MANAGEMENTUL CONSTRUCTIEI DE BIBLIOTECI TEZĂ DE LICENȚĂ Specialitatea –0322.1 Biblioteconomie, asistență informațională și arhivistică Șef… [311077]
[anonimizat] –0322.1 Biblioteconomie, asistență informațională și arhivistică
Șef Departament _____________ [anonimizat]., сonf. univ.
(semnătura)
Сonduсător științifiс _____________[anonimizat], prof. univ.
(semnătura)
Autorul _____________
(semnătura)
CHIȘINĂU 2018
Cuprins……………………………………………………………………………………………………………………….1
[anonimizat], design, bibliotecă, [anonimizat], [anonimizat], funcționalitate, spațiu, edificiu, concept, structură.
INTRODUCERE
Efortul biblioteсilor de а ține pаsul cu ritmul evoluțiilor produse în sferа tehnologiilor informării și сomunicării presupune în mod impliсit extindereа și diversifiсаreа serviс[anonimizat]аreа aсtivității, сreаreа unor noi oportunități de informаre, сunoаștere, deleсtare. În aсelа[anonimizat]сiile biblioteсii publiсе se сer а fi prestа[anonimizat] fаvorаbil, iаr în аceаstă ordine de idei, сoncepțiа de design joасă [anonimizat]сile revelând universuri сomplexe, deschise, libere și intens oсupаte. Сonform tendințelor de dezvoltаre а biblioteсilor publiсe, spаțiul biblioteсii este din ce în ce mai dominаt de pаrаdigmа designului, este mаi deschis, divizаt în poli de leсtură, de joасă, de aссesа[anonimizat] сu prietenii, de soсiаlizаre, unde fiecаre poаte аccede liber, аstfel că nivelul de сonfort al сititorului сonteаză mult. Аnume, imagineа biblioteс[anonimizat] сomplexitаte, este fасtorul саre-i determină, în mа[anonimizat] сomunității să freсventeze sаu nu biblioteса, să partiсipe sаu nu la асtivitățile ei.
Designul este unul dintre elementele-сheie аle сonstruirii eficiente а imaginii unei biblioteсi. Ambiаnța biblioteсii este o sumă а mаi multor сomponente: spаțiаlitаteа, culorile, deсorаreа, mаteriаlele folosite pentru mobilier, eсhipаmente, аvând са rezultаt o аmbianță primitoаre саre să plaсă, și să аtragă utilizatorii.
[anonimizat]. Importanța și actualitatea temei este demonstrată de preocupările structurilor profesionale internaționale pentru acest aspect al activității bibliotecare. În anul 2007 IFLA a editat lucrarea IFLA library building guideliness: [anonimizat], [anonimizat], la Biblioteca Națională a Olandei, orașul Haga a avut loc Conferința Building for the Future: National and Academic Libraries from around the Globe [20]. [anonimizat]. Scopul conferinței a fost să scoată în relief cum sunt proiectate noile cladiri de bibliotecă pentru a face față provocărilor Erei Digitale. Așa cum costurile pentru construirea unei biblioteci moderne se numără cu zecile și sutele de milioane de euro, pentru bibliotecarii moldoveni acest subect nu ține de viitorul imediat.
Marea majoritate a factorilor decidenți au conștientizat faptul că structura optimă și organizarea în relație cu condițiile concrete a edificiului de bibliotecă, armonizarea cu mediul exterior construit, cu specificul, numărul și necesitățile utilizatorilor reali și potențiali constituie regula de aur în oferirea serviciilor actuale de bibliotecă, și, de aceea, fie că este vorba de un spațiu nou construit sau de modernizarea celui existent, clădirea bibliotecii trebuie proiectată sau modernizată astfel încât să reflecte funcțiile bibliotecii publice, să asigure accesibilitatea tuturor membrilor comunității pe care îi servește.
Evoluția societății și modernizarea tehnologiilor de informare și comunicare impune arhitecturii de bibliotecă cerințe obligatorii pentru existența unei biblioteci, prin urmare, bibliotecarii trebuie să ceară proiectării elementele care vor influența eficiența instituției. În primul rând, aceasta presupune delimitarea sferelor de autoritate între arhitect și bibliotecar iar în al doilea rând, stabilirea detaliilor care trebuie lăsate la latitudinea specialiștilor în construcții, cu condiția consultării bibliotecarilor. Dificultățile actuale ale spațiilor de bibliotecă sunt generate de faptul că bibliotecile sunt clădiri proiectate și construite numai de către arhitecți fără implicarea bibliotecarilor. Determinările de ordin material, tehnico-economic și mai ales valoarea sa de utilizare practică trebuie să facă din obiectul arhitecturii un domeniu interesant și pentru bibliotecari, justificându-se printr-o preocupare strategică și de perspectivă. [11]
Conceptul cărții și arhitecturii au mai multe tangențe în evoluția culturii, Gogol N.V. spunea că arhitectură se consideră Letopisețul lumii, pentru că ea vorbește atunci când nu se mai aud cântecele și legendele și chiar atunci când nu mai poți spune ceva despre civilizațiile care au pierit. Ea păstrează și transmite trecutul prin pagini de piatră care imprimă istoria civilizației, întocmai ca o carte.
În mod deliberat am recurs la această sugestivă comparație, arhitectura și cartea fiind noțiunile centrale ale tezei „Managementul constructiei de biblioteci”.
Acum, când arhitectura bibliotecilor din Republica Moldova se află în situația consecinței mediului în care am trăit, a tipului de societate și a valorilor sale sociale, economice, culturale, tehnologice și politice, timp de decenii sau constituit o puternică barieră în calea progresului.
Inevitabil, lipsa preocupărilor teoretice, precum și absența practicii în domeniul implementării soluțiilor arhitecturale și constructive pentru vechile generații de biblioteci publice a generat distanțarea mediului biblioteconomic din Moldova de mediul biblioteconomic din statele occidentale.
Necesitatea elaborării unui studiu despre construcția bibliotecilor publice din Republica Moldova reiese din actualitatea și gradul de cunoaștere a problemei.
Scopul tezei: crearea premisei informaționale primare printr-un studiu empiric despre aspectele arhitecturale constructive specifice și comune ale spațiilor bibliotecilor publice ce determină atractivitatea bibliotecii publice în soluționarea problemelor construcției bibliotecilor publice din Republica Moldova.
Obiectivele specifice cercetării :
1. Relatarea evoluției conceptului de bibliotecă urmărind corelația între arhitectură, design ca serviciu social.
2. Identificarea și valorificarea principiilor constructiei menite să ghideze funcționarea edificiilor de bibliotecă publică, accentuând utilizarea și administrarea în cel mai eficient mod posibil, spre beneficiul întregii comunități.
3. Analiza și sistematizarea particularităților arhitecturale și de design ale bibliotecilor publice raionale din diferite perspective practice ( funcționarea, dimensiunile, amplasarea).
4. Evidențierea metodologiei propuse pentru acumularea datelor despre arhitectura bibliotecilor publice raionale.
Obiectul cercetării respective privește caracteristicele arhitecturale ale edificiilor bibliotecilor publice raionale din RM. Obiectul este studiat la nivelul existenței efective. Pentru a obține un rezultat relevant scopului cercetări am optat pentru investigarea aspectelor arhitecturale ale bibliotecilor publice, de nivel raional.
Metodologia este în consens cu obiectul cercetării. Asociind chestionarul, interviul, observarea, analiza factologică, am obținut rezultate, care au aspect conceptual și operațional, de aceea pot fi aplicate în elaborarea proiectelor și adoptarea deciziilor manageriale în vederea reorganizării spațiilor din cadrul bibliotecilor, stimulând activități inovaționale și sincronic se pot aplica în procesul didactic și instruire continuă, contribuind la completarea teoriei și practicii biblioteconomice.
Cercetarea a parcurs, în acest sens cinci etape.
1. Studiul teoretic referitor la problematica construcției de biblioteci și a metodologiei istorice.
2. Documentarea pentru studiul și identificarea exigențelor semnificative.
3. Definitivarea conceptului de arhitectură și design a bibliotecilor bazată pe investigația surselor.
4. Elaborarea metodologiei tezei pentru realizarea studiului empiric al aspectelor edificiilor bibliotecilor publice raionale.
5. Elaborarea textului tezei, perfectarea și redactarea finală.
Constatarea inovației tezei creează premise pentru stabilirea obiectivelor politicii, privind spațiile incluse și edificiile speciale ale bibliotecilor publice având ca bază elucidarea realității problemei constructiei de biblioteci publice din R. Moldova, astfel sugerând soluții în cazul unor posibilități de modernizare, extindere sau chiar construcții speciale pentru bibliotecile publice. Bibliotecile publice sunt susceptibile de îmbunătățiri și atunci au nevoie să se informeze, să se documenteze atât din sursele speciale, cât și din experiența altor biblioteci, respectiv conținutul tezei dispune de o parte a acestui material, având prezentate atât avantaje, cât și toate părțile vulnerabile ale bibliotecilor publice de la noi.. Majoritatea proiectelor de bibliotecă din secolul XX reprezintă momente din evoluția arhitecturii, care dau senzația, în mod cert, de căutare spirituală, reușind să materializeze în granițele artei și comenzii sociale căutările tipice arhitecturii moderne. Arhitectura modernă a fost prezentă, indiferent de orientare sau curent, și, în spațiile bibliotecilor publice, posedând acele câteva elemente consistente care depășesc cu mult tradiția.
Structura tezei cuprinde două capitole.
În primul capitol Aspecte generale privind managementul construcțiilor de biblioteci din R.Moldova și aplicarea lui în activitatea biblioteconomică este aprofundat și dezvoltat conceptul si notiunea de design, rolul arhitecturii în structuri infodocumentatre. A fost cercetat cadrul organizațional al spațiilor de bibliotecă, experiența internațională privind elaborarea și utilizarea standardelor și principiilor arhitecturii de bibliotecă pe care bibliotecarii și factorii de decizie să le poată utiliza în dezvoltarea bibliotecii publice.
Cel de al doilea capitol Particularități practice ale arhitecturii bibliotecilor publice reflectă tabloul practic al particularităților construcțiilor arhitecturale ale bibliotecilor publice din Republica Moldova prin-un amplu studiul de caz, chestionar, interviuri și investigații în cadrul unor biblioteci publice concrete. Tot aici sunt oglindite schimbările determinate de dezvoltarea noilor tehnologii informaționale asupra spațiului bibliotecii publice, se demonstrează necesitatea schimbării filosofiei de organizare a bibliotecilor publice, acestea transformându-se în adevărate locații pentru informare, comunicare și socializare. Sunt aduse dovezi certe privind necesitatea flexibilității edificiilor bibliotecilor publice, în condițiile, în care se solicită tot mai mult spațiu deschis atât tradițional cât și virtual pentru lărgirea accesului la informație. A fost făcută încercarea de a răspunde la întrebări de felul: ce trebuie să includă managementul construcți ei de biblioteci ale secolului XXI ? care sunt spațiile adecvate unei biblioteci publice etc?
Concluzii:
1. Prestanța arhitecturii și designului, amplasarea rațională a edificiului bibliotecii publice în cadrul comunității va aduce o contribuție semnificativă la revitalizarea localității și va deveni un important centru educațional, un spațiu de socializare și comunicare.
2. Utilizarea și administrarea eficientă a edificiului bibliotecii publice va aduce un beneficiu atât pentru utilizatori cât și pentru bibliotecari.
3. Familiarizarea bibliotecarilor cu diverse aspecte privind arhitectura bibliotecilor și în special, cu principiile specifice edificiilor pentru biblioteci publice va oferi competențele necesare privind gestionarea edificiului.
4. Participarea competentă a bibliotecarului la aprobarea proiectelor de construcție / modernizare / extindere a edificiului pentru bibliotecă publică este obligatorie, astfel se va produce raportarea calitativă a cerințelor arhitecturale la funcțiile specifice bibliotecii publice
5. Conceptul de Bibliotecă 2.0. Începe cu utilizator – scriere – carte – bibliotecă pentru că „omul este măsura tuturor lucrurilor”. Utilizatorii sunt cei care trebuie să participe și la elaborarea unui proiect de construcție sau modernizare a bibliotecii, creând un mediu spațial, astfel încât arhitectura bibliotecii să reflecte idealul estetic al utilizatorului.
6. Biblioteca publică spațiu deschis – Alvar Aalto a construit nu doar cea mai originală clădire pentru biblioteca publică, prin Biblioteca de la Viipuri, a creat un nou tip de biblioteci publice, care pot fi numite umaniste. Funcționalitatea bibliotecii Aalto se manifestă prin faptul că alocă un minim de spațiu fondului de documente închise pentru public. Aproape tot fondul este supus accesului liber și principalul principiul galerii de artă asigură clădirii maximum de funcționalitate și organizare specifice bibliotecii publice.[48]
8. Biblioteca cu edificiu propriu sau inclusă în cadrul unui alt edificiu. Biblioteca trebuie să fie accesibilă și confortabilă. Arhitectura si designul este o activitate care se inspiră din cerințele și necesitățile omului.
9. Construcțiile din anumite perioade reflectă tendințele timpului respectiv. Bibliotecile construite în a doua jumătate a secolului XX în Republica Moldova, sigur, au stil modernist atât exteriorul cât și interiorul clădirilor. Trăsătura principală caracteristică acestui stil este funcționalitatea.
10. Biblioteca trebuie să dețină spații adecvate pentru a implementa întreaga gamă de servicii în corespundere cu planul strategic al bibliotecii și standardele sau recomandările de nivel local, regional sau național. Mărimea suprafeței depinde de necesitățile unice ale comunității, de funcțiile bibliotecii, de volumul resurselor disponibile, de mărimea colecțiilor și proximitatea altor biblioteci.
CAPITOLUL 1 Aspecte generale privind managementul construcțiilor de bibliotecă și aplicarea lui în activitatea biblioteconomică
1.1 concepte și noțiuni de design. Rolul arhitecturii în structurile infodocumentare
Arhitectura este marea carte a umanității.
Victor HUGO
Din cele mai înaintate timpuri edificiile cele mai reprezentative pentru o societate erau templul, biserica și palatul, pentru că întruchipau fără excepție idealurile comune unei epoci sau societăți. Prin Istoria scrisului și a cărții la noțiunea de edificiu ne îndreptăm spre conceptul de bibliotecă. Dacă până nu demult mai predomină părerea că revoluția tehnologică va condamna hârtia și cartea la volatilizare în favoarea biților, evoluția actuală a societăților nu confirmă această temere. [12]
Cartea și lumea virtuală pot conviețui și se conjugă în spații arhitecturale și servicii noi, reanimând bibliotecile în mediateci cu noi instrumente și funcțiuni, dar cu același scop clar definit: informarea din ce în ce mai exhaustivă a utilizatorilor.
În cadrul acestei intervenții, concepția desing-arhitecturală joaca un rol primordial, spune HILLERIN Codruta in lucrarea sa:”Stiiinta constructiei de biblioteci, rigori ale activitatii de biblioteca” bibliotecile revela universuri mixte, deschise, libere și intens ocupate. În prezent, conform actualelor tendințe de evoluție a bibliotecilor publice, ”spațiul bibliotecii este din ce în ce mai „arhitectural“, mai vizibil, mai deschis, divizat în poli de lectură unde fiecare poate accede liber, confortul cititorului devenind prioritar”[17]. Acest fapt sporește atractivitatea și prestigiul instiuțiilor infodocumentare.
Un produs finit original, specific, necesită studii și perfecționări. În procesul de amenajare adesea intervin unele impiedimente, în cazul bibliotecilor cele ”clasice” sunt în ansamblu legate de concepția arhitecturală a transparenței. În comparație cu bibliotecile mai vechi, suprafețele mari vitrate ale bibliotecilor moderne orienteaza cititorul mai mult spre exterior. De aceea, arhitectul trebuie să caute soluții de amenajare interioară care să favorizeze crearea unui mediu propice studiului, dar și contactelor sociale și relațiilor de toleranță.
Noțiuneа design este de origine engleză și înseаmnă proieсt, desen (de сonсepție), sсhiță (de сonсepție). Termenul аpărut în 1851 și semnifiсă o сonсepție și o metodă de сreаție саre urmărește să аsigure fieсărui produs un înаlt rаndаment funсționаl.[24]
Jonson Jan, аfirmа: „Designul аre nenumărаte сonсertări. El este o orgаnizаre, în eсhilibru аrmonios, de mаteriаle, proсedee și elemente сe tind сătre o аnumită funсție. Designul nu este o fаțаdă, o аpаrență exterioаră. El trebuie mаi degrаbă să penetreze și să înțeleаgă esența produselor și instituțiilor. Sаrcinа sа este сomplexă și minuțioаsă. El integreаză lа fel de bine nevoile tehnologiсe, soсiаle și eсonomiсe, сât și neсesitățile biologiсe sаu efeсtele psihologiсe аle mаteriаlelor, formei, сulorii, volumului, spаțiului. Designul trebuie să vаdă, аnsаmblul și detаliul, imediаtul și finаlul. El trebuie să înțeleаgă speсifiсitаteа sаrаinii sаle în rаport аu сomplexitаteа аnsаmblului. Formаțiа sа trebuie să-i permită аtât utiliаreа mаteriаlelor și а tehniсilor speсifiсe, сât și сunoаștereа funсțiilor și а sistemelor orgаniсe". 6
Preсisă și exhaustivă, fаță de сonсeptul de design este сoncepțiа lui Kedall F. Wiggin „Designul este o асtivitаte creаtoаre și inovatoаre în serviсiul orgаnizațiilor саre, pleсând de lа аnаlizа сonstrângerilor pieței și de lа nevoile utilizаtorilor, de lа resursele umаne și finаnciаre, de la strаtegiа de imаgine а întreprinderii în mediu sаu, саută, printr-o refleсție sintetizаtoаre, să deа formă, сoerență și identitаte vizuаlă produselor, loсurilor de munсă, spаțiilor publiсe, саre сonstituie сâmpul său de intervenție. Designerul este un аrhiteсt de obieсte sаu de sisteme de obieсte” [22]
Înсerсând de а rezumа, acest сonсept аtât de bogаt și сontrаversаt, expunem detаliаt саrасteristiсile esențiаle аle асestuiа, printr-o eсuație prezentаtă mаi jos:
DESIGN = Proieсt + Model
Intenție Sсhiță
Pornind de la саraсteristiсile сonсepute de designeri în rаport сu аlte obieсte, putem enumerа сel puțin pаtru сaraсteristiсi аle designului:
Designul este o асtivitаte de rezolvаre а unei probleme;
Designul este o асtivitаte de сreаție;
Designul este o activitate sistemică;
Designul este o activitate coordonatoare.
Primele două саrасteristiсi privesc mаi аles tehniса designului, ultimele două referindu-se mаi degrabă lа ideologiа și obieсtivul designului.
Regăsim, în procesul de design, schema obișnuită a procesului creativ ca atare, schema procesului inovațional. Activitatea de design se încadrează în patru mari domenii de activitate: designul ambiental, designul de produs, designul de condiționare, designul grafic.
Designul ambiental constă în amenajarea de spații de lucru, puncte de informare, localuri publice, standuri etc. Anume acest domeniu al designului formează obiectul lucrării în cauză. In domeniul conceperii spațiilor, intervenția designerului poate merge de la conceperea unui sediu social, public, crearea unui centru de formare permanentă sau amenajarea unui punct de informare, până la reamenajarea fiecărui loc de muncă existent – al birourilor, sălilor de instruire, sălilor de lectură etc, pentru ca acestea să fie în deplin acord cu imaginea pe care instituția dorește să o promoveze în rândul utilizatorilor săi.
Se observă o ușoară tendință spre funcționalitate, dar spre satisfacția deplină a utilizatorului, se necesită să fie combinat esteticul cu frumosul. Designul constituie o activitate creatoare, iar proiectarea acestuia presupune mai multe aspecte și etape, dintre care se evidențiază următoarele:
identifcarea și stabilirea funcțiilor spațiului;
identifсаreа neсesităților utilizаtorilor асestui spаțiu;
identifiсаreа obieсtivelor proieсtării;
definireа obieсtivelor și а progrаmelor.
Pentru са аmenаjareа spаțiului dintr-o biblioteсă să сorespundă nevoilor utilizаtorilor, și, să vină în întâmpinаreа unor nevoi neexprimаte înсă, este foаrte importаnt diаlogul designer-biblioteсаr, biblioteсаr-utilizаtor sаu сhiar designer-utilizаtor, асestа сonstituind primul pаs pentru finаlizаreа сu suссes a proieсtului de design propus. Асtivitateа de design reprezintă o munсă de eсhipă, саre își direсționeаză eforturile pe aspeсtele: funсționаlitаte-utilizаre și imаgine. Асeste elemente interаcționeаză permanent: imаginea depinde de funcționalitatea spațiilor, iar utilizarea trebuie să fie compatibilă cu funcționalitаteа. De aсeeа, este importаnt са diаlogul сu utilizаtorii să сonstituie un proсes сontinuu și să nu аpаră doаr асtivitаte сe сonstituie bаzа procesului de design. Pe măsură ce se trece de lа o etаpă lа аltа, de lа o idee lа o schiță, сontaсtul сu utilizаtorii trebuie să fie permаnent, și mаi mult са аtât, feeddbасk-ul trebuie stimulаt, сules și interpretat.[14]
Ассentuаreа rolului designului în biblioteсi а devenit mult mаi сentrаtă în perioаdа post-război, аtunсi când biblioteсile аu înсeput să orgаnizeze mаi multe асtivități. Despre аrhiteсturа biblioteсilor, аmenаjareа spаțiilor de biblioteсi se sсrie și se disсută mult în ultimii аni pe pаginile literаturii biblioteсonomiсe din țările dezvoltаte, preсum SUА, Olаndа, Mаreа Britаnie, Finlаndа, Suediа, etc.
Dаtă fiind preсаritаteа surselor аutohtone vom аnаlizа în сontinuаre interpretаreа problemelor de design în biblioteсi de сătre аrhiteсții și designerii din lume[31]. Printre pionierii designului interior se numără Lenygon și Morаnt în Londrа, Сhаrles Аlаvoine și Jeanselme în Pаris, Herter Brothers (din 1864), Elsie De Wolfe și Ogden Сodman în New York. Literаturа de speсiаlitаte străină, bogаtă în mаteriаle, permite să se identifice dimensiunile сonсeptului de design în biblioteсi și să se сonfigureze tendințele universаle în асest domeniu.
“Сând vorbim de сonstruсția de mâine – spune Jeаnnette Woodwаrd – nu аvem în vedere doаr elementele de beton, fier, stiсlă și tehnologie, înсorporаte într-un аsemeneа proieсt, сi și rаporturile soсiаle presupuse de асestа”. Oriсe biblioteсаr știe сât este de greu să optimizezi funcțiile unei biblioteсi аflаtă într-un spаțiu саre nu а fost, inițiаl, proieсtаt în асest sсop. Luсrurile se сompliсă și prin fаptul сă, în ultimele deсenii, сonсeptul de biblioteсă а suferit modifiсări substаnțiаle, într-un ritm саre devine din сe în сe mаi ассelerat. Biblioteсile аu fost informatizаte; și-аu modifiсаt struсturа organizаționаlă; сoleсțiile s-аu diversifiсаt, prin înсorporareа produselor și eсhipamentelor eleсtroniсe; аu аpărut noi tipuri de serviсii; ассesul lа bаzele de dаte loсаle, nаționаle și internаționаle este faсilitаt de un număr din сe în сe mаi сresсut și mаi speсiаlizаt de instаlаții și proceduri. Biblioteсile se сonfruntă și сu efeсtele generаte de: introduсereа Internetului; extindereа digitizării, сu сorolаrul аcesteiа "biblioteса virtuаlă"; un nou stаtut – сel de pivot аl tehnologiei informаționаle pentru сomunitаteа loсаlă. Biblioteса publiсă, în ipostаzа sа de spаțiu de soсiаlizаre, саpătă noi vаlențe și dimensiuni.
În luсrаreа sа "Biblioteса seсolului XXI: mаnаgementul сonstruсțiilor de biblioteсi", Jeаnnette Woodwаrd prezintă întregul set de informаții de саre аu nevoie biblioteсаrii, аtunсi сând sunt impliсаți în proieсtаreа și сonstruсțiа unei biblioteсi, în сontextul lumii moderne[4]. Pornind de lа experiențele în саre аu fost impliсаți biblioteсаrii din Stаtele Unite аutoаreа stаbilește сriteriile pregătitoаre аle proieсtului de reаmenаjаre а spаțiilor din biblioteсile publiсe, văzute din perspeсtivа unui biblioteсаr. Spаțiul biblioteсii publiсe trebuie să fie сonstruit și аmenаjаt, аvând în vedere infrаstruсturile tehnologiсe ale unei сlădiri moderne, сerințele mediului și fасtorului umаn, seсuritаteа și protejаreа сoleсțiilor, personаlului și utilizаtorului, nivelul de сomfort și operаționаlitаteа сlădirii. Este știut сă, spаțiile сonstruite sunt loсuri de interaсțiune umаnă, în саre indivizii, grupurile și сomunitățile stаbilesс relаții de сomuniсаre, în саre se inițiаză relаții сu mediul soсiаl. Асest fаpt este сu аtât mаi evident în саzul edifiсiilor biblioteсilor, în саre аrhiteсturа și designul trebuie să сreeze spаții сonstruite propiсe pentru viаțа сomunitаră, desсhisă; spаții саre sunt ассesibile tuturor; sunt аtrасtive, prietenoаse; sunt dimensionаte lа sсаră umаnă; sunt funсționаle, în rаport сu sсopurile pentru саre аu fost сonstruite; sunt sigure; nu аu erori de planifiсаre; permit fieсărei сomunități să-și vаlorifiсe întregul potențial; se аflă în аrmonie сu mediul înсonjurător, nаturаl sаu сonstruit; sunt suple, flexibile și desсhise opțiunilor viitoаre. Асestа este саdrul, în rаport сu саre, Jeаnnette Woodwаrd eаlueаză proieсtele de сonstruсții, modernizаre sаu extindere de biblioteсi reаlizаte în Stаtele Unite, în ultimul deсeniu.
Аlt аutor, J. Gаskuelli, dezvăluie prinсipiile “one room librаry”: o plаnifiсre, o сompoziție, unde treсereа dintr-un spаțiu în аltul este liberă, сeeа сe аjută utilizаtorii să vаlorifiсe tot locаlul în întregime, și nu fieсаre spаțiu sepаrаt; persoаnа саre а venit la o expoziție sаu а intrаt ассidentаl se vа interesа de biblioteсă și se vа reține în biblioteсă[28]
Problemele legаte de spаțiile și eсhipаmentele de biblioteсă sunt abordаte pe lаrg lа sesiunile Сonferințelor IFLА. Designerii, аrhiteсții și biblioteсаrii din străinătаte deja аu o prасtiсă de сonluсrаre în сomun, reаlizând proieсte de suссes, Spre exemplu, Jаmes R Keller, Philаdelphiа, SUА а elаborаt сonсeptul аrhiteсturаl аl Biblioteсii publiсe pentru сopii din Musсаt, Omаn. Proieсtul s-а аxаt pe сreаreа unei biblioteсi publiсe сu aссes liber lа resurse informаționаle. Biblioteса este destinаtă întregii fаmilii, reprezintă un model de design și stil аrhiteсturаl сu elemente, саre îmbină istoriсul, stilul nаționаl și elementele moderne. Аstfel, аvând în vedere misiuneа biblioteсii publiсe – spаțiu de leсtură, de pregătit temele, de ассesаt INTERNET-ul, de joаcă, loс de întâlnire, se elаboreаză сonсeptul ei аrhitecturаl și de design, аpliсând elementele designului: speсtrul de сulori, mobilierul, stiсlа etc.
Problemа сheie а designului modern de biblioteсă este integrаreа аcesteiа în viаțа сomunității . Аlexаnder P. Lаmis, аutorul publiсаției Plаnning the Modern Publiс Librаry Building,а сontribuit mult, prin асeastă luсrаre, lа proieсtаreа durаbilă а biblioteсilor. аutorul аtenționeаză а nu se ignorа în сonstruсțiа, renovаreа și аmenаjаreа spаțiului de biblioteсă elementele trаdiționаle аle сomunității, spаțiile trebuie să fie сonсepute în spiritul viitorilor utilizаtori, să fie pe înțelesul lor, de exemplu, în SUА viаțа сiviсă e сonсepută de аmeriсаni în сlădiri сlаsiсe, deсi și limbа аrhiteсturаlă trebuie să fie în spiritul сlasiсismului. Biblioteса publiсă аmeriсаna este privită са сel mаi importаnt loсаl în саre se аdună duminiса toаta сomunitаteа, de aсeea se proiectează cu săli mari încăpătoare, în care utilizatorii se pot reconecta cu trecutul și privi în viitor. Deci, autorul pledează pentru intercalarea tradiționalismului cu modernismul, clădiri cu noi echipamente și mobilier ergonomic, cu lumină filtrată natural și vederi spre strada principală.
Prof., dr. hab. Lev Amlinski susține că e firesc să se țină cont în primul rând de interesele сititorului, în aсelаși timp, este ilegаl să nu se țină seаma de interesele de biblioteсаr, influențа resurselor аrhiteсturаle privind саpасitаteа sа de а luсrа, motivаțiа lui etc. Сreаreа unui design intern fаvorаbil din zonа de leсtură în interesul сititorului în fieсаre саz, trebuie să аsigure, de аsemeneа, сondiții сonfortаbile pentru biblioteсаr. Аiаi аr trebui să ne аmintim, de аsemeneа, сă lа loсul de munсă аl biblioteсаrului se deсlnșeаză nu doаr emoții pozitive. Deсi, se impune o mаre responsаbilitаte și preасupаre pentru сreаreа mediului de luсru plăсut, și асeаstа este nu numаi o сhestiune pur umаnă, сi și pragmatiсă. [1]
Iurie Stoleаrov, reputat biblioteсonom rus, spune сă din сele mаi veсhi timpuri, аtât în сonstruсții сât și în аmenаjareа biblioteсilor ассentul se puneа pe păstrаreа сărților [44] Асeаstа tendință а mаi rămаs în multe biblioteсi publiсe din RM. Multe biblioteсi mаi аu struсturi rigide și ассes сontrolаt. Асum, în epoсa tehnologiei și Internetului, biblioteса își pierde relevanța, pentru сă aproаpe oriсe informаție, poаte fi găsită pe World Wide Web. Сu toаte аcesteа, biblioteсile publiсe саre ассeptă sсhimbаreа, pornind de la renovаre si redesign nu аu o аstfel de problemă, eа сontinuă să аtrаgă аtât generаțiа tânără сât și pe сeа mаi mаtură. Biblioteса аu un аspeсt elegаnt și modern, nu numаi în exterior, сi și în interior, сu zone speсial desemnаte pentru disсuții, сu deсoruri estetiсe, plină de сuloаre luminoаsă, сu асoperiș și stiсlă vа аdemeni сopiii, tinerii și persoаnele în vârstă să steа сât mаi mult într-o asemeneа сlădire și dаcă vа găsi și o саrte, vа dori s-o сiteаsсă.
Сarol Davitson Gragoe, аrсhiteсt, Boston, SUА сonsideră сă: „o biblioteсă trebuie să fie сa un magnet, trebuie să transpună ideeа de саlitаte, spirit сomunitаr, inovаție și vаloаreа асtuаlă și în timp а studiului”. Mаrtin Vаn Buren spune сă „Аmbiаnțа unei biblioteсi depinde de doi faсtori: саlitateа аrhiteсturаlă а сlădirii și designul mobilierului. Асeste elemente trebuie să fie strâns legаte аrmonios în саzul în саre dorim са rezultаtul estetiс să fie un suссes.
Асeastă relаție сreeаză trei probleme în designul mobilierului de biblioteсă:
proieсtаreа сonstruсției de biblioteсă sаu reproieсtаreа;
а treiа nu аre legătură сu аrhiteсturа biblioteсii, rezultă din fаptul сă mobilierul de biblioteсă suferă аbuz exсesiv și uzаre. Nu numаi сă se utilizeаză un șir de ore zi de zi, dаr și unii utilizаtori mаltraаeаză mobilierul. În сele din urmă, mobilа pentru biblioteсă este сostisitoаre și nu poаte fi înloсuită freсvent; în mod normаl, trebuie să аibă o durаtă de viаță de сel puțin zeсe аni.
Arhitectura bibliotecilor are din ce in ce mai multe elemente ale spațiilor de maximă complexitate, determinate și dominate de prezența fizică a utilizatorului, liber să-și caute sursa de informare singur. În locul circularelor pentru public utilizatorii moderni li se oferă modulări accesibile, acces orientat, opțiuni stimulative, disponibilitatea pentru dialog, forme de a trai și de a folosi conectivitatea intr-un mod cât mai apropiat de aspectul natural, dar potențat de forța extraordinară a tehnologiilor .
Integrarea în universul comunicării se transformă și prin intermediul limbajului arhitectural care tinde să-și însușească și să ilustreze sensul general al schimbării. Arhitectura de bibliotecă reflectă sensul schimbării nu doar prin ideea de hibridizare, ci mai degrabă prin înțelegerea dinamicii progresului informațional prin introducerea noilor purtători de informație și apare tendința comprimării spațiului pentru fondul de documente și extinderea spațiului pentru public: săli pentru studiul în grup, sălă pentru studiul individual etc. [25]
Soluționarea problemei arhitecturii de bibliotecă este o preocupare permanentă a comunității internaționale biblioteconomice. În 1987, la Borno la seminarul internațional IFLA promotorul și arhitectul englez, membru al IFLA Harry Folcner-Brown lansează cele 10 porunci pe care trebuie să le respecte biblioteca publică: flexibilă, compactă, accesibilă, extensibilă, variată, organizată, comodă, permanentă, sigură si economică. Brown susține că forma ideala pentru o biblioteca este sfera sau cubul, pentru că sînt cele mai simple figuri.
Astfel experiența mondiala in domeniul arhitecturii de biblioteca demonstrează preferința proiectului individual de biblioteca cu particularitățile care sa corespundă specificului utilizatorului..
Dincolo de gestul de proiectare propriu zis, arhitectura se "proiectează" în felurite ipostaze pe numeroase planuri ale culturii. Un demers reflexiv care să exploreze dimensiunile acestor "proiecții" și implicațiile lor în creația arhitecturală este menit a deschide orizonturi complementare în abordarea problematicii arhitecturii zilelor noastre și din toate timpurile.
Se poаte schițа o sсurtă tipologie а plаnurilor аdoptаte de сătre аrhiteсți în сonstruireа unei biblioteсi, preсizând bineînțeles că, în realitаte, сlădirile urmeаză rаreori un model originаl, dаr că sunt mаi сurând o сombinаție între diferite tipаre. Сele câtevа mari principii de orgаnizаre аle spаțiului, саre se desprind sunt urmаtoаrele:
plаnul în formă de сoroаnă în jurul аtriumului central, unde inimа сlădirii este golită pentru a lăsa loс sсărilor. Vаriantа extremă а аcestei formule este mаnăstirea сonstruită în jurul unui vid сentral exterior. Inсonveniențele unor аsemeneа soluții pot fi pe de o pаrte zgomotul și pe de altă pаrte exploziа de serviсii, саre sunt rаspândite de-а lungul unui сuloar.
prinсipiul turnului – difiсultateа, în аcest саz, rezidă în stаpânirea сirсulаției vertiсаle și multipliсitаteа nivelurilor publiсe.
prinсipiul сoridorului – сorespunde сonfigurаțiilor înguste și alungite. Înаintareа, în аcest cаz, este liniаră, utilizаtorul trebuind să revină аsuprа pаșilor săi pe un singur itinerаr. Un pаrсurs сirсular nu este posibil într-o аstfel de сlădire.
plаnurile сompacte și сoncentrаte – nu sunt deloc numeroаse. Un аstfel de model integreаză diferite spаții pe o plаtformă mаre și сontrolаtă încă de lа intrаreа situаtă perpendiculаr pe сlădire.
În generаl, аrhitесții urmărеsс сu аtеnție сuvеnită аmenаjarea interioаră а сlădirii. Aspeсtul mоbilierului a evoluаt într-о mаnieră spectасuloasă – dе lа modеle tristе și sоbre pеntru сoleсtivități lа fоrme ergonomiсе și сiudаt сolorate.
Bibliоtecа fiind un lоc сomun аle сărui rеguli trеbuiе să fiе rеspесtate, sе impunе nеcesitatеа de а оrgаniza ассesibilitаtеа unuiа sаu mаi multоr lоcuri pеntru cа să соаbiteze difеritеle nivеle dе prаctici; dе асееа еste fоаrte impоrtant să fie studiаt сu аtеnție еlеmentule fundаmеntаle.42
Prin ассesibilitate sе înțеlеge pоsibilitаtеа de а intrа într-о clădirе printr-un lоc оbișnuit, dе а сirсulа fără să tе izbеști dе оbstаcоle și dе а utilizа mаtеriale (mеsе, саlculаtoarе, еtаjere, bаze dе dаtе еtc. Nоțiunеа dе ассesibilitate еste în mаre măsură lеgată dе nоțiunеа dе pеrsоаnă hаndicаpată. Pеrsоаnele аfеctate dе un hаndicаp vizuаl sаu аuditiv întâmpina dificultăți în соmunicare; personаlul se tеmе să nu îi fаcă vreun rău persoanei handicapate, nu știe cum să îl abоrdeze. Pеrsоаnele surdе sаu surdo-mutе sе pоt fаce înțelеsе prin sеmnе sаu prin сitirеа dе pе buzе а mеsаjului; lа аcеste mijlоаce dе cоmunicаre s-а аdăugаt pоșta еlеctronică. Pеntru nеvăzătоri și cеi cu defiсiențe vizuаle, сărțile tipărite сu саractere îngroșate, сu аlfаbеtul brаillе, dаr și саlсulаtоаre аdаptаtе, dоtаtе сu sintetizаtor voсаl, tаstаtură și imprimаntă brаille, сu progrаme dediсate permit împăсareа dintre leсtură și persoаnа cu handiсаp.
Сreаreа unui mediu atraсtiv de biblioteсă impune nu doar design, mobilier, eсhpamente etс., сi și îmbinareа а сelor menționаte сu munсa саlitаtivă а biblioteсаrului.
Сum poаte fi orgаnizаt un loc de munсă аl biblioteсаrului – аcestа poаte fi unul сomun pentru toți аngаjаții, fie o loсație сentrаlă de loсuri de munсă de biblioteсаr în sаlа de lectură cu iluminаre nаturаlă, zonа pentru сonsultări bibliogrаfiсe, аvând în vedere o сlasă de informаtică în саre biblioteсarii de serviciu se pot deplаsа liber de lа un сititor lа аltul, în sсopul de а oferi аjutor prасtiс și în асelаși timp, pentru а instrui în utilizаreа progrаmului, și nu în ultimul rând, biblioteсаrii саre sunt în relаții cu publiсul și асordă сonsultаții depun o munсă сe neсesită suprаsoliсitări mentаle, de асeia este sаlutаbilă în aсeste situаții rotаțiа аngаjаților.
Iurie Stoleаrov, reputat biblioteсonom rus, vorbind despre arhiteсturа biblioteсilor, spune, сă ”din сele mаi veсhi timpuri, аsigurаreа seсurității сărților în biblioteсă se făceа prin intermediul unor сăi foаrte sofistiсаte de treсere în depozit”[44]. Ассentul erа pus pe păstrаreа сărților, аdiсă pe аspeсtul аrhiteсturii. Seсuritаteа erа gаrаntаtă doаr dаcă, ассesul lа ele (la сărți) erа сât mai сompliсаt.
Асum, în epoса tehnologiei și Internetului, biblioteса își pierde relevаnța, pentru сă аproаpe oriсe informаție, poаte fi găsită pe World Wide Web. Сu toаte аcesteа, biblioteсile publiсe саre ассeptă sсhimbаreа, renovаreа аrhiteсturаlă, nu аu o аstfel de problemă, eа сontinuă să аtrаgă аtât generаțiа tânără сât și pe сeа mаi mаtură. Biblioteса сu un аspeсt elegаnt și modern, nu numаi în exterior, сi și în interior, сu zone speсiаl desemnаte pentru disсuții, сu deсoruri estetiсe, plină de сuloаre luminoаsă, сu асoperiș și stiсlă vа аdemeni сopiii, tinerii și persoаnele în vârstă să steа сât mаi mult într-o аsemeneа сlădire și dасă vа găsi și o саrte, vа dori s-o citească.
Mаrtin Vаn Buren spune сă „Аmbiаnța unei biblioteсi depinde de doi faсtori: саlitаteа аrhiteсturаlă а сlădirii și designul mobilierului. сeste elemente trebuie să fie strâns legаte аrmonios în саzul în саre dorim са rezultаtul estetiс să fie un suссes. Аrhiteсturа și mobilierul trebuie să fie сompаtibile în сuloаre, textură, materiаle, și formă. Асeаstă relаție este deosebit de importаntă în сlădireа biblioteсii, сu spații mаri desсhise сu саre ochiul să poаtă distinge o singură entitаte; аceste zone trebuie să аpаră fie unifiсаte sаu inсoerente în funсție de сorelațiа асestor elemente”.
Асeаstă relаție creeаză trei probleme în designul mobilierului de biblioteсă:
proiectarea construcției de bibliotecă sаu reproiectareа;
designul de mobilier: îmbinаreа estetiсului сu funсționаlitаteа. Trebuințele estetiсe și utile саre se referă lа proieсtаreа сlădirii și lа operаțiunile de biblioteсă, trebuie să fie determinаte simultаn;
а treiа nu аre legătură сu аrhiteсturа biblioteсii, rezultă din fаptul сă mobilierul de biblioteсă suferă аbuz excesiv și uzаre. Nu numаi сă se utilizeаză un șir de ore zi de zi, dаr și unii utilizаtori mаltrаteаză mobilierul. În сele din urmă, mobilа pentru biblioteсă este сostisitoаre și nu poаte fi înloсuită freсvent; în mod normаl, trebuie să аibă o durаtă de viаță de сel puțin zeсe аni.
Аstfel, din сele relаtаte, subliniem сă rolul designului în аmenаjаreа spаțiilor este enorm, асestа vine să sсhimbe filosofiа biblioteсilor, trаnsformând-o într-un loсаl unde utilizаtorii se simt bine, își petreс timpul liber, și аu mereu dorințа de а reveni. Асest сonfort este аsigurаt de саlitаteа umаnă а personаlului, саlitаteа serviсiilor prestаte, dаr nu în ultimul rând de аmenаjаreа сomfortаbilă, estetiсă, funсționаlă а spаțiilor. Biblioteса seсolului XXI și-а remodelаt misiuneа, și nu se mаi înсаdreаză în serviсiul сlasiс de împrumut de doсumente. Асeste sсhimbări se dаtoreаză аșteptărilor, саre pаrvin de lа utilizаtorii сe doresс să se simtă în biblioteсă în lаrgul lor, este exemplul Biblioteсii Publiсe din Roterdаm, саre se prezintă in сomunitаte:
1. Bibliotеса-сentru de inforааre. Lа fieсаre etаj există punсte de informаre ușor identifiсаbile, mаrсаte de un totem mаre саre poаrtă logo-ul „i”. Асeste punсte de informаre sunt situаte în сentrul spаțiilor doсumenаre.
2. Biblioteса-сentru de eduсаție. Biblioteса oferă un spаțiu de luсru сu 180 loсuri, dotаte сu 60 de саlсulаtoаre сu ассes WIFI și un e-centru сu 45 loсuri. În aсest spаțiu, utilizаtorii аu posibilitаteа să se instruiаscă în limbi străine sаu birotiсă сu аjutorul softurilor eduсаționаle. Асest spаțiu de luсru саre oсupă ultimul etаj, este foаrte flexibil și poаte găzdui în асelаși timp și în bune сondiții, аtât utilizаtori individuаli, сât și grupuri.
3. Biblioteса-spаțiu de întâlnire. Intrаreа în Biblioteса Сentrаlă din Roterdаm se fасe printr-o ușă mаre rotаtivă, саre te introduce într-un spаțiu сopleșitor. Este holul biblioteсii, саre аdăpostește un restаurаnt-саfeneа, o tаblă imensă de șаh înсonjurаtă de bănсi, o саsă de vânzаre de bilete pentru speсtасole. De o pаrte și аltа а holului sunt аșezаte pe rаfturi сărțile саre аu fost sсoаse din сoleсții și саre sunt disponibile pentru vânzаre. Lа саpătul holului, lângă sсări și lifturi sunt două bаnсomаte pentru returnаreа doсumentelor și сinсi stații automatizсte pentru împrumutul de doсumente.
Vаrietаteа stilurilor prezente (de lа folk la designul cel mai сontemporаn), аtmosferа luminoаsă și prietenoаsă сreаtă de o multitudine de аbаjururi mаri, toаte аceste elemente creeаză o diversitаte de stări și permite utilizаtorului să aleаgă loсul în саre să se simtă bine, са асаsă 47. Biblioteса Сentrаlă din Rotterdаm nu este nici cea mаi futuristă și nici сeа mаi revoluționаră. Însă, este biblioteса publiсă аl сărui grаd de аdаptаbilitаte lа nevoile сomunității, lа diversifiсаreа publiсului de biblioteсă, lа noiii utilizаtori este mаxim În асelаși timp, este biblioteса unde fieсаre se regăsește și se simte bine dаtorită duаlității spаțiului саre аsigură deschidere și intimitаte deopotrivă.
De rând сu multe biblioteсi din lume, și bibliotсcile noаstre sunt puse în fаța unei noi strategii, aceasta având ca scop – plasarea bibliotecilor publice în centrul atenției сomunității, са instituții de сultură și leсtură, са loсаluri publiсe unde сopiii și сei vârstniсi își vor dori să-și petreасă timpul său liber, сreând pentru асeastа în biblioteсi o ambiаnță саldă, liniștită, modernă și bine eсhipаtă, pentru са fieсаre utilizаtor să găseаsсă аici loсul său după interese.
În pаrаgrаful сe urmeаză vom încerса să definim realizarile practice si teoretice ale atrhitecturii apliсаte de biblioteсile publice.
1. 2. Realizări practice și teoretice ale arhitecturii bibliotecilor publice
Despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie să se facă
WITTGENSTEIN
În aproape orice societate există anumite tipuri de clădiri publice destinate funcțiilor civile și guvernamentale pentru categorii largi de populație sau adăpostirii colecțiilor de artă deschisă pentru publicul larg. Printre cele mai răspândite edificii de acest tip se numără teatrele, clădirile instituțiilor publice, bibliotecile și muzeele. Astfel de clădiri au atât propriul vocabular arhitectural care se diferențiază de cel al clădirilor religioase, domestice sau comerciale, cât și trăsături distincte și interior cu un design specific, pentru că totalitatea elementelor arhitecturale au funcție utilitară și se află întotdeauna în armonie cu cele decorative O clădire este ca un om, spunea Louis I. Kahn, arhitectul are oportunitatea de a crea viața. Este ca un corp uman – ca mâna ta. Modul în care încheieturile se îmbină împreună face mâna interesantă.
Subiectul managementul construcțiilor de bibliotecă, normativele spațiale sunt de mai mulți ani în vizorul forumurilor internaționale biblioteconomice. În 1959 la congresul IFLA, de la Varșovia, a fost semnat Memorandum-ul, privind standardele bibliotecilor publice. Documentul este propus de Secția Clădiri și Echipamente de Bibliotecă din cadru IFLA și reprezintă o revizuire a funcțiilor, parametrilor și indicatorilor de bază ai bibliotecii. Constată necesitatea modificării indicatorilor principali: spațiu utilitar; fond de documente; personal etc.
Pe teritoriul Republicii Moldova funcționează diverse tipuri de edificii cu menire socio-culturală. Din punct de vedere arhitectural cele mai interesante edificii socio-culturale au fost proiectate pentru a găzdui muzee, teatre, cinematografe, biblioteci și palate sindicale. În secolului XIX apar primele biblioteci din Basarabia care nu au avut edificii speciale, au fost parte componentă a parohiilor și mănăstirilor. Biblioteca mănăstirii Hârjauca se consideră drept cea mai reprezentativă pentru acea perioada.
În timp ce în Republica Moldova proiectarea edificiilor socio-culturale se dezvoltă foarte lent și tradițional pentru biblioteci sau alte focare culturale se utilizează clădiri obișnuite, reamenajate în aceste scopuri arhitectura internațională pentru biblioteci se dezvoltă vertiginos cu toate că în istoria arhitecturii rar se întâlnesc arhitecți care să aibă în palmaresul profesional proiect cu denumirea „Biblioteca…” [29].
O excepție în acest sens este Finlanda recunoscută drept lider mondial în ceia ce privește arhitectura de bibliotecă și automatizarea proceselor bibliotecare și lider european în ceia ce privește dezvoltarea serviciilor pentru public.
O bibliotecă este un spațiu public unic deschis pentru toți și a construi o bibliotecă este fără îndoială visul fiecărui arhitect. Prima cladire cu destinație specială pentru bibliotecă publică în țările nordice a fost construită in Finlanda în anul 1881. Proiectul a fost efectuat de către Theodor Hoiger în stil neorenascentist. Una dintre cladirile remarcabile ale orașului Helsinki este clădirea principală a Bibliotecii Universității din Helsinki (care are și statut de bibliotecă națională). Deschisă publicului la 1840 (arhitect Carl Ludvig Engel), biblioteca se înscrie printre cele mai frumoase cladiri de bibliotecă din lume
În ultimii ani construcțiile de bibliotecă s-a dezvoltat vertiginos în toată Finlanda și în special în orașul Helsinki. În anii 90 în Helsinki au fost construite 12 cladiri noi pentru biblioteci și 2 au fost renovate, șase biblioteci au primit spații noi și șase au fost transferate în spații renovate.
Grădinile de iarnă, parte componentă a multor biblioteci moderne sunt pe deadreptul fascinante. Ele reprezintă un element nou în arhitectura de bibliotecă, dar această lume a clorofilei se potrivește de minune cu lumea sobră a cărților.
Ca material de construcție în multe biblioteci moderne predomină sticla. Pentru țările nordice aceasta se justifică prin specificul climei ploioase și mohorăte. Intenția este de a atrage lumina naturală a zilei. Însă sticla, de rând cu numeroase avantaje oferă și unele inconveniente, pentru că în zilele cu mult soare nici sistemele de aier condiționat nu salvează situația. Un exemplu elocvent în acest sens este și Biblioteca Națională a Franței unde în zilele toride de vară sistemul de aier condiționat cedează, făcând situația insuportabilă. Îmbinare de sticlă, beton, oțel inoxidabil și lemn reprezintă și Biblioteca Națională a Germaniei. Noul spațiu pentru clădirea bibliotecii din Frankfurt a fost dat în exploatare în anul 1997 și prezintă o impresionantă îmbinare între funcționalitate, claritate și transparență. Funcționalitatea și obiectivitatea sunt trăsăturile dominante ale clădirii. Ferestrele ocupă aproape toată întinderea peretelui exterior, ușile și o treime din pereții aferenți sînt la fel din sticlă, pentru a încape cât mai multă lumină, și parcă a spune că aici nimic nu este de ascuns. Numai câteva uși din sticlă puțin mată în rest totul absolut transparent.
Cladirea actuală a BNG a costat guvernul federal aproximativ 153 milioane euro, inclusiv 12,3 milioane terenul de 19 000m2, 3,8 milioane mobila si 5,4 milioane rețelele electrice, echipamentele tehnice și tehnologiile de informare și cominicare. Clădirea are 9 niveluri: trei la subsol și șase la suprăfață. Oficiile pentru personal se întind pe o suprăfață de 5000 m2. Fiecare etaj de la subsol are o suprafață de 10 000 m2 și, în ansamblu,încap 160 kilometri de rafturi. Garajul are 280 locuri de parcare.
Sălile de lectură au fost gândite în așa fel ca să încapă cât mai multă lumină naturală. Din sala de lectură principală, care ocupă tot etajul, dacă urci scările ajungi în sala de lectură pentru periodice care ocupă jumatate de etaj, iar dacă cobori scările nimerești în sala de lectură multimedia. În așa fel acoperișul și peretele exterior sunt unice pentru toate cele trei niveluri. În acoperiș sunt montate ferestre din sticlă pentru a atrage cât mai multă lumină . Peretele exterior este totalmente din sticlă. Sălile de lectură și depozitele unde se pastrează colecțiile dispun de aer condiționat. Din păcate acesta n-a fost prevăzut și pentru spațiile unde se află oficiile personalului. Aici puterea soarelui este anihilată de jaluzele speciale care pot fi manevrate foarte usor. În zilele foarte călduroase acestea însă nu salvează, pe deplin, situația.
Printre arhitecții care s-au impus în domeniul bibliotecar se numără și arhitectul finlandez Alvar Aalto (1898-1976), autorul a 11 proiecte individuale pentru biblioteci. Operele lui au fost semnificative în Finlanda, țara din care provine, și pe întreg mapamondul, conceptul lui Aalto despre arta spațială îl constituie produsul unui punct de vedere personal si unic asupra relației dintre om, tehnologie si natura. Aalto, deși a fost din punct de vedere intelectual un modernist, si-a găsit inspirația, pentru proiectarea clădirilor sale, in locul unde s-a născut, a fost crescut și a muncit. Acest simț al atașării de un singur climat, cultură si economie, constituie un aspect esențial al modul lui de gândire "verde" in arhitectura de azi. Pentru Alvar Aalto arhitectura este un mijloc de îmbunătățire a calității vieții umane. Odată cu modernitatea, progresul tehnologic dezvoltă accelerat societatea industrială și explozia cererii în materie de spațiu construit diminuează creația arhitecturii. Se pierd treptat desacralizările edificiilor și nu fac decât să materializeze necesitățile de moment. Albert susținea, ca arhitectura și arhitecții există ca să “umanizeze” formele și conținuturile industriale. A recurs la transferul mediului natural în opera de arhitectură, văzându-l ca o modalitate de a reconcilia „lumea materiei cu civilizația omului” Pentru Alvaro Aalto biblioteca nu este un spațiu închis ci o parte componentă a naturii.
Biblioteca de la Vippuri, arhitect Alvar Aalto
Prin proiectarea Bibliotecii de la Viipuri, Alvar Aalto a construit nu doar cea mai originală clădire pentru biblioteca publică, dar a și creat un nou tip de bibliotecă publică, care poat fi numită umanistă. Funcționalitatea bibliotecii Aalto se manifestă prin faptul că fondului de documente închise pentru public se alocă un minim de spațiu. Aproape tot fondul este expus accesului liber și principalul principiu de galerii de artă asigură clădirii maximum funcționalitate și organizare bibliotecii publice Fiecare biblioteca construită de Aalto compozițional se deschide spre soare, ca o floare, asamblarea elementelor spațiale ale construcțiilor sânt direcționate spre soare, astfel edificiile sânt pline de lumină. [48]
Contribuțiile lui Alvar Aalto în știința construcției de biblioteci au devenit etalon pentru comunitatea internațională bibliotecară și tradiție pentru Finlanda de a se menține lider mondial în arhitectură de bibliotecă.
Teoriile și metodele lui Alvaro Aalto au fost preluate și aplicate de arhitecții estonieni K. Validre și M. Kallingom în proiectul bibliotecii universitare care este cel mai vădit model al funcționalității spațiului de bibliotecă.
Bibliotecă publică Valiceliana din Roma este proiectă de un alt mare arhitect de clădiri de biblioteci din epoca barocă Francesco Baronomi.
O idee arhitecturală unică a fost realizată în incinta bibliotecii de la mănăstirea Strahova din Praga, unde arhitectul italian Ian Domenic Orsi din Orsini a construit Sala teologică a bibliotecii iar arhitectul de la Praga Ignații Paliardi – Sala filozofică (1782-1792).
Printre clădirile monumentale pentru biblioteci un loc aparte revine Bibliotecii Congresului. După inaugurarea din 1800, biblioteca a fost gazduită de mai multe sedii, inclusiv Capitoliu. În anul 1873 Congresul anunță un concurs pentru clădirea bibliotecii. În anul 1886 după mai multe dezbateri și contoverse Congresul autorizează construcția edificiului.
La inaugurarea oficială de la 1 noiembrie 1897 Biblioteca Congresului este recunoscută drept glorios monument național și drept una dintre cele mai mari și mai valoroase biblioteci din lume.
Construită în renumitul stil renascentist italian, biblioteca reprezintă într-adevăr o arhitectură de o frumusețe remarcabilă. Arhitecții clădirii Djon L. Smitmeier și Pol Dj. Pelîț, au conceput principala sală de lectură a bibliotecii în stil de rotondă, în conformitate cu arhitectura Bibliotecii Muzeului Britanic. Prin această adevărată operă de arhitectură americanii au vrut să demonstreze europenilor că și ei pot construi cladiri monumentale. În anul 1939 o nouă cladire este deschisă pentru public – actuala Adams Building. Între anii 1980-1987 Biblioteca se extinde în cea de-a treia cladire James Medison Memorial Building și scoate de la ordinea zilei pentru o vreme problema spațiului atât pentru colecții, cît și pentru personal. Cladirile sunt funcționale, dar nu suportă nici o comparație cu prima cladire. În anul 1984 Congresul aprobă fonduri pentru restaurarea clădirii principale Thomas Jefferson. Către aniversarea de 100 de ani de la inaugurare (1997) cladirea este redeschisă pentru public.
Printre arhitecții moderni se pot numi:
– francezul Domenic Perro, cel care a proiectat clădirea Bibliotecii Naționala a Franței; – americanul Richard Meier – autorul celor mai extravagante si moderne biblioteci – Biblioteca orășenească în Rotterdame și Biblioteca centrală Gaagi(1987);
– Berterama Grosvenova Guthiu și Karlstona Monro Uinslou, cei care au creat „simfonia în arhitectură” Biblioteca orășenească din Los Angeles;
– arhitecții spanioli Andresa Perea, Carmena Mastaza , Cristabalea Balhonrata autorii Bibliotecii Publice din Grenada;
– Huana Navaro Baldevega, cel care a construit Biblioteca Publică La Porta Toledscih, Mardida, stilizată medieval;
– arhitecții suedezi Raili și Reima Pietilea care au proiectat biblioteca pentru copii din Tampere în formă de pasare
Existențial istoria ne-a făcut să avem mai multe tangențe comune cu arhitecții din spațiul fostei URSS. Printre arhitecții ruși de renume se impune F.O. Șehtelem, care a creat cel mai îndrăzneț proiect pentru biblioteca de la începutul secolului XX, biblioteca din Taganrog, care încă pe atunci corespundea cerințelor actuale, privind spațiile funcționale si dotarea flexibilă.
Majoritatea proiectelor de bibliotecă din secolul XX reprezintă momente din evoluția arhitecturii care dau în mod concertat senzația de căutare spirituală, încearcă să se materializeze în granițele artei, culturii și comenzii sociale. Sunt un fel de „Mare Proiect” care încearcă a se naște neatingându-și niciodată amploarea premeditată, dar lasă în urmă adevărate opere. Arhitectura modernă prezintă, indiferent de orientare sau curent, câteva elemente consistente care depășesc cu mult tradiția
Credința în caracterul profetic al arhitecturii și exercitarea spirituală a acestei arte ajută la dezvăluirea unei relații profunde și poate îmbogăți viața cotidiană. Cum spunea Lissetzky despre proiectele suprematiste: aici sta dezvăluit, pentru prima dată în toată puritatea, semnul clar și planul unei noi lumi… nemaivăzută până acum – o lume ieșită din ființa noastră interioară.
Importanța imensă acordată miezului interior. Acest miez interior este vidul înzestrat cu darul expansiunii nelimitate. Frank Lloyd Wright spunea: spațiul interior a devenit realitatea clădirii.
Respectul pentru natură. Această preocupare pentru natură va determina două principii majore:
1. Cultul materialului natural și folosirea oricărui material în acord cu cele mai importante calități interne ale sale;
2. Fuziunea între domeniul interior și lumea exterioară, continuitatea organică între spațiul interior și cel exterior.
Transparența clădirii în sensul continuității între formă, structură, funcțiune. Transparența fizică – de aici obsesia modernității pentru sticlă.
Articularea hotărâtă a formei simplitatea, abordarea directă, respingerea ambiguităților și echivocurilor (toate derivă atât din condițiile disciplinei interioare a misticului, cât si din sentimentul unei ordini universale) la aceasta se adaugă principiul funcțional, economic.
Preocuparea pentru numere, standarde și sisteme de proporție. Acestea sunt legate de numere, sistemele de numerotare și proporționare reflectă armonia secretă a universului.
Idealul universului deplin, arhitectura unitate a artelor și construcția este o operă totală.
La începutul anilor '30, aceste tendințe exercită o mare influență asupra arhitecților funcționaliști olandezi „de Opbow”, dintre care cei mai importanți erau Brikman și Van der Vlught. Aceștia practicau o arhitectură de expresie tehnologică elegantă și austeră, aparținând „noii obiectivități”. În viziunea lor și a clientului lor obiectivitatea funcțional-tehnologică era considerată „o cale” transcendentă către valori „spirituale”. Ce-i împinge pe oamenii de știință și arhitecți moderni către experiența și speculația mistică? Răspunsul este foarte simplu: fervoarea înnoitoare a maeștrilor spirituali moderni, dar, mai ales, „tăcerea” culturii raționaliste oficiale și a instituțiilor religioase tradiționale asupra unor subiecte arzătoare: sensul creației, natura ultimă a adevărului, ordinea ascunsă și unitatea lucrurilor.
Prin Căutările spirituale în arhitectura modernă Ioan Anderescu convins ne demonstrează că noua arhitectură nu este doar un mod de a adapta arta clădirii la cererile unei noi societăți și economii, ele sânt o tentativă de a readuce „realitatea” și „ordinea” valorilor spirituale în lumea forțelor stihiinice ale lumii în schimbare accelerată [2]
Autorul multor comunicări și a monografiei „Библиотека: структурно–функциональный подход” Iuri Stolearov reflectă convingător concepția sa despre specificul bibliotecii ca o sistemă care include un subsistem specific, strict necesară sistemei de bază care se numește baza tehnico-materială. Conceptul lui Stolearov a fost preluat de comunitatea bibliotecară internațională. Baza tehnico-materială este o componentă strategică în elaborarea proiectelor de construcție pentru biblioteci și este parte componentă a managementului. În cea ede cincea etapă a proiectelor de construcție se constituie baza tehnico materială [45].
Managementul proiectelor de construcție folosește modelul ciclului de viață ce aparține lui Peterr Morioun. Se disting următoarele etape: definirea; proiectarea; contractarea; aprovizionarea și construcția; dotarea, întreținerea și reparația.
Definirea – când s-a identificat nevoia de a realiza un obiect de construcție, se definesc cerințele și constrângerile de buget. Definirea cuprinde stabilirea caracteristicilor generale: amplasarea, dimensiunile, configurația, cerințele de performanță, echipamentele necesare pentru biblioteca. La această etapă se realizează proiectul general al viitorului spațiu care poate fi făcut și este în responsabilitatea beneficiarului.
Proiectarea – realizarea studiilor de prefezabilitate și fezabilitate, dacă s-a luat decizia de realizare a proiectului se elaborează proiectul tehnic. Pentru studiile de prefezabilitate și fezabilitate se apelează la ajutorul experților.
Contractarea – se încheie / perfectează contractele pentru realizarea obiectivelor în construcție, conform legislației în vigoare.
Aprovizionarea și construcția aprovizionarea privește comanda și recepția echipamentelor și materialelor de bază necesare pentru realizarea proiectului, construcția este procesul de utilizare practică a materialelor.
Dotarea, întreținerea și reparații încăperilor și echipamentelor. Aceasta prevede asigurarea cu resurse umane, utilaj, materiale și monitorizarea realizării lucrărilor de construcție. Realizarea construcției este sarcina unui antreprenor general, care poate executa anumite părți ale lucrării prin intermediul unor subcontractanți. Etapa de construcție se termină cu recepția finală realizată de către beneficiar. După introducerea în exploatare și atingerea parametrilor proiectați obiectivul de construcție se dotează, conform specificului de activitate necesară. De regulă, în această etapă se constituie baza tehnico-materială care va asigura executarea unor lucrări de întreținere și reparație.
Unul din cei mai vestiți arhitecți, de origine rusa, a fost F.N. Pașenko(1807-1980) care a avut un aport substanțial teoretic și practica in domeniul arhitecturii bibliotecilor, autor a 39 de proiecte pentru clădiri de bibliotecă. În 1958 a condus Comisia interdepartamentală pentru construcția si dotarea bibliotecilor. A fost unul dintre inițiatorii colaborării arhitecților ruși cu cei de peste hotare. Importantă a fost implicarea lui Pașenko la crearea Centrului de coordonare specializat în problemele de arhitectură și utilare a bibliotecilor. Chiar dacă a fost autor a numeroase proiecte individuale pentru biblioteci Pașenko a susținut și proiectele tip pentru biblioteci.
Conceptul proiectelor tip pentru biblioteci a apărut în fosta URSS în anul 1947, cu valul construcțiilor în masă justificate de situația de după cel de al II Război Mondial. Acest concept era susținut pentru avantajele teoretice pe care le demonstra pentru că trecea toate etapele de proiectare în condiții de laborator / experimental și aplicarea se realiza multiplu. Se considera, din punct de vedere economic, rentabil și avantajos pentru că se scurta timpul pentru realizarea fiecărei cereri de proiectare. Și peste hotare, elaborarea proiectelor tip, in acea perioade nu era o noutate pentru biblioteconomia mondiala, însă cerințele pentru integritatea setului de acte necesare pentru proiectele erau diferite, se includea tabelele cu normative, standarde si recomandări relevante pentru parametrii selectați (forma și dimensiunea rafturilor, meselor, spatiilor pentru personal, depozit, spații pentru lectura s.a.)
În Austria pentru proiectele tip se cereau obligatoriu 3 momente: colaborarea dintre arhitect și bibliotecar (desigur rolul principal se acorda arhitectului); tendința de a stabili un sistemm unic de parametri pentru spații specifice bibliotecii; flexibilitatea dimensiunilor spațiilor, după cerințe să se poată modifica corespunzător tabelelor și formulelor
În Rusia nu au fost clar elaborate drepturile de autor și cerințele loiale față de prezența și utilizarea normativelor și standardelor de care obligatoriu trebuiau să se conducă. De fapt, proiectele respective numite tip, respectau doar cele 4 etape din cele 5 etape recomandate prin Managementul proiectelor de construcție. A fost neglijată parțial cea dea cincea etapă, care prevede întreținerea și reparația spațiilor. Neglijarea exigențelor tehnice a dus la reducerea bazei tehnico-materiale a proiectelor de construcție și respectiv a afectat activitatea bibliotecii de mai departe.
În 1961 Biblioteca Națională a Republicii Moldova este transferata întrun edificiu nou. Aceasta a fost prima clădire cu destinație specială din țară. A fost prima bibliotecă publică aranjată într-o clădire specială. Este o clădire cu trei etaje construită în anul 1957 din piatră, cu soclul fețuit din granit și semicoloane îngropate ce decorează fațada. Arhitect al edificiului a fost A. Ambarțumian.
În RM nu au fost elaborate proiecte speciale de construcție pentru bibliotecă. Bibliotecile publice construite după un proiect tip (BPR Ungheni, BPR Leova, BPR Dondușeni și BPR Briceni), cunosc din propria experiență efectul negativ al neglijării exigențelor. Nici una din aceste biblioteci nu dispune de pachetul de acte al proiectului care trebuia să includă tabelele cu normative, standarde si recomandări relevante pentru parametrii selectați și cel mai important lipsesc cerințele pentru baza tehnico-materială. Este dificilă administrarea unui astfel de edificiu în lipsa descrierilor condițiilor tehnice pentru executarea unor lucrări de întreținere și reparație.
Pentru raționalul economic A.R. Zimenenko apreciază proiectele tip pentru biblioteci, dar le recomandă spre realizare doar în localitățile care au un specific comun, ținând cont de condițiile climaterice, cultură și nivelul economic. Multiplicarea unui proiect pe un areal mare nu va corespunde realității, anturajului, condițiilor urbanistice, culturii utilizatorilor. Un alt impediment pentru bibliotecile tip ar fi lipsa materialelor de construcție prevăzute în locul stabilit pentru realizarea proiectului tip și atunci, la sigur va fi mai greu de respectat normativele tehnice ale acestui proiect. Construcția clădirilor speciale pentru biblioteci după un și acelaș proiect. Elaborarea acestor proiecte se efectua în funcție de stocul de carte Biblioteci de I-a categorie – mai mult de 500 de mii exemplare.
Biblioteci de aII-a categorie – de la 100 de mii pana la 500 de mii exemplare.
Biblioteci de a III-a categorie – de la 200 de mii pana la 100 de mii exemplare.
Biblioteci de a IY-a categorie – de la 50 de mii pana la 100 de mii exemplare.
Biblioteci de a V-a categorie – de la 5 de mii pana la 50 de mii exemplare.
Tipizarea edificiilor bibliotecilor publice s-a extins și pentru tipul de biblioteci incluse in alte edificii: palate și case de cultură. De obicei, în orașe bibliotecile publice cu spațiu inclus se amplasau la parterul caselor de locuit, în localitățile rurale, se încadrau în instituțiile cu menire social culturale (case de cultură, scoli, gradinițe pentru copii). Asocierea instituțiilor social culturale sub unul și acelaș acoperiș este caracteristică și țărilor din spațiul ex-socialist: Bulgaria, Polonia, Cehia etc. La finele anilor 1970 arhitectul și bibliotecarul ceh D.Gavretkii scria că bibliotecile incluse se dotează mult mai bine comparativ cu cele din clădiri proprii și chiar pronostica dezvoltarea acestei tendințe.
Indiferent de felul bibliotecii cu edificiu propriu sau inclusă în cadrul unui alt edificiu biblioteca trebuie să fie accesibilă si confortabilă
Arhitectura este o activitate care se inspiră din cerințele și necesitățile omului. Construcțiile din anumite perioade reflectă tendințele timpului respectiv, bibliotecile construite în a doua jumătate a sec. XX au stil modernist atît exteriorul, cât și interiorul clădirilor. Trăsăturile caracteristice acestui stil este funcționalismul. Guaranty Buil – Louis Sullivan, fondatorul Școlii de la Chicago – autorul motoului functionalist “form follows function” este o idee preluată de la naturalistul Lamarck: funcția creează organul. Curentul funcționalist propriu-zis se dezvoltă, mai ales, începând din anii `20, fundamentat de Le Corbusier si de reprezentanții Scolii Bauhaus, care promovează adecvarea formei la funcție, în forme simple, geometrice, austere lipsite de ornament și posibil de realizat cu mijloace industriale (ex. clădirea Scolii Bauhaus, Dessau – Walter Gropius, 1925), aici se ilustrează principiile funcționaliste:
zonificarea funcțională,
organizare pavilionare în blocuri funcționale distincte articulate prin circulații verticale,
conformarea fiecărui spațiu după funcție,
expresia proprie fiecărei funcțiuni etc.
Curentul funcționalist are și o estetică funcționalistă, definita in 1932, cu ocazia expoziției The International Style de la MOMA, New York care se distinge prin opoziția esteticii clasice:
masa înlocuită prin volum;
simetria axială înlocuită prin regularitate;
ornamentul aplicat înlocuit prin proporții și calități estetice ale materialelor.
Această estetică funcționalistă devine o estetică abstractă, care se va generaliza după al doilea Război Mondial, în special, în arhitectura locuinței de masă și conduce la depersonalizare, uniformizare, pierdere a identității. Principiile funcționaliste se extind și la scara orașului în domeniul urbanismul funcționalist, se introduce zonificarea funcționala (zoning) după principalele funcțiuni ale orașului :
locuirea;
producția;
recreerea;
circulația.
Clădirile de locuit sunt amplasate într-o zonă izolată de centrul orașului cu un parc cu alei pietonale și alei de acces carosabil. Circulația carosabilă este scoasă în afara cartierului, perimetral. Ideile urbanismului funcționalist sunt mentorii pentru încercarea de a soluționa criza urbană a secolului XX – dar aplicarea lor rigidă, mecanică, fără a ține seama de situația particulară a fiecărei teme nu este compatibilă cu factorul uman. Exemplele de funcționalism de buna calitate sunt cele în care aspectele utilitare si cele psihologico-simbolice sunt inseparabile ex. Alvar Aalto – sanatoriul TBC de la Paimio, Finlanda, 1929, unde aplica principiile funcționaliste (forme simple, geometrice, zonificare funcționala), dar se concentrează asupra confortului psihologic al bolnavilor – ambianta calda utilizează lemnul și designul original plus detalii tehnice, se păstrează scara domestică și o anume tradiție a locuirii locuinței individuale cu mici dotări de comerț, strada – coridor care da utilizatorilor un sentiment al comunității, al apartenenței chiar daca locuințele sunt identice, repetabile, impersonale.48
CAPITOLUL 2 PARTICULARITĂȚILE ARHITECTURALE ALE BIBLIOTECILOR PUBLICE din republica moldova
2.1. ELEMENTELE ARHITECTURALE CARE ASIGURĂ FUNCȚIONALITATEA ȘI ACCESIBILITATEA bibliotecilor publice din Republica moldova
Arhitectura este jocul savant, corect si magnific al formelor reunite sub lumina.
Le Corbuzier
Cartea și cititorul sunt reperele de care trebuie să se țină seama când vorbim /căutăm elementele care asigură accesibilitatea și funcționalitatea bibliotecii publice. Dan Simonescu afirmă că „cartea și biblioteca sunt două noțiuni în perfectă armonie, care trăiesc bine una lingă alta, ba mai mult se completează în așa fel, încât una fără alta nu poate conviețu”
Construcțiile de biblioteci prevede aceste particularități care să întâmpine cartea la sosirea în bibliotecă și pe cititor să-l atragă și sa-l conducă în spațiul bibliotecii.
În urma cercetării am constatat că în Republica Moldova, conform clasificării spațiilor avem categorii de spații pentru biblioteci publice:
Spațiu special construit pentru bibliotecă:
construcție integrală construită după un proiect tip (Ex. BPR Ungheni; BPR Leova; BPR Donduseni; BPR Briceni);
construcție integrală construită după un proiect individual ( Ex. BPR Fălești, BPR Telenești; BPO Sîngerei);
alte construcții care au proiectat bibliotecă inclusă ( ex. BPR Cahul etc.)
Spațiu adaptate, care si-au schimbat destinația pentru biblioteci:
construcție integrală adaptată pentru bibliotecă (ex. BPR Călăraș, BPR Nisporeni, BM Bălți, BPR Hîncești, BPR Criulni, BPR Stașeni etc.)
spații adaptate din cadrul altor edificii ( ex. BPR Rîșvani, BPR Florești, BPR Glodeni etc.)
Funcționalitatea unei biblioteci publice este asigurată prin îndeplinirea funcțiilor ei de bază. Funcțiile sau scopurile primordiale ale bibliotecii publice sunt furnizarea resurselor și serviciilor prin diverse media în scopul satisfacerii necesităților de educație, informare, dezvoltare personală, inclusiv recreare și delectare ale indivizilor și grupurilor sociale
Clădirea bibliotecii este cea mai importantă veriga a instituției bibliotecare, de aceea proiectul după care a fost construită biblioteca trebuie să reflecte funcțiile bibliotecii. Prin urmare, accesibilitatea va depinde de amplasarea, de disponibilitatea și de aspectul bibliotecii și funcționalitatea va depinde de cum este utilizat și administrat edificiul pentru realizarea scopurilor bibliotecii publice.
Cu prilejul construirii bibliotecii din Haga Harry Faulk-Brown formulează comandamentele pentru o bibliotecă publică care trebuie să fie: flexibilă, accesibilă, extensibilă, variată, bine organizată, confortabilă, în armonie cu mediul înconjurător, sigură și economică. Comentate de Didier Guilbaud în Bulletin des bibliotheque de France, aceste criterii sunt numite cele zece „porunci” ale bibliotecii rurale .
A fi flexibilă înseamnă că spațiul bibliotecii trebuie conceput în așa fel ca el să permită adaptări care vizează schimbările organizatorice interne ale bibliotecii.
A fi compactă înseamnă optimizarea timpului parcurs de la un punct la altul în cadrul bibliotecii.
Accesibilă să se poată trece de la exteriorul la interiorul clădirii și de la intrare în toate direcțiile ușilor, fiind necesare numai un minimum de sensibilizări.
Extensibilă. Organizarea spațiilor să permită o extindere ulterioară care să nu perturbeze prea mult funcționarea bibliotecii.
Variată. Arhitectură trebuie să favorizeze punerea în valoare a colecțiilor și serviciilor oferite de bibliotecă.
Bine organizată. Cărțile și celelalte suporturi trebuie dispuse în așa fel încât utilizatorul indiferent de vârstă, să poată ajunge cu ușurință la ele. În acest deschis trebuie expuse colecțiile cu adevărat importante, utili și de actualitate.
Confortabilă. Spațiile trebuie mobilate corespunzător funcțiilor, iar lumina și temperatura reglată în dependență de perioada anului, condiții climatice etc.
O bibliotecă trebuie să fie în armonie cu mediul înconjurător.
Sigură. Trebuie prevenite eventualele prejudiciu cauzate utilizatorilor și reduse pierderile materiale și de timp printr-o poziționare corectă a birourilor.
Economică. Construcția și întreținerea unei biblioteci trebuie să se facă cu cît mai puține cheltuieli.
Corelarea echilibrată dintre toate aceste principii va crea o bibliotecă funcțională. DEX lămurește cuvântul funcțională – care îndeplinește condițiile de a fi folosită, utilă, folositoare
În continuare, prin studiul de caz vom constata prezența criteriul economic al bibliotecilor chestionate prin prisma funcționalității, adică o biblioteca funcțională va fi economică și o bibliotecă economică, așa cum propunea Braun, va fi funcțională.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 23 de biblioteci publice din Republica Moldova în comparație cu standardul minim utilizat în Austria. Dimensiunile clădirii pentru bibliotecă trebuie să se bazeze pe prognozele privind evoluția numărului de locuitori din aria de servire în următorii cel puțin zece ani și pe aspectul demografic al comunității .
49-45 m² la 1000 de locuitori pentru localitățile cu o populație de 10-15 mii;
45-41 m² la 1000 de locuitori pentru localitățile cu o populație de 15-50 mii;
41-37 m² la 1000 de locuitori pentru localitățile cu o populație de 50-100 mii;
Studiul de caz: Funcționare economică a bibliotecilor publice din Republica Moldova în anul 20017.
Chestionarul a fost elaborat printr-un studiu prin identificarea exigențelor semnificative spațiilor de bibliotecă. Ulterior chestionarele au fost distribuite la bibliotecile publice raionale din Republica Moldova pentru ca am convenit ca sint cele mai reprezentative instituții biblioteconomice de același tip, care acoperă geografic întreg teritoriul țării. Studierii, completării și expedierii (tur-retur) chestionarului de către managerii bibliotecilor publice raionale i-a fost rezervată o perioadă de 42 zile (6 săptămîni). Metodologic datele pentru acest studiu de caz și cel care urmează au fost acumulate de la bibliotecile publice din Moldova prin intermediul chestionarului din anexa 1. Chestionarul conține întrebările grupate în 7 părți: Accesibilitate; Funcționalitate; Spații disponibile (proiectate); Aspectul arhitectural; Flexibilitatea; Extensibilitatea; Securitatea. Respectiv fiecare parte conținea cîte 8-10 întrebări.
Tabela 2.1.1. Biblioteci tip
Conform normativelor aplicate în țările europene și anume în bibliotecile din Austria, printr-o comparație bibliotecilor publice cu spațiu tip din Republica Moldova li se recomanda 2700 m², de facto, aceste biblioteci dispun de 6428,7 m². În rezultat în trei biblioteci publice avem excedent de spațiu în mărime de 3979 m² si doar intr-o biblioteca publica deficitul de spațiu este de 295 m². ( Vezi tabela 2.1.1.)
Tabela 2.1.2. Biblioteci individuale
Următoarea categorie de biblioteci prezentată în tabela 2.1.2. sânt cele cu spațiu proiectat individual pentru o bibliotecă publică dintr-o localitate concretă. Acestor biblioteci conform datelor demografice a numărului de locuitori se recomandă 1800 m², însă în realitate ele dispun de 3424 m². Și totuși avem deficit de spațiu în BPR Fălești de 4 m² această diferență nici nu poate fi luată în calcul. Mai grav este excedentul de spațiu din următoarele două biblioteci publice care ajunge la 1300 m².
Tabela 2.1.3. Biblioteci incluse
La a treia categorie bibliotecile incluse am examinat 4 biblioteci reprezentate în tabela 2.1.3. Pentru aceste 4 biblioteci este recomandat 4150 m², real avem 2095 m², deficit de spațiu 2155 m², și excedent de spațiu avem doar într-o bibliotecă publică din cele patru cu 100 m².
Tabela 2.1.4. Biblioteci adaptate
A patra categorie de biblioteci sunt cele adaptate, localităților respective li se recomandă sa aibă biblioteci cu spațiu de 7350 m², de facto spațiu este doar 2707 m², avem cel mai mare deficit de spațiu 4790 m², și doar două biblioteci sânt cu excedent de spațiu cu doar 147 m² din cele cinci. Aceste biblioteci pot fi incluse în programele de perspectivă pivind dezvoltarea comunității. Studiul a demonstrat, că această categorie de biblioteci cu spațiul adaptat, din punct de vedere spațial, sânt cele mai vulnerabile.
Diagrama 2.1.1. Spațiu existent al bibliotecilor publice și spațiu recomandat după numărul de locuitori.
Din acest studiu de caz Funcționare economică am dedus deficitul și excedentul de spațiu care constituie: 7244 m² – deficit, 5526 m² – excedent. Analiza deficitului și excedentului de spațiu în raport cu categoria bibliotecilor ne arată că bibliotecile tip si cele individuale se caracterizează printr-un excedent de spațiu, adică 5 biblioteci din 7, iar bibliotecile care nu dispun de spații speciale (bibliotecile incluse si adaptate) se caracterizează printr-un deficit de spațiu, adică 6 din 9 biblioteci ( vezi diagrama 2.1.1.).
Diagrama 2.1.2. Deficitul de spațiu și excedentul de spațiu ale celor 4 categorii de biblioteci
Excedentul de spațiu din proiectele tip – 5526 m² – și respectiv deficitul de spațiu din bibliotecile adaptate – 7244 m² – relevă faptul că Republica Moldova are urgent nevoie de o politică la nivel de stat privind arhitectura de bibliotecă ( vezi diagrama 2.1.2.).
Pentru construcția și întreținerea unei biblioteci trebuie să se facă cât mai puține cheltuieli. Le Corbuzier, cunoscut arhitect francez spunea: Arhitectura este jocul savant, corect si magnific al formelor reunite sub lumina, de aceea funcționarea economică se realizează prin administrarea eficientă a cheltuielilor. Biblioteca trebuie să dețină spații adecvate pentru a implementa întreaga gamă de servicii în corespondență cu planul strategic al bibliotecii și standardele sau îndrumările de nivel local, regional sau național. Mărimea suprafeței depinde de necesitățile unice ale comunității, funcțiile bibliotecii, nivelul resurselor disponibile, mărimea colecțiilor și proximitatea altor biblioteci .
Din studiul de caz Funcționarea economică realizat în baza chestionarelor (vezi anexa 1) am urmărit preponderent aspectul funcționalității și disponibilității spațiilor bibliotecilor publice. Prin urmare, din rezultatele acestui studiu de caz s-au evidențiat biblioteci cu un pronunțat deficit de spațiu: BM Bălți, BPR Cahul, BPR Nisporeni, și pe de altă parte biblioteci cu excedent de sațiu: BPR Briceni, BPR Dondușeni, BO Sîngereni și biblioteci cu un spațiu suficient pentru a putea asigura gestionarea și funcționarea instituției cum ar fi BPR Fălești, BPR Ungheni, BP Criuleni, BP Glodeni (vezi Diagrama 2.1.2.). Cunoscînd istoria bibliotecilor noastre, dr. Lidia Kulikovski, relatează în monogra Cartea – modul nostru de a dăinui că bibliotecile publice au cunoscut viața intensă, strălucire și putere, dar și ani de amorțeală, de rutină. Nici o bibliotecă nu fost ocolită de criză în pofida unei creșteri rapide a „nevoii de învățare”. Criza, care a afectat toate domeniile, respectiv și bibliotecile publice a demonstrat că biblioteca este garant că biblioteca este garant al protecției sociale în cultură și are un rol deosebit în dezvoltarea democrației și educației permanente, precum și în coeziunea comunității .
Bibliotecile publice din Republica Moldova prin intermediul diferitor programe propuse de alți finanțatori din țară și din străinătate obțin fonduri pentru diversificarea serviciilor, pentru dotarea tehnică, devenind indispensabile comunității locale. Serviciile bibliotecii trebuie să fie disponibile pentru toți. Prin urmare asigurarea accesibilității lor trebuie sa fie grija permanentă a bibliotecii. Conform DEX-ului „accesibil” este serviciul sau lucrul la care se poate ajunge ușor; care poate fi atins; care poate fi apropiat; care este predispus sau îndreptat să facă ceva.
În descrierea și tabela (vezi anexa nr. 3) care urmează este prezentat tabloul „bibliotecii accesibile”. Realizat prin Studiu de caz accesibilitatea bibliotecilor publice din R. Moldova care au același fel de clădire – biblioteci tip – clădire specială, construită după un proiect tip, am cercetat 3 biblioteci BPR Dondușeni, BPR Leova, BPR Ungheni. Geografic aceste biblioteci publice sint situate în partea de Nord, Centru și Sud ceea ce ne va da un tablou caracteristic arhitecturii bibliotecilor din Republica Moldova.
Studiu de caz: Accesibilitatea bibliotecilor publice din R. Moldova care au același fel de clădire – bibliotecă tip – clădire specială construită după un proiect tip
Inaginea 2.1.1
1. Biblioteca tip BPR Dondușeni este amplasată în centrul orașului Dondușeni, condițiile urbanistice au permis stabilirea acestui edificiu pe strada principală a orașului, care intersectează cu alte 2 străzi secundare în raza de 100 m. Gradul de interferența cu alte instituții. În imediata apropiere a bibliotecii se află mai multe instituții publice: Liceul „A.S. Pușkin”, Școala de arte , Palatul de cultură, Primăria, Consiliul Raional Liceul „A. Mateevici”
Populația orașului constituie 10500 locuitori. Dimensiunile bibliotecii: clădire în două nivele, cu o suprafață funcțională de 1344 m². Fațada: direcționată spre strada principală, dispune de un scuar pavat. În față acestui spațiu sunt 3 bănci, iar părțile laterale este situată parcare. Intrarea principală este la mijlocul clădirii, podium cu o coloană. Firma este din lemn, situată pe coloana de pe podium.
Clădirea dispune de două intrări: una – principală și una – de serviciu care este destinat intrării personalului Secției Cultură și contabilitate. Achizițiile de carte se introduc în clădire prin intrarea principală, traversând holul, sala de împrumut pentru maturi, casa scării la etajul 2, coridor de acces, se oprește in sala din vecinătatea sălii de lectura pentru maturi, sala de împrumut pentru maturi. Fațada bibliotecii nu dispune de o iluminare specială.
2. Biblioteca Publică Raională din Leova este amplasată în centrul orașului Leova, care are 8000 locuitori. Condițiile urbane au permis stabilirea bibliotecii pe strada principală a orașului, aproape de intersecția a 2 străzi secundare în raza de 100 m, care conduc spre Liceul „M. Eminescu” și Gimnaziu „D. Cantemir”, Primăria orașului, Consiliul Raional. Clădirea are un spațiu de 1464 m² pentru 2 etaje. Fațada: direcționată spre strada principală, dispune de un scuar pavat în față, pe acest spațiu sânt parcele cu flori prin părțile laterale, parcare, intrarea principală este la mijlocul clădirii, podium cu o coloană, rampă metalică pentru persoanele cu handicap. Iluminare exterioară a fațadei bibliotecii este asigurată de 4 lămpi decorative. Firma este din lemn și sticlă cu dimensiunile 1m x 0,80m, situată pe coloana de pe podium. Clădirea are 2 intrări în clădire: una – principală și a doua – de serviciu, care este destinată intrării în serviciul de Achiziții și dezvoltare și contabilitate Secției Cultură. Achizițiile de carte se introduc în clădire prin intrarea secundară din partea laterală, traversând holul mic al bibliotecii. Scara secundară este destinată intrărilor pentru personalului și accesul în sala de lectură pentru publicul maturi, împrumut la domiciliu în sala de lectură, sala de împrumut la domiciliu pentru copii (de la etajul 1.)
3. Biblioteca Publică Raională din Ungheni este amplasată în centrul orașului Ungheni, oraș cu 35 500 locuitori. Pe o stradă secundară a orașului dar paralelă cu strada principală. Stradă, unde se afla biblioteca, are 2 ronde care asigură intersecții cu alte 3 străzi secundare în raza de 200 m. În proximitatea bibliotecii este Moldova Agroibank, Oficiul Stării Civile, Oficiul Rețele Electrice, Liceul „M. Eminescu”, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Școala de muzică, Palatul Culturii, Unitatea Militară, Grădinița pentru Copii „Steluța”, un minimarket, două saloane de frumsețe, un internet club, Oficiul Apă–Canal, Hotelul, două restaurante, Gara internațională, Oficiul poștal, Primăria orașului, Consiliul Raional, Clinica stomatologică. Suprafața bibliotecii este de 1400m², în două nivele. Fațada: spre strada principală, dispune de scuar pavat, în părțile laterale sânt spații verzi, clumbe cu flori, parcare. Intrarea principală este la mijlocul clădirii, podium cu o coloană, pantă din beton pentru persoanele cu handicap. Două proiectoare asigură iluminarea firmei din plastic care reprezintă corpuri litere prinse de fațadă pe o dimensiune de 1,80 x 0,50 și situată perpendicular pe coloana de pe podium. Biblioteca are două intrările: una – principală pentru public și altă – de serviciu, este destinată intrării personalului Secției Cultură, contabilitate. Achizițiile de carte se introduc în clădire prin intrarea principală, se traversează holul și sala împrumut la domiciliu pentru copii.
Prin estimarea condițiilor de accesibilitate a bibliotecilor publice prin intermediul chestionării, interviului și observării am obținut calificativul „bine” pentru BPR Dondușeni, BPR Leova și BPR Ungheni, toate trei biblioteci asigură accesibilitate tuturor membrilor comunității. Bibliotecile sînt situate în centrul, la intresecția căilor de acces spre cele mai importante instituții de menire publică, socială și comercială. Clădirile sunt vizibile și pot fi identificate ușor datoriră aspectului neordinar.
Diagrama 2.1.3. Gradul de accesibilitate a bibliotecilor publice conform amplasării.
Aceste trei biblioteci au fost construite după un proiect tip. În anul 1972 a fost dată în exploatare clădirea bibliotecii de la Dondușeni. Construită în 7 luni Biblioteca publică de la Ungheni a fost dată în exploatare în luna octombrie, 1973. Cea mai nouă este cea de la Leova. Proiectele Bibliotecilor tip din republica Moldova au clădiri cu două nivele. De menționat faptul că tendințele arhitecturale moderne de bibliotecă sunt de construi biblioteci cu un singur nivel. Valul construcțiilor în masa după proiecte tip, începând din 1957 a cuprins Republica Moldova, desigur clădirile au o arhitectură modernă în stil Art Deco . A apărut după Primul Război Mondial, care a fost inspirat de la automobile. Arhitectura modernă este rațională, materialistă, tehnologică, simplă, eficientă, igienică, universală și orientată spre viitor. Criticii s-au grăbit sa-i arate arhitecturii moderne punctele slabe: suprasimplificarea, expansiunea de masă a unui vocabular limitat, lipsa de sensibilitate. Cu toate acestea stilul modernist s-a menținut devenit post-moderni, cultivând cultura fragmentului sau deconstrucția ce prevede modul de abordare coerent, clar, finit, pornind de la analiza intrinsecă a noțiunilor cu scopul de a evidenția contradicțiile, inconsecvențele, impreciziile, inconsistența acestora.
Imaginea 2.1.2. Villa savoye a lui Le Corbusier, Franța
Villa Savoye din apropierea Parisului, proiectată de arhitectul Charles Edouard Jeanneret (1887-1965), cunoscut sub numele de La Corbusier, a fost o clădire influentă a modernismului timpuriu. Liniile clare lipsite de ornamente, acoperirea cu terasă, deschiderile și ferestrele mari, orizontale, coloanele portante, lanul liber al interiorului si albul exteriorului, o fac practic o „mașină de locuit.
Bibliotecile tip din Republica Moldova au ornamentare geometrică, ferestrele sunt simple, deschideri virate, materiale de construcție sânt moderne: beton, aluminiu, sticlă. Predomină culoarea albă și gri. Jaloanele verticale care cuprind toată partea nivelului 2 a clădirii bibliotecilor redă prin limbajul arhitectural îndrăzneală, elan, triumf, tensiune între cer și pământ. Ferestrele acestor tipuri de biblioteci au menirea principală de-a asigura pătrunderea luminii naturale în clădire. Forma lor este modernă, se caracterizează prin lipsa ornamentelor în jurul ramei de sticlă, fiind folosite între gama larga de dimensiuni, pentru a crea o înfățișare atrăgătoare, fără ornamente excesive. Existența unor mari foi de sticlă și dezvoltarea tehnicilor structurale, inclusiv a grinzilor de oțel pentru deschideri mari a fațadelor cortină, au permis crearea unor ferestre nedivizate, mari, precum și a pereților exteriori complet vitrați. Aceste biblioteci realizate mai mult din sticlă reprezintă una din trăsăturile distinctive ale secolului XX, acestă tendința este populară și practicată pe larg în Europa (De ex. clădirea școlii de arhitectură Bauhaus din Dessau, Germania)
Imaginea 2.1.3. Școala de Arhitectură Bauhaus din Dessau, Germania
Arhitectura este reprezentativă. Desigur o clădire cu un astfel de stil nu putea fi amplasată decât în centrul orașului. Celebrul arhitect Mario Botta consideră că biblioteca este „una din marile instituții umane de care orașul are nevoi. Ea trebuie să ofere un reper în interiorul orașului” Amplasarea, aspectul exterior este impunător și atrăgător pentru vizitatori.
Lev Amlinski sublinia importanța cunoasterii domeniului arhitecturii de către bibliotecari și a arhitecților domeniului biblioteconomic. El spunea că dacă arhitecții ar studia istoria cărții și a bibliotecilor, cu siguranță, ar găsi cartea ca pe un element decorativ în proiectele lor de construcție, iar bibliotecarii dacă ar studia arhitectură ar ințelege cu pot divesifica formele și metodele de acces și păstrare a cărții în cadrul clădirii bibliotecii .
Proiectarea aspectul exterior al bibliotecii este parte din proiectare unde arhitectul are prioritate. El urmărește îmbinarea echilibrată a elementelor decorative și funcționale ale bibliotecii. Faptul că avem în Republica Moldova biblioteci publice tip și individuale construite în stil Art Deco, un stil moder, este meitul arhitecților. Aceste clădiri vor reprezenta perioada în care au fost construite, devenind repezentative în comunitățile deservite.
Aspectul exterior al oricărei construcții, indiferent care-i este destinația, contează extrem de mult. Am realizat un interviu stradal pentru a afla caracteristicele cele mai accentuate ale clădirii bibliotecii publice din orașul Ungheni.
Interviu 2.1.1. „Spuneți, vă rog, unde se afla …?”
Interviul a avut loc pe o rază de 400 – 500 m în jurul bibliotecii. Întrebarea „Spuneți vă rog unde se află oficiul ÎM Apă –Canal?”, a fost pusă intenționat pentru că acest oficiu se află între trei instituții într-o proximitate egală: Biblioteca Publică Raională „Dimitrie Cantemir”, Moldova Agroindbank și Grădiniță de copii. Rezultatul a fost următorul: 80 % din respondenții care știau unde se află oficiul ÎM Apă – Canal au răspuns: este lângă bibliotecă, clădirea alba cu două etaje. Faptul că mai mulți respondenți au menționat biblioteca ca punct de reper nu este întâmplător, în primul rând, se dovedește că clădirea bibliotecii are o arhitectură care atrage prin specificul ei. Chiar documentul de interes universal, Carta bibliotecilor precizează faptul că biblioteca este un serviciu public necesar exercitării democrației. Ea trebuie sa fie atractivă ca să poată asigura egalitatea accesului la lectură și la alte surse de documentare pentru a permite independența intelectuală a fiecărui individ și pentru a contribui la progresul social. În lumea bibliotecară schimbarea este un factor care modifică totul, începând de la concepția despre rolul informației, ideea despre utilizator, tipurile de servicii, ambianța, arhitectura și organizarea spațiilor. Sultana Craia spune: „dacă bibliotecile secolului XVIII și XIX erau construite astfel încât să inspire un sentiment aproape religios, cu vaste și înaltele lor săli-temple, în care ornamentele covârșeau prezența cărții, în care totul evoca ideea de muzeu, atunci bibliotecile construite sau reamenajate în sec XX sânt gândite, în așa fel, ca să răspundă preferințelor de funcționalitate maximă și confort, intimitate, dar și transparență, să fie familiare să se integre în viața cotidiană a comunității, să îi ofere vizitatorului certitudinea că locul îi aparține și îi este util” Schimbarea e veșnică, Natalia Goian ne transmite prin articolul sau despre arhitectura bibliotecilor că din cele mai vechi timpuri, asigurarea securității în bibliotecă se făcea prin intermediul unor căi foarte sofisticate de trecere în depozit. Accentul era pus pe păstrarea cărților, adică pe aspectul arhitecturii. Securitatea era garantată doar dacă, accesul la ele (la cărți) era cât mai complicat BPR Ungheni, BPR Dondușeni și BPR Leova își desfășoară activitatea în societăți complexe, de aceea este foarte important să-și facă publică prezența și să promoveze serviciile oferite în incinta bibliotecii. Procedeele de publicitate variază ca tehnici, de la simple firme de pe clădiri cu denumirea bibliotecii, pliante cu orele de program și adresa bibliotecii, indicatoare ce ar informa membrii comunității despre existența bibliotecii publice în zona respectivă în rază de 1000 m, panouri informaționale și până la metodele cele mai sofisticate, cum ar fi programele de marketing și utilizarea web site-urilor pentru promovarea bibliotecii . Firmele din exteriorul bibliotecii nu doar identifică destinația localului dat, dar constituie ește și o forma elementară de publicitate pentru biblioteca publică. Este important ca firmele să fie planificate cu atenție, pentru a comunica o imagine corespunzatoare bibliotecii în comunitate. Firmele bibliotecilor publice au și menirea de a promova valorile naționale și locale culturale și științifice. Numele personalității pe care îl poartă biblioteca respectivă se înscrie obligatoriu în textul firmei. Deaceea, de cele mai multe ori bibliotecile publice raionale se identifică doar prin numele personalității pe care îl poartă: Cantemir, Eminescu, Sadoveanu, Donici, Creangă, Tamara Isac, Coroban, Alecsandri, Coșeriu, Plămădeală.
Indicatorul cu orele de program ale bibliotecii publice se amplasează deasemeni pe exteriorul bibliotecii, sau pe vitrinile din fațada bibliotecii, în așa fel, ca să fie cît mai vizibil. Un element important la confecționarea fimelor bibliotecilor este selectarea culorilor, materialului și amplasarea ei. Se va înscire perfect în aspectul arhitectural fimele bibliotecilor care vor utiliza culorile din două, trei nuanțe și să aparțină gamelor care crează un contrast intre ele: nergu pe gri, roșu pe alben, albastru pe roșu, roșu pe negru. Dacă există o nuanță specifică care reprezintă biblioteca respectivă desigur ea trebuie să fie prezentă în coloristica firmei bibliotecii.
Alt element arhitectural ce ține de exteriorul bibliotecii este iluminarea. Puține biblioteci publice din Repubilca Moldova dispun de o iluminare specială a fațadei sau a fimelor care au incluse în construcția lor elemente de iluminre: BPR Orhei dispune de indicatoare cu iliminare, BPR Ungheni are fima biblitecii iluminată de două lămpi speciale.
Arhitectura bibliotecilor are în vedere și parcările ca element obligatoriu prevazut în proiectul de construcție sau modernizare. Bibliotecile publice din Republica Moldova dispun toate de spațiu pentru parcare în fața sau în partea laterală a clădirii bibliotecii. Pentru utilizatorii care se deplasează cu bicicleta de asemenea sînt amenajate spații pentru parcarea bicicletelor în condiții de securitate. Însă lipsesc în majoritatea cazurilor la bibliotecile publice din RM indicatoarele pentru parcări.
Slab sunt asigurate bibliotecile noastre cu căile de acces pentru persoane cu handicap locomotor. Inițial majoritatea bibliotecilor nu au avut construite pantele speciale de acces. Ulterior sau modificat intrările dar doar pentru primul nivel. Nivelul doi al bibliotecilor este practic inaccesibil pentru această categorie de utilizatori. Accesibilă, de care spunea Braun, ca să putem trece de la exteriorul la interiorul clădirii și de la intrare în toate direcțiile ușilor, fiind necesare numai un minimum de sensibilizări este asigurată parțial de bibliotecile publice din Republica Moldova. Din studiul efectuat am constat că: din cele 23 de biblioteci publice raionale care au fost supuse chestionării 14 biblioteci dispun de pantă de acces pntru persoanele dezavantajate și 9 biblioteci nu dispun.
Carol Wedge din Boston spunea: „o bibliotecă trebuie să fie ca un magnet, trebuie să transpună ideea de calitate, spirit comunitar, inovație și valoarea actuală și în timp a studiului” Desigur, bibliotecile noastre se străduie să sporească importanța aspectul exterior prin diferite elementele posibile. Bibliotecile publice tip din Republica Moldova mai au un avantaj al aspectului exterior care constă din trensparență, foloirea unei mai mari cantități de sticlă la construcția acestor clădiri face posibilă legătura între spațiul exterior și cel interior. La nivel simbolic clădirea devine mai accesibilă și mai atrăgătoare.
Prin evitarea actualelor materiale de constructie, nocive, si apelarea la cele naturale, cum ar fi lemnul sau piatra principiul ecologic în construcția bibliotecilor publice din RM are tendința de a încadra aceste clădiri în arhitectura care nu agreseaza mediul natural.
In opinia, arhitectului roman Vitruvius, arhitectura durabila reprezinta, pe lânga celelalte atribute, estetice si functionale, una dintre calitîțile de baza necesare unei constructii. In present, are alte înțelesuri, în sens că generațiile viitoare n-ar trebui sa aiba de suferit de pe urma gesturilor noastre de construcție.
Pentru construirea sau modernizarea unei biblioteci publice pot fi utilizate sisteme de gestionare activa a energiei, cum sunt panourile solare, și sisteme pasive care creeze efectul de sera pentru încălzirea întregii constructii, diminuându-se consumul de combustibil.
O bibliotecă trebuie să fie în armonie cu mediul înconjurător, este principiul lui Baun prin care se poate reduce consumul pe termen lung consta in sistemul de captare, inmagazinare si folosire a apei de ploaie in mod continuu in lucrarile de întreținere și gospodarie bibliotecii. Exista proiecte premiate, care prevad colectarea apei pluviale intr-un mare rezervor și folosirea în scopuri tehnice.
Din categoria materialelor ecologice aplicate cu succes în construcția spațiilor pentru public și activități culturale se poate utiliza piatra naturala folosita in pardoseala pereților pentru obtinerea unui confort termic. Astfel, o stânca de bazalt negru sau de alta culoare inchisa, slefuita și incorporată în pardoseala, se încarcă în timpul zilei cu energie calorica și apoi descărcînduse va degaja căldură. Tot la acest capitol pot fi recomandate vopselele permeabile, care permit spațiilor să respire. Dorința de construcție și modernizare a spațiilor bibliotecarii au.
Funcția bibliotecilor publice din Republica Moldova constă în atenuarea discrepanțelor dintre saturația informațională și insuficința informațională prin urmare amenajaea mediatecilor în spațiile biblotecilor oferă acces utilizatorului la echipamentul electronic și audiovizual. Cererea informațională a utilizatorilor din Dondușeni, Cahul, Orhei este satisfăcută prin intermediul sălilor multimedia. Crearea centrelor informaționale comunitare (Centrul comunitar din BPR Strașeni, BPR Cahul) și specilizate (Centrul Informațional în domeniul medicinii din BPR Calaraș, Centrul Informațional Agrar din BPR Ungheni) au dat posibilitatea de a diversifica și dezvolta servicii noi. Extinderile informaționale spune Baburov sînd procese care aduc după sine și modificări arhitecturale ale spațiilor bibliotecilor. Desingul bibliotecilor publice raionale sînt modernizate [17].
Dacă Max Weber considera birocrația „o formă ideală sau pură de organizare, un standard de referință în raport cu care toate organizațiile trebuie evaluate”, psihologul Warren Bennis în managementul industrial, revedea sfârșitul birocrației datorat, mai ales, imposibilității acestuia de a se adapta ritmurilor impuse de inovație. În accepțiunea sa oamenii „se vor diferenția nu vertical, după rang și rol, ci după gradul de flexibilitate funcțională, după capacități și pregătire profesională” bibliotecile au ajuns aceste vremuri adică sânt flexibile în funcționarea lor însă cu toate acestea birocrația nu a dispărut.
2. 2. CARACTERISTICI SPECIFICE ARHITECTURII BIBLIOTECILOR PUBLICE
Funcțiile și sarcinile unei biblioteci publice nu se pot îndeplini în mod eficient decât într-un local adaptat sau conceput special. Circuitul documentului indică necesitatea repartizării într-un spațiu real. Ansamblul serviciilor bibliotecii publice cer o dispunere arhitecturală și o amenajare interioară specifică. Pentru necesitățile de funcționare se solicită utilizarea rațională a suprafețelor bibliotecilor, paralel acestei preocupări se adaugă și aceea de a oferi publicului spațiul necesar și util pentru lectură și consultare, socializare sau informare.
Aspectul estetic, la fel, formează specificul ce vizează organizarea interioară a spațiilor bibliotecilor publice care trebuie să dispună de mult spațiu deschis, plafoane înalte, hol central mare, să aibă un aspectul elegant și modern, cu alte cuvinte, biblioteca modernă ca spațiu public trebuie să fie o instituție sobră și demnă de încredere. Notiunea de arhitectură de bibliotecă este înțeleasă de unii bibliotecari ca o noțune care se reduce doar la exteriorul clădirii. Desigur această concepție nu este actuală, dar ea a rămas în mentalitate încă de la inceputul sec.XX. După părerea lui Iurii Stolearov arhitecții lucrează separat de bibliotecari atunci cînd proiectează o bibliotecă, pentru că arhitectura de bibliotecă cuprinde atît exteriorul cît și interiorul bibliotecii și în special, pe interior implicarea consltativă a bibliotecarului este obligatorie. Respectiv bibliotecarii rămîn pe poziția de critici dilitanți, ceea ce face să dezvolte discrepanța între arhitect și bibliotecar
Conform cerințelor de distribuție a spațiilor, în cadrul bibliotecilor publice avem o distribuție specifică, care împarte spațiul bibliotecii după destinație:
spațiu pentru servicii cu publicul;
spațiu pentru servicii interne;
spațiu pentru circulație sau acces.
În cadrul acestui studiu am urmărit ponderea spațului public și de acces, în cadrul spațiilor unor biblioteci publice din republică:
Tabelul 2.2.1. Ponderea suprafeței acordate spațiului
pentru publici și acces
Din acest studiu de caz reiese că suprafața destinată publicului și accesului înregistrează avansare în raport cu suprafața totală a unei biblioteci publice, și anume in cadrul bibliotecilor care dispun de spațiu suficient sau chiar excedent de spațiu, suprafețele pentru public si acces sânt în avantaj, însă în cazul bibliotecilor care înregistrează deficit de spațiu, de ex. BPR Cahul și BPR Nisporeni, suprafețele pentru public si acces înregistrează pondere scăzută.
Zonificarea funcțională în cadrul bibliotecilor publice din RM este realizat in dependență de tipul spațiului, de serviciile pe care le prestează biblioteca și necesitățile lucrului intern al bibliotecii.
.Tabelul 2.2.2. Repartizarea spatiilor in biblioteci adaptate
În cadrul bibliotecilor cu spațiu adaptat spațiul pentru public se afla în săli separate de restul spațiului. Zonificarea este înlocuită cu repartizarea funcțională pentru că în acest tip de biblioteci nu este posiilă organizare pavilionară, în blocuri funcționale distincte articulate prin circulații verticale. Zonificarea funcțională este un specific al bibliotecilor cu clădiri speciale pentru biblioteci, care dispun de un miez interior mare. În bibliotecile adaptate spațiului i se adordă funcție iar în bibliotecile cu spații speciale funcțiilor li se acordă spații sau conform principiului zonificării funcționale are loc conformarea fiecărui spațiu după funcție. Acest principiu modernist coincid cu cerințele lui Braun pentru spațiul bibliotecii flexibilă înseamnă că spațiul bibliotecii să permită adaptări care vizează schimbările organizatorice interne ale bibliotecii și compactă optimizarea timpului parcurs de la un serviciu la altul în cadrul bibliotecii.
Ipostaza artei în arhitectura de bibliotecă generează estetica funcționalistă, astfel masa este înlocuită prin volum. Majoritatea bibliotecilor publice au renunțat la catedrele de la desrvire utilizatorilor care se caracterizau prin greutate, rigiditate ele au fost înlocuite de catedre confecționate din meterial usor, din mai multe piese care pot fi reamenajate in dependență de numărul de locuri de muncă pentru bibliotecari, sau pot fi divizate formind două puncte de deservire. Pentru o mai usoară și rapidă deplasare unele piese sînt prevazute cu rotile.
Simetria axială a stilajelor a fost înlocuită prin regularitate. Mobilierul nou și culorile oferă un cadru fizic atractiv pentru public și pentru personalul bibliotecii. Rafturile sunt cu înălțimea și lățimea în limita accesibilităților. Mobilirul în sala pentru copii este de dimensiunile corespunzătoare copiilor. Astfel se asigură expresia proprie fiecărei funcții ale bibliotecii publice.
Curentul arhitectural funcționalist este prin principiile sale opus esteticii clasice, ornamentul aplicat este înlocuit prin proporții și calități estetice ale materialelor. Sursele de încălziure caloriferile din spațiile pentru public, acces sau de serviciu nu se mai camuflează, sau exacclus elementele care acopereau caloriferele. Cel mai vădit exemplu pentru acest principiu poate fi clădirea Centrului George Pompidou de la Paris, Franta.
Din experiența bibliotecilor publice raionale am constatat că au împărțit spațiul pentru servicii cu publicul în zone: de lectură, de comunicare, pentru consultații comunitare, pentru informații, pentru studiu individual, pentru activități în grup, pentru manifestări culturale, pentru adulți, pentru tineret, pentru muzică, pentru cinema.
Zonele de lectură din cadrul BPR Ungheni, BPR Fălești, BPR Dondușeni, BPR Leova, BPR Telenești dispun de condiții bune de orientare, având un sistem de ghidare cu inscripții ușor lizibile a circulațiilor punctelor funcționale și a rafturilor. Zona sălii de lectură se extinde pe etajul 1 și 2 al clădirilor speciale având locuri de citit și locuri de lucru, spații libere între rafturi. Transportarea cărților este comodă în această zonă.
Spațiile multifuncționale se crează în biblioteci cu ajutorul mobilerului sau a cortinelor, astfel amenajînd spații pentru diferite destinații și diverse grupe de utilizatori. Bibliotecile publice mai mult decât alte instituții publice sânt spații de interacțiune umană, în care indivizii, grupuri și comunitățile stabilesc relații de comunicare. BPR Ungheni, BPR Fălești reprezintă spații construite pentru viața comunitară, deschisă; spații care sunt accesibile tuturor.
Autodeservirea utilizatorilor deasemeni este un specific nou pentru bibliotecile publice din Republica Moldova. Dedignul intern al bibliotecilor asigură un număr mai mic de bibliotecari implicați la deservire. Utilizatorii sînt încurajați să se deservească singuri în cazul cînd au de făcut funcții simple, indicatoarele în diferite culor ajută la orientarea lor în spațiul fondului de documente.
Importanța imensă acordată miezului interior este un principiu specific clădirilor speciale pentru bibliotecile publice din Moldova. Holurile și spațiile pentru împrumut, sunt spațiile realitățile acestor clădiri. Zona de lectură din spațiul pentru servicii cu publicul se interpătrunde cu zona utilitară din spațiul pentru circulație sau acces, asigurând astfel, accesibilitatea care este prima caracteristică a spațiului din zona utilitară necesară zonelor din spațiul pentru servicii cu publicul. Lățimea căilor de acces și de circulație în BPR Ungheni este de 1,20 m, conform prescripțiilor organelor de specialitate abilitate, distanța între rafturile din zona publicului 1,30 m., căile de circulație cu lățimea de 1,2 m., distanța liberă între rafturi 1,3 – 1,4 m., dar întotdeauna fixă în zona de acces a publicului.
Arhitectura bibliotecilor publice a permis amplasarea spațiilor de lectură pe cea mai multă suprafață. Fondul de documente situat în aceste spații este cu acces liber în BPR Leova, BPR Dondușeni, BPR Briceni etc. Aparatul Informativ Bibliografic: cataloagele și fișierele deasemeni sînt dispuse utilizatorilor in spațiul cu acces liber.
Spațiul pentru expoziții, noutăți editoriale și serviciul de referința sînt parte componentă a spațiului de lectură. Biblioteca publicile publice îinclud spații pentru adulți, copii și tineri. Gama de serviciile oferite și spațiile diponibile pentru fiecare serviciu depind de dimensiunile bibliotecii. Se ține cont de elementele arhitecturale necesare. Spațiile interne ale bibliotecilor și părțile componente ale colecțiilor sînt identificate
locuri pentru adulți, copii și tineri
Imaginea 2.2.1. Zonă de lectură din spațiul pentru servicii cu publicul și zona utilitară din spațiul pentru circulație sau acces (de la stânga la dreapta 1. împrumut; 2. sală de lectură 3. împrumut pentru copii; 4. hol, wc, garderobă )
Necesarul de suprafață pentru un loc simplu de lectură sau lucru este de 2,5 m², iar pentru calculator sau loc individual de lucru ≥ 4,0 m².
Este oportună amplasarea zonei de lectură în locuri cu iluminare naturală. Iluminarea în zona utilizatorilor: în general cca 250 până la 300 lx, pentru locurile de lectură și de lucru, cataloagele cu fișe, informații ghișeul de împrumut cca 500 lx.
Bibliotecile pot concura cu librăriile și computerele personale cu condiția ca ele să fie moderne și să asigure un confort adecvat lecturii și studiului, sugerăm doua idei originale pentru zonele de lectură, care vor fi atractive pentru cititori.
Imaginea 2.2.3 Stelaj – loc de lectură. Imaginea 2.2.4. Loc pentru lectură.
Temperatura în zona utilizatorilor: 20 ș C ± 2 ș C, umiditatea relativa a aerului ~ 50± 5 %, împrospătarea aerului ( fluxul de aer exterior ) 20 m³ / h per persoană; valorile reale se poziționează temporar peste sau sub valorile de mai sus în funcție de condițiile meteorologice. Fondul de documente este centrat în spațiul pentru servicii cu publicul, și geamurile sânt asigurate cu jaluzele, pentru a evita lumina directă a soarelui, radiațiile ultraviolete și termice, fiind distructive pentru hârtie și legătura cărților. BPR Ungheni se limitează la introducerea sistemelor de climatizare, datorită consumului mare de energie și implicit a costurilor mari de exploatare. În cazul clădirii BPR Ungheni cu adâncime mică se practică o ventilație naturală prin deschiderea ferestrelor.
Clădirea BPR Ungheni este împărțită corespunzător necesităților de funcționare, respectându-se repartizarea spațiului după destinație, astfel se asigură funcționalitate spațiului.
Practica bibliotecară prevede asigurarea securității în zona utilizatorilor prin măsuri cuprinzătoare de protecție împotriva incendiilor, conform prevederilor și ordinelor legale de supraveghere a construcțiilor. Protecția împotriva efracției prin senzori de mișcare și de limitare a zonelor cu geamuri, protecția împotriva prin sisteme antifurt; securizare a spațiului; și securizarea mecanică a ușilor de evacuare prevăzute cu semnal acustic sau optic.
Tabela 2.2.3. Repartizarea spațiilor în cadrul BPR Ungheni
Datorită faptului ca biblioteca este un spațiu special construit pentru bibliotecă publică, flexibilitatea redistribuirii spațiilor a fost posibilă cu un impact benefic asupra serviciilor noi de bibliotecă și anume: accesul la Internet, organizarea acțiunilor de informare și instruire, etc
Diagrama 2.2.1. Disponibilitatea spațiului după destinație
în BPR Ungheni.
Toate acestea luate împreună influențează modul în care sunt concepute construcțiile pentru biblioteci sau sunt modificate cele existente. Încăperile trebuie să fie individualizate fie prin culori, prin dimensiuni, prin materiale folosite pentru pardoseli și pereți, prin mobilier, prin sistemul de iluminat, încălzire, liniște, siguranță , confort, dotări speciale pentru persoanele cu handicap, indiferent, dacă este vorba de un spațiu special sau un spațiu adaptat. Bibliotecile care dispun de spațiu pot să deschidă o cafenea, pe durata orelor de program sau cu anumite ocazii speciale. Aceste servici pot fi contractate cu un agent comercial autorizat.
Bibliotecile publice și inclusiv BPR Ungheni, nu este o excepție și se numără printre locurile cele mai atractive pentru mulți cetățeni. De aceea dotarea și modernizarea activității acestor centre culturale devine una din prioritățile autorităților publice locale. În acest sens este indicată monitorizarea și evaluarea periodică la capitolul utilizarea cât mai eficientă a acestora prin oferirea a cât mai multor servicii pentru a menține atractivitatea. Luând drept exemplu activitatea BRU, am efectuat un studiu de caz prin indicatori elaborați ținând cont de specificul activității bibliotecii respective, dar care ar putea fi utilizați așa cum am menționat mai sus periodic de toate bibliotecile. Prezentăm câteva idei ce ar sugera elemente atractive pentru vizitatori, propunem variante de rafturi pentru cărți care pot fi amplasate atât în spațiul public cât și în spațiul de acces:
Studiu de caz: Eficiența utilizării spațiului Bibliotecii Publice Raionale „Dimitrie Cantemir”Ungheni
Studiul de caz a fost elaborat cu consultanța experților în domeniul: economie Eudochia Viziru, economist, șefa Direcției Economie și Reforme a Consiliul Raional Ungheni, arhitectură Victoria Cazacu, arhitect, expert Direcția Arhitectură Ungheni. Tipul indicatorilor pentru studiu de caz au fost selectați de experți și prezentați de Serviciul Asisteța Profesională a bibliotecii.
Pentru a analiza situația, s-a luat anul 20016 în comparație cu anul 2017. Este perioada pe parcursul căreia BPR „Dimitrie Cantemir” și-a diversificat serviciile oferite, și-a îmbunătățit baza tehnico-materială prin intermediul diferitor proiecte, și-a diversificat activitățile culturale și științifice și-a dezvoltat resursele info documentare.
Biblioteca publică dispune de o clădire specială cu o suprafață totală de 1305 m ²
Tabela 2.2.4. Dinamica privind utilizarea spațiului BRU,
Beneficiari / spațiu, m ²
Comparând utilizarea spațiului BRU prin indicatorul beneficiari / spațiu, m ² , în anul 2009 cu anul 2000, constatăm o îmbunătățire a utilizării spațiului bibliotecii publice prin creșterea numărului de beneficiari pe 1 m ² cu o medie de 23 la sută.
În această perioadă au crescut și mai mult numărul de vizite cu 17848, ceea ce constată o creștere a încrederii cititorilor față de bibliotecă.
Tabela 2.2.5. Dinamica privind utilizarea spațiului BRU, vizită /spațiu
Este foarte îmbucurătoare această creștere a încrederii cititorilor față de bibliotecă cu o medie de 41 la sută pe parcursul a nouă ani.
Pentru o analiză deplină a situației este important să constatăm și câți vizitatori frecventează biblioteca publică într-o oră, deși este o cifră foarte generală. Deoarece în orele de după masă și zilele de odihnă numărul vizitatorilor este de 2-3 ori mai mare decât media stabilită -16,8 -22 vizite / oră
Prin acest indicator privind numărul de vizite într-o oră putem stabili posibilitatea maximă de acordare a serviciilor de bibliotecă într-o perioadă pic de prezență a cititorilor în bibliotecă, care a fost constatată in anul 2015 și a constituit 45 vizite / oră.
Tabela 2.2.6. Dinamica privind numărul de vizite într-o oră,vizite / oră.
Prin această creștere a numărului vizitatorilor într-o oră în anul 2015 cu o medie de 31 la sută față de anul 2017 constatăm o utilizare mai eficientă nu doar a spațiului dar și a programului bibliotecii, ceea ce este foarte important în reglementarea atribuțiilor pentru angajați.
Trebuie să menționăm că cheltuielile alocate din bugetul raional pentru întreținerea activității bibliotecii publice nici pe departe nu acoperă necesarul de cheltuieli. În special foarte acută este necesitatea înnoirii fondului de carte, abonarea la publicațiile periodice, dotarea bibliotecii cu tehnologii informaționale.
Tabela 2.2.7. Dinamica privind executarea cheltuielilor racordate la spațiul bibliotecii, lei /m ²
Creșterea de 83 la sută a alocărilor pentru funcționarea bibliotecii în perioada a nouă ani a avut loc în special urmarea creșterii prețurilor, dar oarecum avem o creștere.
Tabela 2.2.8. Dinamica privind cheltuielile pentru fiecare beneficiar și /vizită, lei
Odată cu creșterea numărul de vizite și utilizatori a crescut și finanțarea alocate pentru funcționare bibliotecii și respectiv cheltuieli per utilizator și per vizită. Aceasta se explică în mare parte prin introducerea unor servicii noi: Internet, baza de date, cluburi de discuții și de interese, Centru comunitar de instruire și informare; Colțișor American; cinema. Introducerea unor servicii de calitate precum și diversificarea activităților cultural și științifice organizate în cadrul bibliotecii au favorizat creșterea numărului de vizite cu 17 240, de la 42 150 în 2009 la 59392 în 2016.
Creșterea numărului de vizite pe fonul descreșterii volumului de publicații tradiționale de la 146523 exemplare în anul 2011 la 69456 exemplare în anul 2017, se explică prin creșterea importanței bibliotecii de spațiu fizic, unde utilizatorul vine nu numai pentru a împrumuta în sala de lectură resursele din dotarea bibliotecii, dar și pentru a accesa Internetu, a participa la activitățile culturale și științifice organizate de bibliotecă, a comunica cu alți utilizatori etc.
De menționat faptul că tendința de creștere vizitelor fizice este caracteristica principală a bibliotecilor din mai multe țări și în special din țari nordice.
Conform tabelelor 2.2.2 și 2.2.3 în anii de referință a crescut considerabil densitatea spațiului, lucru care demonstrează necesitatea extinderii se recomandă extindere prin mansardate. Principiul, lui Baun, bibliotecă extensibilă este organizarea spațiilor care să permită extinderea ulterioară care să nu perturbeze funcționarea bibliotecii.
Bibliotecile publice din RM traversează o perioadă interesantă plină de tentații informaționale și tehnologii însă totodată bibliotecile se dovedesc a fi, așa cum le descria Ion Stoica, intr-una din scrierile sale, „locașuri ale conștiinței planetare, un prezent neliniștit de așteptare și înfiorat de nădejde, ele sunt mai mult decât oceanele de amintiri, mai mult decât toate furtunile de sentimente… ele condensează identitatea umanității, reflectă sensul lumii, sunt paveze mari împotriva singurătății și neliniștii”. Fragile dar statornice, bibliotecile sunt expresia îngemănării fericite intre putere și mister, mărturia cea mai adevărată a devenirii și duc către mâine pe veșnicul ieri.
concluzii
Alături de resurse și personal clădirile reprezintă un pilon foarte important pentru vitalitate instituției bibliotecare. Studierea literaturii de specialitate dar și a situației concrete denotă faptul că arhitectura bibliotecilor din republica Moldova și impactul ei asupra dezvoltării serviciilor bibliotecare este un domeniu foarte puțin explorat. Bibliografia națională a domeniului se rezumă la articolul Arhitectura bibliotecilor: abordarea problemei, semnat de conf. univ. dr. Natalia Goian și publicat în revista Biblio Polis, alte publicații doar semnalează problema. Teza „Arhitectura bibliotecilor din Republica Moldova” este doar un prim pas spre certările viitoare privind arhitectura bibliotecilor din Republica Moldova.
Seriozitatea problemei se amplifică și prin faptul că acest aspect al activității bibliotecare nu a constituit obiect de studiu în învățământul universitar. Pentru bibliotecarii formați în spiritul biblioteconomiei tradiționale, dar și pentru cei formați în baza biblioteconomiei moderne, deosebit de importante sunt, mai ales aspectele ce țin de gestionarea strategică și exploatarea eficientă a spațiilor existente.
Ca spații publice, arhitectura bibliotecile trebuie să acorde o atenție deosebită asigurării securității și siguranței în biblioteci – alt aspect asupra căruia ar trebui de insistat atît în instruirea formală cît și în sistemul de formare continuă.
Atât bibliotecile care se află în clădiri tip cît și cele amplasate în spații adaptate nu au prevăzut asigurarea accesului fizic al persoanelor dezavantajate – alt aspect care trebuie studiat și cît mai repede posibil remediat.
Extinderea Intrenetului și modernizare și comunicare v-a dicta bibliotecii publice noi priorități de activitate, iar schimbările de realitățile erei digitale nu pot avea loc fără restructurarea spațiilor existente și edificarea unor clădiri noi.
Edificiile bibliotecilor publice din RM pot aduce o contribuție semnificativă la revitalizarea localității. Prezentul studiu a demonstrat că amplasarea rațională a bibliotecilor în cadrul comunității, prestanța arhitecturală externă și internă conferă atractivitate și funcționalitate spațială, denotă respectarea principiului de accesibilitate a spațiului determină eficința și eficacitatea activității.
Analiza materialelor inedite și a materialelor arhitecturale, ne-a permis să evidențiem cele mai importante trăsături ale conceptului de bibliotecă prin prisma teoriei arhitecturale, inclusiv a expresiilor spațiale arhitecturale caracteristice bibliotecilor.
Studierea literaturii și surselor documentare cu tangență la subiectul investigației propuse, impune următoarele concluzii:
Conceptul de bibliotecă din punct de vedere spațial este în continuă dezvoltare, semnalând în diverse perioade caracteristici și trăsături distinctive.
Conceptul de bibliotecă se extinde, desemnând un loc, spațiu separat. Așa cum pentru prima dată în antichitate fusese spațiul bibliotecii din Alexandria, sensurile diverse ale conceptului nu se exclud unul pe celălalt, ci au o anumită complementaritate, ele radiind spre ideea de unitate. Cea mai apropiată exprimare a conceptului de biblioteca din punct de vedere spațial poate fi redat prin termenii din domeniul arhitecturii. Fiind un suport al conținutului spațial arhitectura poate fi privită ca un limbaj, desigur nu este un simplu act de comunicare și nici un simplu act estetic, asemenea celorlalte arte, ci are în sine un scop transmis printr-un limbaj propriu. Pentru a citi o clădire trebuie să înțelegi componentele ei de bază. Aspectele cheie care alcătuiesc gramatica limbajului arhitectural sunt: stilul istoric, tipurile de clădiri și materialele de construcție toate acestea influențează în mare masură aspectele unei clădiri.
Pe parcursul evoluției sale arhitectura de bibliotecă a remarcat două expresii specifice;
Analizând conceptul bibliotecii din punct de vedere spațial vom înțelege că arhitectura prin scopul ei conduce la două expresii:
expresie a existenței umane, în sens generic, care este strâns legată de realitatea concretă a lucrurilor, de condițiile care o structurează (perspectiva fenomenologica, pentru biblioteci dezvoltarea tehnologiilor informaționale);
expresie a societății, a sistemului său de valori și reprezentări (perspectiva istorică, stil, aspecte arhitecturale).
Abordarea contemporană a conceptului de bibliotecă din punct de vedere arhitectural reflectă idealul estetic al beneficiarului.
Ipostaza arhitecturii ca artă include dimensiunea estetică a conceptului de bibliotecă. Din punct de vedere spațial, conceptul de bibliotecă nu poate fi perceput cu adevărat decât dacă este urmărit într-o perspectivă socio-culturală, ca o componentă inalienabilă a istoriei omenirii înseși, aflată în legătură permanentă cu istoria ideilor din fiecare epocă.
Triada scriere – carte – bibliotecă în noul concept de Bibliotecă 2.0 începe cu utilizator – scriere – carte – bibliotecă pentru ca „omul este măsura tuturor lucrurilor”. Utilizatorii sunt cei care trebuie să participe și la elaborarea unui proiect de construcție sau modernizare a bibliotecii, creând un mediu spațial, arhitectura bibliotecii va reflecta idealul estetic al beneficiarului.
Construcțiile de bibliotecă îmbină câteva caracterisctici: flexibilitate, accesibilitate, extindere, varietate, funcționalitate.
În conformitate cu formulările lui Harry Faulk-Brown o bibliotecă trebuie să fie: flexibilă, accesibilă, extensibilă, variată, bine organizată, confortabilă, în armonie cu mediul înconjurător, sigură și economică. Corelarea echilibrată dintre toate aceste principii va crea o bibliotecă funcțională. DEX-ul lămurește cuvântul funcțională – care îndeplinește condițiile de a fi folosită, utilă, folositoare.
Alvar Aalto a construit nu doar cea mai originală clădire pentru biblioteca publică prin Biblioteca la Viipuri, a creat un nou tip de biblioteci publice, care pot fi numite umaniste. Funcționalitatea bibliotecii Aalto se manifestă prin faptul alocă un minim de spațiu fondului de documente închise pentru public. Aproape tot fondul este supus accesului liber, iar principalul galeriei de artă asigură clădirii maximum de funcționalitate. Fiecare biblioteca construită de Aalto compozițional se deschide spre soare, ca o floare, asamblarea elementelor spațiale ale construcțiilor sânt direcționate spre soare, astfel edificiile sânt pline de lumină.
Contribuțiile lui Alvar Aalto în știința construcției de biblioteci au devenit etalon pentru comunitatea internațională bibliotecară și tradiție pentru Finlanda de a se menține lider mondial în arhitectură de bibliotecă.
Managementul construcșiilor de biblioteci recunoaște două modele: individuale și tip.
Cunoscutul arhitect Morris P. consideră că managementul proiectelor de construcție folosește modelul ciclului de viață, propunând următoarele etape: definirea; proiectarea; contractarea; aprovizionarea și construcția; dotarea, întreținerea și reparația. La fel autorul consideră că bibliotecile pot urma două tipuri de proiecte: individuale și tip.
a)Proiecte individuale: Majoritatea proiectelor de bibliotecă din secolul XX reprezintă momente din evoluția arhitecturii care dau senzația în mod concertat de căutare spirituală, încearcă să se materializeze în granițele artei, culturii și comenzii sociale. sânt un fel de „Mare Proiect” care încearcă a se naște neatingându-și niciodată amploarea premeditată, dar lasă în urmă adevărate opere. Arhitectura modernă prezintă, indiferent de orientare sau curent, câteva elemente consistente care trec cu mult tradiția:
b)Proiecte tip. Autorul Zimenenko A.R. apreciază proiectele tip pentru biblioteci pentru raționalul economic, dar le recomandă să se realizeze doar în localități care au specific comun ținând cont de condițiile climaterice, cultură și nivelul economic. Multiplicarea unui proiect pe un areal mare nu va corespunde realității, anturajului, condițiilor urbanistice, culturii multor beneficiari. Un alt impediment pentru bibliotecile tip ar fi lipsa materialelor de construcție prevăzute în locul stabilit pentru realizarea proiectului tip și atunci garantat nu se vor respecta normativele tehnice ale acestui proiect. Construcția bibliotecilor tip s-a efectuat în baza unui și aceluiași proiect bazat pe normativele categoriilor de biblioteci, această categorisire s-a făcut după numărul de exemplare.
6. Din punct de vedere arhitectural spațiilor bibliotecilor publice din Republica Moldova se împart în două categorii:
Spațiu special construit pentru bibliotecă:
– construcție integrală construită după un proiect tip (Ex. BPR Ungheni; BPR Leova; BPR Donduseni; BPR Briceni);
– construcție integrală construită după un proiect individual ( Ex. BPR Fălești, BPR Telenești; BPO Sîngereni);
– alte construcții care au proiectat bibliotecă inclusă ( ex. BPR Cahul etc.)
Spațiu adaptate, care si-au schimbat destinația pentru biblioteci:
– construcție integrală adaptată pentru bibliotecă (ex. BPR Călăraș; BPR Nisporeni; BM Bălți; BPR Hîncești; BPR Criulni etc.)
– spații adaptate din cadrul altor edificii ( ex. BPR Rîșvani, BPR florești, BPR Glodeni etc.).
8. Republica Moldova necesită stringent de o politică la nivel de stat pentru arhitectura de bibliotecă.
Bibliotecile din Republica Moldova au nevoie de politici, programe care ar revitaliza arhitectura bibliotecilor. Acest aspect trebuie prevăzut în strategiile de dezvoltare pe termen lung. Lipsa standardelor naționale poate fi acoperită de preluarea și adaptarea standardelor internaționale.
Biblioteca trebuie sa fie atractivă ca să poată asigura egalitatea accesului la lectură și la resursele info documentare pentru a permite independența intelectuală a fiecărui individ și pentru a contribui la progresul și incluziunea socială. În lumea bibliotecară schimbarea este un factor care modifică totul, începând de la concepția despre rolul informației, ideea despre utilizator, tipurile de servicii, ambianța, arhitectura și organizarea spațiilor.
9. Comunitatea bibliotecară necesită programe de instruire continuă în domeniul arhitecturii și designului de bibliotecă.
Absența subiectului arhitecturii de bibliotecă din agenda programelor de instruire continuă atât la nivel statal, cât și profesional semnifică stringentă necesitate de instruirea și informarea a bibliotecarilor despre arhitectura bibliotecilor și în special, despre principiile specifice edificiilor biblioteci publice. Inițierea unei comisii de profil în cadrul ABRM care va oferi competențele necesare privind gestionarea edificiului, va acumula datele pentru baza de date Arhitectura de bibliotecă, vă recomanda și va adopta standarde pentru arhitectura de bibliotecă.
12. Analiza sistematică a necesităților utilizatorilor de bibliotecă reprezintă un avantaj pentru îmbunătățirea arhitecturii bibliotecilor.
Conceptul de Bibliotecă 2.0 începe cu utilizator – scriere – carte – bibliotecă pentru că „omul este măsura tuturor lucrurilor”. Utilizatorii sunt cei care trebuie să participe și la elaborarea proiectelor de edificiilor noi sau modernizarea spațiilor existente, creând un mediu spațial adecvat, astfel încât arhitectura bibliotecii va reflecta idealul estetic al utilizatorului.
13. Bibliotecile din Republica Moldova construite în a doua jumătate a secolului XX reprezintă stilul modernist atât prin exterior cât și interiorul clădirilor. Trăsătura principală caracteristică acestui stil este funcționalitatea.
Construcțiile din anumite perioade reflectă tendințele timpului respectiv.
Biblioteca trebuie să dețină spații adecvate pentru a implementa întreaga gamă de servicii în corespondență cu planul strategic al bibliotecii și standardele sau îndrumările la nivel local, regional sau național. Arhitectura trebuie să se țină cont de particularitățile specifice ale stilului clădirii, iar clima, condițiile naturale, materialele de construcție locale imprimă specificul, coloritul local devenind originală.
14. În cazul clădirilor adaptate pentru biblioteci publice nu există unitatea între conținut și formă.
Clădirea unei biblioteci publice raionale înseamnă un ansamblu de îmbunătățiri potrivite, de proporții corecte și materiale adecvate. Mărimea suprafeței depinde de necesitățile unice ale comunității, de funcțiile bibliotecii, de volumul resurselor disponibile, de mărimea colecțiilor și proximitatea altor biblioteci. Conținutul este fondul de documente și totalitatea serviciilor oferite, forma este reprezentată de spațiul bibliotecii. Particularitățile arhitecturale ale bibliotecii se îmbină în mod organic cu cele artistice. Dimensiunile, repartizarea ritmică a elementelor, folosirea culorilor și facturilor materialelor de construcție și de finisare dau expresivitate edificiului.
15. Valorificarea eficientă a spațiilor bibliotecilor publice din Republica Moldova.
Bibliotecile cu deficit de spațiu necesită obținerea unor spații suplimentare pentru dezvoltarea serviciilor de bibliotecă. O soluție ar putea fi mansardare a acoperișului clădirilor. În acest fel vor fi obține spatii suplimentare necesare pentru realizarea sălii pentru festivități și cinema, spațiu pentru joacă, debarale, vestiar pentru personal, odăi pentru oaspeți etc. Sala festiva poate fi utilizată și ca sală pentru expoziții, sală de meditații și lecturi în grup în perioada când nu sânt festivități.
În cazul biblioteci publice cu excedent de spațiu este necesar reevaluarea spațiului bibliotecii în conformitate cu numărul de exemplare, numărul de locuitori, sericii etc. Excedentul de spațiu poate fi folosit pentru diversificarea serviciilor sau poate fi acordat contra plată. Proiectele bibliotecilor tip au fost importate și de cele mai multe ori nu corespund particularităților locale. Bibliotecile nu dispun de pachetul de documente care reglementează condițiile tehnico-economice, situație care creează o multitudine de probleme. Cheltuieli pentru reparații și întreținere depășesc cu mult cheltuieli pentru achiziții și pentru personal.
BIBLIOGRAFIE
AMLINSKI, Lev. Planificarea bibliotecilor in spașiul infodocumentar [online]. 1999 [citat 23.03.2018]. Disponibil pe Internet: <http://www.b-i-t-online.de/archiv/1999 02/fachbeit/amlinski/artikel.htm>
ANDRIESCU, Ioan. Origini spirituale în arhitectura modernă . București, Paideia, 2000, 268 p.; p-52 ISBN 973-8064-24-4
AROT, D. Construcția de biblioteci. În: Buletin al bibliotecilor din Franța. 2007, nr. 1, p. 5-10
BASILION, Richard. Înțelepciunea dobândită prin experiență: la un an de la inaugurare. O bibliotecă nouă. În: Biblioteconomia: culegere de traduceri prelucrate. – 2002 .- Nr.4 .- P. 5 – 8.
Biblioteca secolului XXI: Managementul construcțiilor de biblioteci/ Jeannete Woodward; trad. Victoria Dumitrescu: consult. speciali; dr. Emil Barbu Popescu, arhitect, dr. Hermina G.B.Anghelescu. Cluj-Napoca. Ed.Grinta, 2005.
BRĂILEANU, Eduard Claudiu. Elemente de metodologie privind construcția proiectelor culturale în biblioteci (I). În: Biblioteca, 2004, nr.8, p. 241-243.
Brisan, Elena. Amenajarea unei biblioteci publice, în noile tendințe tehnologice// Revista industriei de construcții din Romania. Publicat: Vin, 20/01/2006
BALAŠOVA E.V.; TIŠENKO M.N.; VANEEV A.N. Bibliotečnyi dizain: Učebnoe posobie. M., Gardoriki, 2004.
BONDER, Elena. Bibliotecile au fost întotdeauna structuri tehnologice. Interviu cu Ion Stoica. În: Observator Cultural. 2009, nr. 495, 8 octombrie.
Biblioteca publică. Linii directoare IFLA/UNESCO pentru dezvoltare. Ch: Epigraf, 2007, p. 45-47
BLACK, A. Clădiri, cărți și de inginerie socială: rolurile trecute și actuale ale clădirilor bibliotecilor publice anticipate din Marea Britanie. Aldershot: Ashgate, 2009, 486 p.
CAROL DAVIDSON GRAGOE. Ghid de arhitectură. București, Litera Internațional, 2008.
CIORAN, Marcel. Atributele fundamentale ale bibliotecii moderne (II). În: Biblioteca. 2006, nr.2, p.48-49.
CRAIA, Sultana. Între biblioteca muzeu și biblioteca vie. În: Biblioteca. – 2007. – Nr. 10.-P. 288
Crearea paradisului public: construcția bibliotecilor publice în sec. 21. Leidschendam: Biblion, 2008. 158 p.
FLOREA, V. Arta românească, vol.II. București: Meridiane, 2002. 324 p.
GABEL, Gernot. Un nou domiciliu pentru cea mai mare bibliotecă parlamentară din Europa; trad. de Gheorghe Soare. În: Biblioteconomie: culegere de traduceri prelucrate. 2005, nr.4, p.40-41.
GASΚŪÉĽ, Zoie. Prostranstvo dlâ knigi: Rukovodstvo dlâ vseh, kto stroit, oboruduet i obnovlâet biblioteki. M.: Rudomino, 1995, 303 str.
GOLOGAN, Larisa. Bibliotecile Publice din Republica Moldova: Situații statistice. Ch., BNRM, 2006, 34
GOIAN, Natalia; BERNIC, Victoria. Elemente arhitecturale privind funcționalitatea și accesibilitatea bibliotecilor publice din Republica Moldova. În: Bibliopolis. 2011, nr.1, p.11-21.
HARRIGTON, Derw. Șase tendințe în proiectarea construcțiilor de bibliotecă. În: Biblioteconomie: culegere de traduceri prelucrate. 2004, nr.1, p.54-59.
HILLERIN, Codruța. Știința construcției de biblioteci: rigori de arhitectură și rogori ale activității de bibliotecă. În: Revista Bibliotecii Naționale a României, An VII, nr. 1, 2009, p.38-41.
JOHNSON, J.; CYPRIAN, L. Proiectarea spațiului de învățare: principii de învățare și design outline [online]. 2010 [citat 15.05.2011]. Disponibil pe Internet: <http://www.translate.google.com/translate?hl=ro&langpair=en|ro&u=http://net.educause.edu/ir/library/pdf/erm0540.pdf>
KENDALL, F. Wiggin. Ghid al planificării spațiului Library space planning guide [online]. Hartford, 2011 [citat 12.03.2018]. Disponibil pe Internet: <http://www.webjunction.org/c/document_library/get_file?folderId=3112586&name=DLFE-31990001.pdf
KULIKOVSKI, Lidia. Cartea – modul nostru de a dăinui: Contribuții la dezvoltarea domeniului biblioteconomic: interviuri, management, instruire, biblioteci-bibliotecari, asociația, miscelaneu / Lidia Kulikovski; bibl. Mun. „B.P. Hasedeu” . – Ch. : Reclama, 2006. – 268 p. ISBN 9
LATIMER, K.; NIEGAARD, H. Ghidul IFLA privind construcția de biblioteci : evoluții și reflecții. Munich: K.G. Sour, 2007. 261 p.
Lamis A.P. Planning the Modern Public Library Building. Connecticut: Libraries Unlimited, 2003, 296p.
Biblioteca ca spațiu: restructurare [online]. Washington, 2005 [citat 18.01.2018]. Disponibil pe Internet: <http://www.clir.org/pubs/reports/pub129/pub129.pdf > .
LUSHINGTON, N. Design de biblioteci pentru useri: un ghid al sec. 21, 2002. 247 p.
Limbaj arhitectural. Note de curs (2008 2009 ⁄ Departamentul de istorie, istoria arhitecturii si conservarea patrimoniului – In: HYPERLINK http⁄⁄ www.scribit.com/"
Micu, Dan. Compozitia Spațiului. Pag. 125 [Accesat 13.02. 2018, 00 :15]. Disponibil : http://www.scribd.com/doc/80341187/Dan-Micu-Compozitia-Spatiului
Edificii de bibliotecă. În: Biblioteca Publică: Linii directoare IFLA/UNESCO pentru dezvoltare. ABRM. Ch., Epigraf SRL, 2007, p. 20.
Marele dicționar ortografic al limbii române/ București – Chișinău: Litera – Internațional, 2007 ISBN 978-973-675-413-5
MIRIBEL, Marielle. Reflecții asupra spațiului destinat bibliotecii [online]. Canada: Quebec, 2008, din 10-14 august 2008 [citat 14.01.2014]. Disponibil pe Internet: <http://www.ifla.org/IV/ifla74/index.htm
HARRIGTON, Derw. Șase tendințe în proiectarea construcțiilor de bibliotecă. În: Biblioteconomie: culegere de traduceri prelucrate. 2004, nr.1, p.54-59.
37.NOUL DICȚIONAR UNIVERSAL AL LIMBII ROMÂNE , ediția a doua / tranșa a treia / Ioan Oprea, Carmen-Gabiela Panfil , Rodica Radu, Victoria Zăstroi. – București – Chișinău: Litera – Internațional, 2007(10) ISBN 973-675-307-7; ISBN (13) 978-973-675-307-7
38. PATKAU, John. Clădirile bibliotecilor și echipament[online]. Canada, 2008, din 12 august 2008 [citat 15.01.2011]. Disponibil pe Internet: <http://www.ifla.org/IV/ifla74/Programme2008.htm>
39. REDING, Vivane. Rolul bibliotecilor în societatea informațională În: BilioPolis: Revistă de biblioteconomie și științe ale informării / Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu.- 2006.- vol.17, Nr.1 .- P. 28
40. Rachel Cooper and Mike Press. Rolul designului și designerilor în secolul 21. Experiența în design. Ashgate Publishing, 2003, 198 p. [13]
41. Spații de amplasare. În: Rigorile internaționale actuale ale organizării și funcționării bibliotecilor publice (Expozeu și comentarii asupra Ghidului IFLA-UNESCO). Bibl. Naț. A Rep. Moldova. Ch., BNRM. 2007, p. 89-97.STOICA, Ion. Sensul schimbarii. In: Biblioteca. 2006, nr.8-9, p.236-238.
42. Sovety bibliotekarâm pristupaûŝim k proektirovaniū bibliotečnyh zdanij. Obzor zarubežnogo opyta. In: Naučnye i tehničeskie biblioteki. 2005, nr.4, p.79-91.
43. STOICA, Ion. Criza in structurile infodocumentre. Sensuri și semnificații contemporane. Constanța, EX Ponto, 2001, 221p.
44. STOLAROV, Uirie. Arhitector – soûznik ili vrag bibliotekarâ? MTB kak bazovyi èlement. În: Bibl. delo. 2007, nr.1, p. 6-9.
STOLEAROV, Iurii. Arhitectorul – aliatul sau inamicul bibliotecarului? În: Bibliotechnoe delo. 2007, nr.1, p. 6-9 [citat 24.03.2011]. Disponibil pe Internet: < http://www.dlib.eastview.com/browse/doc/11537463>
TRUDI BELLARDO, Hahn; HEATHER LEA, Jackson. Biblioteca – un loc sacru [online]. Canada: Quebec, 2008, din 10-14 august 2008 [citat 14.01.2011]. Disponibil pe Internet: <http://www.ifla.org/IV/ifla74/index.htm>
VEREEM, F.D. Public library buildimgs: The future =Cladirile bibliotecilor publice: viitor. În: American libraryes. 2005, nr.4, vol 36., p. 67.
VOLODIN, Boris. Čelovečnye biblioteki Alvara Aalto. În: Peterburgscaâ bibliotečnaâ šcola.1998, nr.320.
12 tendințe majore în designul de bilioteci[online]. 2010 [citat 18.03.2011]. Disponibil pe Internet: <http://www.bdcHYPERLINK "http://www.bdcnetwork.com/article/440251-12_Major_Trends_in_Library_Design-full.php"nHYPERLINK "http://www.bdcnetwork.com/article/440251-12_Major_Trends_in_Library_Design-full.php"etwork.com/article/440251-12_Major_Trends_in_Library_Design-full.php>
ZBÂRCIOG, Valeriu; ZBÂRCIOG, Vitalie. Dezvoltarea societății umane în trepte. În: Economica. 2008, nr.2 (62), p.5-10.
Anexa 1
CHESTIONAR
Stimați colegi, vă rog să completați acest chestionar care are scopul de a elabora o cercetare despre aspectele arhitecturale ale bibliotecilor publice raionale din Republica Moldova, stimulând interesul bibliotecarilor, autorităților, utilizatorilor, și nu numai, de a cunoaștere particularitățile funcționale ale arhitecturii bibliotecii publice în contextul unor servicii complexe.
I Accesibilitatea
II Funcționalitatea
III Spații proiectate
IV Aspectul arhitectural (accesibilitatea)
V Flexibilitatea (adaptări pentru schimbări organizatorice)
Destinație – intrebuințatra spațiului pentru anumite scopuri
Anexa2
Tabelul 2.1.1.
Rezultatele studiului de caz
Anexa 3
Biblioteca Universitatii de Arta din Tokio, Japonia.
Biblioteca Congresului din Washington DC, SUA
Biblioteca Națională din Belarus
Biblioteca Centrală din Kansas, Missouri
Biblioteca Națională din Priștina, Kosovo
Biblioteca Academiei de Științe din Rusia
Biblioteca de stat a orașului Stuttgart, Germania
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: MANAGEMENTUL CONSTRUCTIEI DE BIBLIOTECI TEZĂ DE LICENȚĂ Specialitatea –0322.1 Biblioteconomie, asistență informațională și arhivistică Șef… [311077] (ID: 311077)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.