Kelemen Kinga 2018 (autosaved) [311052]

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:

Lect. univ. dr. ec. [anonimizat]: [anonimizat]2018-

COMUNICAREA DE MARKETING ȘI PUBLICITATE ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

STUDIU DE CAZ

DIRECȚIA DE DEZVOLTARE ȘI IMPLEMENTARE PROIECTE BIHOR

Coordonator științific:

Lect. univ. dr. ec. DAVID Katalin Gabriela

Absolvent: [anonimizat]2018-

Cuprins

LISTA FIGURILOR

LISTA TABELELOR

LISTA IMAGINILOR

INTRODUCERE

Lucrarea de licență cu titlul „Organizarea structurală și analiza activității în cadrul Primăriei Șinteu” este o [anonimizat], prezentând instituația Primăriei Comunei Șinteu din punct de vedere organizatoric și o analiză a [anonimizat] a marketingului și publicității instituționale.

[anonimizat], fiind interesată ca viitor specialist în domeniul marketingului să elaborez un studiu de cercetare privind analiza organizării structurale și activității acesteia.

[anonimizat], pentru care a [anonimizat], supraviețuirea și dezvoltarea sa în același timp.

[anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat], care vizează promovarea de imagine a Primăriei Comunei Șinteu. [anonimizat], [anonimizat], bazat pe o [anonimizat], dovedește necesitatea de a [anonimizat], [anonimizat], integritatea și moralitatea etc.

[anonimizat], [anonimizat], prin exemplificarea bunelor practici în exercitarea activităților.

[anonimizat] o [anonimizat], care a devenit o permanentă preocupare a [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat] și activitatea de comunicare de marketing în administrația publică. În cadrul studiului de caz, am prezentat Primăria Comunei Șintei, organizarea structurală a acesteia și am efectuat o analiză a activității la modul general și comunicarea de marketing specific administrației publice locale.

Cu recunoștință corpului academic al Universității de Vest ,,Vasile Goldiș” din Arad, Facultatea de Științe Economice, Informatică și Inginerie și coordonatorului științific, Lect. univ. dr. ec. David Katalin Gabriela.

Absolvent:

KELEMEN Z. Kinga

CAPITOLUL I

ROLUL ȘI IMPORTANȚA MARKETINGULUI ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

1.1. CONCEPTUL DE MARKETING ÎN ADMINSTRAȚIA PUBLICĂ

Marketingul în administrația publică, conform specialiștilor în domeniu Dr. Philip Kotler, specialist în marketing de renume mondial și Nancy Lee, consultant în marketing social, demonstrează că ,,marketingul în sectorul în public înseamnă mult mai mult decât comunicarea în sine și că el se bazează pe o concepție care-l are în centru pe cetățean.ˮ (Kotler, Ph., Lee, N,2008).

În literatura de specialitate, marketingul în administrația publică este definit ca ,,ansamblu al proceselor și relațiilor de marketing, bine determinate, existente între componente ale sistemului administrativ, prin care, în regim de putere publică, se aduc la îndeplinire legile și/sau se planifică, se organizează, se coordonează, se gestionează și se controlează activitățile implicate în realizarea serviciilor care satisfac interesul public.” (Florescu ș.a., 2003).

Marketingul în administratia publică ,,vizează concepte, principii, metode și tehnici pentru înțelegerea și perfecționarea activităților de marketing și de execuție din instituțiile administrației publice (primării, consilii locale, prefecturi, consilii județene, ministere, agenții guvernamentale, instituții aflate în subordinea guvernului, presedinție etc.) și a comportamentului de marketing al funcționarilor publici, permanenți și/sau aleși din sectorul public.” (Nedelea, A., 2006)

Adaptarea admiistrației publice la mediul de marketing și influențarea lui activă presupune elaborarea unei politici de marketing propriu de către autoritatea publică în exerciție.

1.2. PRINCIPIILE MARKETINGULUI ÎN ADMINSITRAȚIA PUBLICĂ

Activitatea de marketing în cadrul admistrației publice este fundamentată pe următoarele două mari principii:

principiul orientării – în mod special către cetățean și comunitatea locală;

principiul flexibilității.

Fig.nr.2.1. Principiile fundamentale a marketingului în administrația publică

Sursă: autor

Principiul orientării derivă din faptul că administrația publică se află în serviciul cetățeanului iar misiunea instituțiilor administrației publice este de deservire a lui prin toate resursele și metodele sistemului.

Principiul flexibilității constă în necesitatea adaptării instituțiilor publice la mediul în care își desfășoară activitatea și în acest sens aparatul administrativ să fie pregătit în orice moment pentru a face față circumstanțelor aflate în continuă transformare, vizând astfel adaptarea rapidă a administrației publice la mutațiile permanente din viața socială.

1.3. POLITICA DE MARKETING ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

Orientările de marketing în administrația publică au ca obiectiv fundamental cercetarea cerințelor cetățenilor – clienți în vederea alinierii ofertei de servicii publice ca volum, structură, nivel calitativ) – la exigențele manifestate pe piață, având ca finalitate satisfacerea intereselor generale ale cetățenilor – clienți (Petrescu și Muscalu 2003).

În acest sens, într-o abordare largă, marketingul administrației publice se preocupă de studierea și modelarea atitudinilor, în vederea formulării obiectivelor programelor de marketing în administrația publică.

Desfășurarea unei activități eficiente de cercetare de marketing asupra mediului administrației publice poate conduce la minimizarea riscului pe care îl implică orice inițiativă de înnoire și reformă a administrației publice.

În centrul obiectivului de marketing în admnistrația publică este cetățeanul, care îl constituie orientarea instituției publice către cetățeni. Administrația locală, prin natura sa, trebuie să fie apropiată cetățeanului și care își bazează legitimitatea pe opțiunea electorală a acestuia, va asigura o firească legătură de parteneriat între ofertanții de servicii publice și utilizatorii lor.

Politica de marketing a unei instituții publice este realizată prin formularea unui set de:

obiective strategice – vizate;

strategii corespunzătoare – prevăzute;

instrumente de promovare – adecvate.

Fig. nr.1.2. Componentele politicii de marketing în administrația publică

Sursa: autor

Elaborarea unei politicii de marketing în adminsitrația publică este determinată de:

necesitatea adaptării instituției publice la mediul de marketing;

influențarea lui activă în concordanță cu cerințele mediului în care activează.

Fig.nr.1.3. Condițiile elaborării politicii de marketing în administrația publică

Sursă: autor

La elaborarea politicii de marketing în cadrul instuțiilor publice, toate componentele acesteia sunt specifice pieței serviciilor administrative. În acest sens o politică de marketing eficient presupune alegerea judicioasă a strategiilor și fundamentarea corectă a mixului de marketing.

1.4. MIXUL DE MARKETING ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

Stabilirea și implementarea unei strategii de marketing este un proces dificil în cadrul unei instituții publice și este realizată printr-un complex de acțiuni practice, care reflectă viziunea instituției de administrație publică în vederea realizării prin modalități concrete atingerea obiectivelor stabilite, concentrate într-un mix de marketing.

Mixul de marketing reprezintă ,,combinația instrumentelor politicii de marketing aplicată la un moment dat de către o organizațieˮ. Mixul de marketing, după Kotler, Ph., este format din:

Produs;

Preț;

Plasament;

Promovare.

Fig.nr.1.4. Componentele mixului de marketing în sectorul public

Sursa: adaptare autor după Kotler, Ph., Lee, N., (2008)

Produsul, conform literaturii de specialitate, ca și concept, în cazul marketingului serviciilor, este înlocuit cu termenul de serviciu de bază (generic) în vederea evidențierii faptului că este vorba de un mix de marketing adaptat terțiarului, în cazul serviciilor administrației, serviciile oferite în cadrul instituțiilor administrației publice și particularităților acestora, care țin de specificul acestui sector. (VA. Munteanu, 2006).

Prețul, în adminstrația publică, prezintă numeroase particularități în domeniul serviciilor publice, unele servicii fiind prezente, altele gratuite. Ca o particularitate a prețului în administrația publică, putem menționa următoarele, chiar dacă cetățeanul beneficiar nu plătește un preț anume (o sumă de bani) în vederea beneficierii de anumite servicii publice, cetățeanul suportă totuși anumite costuri: deplasarea la instituția administrativă, așteptarea, interacțiunea cu prestatorul, toate acestea reprezentând eforturi din partea consumatorului serviciului (V.A. Muntean, 2003).

Politica de preț în sectorul public este stabilită în funcție de obiectivele următoare:

maximizarea utilizării capacităților;

atragerea unui număr cât mai mare de cetățeni etc.

Ca și celelalte variabile ale mixului de marketing și prețul este puternic influențat de caracteristicile serviciilor administrative, iar datorită intangibilității serviciilor publice, adesea cetățeanul nu înțelege pentru ce se plătește prețul cerut.

Chiar dacă, de multe ori, servciul în adminstrația publică nu se poate descrie cu parametrii riguroși și se spune că în domeniul prestărilor de servicii prețul este un factor intransparent, între conținut și prețul serviciului există o corelație destul de slabă.

Prețul constituie criteriul principal de structurare a serviciilor publice și de alocare a fondurilor instituției publice deoarece reprezentă un parametru determinant al poziționării, al imaginii produsului public pe piață (V.A. Munteanu, 2006).

În Uniunea Europeană, taxele și tarifele încasate ca rezultat al furnizării unor servicii publice de interes local sunt împărțite în următoarele categorii:

taxele și tarifele pentru servicii administrative (de exemplu: eliberarea de certificate, permise, autorizații);

taxe și tarife pentru efectuarea unor servicii de gospodărie comunală;

taxe și tarife încasate pentru acordarea drepturilor de participare la diverse manifestări cultural sportive asigurate de administrația publica locală, bilete, utilizare baze portive etc.;

taxe și tarife pentru diverse alte servicii de administrație publică locală.

Tariferea, ca și componentă a politicii de preț, în cadrul instituțiilor administrației publice este realizată pe baza unor strategii orientate către costuri și cerere, în concordanță cu acest principu, strategia are menirea de a selecta și de a asigura optimizarea costurilor și a utilității produsului public. Utilitatea servciului public este perceput în mod diferit de cetățenii-consumatori, unii evaluând ca tarife și prețuri scăzute și alții ridicate, sau cu caracteristici diferite așteptate de la produsul public respectiv. În România, în concordanță cu reglementările Uniunii Europene, tarifarea serviciilor publice se poate efectua în două moduri diferite (M. Costea, 2000):

tarifarea reală care presupune proporționalitatea directă între sumele plătite cu cantitatea de servicii primite – ex.: consumul de apă măsurat cu un contor personal, plata pentru colectarea deșeurilor menajere pe baza volumului sau greutății lor; acest tip de facturare este foarte apreciat, deoarece este o metodă apropiată de regula fixării prețului de piață; avantajele tarifării reale sunt: eficacitatea superioară în comparație cu serviciile finanțate prin impozite, datorită faptului că în acest caz beneficiarii vor consuma doar cantități de servicii strâns legate de necesități; echitate, care rezultă din echitatea consumul și păstrarea unui echilibru între consumatorii mici și mari.

tarifarea forfetară – se caracterizează prin calculul prețului serviciului public în funcție de anumite formule și care nu corespunde costului real; ex.: facturarea paușală a consumului de apă sau colectarea deșeurilor menajere în funcție de suprafața locuită și/sau de numărul de persoane; caracteristicile acestui tip de facturare sunt: inferioritatea facturii reale, dacă eficacitatea și echitate sunt scăzute; este mai scazută, deoarece consumul suplimentar sau risipa nu se reflectă în costuri. Ca urmare, de cele mai multe ori, prețul încasat este inferior celui real.

Ca o cuncluzie finală, putem spune că în administrația publică, calcularea prețului și tarifelor ridică multe probleme, ceea ce face dificilă stabilirea prețurilor corecte. Legislația în vigoare privind politica de tarifare a serviciilor publice de urbanism este fundamentată pe baza prevederilor Legii nr. 50/1991 (modificată și completată) și împreună cu hotărârile consiliilor locale stabilesc prețul. Prețul pentru serviciile de gospodărie comunală, pe lângă Legea nr.50/1991, mai au în vedere și reglementarile juridice în vigoare împreună cu hotărârile consiliilor locale, bazate pe o antecalculație de cheltuieli și, în această situație, tarifele se stabilesc sub forma unor taxe diferite de la o localitate la alta (V.A. Munteanu, 2006).

Plasamentul se referă la politica de distribuție, care, în domeniul servciilor publice, are caracteristici cu totul diferite decât în activitatea economică. În cadrul delimitării politicii de distribuție în administrația publică, trebuie să se țină seama de fluxurile pe care le generează:

fluxul produsului public;

fluxul negocierilor (tranzacțiilor);

fluxul informațional;

fluxul promoțional.

Plasamentul în sectorul public, prin politica de distribuție, prezintă particularități, datorită intangibilității și inseparabilității serviciilor publice, distribuitorii de produse publice, în majoritatea cazurilor, sunt chiar prestatorii de servicii publice. Această situație impune în cadrul elaborării strategiilor de distribuție caracter de marketing direct, care va ține seama de tipul serviciilor prestate, de tipul circuitului și de structura cererii. Locul reprezintă mediul în care este prestat și plasat serviciul și unde instituția publică și cetățeanul interacționează între ei.

Plasamentul în administrația publică este organizat și monitorizat direct de autoritățile executive și întregul proces de distribuție în administrația publică se desfășoară în conformitate cu reglementările juridice în vigoare (V.A. Munteanu, 2006).

Promovarea, ca și celelate variabile a mixului de marketing, are, de asemenea, o serie de particularități în domeniul sectorului public. În cadrul sectorului public și al administrației publice, este un fenomen normal ca publicul și cetățeanul să aibă cunoștință de activitatea desfășurată de către instituțiile statului sau aleșilor locali după caz, motiv pentru care promovarea să fie o acțiune cu caracter informațional, de informare corectă a publicului larg, având drept obiectiv și scop final crearea unei imagini instituționale pozitive.

Ca rezultat al îmbinării și dozării acestor variabile ale mixului de marketing, oferă posibilitatea cunoașterii reacției publicului vizat și a variantelor de răspuns a instituțiilor publice în concrodanță cu cerințele și exigențele mediului. Mixul de marketing în adminstrația publică nu este un mix stabil deoarece variabilele sale și proporțiile în care acestea se combină, se află în permanentă schimbare și se constituie, în orice moment, ca rezultanta ultimelor acțiuni, sau a acțiunii unor factori de o complexitate și eterogenitate extremă, atât de natură endogenă, cât și exogenă. (Stanciu, 2002)

Mixul de marketing în administrație publică, inclusiv în cazul unei oferte de servicii administrative, în mod obligtoriu include cei „4 P” tradiționali, dar punând un accent pe latura umană a acestora, datorită faptului că autoritățile publice sunt mult mai implicate în relația cu cetațenii față de organizațiile economice, completate de elementele specifice marketingului serviciilor: oameni, proces, suport fizic.

Astfel, putem afirma că celor patru variabile clasice ale mixului de marketing, în adminstrația publică se mai adaugă, menționate de către specialistul în domeniu Adrian Payne, următoarele elemente: personalul, procesele, serviciile complementare.

Fig.nr. 1.5. Mixul de marketing în administrația publică

Sursa: adaptare autor

Personalul, ca o variabilă propusă în majoritatea lucrărilor de specialitate în domeniul servciilor și, în mod special, în domeniul servciilor publice, scoate în evidență importanța marketingului intern și marketingului interactiv în domeniul serviciilor administrative. Astfel nicio categorie de personal, chiar dacă nu este implicată integral în contactul direct cu cetățenii, nu trebuie exclusă din mixul de marketing în administrația publică.

Parteneriatele – în viziunea altor specialiști în domeniu este recomandată încheierea unui parteneriat și includerea acestuia în mixul de marketing. Parteneriatul vizează faptul asocierii instituților publice cu alte organizații din comunitate în vederea de a fi mai eficiente, chiar dacă nu au obiective similare prin identificarea unor modalități de colaborare în vederea atingerii obiectivelor strategice vizate în cadrul strategiei de marketing. Tactica are în vedere faptul că, mediul în care își desfășoară activitatea instituția publică trebuie să o susțină pe termen lung. În acest sens este nevoie de schimbare politică și de susținere suplimentară efectivă, mai ales prin programele media. Politicile de marketing în administrația publică, mai exact diplomația politică, sunt necesare pentru obținerea sprijinului organizațiilor comunității în vederea accesului la publicul-țintă.

Procesele reprezintă o variabilă a mixului de marketing, care au un impact major asupra percepției produslui public în viziunea cetățeanului, compus din diverse proceduri, sarcini, programe, mecanisme, activități și ritm, prin care produslul public este realizat și pus la dispoziția cetățenilor.

Serviciile complementare vin în susținerea și complementarea variabilelor mixului promoțional și contribuie la percepția mai pozitivă a produsului public oferit, jucând un rol important în realizarea acestuia.

Mixul de marketing, ca și concept cu o poziție centrală în teoria și practica marketingului, s-a impus ca instrument fundamental în concretizarea strategiilor de marketing ale organizațiilor, inclusiv în domeniul sectorului public. Mixul de marketing, la modul generic, asigură combinarea resurselor în proporții diferite, ca produs, preț, distribuție și promovare. Și în administrația publică, el reprezintă totalitatea variabilelor pe care o instituție le poate utiliza în vederea influențării pozitive a cetățenilor.

CAPITOLUL II

COMUNICAREA DE MARKETING ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

2.1. COMUNICAREA ÎN ADMINSTRAȚIA PUBLICĂ

Comunicarea însoțește activitatea instituțiilor publice, contribuind la realizarea în bune condiții a acesteia. Ea răspunde, totodată, nevoii organizațiilor din sectorul public de a-și afirma rolul specific, aducând la cunoștința cetățenilor obligațiile de asumat și prerogativele de care dispun și formarea, creșeterea și extinderea imaginii globale ( David, G. 2018).

Comunicarea în administrația publică se încadrează în comunicarea instituțională și reprezintă ,,transmiterea, schimbul și împărtășirea informațiilor de utilitate publică, cât și menținerea liantului social.ˮ (V. A. Munteanu, 2006).

Comunicarea în admnisitrația publică poate fi:

internă – în cadrul instituției publice;

externă – care de obicei vizează imaginea instituției publice și contribuie la notorietatea și imaginea organizației în societate, îndeplinind totodată, funcția de promovare a instituției publice a statului și a unităților administrativ-teritoriale.

Comunicarea instituțională este o comunicare organizațională, prin care instituția din administrația publică urmărește să-și întărească imaginea, să suscite în jurul ei un climat de încredere și simpatie din partea cetățenilor.

Comunicarea în administrația publică este un proces comunicațional bilateral care presupune transmiterea:

informațiilor, ordinelor și sfaturilor la un centru de decizie;

deciziilor luate de la acest centru în alte părți ale instituției.

Fig.nr.2.1.Procesul comunicațional bilateral în administrația publică

Sursă: adaptare autor

Procesul comunicațional este un proces care se desfășoara în sus, în jos și lateral în cadrul instituției, după caz.

Canalele de comunicare utilizate în instituțiile publice pot fi:

formale – se transmit fluxurile informaționale oficiale;

informale – neoficiale și au un caracter personal sau general.

Fig.nr.2.2. Canalele comunicării de marketing în administrația publică

Sursă: adaptare autor

Comunicarea în administrația publică este o comunicare extraorganizațională prin care instituția din administrația publică urmărește întărire imaginii instituționale, determinând în jurul ei un climat de încredere și simpatie din partea cetățenilor.

Tabel nr. 2.1.

Obiectivele și țintele comunicării instituționale

Sursa: V.A. Munteanu – Marketing public, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2006, p. 241

Comunicarea instituțională în cadrul administrației publice este realizată, între diferitele niveluri ale administrației publice și același nivel, între administrație și executivul social, între administrație și autoritatea politică și în mediul social.

Un alt tip de comunicare importantă în administrația publică este comunicarea cu rol de promovare cu scopul de a crea, de a întării și a susține imaginea instituției și aparatului administrativ.

2.2. COMUNICAREA DE MARKETING ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

Comunicarea în viziunea marketingului poate fi definită, conform opiniei lui Papuc, M. ,,procesul prin care o persoană sau un grup de persoane transmite idei, gânduri, sentimente, opinii unei alte persoane sau grup de persoane, îm așa fel încât să se poată obține un răspuns.” (Papuc, M., 2004).

Comunicarea reprezintă ,,procesul de transmitere a informațiilor între două sau mai multe persoane, unele cu rol de emițător, altele cu rol de receptor, sub forma mesajelor (sunete, litere, cifre, cuvinte, semne scrise, gesturi etc.), prin intermediul unor canale specifice.” (Popescu, I. C., 2003).

Comunicarea de marketing reprezintă ,,un program dirijat, ce include metode și tehnici de comunicare, realizat cu scopul de a prezenta compania/instituția și produsele/servicile sale consumatorilor potențiali, de a comunica atributele importante ale produselor/serviciilor, de a facilita vânzarea acestora sau de promova o imagine și de a contribui astfel la maximizarea eforturilor pe termen lung.ˮ (Coman, C., 2001).

Comunicarea de marketing în administrația publică impune funcționarilor un nou mod de conduită care presupune:

receptivitate – față de cerințele cetățenilor;

capacitate înaltă de adaptare – la evoluția cerințelor și exigențelor societății;

transparență;

disponibilitate pentru reducerea birocrației;

flexibilitate – în mecanismul de funcționare a instituțiilor publice;

viziune unitară – asupra activităților desfășurate;

eficiență maximă – ca rezultat al orientării efective a activităților către nevoile reale ale cetățenilor.

Fig.nr. 2.3. Elementele conduitei comunicării de marketing în administrația publică

Sursă: adaptare autor

Comunicarea de marketing în administrația publică vizează:

concepte;

principii;

metode și tehnici – pentru înțelegerea și perfecționarea activităților de marketing și de execuție din instituțiile administrației publice (primării, consilii locale, prefecturi, consilii județene, ministere, agenții guvernamentale, instituții aflate în subordinea guvernului, președinție etc.);

comportamentul de marketing al funcționarilor publici – permanenți și/sau aleși din sectorul public.

Administrația publică modernă presupune o conduită și utilizarea unei comunicări de marketing în relația funcționarilor publici și ceățean, care se reflectă concret în imaginea publică a instituției.

2.2.1. Etapele de realizare ale comunicării de marketing

Un program complet de comunicare de marketing, indiferent de sfera lui de acțiune, cuprinde parcurgerea următoarelor etape (Papuc, M, 2004):

identificarea auditoriului;

stabilirea obiectivelor comunicării de marketing;

conceperea mesajului;

alegerea canalelor de comunicare;

organizarea și conducerea procesului de comunicare de marketing.

Fig. nr.2.4. Etapele de realizare ale comunicării de marketing

Sursa: adaptare autor

Identificarea auditoriului presupune stabilirea clară a auditoriului, respectiv cui se adresează comunicarea de marketing, adică care este piața sau publicul țintă, factori de decizie sau factori de influențare. Auditoriul poate fi constituit din indivizi, grupuri sau publicul în totalitatea sa, respectiv toți oamenii care sunt expuși comunicării de marketing. O latură esențială a analizei auditoriului constă în evaluarea imaginii pe care și-a creat-o până în prezent publicul țintă cu privire la întreprindere sau organizație, la produsele și/sau serviciile oferite de către aceasta, indiferent de natura lor. Imaginea publică este un complex de concepții, idei și impresii pe care o persoană le asociază unui anumit produs, întreprindere sau organizație.

Stabilirea obiectivelor comunicării de marketing vizează stabilirea clară în ceea ce privește rezultatele vizate și așteptate în urma comunicării de marketing, care poate consta în răspunsul direct sau indirect pe care și-l dorește din partea auditoriului.

Alegerea canalelor de comunicare presupune alegera mijloacelor de comunicare în vederea transmiterii mesajului, care pot fi personale sau nepersonale. Canalele de comunicare personale ca publicitatea directă, personală este eficientă când publicul vizat este restrâns și specializat, nevoia de informare este intensă, iar contactele personale sunt preferabile altor mijloace de comunicare. Canalele de comunicare nepersonale sunt potrivite atunci când este vizat un public larg și relativ omogen, deoarece ele nu se pretează la diversificare și acestea sunt: publicitatea prin mass-media și publicitatea la locul desfășurării activității.

2.3. COMUNICAREA CU ROL DE PROMOVARE ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

Comunicarea cu rol de promovare reprezintă, în realitate, o formă de comunicare mai aparte în cadrul administrației publice, pentru că, deși literatura de specialitate definește și o consideră fără formă de comunicarea externă, ea totuși se desfășoară unilateral, dinspre instituția publică către mediul exterior al acesteia.

Comunicarea promoțională în cadrul admnistrației publice, oferă informații despre serviciile pe care le oferă, construiește și susține imaginea de ansamblu sau a instituției, sau face cunoscută și promovează valorile acesteia.

Formele principale prin care se concretizează comunicarea promoțională sunt:

publicitatea – prin mass-media sau prin propriile materiale publicitare;

sponsorizările – finanțarea activităților culturale, sportive etc.;

mecenatul – constă într-un ajutor financiar sau logistic acordat artiștilor, organizațiilor umanitare sau non-profit;

media – articole de presă – care prezintă organizația în publicații de specialitate;

manifestări promoționale – organizarea sau participare – la diverse evenimente, forumuri și organizarea de zile ale porților deschise;

acțiuni de consiliere, ajutorare și susținere a altor instituții, similare – care în mod real nu sunt concurențiale prin detașarea temporară de personal.

Fig.nr.2.5. Formele comunicării de promovare în administrația publică

Sursa: autor

Putem constata că, în cadrul administrației publice, există o multitudine de forme de comunicare promoțională, dar fiecare are ca obectiv principal formarea, extinderea și promovare a imaginii, valorilor sau serviciilor specifice instituției publice.

Cea mai eficientă și cea mai ieftină formă de promovare este însă, funcționarul public, care are posibilitatea de a reliefa cu caracter permanent a aspectelor pozitive ale instituției și aparatului administrativ, din care face parte, odată cu tuturor contactele cu mediul extern, indiferent de natura lor profesională sau personală. În acest sens fiecare funcționar public își poate asuma cu caracter permanent rolul de comunicator extern, astfel imaginea lui proprie și mesajul pe care îl transmite trebuie să fie mereu concentrat pe seriozitatea, eficiența și calitatea de care dă dovadă instituția pe care o reprezintă.

Activitatea de marketing, din care face parte și comunicarea de promovare, are în vedere conceperea și implementarea planurilor de comunicare publică, care vizează schimbul de informații de utilitate publică și menținerea coeziunii sociale și autoritatea publică urmărește, prin această formă de comunicare, realizarea și susținerea a unei relație de proximitate cu cetățeanul și cu mediul social în care activează.

2.4. COMUNICAREA CU CETĂȚEANUL – INSTRUMENTDE MARKETING FUNDAMENTAL ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

În administrația publică, procesul comunicării în cadrul relației funcționar publiccetățeni, constituie substanță a activității de administrație publică.

Elementele comunicării, respectiv funcționarul public în calitate de emițător și cetățeanul – în caliate de receptor și mesajul transmis, au ca obiective clare informarea, convingerea, îndrumarea și captarea interesului, prin transmiterea unui mesaj eficient.

Comunicarea cu cetățenii în cadrul administrației publice se realizează prin

informări;

expuneri;

dezbateri;

sesiuni de comunicări;

activități cu caracter culturaleducativ;

publicații proprii (reviste, foi volante etc.);

afișiere;

transmiteri – prin forme scrise sau orale de informații diverse spre și dinspre structurile de conducere și de specialitate ale instituțiilor de administrație publică.

Fig.nr.2.6.Tipologia comunicării cu cetățeanul în administrația publică

Sursa: autor

Liderii din administrația și funcționarii publici, în facilitarea comunicării bilaterale cu cetățenii, au diverse sarcini de urmărit:

diagnosticarea problemelor;

culegerea, verificarea și diseminarea informațiilor;

transmiterea rezultatelor evaluării informațiilor;

rezolvarea conflictelor.

Căile de comunicare activă în vederea realizării acestor sarcini, pot fi următoarele:

ascultarea activă;

stimularea autoanalizării problemelor;

controlul tonului vocii;

cultivarea înțelegerii și toleranței;

detensionarea atmosferei.

Este foarte important și joacă un rol definitoriu, felul în care un funcționar public scrie și comunică cu cetățenii. Modul de exprimare, atitudinea, timbrul vocii, alegerea cuvintelor și tonul comunicării, pot consolida sau distruge cariera.

Odată cu dezvoltarea și progresului tehnologic ,, imaginea și vocea funcționarului public sau reprezentantului administrației publice ” (primar, viceprimar, consilier) este extrem de improtantă deoarece trebuie să poată convinge, să calmeze, să laude și să încurajeze după caz.

2.5. PUBLICITATEA – INSTRUMENT DE PROMOVARE ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

2.5.1. Publicitatea – delimitări conceptuale

Etimologic, cuvântul publicitate provine din limba latină, de la verbul publico-are, care înseamă a aduce la cunoștința publicului și de la substantivul publicatio care înseamnă adresare către public.

Dicționarul Dex online definește publicitatea ca ,,faptul de a face cunoscut un lucru publicului; difuzarea de informații în public; caracterul a ceea ce este public” (http://dexonline.ro/definitie/publicitate).

Asociația Americană de Marketing (AMA) a definit publicitatea ca fiind ,,orice formă de prezentare sau de promovare impersonală a unor idei, bunuri (tangibile n.a.) sau servicii de către un promotor identificat” (Comitetul de definiții AMA, 1963).

În literatura de specialitate din România se apreciază că publicitatea reprezintă “un ansamblu de acțiuni care au drept scop prezentarea indirectă (nepersonală) – orală sau vizuală – a unui mesaj în legătură cu un produs, serviciu sau firmă de către orice susținător (plătitor) identificat” (Popescu, I.C.; Șerbănică, D.; Balaure, V., 1994).

Conform definiției ,,publicitatea se ocupă cu promovarea bunurilor, serviciilor, companiilor și ideilor, de cele mai multe ori prin mesaje plătite. Scopul direct al acestor mesaje este stimularea dorințelor clienților potențiali și formarea asociațiilor pozitive în legătură cu produsul sau compania promovată, scop care este atins prin folosința metodelor de manipulare psihologică mai mult sau mai puțin subtile” (http://ro.wikipedia.org/wiki/Publicitate/http://ro.wikipedia.org/wiki/Publicitate).

Fără să beneficieze de o definiție exhaustivă, care să reunească toate laturile funcției, importanței și locului său în activitatea întreprinderii (în politica de piață a acesteia) se poate totuși aprecia că, în esență, ,,publicitatea cuprinde toate acțiunile care au drept scop prezentarea indirectă (nepersonală) – orală sau vizuală – a unui mesaj în legătură cu un produs, sarcina, marcă, sau firmă de către orice susținător (plătitor identificat) (Jouve, M., 2005).

Cu alte cuvinte, prin acțiunile publicitare, întreprinderea /instituția urmărește să asigure o cuprinzătoare informare a publicului în legătură cu activitatea, cu produsele și serviciile sale, cu mărcile sub care acestea sunt prezente pe piață, să-l convingă și să-l determine în efectuarea actului de cumpărare.

2.5.2. Rolul și importanța publicității în administrația publică

Pentru ca demersul publicitar să aibă finalitatea dorită, în proiectarea conținutului și alegerea formelor și mijloacelor utilizate, întreprinderea/instituția trebuie să aibă în vedere câteva caracteristici ale publicului în calitate de receptor de informații publicitare:

dorința de a fi tratat ca un partener activ și exigent – în dialogul publicitar;

disponibilități diferențiate de reacție față de fenomenul publicitar;

capacitate de a-și exprima propriile idei și exigențe – față de mesajul publicitar.

Având un asemenea rol și desfășurându-l în condițiile unui mediu extern tot mai dinamic, ea servește întreprinderii ca:

instrument strategic;

mijloc tactic.

Fig. nr. 2.7. Rolul publicității

Sursa: autor

Ca instrument strategic, practica demonstrează că, de regulă, comunicația publicitară constituie una din mijloacele de transformare, pe termen lung, a atitudinii publicului țintă.

Ca mijloc tactic, formele de materializare a publicității sunt numeroase și cuprind un întreg ansamblu de mijloace și tehnici diferite, al căror scop final îl constituie realizarea unei comunicații publicitare eficiente în cadrul mediului economico-social, în vederea modificării atitudini și comportamentul publicului țintă. Raportată la publicul țintă, publicitatea va trebui folosită diferențiat, adecvându-și conținutul, mijloacele și formele de desfășurare potrivit cerințelor și specificul acestora.

2.5.3. Principiile publicității

În procesul complex al inițierii unei acțiuni publicitare, decidenții trebuie să aibă în vedere și să respecte trei mari principii care asigură reușita publicității (Balaure, V., 1995).

principiul selecției argumentelor;

principiul convergenței mijloacelor;

principiul uniformității comunicării.

Fig. nr. 2.8. Principiile publicității

Sursa: autor

Principiul selecției argumentelor, conform căruia efectul unei acțiuni de publicitate este condiționat de alegerea acelei caracteristici a produsului sau serviciului care se estimează a fi cea mai frapantă, cea mai convingătoare, cea mai ușor de reținut și, în același timp, susceptibilă de a declanșa atracția pubicului țintă.

Principiul convergenței mijloacelor, conform căruia se asigură punerea optimă în valoare a mesajului, astfel încât realizarea obiectivelor să fie pe deplin posibilă și pe baza acestui principiu se realizează o bună punere în valoare a argumentului publicitar selectat în prealabil.

Principiul uniformității comunicării, conform căruia se aplică nediferențiat mesajul, indiferent de caracteristicile publicului țintă, prin evidențierea și prin aplicarea criteriilor mesajului publicitar.

2.5.4. Obiectivele publicității

Un obiectiv de publicitate poate fi definit ca ,,o sarcină specifică de comunicare ce urmează să fie îndeplinită vizavi de un anumit public țintă într-o anumită perioadă de timp” (http://publicitate-evenimente.ro/publicitate/).

Acestea se pot clasifica în obiective de:

informare;

reamintire;

convingere.

Fig. nr. 2.9. Obiectivele principale ale publicității

Sursa: autor

Obiectivele publicității vizează, pe termen lung, modificări de comportament la nivelul diferitelor categorii de consumatori sau public, ca și menționarea fidelității acestora față de oferta întreprinderii sau mesajului publicitar în cazul instituțiilor.

2.5.5. Elaborarea mesajului publicitar

Elaborarea mesajului publicitar presupune parcurgerea unor etape cum sunt:

generarea mesajului;

transmiterea mesajului pe diverese căi de comunicare;

evaluarea efectului mesajului publicitar.

Fig. nr. 2.10. Principalele etape de elaborare a mesajului publicitar

Sursa: autor

Generarea mesajului publicitar, este realizată în principiu prin luarea deciziei referitoare la tipul mesajului care se doreșete de a fi transmis.

Transmiterea mesajului publicitar are în vedere impactul mesajului, care depinde nu numai de ceea ce se spune, dar și de modul în care se spune, astfel transmiterea mesajului având un caracter decisiv pentru ideea căruia este atașat. Alegerea titlurilor, a modului de prezentare, precum și a altor caracteristici poate modifica impactul mesajului publicitar. Elementele ce țin de forma de prezentare a mesajului publicitar, cum ar fi mărimea, culoarea și ilustrațiile, au o influență majoră asupra impactului mesajului publicitar, cât și asupra costului acesteia.

Unii cercetători (Popa, D., 2005) care au studiat mesajele publictare tipărite au concluzionat că, în acest domeniu, cele mai importante elemente sunt, în ordinea importanței:

imaginea;

titlul;

modul de prezentare.

Fig. nr. 2.11. Elementele definitorii ale mesajului publicitar

Sursa: autor

Mediile majore de transmitere a mesajelor publicitare includ, în ordine: presa, radioul, televiziunea, publicitatea exterioară, cea directă, la care se adaugă cea prin tipărituri (cataloage, pliante, prospecte, broșuri, agende și calendare), utilizate atât pentru bunurile de consum și cele de utilizare industrială, cât și în domeniul prestărilor de servicii (Russel, J. T., Lane, W.R. 2002).

Principalele mijloace publicitare sunt:

Presa;

Radioul;

Televiziunea;

Publicitatea exterioară (afișul);

Publicitatea directă;

Publicitatea prin tipărituri;

Evenimentele, târgurile și expozițiile internaționale;

Publicitatea prin internet.

Fig. nr. 2.12. Mediile majore publicitare

Sursa: autor

Internetul și presa reprezintă în prezent ,,media principală” de transmitere a mesajelor publicitare în domeniul administrație publice.

CAPITOLUL III

ANALIZA ACTIVITĂȚII DE MARKETING ÎN CADRUL DIRECȚIEI DE DEZVOLTARE PROIECTE

3.1. PREZENTAREA GENERALĂ A DIRECȚIEI DE DEZVOLTARE ȘI IMPLEMENTARE PROIECTE –DDIP BIHOR

3.1.1. Cadrul juridic de funcționare al Direcția de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP BIHOR

Direcția de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP  Bihor a fost înființat prin hotărâre a Consiliului Județean Bihor, pe perioadă nedeterminată, funcționând ca o instituție publică de interes județean, cu personalitate juridică proprie, susținută financiar și aflată în subordinea directă a Consiliului Județean Bihor cu sediul social în Oradea, Str. Parcul Traian, Nr. 5.

Img.nr.3.1. Sediul Direcția de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP  Bihor

Sursa:internă

Cadrul legal privind înființarea și funcționarea Direcția de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP  Bihor, este:

Hotărârea nr. 22/10.03.2010 – modificat și aprobat ulterior prin Hotărârea nr.253 din 31 octombrie 2016 de către ConsiliulJudețean Bihor, pe perioadă nedeterminată, în conformitate cu prevederile ( Anexa nr.1.)

Legea Administrației Publice Locale nr. 215/2001;

Legea 350/2005 – privind regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati nonprofit de interes general

Direcția de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP  Bihor, este serviciu public de interes județean, cu personalitate juridică proprie, susținută financiar și aflată în subordinea directă a Consiliului Județean Bihor.

3.1.2. Scopul și menirea Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP Bihor

Scopul și menirea Direcției Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP Bihor este de a contribui prin activități și acțiuni specifice la dezvoltarea economico-socială și protejarea patrimoniului cultural al județului Bihor și a comunităților județului.

Fig.nr.3.1. Scopul și menirea Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP Bihor

Sursa:autor

Realizarea scopului și menirii, presupune fixarea, urmărirea și realizarea unor obiective în cadrul activitățolor specific a Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP Bihor

3.1.3. Obiectivele Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP Bihor

Obiectivele Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP Bihor sunt formate din:

inițierea de programe, proiecte si activități – care vizează și asigură soluționarea unor probleme economico-sociale de interes județean, local, micro-regional, respectiv regional, al colectivităților din aria administrativă a județului Bihor;

derularea de programe de finanțare nerambursabilă în condițiile Legii nr. 350/2005.

identificarea căilor, mijloacelor și resurselor – în vederea realizării programelor și proiectelor de dezvoltare economico-socială a județului și de îmbunătățire a infrastructurii publice și de mediu;

coordonarea și sprijinirea procesului de implementare a programelor și proiectelor – de dezvoltare ale comunităților locale, conform planurilor de dezvoltare elaborate și aprobate;

sprijinirea activității întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinzătorilor individuali – prin oferirea de asistență, consultanță și informații;

stimularea dezvoltării capitalului autohton și atragerea capitalului strain – pe teritoriul județului Bihor;

promovarea imaginii externă a județului Bihor;

promovarea oportunităților de afaceri și cooperare – la nivel județean, național și international;

identificarea unor surse de finanțare interne și externe pentru activitățile susținute;

promovarea, sprijinirea și implementarea acțiunilor și proiectelor de cooperare transfrontalieră – în cadrul Euroregiunii Bihor – Hajdu Bihar precum și a parteneriatelor locale transfrontaliere reprezintă alte priorități asumate de DDIP Bihor;

stimularea creării și implementării mecanismelor parteneriale public – private;

inițierea, sprijinirea și realizarea unei strategii de dezvoltare a turismului în județul Bihor;

realizarea de proiecte pentru administrațiile locale și județene – în vederea obținerii de finanțări nerambursabile din fonduri ale UE, fonduri guvernamentale și alte surse.

elaborarea și coordonarea programelor și proiectelor de protecție, revitalizare și punere în valoare a monumentelor aflate în domeniul public și privat al unităților administrativ-teritoriale din județul Bihor;

stabilirea strategiilor și finanțarea sau cofinanțarea programelor și publicațiilor – pentru animarea culturală și stimularea interesului public față de monumentele istorice;

realizarea materialelor de promovare – privind monumentele, obiectele de artă, ansamblurile și siturile arheologice sau de orice altă natură existente în județul Bihor;

difuzarea informații de interes public privind euroregiunea Bihor – Hajdu-Bihar, prin intermediul site-ului de știr iwww.newsbihor.ro ;

În vederea atingerii și realizării obiectivelor sale, Direcția de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP Bihor, colaborează și cooperează cu autorități ale administrației publice locale, regionale, naționale și transfrontaliere, cu Agenția de Dezvoltare Regională Nord – Vest, instituții și servicii publice, agenți economici, organisme neguvernamentale și persoane juridice și fizice din țară și străinătate interesate în dezvoltarea economico-socială a județului Bihor și cu avizul Consiliului Județean Bihor ori poate înființa asociații în vederea realizării scopului și obiectivelor sale statutare.

Desfășurarea activității Direcția de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP Bihor, conform statutului permite asocierea cu agenți economici, organisme și instituții și devenire ca membru al asociaților sau organizațiilor de profil atât din țară cât și din străinătate în vederea realizării scopului și obiectivelor prevăzute în regulamentul propriu de organizare și funcționare , conform Anexa nr.2.

3.1.4. Structura organizatorică și resursele umane ale Direcția de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP BIHOR

Structura organizatorică  Direcția de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP Bihor, în baza organigramei și a statului de funcții aprobate prin Hotărâre a Consiliului Județean Bihor, este format din birouri și compartimente:

Biroul Agenția Valea Ierului;

Biroul Agenția Țara Beiușului;

Compartimentul Juridic și Relații Publice;

Compartimentul Contabilitate;

Compartiment Evaluare, Selecție și Contractare – proiecte;

Compartiment Monitorizare și Verificare Contracte de Finanțare;

Serviciul Agenție de Știri – Agentia News Bihor –- Dehir.hu.

Conducerea Direcția de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP BIHOR, este realizată de către Colegiul Director, format din președinte și patru membrii numiți și revocați de Consiliul Județean Bihor, care stabilește și aprobă programul annual al acesteia.

Coordonarea activității Direcția de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP BIHOR este realizată de către Director, în concordanță cu relațiile de ierarhie și subordonare conform organigramei de mai jos, aprobat de către Consiliul Județean Bihor:

Img.nr.3.2. Organigrama – Direcția de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP BIHOR

Sursa:internă

Structura organizatorică a Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP BIHOR, este reprezentată de ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice și a relațiilor dintre acestea, orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite în cadrul mandatului de patru ani și cerințelor legale și este formată din:

ansamblul persoanelor;

subdiviziunile organizatorice;

relațiile dintre acestea.

Structura organizatorică a Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP BIHOR, ca orice instituție publică, înglobează două structuri importante:

structura funcțională;

structura operațională.

Structura funcțională prin coordonarea sarcinilor și ierarhizarea persoanelor corespunde structurii verticale a Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP BIHOR și reprezintă sistemul de comandă al instituției și corespunde coordonării pe verticală a sarcinilor, cuprinzând:

compartimentul;

funcția;

postul.

Funcțiile și postul sunt stabilite și aprobate de către Consiliul Județean Bihor, conform Statului de funcții de mai jos:

Img.nr.3.3. Statul de funcții – Direcția de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP BIHOR

Sursa:internă

Derularea activităților în cadrul structurii funcționale a Direcția de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP BIHOR, sunt realizate în concordanță cu tipurile de decizii care sunt luate la diferite niveluri ale piramidei ierarhice, în concordanță cu amploarea deciziei și de orizontul de timp în care vor fi realizate.

Funcția în cadrul Direcția de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP BIHOR este definită ca locul ocupat ierarhic în cadrul unei organizații și în cadrul acesteia sunt cuprinse:

atribuțiile și sarcinile de serviciu;

responsabilitățile specifice funcției;

ierarhia de subordonare.

Postul, ca cea mai simplă divizune organizatorică în cadrul Direcția de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP BIHOR, se poate defini ca fiind totalitatea sarcinilor omogene, desemnate în mod permanent și organizat în concordanță cu particularitatea activității instituției. și elementele definitorii ale postului, descrise în Fișa Postului Anexa nr.3. sunt:

conținutul concret;

volumul sarcinilor;

autoritatea;

responsabilitățile;

legăturile;

comunicarea.

Fișa postului în cadrul Direcția de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP BIHOR, este instrumentul principal în cadrul căruia sunt stabilite activitățile, atribuțiile, sarcinile, competențele și responsabilitățile personalului angajat.

Ca o concluzie finală putem afirma că structura operațională Direcția de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP Bihor este o structură orizontală, corespunzător diviziunii muncii pe orizontală și care înglobează funcțiunile instituției, asigurând organizarea acestora în raport cu obiectul și specificul activității sau obiectivele și scopul instituției în concordanță cu omogenitatea și complexitatea activității în adminstrația publică.

3.1.5. Patrimoniul și resursele Direcția de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP BIHOR

Patrimoniul și resursele din cadrul Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP Bihor sunt constituite din:

mijloace fixe;

obiecte de inventar;

mijloace bănești.

Fig.nr.3.2. Patrimoniul și resursele Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP Bihor

Sursa:autor

Resursele financiare și veniturile Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP Bihor se constituie, în principal, din (http://ddipbihor.ro/):

venituri – realizate din efectuarea de lucrări de specialitate, prestări de servicii și alte activități specifice pentru terțe persoane juridice sau fizice; realizate din participarea Direcției sau a partenerilor acesteia la proiecte finanțate prin programe de finanțări nerambursabile; alte venituri obținute în condiții legale.

transferuri – din bugetul local al Județului Bihor;

donații;

sponsorizări.

Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP Bihor, dispune de un cont bancar individual, gestionarea și evidența privind utilizarea resurselor și veniturilor bănești este asigurat de serviciul contabil, în cadrul evidențelor financiar contabile.

3.2. ANALIZA ACTIVITĂȚII ȘI COMUNICĂRII DE MARKETING ÎN CADRUL DIRECȚIEI DE DEZVOLTARE ȘI IMPLEMENTARE PROIECTE – DDIP BIHOR

Analiza activității Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP Bihor, presupune, analiza a două mari categorii de activități:

Activitatea de dezvoltare, finanțare și implementare de proiecte – conform Regulamentului privind regimul finanțărilor nerambursabile din fondurile Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte (DDIP) alocate pentru activități nonprofit de interes județean în baza Legii nr. 350/2005, Ordin nr. 130/2006

Comunicarea de marketing – conform scopului și obiectivelor vizate, declarate în cadrul Regulamnetului de organizare și Funcționare.

Fig.nr.3.3. Grupa principală de activitatăți derulate în cadrul Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte –DDIP BIHOR

Sursa:autor

Analiza activităților de mai sus, desfășurate în cadrul Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte, presupune efectuarea unor analize sintetice cu instrumente specifice fiecărei activități.

3.2.1. ANALIZA ACTIVITĂȚII DE DEZVOLTARE, FINANȚARE ȘI IMPLEMENTARE PROIECTE

3.2.1.1. Cadrul general și scopul activității de dezvoltare , finanțare și implementare proiecte

Analiza activității de dezvoltare, finanțare și implementare de proiecte, este fundamentat pe analiza Regulamentului de finanțare pe anul 2017, privind regimul finanțărilor nerambursabile din fondurile Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte (DDIP) alocate pentru activități nonprofit de interes județean în baza Legii nr. 350/2005, Ordin nr. 130/2006

Regulamentul are ca scop:

stabilirea principiilor și cadrului general – pentru atribuirea contractelor de finanțare nerambursabilă din fonduri publice;

procedura – de atribuire a finanțărilor;

căile de atac – ale actului sau deciziei autorităților finanțatoare.

Conform Regulamentului, solicitanții trebuie să fie persoane fizice sau persoane juridice fără scop patrimonial – asociații ori fundații constituite conform legii – sau culte religioase recunoscute conform legii.

3.2.1.2.Domeniile de finanțare

Domeniile pentru care se acordă finanțare conform regulamentului sunt:

cultură și tineret – editare carți, monografii, pliante, broșuri, CD – uri etc.

social

sport

reducerea vulnerabilităților la corupție

Fig.nr.3.3. Domeniile de finanțare în cadrul Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP BIHOR

Sursa:autor

Finanțarea domeniilor se acordă în cadrul Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte pentru acoperirea parțială a unui program ori proiect în baza unui contract încheiat între părți.

3.2.1.2. Principii de atribuire a contractelor de finanțare nerambursabilă

Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de finanțare nerambursabilă sunt:

libera concurență – prin asigurarea condițiilor de a deveni, în condițiile legii, beneficiar orice persoană fizică sau juridicî care ăți desfpșoară o activitate non profit;

eficacitatea utilizării fondurilor publice – prin folosirea sistemului concurențial și a criteriilor care să asigure evaluarea proiectelor în vederea atribuirii unei finanțări nerambursabile;

transparența – prin publicitatea tuturor informațiilor privind aplicarea procedurii în vederea selecției și atribuirii contractului de finanțare nerambursabilă;

tratamentul egal – prin aplicarea în mod nediscriminatoriu a criteriilor de selecție și a criteriilor pentru atribuirea contractului de finanțare nerambursabilă, prin asigurarea șanselor egale;

excluderea cumulului – prin excluderea finanțării aceeași activități de interes general, regional sau în decursul unui an;

neretroactivitatea – prin excluderea finanțării a aceeași activitați, a cărei executare a fost deja începută sau finalizată la data încheierii contractului de finanțare;

cofinanțarea – prin obligativitatea unei contribuții minime de 10% privind finanțările nerambursabile trebuie însoțite din partea beneficiarului;

Fig.nr.3.4. Principiile finanțării în cadrul Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP BIHOR

Sursa:autor

Respectarea principiilor de mai sus contribuie la acordarea unor finațări pentru acoperirea parțială a unui program ori proiect în baza unui contract încheiat între Direcția de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP Bihor și beneficiarul eligibil.

3.2.1.3. Criteriile de atribuire a contractelor de finanțare nerambursabilă

Criteriile generale privind atribuirea contractelor de finanțare sunt:

documentație completă depusă – conform art.25 și 26;

relevanța proiectului propus – prin raportare la obiectivele programului și nevoia identificată, la nivel județean;

gradul de implicare și conlucrare dintre aplicant, finanțator;

claritate și realism în alcătuirea planului de acțiune, relevanța și corelarea bugetului cu activitățile propuse;

dimensiunea impactului prevăzut.

Fig.nr.3.5. Criteriile privind atriburii contractelor de finațare

în cadrul Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP BIHOR

Sursa:autor

În urma îndeplinirii criteriilor și acceptării proiectelor acestea vor fi supuse unei evaluări pe baza Grilei de evaluare a cererilor de finanțare, conform imaginii de mai jos:

Img.nr.3.2. Grila de evaluare a cererilor de finanțare:

Sursa: http://ddipbihor.ro/program-de-finantare-2017/

Evaluarea și selecția solicitărilor, pe baza criteriilor de mai sus, se va face de către Comisia de evaluare și selecție stabilită, formată din 5 membri, desemnați prin dispoziția președintelui Consiliului Județean Bihor după cum urmează:

– președintele Consiliului Județean Bihor va desemna 2 membrii (respectiv 2 membri supleanți),

– vicepreședinții Consiliului Județean Bihor vor desemna câte 1 membru (respectiv 1 membru supleant),

– un membru delegat din partea Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte – DDIP Bihor din compartimentul Evaluare, Selectie și Contractare propus de director si validat de colegiul directoral,

– DDIP va asigura secretariatul comisiei.

În vederea evaluării și selectării cererilor de finanțare depuse comisia desemnată se întâlnește în maxim 5 zile calendaristice de la încheierea fiecărei sesiuni de depunere a cererilor de finanțare și își asumă răspunderea privind activitatea de selectare și validare pe baza unui vot deschis în cadrul comisiei.

3.2.1.4. Procedura evaluării și selectării proiectelor

Procedura de evaluare și selectaraea proiecteleor este realizată în cadrul următoarelor etape în cadrul :

Înregistrarea

Analiza;

Evaluarea;

Selectarea;

Validarea

Incheierea contractului de finanțare

Derularea procedurii de finanțare

Raportarea și control

Verificarea conformității Cererii de Finanțare și a anexelor acesteia se realizează pe baza „Grilei de verificare a dosarului de finațare pentru ONG, persoane juridice” sau „Grilei de verificare a dosarului de finațare pentru persoane fizice”.

Controlul conformității constă în verificarea Cererii de finanțare:

–  Dacă este corect completată;

–  Dacă este prezentată atât în format tipărit, cât și în format electronic;

–  Dacă anexele tehnice și administrative cerute sunt prezente în două exemplare: un original și o copie, precum și valabilitatea acestora (dacă este cazul).

Verificarea conformității administrative este asigurată de angajații autorității contractante

Comisia de evaluare și selecție înaintează procesul verbal de stabilire a proiectelor câștigătoare Compartimentului Financiar/Contabil în vederea întocmirii contractelor de finanțare. La sfârșitul fiecărei sesiuni de evaluare, proiectele câștigătoare se vor afișa pe site-ul DDIP: www.ddipbihor.ro

Comisia de evaluare și selecție poate să aprobe doar parțial sumele solicitate în bugetul propus în dosarul de finantare depus de către solicitant. În acest caz, solicitantul este invitat să refacă bugetul (Anexa 3 și bugetul narativ) proiectului, dacă acesta consideră că își va putea realiza activitățile și va putea îndeplini/atinge indicatorii și rezultatele propuse în cererea de finanțare.

Solicitanții vor fi informați în scris cu privire la decizia Autorității Contractante în legătură cu cererea de finanțare depusă.

Beneficiarii dosarelor cererilor de finanțare neconforme sau neeligibile vor fi înștiințați, în scris, asupra motivelor de respingere.

Solicitanti au dreptul de a depune contestație în ceea ce privește decizia comisiei de evaluare si selectie referitor la dosarul de finațare depus și evaluat. Eventualele contestații pot fi depuse la sediul autorității contractante în termen de 5 zile calendaristice de la primirea înștiințării solicitantului despre decizia comisiei.

3.2.2. ANALIZA COMUNICĂRII DE MARKETING DIN CADRUL DIRECȚIEI DE DEZVOLTARE ȘI IMPLEMENTARE PROIECTE – DDIP BIHOR

Comunicarea și relațiile publice în cadrul Primăriei Comunei Șinteu sunt realizate prin:

Comunicare clasică –verbală;

Comunicare sub formă scrisă;

Comunicare virtuală.

Indiferent de forma de comunicare realizată în cadrul primăriei Counei Șinteu sunt vizate următorele obiective:

îmbunătățirea comunicării prin promovarea dialogului social între toți factorii de decizie la nivelul comunității;

asigurarea unei transparențe și atragerea tuturor celor implicați în procesul decizional legat de viitorul dezvoltării comunei și în inițierea proiectelor la nivel local;

stimularea inițiativelor de parteneriat;

consolidarea relațiilor de colaborare cu principalii actori la nivel local, județean și național în vederea creșterii șanselor de accesare a fondurilor europene.

Toate aceste obiective vizate și realizate în cadrul comunicării, vizează cultivarea culturii organizaționale în cadrul Primăriei Comunei Șinteu, care stă la baza creării imaginii publice a acesteia.

3.4. ANALIZA ACTIVITĂȚII ÎN CADRUL PRIMĂRIEI COMUNEI ȘINTEU

3.4.1. Analiza organizării procesuale în cadrul Primăriei Comunei Șinteu

Organizarea procesuală se referă la studiul principalelor categorii de muncă și al proceselor necesare realizării ansamblului de obiective și scopuri vizate în cadrul întreprinderilor sau organzițiilor.

Realizarea obiectivelor activităților în cadrul Primăriei Comunei Șinteu este posibilă cu ajutorul componentelor organizării procesuale, care sunt următoarele (David, G., 2012):

sarcina;

atribuția;

activitatea;

funcțiunea.

Aceste componente care se pot ierarhiza în cadrul organizării procesuale, sunt prezentate în cadrul figurii de mai jos:

Fig.nr.3.8. Componentele organizării procesuale în cadrul Primăriei Comunei Șinteu

Sursă: adaptare autor

Sarcina reprezintă ansamblul operațiilor, ca parte elementară a unui proces de muncă atâta complex cât și de muncă simplă, care este desfășurat în cadrul Primăriei Comunei Șinteu cu scopul de a îndeplini obiectivul general și individual la nivelul fiecărei departament și post.

Atribuția în cadrul Primăriei Comunei Șinteu este formată din ansamblul activităților și sarcinilor executate periodic sau pe termen lung, de către un personal angajat, care dispune de cunoștințe și abilități specifice domeniului restrâns în care activează în cadrul instituției, conlucrând la realizarea unor obiective specifice care decurg din obiectele generale vizate de aceasta.

Activitatea în cadrul Primăriei Comunei Șinteu, este formată din ansamblul atribuțiilor omogene, care sunt îndeplinite de către un personal cu cunoștințe de specialitate într-un domeniu mai restrâns în vederea realizării obiectivelor secundare, numite și obiective derivate de gradul II, în cadrul instituției.

Funcțiunea în cadrul Primăriei Comunei Șinteu, reprezintă ansamblul unor activități omogene, complementare sau convergente, care sunt orientate spre exercitarea uneia sau mai a multor tehnici, în scopul realizării unor obiective care decurg din obiectivele generale ale acestuia, fiind desfășurat de către un personal specializat prin folosirea diferitelor metode și tehnici specifice activității.

În cadrul formalizării privind organizarea Primăriei Comunei Șinteu sunt necesare elaborarea unor documente de bază în vederea desfășurării optime și clare a activității personalului.

Aceste două documente principale, specifice organizării structurale sunt:

Regulamentul de organizare și funcționare;

Fișa postului.

Fig.nr.3.9. Documentele principale privind formalizarea activității în cadrul

Primăriei Comunei Șinteu

Sursa: autor

Regulamentul de organizare și funcționare, este un ,,instrument de organizare folosit pentru descrierea detaliată a structurii organizatorice a unui sistem economico-social, în vederea cunoașterii și analizei sale aprofundateˮ (http://www.rubinian.com/dictionar_ detalii.php?id=1479).

La modul general, regulamentul de organizare și funcționare este structurat în două părți principale:

partea I cuprinde:

informații generale – care stau la baza legală privind constituirea și funcționarea sistemului organizațional;

o succintă prezentare a obiectului de activitate;

organigrama generală;

organigrame parțiale – ale principalelor componente ale organizării structurale;

prezentări detaliate – privind principale caracteristici organizaționale compuse din: obiective specifice și individuale, sarcini, autoritate și responsabilități colective, manageriale și individuale.

partea a II-a cuprinde:

descrierea detaliată a compartimentelor – cu obiective și atribuții specifice;

funcțiile încorporate.

Img. nr.3.8. Fișa postului Refrent-Debutant

Sursă: internă

3.5. ANALIZA ACTIVITĂȚII DE MARKETING ÎN CADRUL

PRIMĂRIEI COMUNEI ȘINTEU

Marketingul în administrația publică vizează ,,concepte, principii, metode și tehnici pentru înțelegerea și perfecționarea activităților de marketing și de execuție din instituțiile administrației publice (primării, consilii locale, prefecturi, consilii județene, ministere, agenții guvernamentale, instituții aflate în subordinea guvernului, președinție etc.) și a comportamentului de marketing al funcționarilor publici, permanenți și/sau aleșii din sectorul public” (Nedelea, A., 2006).

3.5.1. Analiza imaginii globale a Primăriei Comunei Șinteu în viziunea marketingului

Prin activitatea de marketing Primăria Comunei Șinteu urmărește să asigure o cuprinzătoare informare a publicului în legătură cu activitatea și serviciile sale, obiectivul principal fiind crearea imaginii publice.

Imaginea, ca și componentă principală a structurii socio-culturale a Primăriei Comunei Șinteu, desemnează reprezentarea publică pe care o are în cadrul mentalului publicului, respectiv a cetățenilor.

Imaginea publică se formează în timp, prin adoptarea și aplicarea unei politici de relații publice, care înglobează un întreg sistem de valori, cum ar fi:

principii;

atitudini;

comportamente;

norme;

opinii;

experiențe;

acțiuni;

simboluri.

Fig.nr.3.11. Sistemul de valori a imaginii publice globale în cadrul

Primăriei Comunei Șinteu

Sursa: adaptare autor

Principiile și respectarea acestora este piatra de temelie a imaginii publicii în cadrul Primăriei Comunei Șinteu și constau în însușirea și respectarea celor cinci principii ale serviciului public în administrația publică:

Angajamentul față de Uniunea Europeană și cetățenii acesteia;

Integritate;

Obiectivitate;

Respect față de ceilalți;

Transparența.

Fig.nr.3.12. Principiile imaginii publice globale a Primăriei Comunei Șinteu

Sursa: adaptare autor

Aceste cinci principii ghidează funcția publică în cadrul Uniunii Europene din care fac parte și angajații Primăriei Comunei Șinteu și respectarea acestora ajută funcționarii publici să înțeleagă și să aplice regulile în mod corect și îi ghidează spre luarea deciziilor corecte în situații în care este necesară exercitarea discernământului.

Atitudinea personalului joacă cel mai important rol în cadrul Primăriei Comunei Șinteu în formarea și susținerea imaginii globale a instituției și este realizată în cadrul asigurării relațiilor cu cetățenii prin relațiile directe, programele de audiențe sau prin convorbirile telefonice. În vederea optimizării atitudinii în cadrul Primăriei Comunei Șinteu este pus accent pe formarea personalului privind:

orientarea și optimizarea relației cu cetățenii;

realizarea portretului funcționarului ideal;

dezvoltarea abilităților de ascultare activă și abilități de formularea întrebărilor;

înțelegerea mesajelor;

gestionarea managementului conflictului și stresului;

organizarea eficientă a programului de lucru cu cetățenii.

Fig.nr.3.13. Valențele atitudinii personalului în cadrul Primăriei Comunei Șinteu

Sursa: adaptare autor

Atitudinea personalului în cadrul Primăriei Comunei Șinteu este bazată pe aplicarea și dezvoltarea acestor valențe cu caracter permanent.

Comportamentul în cadrul cadrul Primăriei Comunei Șinteu este ghidat de Normele generale privind conduita funcționarul public. Reglementarea comportamentului profesional al funcționarului public este realizată în cadrul Primărei Comunei Șinteu prin:

dispoziții constituționale – cu valoare de principiu;

acte juridice – emise de organul legislativ;

acte normative.

Fig.nr.3.14. Izvoarele reglementării comportamentului profesional al funcționarului public în cadrul Primărei Comunei Șinteu

Sursa: autor

Normele utilizate în cadrul Primăriei Comunei Șinteu sunt de diverse tipuri începând de la utilizarea documentelor oficiale până la normele privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar.

Opiniile joacă un rol important în cadrul Primăriei Comunei Șinteu în dublu sens:

opiniile funcționarilor publici – exprimate în public;

opiniile cetățenilor – legate de funcționarii pubici.

Fig.nr.3.15. Opinille formatoare de imagine publică în cadrul Primărei Comunei Șinteu

Sursa: autor

În ambele situații gestionarea și managementul opiniilor jocă un rol important în formarea imaginii globale a instituției primăriei Comunei Șinteu.

Experiențele joacă un rol important în crearea imaginii globale a instuției, personalul angajat și reales, în majoritate, având o experiență în domeniu.

Acțiunile întreprinse în cadrul Primăriei Comunei Șinteu, vizează exclusiv obținerea unei imagini globale pozitive din partea cetățenilor.

Simbolurile utilizate în cadrul creării imaginii globale a Primăriei Comunei Șinteu sunt relativ puține, existând doar o siglă creată în cadrul Consiliului Județean Bihor, instituția și comuna neavând un simbol personal.

Aceste valori organizaționale care formează un sistem de valori, completate de ansamblul de regulilor acceptate de către angajați, de-a lungul existenței Primăriei Comunei Șinteu formează cultura organizațională a instituție, care joacă un rol tactic privind marketingul în administrația publică.

Cultura organizațională are un important rol în formarea imaginii globale deoarece o cultură puternică deține valori numeroase, acceptate și respectate de personal poate deveni un factor de motivație profesională și electorală în cadrul Primăriei Comunei Șinteu.

3.5.2. Analiza activității de marketing a Primăriei Comunei Șinteu

Analiza activității de marketing desfășurată în cadrul Primăriei Comunei Șinteu este realizată în cadrul:

Publicității;

Relații publice;

Evenimente cu scop publicitar sau promovare de imagine.

Obiectivele activității de marketing, indiferent de forma și canalele de comunicare utilizate, vizează următoarele obiective:

informare;

reamintire;

convingere.

Fig. nr. 3.16. Obiectivele activității de marketing în cadrul Primăriei Comunei Șinteu

Sursa: autor

Obiectivele activității de marketing vizează, pe termen lung, modificări de comportament la nivelul publicului local, prin întărirea, creșterea și extinderea notorietății Primăriei Comunei Șinteu.

Având un asemenea rol și desfășurându-l în condițiile unui mediu extern tot mai dinamic, ea servește institituției ca:

instrument strategic;

mijloc tactic.

Ca instrument strategic, comunicația publicitară în cadrul primăriei Comunei Șinteu, este instrumentul majoritar de transformare, care pe termen lung contribuie la crearea, întărirea și extinderea imaginii publice a instituției și modificarea sau optimizarea atitudinii publicului țintă față de aceasta.

Ca mijloc tactic, comunicația publicitară în cadrul primăriei Comunei Șinteu, prin formele de materializare a publicității sunt numeroase și cuprind un întreg ansamblu de mijloace și tehnici diferite, al căror scop final îl constituie realizarea unei comunicații publicitare eficiente în cadrul mediului instituțional, în vederea modificării atitudini și comportamentul publicului țintă. Raportată la publicul țintă, publicitatea va trebui folosită diferențiat, adecvându-și conținutul, mijloacele și formele de desfășurare potrivit cerințelor și specificul acestora.

Analiza activității de publicitate a Primăriei Comunei Șinteu ne arată că se realizată prin următoarele istrumente publicitarea:

publicitatea locală;

publicitate pe internet;

mesajelor publicitare directe ale personalului angajat și/sau ales.

Fig.nr. 3.17. Instrumentele publicitarea utilizate în cadrul Primăriei Comunei Șinteu

Sursa: autor

Analiza publicității locale a Primăriei Comunei Șinteu ne arată că, aceasta se rezumă în mare parte la o publicitate vizând transparența activităților, prin:

utilizarea siglei și antetului pe toate documentele elaborate;

utilizarea afișelor publicitare privind diverse activități și inițiative;

Analiza publicității pe internet în cadrul Primăriei Comunei Șinteu este realizată în cadrul:

Site-ului oficial propriu:

Img.nr.3.9. Site-ul oficial al primăriei Comunei Șinteu

Sursa:http://www.primariasinteu.bihor.ro/

Site-uri conexe:

Img.nr.3.10. Site-uri oficiale conexe

Surse:

http://institutii-publice.org/judetul-bihor/comuna-sinteu

http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%C4%82RIA+%C5%9EINTEU/17422

Site-uri publicitare realizate în cadrul proiectelor europene:

Img.nr.3.11. Site-uri publicitare

Sursa: http://www.ecomunitate.ro/sinteu

Relațiile publice în cadrul Primăriei Comunei Șinteu sunt realizate prin:

Declarații de presă;

Comunicate de presă.

Organizarea evenimentelor cu scop publictar în cadrul Comunei Șinteu sunt:

Organizarea Festivalului Cartofilor la Slovaci – primăria fiind organizatorul și susținătorul principal;

Expoziția taberei și creației de la Șinteu- Nova Huta – organizator principal primăria.

Ca o concluzie finală putem afirma că, în vederea finalităților dorite, în proiectarea conținutului și alegerea formelor și mijloacelor utilizate în cadrul activităților de marketing, Primăria Comunei Șinteu are în vedere caracteristicile publicului țintă în calitate de receptor de informații publicitare, respectiv:

dorința de a fi tratat ca un partener activ și exigent – în dialogul publicitar;

capacitate de a-și exprima propriile idei și exigențe – față de mesajul publicitar.

Mesajele publicitare ale Primăriei Comunei Șinteu, indiferent de instrumentele, mijloacele și canalele utilizate servesc la întărirea și extinderea notorietății instituției și personalului.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Orice întreprindere sau instituție funcționează pe baza unei organizări riguroase, în vederea realizării pentru care a fost înființată, prin stabilirea unor obiective și scopuri clare pe termen lung, pe baza unui proces de organizare, numit în literatura de specialitate organizare procesuală.

Structura organizatorică reprezintă ansamblul persoanelor, compartimentelor organizatorice, precum și a relațiilor dintre acestea care au ca scop realizarea obiectivelor întreprinderii/instituției.

Elementele de bază ale oricărei structuri organizatorice în cadrul întreprinderii sau instituției sunt reprezentate de funcții deținute de personalul angajat, iar felul în care angajații își îndeplinesc sarcinile, precum și cerințele pe care trebuie să le satisfacă sunt consecințe ale deciziilor și acțiunilor manageriale.

Procesul de organizare constă în gruparea activităților în vederea îndeplinirii obiectivelor organizației și atribuirea fiecărei persoane autoritatea și responsabilitatea necesare în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu și repartizarea acestora în diverse departamente și servicii.

Organizarea procesuală se referă la studiul principalelor categorii de muncă și a proceselor necesare realizării ansamblului de obiective și scopuri vizate în cadrul întreprinderilor sau organizaților.

Organizarea întrerprinderii/instituției, indiferent de modul și procesul de organizare constă în menținerea stabilității interne, printr-o continuă adaptare a structurilor acesteia la exigențele pieței concurențiale sau publicului.

Organizarea procesuală se referă la studiul principalelor categorii de muncă și a proceselor necesare realizării ansamblului de obiective și scopuri vizate în cadrul întreprinderilor sau organziților.

Structura generală a Primăriei Comunei Șinteu este formată din:

structura organizatorică;

structura socio-culturală.

Structura organizatorică a Primăriei Comunei Șinteu, este reprezentată de ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice și a relațiilor dintre acestea, orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite în cadrul mandatului de patru ani și cerințelor legale.

Structura socio-culturală a Primăriei Comunei Șinteu reflectă identitatea instituției, modul în care aceasta este percepută în mediul său și pe care-l poate influența prin acțiunile de comunicare și relațiile publice.

Structura organizatorică a Primăriei Comunei Șinteu înglobează două structuri importante:

structura funcțională;

structura operațională.

Structura funcțională prin coordonarea sarcinilor și ierarhizarea persoanelor corespunde structurii verticale a Primăriei Comunei Șinteu și reprezintă sistemul de comandă al instituției și corespunde coordonării pe verticală a sarcinilor, cuprinzând:

compartimentul;

funcția;

postul.

Structură operațională a Primăriei Comunei Șinteu este o structură orizontală, corespunzătoare diviziunii muncii pe orizontală și care înglobează funcțiunile instituției, asigurând organizarea acestora în raport cu obiectul și specificul activității sau obiectivele și scopul instituției în concordanță cu omogenitatea și complexitatea activității în adminsitarția publică.

Activitatea în cadrul Primăriei Comunei Șinteu, este formată din ansamblul atribuțiilor omogene, care sunt îndeplinite de către un personal cu cunoștințe de specialitate într-un domeniu mai restrâns în vederea realizării obiectivelor secundare, numite și obiective derivate de gradul II, în cadrul instituției.

Analiza activității în cadrul Primăriei Comunei Șinteu, au o importanță majoră în dezvoltarea comunei Șinteu și asigură beneficii populației locale.

Marketingul în administrația publică vizează concepte, principii, metode și tehnici pentru întelegerea și perfecționarea activităților de marketing și de execuție din instituțiile administrației publice (primării, consilii locale, prefecturi, consilii județene, ministere, agenții guvernamentale, instituții aflate în subordinea guvernului, președinție etc.) și a comportamentului de marketing al funcționarilor publici, permanenți și/sau aleși din sectorul public.

Comunicarea de marketing reprezintă un program dirijat, ce include metode și tehnici de comunicare, realizat cu scopul de a prezenta compania/instituția și produsele/servicile sale consumatorilor potențiali, de a comunica atributele importante ale produselor/serviciilor, de a facilita vânzarea acestora, sau de promova o imagine și de a contribui astfel la maximizarea eforturilor pe termen lung.

Activitatea de marketing Primăria Comunei Șinteu urmărește să asigure o cuprinzătoare informare a publicului în legătură cu activitatea și serviciile sale, obiectivul principal fiind crearea imaginii publice, care ca și componentă principală a structurii socio-culturale, desemnează reprezentarea publică pe care o are în cadrul mentalului publicului, respectiv a cetățenilor.

Obiectivele activității de marketing, vizează pe termen lung, modificări de comportament la nivelul publicului local, prin întărirea, creșterea și extinderea notorietății Primăriei Comunei Șinteu și având un asemenea rol și desfășurându-l în condițiile unui mediu extern tot mai dinamic, ea servește institituției ca:

instrument strategic;

mijloc tactic.

Instrumentul principal privind realizarea activității de marketing în cadrul Primăriei comunei Șinteu este publicitatea.

Mesajele publicitare a Primăriei Comunei Șinteu, indiferent de instrumentele, mijloacele și canalele utilizate servesc la întărirea și extinderea notorietății instituției și personalului.

PROPUNERI

Pe baza analizei efectuate, propunerile privind organizarea structurală a Primăriei Comunei Șinteu sunt următoarele:

extinderea compartimentelor de specialiatate sau crearea unor birouri, separând și delimitând activitățile;

întocmirea unui regulament intern de funcționare care să delimiteze clar compartimentele și atribuțiile, deoarece nu există la ora actuală;

elaborarea Fișei postului, cu toate elementele solicitate, este foarte sumară și nu specifică multe aspecte importante.

Pe baza analizei efectuate, propunerile privind activitatea de marketing a Primăriei Comunei Șinteu sunt următoarele:

completarea site-ului oficial cu datele lipsă sau învechite;

actualizarea permanentă a site-ului oficial;

postarea evenimenteleor cu scop publicitar organizate de primărie pe site;

utilizarea site-ului în scop publicitar;

utilizarea publictății la nivel local, deoarece este foarte redusă.

BIBLIOGRAFIE

Costea , M. Introducere in administratia publică, Ed. Economica, Bucuresti, 2000

Coman, C., Relații Publice. Principii și Strategii, Editura Polirom, Iași, 2001

David, G., Comunicare și negociere în afaceri, Note de curs, U.V.V.G Arad, 2012

David, G., Tehnici de negociere și comunicare în afaceri, Note de curs, U.V.V.G. Arad

David, G., Tehnici promoționale în comerț și turism, Note de curs, U.V.V.G. Arad, 2011

Jouve, M., Relații publice și publicitate,Editura Polirom, 2005

Kotler, Ph., Lee, N., Marketing în sectorul public, Editura, Meteor Press, București, 2008

Kotler, Ph., Principiile marketingului, Editura Teora, Ediția-4 a, București, 2008

Munteanu , V.A. Marketing public, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2006

Munteanu, V. A. Managementul public local,Editura Tipo Moldova, Iasi, 200

Nedelea, A., Marketing în Administrația Publică, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2006

Papuc, M., Tehnici promoționale, Editura Universitară, București, 2004.

Popescu, I.C., Comunicarea in marketing, Ed. a II-a, Editura Uranus, Bucuresti 2003.

Remeș, C., Economia Întreprinderii, U.V.V.G. Arad, 2012.

https://dexonline.ro/definitie/organizare

http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/management/4.htm

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap4

http://dexonline.ro/definitie/publicitate)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Publicitate/http://ro.wikipedia.org/wiki/Publicitate

Publicitate

http://www.comune.ro/?/judet/ijud5/

http://sinteu-bh.pe-harta.ro/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_%C8%98inteu,_Bihor

http://www.rubinian.com/dictionar_ detalii.php?id=1479

http://www.primariasinteu.bihor.ro/

http://institutii-publice.org/judetul-bihor/comuna-sinteu

http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%C4%82RIA+%C5%9EINTEU/17422

http://www.ecomunitate.ro/sinteu

ANEX NR.1.

HOTĂRÂREA NR.253 din 31 octombrie 2016

ANEXA NR 2

REGULAMENT DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE

DIRECȚIA DE DEZVOLTARE ȘI IMPLEMENTARE PROIECTE

ANEXA NR 3

PROCES VERBAL DE RECEPȚIE