SISTEME INTEGRATE DE FABRICAȚIE AGROALIMENTARĂ [311041]
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA
FACULTATEA DE MECANICĂ
Departamentul MMUT/Colectivul TEHNOLOGIE MECANICĂSpecializarea:
SISTEME INTEGRATE DE FABRICAȚIE AGROALIMENTARĂ
PROIECT DE DISERTAȚIE
CONCEPEREA ȘI PROIECTAREA
UNUI SISTEM INTEGRAT AGROALIMENTAR ÎN SPRIJINUL UNUI CĂMIN DESTINAT PERSOANELOR ÎN VÂRSTĂ
ÎN COMUNA ȘAG (TM)
Conducător de proiect:
Prof.univ.dr.ing. Dumitru MNERIE
Absolventă:
Ec. Isabela HALMAI
TIMIȘOARA
2017
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA
Departamentul MMUT/Colectivul: TEHNOLOGIE MECANICĂ
Examen de disertație Referent 1. Prof.univ.dr.ing. Dumitru MNERIE
An. 2017, Specializarea SIFA Referent 2.
[anonimizat] 2017
Absolvent: [anonimizat]. [anonimizat]: Prof.univ.dr.ing. Dumitru MNERIE
Denumirea lucrării de disertație Conceperea și proiectarea unui sistem integrat agroalimentar în sprijinul unui cămin destinat persoanelor în vârstă în comuna Șag (Tm)
R E F E R A T
[anonimizat]: CONCEPEREA ȘI PROIECTAREA
UNUI SISTEM INTEGRAT AGROALIMENTAR ÎN SPRIJINUL UNUI CĂMIN DESTINAT PERSOANELOR ÎN VÂRSTĂ
ÎN COMUNA ȘAG (TM)
[anonimizat], nr. pagini: 57 pag. [anonimizat], ( 3 figuri, 11 tabele, 1 grafic, 20.fotografii.
[anonimizat].
[anonimizat]: [anonimizat]: ([anonimizat], realizarea părții grafice. Sau altele) Word, EXCEL
Contribuții originale: Lucrarea este inspirată din preocupările și intenția de dezvoltare personală a autoarei.
Propuneri, completări, modificări, reduceri, etc.: …………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………….
Concluzii: ………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
Semnatura referenților
Referent 1. Prof.univ.dr.ing. Dumitru MNERIE
Referent 2.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA
FACULTATEA DE MECANICA
Departamentul MMUT/Colectivul Tehnologie mecanică Sesiunea Iunie 2017
Media anuală Nota conducatorului
REFERAT
ASUPRA PROIECTULUI DE DISERTAȚIE
ABSOLVENT: [anonimizat]. Isabela HALMAI
conducĂtorI Prof.univ.dr.ing. Dumitru MNERIE
Tema lucrării de disertație:
Conceperea și proiectarea unui sistem integrat agroalimentar în sprijinul unui cămin destinat persoanelor în vârstă în comuna Șag (Tm)
Date generale
Structura proiectului
obișnuită de cercetare de execuție
bun foarte bun cu elemente de originalitate cu erori de calcul cu erori de algoritm
3. Utilizarea calculatorului
Programe de biblioteca sau programe speciale de calcul sau simulare.
nr. Programe soft profesional nr. programe speciale (realizate in catedra)
nr. programe realizate de candidat
4. APRECIEREA PARȚILOR POZITIVE ȘI NEGATIVE
Semnatura conducătorului
Prof.univ.dr.ing. .Dumitru MNERIE
Universitatea POLITEHNICA din Timișoara
Facultatea de Mecanică
Departamentul MMUT/Colectivul Tehnologie mecanică
Specializarea: Sisteme Integrate de Fabricație Agroalimentară
PLAN TEMATIC
Pentru tema proiectului de disertație
Conceperea și proiectarea unui sistem integrat agroalimentar în sprijinul unui cămin destinat persoanelor în vârstă în comuna Șag (Tm)
Numele și prenumele masterandului: Ec. Isabela HALMAI
A. Proiectul trebuie să conțină:
1. Partea scrisă (Memoriul de prezentare):
Capitolul 1. Conceperea și proiectarea unui sistem integrat
Capitolul 2. Studiu de oportunitate pentru costruirea unui cămin destinat persoanelor în vârstă, în comuna Șag (Tm)
Capitolul 3. Dezvoltarea unui sector agro-zootehnic destinat sprijinirii căminului
Capitolul 4. Optimizarea costurilor calității produselor și serviciilor
2. Partea grafică:
Prezentarea grafica în PowerPoint
B. Data preluării temei: 11.11.2016
C. Locul de desfășurare a programului de documentare/practică: CASA TIHNA – Localitatea PECIU NOU.
D. Îndrumătorul de proiect: – cadru didactic: Prof.dr.ing. Dumitru MNERIE
de la unitate de documentare: …(dacă este cazul) ……………………………………………………
E. Data pentru predarea proiectului: 12.06.2017
Nota propusă: ………… Îndrumator de proiect:
Prof.univ.dr.ing. Dumitru MNERIE
CUPRINS
Capitolul 1. Conceperea și proiectarea unui sistem integrat
1.1 Elemente conceptuale asupra sistemelor integrate agroalimentare
1.2 Particularități generale ale conceperii și proiectării unui sistem integrat agroalimentar în sprijinul unui cămin destinat persoanelor în vârstă în comuna Șag (Tm)
1.3 Condiții inițiale de amplasament
Capitolul 2. Studiu de oportunitate pentru costruirea unui cămin destinat persoanelor în vârstă, în comuna Șag (Tm)
Capitolul 3. Dezvoltarea unui sector agro-zootehnic destinat sprijinirii căminului
3.1 Dezvoltarea culturii bio de legume
3.2 Dezvoltarea crescătoriei de porci
3.3 Dezvoltarea creșterii găinilor
Capitolul 4. Optimizarea costurilor calității produselor și serviciilor
VII. – CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ……………………………….………………… 52
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………… 53
Capitolul 1.
CONCEPEREA ȘI PROIECTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT
Elemente conceptuale asupra sistemelor integrate agroalimentare
Conceptul de integrare a sistemelor productive agroalimentare se poate defini ca o metodologie ce permite concepția integrată și simultană a valorificării produselor agroalimentare și a proceselor de producție, cu mentenanța, reciclarea, asigurarea sustenabilității asociate. Astfel, se poate asigura considerarea, încă de la origine, a tuturor fazelor ciclului de viață ale produsului, începând cu concepția și terminând cu eliminarea sa, integrând problemele de calitate, termene, costuri, exigente ale utilizatorului etc. Metodologia de integrare permite aducerea spre amonte a cunoștințele profesiilor care intervin în aval de proiectare, ca pregătirea fabricației, producția, comercializarea, și care ia în considerare restricțiile pe care acestea le generează. Ea implică participarea efectivă, de la primele faze de concepție, a specialiștilor diferitelor profesii. Pe scurt, concepția colaborativă sau co-concepția produselor și a proceselor asociate se desfășoară atât în spațiu, prin organizarea de întâlniri între experții diferitelor profesii, cât și în timp, prin organizarea mai degrabă paralelă decât succesivă a activităților.
În acest mod se pune în prezent problema dezvoltării de noi produse, iar abordarea integrată asigură scurtarea termenelor de concepție și lansare a produselor, creșterea calității acestora, concomitent cu reducerea costurilor de producție.
În tradițiile poporului român sunt frecvent dovedite veleitățile de statornicie față de bunurile proprii, precum și încrederea, câteodată poate chiar oarbă în forțele proprii, trăsături esențiale pentru adepții sistemelor integrate de producție.
In general, sistemele sunt ansambluri de elemente, ideale sau materiale, aflate într-o interdependență, alcătuind astfel un întreg organizat cu scopul obținerii unor funcții utile.
Un sistem de producție poate fi apreciat ca și o unitate care asigură un ciclu intern de operații: obținerea de materii prime, procesarea materiilor prime și vânzarea produselor rezultate din procesare. Toate aceste operații determină obținerea unui profit, în final sau pe componente. În această situație sistemul se dezvoltă dar pot exista și situații când sistemul își consumă propriile resurse și, producând chiar pagube, pierderi, iar în final unitatea trebuie închisă. În mod normal, acest fel de sistem este închis datorită unei limitelor impuse prin regulile administrative și a stilurilor manageriale.
Sistemele integrate presupun o anumită asimilare, o contopire a tuturor părților într-un tot unitar, complet armonizat.
Din punct de vedere funcțional, sistemele integrate pot fi deja complete, asigurând un circuit închis al elementelor de intrare, de funcție și de ieșire, cu scopul de a realiza ceva util sau pentru a atinge un scop.
O afacere în sistem integrat presupune o bază primară care devine punctul de început al unei dezvoltări ciclice. Acest mod de conexiuni între elementele sistemului elimină multe dintre barierele economice, comerciale, industriale și de afaceri.
Principiile generale de funcționare a sistemelor integrate țin cont de o cuprindere largă a componentelor, atât clădiri sau teren, cât și baza tehnică necesară, alcătuită, în general din agregate, utilaje, echipamente – folosite pentru achiziție materii prime, procesare, în baza unor tehnologii alese, precum și rețele de desfacere a produselor alimentare obținute.
Procesele de concepere și proiectare presupun desfășurarea unei activități, bazate pe un bun spirit inovator, bine intenționat, prin care, după o gândire profundă, să se poată elabora un plan, vizând un ansamblu de elemente, organizate într-o interdependență sistemică, unitară, inglobând cât mai multe părți aflate într-o armonie corespunzătoare obținerii unor funcții utile, specifice, devotate însușirii din natură a surselor necesare obținerii unor bunuri de consum, cu o căutare pe piață.
De regulă oportunitatea proiectării unor sisteme integrate de producție agroalimentară apare dinspre două principale direcții:
comanda socială, dată de cerința consumatorilor;
oferta generoasă de resurse umane întreprinzătoare.
Predictiv se poate arăta că evoluția unui asemenea sistem, după parcurgerea unui ciclu de activități economice: materii prime – procesare – desfacere, va rezulta un profit, care poate fi reinvestit în:
– creșterea calitativă sau cantitativă a materiei prime;
– perfecționarea, specializarea sau diversificarea procesării, cu îmbunătățirea valorificării intensive a materiei prime;
– acoperirea diversificată a consumurilor alimentare proprii sau eficientizarea posibilităților de desfacere.
Limitarea dezvoltării sistemelor integrate agroalimentare poate fi dată de limitele capacității de orientare a proiectantului sau de limitele cererii de consum.
Intrările și ieșirile dintr-un sistem au aceiași structură, cuprinzând mereu cereri și oferte de:
forță de muncă;
informații;
servicii.
Condițiile de funcționare continuă a unui sistem sunt asigurate de un bun management care presupune și autocontrolul, vis-à-vis de respectarea normelor și prevederilor legale. Reproiectarea continuă a unui sistem integrat poate asigura flexibilitate și eficiență, aplicând modele de optimizare cât mai potrivite nivelelor de dezvoltare. Reversibilitatea trecerilor de pe un nivel spre altul de dezvoltare nu presupune o instabilitate, ci o oscilație de autoexcitare a factorilor energetici proprii, dând mereu noi valențe dinamicii evoluției sistemului prin creșteri sau crearea de alte noi sisteme integrate, similare.
Limitarea dezvoltării sistemului poate fi dată de:
limitele consumului de pe piața țintă;
limitele producției sau procesării materiilor prime;
limitele legislative.
În cazul limitării posibilităților de dezvoltare, se poate opri dezvoltarea la nivelul atins, cu menținerea în funcțiune, iar profitul poate fi investit în înființarea altui sistem, în alt loc, unde există condiții de înființare și de funcționare.
Aceste aspecte trebuie previzionate încă din faza de proiectare și reconsiderate în activitatea continuă de reproiectare.
Pentru asigurarea unei continuități în activitatea de optimizare a funcționării unui SIPA se cere ca reproiectarea să aibă un caracter ciclic.
Etapele reproiectării sunt:
– identificarea problemelor existente sau apărute în SIPA, verificându-se toate compartimentele;
– analiza problemelor, pe baza efectelor detectate pe parcursul funcționării sistemului; se analizează efectele dorite, nedorite și neprevăzute, care pot fi fiecare în parte pozitive sau negative.
Efectele pozitive se vor considera bază de reproiectare, iar cele negative trebuie analizate pentru găsirea cauzelor și pentru stabilirea diagnosticului, de considerat în reproiectare.
Proprietarul, unic sau colectiv, poate realiza o monitorizare a activității SIPA, având posibilitatea supravegherii sistemului, diagnosticării și luarea deciziei în continuare. Trăind prezentul în care tehnicile informaticii sunt unelte aproape populare. Astfel, la îndemână poate fi, pe lângă un soft de urmărire a aspectelor contabile și un soft care să analizeze datele vizând ansamblul activităților, sugerându-se deciziile optime pentru rămânerea pe calea dezvoltării sistemului.
1.2. Particularități generale ale conceperii și proiectării unui sistem integrat agroalimentar în sprijinul unui cămin destinat persoanelor în vârstă în comuna Șag (Tm)
Sistemele integrate de producție dispun de o importantă unitatea managerială, datorată frecventei situații când proprietarul se confundă cu managerul general. Acest aspect nu este obligatoriu, dar este o caracteristică principală a sistemului ca întreprinzătorul să fie și important proprietar, sau chiar un proprietar absolut. Managementul sistemului va începe odată cu parcurgerea primelor etape de înființare și până la evaluarea profitului la fiecare ciclu parcurs.
Pentru înființarea unui asemenea sistem resursa umană cea mai importantă sunt persoanele apropiate de proprietar, cum ar fi: membrii familiei, prietenii, cunoștințele apropiate, în general, persoane de încredere. Acest aspect poate fi considerat chiar un veritabil capital.
Bineînțeles, capitalul se va forma prin aportul proprietarului, precum și în mare măsură prin aportul personalului angajat, considerat și un partener veritabil. Stabilirea de la început a resursei umane se va realiza ținând cont și de problemele sociale, profesionale, materiale, motivația fiecăreia.
În esență, întreg sistemul se concepe având viziunea unei afaceri profitabile. După inițierea unui studiu de oportunitate s-a ales constituirea unui centru destinat persoanelor vârstnice, în Comuna Șag (Jud. Timiș). Ideea globală a afacerii presupune asigurarea condițiilor optime de ședere și de alimentație sănătoasă a beneficiarilor serviciilor căminului.
Datele inițiale ale conceperii și proiectării întregului sistem sunt stabilite dinainte de întreprinzător, cu eventuale completări realizate cu ocazia definitivării echipei de lucru, respectiv a partenerilor.
De asemenea, se stabilește valoarea de întrebuințare a bazei materiale de plecare, proprietăți (terenuri, clădiri, utilaje ș.a.), cunoștințe teoretice, experiențe anterioare, specializări dobândite de proprietar/parteneri.
Alegerea celei mai potrivite afaceri la domiciliu este secretul obținerii succesului așteptat. Nu este un pas ușor și necesită o analiză introspectivă și un timp rezonabil de gândire. Din exemplele altor întreprinzători, o afacere la domiciliu poate cuprinde aproximativ 6 luni pentru a identifica datele concrete ale afacerii potrivită pentru el și familie, timp în care se analizează toate condițiile și efectele implicite, bazate pe ceea ce consideră că i se potrivește și, bineînțeles, ceea ce consideră ca știe cel mai bine să facă.
Stabilirea obiectivelor sistemului integrat presupune lansarea unui plan de afaceri. Acesta pornește de la:
date și valori deja existente,
nevoi materiale,
cunoștințe tehnologice,
cerințele actuale ale pieței,
legislație în vigoare ș.a.
Apoi, este necesară stabilirea amplasamentului pentru fiecare activitate în parte:
aprovizionarea/obținerea materiilor prime,
procesarea, cu previziunea dezvoltărilor ciclice ale sistemului
desfacerea, vânzările și asigurarea consumului de produse rezultate și a serviciilor oferite.
Obiectivele trebuie să fie clar stabilite, cu finalitate concretă, pentru primele cicluri de funcționare ale sistemului trebuie să fie sigure, garantate. De asemenea, trebuie să fie cuantificabile, cu profituri previzibile, măsurabile.
Pentru un mai mare succes al afacerii se pot realiza simulări ale evoluției sistemului atât sub aspectul tehnic, cât și al evoluțiilor economico-financiare. Cu cât obiectivele sunt mai bine definite și previzionate, cu atât șansa dezvoltării este mai mare.
Crearea strategiei SIPA. Strategia trebuie definită ca un veritabil plan de luptă, deși, oricare ar fi aceasta, se va modifica ori de câte ori va fi nevoie. Se remarcă o particularitate importantă: flexibilitatea. Strategia este stabilită în așa fel încât să se poată atinge fiecare obiectiv în parte. Strategia va fi detailată, asigurând afacerea să devină
o realitate pentru o cât mai lungă perioadă de timp.
Strategia se concepe ținând cont de factorii de risc și de punctele slabe bănuite pentru afacere. Se vor introduce elemente care să contribuie la minimizarea efectelor acestora. În același timp, se vor considera și capacitățile evolutive ale componentelor sistemului conceput.
Toate considerentele care vor sta la baza stabilirii strategiei sistemului, se vor realiza având la bază pe informații reale, culese cu cât mai multă competență.
Planul financiar și de buget. Activitatea globală a sistemului se măsoară prin profitul realizat imediat după încheierea fiecărui ciclu. Astfel, nu se concepe funcționarea neprofitabilă. Avantajul evident al sistemului este de natură economică, deoarece în interiorul unui sistem transferurile între compartimente nu se realizează prin vânzare, (taxele și impozitele aferente) ci în modul cel mai firesc, cu condiția respectării calității și termenelor, în folosul tuturor implicați: parteneri sau angajați. Elemente de evaluare și monitorizare . În raport cu aria de activitate a SIPA, se stabilesc indicatori specifici, ușor cuantificabili. Acești indicatori de performanță, se recomandă a se urmări permanent cu ajutorul calculatorului, realizându-se mereu adaptarea unor elemente strategice, cu aplicarea corecțiilor necesare.
O pârghie foarte utilă care trebuie să fie folosită este dată de clienții-consumatori, de evoluția de pe piața produselor și serviciilor oferite.
Cunoașterea și/sau previziunea problemelor unui SIPA sunt aspecte pe cât de obiective pe atât de delicate, specifice fiecărui domeniu de activitate. Cu toate acestea, există câteva elemente universal valabile.
Pot fi remarcate patru funcții de bază a unui SIPA:
funcția de aprovizionare;
funcția de producție, cu trei sub-funcții:
departamentul resurselor umane;
departamentul tehnologic;
conducerea, atribuții;
funcția managerială;
funcția de vânzări.
După etapa vânzării și încasării contravalorii produselor și serviciilor oferite, profitul este reinvestit, după o distribuție stabilită funcție de prioritățile din fiecare compartiment, dar cu efect benefic pentru întreg sistemul.
Proprietarul când este și manager va urmări simultan creșterea valorii acțiunilor cât și avantajele imediate ale participanților la activitatea concretă de conducere și/sau producție.
Posibilitățile blocajului sau închiderii unui sistemar putea fi legate de lipsa profitului scontat. În acest caz nu se oprește activitatea, ci se reduce. Se urmărește un produs nou, dorit de un important segment de piață sau se elimină produsele necompetitive. Blocajul posibil poate fi datorat nemulțumirilor partenerilor. În acest caz se negociază diferendele, cu reducerea chiar a capacității sistemului. Reconceperea, reproiectarea reorganizarea, reluarea problemelor sunt activități aflate într-o dinamică, cu modificări cât de dese sunt necesare, dar pe cât posibil, de nivel minim.
Managementul aplicat unui asemenea sistem se încadrează în parte în jaloanele clasice de organizare și conducere, având și anumite particularități. Pentru un întreprinzător o afacere bazată pe activarea unui sistem integrat de producție agroalimentară, în aceasta perioadă este oportună, în agricultură existând o sursă de materii prime valoroasă, iar posibilitățile tehnologice de procesare sunt foarte diverse.
Riscul nereușitei poate fi în funcție de capabilitatea sistemului de a produce profit. Nivelul de siguranță a afacerii în sistem integrat care poate fi atins este legat de:
organizarea socială;
nivelul cunoștințelor tehnice;
posibilitățile de cercetare;
organizarea controlului calității;
materiale disponibile;
competență și îndemânare.
Nereușita poate fi datorată unor incapacități de control asupra desfășurării proceselor sau a unor incidente imprevizibile, care nu pot fi evitate decât prin creșterea măsurilor de siguranță.
Riscul poate fi urmărit și în sistemul tehnic care asigură procesarea materiilor prime. Regulile de proiectare a instalațiilor trebuie să conțină elemente corecte referitoare la adevăratele situații de risc preconizate, cu indici de siguranță bine determinați și justificați.
Optimizarea siguranței instalațiilor este analizată atât după criteriile legate de importanța și consecințele practice ale unor evenimente prevăzute sau neprevăzute cât și după criterii tehnico-economice.
Analizând accidentele posibile să se petreacă în spațiile de lucru în care se aplică, s-a constatat că majoritatea accidentelor sunt provocate, în cea mai mare parte de cauze, cum ar fi:
datorate deficiențelor etice;
ignoranța condițiilor tehnice impuse;
erorilor datorate unor materiale calitativ necorespunzătoare;
unor sarcini neprevăzute.
Deoarece starea de siguranță a funcționării unei instalații de prelucrare, nu poate fi niciodată acoperitoare în procent de 100 %, iar accidentele sunt întâmplătoare, abordarea considerării factorului de risc al utilizării utilajelor de prelucrare se poate face, nu doar pe principii deterministe, ci și pe baza teoriei probabilistice, pentru a avea o reprezentare cât mai exactă a realității.
Într-un sistem managerial cu viziune asupra condițiilor optime determinarea riscului de neîndeplinire a programului de profit și cel de desfășurare a activității fără impedimente, se poate realiza utilizând mai multe metode:
metoda statistică;
metoda analitică;
metoda arborilor de evenimente sau avarii
logica fuzzy.
Măsurând conexiunea dialectică dintre necesitate și întâmplare, dintre siguranță și risc, metodele enunțate pot asigura șansa extinderii aplicațiilor. Într-un SIPA întreprinzătorul poate fi același cu managerul, asumându-și răspunderile pentru siguranță și profit.
Proprietarul, unic sau colectiv, poate realiza o monitorizare a activității SIPA, având posibilitatea supravegherii sistemului, diagnosticării și luarea deciziei în continuare. Trăind prezentul în care tehnicile informaticii sunt unelte aproape populare. Astfel, la îndemână poate fi, pe lângă un soft de urmărire a aspectelor contabile și un soft care să analizeze datele vizând ansamblul activităților, sugerându-se deciziile optime pentru rămânerea pe calea dezvoltării sistemului, în condițiile optime de eficiență economică și de siguranță în derularea acțiunilor.
În condițiile organizării și exploatării corecte a unui SIPA, cu mult spirit gospodăresc, în baza unei continue preocupări față de activitatea de proiectare/reproiectare, proprietarul care abordează această strategie, are de câștigat din această oportunitate cu caracter durabil, atât un nivel de bunăstare proprie crescândă, cât și posibilitatea de a dezvolta o afacere personală și/sau colectivă, în condiții de risc minime, cu importante servicii sociale, în condiții de autocontrol și de respectare a legilor.
Ținând cont de toate aspectele teoretice de mai sus, structura sistemului preconizat este prezentată schematic în figura de mai jos:
Figura 1.1. Structura sintetică a sistemului integrat conceput.
1.3.Condiții inițiale de amplasament
Comuna Șag, (județul Timiș)
Conform cercetărilor arheologice și a unor obiecte găsite în râul Timiș se pare că nucleul satului datează din mileniul IV – V î.e.n. fiind descoperite în anul 1878 obiecte din lut de uz casnic iar in anul 1952 în urma unor săpături arheologice s-au găsit alte obiecte de uz casnic, în anul 1962 s-a găsit o piroga făcută din lemn de stejar și rămășite ale unor obiecte de lut datate din perioada mileniul IV – V î.e.n.; rămășițele unui val roman pe raza comunei atestă existența unei așezări umane.
Comuna este menționată pentru prima data în evidențele papale de dijme în anul 1332 sub numele de SAD, în limba sârbă veche "însemnând apă și pește" Așezarea este locuită de-a lungul Evului Mediu, pentru că în perioada 1404-1425 apare în documente ca proprietate a grofului Laurențiu Saghi. După cucerirea austriacă a Banatului, are loc recensământul din 1717, în care Șagul apare cu numele Sasch și are 65 de case.
În 1660 se construiește din lemn prima biserica Ortodoxă Română, primul Preot fiind Ioan Vuia, cu această ocazie apare prima școală de strană , în care învățau carte în limba română cei care se ocupau cu administrarea localități.
În 1759, inginerul olandez Fermault pune în aplicare un plan de îndiguire a râului Timiș, căruia i se dă o albie dreaptă, iar multitudinea de brațe care formau mlaștini întinse peste toată zona de sud a Timișoarei, sunt treptat secate și desființate. Astfel ia ființă albia râului existentă și în prezent, aproximativ în aceeași configurație. Dar mai important, asanarea teritoriului mlăștinos pe care satul dăinuia de sute de ani, are consecințe importante pentru dezvoltarea ulterioară a localității. Terenurile agricole devin mai întinse și mai mănoase și totodată mai atractive pentru cei care vor să se așeze aici. Dacă primele încercări de colonizare cu germani eșuează la început din cauza bolilor, mai târziu coloniștii încep să accepte de bunăvoie să se mute aici.
De asemenea, îndiguirile repetate ale Timișului (1759-1769, 1889-1900, 1912-1914), fac ca localitatea să fie protejată în fața inundațiilor și pe cale de consecință duc la o creștere spectaculoasă a agriculturii, tradusă și printr-o bunăstare ridicată a oamenilor.
În 1776 se deschide prima scoală cu predare în limba româna și se construiește biserica din lemn (biserica din cărămidă se construiește la 1854).
În 1823 sunt așezați primi coloniști germani, care nu se statornicesc urmând ca între ani 1830-1850 să se așeze în localitate Șvabi dunăreni și câteva familii de slovaci, aceștia vor construi primul lăcaș de cult Romano – catolic, capelă. Aici funcționează prima școala cu predare în limba germană și primul oficiu poștal al localități.
Dezvoltarea economică a localități a fost dinamizată prin apariția primelor bănci sătești " Banca Germană", Banca Română" și " Casa de păstrare", care au funcționat între ani 1899-1952, când s-a desființat ultima bancă ( Banca Românească). În anul 1899 s-a descoperit întâmplător, urmate de cercetări și săpături mai multe obiecte : podoabe – fibulă de bronz, brățară de bronz, brățară de argint, mărgele cilindrice și patrulatere de asemenea s-a descoperit și un mormânt datat din perioada migrațiilor – sec. III . În anul 1889-1900 se construiește a doua fabrică de cărămidă care făcea export în țările din jur.
În anul 1921 se înființează școala de ucenici , în care sunt pregătiți 42 "Maistori" din diferite domenii de activitate. În 1938 se construiește Casa Națională (Căminul Cultural "Mihai Viteazu"). În anul 1944 este ctitorită de mitropolitul Vasile Lăzărescu Mănăstirea Timișeni , care are hramul la data de 29 august -" Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul ". În anul 1968 s-a construit biserica din incinta Mănăstiri sub îndrumarea Î.P.S . Nicolae Corneanu, pictura a fost executată de Victor Jurcă , sfințirea lăcașului a avut loc în anul 1972. În anul 1978 pe vatra comunei au fost descoperite materiale ceramice și un vas ornamental cu caneluri , care au fost atribuite fazei C a culturii Vinca. De asemenea, pe raza comunei se descoperă un mic tezaur din care sunt cunoscute 4 DH emise de orașele Apolnia și Dyrrachium.
Comuna Șag este o comună de câmpie situată în zona peri-urbană a municipiului Timișoara la o distanță de 14 km de acesta pe DN 59 și pe calea ferată 922 Timișoara – Reșița, comuna este așezată pe malul drept al râului Timiș.
Altitudinea medie este de 85 – 90 m relieful fiind plan. Pe teritoriul comunei râul Timiș este îndiguit pe ambele maluri. Comuna Șag se încadrează în tipologia localităților rurale cu activități mixte: agricultura și industrie, iar situarea pe malul râului Timiș a permis și dezvoltarea turismului și a activităților de agrement. Comuna beneficiază de rețea de apă în lungime de 5 km, rețea de gaz în lungime de 13 km, rețea telefonică digitala. Lungimea totală a străzilor este de 18 km din care asfaltate 4 km, restul străzilor fiind pietruite. Este de asemenea asfaltat și drumul care face legătura între comună și DJ Timișoara – Foieni în lungime de 1 km. în comună funcționează, școala, grădinița, dispensar uman cu 2 medici și un stomatolog, dispensar veterinar, post de politie. Pe raza comunei funcționează 4 lăcașuri de cult aparținând bisericii ortodoxe române, bisericii romano catolice, cultului penticostal și cultului baptist. Populația comunei este de 2758 de locuitori. Comuna se învecinează la N cu Timișoara, E Giroc, SE Pădureni, SV Parța, NV Sânmihaiu Român.
Activități specifice zonei: Agricultură – industrie, Turism
Activități economice principale: Industrie, Comerț, Agricultură
Obiective turistice: Mănăstirea Șag-Timișeni, Plaja Șag, Zona de agrement Râul Timiș
Evenimente locale: Hramul Bisericii Ortodoxe – 15 august, Zilele comunei Șag 14-16 august
Stema Comunei Șag cuprinde următoarele semnificații ale elementelor însumate: Turla de biserică simbolizează mănăstirea aflată pe teritoriul comunei. Frunzele de stejar evocă întinsele păduri de stejar din care s-a păstrat doar o parte în jurul mănăstirii. Fascia undată reprezintă râul care străbate teritoriul comunei. Capul de taur amintește de o anumită rasă de bovine. Pe fațadele unor case se găseau reliefuri cu "vacile cu coarne lungi", spre mândria gospodarului. Fagurele ilustrează albinăritul, ca ocupație răspândită în comună, precum și hărnicia aducătoare de belșug a localnicilor. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Număr locuitori la 15.05.2017 =3850
Populația stabilă la 15.05.2017 – total = 3600 persoane,
Numărul locuințelor la 15.05.2017 = 1350.
Locația propriu-zisă
Locația preconizată este proprietate privată a familiei întreprinzătorului.
Locația este amplasată în Comuna Șag, terenul pe care se va ridica construcția propriu-zisă este proprietate personală a asociaților, deci nu se plătește chirie pentru spațiul locativ. Este alocată o suprafață de 2.500 metrii pătrați, pentru stabilirea suprafeței de construcție s-a ținut seama de respectarea condițiilor necesare obiectivului, adecvat Căminului precum și a anexei fermei/sectorului agrozootehnic. Se vor obține toate avizele necesare, conforme atât cu legislația in vigoare din Romania, cât și cu normele Uniunii Europene, după cum urmează:
– la amplasarea micro-fermei zootehnice s-a ținut cont, în primul rând de criteriile sanitar-veterinare referitoare la izolarea crescătoriei de porci față de zonele locuite, asigurând un coridon sanitar nepopulat împrejurul fermei de 1.500 m;
– apoi s-a luat în calcul posibilitatea crearii căilor de acces pentru aprovizionarea cu furaje și alte materiale;
– în cele din urmă, au fost luate masuri privind impactul asupra mediului pe care il au colectarea și deversarea dejecțiilor;
Este necesar un studiu privind optimizarea amplasamentului, astfel încât proiectarea amplasării dotărilor trebuie efectuată astfel, încât să se asigure un flux logic și progresiv al procesului de producție, de la intrarea preliminară a ingredientelor spre prelucrare și procesare, până la ambalarea finită și livrarea produselor finite. Prin tipologia proiectată, se va prevenii contaminarea dintr-o zonă în alta, reducerea timpilor auxiliari rezultând o creștere a productivității și eficienței muncii.
Proiectarea și amplasarea structurilor productive din sunt de mare importanță pentru standardele igienice impuse prin legislație.
Sunt obligatorii 4 zone de bază :
zona de depozitare și manipulare a materiilor prime ;
zona activă pentru prelucrare și procesare ;
zona pentru ambalare și depozitare produse finite ;
zona pentru personalul lucrător.
Depozitele destinate materiilor prime se vor realiza astfel încât să nu poată conduce la deprecierea acestora. Sunt necesare depozite separate pentru materii prime, produse finite și alte materiale, pentru a se evita modificările organoleptice și fizice, prin influență.
Regula de bază a depozitărilor este a rotației stocurilor, astfel, ca primul depozitat de același fel, va fi primul livrat. De aceea, în organizarea de depozit se va asigura vizibilitatea codurilor vizând data intrării în depozit.
Zona pentru prelucrare și procesare trebuie să corespundă din punct de vedere igienico-sanitar având în vedere că este o secție cu profil alimentar. În această zonă trebuie utilizate doar materiale avizate de organele de control și autorizate.
Asigurarea unui climat corespunzător în funcție de temperaturile exterioare si a necesarului de apa calda menajera utilă în activitatea bucătăriei se face prin utilizarea unei centrale termice ce funcționează pe principiul valorificării biomasei asigurate, în principal din rezerve proprii. Pe acoperișul clădirilor se vor monta panouri solare pentru asigurarea unei parți importante din consumul de apă caldă menajeră. Aceste două investiții majore la nivelul sistemului, asigură o optimizare a consumurilor energetice.
Structura de produse alimentare rezultă și din proiectarea logisticii, ceea ce presupune parcurgerea următoarelor etape:
– definirea funcțiilor preconizate pentru sistemul logistic de bază, inițial proiectat
– proiectarea schemei generale a logisticii, cu urmărirea aspectelor referitoate la producerea/ achiziționarea materiei prime agricole, procesarea, depozitarea, transportul si distribuția la nivel inter- și intraoperațional;
– stabilirea și dimensionarea fluxurilor materiale și de utilități (biomasa este considerată ca sursă și produs);
– proiectarea verigilor sistemului logistic și de evidențiere a influenței logisticii asupra acestora.
Siguranța și calitatea sortimentelor de produse alimentare reprezintă prioritatea principală.
Fiecare etapă, începând de la materialul biologic, la materiile prime furajere, obținute în cadrul fermei, vor fi realizate în condiții ecologice, iar la ferma de creștere animale se vor respecta standardele UE), trecând prin fluxul de producție din cadrul micro-unității de tăiere. care se derulează în condiții de igienă impecabilă, iar până la livrarea produselor către clienți se derulează conform unor proceduri și reguli de control, extrem de stricte, al căror scop final este îndeplinirea standardelor de calitate și siguranță alimentară.
Avantajele imediate ale acestui sistem sunt păstrarea unei calități constant ridicate a produselor si reducerea pana la minim a riscului apariției unor boli.
Capitolul II.
STUDIU DE OPORTUNITATE PENTRU COSTRUIREA UNUI CĂMIN DESTINAT PERSOANELOR ÎN VÂRSTĂ, ÎN COMUNA ȘAG (TM)
Căminul privat destinat persoanelor vârstnice devine o idee de afaceri din ce în ce mai atractivă și asta pentru că apar situații din ce în ce mai multe de persoane vârstnice atrase de această soluție optimă. Cadrul optim se consideră din mai multe puncte de vedere, cum ar fi: asistența medicală permanentă și compania și altora din aceeași generație.
Un cămin trebuie să asigure cazare, asistența, hrană și servicii medicale în orice moment. Așa că va fi nevoie de personal ce aparține mai multor domenii, de personal medical, personal specializat pentru bucătărie, altul pentru curățenie, asistență și pază.
Misiunea unei asemenea inițiative este aceea de a sprijini și de a facilita îmbunătățirea calității vieții persoanelor vârstnice prin oferirea unui adăpost, consiliere, supraveghere.
Viziunea: este de a le crea cât mai multor persoane în vârstă o viață liniștită, lipsită de griji.
Căminul va fi o „CASĂ” care va veni în sprijinul persoanelor vârstnice, (singure sau abandonate), prin oferirea unui adăpost permanent, asistență, hrană și servicii medicale în orice moment, în compania unui personal calificat, educat, înțelegător, politicos și respectuos.
DENUMIREA OBIECTIVULUI: “CASA BĂTRÂNEȚIII MELE”
COD CAEN: 8730 – ACTIVITĂȚI ALE CĂMINELOR DE BĂTRÂNI SI ALE CĂMINELOR PENTRU PERSOANE AFLATE IN INCAPACITATE DE A SE INGRIJI SINGURE.
LOCALIZARE: mediu rural, rustic, cu aer curat, zona de câmpie asigurat ÎN Comuna Șag, județul Timiș.
MISIUNEA SOCIETĂȚIII:
Misiunea societății este de a oferi atât un camin persoanelor vârstnice, cât si cea mai mare atenție de care au nevoie, oferindu-le servicii de ingrijire si protectie.
OBIECTIVUL SOCIETĂȚII:
Principalul obiectiv este asigurarea unor condiții optime atât de ingrijirie cât si a celor mai eficiente planuri de tratament pentru reabilitare si mențirea unui stil cât mai sănătos de viață;
Să ofere condiții de ingrijire care să respecte identitatea, integritatea si demnitatea persoanelor vârstnice;
Să stimuleze participarea persoanelor vârstnice din camin la viața socială
Atragerea a cât mai multe surse de finanțare din partea sponsorilor;
Să faciliteze și să încurajeze legăturile interumane, inclusive cu familiile persoanelor vârstnice din cămin;
Să prevină și să trateze consecințele legate de procesul de imbătrânire pentru persoanele din cămin;
Sensibilizarea contribuabililor de a redirectíona cota de 2% din impozit in sprijinul persoanelor aflate in acest camini;
Atragerea voluntarilor.
Cercetarea de marketing realizată a cuprins 2 direcții:
– analiză SWOT
– anchetă, folosindu-se un chestionar specializat.
Analiza SWOT:
În urma unui studiu al condițiilor reale, s-au depistat următoarele aspecte:
Puncte tari:
– domiciliul în Șag
– gospodărie existentă
– teren pentru construcție și amenajări – proprietate personală
Puncte slabe:
– lipsa de experiență
Oportunități:
– inexistența unui cămin pe raza comunei
– apropierea de un oraș mare (Timișoara)
– apropierea de Mănăstirea șag-Timișeni
Amenințări:
– stresul în administare
– riscul epideomologic
Pentru realizarea anchetei privind oportunitatea inițiativei de înființare a Căminului destinat persoanelor vârstnice, s-a folosit metoda unui sondaj de opinie, folosindu-se un chestionar adecvat.
Chestionarul a cuprins 6 întrebări; adresate unui eșantion de 64 de personae. Totalul persoanelor intervievate: 64 persoane.
Rezultatele chestionării au fost următoarele:
– Caracteristicile persoanelor intervievate:
– Prima întrebare se referee la Domiciliul persoanelor intervievate. Din numărătoare a reieșit:
42 de pe raza comunei Șag
in Timișoara
– La întrebarea privind Vârsta persoanelor consultate, s-a răspuns astfel:
12 persoane cu vârsta între 35-45 ani
28 persoane 46-65 ani
persoane 66-85 ani
– A 3-a întrebare: Considerați necesară construirea unui cămin de bătrâni la Șag ?
Răspunsurile au fost:
– 57 – DA (doar ei au continuat răspunsul la chestionar)
– 5 – Nu
– 2 – Nu știu
– A 4-a întrebare: Dacă sunteți pentru această inițiativă, ce capacitate ar fi necesară ?
Răspunsurile date au fost:
16 răspunsuri au considerat că este necesar un cămin cu – 6-12 bătrâni.
29 răspunsuri au considerat că este necesar un cămin cu – 12-24 bătrâni
12 răspunsuri au considerat că este necesar un cămin cu – peste 24
– A 5-a întrebare: Precizați 3 cerințe principale pentru funcționarea căminului:
Asistență medicală strict necesară, eventual de specialitate – 47 opțiuni;
Regim de hrană sănătoasă – 32 opțiuni;
Ambianță adecvată (liniște, eventual fond musical plăcut) – 28 opțiuni;
Legătura cu slujitorii bisericilor și a mănăstirii – 21 opțiuni;
Spații de relaxare (în natură și incintă) – 20 opțiuni;
Spații de socializare – 13 opțiuni;
Acces la activități gospodărești – 10 opțiuni.
A 6-a întrebare s-a referit la Condițiile contractuale. Răspunsurile acordate au fost:
– taxă lunară – 24 opțiuni
– cedare proprietăți – 11 opțiuni
– cedare drept de administare a veniturilor (pensie și alte venituri) – 8 opțiuni
– variante mixtă – 14 opțiuni
De toate cerințele respondenților s-a ținut seama în concepția și proiectarea sistemului integrat. Astfel se confirmă necesitatea asocierii căminului, sistemul integrat care să ofere următoarele condiții:
– gospodăria proprie, dezvoltată și adaptată la condițiile igienico-sanitare impuse;
– cabinet medical ;
– program de socializare și divertisment ;
– amenajarea unei mici capele în parcul amenajat adecvat.
STRUCTURA CĂMINULUI va cuprinde :
– un NUMAR de 12 CAMERE
CAPACITATEA DE CAZARE se va constitui din:
4 camere cu un singur pat + baie proprie
8 camere cu cate 2 paturi.
2 bai comune
Pentru funcționarea căminului și pentru asigurarea ambianței necesare, se va asigura:
– 1 SALON DE LUAT MASA;
– 1 SALON DE ACTIVITĂȚI RECRETIVE;
– 1 SPAȚIU VERDE DE RELAXARE (PARC CU BĂNCI SI MESE)
– o BUCĂTĂRIE;
– o SPĂLĂTORIE RUFE SI LENJERII;
ORGANIGRAMA doar care să asigure serviciile minimale pentru funcționarea căminului, va trebui să cuprindă:
PERSONAL CONDUCERE = ADMINISTRATOR (PROPRIETARUL SOCIETĂȚII)
COMPARTIMENT FINANCIAR = CONTABIL
COMPARTIMENT SOCIO-MEDICAL:
MEDIC;
ASISTENTE MEDICALE;
INFIRMIRE;
COMPARTIMENT ADMINISTRATIV;
MUNCITORI CALIFICAT BUCĂTĂRIE;
ÎNGRIJITOR
CAPITOLUL 3.
DEZVOLTAREA UNUI SECTOR AGRO-ZOOTEHNIC DESTINAT SPRIJINIRII CĂMINULUI
Pentru asigurarea unei alimentații sănătoase a vârstnicilor cazați în Centru, este oportun să se asigure o microfermă agrozootehnică, având următoarea structură minimală:
– 1300 m2 – cultură bio a diferitelor legume
– o mică crescătorie de porci
– o anexă de găini ouătoare și de carne
Aceste activități vor fi o continuare a practicii de familie de foarte buni gospodari. Desigur că este nevoie de o perfecționare a activității, pornind de la amenajări corespunzătoare, dotări tehnice adecvate și angajarea unui personal capabil să asigure funcționarea continuă a microfermei.
3.1. Dezvoltarea culturii bio de legume
Din ce în ce mai multă lume acordă o atenție alimentației sănătoase și ca urmare piața de produse bio este în creștere de la un an la altul. Dacă ne referim strict la legume se poate constata că deși cererea există, deocamdată puține magazine din România au pe rafturi produse bio. Comercianții se plâng de faptul că există prea puțini producători de legume ecologice atestați și că aceștia nu asigură o constanță a livrărilor, în timp ce micii producători se plâng de faptul că detailiștii nu stau de vorbă cu ei. Așa că, deși momentan afacerile mici cu legume ecologice nu merg strălucit, luând în considerare trendul pieței se poate spune că astfel de afaceri au un mare potențial și că, probabil, cei care investesc acum în cultivarea legumelor în sistem ecologic în spații protejate (sere și solari) vor câstiga bine în viitor.
Legat de afirmația de mai devreme în care spuneam că afacerile cu legume produse în sistem ecologic nu merg strălucit momentan, trebuie să subliniem că este adevărată doar pentru cei care cultivă pe suprafețe mici, deoarece producătorii de legume în sistem ecologic care cultivă pe suprafețe mari câștigă și acum extrem de bine vânzând produsele la export.
Legumicultura este una dintre cele mai importante și complexe direcții de specializare a producției vegetale și are că trăsături specifice diversitatea mare a plantelor cultivate și dinamismul permanent datorat apariției unor tehnologii moderne și schimbării sortimentului de soiuri și hibrizi.
Denumirea de legumicultură provine de la cuvintele de origine latină: “legumen”-vegetale cultivate pentru hrana omului și “cultura”- priceperea de a lucra pământul, de a îngriji plantele.
Legumele au constituit, încă din cele mai vechi timpuri, o componentă de baza a alimentației pentru toate popoarele, indiferent de situarea lor geografică.
În condițiile societății moderne, alimentația rațională nu poate fi concepută fără participarea legumelor într-o gama cât mai largă, în cantități sporite, cu precădere în stare proaspătă și în tot cursul anului.
În sens larg, termenul de “ legume” definește părțile de plante folosite în hrana omului, pentru valoarea lor alimentară dublată adesea de unele particularități dietetice sau terapeutice.
Specia umană este într-o continuă evoluție, dar cel puțin din punct de vedere al mâncării am păstrat în genele noastre reminescențele alimentației primilor antropoide, bazate pe vegetație și mici animale. În vremurile în care primele maimuțe trăiau în Africa și mai apoi în Asia, “meniul” lor era compus în principal din frunze, muguri, flori, rădăcini,polen, plante diverse, legume și fructe sălbatice.
În țară noastră, sortimentul de plante legumicole este destul de restrâns, fiind repartizat de aproximativ 70 de specii și varietăți. Numeroase alte plante cu valoarea nutritivă sau economică ridicată și pentru care condițiile din țară noastră sunt prielnice, nu se cultivă din diferirte motive, printre care se pot numără lipsa informației tehnologice, a tradiției de consum, și a cererii pe piață.
În cadrul producției agricole din țară noastră, legumicultura reprezintă un domeniu cu un înalt grad de intensivitate și o pondere deosebită , cu implicații majore în economia națională și mai ales în alimentația populației.
Legumicultura are ca scop asigurarea de alimente necesare populației, dar și de materii prime necesare industriei conservelor, precum și a unor cantități mari de produse pentru export.
În alimentație legumele se utilizează atât în stare crudă ca și preparate, alaturi de alte produse agricole. Se folosesc, de asemenea congelate sau conservate, pentru asigurarea consumului pe tot parcursul anului. Ca urmare a efectului favorabil pe care-l au asupra organismului uman, în ultimul timp, în special în țările dezvoltate din punct de vedere economic, a sporit considerabil consumul de legume în stare proaspătă, crude, sub formă de salate.
Spre deosebire de alte sectoare de producție Agricolă, cultura legumelor prezintă unele particularități cum ar fi:
ocupă suprafețe relative reduse, dar pe terenurile cu fertilitate ridicată, irigabile și mecanizabile
– are un înalt grad de intensivitate, datorită faptului că necesită, de obicei, mai multă forță de muncă și mijloace materiale, pentru obținerea de legume proaspete în tot cursul anului, se practică la unele specii, culture în spații încălzite (sere, răsadnițe) sau neîncălzite (solăria, adăposturi temporare)
– tehnologia de cultură variază, chiar și la aceia specie, în funcție de destinația producției (consum, industrializare) și de perioada de valorificare (culturi timpurii, de vară sau de toamnă)spre deosebire de majoritatea culturilor agricole in camp, la unele culture de legume sunt necesare lucrari de ingrijire individuala a plantelor, care au ca scop dirijarea cresterii si fructificarii
– datorită perisabilități ridicate a majorității speciilor legumicole sunt necesre măsuri speciale în ceea ce privește recoltarea, condiționarea, transportul și păstrarea acestora în vederea valorificării
– Perfecționarea tehnologiilor de cultură prin mecanizare și automecanizare, face ca procesele de producție din legumicultura să capete un cartacter industrial.
Legumele și fructele au un caracter important în alimentație, fiind surse de vitamina A,C, acid folic, minerale, reușind să protejeze corpul și să îl apere de diverse maladii. Cele mai cunoscute și cele mai gustate legume sunt spanacul, varză, broccoli, morcovii, cartofii, ardeii, ceapă, mazărea, conservate sau proaspete, preparate într-un fel sau altul, fiecare cu gustul și calitățile specifice.
Probleme/riscuri:- trebuie să existe certificare ca și producător de produse ecologice, iar asta presupune parcurgerea unei perioade de “conversie” a terenurilor;
– trebuie să cunoști foarte bine tehnologia cultivării legumelor în sistem ecologic. Atunci când nu folosești chimicale cea mai mică neatenție poate conduce la compromiterea culturii;
– îți ia ceva timp până câștigi încrederea consumatorilor. Cultivarea legumelor în sistem ecologic crește costurile de producție cu 15-30% și ca urmare produsele sunt mai scumpe decât cele cultivate în sistem clasic. Consumatorii sunt dispuși să plătească mai mult pentru produsele tale numai dacă au încredere că produsele tale sunt cu adevărat ecologice iar pentru a câstiga încrederea lor de cele mai multe ori un simplu atestat nu este suficient. Pe mulți va trebui să îi inviți la fermă ta pentru a îi convinge că totul este ecologic. Este un aspect foarte important deoarece livrările la domiciliu reprezintă cheia succesului în agricultură ecologică și ca atare fiecare client câștigat este foarte important.
Costuri estimative:
Construcția unei sere: dacă terenul permite, se poate construi o seră cu o suprafață totală de 300 m2, din care suprafața efectivă cultivată cu legume de 200 m2. Dacă se va face o seră pe structura metalică, acoperită cu policarbonat și folie triplustrat, dotată cu sisteme de irigații prin picurare, instalație de încălzire, sisteme de umbrire, sisteme de ventilație, mic spațiu de depozitare legume (cca. 10 m2), platforme, spații verzi și bazin retenție vidanjabil cu costuri de aproximativ 18.000 – 20.000 lei, dacă se cumpără toate materialele și se realizează sera în regie proprie (cu muncă ta și a celorlalți membrii ai familiei).
Pentru început, în primii 3 ani este destul de bine să se realizeze doar un solar cu aceleași dimensiuni, costurile fiind de aproximativ 5.000 lei, realizat în regie proprie.
Se vor respecta etapele tehnologice de cultivare a legumelor. Aceasta presupune:
– Alegerea terenului;
– Amenajarea terenului;
– Pregătirea terenului;
– Înființarea culturilor;
– Lucrări de întreținere a culturilor;
Pentru alegerea terenului trebuie avut în vedere: factorii climatici, factorii pedologici și factorii social-economici.
Factorii climatici: trebuie avut în vedere temperatura aerului, temperatura solului, umiditatea aerului, precipitațiile atmosferice, vânturile. În mod special interesează temperatura medie anuală, temperatura medie a lunii celei mai calde, suma precipitațiilor în luna cea mai secetoasă, numărul de zile fără îngheț.
Factorii pedologici: este foarte important că terenul să fie plan sau să aibă o ușoară pantă spre sud, sud-vest, sud-est, cu sursă de apă pentru irigare. Solul trebuie să aibă un grad ridicat de fertilitate, conținut ridicat în substanță organică (4-5% humus), textura ușoară, structura bună, se lucrează ușor, se încălzește ușor, nu face crustă. Cele mai potrivite soluri sunt cele de luncă, aluvionare.
Factorii social-economici: terenul trebuie să fie situat cât mai aproape de centre de desfacere, de căi de comunicații, de fabrici de conserve (dacă mai sunt).
Pentru amenajarea terenului trebuie să se aibă în vedere folosirea intesivă a terenului și mecanizarea procesului de producție la cât mai multe specii. Principalele lucrări ce trebuie efectuate sunt: nivelarea de bază, amenajarea pentru irigare, împărțirea în sole și parcele, trasarea drumurilor și amenajarea sediului de fermă. Nivelarea de baza se execută o singură dată, când se amenajează terenul și se construiește sistemul de irigație. Prin nivelare se asigura terenului o pantă uniformă de 1-3% pe direcția rigolelor de udare. Rolul nivelării este de a asigura o irigare uniformă și un consum rațional de apă. Sistemele de irigare pot fi cu canale deschise amenajate la suprafață, sau cu conducte îngropate sub presiune.
Lucrările de pregătire a terenului au drept scop asigurarea condițiilor optime pentru creșterea și dezvoltarea plantelor precum și executarea în condiții optime a lucrărilor mecanice. Printre aceste lucrări se pot enumera: desființarea mijloacelor de susținere la unele culturi, înlăturarea resturilor culturilor anterioare, fertilizarea de bază și aplicarea amendamentelor, lucrări de pregătire a solului. Lucrările de pregătire a solului în legumicultură se pot grupa astfel: lucrări executate cu plugul (arătură și desfundatul), mobilizarea straturilor profunde ale solului (subsolajul, nivelarea de exploatare, aplicarea erbicidelor, lucrările de modelare a solului și de pregătire a patului germinativ.
Prin semănat direct în câmp se cultivă un număr mare de specii: morcovul, pătrunjelul, păstârnacul, ridichiile, sfecla roșie, scorțonera, ceapa ceaclama, ceapa de tuns, varza chinezească, salata, spanacul, loboda, cicoarea, sfecla pentru frunze și pețioli, pătrunjelul pentru frunze, cardonul, feniculul de Florența, spanacul de Noua Zeelandă, cresonul, mazărea de grădină, fasolea de grădină, bobul, bamele, tomatele, castraveții, pepenii, dovleceii, mărarul, cimbrul, cimbrișorul, asmățuiul, busuiocul, anghinarea, leușteanul, măcrișul și ștevia. La însămânțare trebuie avuți în vedere câțiva factori principali: epoca, adâncimea, norma și schema de semănat.
Epoca de semănat se stabilește și ea în funcție de câțiva factori: zona legumicolă, condițiile climatice ale zonei, cerințele speciilor legumicole față de temperatură și de perioada în care trebuie realizată producția.
În zona noastră, se deosebesc trei grupe de epoci de semănat: de primăvară, de vară și de toamnă.
Adâncimea de semănat infuențează uniformitatea răsăririi și, prin urmare densitatea culturii și se apreciază în funcție de dimensiunea semințelor (semințele mici la 1-2 cm. adâncime, semințele mijlocii la 2-3 cm. adâncime iar semințele mari la 3-4 cm. adâncime.
Norma de semănat este un factor important mai ales pentru fermele legumicole și se alege în funcție de densitatea plantelor și de valoarea culturală a semințelor. Aceasta se calculează matematic.
Schema de semănat se alege în funcție de o serie de parametrii: suprafața de nutriție a plantei, caracteristicile de lucru ale utilajelor folosite la semănat și ulterior la întreținerea culturii, tipul de modelare a solului, metoda de irigare utilizată.
Cantitatea reală de semințe utile se stabilște în funcție de valoarea culturală a semințelor, calculându-se după formula: Q = AxB:C
în care:
Q reprezintă catitatea de semințe pentru un 1 m2;
A – valoarea culturală a semințelor;
B – catitatea de semințe necesară pentru 1 m2;
C – valoarea culturală a semințelor din lotul existent.
Structura culturilor în câmp:
Structura culturilor în solar
Structura culturilor în seră:
Sabilirea asolamentului pentru culturile de bază și schema de rotație a culturilor:
Cultura de legume este posibilă a fi exploatată în condiții ecologice și profitabilă totodată, dacă sunt respectate câteva criterii tehnologice legate de rotația culturii, schemă de plantat, fertilizări organice, tratamente efectuate la timp în faza de răsad și în perioada de vegetație, controlul factorilor de vegetație (temperatură, umiditate), aplicarea udărilor prin picurare. Ceea ce contează cel mai mult, însă, este menținerea într-o stare avansată de sănătate a mediului de cultură (sol sau alt substrat de cultură). Într-un sol sănătos, există activitate microbiană, plantă se dezvoltă, devine viguroasă și se poate autoapara mai bine, în lupta contra factorilor perturbatori.
3.2. Dezvoltarea crescătoriei de porci
Porcul de carne, mamifer domesticit, este crescut extensiv în aproape fiecare parte a lumii ca animal pentru hrană.
Bine adaptați la producția de carne pentru că ei cresc și se maturizează rapid, porcii de carne au o perioadă de gestație scurtă de aproximativ 114 zile, timp în care ei dau naștere la un număr mare de purceluși. Porcii sunt animale omnivore – probabil unul dintre motivele pentru care au fost printre primele animale domesticite. În afară de carne, de la porc se mai folosește inclusiv pielea( pielea de porc) pentru genți și mănuși, și părul pentru pensule. În alte țări ca de exemplu Anglia, a fost crescut pentru producția de slănina.
Realizarea unei ferme impune respectarea anumitor condiții vânzând alegerea terenului pentru amplasarea clădirilor.
Adăposturile trebuiesc amplasate in raport cu condițiile climatologice locale.
La orientarea adăposturilor se va lua in calcul:
Iluminarea naturală a adăposturilor;
Asigurarea factorilor de microclimate adecvat;
Evitarea efectelor vanturilor in timpul iernii.
In exploatarea intensive se va avea in vedere existent unor adăposturi pentru asigurarea posibilităților de furajare și adăpare, dar si protejarea împotriva ploilor si a vanturilor.
Condițiile care trebuiesc respectate in alegerea terenului de amplasament al fermei sunt:
Amplasarea fermei la o distanta de 500 m fata de ultima casa;
Suprafata sa fie suficient de mar pentru a putea fi posibila amplasarea adaposturilor;
Relieful sa fie plan, cu o panta de 5% pentru a putea permite scurgerea apelor de ploaie;
Constructiile sa fie amplasate pe suprafete ferrite de inundatii, cu panza freatica la minim 2 m.
Sa se poata asigura sursa de apa pentru activitatea fermei si adaparea porcilor;
Sa se asigure racordarea la reteaua de energie electrica si acces la caile de comunicatii;
Inlaturarea surselor de poluare;
Posibilitatea aplicarilor de masuri sanitar-veterinare.
Pentru întocmirea planului de amplasare a fermei se vor întocmii studii de organizare( fezabilitate, avize de protecția mediului, masuri de prevenire a eventualelor boli infecțioase sau parazitare), sistematizare a teritoriului cu avizul si supravegherea autorităților locale și județene.
Distantele minime care trebuiesc stabilite intre diferitele unitati zootehnice, astfel inca sa se asigure prevenirea bolilor prin curenti de aer si insect vectoare trebuie sa fie in cazul fermelor de porci de minim 1500 m.
Tehnologia creșterii porcinelor este una din ramurile principale ale producției zootehnice din țara noastră, ea trebuind să asigure peste 50% din consumul total de carne al populației, cât și cerințele pentru export. Prin particularitățile sale biologice, prolificitate mare, precocitate, grad înalt de valorificare a hranei și randament la tăiere ridicat, porcinele constituie una din speciile de animale cele mai rentabile.
Câteva motive bine întemeiate pentru a alege porcii ecologici:
Carnea de porc este cea mai cautata carne;
Porcul nu este un animal pretentios comparative cu alte specii de animale;
Porcii ecologici sunt crescuti fara aditivi furajeri, fiind hraniti cu furaje obtinute pe terenuri care nu au fost fertilizate chimic.
Se pot hrani cu plante, mere, varza, cotoare, tarate, furje de origine vegetala, iarba.
Porcii ecologici au o prolificitate buna si o dezvoltare rapida, oferind posibilitatea de a reimprospata si amplifica lotul de reproductie.
Cresterea acestor animale asigura venituri banesti foarte bune. Veniturile se bazeaza pe productia de carne cu un continut redus de colesterol.
Produsele obtinute din carnea porcului ecologic sunt de calitate, mai sanatoase, usor de digerat.
Randamentul la sacrificare este de 75-85%.
Datorita continutului mic de apa, carnea poate fi conservata timp indelungat.
Rasele Bazna si Mangalita sunt cele mai appreciate rase de porci din Europa.
Fermele in conversie pot obtine subventii de la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
După cel mai bun prieten al omului, CAINELE, porcul este cel mai vechi si cel mai întâlnit animal domesticit.
Încă de la începutul domesticirii sale(inca din mileniul al VII-lea i.Hr, porcul a fost crescut ca mijloc de a utiliza resturile de mancare, fiind considerat un adevarat “MĂTURĂTOR”.
Stramosul salbatic al porcului domestic este MISTREȚUL, care in Romania populeaza majoritatea padurilor(carnea lui fiind considerate o adevarata delicatese, necesitand o minutioasa prepregatire si pregatire pana la consumare).
Din domesticirea mistretului au rezultat rasele primitive de porci ecologici cum ar fi MANGALIȚA, BAZNA, etc.
Motivul principal al domesticirii l-a constituit creearea unei rezerve permante de carne si grasimi.
Din punct de vedere al clasificarii zoologice speciale actuale de porci, fac parte din:
Increngatura VERTEBRATE;
Clasa MAMMALIA;
Ordinul UNGULATA;
Subordinul PARICOPITATE;
Familia SUIDAE;
Subfamilia SUINAE;
Genul SUS cu specia SUS DOMESTICUS.
Porcul este omnivor putand fi hranit pe langa furajele de origine vegetala, si cu furaje de origine animala(in amestec, cu faina de oase, de sange, etc).
Gestatia la scroafe dureaza intre 112-115 zile.
Principalul produs care se obtine de la porci este CARNEA, apreciata si solicitata intens de consumatori, datorita valorii ei hranitoare, suculentei si fragezimii, uzurintei de preparare cat si a posibilitatii de conservare pe timp indelungat.
Carnea de porc este superioara celorlalte specii, datorita continutului sau superior de protein si grasimi:
2700 Kcal = Carnea de porc;
1600 Kcal = carnea de taurine;
1400 Kcal = carnea de ovine;
1050 Kcal carnea de pasare;
750 Kcal 1 ou de aprox 50 g.
Cresterea porcilor reprezinta si unele particularitati biologice economice:
Adaptabilitatea ridicata la conditii de crestere intensive;
Consum de furaje redus;
Asigurarea industriei alimentare o valoroasa materie prima;
Randamentul la sacraficicre;
Productivitatea pe animal superioara, (aproximativ 2 tone carne/in viu/scroafa/an);
Obtinerea a peste 20 tone de purcei/scroafa/an (dupa 9 luni scrofitele putandu-se folosi la reproducere.
GRASIMEA reprezinta productia secundara si se compune din grasime si osanza:20% din greutatea vie a animalelor.
Grăsimea constituie o componenta importanta in echilibrarea energetica a alimentatiei umane.
Subprodusele utilizate in urma sacrificarii porcilor sunt utilizate in alimentatia umana, industrial alimentara si farmaceutica.
La porci se disting 4 tipuri de porci:
TIPUL MORFO-PRODUCTIV DE CARNE – acest tip incadrandu-se un numar mare de rase specializate pe productia de carne MARELE ALB, MARELE NEGRU, DUROC, HAMPSHIRE. Lungime corpului depaseste cu 15-20 cm perimetrul toracic.
TIPUL MORFO-PRODUCTIV DE BACON – caracterizandu-se prin alungirea trenului mijlociu si dezvoltarea exagerata a partii posterioare, animalele avand o forma de “para”. Lungimea corpului este cu 20-25 cm mai mare fata de perimetrul toracic. Rasele Landrace, Pietrain.
TIPUL MORFO-PRODUCTIV MIXT – se caracterizeaza printrun format proportionat, aproape de carne. Trunchiul este mai scurt , mai larg si mai adanc, lungimea corpului este aproximativ egala cu perimetrul toracic.Rasele BERKE, ALBUL MIJLOCIU, BAZNA.
TIPUL MORFO-PRODUCTIV DE GRASIME – format corporal scurt, adanc si larg. Perimetrul toracic este mai mare cu 5-10 cm fata de perimetrul toracic. Rasele MANGALITA si partial MICUL ALB.
S-au ales porcii VIETNAMEZI.
Creșterea purceilor începe cu hrănirea purceilor trebuie astfel efectuată încât să li se asigure toate substanțele nutritive de care au nevoie pentru creșterea intensivă în perioada de alăptare. Purceii se hrănesc numai cu lapte matern timp de 7 – 8 zile, apoi primesc suplimentar grăunțe prăjite de orz, mazăre, soia, porumb și cărbune vegetal. După 10 – 12 zile primesc suplimentar, la discreție, amestecuri de făinuri de orz, ovăz, porumb, mazăre și tărâțe de grâu (circa 50g/zi). Până la trei săptămâni purceii consumă 3 – 4 litri lapte matern pentru realizarea unui spor de 1 kg greutate vie. După această vârstă (sau la o săptămână dacă scroafa are 10 – 14 purcei) cantitatea de lapte este insuficientă, fiind necesară introducerea în hrana lor a laptelui de vacă și a unui amestec de uruială de orz 48%, uruială de porumb 23%, de mazăre 12%, șroturi de soia 15 %, 1,5% cretă furajeră și sare 0,5% sare. Începând cu vârsta de 3 -4 săptămâni rația se completează vara cu lucernă (frunzulițe) și iarna cu morcov în cantități crescânde de la 20 – 30 g/zi până la 200 – 300 g/zi la înțărcare.
Înțărcarea clasică are loc la 3 săptămâni. Aceasta este înlocuită astăzi cu înțărcarea la 5 – 6 săptămâni datorită producerii unor furaje valoroase pentru purceii sugari (prestarter). Se încearcă, cu bune rezultate, înțărcarea la 21 – 25 zile, prin înlocuirea laptelui matern cu amestecuri formate din subproduse lactate uscate, făină de cereale, zahăr, săruri minerale, vitamine, antibiotice, administrat sub formă uscată.
Purceii înțărcați formează o grupă aparte a „tineretului de 2 – 4 luni”. Indiferent de destinație ei sunt supuși aceluiași regim de hrănire și îngrijire. Fac excepție purceii destinați îngrășării pentru bacon, care beneficiază de un regim special.
Se hrănesc în general cu concentrate (uruială de orz, porumb, mazăre, făină animală), umectate cu zer sau apă în proporție de 1:1, conform normelor de hrană. Nu este indicată hrănirea la discreție din hrănitori automate întrucât pot depune prea multă grăsime, în detrimentul dezvoltării țesutului muscular. O atenție deosebită se acordă adăpatului.
La vârsta de 4 luni se face separarea pe sexe în loturi de 50 capete cele de scrofițe și 30 capete vieruși. Această mărime este optimă pentru tineretul destinat reproducției categorie care se hrănește dirijat și nu la discreție cu furaje concentrate lipsite de hidrați de carbon.
Îngrășarea porcilor are drept scop obținerea unor cantități cât mai mari de carne, de bună calitate, într-un termen cât mai scurt, cu un consum cât mai redus de nutrețuri. Hrănirea porcilor la îngrășat trebuie să se facă cu o mare regularitate, tainul administrându-se de 2 – 3 ori pe zi, la aceleași ore. Hrănirea, funcție de scop și sistemul de îngrășare se poate face dirijat sau la discreție. O problemă importantă în îngrășarea porcilor o constituie apa, întrucât porcii au nevoie de o cantitate de apă de 7 ori mai mare decât substanța uscată ingerată. În practică se folosesc adăpătorile automate.
După scopul urmărit și după vârsta animalelor puse la îngrășat, deosebim în practică 4 sisteme de îngrășare: pentru carne, pentru bacon, pentru carne și grăsime (mixtă) și pentru grăsime.
Îngrășarea pentru carne este cea mai eficientă din punct de vedere economic. Ea începe când purceii au 30 – 35 kg greutate vie și ține până ating 110 – 120 kg, caracterizându-se printr-un grad ridicat de valorificare a furajelor. Dintre rasele care se pretează la acest tip de îngrășare sunt: Marele Alb, Landrace, Berk, Duroc, Alb de Banat, etc.
APRECIEREA CULORILOR LA PORCI:
CULOAREA ALBA –preferata pentru productia de bacon: MARELE ALB, LANDRACE, EDELSCHWEIN, YORKSHIRE.
CULOAREA BLONDA: MANGALITA BLONDA, LINCOLN.
CULOAREA NEAGRA: CORNWALL, MANGALITA NEAGRA, BERK;
CULOAREA ROSIE: DUROC, TAMWORTH, MANGALITA ROSIE;
CULORILE BALTATE: HAMPSHIRE, WESSEX, BAZNA(NEGRU CU BRAU ALB), PIETRAIN
La porci distingem 3 tipuri de temperament:
TEMPERAMENT VIOI – animalele au un sistem nervos echilibrat, caracteristic animalelor precoce(animale care realizeaza sporuri de crestere in greutate vie mai mari intro perioada scurta de timp), cu constitutie fina si robusta, asigurand rentabilitate sporita.
TEMPERAMENT NERVOS(dezechilibrat)- se exclud total de la procesul de reproductie. Sunt animale susceptibile la zgomot, dezvoltand adesea stari de stres. Scroafele sunt fricoase, nelinistite, strivesc purceii in primele zile de la nastere au capacitate de alaptare fluctuanta. Sunt mereu in cautarea hranei, dar o risipesc fara nici un motiv.
TEMPERAMENT LIMFATIC – animalele de reproductie din aceasta categorie nu sunt de dorit deoarele nu realizeaza conexiuni nervoase stabile. Vierii depisteaza greu scroafele in calduri , executa cu dificultate saltul si actul montei, oferta productii reduse si calitate de sperma slabe.
COMPORTAMENTUL PORCILOR: este manifestarea specifica fiecarui animal, ca raspuns la anumite evenimente ce au loc in organism sau in imediata apropiere a acestora.
Intalnim 10 tipuri de comportament:
COMPORTAMENT ALIMENTAR;
COMPORTAMENT DE ELIMENARE;
COMPORTAMENT SEXUAL;
COMPORTAMENT MATERNAL;
COMPORTAMENT DE SOLICITARE;
COMPORTAMENT AGONISTIC;
COMPORTAMENT DE IMITARE;
COMPORTAMENT DE INTEGRARE;
COMPORTAMENT DE INVESTIGATIE;
COMPORTAMENT ANORMAL
IERARHIA DE GRUP – are la baza agresivitatea, animalele ocupand cele mai avanatajoase pozitii in timpul hranei, fata de celelalte animale.
STRESUL LA PORCI:
Factori ecologici – stramutarea animalelor dintro zona in alta;
Factori etologici – modificari de comportament ca urmare a unor intervenii brutale asupra animalelor;
Factori tehnologici – greseli de nutritie si exploatarea animalelor.
Planul de afaceri privind sectorul de creștere a porcilor se bazeaza pe urmatoarele elemente:
Intreprinzatorul care isi asuma constient anumite riscuri in dorinta de a obtine un anumit profit;
Mai multe activitati care consuma resurse si care genereaza profit;
Mediul de afaceri – un mediu in care se desfasoara afacerea.
Principalele aspecte care trebuiesc avute in vedere la intocmirea planului de afaceri sunt:
STRATEGIA – “Ce fel de afacere vreau sa dezvolt?”
ISTORIC, MANAGEMENT, RESURSE UMANE, ACTIVITATE CURENTA( experienta practica, cunostinte teoretice, disponibilitatea de aport pe care il pot pune la dispozitie,mijloace financiare pentru sprijinirea afacerii, amplasarea sediului, numarul de angajati, nivelul de salarizare, gasirea fortei de munca, structura organizatorica;
ANALIZA PIETEI – potentialii clienti, concurenta, politici de marketing, strategia promovare a produselor, politici de distributie, politica preturilor, conditii de plata, politica de imagine, comunicare cu piata.;
INVESTITII NECESARE – costuri de operare:
Costuri curente: materii prime, consumabile, materiale auxiliare, costuri de formare profesionala a personalului, ipozite si taxe locale, servicii externe(contabilitate, consultanta fiscala, consultanta juridica, consultanta in management, consultanta in IT, consultanta in proiectare), costuri de spatiu(birou, productie, vanzari, depozitare), cheltuieli de intretinere(curent, gaz, incalzire, curatenie, apa-canal).
Costuri cu mijloace de transport – combustibili, revizii, RCA, intretinere si reparatii, impozite.
Costuri de vanzare – deplasari, materale de promovare, participare la targuri;
Costuri administrative – deplasari, consumabile birou, comunicatii(telefon, fax) , copiator documente, evidenta primara, calcul salarii, abonamente ziare, reviste;
PROIECTII FINANCIARE – cladiri, echipamente, masini;
COSTURI ANEXE: infrastructura, apa, gaz, curent, canalizare, drum acces.
Pentru creșterea porcilor, baza furajeră va fi asigurată din sectorul vegetal. După recoltarea cerealelor, resturile rămase pe câmp se vor colecta și se vor valorifica prin obținerea de „peleți” (în engleză pellets), utilizați drept combustibil solid . Toate grăsimile inutile rezultate pe fluxul de tăiere se vor separa, iar în amestec cu uleiurile alimentare arse (rezultate din tratamentele termice ale cărnii pentru obținerea de diferite preparate) și/sau uleiuri vegetale obținute în paralel, se vor asigura cu biodiesel utilajele de mecanizare. Pe acoperișurile clădirilor se vor instala panouri solare, pentru asigurarea apei calde și a energiei electrice necesare pentru iluminat, în zone în care curenții de aer sunt suficienți pentru antrenarea unui grup aerogenerator. Alte resturi vegetale și dejecții ale porcilor, colectări din stația de epurare a apei rezultate din circuitul tehnologic, vor putea fi valorificate prin producerea biogazului necesar mai ales pentru pârlirea carcaselor de porc sau pentru pregătirea agentului termic. În zone în care subsolul ascunde și ape termale, acestea se pot întrebuința ca agent termic sau pentru pregătirea agentului termic necesar. În relația cu clienții se pot stabili modalități de transfer al resturilor de natură biologică, uleiuri de gătit arse, care să fie valorificate în instalațiile energetice menționate anterior. Desigur, existența unor instalații energetice auxiliare poate determina existența unor culturi vegetale suplimentare bazei furajere.
O afacere în sistem integrat presupune mai multe elemente constitutive: o bază primară, care devine punctul de început al unei dezvoltări ciclice, o misiune, strategia de dezvoltare, resursele umane, contextul local și cel general etc.
Este evident un complex specific de conexiuni între elementele sistemului, care elimină multe dintre barierele economice, comerciale, industriale și de afaceri.
Astfel, vecinătatea de structură, în cadrul căreia economiile se apropie ca structură, funcționează simetric și cunosc șocuri simetrice, acționând în sensul ancorării sistemelor integrate de fabricație agroalimentară din România în economia Uniunii Europene, cu consecințe favorabile: Marea Piață, stabilitate, efecte de antrenare etc.
În aceleași condiții, apare un proces de sporire a factorilor de creștere și de dezvoltare prin internalizarea externalității și a costurilor, agenții economici reușind să-și uniformizeze comportamentul pe un spațiu mai mare.
Se generează implicit o abordare sistemică, complexă dar unitară, cu un sistem de criterii și principii unice, judicios stabilit, care să simplifice calificarea sistemelor integrate pentru fabricația agroalimentară.
Procesul de concepere și proiectare a unui sistem integrat de producție agroalimentară este generat și dirijat de anumite condiții, fiind structurat pe mai multe etape.
Lanțul procesual format din aceste etape este reversibil parțial sau total.
În succesiunea parcurgerii acestor etape se produce feed-back-ul, astfel că, după fiecare etapă, se compară rezultatele cu nevoile și cu scopul inițial sau cu misiunea și strategia afacerii, efectuându-se corecțiile necesare.
Există situații practice la care corecția poate fi făcută după parcurgerea mai multor etape sau chiar în final, sau situații în care se constată abateri aberante de la misiunea sau strategia inițială a afacerii. În aceste situații, va trebui regândită întreaga afacere în ce privește resursele, amplasamentul, structura, conținutul sau momentul de începere, corecțiile fiind parțiale sau totale.
Abordarea problemei trebuie să fie sistemică, raportată la intrări, ieșiri, mecanisme interne și externe de reglare, condiții și factori perturbatori.
Fiecare flux tehnologic are o complexitate ridicată, dar este foarte important ca aceasta să fie abordată unitar de la nivelul întregului sistem integrat de fabricație agroalimentară.
Decizia privind oportunitatea și construcția unui sistem integrat de producție agroalimentară este rezultatul unei analize sistemice complexe a existenței și a nivelului
componentelor disponibile: materii prime, teren, utilaje, tehnologii, rețea proprie de desfacere etc.
Diferența semnificativă dintre sistemele componente separate (economice, industriale, comerciale) și sistemele de producție agroalimentară integrate constă în faptul că
ultimele dispun de foarte multe posibilități interne de interconectare între elemente, dar și de susținere temporară a unor activități neprofitabile economic, dar producătoare
de materii prime sau condiții strict necesare desfășurării unor activități mult mai profitabile economic decât media de pe piață. Se creează, astfel, condiții de dezvoltare a
unor activități noi, deosebit de profitabile, aflate în afara câmpului concurențial, cel puțin pentru început.
Și în cazul sistemelor integrate de producție agroalimentară, întreaga activitate poate fi abordată antreprenorial, fiind vizibile cele cinci funcțiuni clasice ale întreprinderii și funcțiile tipice ale managementului. Un accent deosebit se pune, însă, pe următoarele funcții de bază:
●funcția de aprovizionare;
●funcția de producție, cu trei sub-funcții:
– departamentul resurselor umane;
– departamentul tehnologic;
– conducerea, atribuții;
●funcția managerială;
●funcția de vânzări.
Capacitate de productie a sistemului integrat :
Pentru primul an de activitate ne-am propus obținerea unui efectiv porcin ce va fi valorificat, de aproximativ 15 grăsuni (dupa cum am detaliat in partea de previziune a veniturilor, mai exact, previzionarea efectivului de porci).
Pentru cel de-al doilea an de activitate, ne-am propus cresterea cu 50% a efectivului de scroafe introduse la reproductie, si, implicit cresterea efectivului de porci ce vor fi valorificati, tot cu 50%.
Pentru cel de al treilea an de activitate, dorim cresterea cu 200% a efectivului de sacrificat si reinvestirea profitului din primii 2 anii de activitate in construirea unui punct de vânzare a produselor disponibile.
Pentru cel de al cincilea an de activitate, ne-am propus dublarea efectivului de sacarificat, fata de anul precedent.
Productia la inceput , perioada de timp
Previzionarea efectivului de porci
– efectivul de pornire: 2 scroafe
– numar fatari scroafe pe an: 2
– fatari totale pe an: 4
– media purceilor fatati de o scroafa: 8
– purcei obtinuti in total per an: 32
– pierdei in maternitate: 10%, adica 3-4 purcei
– purcei intarcati: 16
– pierdei în cresa: 4%, adica 2 purcei
– purcei trecuti la ingrasare: 16
– pierderi la ingrasare: 1%, adica 16 porci
– efectivul de porci obtinuti anual 16.
Din efectivul de porci se retine un numar de 2 scroafe in vederea introducerii in anul 2, in efectivul de reproductie.
– numarul de porci ce va fi vandut la abator in vederea sacrificarii: 16.
Micro-ferma este amplasată în comuna Șag, terenul pe care s-a ridicat constructia propriu-zisa este proprietatea personala a asociatului, deci nu se plateste chirie pentru spatiul locativ. În total, întreg sectorul agro-zootehnic va avea o suprafata de 2.500 metrii patrati, pentru stabilirea suprafetei de constructie s-a tinut seama de respectarea conditiilor necesare cresterii animalelor, conforme atat cu legislatia in vigoare din Romania, cat si cu normele Uniunii Europene, dupa cum urmeaza:
– la amplasarea fermei s-au tinut cont in primul rand de criteriile sanitar-veterinare referitoare la izolarea crescatoriei de porci fata de zonele locuite, asigurand un cordon sanitar nepopulat imprejurul fermei de 1.500 m;
– apoi s-a luat in calcul posibilitatea crearii cailor de acces pentru aprovizionarea cu furaje si alte materiale;
– in cele din urma, au fost luate masuri privind impactul asupra mediului pe care il au colectarea si deversarea dejectiilor;
Caracteristicile constructiei vor fi în conformitate cu cu Ordinul nr. 171 / 13.09.2000 pentru aprobarea normelor sanitar-veterinare privind protectia porcilor, materialele folosite pentru constructiile grajdurilor precum si echipamentele cu care porcii intra in contact nu sunt daunatoare acestora, si sunt usor de curatat, spalat si dezinfectat;
– circuitele electrice si echipamentele sunt instalate in concordanta cu regulile nationale de aplicare a masurilor de protectia muncii, si PSI pentru a se preveni accidentele;
– porcii nu trebuie sa fie tinuti permenent in intuneric, pentru rezolvarea acestui aspect au fost luate masuri care sa permita o iluminare artificiala sau naturala, corespunzatoare cerintelor fiziologice si de comportament;
– pardoseala este neteda, nealunecoasa, astfel incat, sa nu cauzeze accidente, raniri sau suferinte;
– adaposturile pentru porci au fost construite in asa fel incat sa permita fiecarui porc: sa stea intins, sa se odihneasca si sa stea in picioare fara dificultate; sa aiba un loc curat unde sa se poata odihni; sa vada alti porci;
– in conformitate cu Odinul nr. 171 / 2000 suprafetele minime de pardoseala pentru fiecare porc sunt urmatoarele:
– 0,15 m² pentru porcii in greutate medie de pana la 10 kg;
– 0,20 m² pentru porcii in greutate medie intre 10 si 20 kg;
– 0,30 m² pentru porcii in greutate medie intre 20 si 30 kg;
– 0,40 m² pentru porcii in greutate medie intre 30 si 50 kg;
– 0,55 m² pentru porcii in greutate medie intre 50 si 85 kg;
– 0,65 m² pentru porcii in greutate medie intre 85 si 110 kg;
– 1 m² pentru porcii in greutate medie de peste 110 kg;
– pentru realizarea parametrilor de microclimat s-au utilizat surse de incalzire numai in sectorul de maternitate si in sectorul de tineret pentru varstele mici;
– ventilatia este naturala, realizata prin construirea de panouri rabatabile la ferestre;
– elementele de constructie ale halelor, sunt din caramida si panourile de lemn cu izolatie;
– in compartimentul de asteptare:
– scrofitele si scroafele sunt intretinute in grup, in boxe comune, asigurandu-se o suprafata de 1,3 – 1,5 m2 pe cap de animal;
– marimea lotului este in functie de tipul si suprafata totala a boxei, variind intre 8 – 25 scroafe;
– scroafele in calduri sunt scoase din grup si mentinute individual pe perioada caldurilor, perioada in care are loc si monta;
– compartimentul de scroafe gestante asigura o suprafata de 1,5 m2 pe cap de animal;
– cu 3-4 zile inainte de fatare, scroafele vor fi izolate, dupa o prealabila spalare si dezinfectie, in boxe individuale de fatare:
– aceste boxe asigura o restrictionare a miscarilor scroafei, permitand astfel manoperele privind asistenta la fatare si prevenind accidentele prin strivirea purceilor;
– datorita faptului ca in aceste boxe, scroafa si purcei raman pe toata perioada lactatiei, au fost prevazute cu hranitori pentru scroafa si separat pentru purcei, sistem de adapare separat pentru scroafa si purcei;
– spatiul destinat purceilor poate fi incalzit prin diferite sisteme (placi incalzitoare, becuri cu infrarosii) si sistem de evacuare a dejectiilor;
– cel mai utilizat model de boxa de fatare in ferma noastra, este boxa de tip baterie, cu dimensiunile de 2,00 m pe 1,50 m, avand central spatiul destinat scroafei (2,00 m pe 0,60 m) pe gratar si doua zone laterale pentru purcei fiecare avand 2,00 m pe 0,45 m, avand o suprafata plina de 0,60 m pe 0,45 m formata dintr-o placuta incalzitoare;
– tineretul va fi intretinut in boxe comune cu spatiu de odihna plin si spatiu cu gratare, pentru evacuarea dejectiilor;
– suprafata utila asigurata pe cap de animal, pentru tineret, este de 0,30 m2 pana la greutatea de 30 kg, 0,40 m2 pana la greutatea de 35 – 40 kg (conform cerintelor in vigoare);
– boxele sunt prevazute cu sistem de furajare si adapare automat, la nivelul accesibil purceilor;
– pentru reducerea stresului de adaptare la diferenta de temperatura fata de maternitate, deasupra boxelor am montat o retea de prize care sa poata alimenta, in primele 4 – 6 zile, becuri cu infrarosii pentru incalzirea suplimentara a zonei de odihna a purceilor;
– spațiile de tineret ca si cele de maternitate, fiind spatii incalzite, au plafon si sistem de ventilatie reglabil:
– preluarea tineretului se face la greutatea de 35 – 40 kg, din sectoarele proprii de cresa, iar la popularea cu tineret se va tine cont de asemenea de criteriile de lotizare in functie de sex si greutate si se va continua cu lotizari prin extractie pe toata durata ingrasarii;
– gradul de tehnicitate al activitatii din acest sector, precum si din sectorul de tineret, nu este la fel de ridicat ca cel din sectorul de reproductie;
– porcii la ingrasat sunt cazati in hale cu amenajari interioare specifice acestei activitati. Intretinerea se face in boxe comune, marimea grupei fiind in functie de dimensiunile boxei, astfel incat, sa putem asigura o suprafata utila de 0,80 m2 pe cap de animal;
– boxele de ingrasare sunt dotate cu sistem automat de adapare si de furajare, cu spatiu separat de odihna si sistem de evacuare a dejectiilor;
Evacuarea dejectiilor si masuri de protectia mediului:
– colectarea dejectiilor ( fecala, urina, apa tehnologica ) se face prin canalele cu perna de apa din boxe;
– canalele pentru dejectii sunt prevazute cu prea-plin, sub forma de sifon, care preia o parte din suspensiile din canal si le dirijeaza in canalele colectoare;
– canalele cu perna de apa din compartimente le golim periodic, la intervale de 50-80 zile si le spalam apoi cu apa prin presiune sau prin purjare,pentru indepartarea sedimentelor colmatate;
– apele reziduale sunt conduse prin canale colectoare catre statia de epurare. Inainte de a intra in statie, apele trec printr-un camin cu site si gratare pentru retinerea resturilor grosiere dupa care ajung in bazinele de decantare unde are loc separarea mecanica prin sedimentarea suspensiilor;
– apa decantata trece printr-un sistem de site in alt bazin de unde dupa ultima decantare partea lichida poate fi evacuata in iazuri biologice unde au loc procese de autoepurare naturala biologica sau poate fi utilizata pentru irigarea culturilor;
– partea solida ramane pe platforma formandu-se o patura de namol unde fermenteaza si se deshidrateaza dupa care se poate folosi ca ingrasamant in agricultura;
– pentru prevenirea poluarii mediului la nivelul fermei vom utiliza pentru curatenia mecanica pompe de mare presiune (30 – 50 atm.), cu mare randament, iar pentru dezinfectie se vor utiliza dezinfectanti cu spectru larg de actiune care sa inlocuiasca soda caustica si care sa nu se acumuleze in solul irigat cu ape reziduale provenite din adaposturile dezinfectate;
Accesul personalului in zona exploatatiei cu hale de animale:
– se face numai in echipament de protectie si prin filtrul sanitar. Pentru aceasta filtrul sanitar este o cladire amplasata la intrarea in zona de exploatatie si este prevazuta cu sala de echipare-dezechipare pentru hainele de strada si cu sala pentru echipamentul de lucru de interior, aceste incaperi fiind separate intre ele de o sala de dusuri;
– toata zona cu hale pentru animale este imprejmuita cu gard si intre aceasta zona si gardul exterior al unitatii exista, o zona de protectie sanitara;
– pentru autovehicule, accesul in unitate se face numai printr-un dezinfector si numai in zona de protectie pentru punctele speciale, cum ar fi, rampa de incarcare sau buncarele de furaje.
Toate aceste informatii fiind spuse, trebuie sa precizam ca ferma respecta toate normele si cerintele in vigoare pentru asigurarea dezvoltarii unei activitati de durata.
In ceea ce priveste domeniul de activitate, momentan pe cresterea si valorificarea produselor bio în hrana locatarilor vârstnici, precul și comercializarea surplusului de porcine, animalele vor fi livrate “in viu” abatorului “Amallisse” cu care am negociat un contract de preluare al acestora.
Conducerea va fi executata de administratorul fermei, care este si unicul asociat, cu experienta in conducerea unei ferme de 10 ani.
Administratorul reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie, efectueaza toate actele de administrare si gestionare a societatii, avand toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie. Administratorul deschide conturi in lei si valuta si poate utiliza fondurile financiare ale societatii, gestionandu-le in interesul obiectivelor societatii.
Toti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume 8 ore / zi. Pentru buna desfasurarea a activitatii fermei, societatea are ca si personal :
– un administrator;
– un contabil;
– 1 medic veterinari;
– 2 ingrijitori.
Cea mai importantă utilizare va fi orientată către asigurarea hranei locatarilor vârstnici din Centru de bătrâni. În urma abatorizării, se vor realiza preparate tradiționale, adecvate cerințelor locatarilor, pregătite de bucătar specializat și în obținerea preparatelor specifice de porc.
3.3. Dezvoltarea creșterii găinilor
Sectorul agro-zootehnic va avea și un sector al păsărilor domestice, în special găini. Rasa aleasă va fi Brahma, care sunt docile, se cresc extrem de ușor și dau o producție extraordinară de carne.
O găină obisnuita are, la maturitate, o greutate de 1,5 – 3,5 kg, in functie de rasa. O gaina Brahma are insa 6,5 – 7 kg, fapt care o transforma intr-o adevarata ”fabricuta” de carne, foarte eficienta din punct de vedere economic.
E o gaina care impresioneaza instantaneu, atat prin dimensiuni, cat si prin aspectul iesit din comun. Linistita, frumoasa si nepretentioasa, ea se creste ca oricare alta gaina, avand in plus avantajul ca rezista foarte bine la frig gratie penajului bogat care ii acopera inclusiv picioarele.
Aceste pasari pentru carne, inseamna asigurarea unui aliment. Iar alimentele au avut, au si vor avea intotdeauna o piata sigura, pentru ca, inainte de orice, oamenii trebuie sa manance. Alimentele sunt primele pe lista de cumparaturi a oricarei familii.
Carnea pe care o furnizeaza gainile Brahma este ecologica, adica provine de la pasari crescute liber, la sol, si hranite sanatos, fara niciun fel de conservanti, aditivi, hormoni sau antibiotice. Iar aceasta modalitate de crestere se va reflecta in calitatea carnii, constituind un argument solid in favoarea ofertei tale.
Se poate valorifica foarte bine si productia de oua (140-150 de oua pe an), mai ales ca aceste gaini dau oua si in timpul iernii, cand alte rase au o productivitate scazuta. Ouale gainilor Brahma sunt maronii, de dimensiuni obisnuite, dar au acel galbenus intens colorat, specific oualor de tara, fapt foarte apreciat de consumatori.
Investitia va fi destul de redusă. Ca spatiu, este suficienta o curte de 150 de metri patrati, iar alte cheltuieli se refera la amenajarea unor adaposturi si la achizitionarea de furaje. In rest, pasarile trebuie lasate sa faca ce fac ele in mod natural – adica sa scurme, sa ciuguleasca, sa alerge, sa se tavaleasca – acest comportament natural garantand pana la urma calitatea carnii si a oualor.
Gainile Brahma nu sunt foarte cunoscute (inca) in Romania, ca urmare te poti numara printre pionierii acestei afaceri in tara noastra.
Activitatea este usor de demarat si de gestionat. Nu este nevoie de o specializare anume in domeniul agricol sau zootehnic.
Asadar, nicio legatura anterioara cu cresterea gainilor. Dar iata ca, in ciuda acestei lipse initiale de experienta, se intenționează un început de 20 de gaini, o productie de aproape 3 000 de oua ecologice pe an.
Găina Brahma este o pasare originara din India (bazinul fluviului Brahma-Pootra), de unde s-a extins ulterior in SUA, iar mai tarziu si in Europa. Docila si foarte usor adaptabila la orice conditii, gaina Brahma se remarca prin dimensiuni – corp voluminos, piept mare, puternic si musculos – ajungand la maturitate la o greutate de pana la 8 kg (cocosii). Incepe sa se oua dupa varsta de 6 luni si, in ciuda staturii ei masive, ouale pe care le face au dimensiuni normale. Spre deosebire insa de gainile din alte rase, Brahma este productiva si pe timpul iernii.
Având în vedere sistemul integrat, de remarcat este și faptul că este avantajoasă și valorificarea dejecțiilor pentru îngrășarea terenului agricol.
Această mica afacere, va asigura și consum propriu, precum și al locatarilor din cămin, având siguranta ca se beneficiază de oua si carne fara hormoni, antibiotice sau tot felul de alte chimicale prezente in alimentele industriale.
CAPITOLUL 4.
OPTIMIZAREA COSTURILOR CALITĂȚII PRODUSELOR ȘI SERVICIILOR
Costurile referitoare la calitate, numite sintetic Costul calității sunt costurile necesare asigurării unei calități adecvate a produselor și serviciilor, incluzand totodată și pierderile suferite de sistemul integrat atunci cand nu s-a realizat o calitate corespunzătoare (costurile noncalitate).
Costurile calității contribuie într-o proporție ridicată la costurile totale ale unei organizații, importanța lor fiind cu atât mai mare cu cât ele nu pot fi reflectate în totalitate în contabilitate, multe dintre acestea neputând fi comensurate în mod concret. Astfel, unele costuri se pot calcula, cum ar fi de exemplu costurile antrenate în perioada de garantie ,datorate rebuturilor sau prelucrărilor ulterioare pot fi regăsite în contabilitate, pe când altele nu pot fi practic măsurate, ca de exemplu mersul în gol al masinilor.
Astfel costurile calității cuprind doua mari categorii de costuri și anume :
_ costuri voluntare , pentru atingerea unui nivel dorit al calității;
_ costuri involuntare , din care fac parte eșecurile înregistrate în atingerea acestui nivel .
Aceste doua categorii de costuri au fost denumite costuri ale calității sau costuri de conformitate respectiv costuri ale noncalității sau costuri de neconformitate. Această clasificare poate fi vizualizată schematic in figura de mai jos :
Costurile de prevenire sunt costurile datorate oricărei activități întreprinse pentru a investiga, a preveni sau a reduce defectele, erorile, deficiențele sau rebuturile, practic orice activitate/situație care face ca produsul să nu respecte o anumită specificație. În general,aceste costuri sunt considerate investiții, având practic drept scop identificarea si controlarea cauzelor defectelor de calitate si altor neconformități. Ele sunt antrenate de măsurile de corecție din cadrul managementului calității la nivelul tuturor domeniilor unei organizații și se compun, în cea mai mare parte, din salarii și din costurile activităților implicate de evitare a defectelor, de identificarea si controlarea cauzelor acestora .
Aceste costuri implică mai multe activități preventive ,și anume :
– planificarea calității;
– formarea personalului;
– procese de selecție;
– acțiuni pentru îmbunătățirea proiectării serviciilor;
– studii asupra impactului ambiental;
– manuale tehnice, de organizare, de calitate
– pregătirea normelor de lucru și responsabilităților ;
– sisteme de calitate, proceduri si norme;
– planificarea costurilor;
– dispunerea de multipli furnizori;
– aplicarea unor tehnici de programare a proiectelor si activităților
– acțiuni menite sa evite producerea erorilor;
– analiza necesităților de formare;
– întreținerea preventivă a echipamentului și mașinilor ;
– prezicerea și determinarea timpului de așteptare;
– sistemul de primire a reclamațiilor;
– curațenia și ordinea;
– revizuirea intrării cererilor;
– stabilirea culegerii și analizei datelor;
– analiza riscurilor și a planurilor de securitate și igienă a muncii;
– planificarea reuniunilor de lucru .
COSTURI DE EVALUARE sunt rezultatul evaluării produsului finit serviciului, după ce acesta a fost prestat. Altfel spus, acestea reprezintă tot ceea ce s-a cheltuit pentru a vedea dacă rezultatul unui proces corespunde standardului, dacă este conform cu calitatea specificată.
Costurile defectelor – sunt cele care derivă din nerealizarea produselor sau serviciilor, fie finale sau intermediare, a tuturor sau doar a unora din cerințele care sunt adaptate pentru uzul clienților sau care au fost semnalate în documentele de serviciu.
Aceste costuri se clasifica în doua mari grupe:
Costuri interne ale defectelor se pot defini ca fiind acelea care
implică organizația respectivă, ca o consecință a erorilor comise în timpul proceselor și
activităților, dar care au fost detectate înainte ca produsul sau serviciul să fie predat clientului.
Se referă la costul care se face înainte ca produsul sau serviciul să ajungă la public.
Costuri externe ale defectelor sunt asociate cu defectele care se găsesc după
ce produsul sau serviciul au fost transmise clientului. Organizația suportă aceste costuri
pentru că sistemul de evaluare nu a detectat toate erorile. Aceste costuri ar fi dispărut dacă nu
s-ar fi produs nici un defect. Costurile de defecte externe se evaluează mai greu și pot atinge,
în diferite situații, valori foarte înalte.
PONDEREA CLASELOR DE COSTURI ALE CALITATII
Dupa ce au fost clasificate toate clasele de cost pentru gestiunea costurilor referitoare la calitate se trece la realizarea "Bilantului costurilor calitatii". Se arata in tabelul de mai jos toate costurile organizatiei care sunt utilizate realizarea produsului.
Diagrama PARETO
Pentru analiza gestiunea si prezentarea costurilor referitoare la calitate se poate utiliza "Bilantul costurilor calitatii". Întreg studiu asupra costurilor calității aduc o imagine mai clară asupra posibilităților de eficientizare a activității economice în cadrul sistemului integrat agro-zootehnic, în sprijinul eficientizării activității de bază – căminul destinat persoanelor în vvârstă.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Perspectivele evoluției sistemelor integrate pentru fabricația agroalimentară sunt legate de dinamica generală de evoluție a Europei și, în particular, de tendințele de evoluție ale sectorului agroalimentar. Astfel, în condițiile dezvoltării unei producții agroalimentare sustenabile, coroborată cu noile condiții de calitate și siguranță alimentară, dar și cu cerințele de mediu, apar noi restricții cu rol de factori concurențiali.
Balanțele comerciale agricole intra-europene sunt generatoare de noi disparități, fiind puternic negative pentru unele țări componente și intens pozitive pentru altele.
Dezvoltarea, compoziția și orientarea comerțului cu produse agroalimentare relevă aspecte interesante privind producția agroalimentară din această regiune, determinând și situații de deteriorare.
Introducerea unor standarde stricte, cu cerințe de calitate și siguranță alimentară dure conduce la o creștere a costurilor de producție pentru produsele alimentare, mai ales în țările nou-integrate, care nu dispun de experiența necesară și, în mod firesc, cheltuiesc mai mulți bani cu tehnica și cu specialiștii. Acestea preferă producția la standarde de calitate mai vechi, exportând produsele în alte țări care nu au adoptat noile norme (Comunitatea Statelor Independente, Asia, Africa, America Centrală și de Sud etc.). În același timp, acestea importă produse de calitate, fabricate sub noile standarde din țările europene mai dezvoltate, aparținând matricii de bază a Uniunii Europene, producându-se o îndepărtare de nivelul cotelor stabilite prin acordurile de cooperare.
Astfel, pentru condițiile de calitate privind laptele, carnea de vită și zahărul, diferențele de calitate sunt substanțiale și determină o diferență esențială de costuri și prețuri, generată și de inexistența sau imperfecțiunea sistemelor integrate de producție agroalimentară în domeniu
.
Fără a fi la același nivel, dar prezentând aspecte similare, producția de ouă, pui și porci oferă un nivel scăzut de profitabilitate, care impune adoptarea unei soluții similare, deoarece, la cerințe de calitate egale, costurile diferă substanțial.
Așadar, deși există cerere și cotă, cerințele de calitate sporită pot determina o scădere a producției agricole, generând consecințe nefaste în plan social, al dezvoltării rurale durabile și chiar asupra mediului înconjurător.
Apare, simultan, și un proces de fragmentare a producției agricole, generat și de întărirea monedei unice europene.
Există, prin urmare cel puțin două tendințe favorabile pentru producția agroalimentară din Europa: dezvoltarea sistemelor integrate și introducerea unor direcții noi de producție agricolă și fabricație alimentară.
În baza cercetărilor efectuate s-au creat bazele constituirii unui sistem integrat agroalimentar , în sprijinul susținerii unui cămin destinat persoanelor în vârstă.
MISIUNE:
Oferirea atât a unui cămin persoanelor vârstnice, cât și cea mai mare atenție de care au nevoie, oferindu-le servicii de ingrijire și protecție.
OBIECTIV:
– Principalul obiectiv este asigurarea unor condiții optime atât de ingrijirie cât și a celor mai eficiente planuri de tratament pentru reabilitare și mențirea unui stil cât mai sănătos de viață;
– Să ofere condiții de ingrijire care să respecte identitatea, integritatea si demnitatea persoanelor vârstnice;
– Stimularea participării persoanelor vârstnice din cămin la viața socială;
– Atragerea a cât mai multe surse de finanțare din partea sponsorilor;
– Facilitarea și încurajarea legăturilor interumane, inclusive cu familiile persoanelor vârstnice din cămin;
– Prevenirea și tratarea consecințelor legate de procesul de imbătrânire pentru persoanele din cămin;
– Sensibilizarea contribuabililor de a redirecțíona cota de 2% din impozit în sprijinul persoanelor aflate în acest camin;
BIBLIOGRAFIE:
Banu C. Și colab., 1998, Manualul inginerului de industrie alimentară, vol.I, Editura Tehnică, București;
Banu C. Și colab., 1999, Manualul inginerului de industrie alimentară, vol.II, Editura Tehnică, București;
Botis Nistoran, Mihaela, Biotehnologii in industria alimentara Ed. Vest 2009
Botis Nistoran, Mihaela, Liliana Tulcan, Dinu Gubencu, Remus Bobescu – Bazele Proceselor Agroalimentare Editura de Vest
Mnerie, D., (2016), Managementul sistemelor integrate, Suport de curs, UPT
Mnerie, D., Lădar, L., – Marketing – intern și internațional, Editura Fundației pentru cultură și învățământ IOAN SLAVICI, Timișoara, 2010
Țucu D., Mnerie, D., Sisteme integrate pentru producție agroalimentară EOU-Mirton, 1997
Țucu, D., Mnerie , D., Integrated Systems for Agri-food Production. Agri-food production for XXI century – 2009
Dumitru Tucu – Sisteme integrate pentru morarit si panificatie, Editura Orizonturi Universitare
Dumitru Tucu, Vasile Rotarescu – Economia interprinderii
http://www.fonduri-structurale-europene.ro/pndr/produse-agricole-forestiere.html
www.consultantaagricola.ro/arhiva.php?m=3&y=2010
X xx.Infoaliment
Universitatea POLITEHNICA Timișoara
Facultatea de Mecanică
MASTER
LUCRARE DE DISERȚATIE:
Conceperea și proiectarea unui sistem integrat agroalimentar în sprijinul unui cămin destinat persoanelor în vârstă în comuna Șag (Tm)
REZUMAT
Sistemele integrate sunt sisteme care presupun o anumita asimilare, contopire a tuturor părților intrun tot unitar.
In acest sens s-a conceput prioectarea unui sistem integrat agroalimentar in sprijirea unui camin de batrani.
Structura sistemului va fi urmatoarea:
SECTOR AGRO-ZOOTEHNIC cu o miniproductie agricola si o minicrescatorie de purcei si o minicrescatorie de gaini;
PROCESARE – bucatarie – catering;
CAMIN DESTINAT PERSOANELOR IN VARSTA.
Această mica afacere, va asigura atât consumul propriu, cât și al locatarilor din cămin, având siguranta ca se beneficiază de oua si carne fara hormoni, antibiotice sau tot felul de alte chimicale prezente in alimentele industrial.
POLITEHNICA University Timișoara
Mechanical Engineering Faculty
MASTER
DISSERTATION:
Conceiving and designing an integrated agro-food system in support of an old-age home in Șag (Tm)
SUMMARY
Integrated systems are systems that assume a certain assimilation, merging all parts into a unitary one.
In this sense, an integrated agro-food system was designed to support a home for the elderly.
The structure of the system will be as follows:
– AGRO-ZOOTEHNIC SECTOR with an agricultural miniproduction and a miniature of piglets and a miniature of hens;
– PROCESSING – kitchen – catering;
– OLD-AGE HOME
This small business will provide both home-grown and home-grown people with the confidence that they benefit from eggs and meat without hormones, antibiotics, or any other chemicals present in industrial foods.
DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE A
LUCRĂRII DE FINALIZARE A STUDIILOR
Subsemnatul _________________________________________________________
____________________________________________________________________ ,
legitimat cu ________________seria ________nr. ___________________________,
CNP ________________________________________________________________
autorul lucrării ________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
elaborată în vederea susținerii examenului de finalizare a studiilor de MASTER, specializarea SISTEME INTEGRATE DE FABRICAȚIE AGROALIMENTARĂ
organizat de către Facultatea de Mecanică din cadrul Universității Politehnica Timișoara, sesiunea IUNIE 2017 a anului universitar 2016/2017, luând în considerare conținutul art. 39 din RODPI – UPT, declar pe proprie răspundere că această lucrare este rezultatul propriei activități intelectuale, nu conține porțiuni plagiate, iar sursele bibliografice au fost folosite cu respectarea legislației române și a convențiilor internaționale privind drepturile de autor.
Timișoara,
Data, Semnătura,
12 iunie 2017
_______________________ ___________________________
CONCEPEREA SI PROIECTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT AGROALIMENTAR
IN SPRIJINUL UNUI CĂMIN DE BĂTRÂNI
Ec. Isabela HALMAI
Universitatea „Politehnica” din Timișoara, Facultatea de Mecanică,
Specializarea : SISTEME INTEGRATE DE FABRICAȚIE AGROALIMENTARĂ
”BATRANII SUNT PRECUM COPII MICI, DECI NECESITA O ATENTIE DEOSEBITA”
Căminul nostru de bătrâni va fi o „CASĂ” care va veni in sprijinul persoanelor vîrstnice, (singure sau abandonate), prin oferirea unui adăpost permanent, asistenșa, hrana si servicii medicale în orice moment, în compania unui personal calificat, educat, ințelegător, politicos si respecutos.
DENUMIREA FIRMEI: “CASA BĂTRÂNEȚIII MELE”
COD CAEN: 8730 – ACTIVITĂȚI ALE CĂMINELOR DE BĂTRÂNI SI ALE CĂMINELOR PENTRU PERSOANE AFLATE IN INCAPACITATE DE A SE INGRIJI SINGURE.
LOCALIZARE: mediu rural, rustic, cu aer curat, zona de câmpie.
MISIUNEA SOCIETĂȚIII:
Misiunea societății este de a oferi atât un camin persoanelor vârstnice, cât si cea mai mare atenșie de care au nevoie, oferindu-le servicii de ingrijire si protectie.
OBIECTIVUL SOCIETĂȚII:
Principalul obiectiv este asigurarea unor condiții optime atât de ingrijirie cât si a celor mai eficiente planuri de tratament pentru reabilitare si mențirea unui stil cât mai sănătos de viață;
Să ofere condiții de ingrijire care să respecte identitatea, integritatea si demnitatea persoanelor vârstnice;
Să stimuleze participarea persoanelor vârstnice din camin la viața socială
Atragerea a cât mai multe surse de finanțare din partea sponsorilor;
Să faciliteze și să încurajeze legăturile interumane, inclusive cu familiile persoanelor vârstnice din cămin;
Să prevină și să trateze consecințele legate de procesul de imbătrânire pentru persoanele din cămin;
Sensibilizarea contribuabililor de a redirectíona cota de 2% din impozit in sprijinul persoanelor aflate in acest camini;
Atragerea voluntarilor.
STRUCTURA CĂMINULUI:
NUMAR CAMERE : 12
CAPACITATE DE CAZARE:
4 camere cu un singur pat + baie proprie
8 camere cu cate 2 paturi.
2 bai comune
SALON DE LUAT MASA;
SALON DE ACTIVITĂȚI RECRETIVE;
SPAȚIU VERDE DE RELAXARE (PARC CU BĂNCI SI MESE)
BUCĂTĂRIE;
SPĂLĂTORIE RUFE SI LENJERII;
ORGANIGRAMA:
PERSONAL CONDUCERE = ADMINISTRATOR (PROPRIETARUL SOCIETĂȚII)
COMPARTIMENT FINANCIAR = CONTABIL/INSPECTOR RESURSE UMANE
COMPARTIMENT SOCIO-MEDICAL:
MEDIC;
ASISTENTE MEDICALE;
INFIRMIRE;
COMPARTIMENT ADMINISTRATIV;
MUNCITORI CALIFICAT BUCĂTĂRIE;
ÎNGRIJITOR
Studiu privind oportunitatea construirii unui cămin de bătrâni în comuna ȘAG
Conform cercetãrilor arheologice și a unor obiecte gãsite în râul Timiș se pare cã nucleul satului dateazã din mileniul IV – V i.e.n. find descoperite în anul 1878 obiecte din lut de uz casnic iar in anul 1952 în urma unor sãpãturi arheologice sau gasit alte obiecte de uz casnic, în anul 1962 s-au gasit piroga facutã din lemn de stejar si ramãșite ale unor obiete de lut datate din perioada mileniul IV – V i.e.n.; rãmãșițele unui val roman pe raza comunei atestã existența unei așezãri umane.
Comuna este menționatã pentru prima data în evidențele papale de dijme în anul 1332 sub numele de SAD, în limba sârbã veche "însemnând apã și peste" Așezarea este locuită de-a lungul Evului Mediu, pentru că în perioada 1404-1425 apare în documente ca proprietate a grofului Laurențiu Saghi. După cucerirea austriacă a Bantului, are loc recensământul din 1717, în care Șagul apare cu numele Sasch și are 65 de case.
În 1660 se construiește din lemn prima biserica Ortodoxã Românã, primul Preot find Ioan Vuia, cu aceastã ocazie apare prima scoala de stranã , în care învãțau carte în limba românã cei care se ocupau cu administrarea localitãți.
În 1759, inginerul olandez Fermault pune în aplicare un plan de îndiguire a râului Timiș, căruia i se dă o albie dreaptă, iar multitudinea de brațe care formau mlaștini întinse peste toată zona de sud a Timișoarei, sunt treptat secate și desființate. Astfel ia ființă albia râului existentă și în prezent, aproximativ în aceeași configurație. Dar mai important, asanarea teritoriului mlăștinos pe care satul dăinuia de sute de ani, are consecințe importante pentru dezvoltarea ulterioară a localității. Terenurile agricole devin mai întinse și mai mănoase și totodată mai atractive pentru cei care vor să se așeze aici. Dacă primele încercări de colonizare cu germani eșuează la început din cauza bolilor, mai târziu coloniștii încep să accepte de bunăvoie să se mute aici.
De asemenea, îndiguirile repetate ale Timișului (1759-1769, 1889-1900, 1912-1914), fac ca localitatea să fie protejată în fața inundațiilor și pe cale de consecință duc la o creștere spectaculoasă a agriculturii, tradusă și printr-o bunăstare ridicată a oamenilor.
În 1776 se deschide prima scoală cu predare în limba româna și se construiește biserica din lemn (biserica din cărămidă se construiește la 1854).
În 1823 sunt asezați primi coloniști germani, care nu se statornicesc urmând ca între ani 1830-1850 sã se așeze în localitate Șvabi dunãreni și câteva famili de slovaci, aceștia vor contrui primul lãcaș de cult Romano – catolic, capelã. Aici funcționeazã prima scoala cu predare în limba germanã și primul oficiu poștal al localitãți.
Dezvoltarea economicaã a localitãți a fost dinamizatã prin apariția primelor banci sãtesti " Banca Germanã", Banca Românã" și " Casa de pãstrare", care au functionat între ani 1899-1952, cînd s-a desfințat ultima bancã ( Banca Româneascã).
În anul 1899 s-a descoperit întâmplãtor, urmate de cercetãri și sãpaturi mai multe obiecte : podoabe – fibulã de bronz, brãțarã de bronz, brãțarã de argint, mãrgele cilindrice și patrulatere deasemenea s-a descoperit și un mormãnt datat din perioada migrațiilor – sec. III .
În anul 1889-1900 se construiește a doua fabricã de cãrãmidã care fãcea export în în tãrile din jur.
În anul 1921 se înfinteazã scoala de ucenici , în care sunt pregãtiți 42 "Maistorii" din diferite domenii de activitate.
În 1938 se construiește Casa Naționalã (Cãminul Cultural "Mihai Viteazu").
În anul 1944 este ctitoritã de mitropolitul Vasile Lãzãrescu Manãstirea Timișeni , care are hramul " Tãierea capului Sf. Ioan Botezãtorul ". În anul 1968 s-a construit biserica din incinta Mãnãstiri sub îndrumarea Î.P.S . Nicolae Corneanu, pictura a fost executatã de Victor Jurcã , sfințirea lãcasului a avut loc în anul 1972.
În anul 1978 pe vatra comunei au fost descoperite materiale ceramice și un vas ornamental cu caneluri , care au fost atribuite fazei C a culturii Vinca.
Deasemenea pe raza comunei se descoperã un mic tezaur din care sunt cunoscute 4 DH emise de orasele Apolnia și Dyrrachium.
Comuna Șag este o comună de câmpie situată în zona periurbană a municipiului Timișoara la o distanță de 14 km de acesta pe DN 59 și pe calea ferată 922 Timișoara – Resița, comuna este așezată pe malul drept al râului Timiș.
Altitudinea medie este de 85 – 90 m relieful fiind plan. Pe teritoriul comunei râul Timiș este îndiguit pe ambele maluri.
Comuna Șag se încadrează în tipologia localităților rurale cu activități mixte: agricultura și industrie, iar situarea pe malul râului Timiș a permis și dezvoltarea turismului și a activităților de agrement. Comuna beneficiază de rețea de apă în lungime de 5 km, rețea de gaz în lungime de 13 km, rețea telefonică digitala.
Lungimea totală a străzilor este de 18 km din care asfaltate 4 km, restul străzilor fiind pietruite. Este de asemenea asfaltat și drumul care face legatura între comună și DJ Timișoara – Foieni în lungime de 1 km.în comună funcționează, școala, gradinița, dispensar uman cu 2 medici și un stomatolog, dispensar veterinar, post de politie.
Pe raza comunei funcționează 4 lăcașuri de cult aparținînd bisericii ortodoxe române, bisericii romano catolice, cultului penticostal și cultului baptist. Populația comunei este de 2758 de locuitori.
Comuna se învecinează la N cu Timișoara, E Giroc, SE Pădureni, SV Parța, NV Sânmihaiu Român.
Activitati specifice zonei:
Agricultură – industrie Turism
Activitati economice principale:
Industrie,comerț, Agricultură
Obiective turistice:
Mănăstirea Șag-Timișeni, Plaja Șag, Zona de agrement Râul Timiș
Evenimente locale:
Hramul Bisericii Ortodoxe – 15 august, Zilele comunei Șag 14-16 august
STEMA COMUNEI
Semnificațiile elementelor însumate, Turla de biserică simbolizează mănăstirea aflată pe teritoriul comunei. Frunzele de stejar evocă întinsele păduri de stejar din care s-a păstrat doar o parte în jurul mănăstirii. Fascia undată reprezintă râul care străbate teritoriul comunei. Capul de taur amintește de o anumită rasă de bovine. Pe fațadele unor case se găseau reliefuri cu "vacile cu coarne lungi", spre mândria gospodarului. Fagurele ilustrează albinăritul, ca ocupație răspândită în comună, precum și hărnicia aducătoare de belșug a localnicilor. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Număr locuitori la 15.05.2017 =3850
Populația stabilă la 15.05.2017 – total = 3600 persoane,
Numărul locuințelor la 15.05.2017 = 1350
Anaza SWOT
Puncte tari:
– domiciliul în Șag
– gospodărie existentă
– teren pentru construcție și amenajări – proprietate personală
Puncte slabe:
– lipsa de experiență
Oportunități:
– inexistența unui cămin pe raza comunei
– apropierea de un oraș mare (Timișoara)
– apropierea de Mănăstirea șag-Timișeni
Amenințări:
– stresul în administare
– riscul epideomologic
Sondaj de opinie:
Chestionar – 6 întrebări; adresate unui eșantion de 64 de personae
Total intervievați: 64 persoane:
– Domiciliu
42 de pe raza comunei Șag
22 din Timișoara
– Vârsta:
12 persoane cu vârsta între 35-45 ani
28 persoane 46-65 ani
persoane 66-85 ani
3. – Considerați necesară construirea unui cămin de bătrâni la Șag ?
– 57 – DA (doar ei au continuat răspunsul la chestionar)
– 5 – Nu
– 2 – Nu știu
4.- Dacă sunteți pentru această inițiativă, ce capacitate ar fi necesară ?
16 – 6-12 bătrâni
29 – 12-24 bătrâni
12 – peste 24
5.- Precizați 3 cerințe principale pentru funcționarea căminului:
Asistență medicală strict necesară, eventual de specialitate – 47 opțiuni;
Regim de hrană sănătoasă – 32 opțiuni;
Ambianță adecvată (liniște, eventual fond musical plăcut) – 28 opțiuni;
Legătura cu slujitorii bisericilor și a mănăstirii – 21 opțiuni;
Spații de relaxare (în natură și incintă) – 20 opțiuni;
Spații de socializare – 13 opțiuni;
Acces la activități gospodărești – 10 opțiuni.
6.- Condiții contractuale:
– taxă lunară – 24 opțiuni
– cedare proprietăți – 11
– cedare drept de administare a veniturilor (pensie și alte venituri) – 8
– variante mixtă – 14
De toate cerințele s-a ținut seama în concepția și proiectarea sistemului integrat. Astfel se asociază căminului:
– gospodăria proprie, dezvoltată și adaptată la condițiile igienico-sanitare impuse;
– cabinet medical ;
– program de socializare și divertisment ;
– amenajarea unei mici capele în parcul amenajat adecvat.
ATRIBUȚIILE STRUCTURILOR FUNCTIONALE SI A PERSONALULUI
” CASEI BĂTRÂNETII MELE”
PERSONAL CONDUCERE
DIRECTOR – ADMINISTRATOR (PROPRIETARUL SOCIETĂȚII) are următoarele atribuții si responsabilități:
Fundamentează si întocmește proiectul de buget anual propriu;
Coordonează activitatea de achiziții cu respectarea prevederilor legale;
Ia măsuri privind înhumarea asistatilor decedați , în cazul în care aceștia nu au reprezentanți legali;
Aproba fișele de post pentru contabil și personalul de execuție;
Stabilește atribuțiile, sarcinile și limitele de competență ale acestora;
Verifică referatele, le avizează sau aprobă, organizează concursuri de angajare pentru posturi vacante;
Aprobă statele de plată ale angajaților proprii;
Reprezinta societatea în domeniul său de activitate, asigură apărare și reprezentarea intereselor instituției în relațiile cu terții;
Răspunde de managementul domeniului său de activitate;
Conduce instituția si răspunde de organizarea si funționarea acesteia in condiții de eficiență si eficacitate;
Raspunde de întocmirea si gestionarea unei baze de date reale și actualizate, inclusiv in format electronic, în domeniul sau de activitate;
Orice alte atribuții specifice funcției.
să efectueze recepționarea mărfurilor achiziționate de la furnizori;
să aranjeze marfa in magazie după regulile stabilite;
verificare zilnică a stocurilor de materiale și alimente;
achiziții zilnice sau ocazionale (după caz) de alimente și materiale;
eliberare zilnică de alimente din magazie;
eliberare săptămânală sau ocazională de materiale din magazie;
înregistrarea zilnică în programul de gestiune a intrărilor și ieșirilor de alimente/materiale și listarea documentelor aferente;
verificare zilnică a temperaturii din frigidere;
igienizarea spațiilor de depozitare a alimentelor și materialelor;
verificarea zilnică a termenelor de valabilitate a produselor aflate în gestiune;
actualizarea evidenței cu privire la numărul persoanelor asistate în funcție de mișcarea acestora (intrări-ieșiri);
efectuarea inventarierii anuale a stocului aflat în gestiune;
să utilizeze corect mașinile, aparatura, uneltele, substanțele periculoase, echipamentele de transport și alte mijloace de producție puse la dispoziția sa;
să utilizeze corect echipamentul individual de protecție acordat și, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
comunicare imediată angajatorului și/sau lucrătorilor desemnați pentru orice situație de muncă, despre care are motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, precum și orice deficiență a sistemelor de protecție;
își însușește și respectă prevederile legislației din domeniul securității și sănătății în muncă și măsurile de aplicare ale acestora;
COMPARTIMENT ADMINISTRATIV;
asigură bună desfășurare a activității din punct de vedere logistic (materiale și furnituri de birou, alimente, materiale de întreținere și curățenie, mijloace de deplasare, aparatură xerox, rețea de calculatoare etc.);
întocmește referate de necesitate pentru achiziționarea bunurilor și asigurarea serviciilor necesare bunei funcționări a activităților Căminului pentru Persoane Vârstnice;
urmărește lucrările de reparații, recompartimentări, modernizări etc. și lucrările de orice natură ce se efectuează;
depistează și remediază orice defecțiune sau disfuncție care ar influența buna desfășurare a activităților de orice fel din cadrul Căminului;
întocmește caiete de sarcini pentru achiziția de bunuri materiale și servicii;
întocmește planul de achiziții;
asigură și efectuează instruirea personalului și răspunde de protecția muncii;
respectă procedura privind parcurgerea celor patru faze ale execuției bugetare a cheltuielilor, respectiv angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor;
inventarierea generală a elementelor de activ și pasiv cel puțin o dată pe an, precum și în alte situații prevăzute de lege;
se preocupă de încheierea contractelor de prestări servicii pentru asigurarea încălzirii spațiilor, a energiei electrice, a apei reci și apă canal, a apei calde, întreținerea spațiilor, a salubrizării etc.;
se preocupă cu respectarea normelor igienico-sanitare asigurând curățenia în incinta sediului unității;
asigură pregătirea și servirea unei cantități raționale de hrană;
supraveghează activitățile de pregătire și servire a mesei, activități de curățenie;
asigură repararea îmbrăcămintei asistaților și a lenjeriei de pat;
asigură reparațiile curente și întreținere a bunurilor instituției;
asigură paza instituției;
asigură servicii de aprovizionare, precum si transportul persoanelor în interesul serviciului, în lipsa șoferului;
asigură supravegherea centralei termice în vederea furnizării de apă caldă și căldură;
asigură arhivarea documentelor și securitatea acestora în conformitate cu legislația în vigoare;
răspunde de contactarea serviciilor de pompe funebre pentru înhumarea beneficiarilor decedați.
să efectueze recepționarea mărfurilor achiziționate de la furnizori;
să aranjeze marfa in magazie după regulile stabilite;
verificare zilnică a stocurilor de materiale și alimente;
achiziții zilnice sau ocazionale (după caz) de alimente și materiale;
eliberare zilnică de alimente din magazie;
eliberare săptămânală sau ocazională de materiale din magazie;
înregistrarea zilnică în programul de gestiune a intrărilor și ieșirilor de alimente/materiale și listarea documentelor aferente;
verificare zilnică a temperaturii din frigidere;
igienizarea spațiilor de depozitare a alimentelor și materialelor;
verificarea zilnică a termenelor de valabilitate a produselor aflate în gestiune;
actualizarea evidenței cu privire la numărul persoanelor asistate în funcție de mișcarea acestora (intrări-ieșiri);
efectuarea inventarierii anuale a stocului aflat în gestiune;
să utilizeze corect mașinile, aparatura, uneltele, substanțele periculoase, echipamentele de transport și alte mijloace de producție puse la dispoziția sa;
să utilizeze corect echipamentul individual de protecție acordat și, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
comunicare imediată angajatorului și/sau lucrătorilor desemnați pentru orice situație de muncă, despre care are motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, precum și orice deficiență a sistemelor de protecție;
își însușește și respectă prevederile legislației din domeniul securității și sănătății în muncă și măsurile de aplicare ale acestora;
COMPARTIMENT FINANCIAR
CONTABILUL/INSPECTOR RESURSE UMANE:
Organizează, îndrumă, conduce, controlează si raspunde de desfășurarea în mod eficient a activității financiar-contabile a Căminului.
Asigură organizarea și gestionarea in mod eficient a integrității intregului patrimoniu al Căminului în conformitate cu dispozițiile legaleîn vigoare și normele sau reglementările interne;
Organizează si coordonează contabilitatea operațiilor de capital, contabilitatea imobilizărilor, contabilitatea stocurilor, contabilitatea terților, contabilitatea trezoreriei, contabilitatea cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor, contabilitatea angajamentelor și alte elemente patrimoniale, contabilitatea de gestiune in conformitate cu legislația in vigoare;
Urmarește respectarea principiilor contabile și ale evaluării patrimoniului;
Răspunde de consemnarea corecta si la timp, în scris, în momentul efectuării ei, în documente justificative a oricărei operații care afectează patrimonial Căminului și de înregistrarea cronologică și sistematică în evidența contabilă a documentelor justificative în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
Răspunde de stabilirea corectă a documentelor care se întocmesc și de circuitul lor în cadrul unitații;
răspunde disciplinar, civil, material și penal, pentru pagubele provocate unității prin executarea defectuoasă a atribuțiilor sau prin neexecutarea acestora.
răspunde de organizarea controlului intern cu privire la activitățile/domeniul de activitate subordonate;
întocmește și păstrează dosarele de personal;
întocmește statele de funcții și statele de salarii ale personalului angajat în lipsa inspectorului de specialitate
efectuează operațiunile financiar-contabile cu privire la activitatea instituției publice;
întocmește statele de funcții și statele de salarii ale personalului angajat;
ține evidența patrimoniului, organizează și efectuează inventarierile anuale și ori de câte ori este nevoie, cu privire la bunurile aflate în administrarea instituției publice;
înregistrarea plătilor, incasărilor si a plaților verbale de compensare, respectiv întocmirea notelor contabile;
ținerea la zi a evidenței furnizorilor (înregistrarea si descarcarea acestora), cont furnizori;
întocmirea ordinelor de plata și înregistrarea lor;
menținerea relațiilor cu banca sau cu alte organe de control;
probleme de casierie ori de câte ori este nevoie;
efectuarea sarcinilor administrative ce îi revin;
efectuarea sarcinilor administrative, independent, dar cu obligație de raportare;
întocmirea și transmiterea rapoartelor lunare si anuale precum si transmiterea acestora câtre alte instituții;
intocmirea statului de plata;
urmărește raportul incasări-plați;
eliberează la cerere orice document care atestă calitatea de actual sau fost salariat;
înregistrează și transmite in aplicatia REVISAL modificările legate de incheierea, modificarea, suspendarea, incetarea contractelor individuale de munca;
verifică valabilitatea actelor prezentate de angajați în vederea înscrierii lor în registrul de evidența a salariaților;
asigură intocmirea contractelor individuale de muncă, precum si arhivarea acestora;
gestionează documentele de evidența a contractelor de muncă;
verifică conformitatea drepturilor salariale conform pontajului, contractelor de muncă, și legislației în vigoare;
la cererea salariaților și în conformitate cu prevederile legale eliberează adeverințe;
primește și analizează diferite cereri / reclamații ale salariaților in domeniul resurselor umane propunând soluții pentru rezolvarea acestora;
răspunde de informarea angajaților cu privire la orice modificare a drepturilor salariale;
răspunde de corectitudinea si completitudinea actelor si documentelor de personal emise;
asigură deplina confidentialitate a datelor de personal cu care opereaza;
răspunde de modul de arhivare si de păstrare a documentelor de personal;
aduce la cunostinta Departamentului Financiar-Contabil modificarile aparute in relatiile de munca (angajari, incetarea raporturilor de munca, concedii fara plata);
răspunde de gestionarea documentelor de evidența a contractelor de muncă;
respectă prevederile legale in ceea ce priveste activitatea de gestiune a personalului;
respectă normele de Sanatatea si Securitatea Muncii si PSI, pentru a evita producerea de accidente si / sau imbolnavirile profesionale;
respectă termenele legale si cele impuse de procedurile unității privitoare la documentele si actele de personal; asigurarea unei bune evidențe a contractelor individuale de muncă;
respectă legislația în vigoare referitoare la evidența, inregistrările si arhivarea documentelor de personal;
COMPARTIMENT SOCIO-MEDICAL:
MEDIC:
prescrierea tratamentelor, întocmirea rețetelor și identificarea necesității de spitalizare;
întocmirea formularelor de internare pentru pacienții care necesită măsuri speciale de îngrijire;
monitorizarea permanentă a pacienților, supervizarea administrării tratamentelor prescrise;
completarea si actualizarea permanentă a fișei de observație privind starea de sănătate a pacientilor;
informarea pacienților despre modul de utilizare al medicamentelor și despre potențialele riscuri sau efecte adverse;
informarea continuă privind cele mai noi și eficiente metode de diagnostic și tratament din domeniu.
participarea la rapoartele de gardă, ședinte, congrese de specialitate;
răspunde pentru corectitudinea diagnosticului si pentru calitatea tratamentului prescris;
este responsabil pentru calitatea serviciilor medicale oferite pacientilor;
examinează bolnavii, stabilește diagnosticul folosind mijloacele de dotare de care dispune și indică sau după caz, efectuează tratamentul corespunzător, consemnează aceste date în fișa bolnavului;
îndrumă bolnavii care nu necesită supraveghere și tratament de specialitate, la medicii din dispensarele medicale cu indicația conduitei terapeutice;
acordă primul ajutor medical și organizează transportul, precum și asistența medicală pe timpul transportului la spital, pentru bolnavii cu afecțiuni grave;
recomandă internarea în secția cu paturi, a bolnavilor care necesită aceasta, în funcție de gradul de urgență;
întocmește biletele de trimitere a bolnavilor pentru internare;
acordă asistență medicală bolnavilor internați în secția cu paturi potrivit programului stabilit de conducerea spitalului, atunci când pentru specialitatea respectivă spitalul nu dispune de medici;
anunță la Centrul de Medicină Preventivă sau Laboratorul de Epidemiologie, cazurile de boli infecțioase și profesionale depistate;
dispensarizează unele categorii de bolnavi cu probleme medicale deosebite, precum și cei din siguranța circulației și navigației, conform normelor în vigoare; colaborează cu medicii de medicină generală pentru dispensarizarea unor bolnavi din evidențele acestora;
stabilește incapacitatea temporară de muncă și emite certificatul medical potrivit reglementărilor în vigoare;
efectuează în specialitatea respectivă consultații medicale pentru angajare și control medical periodic persoanelor din siguranța circulației și navigației și a altor persoane trimise în acest scop de medicii de medicină generală;
completează fișa medicală pentru bolnavii care necesită trimiterea la comisia medicală pentru expertiza capacității de muncă;
întocmește fișele de trimitere la tratament și recuperare a bolnavilor care necesită astfel de îngrijiri și verifică pe cele întocmite de medicii de medicină generală, potrivit normelor în vigoare;
urmărește și asigură folosirea și întreținerea corectă a mijlocelor din dotare;
controlează respectarea normelor de igienă, protecția muncii și antiepidemice;
respecta Regulamentul intern si Regulamentul de Organizare si Functionare , respectind legislatia in vigoare;
tine legatura cu Casa de Asigurari de Sanatate in cazul in care sunt probleme la raportarile lunare, trimestriale, etc.pentru rezolvarea lor;
participă la acțiunea de prevenire și combatere a alcoolismului.
ASISTENTE MEDICALE:
efectuarea tratamentelor injectabile la cabinet în baza indicațiilor primite de la medic;
să efectueze pansamente la nevoie;
să măsoare tensiunea arterială, pulsul arterial;
completarea formularelor medicale: trimiteri, rețete medicale, contracte de înscriere pe lista de pacienți, fișe medicale;
participă la întocmirea situațiilor medicale lunare de raportare a activității medicale;
participă la transmiterea directă a raportărilor câtre autorități: Directia Sanitară, Casa de Asigurări, Sanepid, ect.;
Lunar ține evidența materialelor sanitare și a medicamentelor folosite de la aparatul medical;
actualizează fișele medicale ale pacienților;
asigură sterilizarea instrumentarului medical sub supravegherea medicului;
verifică modul de funcționare a frigiderului;
să acorde primul ajutor în caz de urgențe;
să informeze pacienții despre programul medicului, modul de desfășurare a consultațiilor, să susțină moral pacienții bolnavi, să creeze o atmosferă placută pentru aceștia in timpul așepteptării in fața cabinetului, să realizeze o empatie cu starea psihică a bolnavului;
prezintă actualizat actele ce atesta dreptul de practica medicala la nivelul cabinetului medical
Recoltează probele de sânge si urină necesare efectuării analizelor medicale;
la fiecare recoltare utilizează seringi de unică folosință si manuși chirurgicale de unică folosintă;
asigură prelucrarea primara a probelor in vederea prelucrării computerizate si a interpretării rezultatelor;
efectuează sterilizarea instrumentarului din unitate;
respectă normele sanitare de funcționare a unitaților cu profil de laborator;
respectă confidențialitatea actului medical;
respectă intimitatea fiecârui pacient;
respectă programul de lucru si regulamentul de ordine interioară al unitătii.
asigură curațenia la locul de muncă zilnic și lunar curățenia la nivelul aparatului cu medicamente si materiale sanitare
să utilizeze corect echipamentul individual de protecție acordat și, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
comunică imediat angajatorului și/sau lucrătorilor desemnați orice situație de muncă, despre care are motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, precum și orice deficiență a sistemelor de protecție;
aduce la cunoștință conducătorului locului de muncă și/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană;
cooperează, atât timp cât este necesar, cu angajatorul și/sau cu lucrătorii desemnați, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerințe dispuse de către inspectorii de muncă și inspectorii sanitari, pentru protecția securității și sănătății lucrătorilor;
cooperează, atât timp cât este necesar, cu lucrătorii desemnați, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă și condițiile de lucru sunt sigure și fără riscuri pentru securitate și sănătate, în domeniul său de activitate;
își însușește și respectă prevederile legislației din domeniul securității și sănătății în muncă și măsurile de aplicare ale acestora;
dă relațiile solicitate de către inspectorii de muncă și inspectorii sanitari.
asigură pregătirea fizică si psihică a pacientului;
supraveghează tehnica de ingrijire/tratament;
INFIRMIERE:
respectă toate indicațiile primite de la cadrele sanitare fiind direct subordonată asistentului medical;
colaborează cu asistentele medicale, medicul unității;
are o atitudine respectuoasă față de beneficiarii unității și răspunde cu profesionalism solicitărilor acestora;
efectuează zilnic toaleta beneficiarilor bolnavi;
efectuează îmbăierea beneficiarilor dependenți și independenți, taie unghiile și părul când este cazul;
răspunde împreună cu îngrijitoarea, de starea de igienă a beneficiarilor, a mobilierului, a camerelor, a grupurilor sanitare și spațiilor aferente unității;
Supraveghează beneficiarii bolnavi și anunță medicul, asistentele sociale și medicale sau conducerea unității în cazuri deosebite;
însoțește beneficiarii la efectuarea examenelor de specialitate, explorărilor medicale și după caz, pentru efectuarea tratamentelor recuperatorii;
îndeplinește, conform competențelor sale, orice activitate pentru a evita punerea în pericol a vieții și integrității corporale atât a beneficiarilor cât și a angajaților unității;
efectuează orice alte activități, conform competenței profesionale proprii, încredințate de medicul/conducerea unității;
participă la activitatea de instruire pe linia protecției muncii și a prevenirii și stingerii incendiilor.
MUNCITORI CALIFICAT BUCĂTĂRIE:
– pregatește mâncarurile din rețetarul unitații în conformitate cu standardele in vigoare;
– monteaza preparatele pe obiectele adecvate pentru servire si realizează elementele estetice ale preparatelor;
– debarașează si asigură curațenia bucatariei;
– asigura implementarea si mentinerea standardelor de pastrare si depozitare a produselor, semipreparatelor si preparatelor alimentare cu respectarea normelor igienico-sanitare in vigoare;
– răspundere pentru respectarea standardelor de calitate a preparatelor realizate si respectarea termenelor de executie a acestora;
– păstrarea in bune conditii a ustensilelor si aparaturii;
– respectarea normelor de igiena si securitate a muncii;
– utilizarea resurselor existente, exclusiv in interesul firmei;
– respecta normele de consum a materiilor prime si dozarea produselor;
– participa la inventar;
– administreaza deseurile si materialele de ambalare;
– stie sa utilizeze si respecta echipamentele cu care munceste;
– cunoaște, respectă si asigură respectarea prevederilor regulamentului intern, a normelor de igienă, a normelor de protecție a muncii si PSI si a normelor de securitate, prevederile cu privire la situațiile de urgență;
– desfașurarea activității astfel încât sa nu expuna la pericol de accidentare sau îmbolnavire profesionala atât propria persoana, cât si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de munca;
– să utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase;
– să utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa îl înapoieze;
– să nu procedeze la scoaterea din funcțiune, la modificarea, schimbarea sau înlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale mașinilor, aparaturii, uneltelor, instalațiilor tehnice si clădirilor, si să utilizeze corect aceste dispozitive;
– să comunice imediat angajatorului si/sau salariaților desemnați orice situație de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea si sănătatea celorlalți angajați, precum si orice deficiență a sistemelor de protecție;
– să aducă la cunoștință conducatorului locului de muncă și/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană;
– să coopereze cu angajatorul și/sau cu lucrătorii desemnati, atât timp cât este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricâror măsuri sau cerințe dispuse de câtre inspectorii de muncă si inspectorii sanitari, pentru protecția sănătătii și securitătii salariaților;
– să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, în domeniul sau de activitate;
– să îsi însușească și să respecte prevederile legislației din domeniul securității și sănătății în munca si măsurile de aplicare a acestora;
ÎNGRIJITOR:
Responsabilităti:
sa presteze activitatea sau sa predea lucrarea la termenul convenit, in conditiile si de calitatea cerute de angajator;
sa respecte regulile disciplinare si de ordine stabilite de angajator;
sa respecte secretul lucrarilor si al tuturor informatiilor ce tin de locul in care isi desfasoara activitatea;
sa respecte normele de protectie a muncii specifice activitatii;
Sarcini:
să-și indeplineasca cu fidelitate sarcinile de munca potrivit regulamentului de organizare si funcționare al Căminului și dispozițiile date de șefii ierarhici superiori, după cum urmează:
– program zilnic: 8 – 12
– zilnic, măturatul suprafețelor proprietății comune scărilor din interiorul cladirii cat si la exteriorul cladirii (față,lateral,spate);
-zilnic, intreținerea curățeniei in cadrul spațiului verde aferent Căminului(față, lateral, spate) prin adunarea gunoaielor (hârtiilor,sticlelor, pet-urilor etc.);
– zilnic, spălatul și dezinfectatul suprafeței de pe jos din interiorul clădirii, cu apă, detergent și dezinfectant, astfel incât imediat in urma spălării să nu ramâna un strat gros de apă si prelingeri pe marginea scărilor;
-o dată la fiecare lună si ori de cate ori este necesar, ștersul de praf si spălatul exterior al caloriferelor, balustradei si al suprafețelor vopsite de pe pereți și spălatul ușii de la intrare si boxa, in fiecare miercuri, dupa cum urmează :
– scara 1: prima saptamana din luna;
– scara 2: a doua saptamana din luna;
– scara 3: a treia saptamana din luna;
– scara 4: a patra saptamana din luna.
-o data sau la două luni si in mod special de sărbătorile de Paste si Crăciun,si ori de cate ori este necesar, spălatul geamurilor si rama acestora precum si măturatul copertinei de la intrare, cu anuntarea in prealabil a unei persoane din cadrul conducerii;
Alte obligatii:
– să nu absenteze nemotivat, in mod repetat de la indeplinirea atribuțiunilor ce îi revin, astfel incât aspectul interior si exterior al clădirii sa aibă de suferit;
să anunțe in prealabil absentarea de la indeplinirea atribuțiilor ce-i revin;
să anunțe in prealabil schimbările justificate de program;
să nu desfășoare alte activități in scopuri personale, altele decat cele de serviciu, astfel incât sa fie afectată desfașurarea activităților si calitatea muncii;
-să nu-și indeplinească defectuos sarcinile mai sus enumerate astfel incât să nu creeze pagube materiale ce-i pot fi imputate;
sa folosească cu masură si raspundere materialele igienico-sanitare, uneltele individuale de lucru, echipamentul individual de protecție, pierderea lor putându-i fi imputată;
să nu distrugă sau să nu-și insușească bunuri din proprietatea Caminului, faptă ce va duce la aplicarea legilor in vigoare;
să nu introducă și să nu consume băuturi alcoolice in clădire sau în spațiul arondat Căminului.
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE PERSOANELOR VÂRSTNICE
– Persoana vârstnica beneficiază de toate drepturile prevăzute de Constituția României și legislația în vigoare privind sistemul de asistență socială pentru persoane vârstnice. În acest sens, beneficiază de:
– dreptul la stabilirea si păstrarea identității sale;
– dreptul la participare activă la viața socială a comunității;.
– dreptul la participare activă la viața cotidiană din cadrul căminului, precum și la luarea deciziilor in privința situației sale;
– siguranța, încredere si respect in toate aspectele vieții sale, pe tot parcursul șederii in cadrul căminului;
– intimitate, spațiu personal si confidențialitate într-un mod cât mai apropiat de mediul familial, siguranță, încredere și respect in toate aspectele vieții sale;
– alimentație sănătoasă, hrănitoare, adaptată nevoilor de dietă;
– îmbrăcăminte, încălțăminte, echipament pentru uz propriu;
– servicii medicale, stomatologice sau alte servicii de sprijin și promovare a sănătății.
– securitatea si sănătatea persoanei sunt protejate si supravegheate permanent de personalul căminului.
– căminul asigură condițiile necesare pentru identificarea si evaluarea permanenta a nevoilor fizice, emoționale și de sănătate ale fiecărei persoane, precum și măsurile corespunzătoare pentru satisfacerea acestor nevoi, igiena personala, supravegherea si menținerea stării de sănătate.
– Căminul asigură persoanelor vârstnice oportunități de petrecere a timpului liber, de recreere si socializare.
– Persoanele vârstnice trăiesc in condiții de siguranță și bunăstare, orice suspiciune sau acuzație privind comiterea unui abuz fiind soluționată prompt si corect de către întregul personal, conform legislației in vigoare.
– căminul informează în scris factorii direct interesați, cu privire la incidentele deosebite survenite in legătură cu persoana vârstnică, in maxim 24 ore de la producerea evenimentului.
– Persoanele vârstnice au acces la spatii igienico-sanitare, in condiții de siguranță, funcționalitate si confort, de respectare a demnității si intimității personale.
– Persoana vârstnica este obligată:
să respecte regulamentul de organizare si funcționare și regulamentul de ordine interioara ale căminului;
să furnizeze informații actualizate și reale cu privire la identitate, situație familială, socială, medicală și economică;
să participe proactiv la procesul de furnizare a serviciilor sociale ;
să contribuie la plata serviciilor sociale furnizate, în conformitate cu legislația în vigoare.
Situațiile de urgență se anunță imediat la Dispeceratul Unic de Urgență la 112.
Conducatorul științific al lucrării este: Prof.dr.ing.&ec. Dumitru MNERIE
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: SISTEME INTEGRATE DE FABRICAȚIE AGROALIMENTARĂ [311041] (ID: 311041)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.