoldului
ad – o parte din adaosul de lejeritate
Dimensiunile auxiliare, determinate prin calcul proporțional:
Ars – adâncimea răscroielii mânecii la spate
Lt – lungimea spatelui până în talie
Lp – lungimea pensei de bust
Lf – lungimea feței până în talie
Ls – lungimea până la șold
ls – lățimea spatelui
lr – lățimea răscroielii mânecii
lf – lățimea feței
lgs – lățimea răscroiturii gâtului
Executarea tiparului începe prin trasarea unui unghi drept notat cu A.
Trasarea liniilor de construcție
Din punctul A, pe verticală se aplică dimensiunile: Ars, Lt, Ls, Lpr, astfel:
AB = Ars = 1/10* IC/2 + CB/10 + 3 = 1/10*170/2+90/10+3 = 20.5
AT = Lt = IC/4 -2 = 170/4 -2 = 40.5
AS = Ls = Lt + (18-20cm) = 40.5+20 = 60.5
AL = Lpr = 125
În punctele B,T,S și L se duc perpendiculare pe dreapta AL.
Pentru obținerea liniei de mijloc a spatelui, din punctul T se măsoară spre interior 2 cm și se notează T1. Se unește A cu T1 printr-o dreaptă care intersectează orizontala din B în B1.
TT1 = LL1 = 2 cm
Punctul T1 se unește cu L1 printr-o verticală paralelă cu linia de cadru.
Dimensiunile de lățime se aplică din punctul B1, pe orizontala din B, numită linia bustului. Distanța dintre punctul B1 care se află pe linia de mijloc a spatelui și punctul B4 care marchează linia de mijloc a feței se calculează:
B1B4 = Cb + Ad =45+4 = 49
Punctele B2 și B3 se determină:
B1B2 = ls+ ad = (2CB/10 -2) + 1 = (2*90/10-2)+1 = 17
B2B3 = lr + ad = (CB/10 +1) + 2 = (90/10+1)+2 = 12
B3B4 = lf + ad = (2 CB/10 +1 ) +1 = (2*90/10+1)+1 = 20
Poziția pensei este dată de punctul B5: B4B5 = CB/10 + 0,5 = 90/10+0.5 = 9.5
Poziția cusăturii laterale este dată de punctul b: B1b = B1B4 /2 – 1 = 49/2 – 1 = 23.5
Prin punctele B2, b, B3, B5 și B4 se duc perpendiculare pe orizontala din B1, notându-se intersecțiile.
Trasarea liniilor de contur
Pe orizontala din A se trasează: Aa = lgs = Cb/10 + 2 = 45/10+2 = 6.5
aa1 este perpendiculară pe Aa, aa1 = 2 cm
A1a2 = 2 cm
Se unește punctul a1 cu A printr-o linie arcuită, conturând răscroitura gâtului la spate.
Linia umărului se obține prin unirea punctului a1 cu a2 printr-o dreaptă, prelungită în afară cu 1 cm, până în a3 : a2 a3 = 1 cm
Pe verticala din B2 se desenează punctul R1, astfel: B2 R1 = B2 a2 / 4 = 17/4 = 4.25
Se trasează o orizontală: R1 R2 = 1 cm
Prin unirea punctelor a3 R2 b cu o line arcuită se obține conturul răscroiturii mânecii.
Obs. Lățimea răscroiturii gâtului la față trebuie să fie egală cu cea de la spate
Se marchează înălțimea punctului de umăr, respectiv lungimea feței, determinând punctul P, astfel:
– pentru corpurile cu circumferința bustului sub 100 cm: T5P = Lf = Lt + 3,5 cm = 40.5+3.5 = 44
– pentru corpurile cu circumferința bustului peste 100 cm: T5P = Lf = Lt + 3,5 cm + 1/10 din valoarea ce trece de 100 cm
Din P se duce o perpendiculară pe dreapta B4 L4, notându-se unghiul drept cu A2
Se determină punctul G pe orizontala din A2 astfel: A2G = Aa = 6.5
Se determină punctul G1 pe verticala din A2 astfel: A2G1 = Aa + 1 = 6.5+1 = 7.5
Se unesc punctele G cu G1 printr-o linie curbă , se obține răscroitura gâtului la față.
Pe verticala din P se măsoară PP1 = 1 cm
Vârful pensei este în punctul P2 care se află sub punctul B5 la 1-4 cm, iar lungimea pensei este P1P2.
Deschiderea pensei se calculează în funcție de proeminența bustului și se aplică pe un arc de cerc trasat la jumătatea lungimii pensei.
– pentru mărimi mici, la care CB este sub 88 cm: P3P4 = Cb/10 – (0,5 – 1cm)
– pentru mărimi medii, la care CB este 88 – 100 cm: P3P4 = Cb/10-1 = 45/10 -1 = 3.5
– pentru mărimi mari, la care CB este peste 100 cm: P3P4 = Cb/10 + 1/10 din valoarea care depășește 100 cm
Se unește P2 cu P4 printr-o dreaptă care se prelungește, realizând cea de-a doua latură a pensei. Se egalează laturile pensei: P2P5 = P2P1
Lungimea umărului la față este cu 1 cm mai mică decât lungimea umărului la spate. Pentru a obține înclinația umărului, se determină punctul b1, pe verticala din B3: B3b1 = B2a2 -1 cm
Prin b1 se duce un arc de cerc cu centrul în B3
Se aplică lungimea umărului la față, astfel încât punctul P6 se găsește pe acest arc de cerc:
GP1 + P5 P6 = a1a3 -1
Pentru conturarea răscroiturii mânecii se determină punctele ajutătoare:
R3 pe verticala din B3, B3R3 = B2R1
Se unește R3 cu P6 printr-o linie dreaptă.
Punctul b2 este mijlocul segmentului R3P6.
b2b3 = 1 cm și este perpendiculară pe R3P6
Se unesc cu o linie curbă punctele P6 b3 R3 b.
Contrasemnul de montare a mânecii este dat de punctul R, B3 R = B2B3 /4
Cambrarea rochiei în talie
Pe direcția cusăturii laterale, lina taliei se ridică cu 1 cm, până în punctul t. T2t = 1 cm. Prin t se duce o linie orizontală.
Se determină punctul t1 măsurând pe orizontala din T3 : T3t1 = CT/4 -1 = 70/4-1=16.5
Distanța t1 T4 constituie valoarea pensei de talie față și se împarte egal de o parte și de alta a punctului T5. Vârful pensei din partea de sus este cu 2 cm sub punctul P2 iar în partea de jos cu 3-4 cm deasupra liniei șoldului.
Din punctul t1 se măsoară pe orizontală lățimea în talie, până în punctul t2:
t1t2 = CT / 2 + (2-3 cm) = 70/2+2 = 37
Valoarea rămasă între t2 și T1 se împarte astfel: câte 1,5 cm de o parte și de alta a punctului t, iar restul reprezintă pensa de spate:
tt3 = tt4 = 1,5 cm
Locul pensei la spate se determină: B1 b4 = B1B2 /2 + 1 = 17/2+1 = 8.5+1 = 9.5
Din b4 se coboară perpendiculara pe linia bustului. Pe linia taliei valoarea pensei se repartizează egal de o parte și de alta a perpendicularei. Vârful pensei din partea de sus nu trebuie să depășească punctul b4 iar în partea de jos cu aprox. 6 cm deasupra liniei șoldului.
Dimensiunea șoldului se calculează astfel: Din S4 se măsoară pe orizontală jumătate din circumferința șoldului plus adaosul de lejeritate:
S4S3 = CS / 2 + 2 cm = 94/2+2 = 49
Distanța S1S3 se împarte egal de o parte și de alta a punctului S2:
S2S6 = S2S5 = S1S3 / 2 = L2 l = L2 l1
Conturarea liniei cusăturii de subraț se face unind punctele b t3 S6 l și b t4 S5 l1 prin linii drepte și arcuite.
Pe baza datelor prevăzute se construiește tiparul de bază pentru rochie, care este redat în figura 2.2.1.
Fig. 2.2.1 Tiparul de bază al rochiei
Fig. 2.2.2 Tiparul de bază
Trasnformarea tiparelor de bază în
conformitate cu modelele alese
Tiparele de bază obținute prin proiectare vor fi transformate în model, devenind tiparul modelului ales.
Tiparul de bază pentru bluză va suferi unele schimbări cum ar fi:
se închide pensa la umăr;
se deschide pensa pe linia bustului;
se ridică punctul b cu 2 cm pentru micsorarea răscroiturii mânecii;
se scurtează rochia mutând L1, L4 la 50 cm față de linia taliei;
se modifică răscroitura gâtului la față urcând punctul G1 cu 3 cm;
se deschide fața rochiei pe linia de mijloc în față;
se modifică răscroitura mânecii la spate identic cu fața;
rochia are mânecă scurtă raglan;
se introduce o fentă de 80 cm și 4 cm lățime;
rochia este prevăzută la spate cu fermoar de 55 cm.
Tiparul de față al rochiei este prezentat în figura 2.2.3 iar tiparul de spate în figura 2.2.4.
Fig. 2.2.2 Tiparul de față al rochiei Fig 2.2.3. Tiparul de spate al rochiei
2.4.Gradarea tiparelor
Tiparul de rochie a fost realizat corespunzător mărimii 40, talia a II – a, grupa A, cu toate că dimensiunile au fost luate pe corp.
Gruparea tiparelor a fost realizată prin metoda grupării, bazându-se pe multiplicarea tiparelor folosind două tipare de bază.
Tiparele folosite sunt unul cu cele mai mici dimensiuni, iar cel de-al doilea cu cele mai mari dimensiuni.
Multiplicarea prin metoda grupării cuprinde următoarele operații:
construirea celor două tipare de bază;
decuparea tiparelor de bază;
conturarea celor două tipare de bază pe o coală cu suprapunerea punctelor și liniilor de bază;
unirea punctelor ajutătoare cu linii drepte;
determinarea punctelor și trasarea liniilor de contur la tipar;
punctele se fixează la distanțe egale și se determină separat pentru fiecare linie de unire;
punctele obținute se unesc cu linii paralele la tiparul de bază.
Gradarea executată corespunde următoarelor măsuri:
înălțimea corpului: IC = 170
circumferința bustului: cb = 90, 92, 94, 96;
circumferința taliei: ct = 70, 72 ,74, 78;
circumferința șoldurilor: cș = 94, 96, 98, 100.
La multiplicarea rochiei, diferența de la o măsură la alta pentru lățimea spatelui cât și a feței este de 1 cm. Deci, valoarea de 1 cm se va aplica la tiparul de spate și la tiparul de piept pe lățime, pe cusătura laterală, pentru fiecare mărime.
Atât linia de mijloc a spatelui cât șilinia de îmbinare a fețelor rămân neschimbate.
Multiplicarea detaliilor rochie sunt prezentate în figurile următoare:
figura 2.4.1. multiplicarea tiparului de față;
figura 2.4.2. multiplicarea tiparului de spate.
Fig. 2.4.1. Multiplicarea tiparului de față Fig. 2.4.2. multiplicarea tiparului de spate
2.5.Definitivarea tiparelor transformate si
realizarea șabloanelor
În industria îmbrăcămintei pregătirea șabloanelor este de mare importanță. Această documentație se compune din tipare și șabloane care se obțin în două faze de execuție.
Tiparele se construiesc grafic, pe baza dimensiunilor corpului. Pentru a deveni șabloane de lucru, tiparele sunt completate cu rezervele necesare pentru cusături, tivuri și cute sau alte garnituri. În forma inițială, tiparele clasice se construiesc intr-o singură mărime, care este supusă operațiilor de transformare în model, devenind tipar de bază. Acesta este, apoi, mărit și micșorat prin multiplicare, pentru a se obține în acest fel gama de mărimi a tiparelor necesare produselor de confecționat.
Șabloanele reprezintă în esență copia tiparelor de bază la care se adaugă rezervele de cusături și tivuri.
În cadrul intreprinderilor de confecții se folosesc șabloane originale și șabloane de lucru.
Șabloanele originale se confecționează din hârtie șise obțin prin reproducerea tiparului de bază, multiplicat. Aceste șabloane nu sunt folosite pentru lucru în secțiile de producție, ci se păstrează în cadrul serviciului tehnic, fiind utilizate pentru controlul șabloanelor de lucru.
Spre deosebire de șabloanele originale, șabloanele de lucru se utilizează în secțiile de producție la croirea produselor sau a șabloanelor ajutătoare la operații de rihtuire, trasare a conturului sau la coaserea diferitelor garnituri.
În procesul de producție, pentru fiecare detaliu al îmbrăcămintei se cofecționează un șablon care trebuie să aibă forma șidimensiunile detaliului reprezentat. Șabloanele pot fi confecționate din carton, tablă, placaj sau plăci sintetice, cel mai mult folosindu-se cartonul șiplăcile sintetice.
Șabloanele se obțin prin reproducerea tiparelor din carton sau material plastic cu grosimea de 0,2 – 2 mm. Procesul de reproducere a tiparelor în șabloane cuprinde următoarele faze de lucru:
așezarea tiparului pe suprafața plăcii de carton;
imprimarea conturului pe cartonul destinat șablonului;
decuparea cartonului pe linie și obținerea șablonului respectiv.
Cartonul se taie manual cu foarfecele sau mecanic cu mașinile de tăiat carton.
Pentru ambele modele, atât pentru bluză cât șipentru fustă, rezervele de cusătură pentru realizarea șablonului sunt:
pentru cusături laterale: 1,5 cm;
pentru tivuri: 3 cm.
Astfel în figurile următoare sunt prezentate șabloanele pentru fiecare detaliu atât pentru rochie:
figura 2.5.1. șablon față rochie;
figura 2.5.2. șablon spate rochie.
Pentru buna organizare a muncii, fiecare detaliu din completul de șabloane este marcat cu:
denumirea produsului și numărul de model;
mărimea;
denumirea piesei;
numărul piesei din completul de șabloane;
de câte ori se va încadra pe material.
De asemenea, pentru detaliile care urmează a se croii pe fir dublu se va reprezenta indicația ,,fir dublu'' precum și indicația de ,,fir drept''.
Fig. 2.5.1. șablon față rochie Fig. 2.5.2. șablon spate rochie
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Orice modificare a curentului din stator este calculat de SRA care va impune noua valoare a raportului Uω, la fluxul din rotor constant [311093] (ID: 311093)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
