ALGELE MARINE: PREZENTARE FARMACOGNOSTICĂ (MONOGRAFIE) Coordonator științific: Ș.l. Dr. Avram Ștefana Timișoara 2017 CUPRINS… [310961]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

„VICTOR BABEȘ” DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE FARMACIE

DEPARTAMENTUL II FARMACIE

DISCIPLINA FARMACOGNOZIE

STRAVA I. DENISA

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:

Ș.l. Dr. Avram Ștefana

Timișoara

2017

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

„VICTOR BABEȘ” DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE FARMACIE

DEPARTAMENTUL II FARMACIE

DISCIPLINA FARMACOGNOZIE

STRAVA I. DENISA

LUCRARE DE LICENȚĂ

ALGELE MARINE: PREZENTARE FARMACOGNOSTICĂ

(MONOGRAFIE)

Coordonator științific:

Ș.l. Dr. Avram Ștefana

Timișoara

2017

CUPRINS

Introducere………………………………………………………………………………1

Istoric……………………………………………………………………………………2

Studiul bibliografic al componentelor marine utilizate în diferite afecțiuni………….3

Cu proprietăți antifungice……………………………………………………3

Cu proprietăți antivirale……………………………………………………..4

Cu proprietăți antibacteriene………………………………………………..5

Cu proprietăți anticoagulante……………………………………………….8

Cu proprietăți antiinflamatorii………………………………………………9

Studiul produselor marine utilizate în România și tendințe în cercetare……….…12

Agar Agar………………………………………………………………………………………..12

Chondrus Crispus……………………………………………………………………………..14

Chlorella vulgaris……………………………………………………………………………..16

Fucus Vesiculosus……………………………………………………………………………..19

Laminaria Digitata……………………………………………………………………………22

Lithothamnium calcareum………………………………………………….24

Spirulina…………………………………………………………………….26

Concluzii………………………………………………………………………………30

Bibliografie…………………………………………………………………………….31

Introducere

De fiecare dată când ne gândim la vacanță gândul ne zboară la un loc cu apă. Ce poate fi mai relaxant decât valurile mării? Sau susurul blând al unei ape? Aceste ape conțin o sumedenie de alge si plante marine care sunt extrem de utile în tratarea unor boli.

[anonimizat]. [anonimizat].

Lucrarea va avea în vedere studiul unor organisme acvatice de interes în sfera farmaceutică. În țara noastră se utilizează tot mai des medicamente cu extracte marine de aceea aste important să știm efectul lor asupra sănătații umane.

Lucrarea este împărțită în două capitole mari. În primul este vorba despre principiile active din organismele marine cu diverse proprietăți care pot trata diferite afecțiuni. [anonimizat].

Istoric

De peste 5000 [anonimizat], acestea fiind consumate ca hrană. Algele au fost utilizate și în alte părți ale lumii atât ca și hrană cât și în produsele cosmetice. [anonimizat]. În ultimii 200 de ani s-au efectuat studii si cercetări astfel încât s-a ajuns la utilizarea acestora în sfera farmaceutică [1].

Recifele de coral au fost utilizate în medicina tradițională pentru tratarea diferitelor afecțiuni. În 1907 Richter a evindețiat importanța iodului din spongi în tratarea gutei. În anul 2002 numărul compușilor izolați din lumea marină depășea 10.000. Datorită muncii chimiștilor și farmacologilor au fost identificate multe molecule care trecând de studiile clinice au ajuns pe piață, utilizându-se cu succes [2].

Între anii 1977-1987 35% din substanțele chimice nou descoperite au sursă algală. De atunci latura farmaceutică a început să se dezvolte tot mai mult. În 1994 a fost descoperită activitatea antivirală a unor alge. Mai apoi în 1997 s-a descoperit caragenanul, cu o puternică acțiune antivirală. În anul 2000 s-a descoperit acțiunea sa antiherpetică. În anul 2001 s-a descoperit activitatea antibacteriană a altei alge: Delisea pulchra [2].

Primul preparat de origine marină aprobat de FDA (Food and Drug Administration) este Ziconotide. Acesta a fost aprobat în 31 decembrie 2004. Se utilizează ca și analgezic non-opioid în durerea cronică prin blocarea pătrunderii calciului în celulele nervoase. A fost aprobat ca și înlocuitor de morfină fiind de 50 de ori mai eficient. Zicotide conține un derivat din Conus magus, o moluscă. A apărut pe piață sub denumirea de Prialt și se utilizează soluția perfuzabilă administrata intrarahidian [3].

Apoi compușii referitori de enzime au primit o atenție sporită. S-au efectuat studii clinice pe Bugula neritina deoarece se presupunea ca prezintă activitate inhibitorie asupra protein kinazei C. În urma acestor studii a apărut pe piață produsul Bryostatin 1 ca medicament orfan în Europa pentru cancerul esofagian. Cu trecerea timpului această latură s-a dezvoltat mult [2].

Astăzi industria farmaceutică se bucură de numeroase produse conținând extracte marine utilizate profilactic sau curativ în diferite afecțiuni. Totodată cu descoperirea acestor compuși domeniul cosmetic s-a extins.

Studiul bibliografic al componentelor marine utilizate în diferite afecțiuni

Cu proprietăți antifungice

Infecțiile fungice au devenit tot mai frecvente în zilele noastre astfel că cercetătorii caută noi metode de combare a acestora. În acest scop se studiază și extractele din organisme marine.

Până în anul 2000 au fost publicate 2 studii privind proprietățile antifungice ale Lyngbyabellin B, o pepsidă antifungică provenită din cianobacteria Lynbya majuscula și un alcaloid imidazolic: naamine D, izolat din Leucetta cf. chagosensis- o specie de spongi. Naamine D acționează asupra Cryptococcus neoformans, inhibând macrofagele inductoare de oxid nitric cu 50% [4].

Fig 1. Odonthalia corymbifera

(http://www.tbg.kahaku.go.jp/research/database/seaweedworld/html/kousou/hakesakinokogirihiba2.html

În anii 2007-2008 au fost raportate 10 studii despre activitatea antifungică a numeroase produse marine noi, izolate din alge marine, bacterii, bureți de mare și holotorii. Au fost descoperiți trei bromofenoli izolați din alga roșie Odonthalia corymbifera care inhibă enzima izocitrat liază. Această enzimă este implicată în ciclul glioxilat, activ în timpul infecției fungice. Studiindu-se efectele bromofenolilor din alge s-a descoperit că aceștia sunt utili și în infecțiile provocate de Mycobacterium tuberculosis și de Candida albicans [5].

Mai apoi s-au descoperit multe componente marine cu o activitate antifungică semnificantă deși mecanismul lor de acțiune nu este pe deplin cunoscut. Componentele marine descoperite sunt: triterpena glicozidica holutorin B, macrolide neopeltoide, ciclopeptida petain A [5].

În anul 2014 au fost publicat un articol conținând 2 componete marine utilizate în infecțiile fungice. Din alga burnă Dictyopteris zonoroid a fost izolat atât zonarolul cât si izozonarolul [1].

Activitatea antifungică a componentelor marine este incontestabilă. În viitor trebuie efectuate studii privind mecanismul de acțiune, apoi studii clinice pentru utilizarea benefică a acestor componente [5].

Cu proprietăți antivirale

Sunt necesare noi molecule antivirale doarece numarul infecțiilor virale este în creștere. Ne lovim de aceste infecții în fiecare an începând de la o banală gripă, un herpes viral, până la infecții mai complicate.

Organismele marine sunt o sursă de antivirale, în special spogii. De exemplu descoperirea nucleozidelor spongotimina din spongoridina din Tethya crypta, un burete de mare, au făcut posibilă tratarea infecției cu virus herpetic simplu, datorită componentei Ara-A (vidarabina) [6].

Bultel-Poncé a izolat Pseudomonas sp. din Homophymia sp. un burete de mare, ducând la descoperirea 2-undecil-4-chinolona, o componentă antivirală. Studiul spongilor a dus la descoperirea de noi componente împotriva HIV (virusul imunodeficienței umane). Asocierea spongilor cu Stachybotrys chartarum, o specie de fungi, a dus la producerea de stachibotrin D, o componentă anti-HIV. Aceasta își manifestă activitatea prin enzima revers transcriptază. Această componentă este utilă și în cazul altor inhibitori non-nucleozidici de revers transcriptaza [6].

A fost publicat un nou compus cu activitate antivirală, un ester al acidului etilic și anume acidul escultin-4-carboxilic, extras din Axienella cf. corrungata, un burete de mare brazilian. Acesta este util împotriva sindromului respirator acut sever, a herpesului simplu, a coronavirusului și a virusului Denga [1].

Din alga brună Dictyota pfaffii a fost izolată o diterpena care blochează sinteza și integrarea provirusului HIV tipul 1 prin inhibiția necompetitivă a enzimei revers transcriptază [5].

Fig 2. Dictyota pfaffii (https://www.flickr.com/photos/jomejome/6334689955)

Virusul oreionului și virusul Haemophilus Influenza pot fi tratate acum cu extracte marine. Din alga roșie Gelidium cartilagenium a fost extras un polizaharid care protejează organismul împotriva acestor virusuri. Multe specii de alge marine conțin cantități semnificante de polizaharide sulfuratate. Acestea sunt complexe polianionice dispuse la exteriorul membranelor celulare. Polizaharidele sulfurate inhibă replicarea și încapsularea virusurilor, inclusiv a flavivirusurilor, a virusului rabic, a virusului variolic, a virusurilor herpetice [1].

Tot pentru acțiunea antivirală se utilizează extractul din Spirulina platensis. Polizaharidele sulfurate obținute din Spirulină sunt: calcium-spirulan și sodium-spirulan. Acestea inhibă replicarea virală prin interferarea cu virusul la nivel membranar la etapa de contact virus-celulă gazdă. Calcium-spirulan are acțiune antivirală de 4-5 ori mai puternică decât dextranul. Efectele polizaharidelor sulfurate sunt benefice în cazul infecțiilor cu virus varicelo-zosterian și a virusului herpetic simplu [7].

Așadar infecțiile virale pot fi tratate cu numeroase extracte marine, această ramură a farmacologiei luând amploare în ultima perioadă. În urma studiilor remediile medicinale acvatice sunt tot mai variate și mai sigure de utilizat.

Cu proprietăți antibacteriene

Datorită rezistenței dobândite de-a lungul timpului de microorganisme se studiază alte substanțe cu proprietăți antibacterine care să poată fi utilizate. Astfel s-a ajuns la studiul extractelor marine.

Multe organisme marine se hranesc prin filtrarea apei de mare. Apa este contaminată cu tot felul de bacterii. Aceste organisme produc substanțe antibacteriene pentru a se apăra. Astfel acești compuși pot fi utilizați ca antibacterieni și la om [8].

Florotaninul, extras din algele brune, a fost sudiat pentru efectele antibacterine împotriva bacteriilor rezistente la antibiotice, în toxiinfecțiile alimentare și în dermatologie ca antifungic. Acesta este foarte util în îmbunătățirea sănătății datorită fucozatinei, a sterolilor, a polizaharidelor sulfatate, a acizilor grași polisaturați și a fibrelor solubile. Așadar florotaninul este util atât în industria alimentară cât și în cea farmaceutică ca agent antibacterian [1].

Fig 3. Oceanapia sp.(http://www.kudalaut.eu/en/dph/1608/Photos-Sale/Sponge)

Acidul acetilenic din buretele de mare Oceanapia sp. prezintă acțiune antibacteriană pronunțată. Acesta inhibă creșterea bacteriilor Gram-negative: Escherichia coli, Pseudomonas aeruginoasa și a bacteriilor Gram-povitive: Bacillus subtillis, Staphylococcus aureus. Mecanismul de acțiune nu este cunoscut, dar acțiunea antibacteriană este incontestabilă [4].

Ascochytatinul(eng.), un metabolit extras din Ascochyta sp, o specie de fungi marini, prezită acțiune antibacteriană prin inhibarea creșterii normale a Bacillus subtilis și a Staphylococcus aureus. De asemenea este util împotriva bacteriilor multirezistente la antibiotice [9].

Au fost izolate 7 sescviterpene din buretele tropical Dysidea sp. tot cu acțiune antibacteriană împotriva Bacillus subtillis. Acestea își manifesta acțiunea prin inhibarea activității enzimei izocitrat liază. Enzima este prezentă în majoritatea celululelor procariote și eucariote, în plante, dar nu și în vertebrate [5].

A fost extras un derivat de rezorcină din Zygosporium sp., o specie de fungi marini care prezintă activitate împoatriva Stafilococului auriu [5].

Tabelul 1. Organisme antibacteriene [5]

În tabelul anterior este prezentată activitatea numeroaselor organisme marine cu proprietăți antibacterine împotriva tulpinilor rezistente la antibiotice. Mecanismul de acțiune al acestora nu este pe deplin elucidat. Tot în această perioadă au fost raportați mai mulți metaboliți marini, dar datorită slabei lor activități antibacterine aceștia nu au fost incluși în tabel [5].

Peptidele antimicrobiene sunt folosite de mai multe organisme diferite, în general cam 20-40 de aminoacizi, împotriva infecțiilor bacteriene. Majoritatea sunt capabile să ucidă o gamă largă de microbi. Multitudinea de peptide antimicrobiene produc liza membranelor celulare sau le modifica structura ori funcția. Aceste peptide au fost întâlnite in celulele epiteliale, fagocite și în fluidele organismelor animale, inclusiv la om. În plus, peptidele antimicrobiene ajută sistemul imunitar și contribuie la regenerarea celulară și în inflamație. Din 2006 au fost publicate noi studii cu noi antibiotice endogene care combat infecțiile bacteriene provenite din surse marine [10].

În concluzie lumea acvatică ne pune la dispoziție o gamă largă de substanțe care pot fi extrase din produsele marine și utilizate în numeroase infecții bacteriene.

Cu proprietăți anticoagulante

Algele marine produc cantități însemnate de polizaharide cum sunt: alginații și fucoidanii. Aceste polizaharide au activitate anticoagulantă, antitrombotică, antitumorală și antivirală. Conform rapoartelor fucoidanii sunt cei care ajută la îmbunatățirea calității vieții umane. Fucoidanii sunt polizaharide sulfatate care se găsesc exclusiv în peretele celular al algelor [1].

Activitatea fucoidanilor este comparabilă cu cea a heparinei, fiind una puternică. Își manifestă acțiunea prin inhibarea lizei fibrinogenului, procesul fiind mediat de trombină. Se formează un complex terțiar alcatuit din fucoidan, antitrombină si trombină [11].

O altă idee care s-a studiat este cea legată de greutatea moleculară. Astfel s-a ajuns la concluzia ca activitatea este dependentă de structură în sensul că o dată cu creșterea greutății moleculare și a gradientului de sulfatare a fucoidanului crește și activitatea anticoagulantă [11].

Fucoidanul a fost izolat din Fucus vesiculosus și Ascophyllum nodosum, fiind evidențiat pentru acțiunea sa anticoagulantă. Studiile au fost intesificate de dorința de a găsi un înlocuitor pentru heparină [12].

În urma altor studii s-a demonstrat că fucoidanul inhibă încorporarea LDL colesterolului (lipoproteine cu densitate scăzută) în macrofage prevenind astfel legarea lor de receptori [1].

În anul 2000 Matsubara împreună cu colaboratorii săi au publicat despre un nou proteoglican sulfatat izolat din Codium pugniformis, o algă vrede. Acesta prezintă cele mai pronunțate proprietăți anticoagulate din genul Codium. Acest proteoglican inhibă atât căile intrinseci cât și cele comune de coagulare a sângelui. Deși are o acțiune anticoagulantă mai slabă decât a heparinei proteoglicanul sulfatat inhibă direct trombina, potențând activitatea antitrombinei III [4].

Din alga roșie Botryocladia occidentalis a fost izolat galactanul sulfatat, un polizaharid din plomineri de galactoză. Proprietățile anticoagulante ale acestuia sunt asemănătoare cu cele ale heparinei datorită inhibiției trobinei și a factorului Xa de antitrombină [4].

Fig 4. Ecklonia cava (http://www.naturalpharmainternational.com/1/ecklonia_cava_6963712.html)

În 2007 un grup de cercetători au descoperit acțiunea anticoagulantă a unei polizaharide sulfatată extrasă din alga bruă Ecklonia Cava. Aceasta inhibă activitatea biologică a factorilor de coagulare IIa, VIIa și Xa în prezența atitrombinei III. Un alt polizaharid a fost extras din alga brună Laminaria cichorioides care își exercită acțiunea anticoagulantă prin inhibarea activității trombinei la aceeași concentrație cu cea a heparinei în doze clinice [5].

O altă algă verde din care s-au extras polizaharide sulfurate este Monostroma nitidum. Aceasta prezintă acțiune anticoagulantă foarte puternică potențând activitatea antitrombinei III [5].

Cu proprietăți antiinflamatorii

Inflamația este o reacție a organismului prin care acesta se apără de stimulii nocivi. Scopul inflamație este de a suprima leziunea sau cel puțin de a fi limitată la nivel local și de a elimina cauza leziunii. Ea poate să fie acută sau cronică.

Având în vedere faptul ca este o patologie foarte des întâlnită se caută substanțe cât mai eficiente și mai rapide. Astfel s-a început cercetarea organismelor marine.

Fosfolipaza A2 este implicată in majoritatea proceselor inflamatorii prin producerea de acid arahidonic, precursorul prostanglandinelor și leucotrienelor. Secreția de fosfolipază A2 este cheia dezvoltării produselor antiinflamatorii. Primul produs natural marin obținut în acest sens a fost extras din buretele de mare Luffariella variabilis. Acesta conține o sescviterpenă inhibitoare de fosfolipaza A2. Prezită acțiune atât antiinflamatoare cât si analgezică [13].

Alte sescviterpene inhibitoare de fosfolipaza A2 au fost izolate din Ircinia vaariabilis, Fasciospongia cavernosa, Dysidea și Petrospongia nigra. Acestea inhibă degranularea neutrofilelor, familiei superoxizilor, producția leucotrienelor B4. Din Cacospongia mollior a fost izolat scaradial(eng.) util în inflamații, în durere și în îngrijirea pielii [13].

În anul 2000 a fost publicat un articol privind mecanismul de acțiune al unei terpene lactonice izolată din buretele de mare Fasciospongua cavernosa. Rezultatele arată că aceasta poate inhiba factorul de necroză tumorală alfa, oxidul nitric și prostaglandinele în vitro pe lichid sinovial. De asemenea acesta inhibă ciclooxigenaza-2 [4].

Au urmat apoi testările in vivo. S-a utilizat un steroid marin izolat din buretele de mare Petrosia contignata. În urma cercetărilor s-a ajuns la concluzia că acesta este la fel de puternic ca și nedocromilul utilizat în astmul bronșic ca și antiinflamator [4].

Din buretele de mare Cacospongia linteiformis a fost izolata ciclopentanona, o sescviterpenă care acționează inhibând ciclooxigenaza-2 și sinteza oxidului nitric. Ciclopentanona prezintă proprietăți antiinflamatorii inhibând trasncripția factorului kB. Acesta intervine în prima linie de apărare a organismului contra bolilor. Tot în această perioadă a fost extras un sterol din Ulva lactuca care prezintă o puternică acțiune antiinflamatoare [4].

De-a lungul timpului studiile pe organismele marine au cunoscut o creștere majoră. Din coralu Sinularia leptoclados a fost izolat o sescviterpenă care reduce inflamația cu 100 mg/kg corp mai bine decât ibuprofenul [14].

Fig 5. Aplidium punctum (http://www.habitas.org.uk/marinelife/species.asp?item=ZD640)

Din Aplidium species, o specie de ascidii, au fost izolați doi alcaloizi triciclici. Aceștia afectează producția de anion superoxid devenind antiinflamatoare utilizate terapeutic. În 2008 au fost izolați acizii grași din alga roșie Gracilaria verrucosa. S-a demonstrat că aceștia prezintă acțiune antiinflamatoare [5].

IV. Studiul produselor marine utilizate în România și tendințe în cercetare

Agar agar

Agarul este o polizaharidă extrasă din algele din familia Rhodophyaceae, aparținând genului Gelidium. Acesta se obține prin extracție: extractul apos se filtrează la fierbere, apoi se concetrează și se usucă. Se obține o pulbere galben-pal sau incoloră de agar care devine fragilă la uscare [15].

Fig 6.Obținerea agarului [16]

Primele informații referitoare la utilizarea agar agarului au fost relatate într-un mit. Legenda spune că un împărat japonez s-a pierdut în munți în timpul unei furtuni de zăpadă. Și-a găsit adapost într-un mic han unde a fost tratat politicos cu o mâncare gelatinoasă pe bază de alge. Nefiind tocmai gustoasă aceasta a ajuns aruncată afară, în frig. Peste noapte a înghețat iar hangiul a gasit a doua zi resturile micșorate. A luat acest reziduu și spre uimirea lui a descoperit că dacă le fierbe cu multă apă poate reface jeleul [16].

Una din cele mai importante utilizări o reprezintă utilizarea în bacteriologie. În anul 1881 a fost utilizata de Robert Koch ca și mediu de cultură solid. Utilizarea sa industrială a început în anii 1921-1922 în Statele Unite ale Americii. Agarul prezintă proprietăți deosebite de aceea se utilizează în bacteoriologie. Acesta are temperatura de solidificare la 32-36°C, temperatura de topire la 85-86 °C, nu se hidrolizeză la acțiunea exoenzimelor bacteriene (pentru medii de cultură gelificate cu agar care conțin 10-11 g agar/litru) [16].

Tot în bacteriologie se uitilizează și agarul purificat, dar în cantități mult mai mici datorită prețului ridicat. Acesta se folosește în biochimie pentru electoforeză sau imunodifuzie [16].

Fig 7.Proprietățile Agarului [16]

Agarul se utilizeză atât în nutriție cât și în terapie, având proprietățile gelatinei. A fost acceptat și aprobat în anul 1972 de Food and Drug Administration ca fiind un ingredient sigur. În anul 1973 a trecut și testul toxicologic, apoi cel teratogen și în cele din urmă pe cel mutagen. Astfel agarul se utilizează de peste 100 de ani cu rezultate satisfăcătoare [17].

În terapie se utilizeză ca și laxativ sau adjuvant în curele de slăbire deoarece reduce apetitul și absoarbe glucoza. Este uimitor în arta culinară fiind un înlocuitor vegetal al gelatinei. Se utilizează cu succes la prepararea supelor, deserturilor și jeleurilor fiind un agent gelifiant și un stabilizator eficient. Pentru utilizarea sa se dizolvă pudra de agar agar în apă la fierbere amestecând continuu. Acesta se solidifică la temperatura camerei [16].

Fig 8. Agar Agar (https://republicabio.ro/products/praf-de-agar-agar-bio-60g)

În practica farmaceutică se utilizează ca și laxativ. De cele mai multe ori îl întâlnim ca excipient în preparatele farmaceutice. De asemenea agarul se utilizează în tehhinca dentară. Acesta se adaugă în materialul de amprentă pentru a reproduce cu o precizie mărită originalul. Agarul prezintă acțiune insecticidă, distrugând insectele în stare de larvă[16].

Chondrus crispus

Chondrus crispus Stackh sau Mușchiul Irlandez este o algă roșie aflată pe coasta de nord a Oceanului Atlantic. Din această algă se izolează un polizaharid numit caragenan. Aceasta se utilizează cu succes de foarte mulți ani [18].

Fig 9. Chondrus Crispus (http://zoology-quest.blogspot.ro/2013/07/irish-moss-chondrus-crispus.html)

În anul 1809 s-a descoperit acțiunea sa gelifiantă, urmată descoperirea caragenului în 1840. Primele atestări ale utlizării acetuia în practica medicală datează din 1829 când se utiliza în medicina tradițională. Aceasta se fierbea cu apă sau lapte și se administra pentru afecțiunile plămânilor și pieptului. De asemenea se utiliza în tratarea afecțiunilor renale și în arsuri [18].

Chondurus crispus conține caragenan, proteine și săruri minerale. Caragenanul are acțiune expectorantă și fluidifiantă. S-au efectuat experimente pentru a confirma aceste acțiuni, dar medicamentul nu a fost absorbit la animale. Pentru a se demonstra absorbția acestuia la om nu s-a efectuat încă nici un studiu. S-a discutat despre acțiunea sa antitusivă, dar nici aceasta nu a fost confirmată prin studii. Cu toate acestea se folosește în afecțiuni ale tractului respirator și în diaree [19].

Caragenanul formează un strat de mucus pe membrane având astfel proprietăți calmate. De aceea s-a utilizat cu success în tuberculoză, tuse convulsivă, pneumonie, amigdalită și alte probleme gastrointestinale. De asemenea aceasta algă se utilizează ca adjunvat în curele de slăbire și în holeră [20].

La noi în țară se utilizează caragenanul ca emulgator, umectant, agent de îngroșare sau gelificare, stabilizator. Caragenanul este singurul stabilizator cu aceste proprietăți, astfel se justifică utilizarea acestuia. Conform celor afirmate de ISDI (The International Special Dietary Foods Industries) acesta poate fi folosit fără probleme în practica medicală în concentrații de până la 1000 mg/L [21].

În România se comercializează sub diferite forme. În farmacie îl găsim în produse pentru igiena dentară a copiilor ca tablete masticabile, în diverse combinații pentru sănătatea pielii, îmbunătățirea digestiei și în laptele praf.

Fig 10. Digestion Blend (http://www.medimfarm.ro) Fig 11. Skin Blend (http://www.medimfarm.ro)

De asemenea îl întâlnim în brânza dulce, înghetată, budincă, cașcaval, jeleuri și o mare gamă de sosuri. În bere este adaugat pentru clarificare, iar în mezeluri datorită capacității crescute de retenție a apei [22].

Extractul se prepară cu soluție alcalină diluată, la fierbere. După aceea se filtrează sub presiune. Decoctul se obține din 1,5 g produs vegetal la o cană de apă [19].

Nu trebuie să neglijăm igiena orală. Datorită acțiunii sale liante, caragenanul este întalnit în pastele de dinți. Acesta oferă pastelor de dinți proprietățile reologice și asigură o calitate esențială: strălucirea. Caragenanul concurează cu carboximetil celuloza, o gumă mai ieftină. În ciuda acestui fapt, caragenanul și-a păstrat locul de frunte datorită calității superioare oferite produselor [23].

În anul 2008 au fost facute unele studii pentru a demonstra efectul anticoagulant al acestei alge. Cinci ani mai târziu s-a demonstrat că aceasta crește raspunsul imun al organismului. Nici latura cosmetică nu a fost uitată. Datorită proprietăților sale, Chondrus crispus se utilizează în produsele împotriva îmbătrânirii și în protecțiile solare [18].

După mulți ani de dezvoltare, caragenanul și-a atins apogeul. Însă pot apărea noi produse conținând caragenan. Acesta confera produselor proprietăți superioare, deci este și va fi utilizat în continuare în ciuda concurenței sale cu gumele mai ieftine. Pe viitor se lucrează la îmbunătățirea calității acestuia și la scăderea prețului, pentru a fi cât mai accesibil [23].

Chlorella vulgaris

Chlorella vulgaris Beyerinck este o algă verde, unicelulară. Pigmentarea verde se datorează clorofilei a si b, aceeași clorofilă care este prezentă și în plantele terestre. Se cultivă ușor, în condiții simple, producând în timp scurt cantități mari de biomasă. Aceasta conține o cantitate mare de proteine, aminoacizi, minerale, vitamine. Ar putea fi considerat alimentul ideal [24].

Fig 12. Chlorella vulgaris (https://www.naturalorganicskincare.com/chlorella)

În tabelul 2 pot fi observate substanțele nutritive din aceasta algă. Datorită numeroaselor componente nutritive, Chlorella vulgaris se utilizează ca agent anitviral și în tumori. De asemenea aceasta stimulează creșterea și regenerarea țesuturilor, îmbunătațește aspectul pielii, al părului, unghiilor și dinților [25].

Tabelul 2. Substanțele nutritive din Chlorella vulgaris [25]

Yury Viktorovich Romanenko, cosmonautul care deține un record în cel mai mare timp petrecut în spațiu a reușit să facă o serie de experimente pe algele din Genul Chlorella. Experimentele erau legate de utilizarea acestora ca sursă de hrană în cele 430 de zile petrecute în spațiu. În ciuda gustului neplăcut, în comparație cu alimentele obișnuite, Chlorella vulgaris este foarte nutritivă. De asemenea stimulează imunitatea, ajută la detoxifierea organismului și îmbunătățesc digestia [24].

S-au efectuat studii pentru a confirma activitatea antimicrobiană. S-a aratat că lactonele nesaturate, componentele sulfurate, fenolii și saponinele din compoziția acestei alge sunt responsabile de efectul antimicrobian. Chlorella vulgaris inhibă activitatea germenilor patogeni cum sunt E. coli, Klebsilla sp., Bacillus sp., Pseudomonas sp. [26].

Chlorella vulgaris se utilizează atât oral cât și topic. Oral se folosește ca supliment alimentar, în prevenirea cancerului, stimularea sistemului imunitar, îmbunătățeste acțiunea vaccinului antigripal, crește numărul leucocitelor, previne răceala, apără organismul de acțiunea radiațiilor (pe perioada terapiei anticanceroasă) și încetinesc procesul de îmbătrânire. Tot oral se utilizează ca probiotic, în tratarea ulcerului, bolii Crohn, diverculozei, ca antioxidant, în ameliorarea simptomelor din sindromul premenstrual și în fibromialgii. Topic, se utilizează în tratarea ulcerațiilor, fiind antimicrobian, în dermatite post radiații și în tricomonaze [27].

Un alt sudiu efectuat a fost legat de administrarea efficientă și sigură a acestei alge la adulții cu hepatita C cronică. În urma studiului rezultă că 84.61% din pacienți prezintă o scădere semnificativă a nivelului de ALT (alaninaminotransferază) de la săptămâna 0 până la săptămâna 12. Efectele adverse au fost bine tolerate. Legat de calitatea vieții 76.9% din participanții recunosc o creștere importantă a nivelului de energie și 46.1% au admis o îmbunătățire asupra stării generale de sănătate. Odată cu îmbunătățirea nivelului de ALT s-a demonstrate o tendință spre scăderea încărcăturii virale cu virus hepatic C [28].

Fig 13. Chlorella (https://www.pcfarm.ro) Fig 14. Colon Help (https://www.pcfarm.ro)

În România Chlorella vulgaris se utilizează în suplimente alimentare pentru creșterea energiei și a imunității, în anemii, în profilaxia infecțiilor microbiene, sub formă de tablete. De asemenea se găsesc capsule vegetale care ajută la detoxifierea organismului, eliminarea metalelor grele, în curele de slăbire, reduc tulburările intestinale. Tot sub formă de capsule se găsesc multivitamine, care împreună cu alte extracte se utilizează pentru a susține starea generală de sănătate a organismului, vitalitatea, sănătatea cardiovasculară și mentală.

Fig 15. Raw Reserve (https://www.pcfarm.ro) Fig 16. Dermatherm (https://www.pcfarm.ro)

Se comercializează atât ca o băutură energizată cât și sub formă de pulbere pentru a putea fi ușor de adăugat în sucuri, smoothie-uri. Nici partea cosmetică nu a fost ignorată. Astfel că întâlnim extract de Chlorella în capsule incate în infecții cutanate, acne, pentru sănătatea pielii, unghiilor, părului și în creme împotriva îmbătrânirii.

În concluzie putem afirma că Chlorella vulgaris este o algă foarte benefică în viața cotidiană. Chiar dacă nu avem suficiente studii pentru utilizarea acesteia într-o afecțiune precisă acesta este utilă îmbunătațind calitatea vieții. Se utilizează ca fitopreparat, în nutritiție dar și în cosmetica. Nu au fost raportate efecte adverse, dar poate provoca reacții alergice. Datorită cantității mari de vitamina K aceasta poate inhiba efectul warfarinei sau a altor anticoagulante [25].

Fucus vesiculosus

Fucus vesiculosus Linnaeus este o algă brună întâlnită mările din nordul Europei, în vestul Irlandei și sudul Angliei. Denuminrea de Fucus se referă la trei alge din familia Fucaceae: Fucus vesiculosus, Fucus serratus și Ascophyllum nodosus. Din acestea se extrage fucusul, acidul alginic, laminarina și fucoidanii. Aceasta se utilizează atât în scop medicinal cât și în alimentație [29].

Fig 17.Structura fucoidanului [1]

Produsul vegetal se recoltează toamna, când se greblează la reflux algele. Acestea se spală pentru a îndeparta pietrișul, scoicile și alte impurități. După aceea se supun procesului de uscare, la 60 ̊C, când se brunifică. Produsul rezultat are un miros de pește și gust sărat, mucilaginos [11].

Fig 18. Fucus v. (http://www.herbalextractcn.com/product.asp?id=232)

Fucus vesiculosus se utiliza ca îngrășământ și în curele de slăbire. Acesta acumulează iod pe care îl întâlnim liber sau sub formă de sare și brom din apa marină. De aceea se utilizează în carențele de iod. Această utilizare nu este tocmai eficientă datorită conținutui necontrolabil de iod [11].

În anul 2008 doi cercetători au confirmat efectul imunomodulator al fucidanilor din Fucus vesiculosus. Fucoidanul activează limfocitele și macrofagele. Astfel se utilizează în profilaxia canceroasă și în unele vaccinuri. Un alt efect este cel antioxidant. S-a arătat că fucoidanul are cea mai puternică acțiune antioxidantă [30].

Eficacitatea utilizării Fucusului în curele de slăbire nu a fost studiată clinic deși se utilizează cu succes. Acesta absoarbe apa din stomac și intestin dând impresia sațietății, reducând astfel pofta de mâncare. De aceea trebuie sa conștientizăm riscul la care ne supunem și anume posibilitatea inducerii hipertireozei [11].

Pe animalele de experiență s-a demonstrat efectul său antimicrobian și hipoglicemic. În sfera homeopatică se utilizează împotiva obezității și a gușei. Nu se recomanda utilizarea sa pe perioada sarcinii [19].

S-a studiat efectul Fucusului asupra duratei ciclului menstrual și a statusului hormal al femeilor aflate în premenopauză. În urma studiului s-a ajuns la următoarea concluzie: consumul de Fucus vesiculosus împreună cu modificarea dietei duc la creșterea duratei ciclului menstrual, stimularea ovulației și scăderea raportului estrogen/progesteron. Astfel se reduce numărul bolilor estrogen-dependente și problemelor de fertilitate. Tot în urma acestui studiu s-a afirmat că extractul de Fucus poate ameliora hipermenoreea sau dismenoreea [31].

De interes în ultima perioadă au devenit fucoidanii care se disting prin activitatea anticoagulantă puternică. Aceștia inhibă liza fibrinogenului mediat de trombină. S-a arătat că odată cu creșterea greutății moleculare crește și efectul anticoagulant [11].

În România Fucus vesiculosus se utilizează ca hipocolesterolemiant, în ca adjuvant în curele de slăbire atât sub formă de comprimate cât și sub formă de sirop, în afecțiunile glandei tiroidiene, în problemele de constipație și pentru accelerarea metabolismului.

Fig 19. Slim drink(http://www.medimfarm.ro/) Fig 20. Ciocolax Rapid (https://www.pcfarm.ro)

Pe latura cosmetică îl întâlnim în creme de față, măști revitalizante, săpunuri, geluri de duș exfoliante, geluri-cremă pentru tonifiere și împotriva vergeturilor sânilor și în fiole pentru revitalizarea tenului.

Fig 21. Mască de față (https://www.pcfarm.ro) Fig 22. Skin repair (https://www.pcfarm.ro)

Administrat pe perioade mai mari de 6 luni poate provoca hipertiroidism cu pierderea greutății, transpirație, oboseală, scaune moi. Tot astfel poate reduce aborbția fierului în organism ducând la carențe de fier [32].

Datorită numărului mare a cancerelor mamare, endometriale și ovariene la femei și a cancerului de prostată la bărbați ar trebui exploatat la maxim efectul aceste alge. Investigațiile viitoare ar trebui să clarifice rolul extractului algal în metabolismul estrogenului si progesteronului. De asemea ar trebui să evalueze afinitatea de legare la receptorii estrogenici și progesteronici și să determine efectul asupra proliferării țesuturilor sensibile la hormoni. În present se efectuează studii pe animale si in vitro pentru a elucida mecanismele de acțiune, relevanța clinică a acestor extracte și izolarea lor [31].

Laminaria digitata

Tot o algă brună este și Laminaria digitata Hudson sau Kelp. Aceeasta se află în Scoția, Norvegia, Franța, Japonia și Coreea. În țările asiatice aceasta reprezintă o sursă de hrană, dar în Coreea și Japonia se utilizează ca materie primă în obținerea alginatului [33].

Fig 23. Laminaria digitata (https://www.bigelow.org/archive/mitzi/images/library/subtidal%20kelp/Subtidal-B_016.jpg)

Laminaria digitata conține iod, brom, potasiu, magneziu, calciu și fier. Compușii iodurați sunt buni agenți lipolitici stimulând activitatea lipazei. Laminarina, o altă componentă, se utilizează în tumori, ca blocant al acestora. Ca laxativ în problemele de indigestie se utilizează alginatul, o polizaharidă cu greutate moleculară mare [34].

Datorită conținutului mare de iod se utilizează în tratarea gutei. Alginatul din compoziția acestei alge se utilizează în fabricarea hârtiei, textilelor, dar îl găsim și în pasamentele contra arsurilor. În industria alimentară se utilizează ca agent de îngroșare, emulsifiere, stabilizare. În urma unor studii efectuate în 2010 s-a constatat că alginatul poate reduce țesutul adipos cu 75% și reduce apetitul, astfel se utilizează cu succes în curele de slăbire [35].

S-a efectuat un studiu care măsura nivelul de iod din această algă, în funcție de perioadele anului. S-a ajuns la concluzia că Laminaria digitata prezintă nivelul cel mai ridicat de iod toamna târziu și iarna (aproximativ 0.75-1.20%). Vara nivelul de iod este cel mai scăzut. De asemenea s-a dovedit că plantele tinere au un conținut mai bogat în iod față de cele îmbătrânite, ajungând la o proporție de 5% din planta uscată [36].

Solventul organic extras din L. digitata prezintă o activitate antibacteriană puternică. Acesta își manifestă efectul asupra bacteriilor Gram-positive și Gram-negative. Cel mai sensibil este Staphylococcus aureus. În 2010 s-a demonstrate efectul antibacterian asupra Liseteria monocytogenes [37].

Datorită numeroaselor componente Laminaria digitata se utilizează și în țara noastră. O întâlnim în produsele de slăbit, în formule fito-homeopate pentru îmbunătățirea circulației arteriale, îmbunătățirea funcției rinichilor, ficatului, memoriei, pielii, sistemului respirator, prostatei, echilibrului hormonal feminin, în suplimente cu fier și multivitamine.

Fig 24. Aplefit (http://www.medimfarm.ro) Fig 25. Artery Blend (http://www.medimfarm.ro)

De asemenea o întâlnim și în produsele cosmetice. Laminaria este întâlnită în cremele anticelulitice datorită capacității de diminuare a stratului adipos, sub formă de gel-cremă împotriva vergeturilor, ca seboregulator în acnee, în BB cream-uri, în cremele de mâini, corp și fată fiind hiratantă și reparatoare, în produse de protecție solară.

Fig 26. Biodrema Sebium Fig 27. Bioderma Atoderm Fig 28. Bioderma Photoderm

(http://www.medimfarm.ro) (http://www.bioderma.com.ro) (http://www.bioderma.com.ro)

Recent s-a efectuat un studiu privind hepatotoxicitatea ceaiului care are în compoziție Kelp. O femeie de 40 de ani s-a prezentat la clinica de gastroenterologie cu icter. I s-au descoperit colestaze extrahepatice cu o component hepatocelulară. În urma spitalizării s-a asociat hepatotoxicitatea cu consumul mare de ceai cu Laminaria. Având în vedere faptul că ceaurile și suplimentele alimentare pe bază de plante se utilizează tot mai des trebuie sa avem o deosebită atenție asupra cantității ingerate. De obicei pacienții nu vorbesc despre acest aspect cu medical curant, fiind utilizate ca automedicație. Acesta este singurul caz raportat până acum. Pe perioada spitalizării nu s-a mai administrat acest ceai astfel că starea de sănătate a pacientei s-a îmbunătățit. În viitor trebuie efectuate mai multe studii privind mecanismul de acțiune și legătura între hepatotoxicitate și consumul de Kelp[38].

Lithothamnium calcareum

O altă algă întâlnită în sfera farmaceutică este Lithohtamnium calcareum Heydrich. Aceasta este o algă roșie, bogată în minerale, în special calciu și magneziu. Cel mai mare avantaj al utilizării sale în carențele de calciu este solubilitatea sa crescută. Se absoarbe rapid, având o biodisponibilitate mare [39].

Fig 29. Lithohtamnium calcareum (http://www.thalgo.co.uk/algues/lithothamnium-calcareum.22-l.html)

Lithothamnium calcareum are un aspect calcaros deoarece absoarbe carbonat de calciu și magneziu fiind o sursă regenerabilă de oligoelemente. Pe lânga calciu și magneziu conține și fier, mangan, bor, nichel, cupru, zinc, molibden, seleniu, stronțiu. Calcarul extras se numește calcar biogen utilizat în fertilizarea solurilor, în alimentația umană și cea animală, în sfera medicală și în cosmetică [40].

În anul 2003 s-a publicat un studiu care atestă activitatea antiinflamatorie a acestei alge. Se utilizează în inflamații ale pielii și ale mucoaselor, ca un alt antiinflamator nesteroidian [41].

S-a introdus în hrana iepurilor cu osteotomie de tibie. După administrarea nutrienților cu 0.75% din aceasta algă s-a observat o reducere semnificativă a osteotomiei imediat post operator. Cu toate acestea s-a concluzionat ca organismul sănătos nu are nevoie de suplimente pentru vindecarea osoasă [39].

Un alt studiu privind Lithothamnium calcareum este cel prin care se studiază înlocuirea calcarului ca sursă de calciu în creșterea și dezvoltarea puilor. S-a ajuns la concluzia că această algă poate înlocui tradiționalul calcar fără a afecta capacitățile puilor, facilitând creșterea și dezvoltarea lor. Dezavantajul îl constituie prețul destul de ridicat[40].

În anul 2012 s-a studiat toxicitatea și efectul gastroprotector al algei Lithothamnium calcareum. A fost indus ulcerul gastric cu etanol, dar după administrarea suspensiei marine leziunile ușoare s-au redus. Deși s-au administrat doze mici mucoasa gastrică nu a fost protejată de iritații dar nici nu s-au intensificat leziunile. Ph-ul gastric a crescut semnificativ. S-a ajuns la concluzia ca suspensia nu prezintă acțiune gastroprotectoare[41].

Legat de toxicitate nu s-au observant semen clinice de toxicitate acută în urma administrării suspensiei cu L. calcareum pe o perioadă de 14 zile pe șoareci. Aceștia un și-au schimbat comportamentul, nici nu s-a observat diferențe în consumul de apă sau alimente. Analizele microscopice au confirmat lipsa toxicității [41].

În farmaciile noastre întâlnim această algă în suplimentele cu calciu pentru sănătatea oaselor, a dinților și în suplimente pentru reducerea iritației mucoasei gastrice.

Fig 30. Osteoremed Fig 31. Calciu natural Fig 32. GastroRem

(https://www.catena.ro) ( http://magicfarm.ro) (http://www.farmaciastejara.ro)

Se recomandă monitorizarea funcției renale și hepatice pe perioada administrării suplimentelor alimentare cu L. calcareum [41].

Deși nu sunt publicate multe cercetări privind acțiunea acesteaia asupra sistemului osos au fost relatate unele efecte. Se spune ca are efect anabolizant aspura oaselor, stimulează creșterea osoasă, vindecarea oaselor. Pe viitor trebuie studiată mai mult acestă parte, studiindu-se implicarea Lithothamnium calcareum în vindecarea osoasă [39].

Spirulina sp.

Spirulina sp.Turpin ex Gomont este o algă albastră-verde care crește în lacuri cu apă dulce. Conține o mare cantitate de proteine, vitamina B, fenilalanină, fier, vitamina E, calciu, magneziu, zinc, acid folic, potasiu, fosfor, mangan, seleniu. Poate fi contaminată cu mercur, de aceea se evită utilizarea sa în sarcină și în alăptare [25].

Fig 33. Spirulina (http://www.medindia.net/patients/lifestyleandwellness/spirulina-the-wonder-food.htm)

Spirulina se utilizează ca antiinflamator. Aceasta este un inhibitor selectiv al ciclooxigenazei 2. Puterea de acțiune este mai mică în comparație cu cea a celecoxibul. Acest efect a fost confirmat prin probe de sânge. În cadrul aceluași studiu s-a arătat acțiunea hepatoprotectoare și antiaritmică [42].

S-a arătat că poate modula răspunsul inflamator în alergii (rinită alergică). Spirulina scade nivelul imunoglobulinelor E crescând nivelul imunoglobulinelor G și A. Astfel că se poate adminstra și în alergii deoarece eliberează histamina [1].

Datorită ficocianinei și β-carotenului din compoziție are acțiune antiinflamatoare și antioxidantă. Aceaste acțiuni au fost confirmate prin numeroase studii de-a lungul timpului. Ficocianina scade producția de nitrit și suprimă sinteza oxidului nitric. De asemenea inhibă formarea citokinelor proinflamatorii și scade producția de prostaglandine. Despre β-caroten putem afirma că inhibă sinteza oxidului nitric și a mediatorilor proinflamatori [43].

Deși nu s-a demonstrat încă aceasta, spirulina se utilizează ca tonic în demența de tip Alzheimer, în ulcerul peptidic, antiimbătrânire și pentru a mări rezistența sportivilor. Aceasta și datorită efectului antioxidant și neuroprotectiv [25].

În anul 2005 s-a descoperit efectul hepatoprotector. S-a administrat unor șoareci carotenoizi din Spirulina cu ulei de măsline. Prin compararea acestora cu un grup de referiță în urma studiului s-a demonstrat că acest extract are proprietăți hepatoprotectoare. De asemenea a îmbunătațit funcția hepatică. Se poate utiliza și în intoxicația cu mercur[44].

Un alt studiu afirmă că Spirulina inhibă greșterea unor germeni Gram-negativi cum sunt: Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa și Proteus vulgaris. Tot astfel sunt inhibați și unii Gram-pozitivi de exemplu: Staphylococcus aureus, Bacillus subtilis, și Bacillus pumulis. Metaboliții extracelulari produși de Spirulina au activitate antibacteriană. Extractul cu metanol prezintă acțiune mai mare decât cea a hexanului, diclormetanului și eterului de petrol [45].

O altă acțiune este cea antivirală. A fost dovedită această acțiune asupra virusului herpetic simplu și a virusului imunodeficienței umane [46].

Rezultatele unui alt studiu arată că extractul de Spirulina inhibă formarea plăcii virale și reduce replicare virală. Mai mult, animalele de experiență infectate cu Haemophilus influenzae cărora le-a fost administrat acest extract au avut o rată de supraviețuire mult mai mare [47].

S-a demonstrat prin diferite studii efectul hipolipemiant și hipoglicemiant la pacienții non-insulino-dependenți. Administrarea de 2 g spirulină timp de 2 luni scade semnificativ trigliceridele și colesterolul total, dar și nivelul glucozei din sânge, crescând nivelul proteinelor. De aceea poate fi utilizată ca hipolipemiantă și în diabet [25].

Această algă este considerată un nutrient excelent. Datorită iodului și numărului mare de aminoacizi din compoziție este indicată persoanelor anemice, subnutrite și covalescente ca supliment alimentar, se adaugă în sucurile de fructe sau alte alimente. Se utilizează în tratarea malnutriției, în special a copiiilor din India [18].

În Japonia se folosește ca și colorant în cosmetică. Cremele cu extract din Spirulina sp. se utilizează datorită proprietăților sale antioxidante. De asemenea se utilizează pentru hidratarea, protecția pielii și împotriva îmbătrânirii. În urma unui studiu efectuat pe 40 de voluntare s-a concluzionat ca pielea tratată cu cremă conținând extract algal era mai hidratată. Keratocitele au fost dispuse uniform și omogen, iar cantitatea de sebum a fost redusă semnificativ [48].

În România se utilizează în săpunuri ca purifiant, remineralizant, în creme pentru acnee, edeme, uricarii, încetinirea procesului de îmbătrânire, dermatoze, măști de față, geluri de duș, șampon și sub formă de pudră pentru a fi adaugat în cremele și măștile preparate acasă.

Fig 34. Săpun cu spirulină Fig 35. Mască cu alge Fig 36. Spirulin

(http://www.medimfarm.ro) (https://www.pcfarm.ro) (https://www.pcfarm.ro)

Fig 37. Pulbere de Spirulină Fig 38. Herbagen Shampoo Fig 39. Jason

(https://www.pcfarm.ro) (https://www.pcfarm.ro) (https://www.pcfarm.ro)

Găsim Spirulina împreună cu alte componente sub forma de capsule utilizate ca tonic general, antidepresive, antianemice, hipoglicemiante, hepatoprotectore, pentru îmbunătățirea memoriei, a performanței sportive, mineralizante, dar și pentru igiena intimă sub formă de supozitoare.

Fig 40. Monorect 2 Fig 41. Spirulia + Carob Fig 42. SpiruTorr

(https://www.pcfarm.ro) (https://www.pcfarm.ro) (https://www.pcfarm.ro)

În cadrul unui studiu recent s-a administrat spirulină timp de 4 săptămâni participanților. După aceste săptămâni s-a observant creșterea rezistenței la efort, oxidarea grăsimilor și creșterea nivelului de glutation, un antioxidant important. Studiul s-a făcut prin compararea participanților cărora li s-a administrat spirulină cu cei testați prin efectul placebo. Mecanismul de acțiune nu este pe deplin înțeles, de aceea, pe viitor ar trebui efectuate mai multe studii în acest sens [43].

De asemenea trebuie să se studieze problemele legate de dozare. Pentru viiotarele studii trebuie standardizată doza de Spirulina sp.. Nu trebuie uitată partea de sigurantă. Din studiile efectuate până acum Spirulina este sigură, dar cu toate acestea au fost raportate reacții adverse care trebuie verificate [43].

Concluzii

În acestă lucrare am investigat lumea marină cu bogata ei colecție de principii active. Organismele marine prezită proprietăți utile atât în sfera farmaceutică cât și în cea cosmetică.

Bacteriile marine sunt o sursă împortantă în producerea antibioticelor. Acestea produc peste 70% din antibioticele naturale. Industria farmaceutică consideră oceanele o mare sursă de viitori produși medicamentoși. Poziția de lider în dezvoltarea produselor marine o deține PharmaMAR din Spania și SUA. În Marea Britanie s-a dezvoltat o altă companie dedicată descoperirii și comercializării de produse nutriționale și farmaceutice marine. Alături de acestea mai sunt și alte companii care au sesizat importanța produselor maritime în farmacologie [8].

Astăzi se comercializează numeroase produse conținând organisme marine. Cefalosporina, un antibiotic eficient, poate fi extrasă din fungi, citarabina, un citostatic, este extrasă dintr-un burete de mare acidul canic, untilizat ca insecticid și antihelmintic este extras din algele roșii. Arabinozil citozina utilizată în tratamentul tumorilor este obținută dintr-un burete de mare. Se comercializează de companiile Pharmacia și Upjohn sub numele de Cytosar-UR [13].

Pe de altă parte, la nivel mondial, există o varietate mare de suplimente alimentare cu ingrediente marine și în special extracte din alge. În România însă aceste produse se utilizează în mare parte doar la recomandarea farmacistului. Din păcate medicii nu cunosc fitopreparatele existente pe piață. Având în vedere cunoștințele limitate ale pacienților în domeniul medical aceste preparate sunt solicitate destul de rar.

O altă problemă ar fi slaba informare a specialiștilor în domeniul sănătății despre remediile acvatice. Pe viitor ar trebui să se promoveze mai mult beneficiile reale ale produselor acvatice. Tot astfel ar trebui informații despre rezultatele studiilor științifice. Având aceste cunoștințe atât medicii cât și farmaciștii pot participa cu ușurință la educarea publicului larg.

Așadar lumea acvatică reprezintă o sursă abundentă de descoperiri viitoare. Deși s-au înregistrat progrese substanțiale în indentificare de noi produse medicamentoase marine atât pentru obținerea de medicamente cât și pentru fitopreparate pe bază de alge marine cu reale beneficii preventive sau curative, totuși sunt necesare eforturi mari în direcția cercetării acestor remedii în cadrul unor studii clinice [8].

Bibliografie

[1]- Se-Kwon K, Marine Pharmacognosy Trends and Applications, CRC Press, London, 2013

[2]- Narsinh LT, Archana NT, Werner EGM, Marine natural products in drug discovery, Natural Product Radiance, 2005, 4 (6):471-477

[3]- Molinski TF, Dalisay DS, Lievens SL, et al., Drug development from marine natural products, Nature Rev. Drug Discov., 2008, 8: 69-85

[4]- Mayer ASM, Hamann MT, Marine Pharmacology in 2000, Marine Biotechnoly (NY), 2004, 6(1): 37–52

[5]- Mayer AMS, Rodríguez AD, Berlinck RGS, et al., Marine Pharmacology in 2007-8, Comparative Biochemistry and Physiology, Part C, 2010, 153 (2011): 191–222

[6]- Indraningrat AAG, Smidt H și Sipkema D, Bioprospecting Sponge-Associated Microbes for Antimicrobial Compounds, Marine Drugs, 2016, 14(5):1-57

[7]- Rudic V, Rudi L, Chiriac T, et al., Polizaharidele Sulfatate de Origine Algală, Microbiologia și Biotehnologia, 2003, 2(308): 102-107

[8]- Smit AJ, Medicinal and pharmaceutical uses of seaweed natural products, Journal of Applied Phycology, 2004, 16(4):245-262

[9]- Kanoh K, Okada A, Adachi K, et al., Ascochytatin, a Novel Bioactive Spirodioxynaphthalene Metabolite Produced by the Marine-derived Fungus, Ascochyta sp. NGB4, The Jurnal of Antibiotics, 2008, 61(3): 142–148

[10]- Kang HK, Seo CH, Park Y, Marine Peptides and Their Anti-Infective Activities, Marine Drugs 2015, 13: 618-654

[11]- Stănescu U, Hăniceanu M, Cioancă O, et al.: Plante medicinale de la A la Z, Polirom, Iași, 2014

[12]- Barnes J, Anderson LA, Phillipson JD, Herbal Medicines, Third edition, Pharmaceutical Press, London, 2007

[13]- Haefner B, Drugs from the deep: marine natural products as drug candidates, Drug Discovery Today, 2003, 8(12):536-44

[14]- Montaser R, Luesch H, Marine natural products:A new wave of drugs?, Future Med. Chem., 2011, 3:1475-1489

[15]- Gaur R, Azizi M, Gan J, et al., British Pharmacopoeia, Crown, London, 2009

[16]- http://www.fao.org/3/a-x5822e/x5822e03.htm

[17]- Imeson AP, Thickening and Gelling Agents for Food-Second edition, Springer Science, US, 2007

[18]- Bourgugnon N, Advances in botanical research- sea plants, vol 71, Academic Press, US, 2014

[19]- Gruenwald J, Brendler T, Jaenicke C, et al.,PDR for Herbal Medicines, Medical Economics Company, US, 2000

[20]- Doelle HW, Rokem JS, Berovic M, BIOTECHNOLOGY – Volume VII: Fundamentals in Biotechnology, Eolss, Oxford, 2009

[21]-http://www.fao.org/fao-who-codexalimentarius/sh-proxy/fr/?lnk=1&url=https%253A%252F%252Fworkspace.fao.org%252Fsites%252Fcodex%252FMeetings%252FCX-720-37%252FCRD%252FCRD_03.pdf

[22]- Nachman KE, Love DC, Baron PA, et al.,Nitarsone, Inorganic Arsenic, and Other Arsenic Species in Turkey Meat: Exposure and Risk Assessment Based on a 2014 U.S. Market Basket Sample, Environmental Health Perspectives, 2017, 125(3):363-469

[23]- http://www.fao.org/3/a-x5822e/x5822e05.htm

[24]- Nicoletti M, Microalgae Nutraceuticals, Foods, 2016, 5,54

[25]- Mason P, Dietary Supplements, Third edition, Pharmaceutical Press, London, 2007

[26]- Syed S, Arasu A, Ponnuswamy I, The Uses of Chlorella Vulgaris as Antimicrobial Agent and as a Diet, International Journal of Bio-Science and Bio-Technology, 2015, 7(1): 185-190

[27]http://naturaldatabase.therapeuticresearch.com/nd/search.aspx?cs=cepda~mbr&s=nd&pt=100%20&id=907&ds=&name=chlorella&searchid=52089342.&AspxAutoDetectCookieSupport=1

[28]- Azocar J,  Diaz A, Efficacy and safety of Chlorella supplementation in adults with chronic hepatitis C virus infection, World Journal of Gastroenterology, 2013, 19(7): 1085–1090

[29]- Mihăescu E, Dicționarul plantelor de leac, Ed. 2, Călin, București, 2008

[30]- Kim SK, Marine Medical Foods: Implications and Application, Macro and Microalgae, Academic Press, Amsterdam, 2011

[31]- Skibola CF, The effect of Fucus vesiculosus, an edible brown seaweed, upon menstrual cycle length and hormonal status in three pre-menopausal women: a case report, BMC Complementary & Alternative Medicine, 2004, 4:10

[32]- Capasso F, Grandolini G, Pescitelli R, La fitoterapia in uno sguardo, Springer-Verlag, Italia, 2008

[33]- http://www.fao.org/docrep/x5822e/x5822e04.htm

[34]- Kim SK, Bhatnagar I., Physical, chemical, and biological properties of wonder kelp-Laminaria, Advances in Food and Nutrition Research, 2011, 64:85-96

[35]- http://www.irishseaweeds.com/kelp-laminaria-digitata/

[36]- Gall EA,  Küpper FC,  Kloareg B, A survey of iodine content in Laminaria digitata, Botanica Marina, 2005, 47(1):30-37

[37]- Qiao J, Antibacterial Effect of Extracts from Two Icelandic Algae, UNU Fisheries Training Programme, 2010, 1:1-36

[38]- Viswanathan L,  Patel A, Hepatotoxicity Associated with Tea Containing Kelp, American College of Gastroenterology, 2013, 1(1): 55-57

[39]- Ucrós NS, Ferreira WM, Torres RCS, et al., Lithothamnium calcareum no tratamento de osteotomia experimental em coelhos (Oryctolagus cuniculus), Arquivo Brasileiro de Medicina Veterinaria e Zootecnia, 2012, 64(3)

[40]- Carlos AC, Sakomura NK, Pinheiro SRF, et al., Uso da alga Lithothamnium calcareum como fonte alternativa de calcio nas racoes de frangos de corte, Cienc. Agrotec., Lavras, 2011, 35(4):833-839

[41]- Almeida F, Schiavo LV, Vieira AD, et al., Gastroprotective and toxicological evaluation of the Lithothamnion calcareum, Food and Chemical Toxicology, 2012, 50(5):1399-1404

[42]- Reddy CM, Bhat VB, Kiranmai G, et al., Selective Inhibition of Cyclooxygenase-2 by C-Phycocyanin, a Biliprotein from Spirulina platensis, Biochemical and Biophysical Research Communications, 2000, 277(3):599-603

[43]- Deng R, Chow T-J, Hypolipidemic, Antioxidant and Antiinflammatory Activities of Microalgae Spirulina, Cardiovascular therapeutics, 2011, 28(4): e33–e45

[44]- Santillán EM, Bujaidar EM, González IA, Review of natural products with hepatoprotective effects, World Journal of Gastroenterology, 2014, 20(40): 14787–14804

[45]- Finamore A,  Palmery M,  Bensehaila S, et al., Antioxidant, Immunomodulating, and Microbial-Modulating Activities of the Sustainable and Ecofriendly Spirulina, Oxidative Medicine and Cellular Longevity, 2017, 2017(2017):1-4

[46]- Kyoko H, Toshimitsu H, Ichiro K, A Natural Sulfated Polysaccharide, Calcium spirulan, Isolated from Spirulina, AIDS Research and Human Retroviruses, 2009, 12(15): 1463-1471

[47]- Chen YH,  Chang GK,  Kuo SM, et al., Well-tolerated Spirulina extract inhibits influenza virus replication and reduces virus-induced mortality, Scientific Reports, 2016,  6: 24253

[48]- Delsin SD, Mercurio DG, Fossa MM, et al., Clinical Efficacy of Dermocosmetic Formulations Containing Spirulina Extract on Young and Mature Skin: Effects on the Skin Hydrolipidic Barrier and Structural Properties, Clinical Pharmacology & Biopharmaceutics, 2015, 4(4):144