Memoriu Ciugud 2009 [310945]
PROIECT NR. 4767
[anonimizat] I
– [anonimizat]: PRIMĂRIA COMUNEI CIUGUD
PROIECTANT: S.C."PROIECT ALBA" S.A.
Director general: Arh. Doina – Emilia Harda
Șef proiect: Arh. Silviu Sbera
2009
[anonimizat]:
Șef proiect:
Urbanism:
Istorie, arheologie:
Sociologie, demografie:
Căi de comunicație:
[anonimizat]:
Studii topografice și cadastru:
[anonimizat]:
Design:
Inginer sistem:
arh. Doina-Emilia Harda
arh. Silviu Sbera
arh. Doina-Emilia Harda arh. Cătălina Preda arh. Silviu Sbera
ing. Ivone Luminița Remete
drd. [anonimizat]. Cornel Lupea
ing. Nicolae Daian ing. Traian Rotar
ing. Gheorghe Dreghiciu
ing. Cristina Ploscariu
ing. geolog Ecaterina Balaneanu ing. geolog Robert Guzranyi
designer Dragoș Florea
ing. [anonimizat] I – MEMORIUL GENERAL
A. [anonimizat] 2
BORDEROU DE PIESE SCRISE ȘI DESENATE 3
1.INTRODUCERE 6
1.1.DATE DE RECUNOAȘTERE A P.U.G. 6
1.1.1. Denumirea lucrării: 6
1.1.2. Beneficiar: 6
1.1.3. Proiectant general: 6
1.1.4. Data elaborării: 6
1.2.OBIECTUL P.U.G. 7
1.2.1. [anonimizat] 7
Prevederi ale programului de dezvoltare a localităților, inițiat și aprobat de
Consiliul Local 8
1.2.3. Ediții anterioare ale P.U.G., modificări sau completări necesare 9
1.3.SURSE DOCUMENTARE 9
1.3.1. Lista studiilor și proiectelor elaborare anterior P.U.G. 9
1.3.2. Lista studiilor de fundamentare întocmite concomitent cu P.U.G. 10
1.3.3. [anonimizat] 10
Proiecte de investiții elaborate în domenii ce privesc dezvoltarea localităților .. 10
1.3.5. Suportul topografic al P.U.G. 10
2.STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 11
2.1.EVOLUȚIE 11
2.1.1. Date privind evoluția în timp a [anonimizat] 11
2.1.2. Date din istoricul comunei Ciugud 13
2.1.3. Atestări documentare pentru satele comunei Ciugud 15
2.1.4. Potențialul arheologic al teritoriului 17
Monumente, [anonimizat] 2004 19
[anonimizat] a localităților 19
2.1.6. Evoluția localităților după 2000 20
2.2.ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL: 21
2.2.1. Relieful 21
2.2.2. Rețeaua hidrografică 22
2.2.3. Clima 23
2.2.4. Caracteristicile geotehnice 23
2.3.RELAȚII ÎN TERITORIU 25
2.4.ACTIVITĂȚI ECONOMICE 27
2.4.1. Agricultura 27
2.4.2. Industria 28
2.4.3. Servicii 29
2.5. POPULAȚIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE 30
2.5.1. Numărul locuitorilor și evoluția populației. 30
2.5.2. Structura demografică. 34
2.5.2.1. Structura pe sexe și grupe de vârstă. 34
2.5.2.2. Structura etnică 35
2.5.3. Populația activă și inactivă 36
Copyright 2009 S.C. PROIECT ALBA S.A. 3
[anonimizat], modul de ocupare a
resurselor de muncă. 38
2.6.CIRCULATIE 39
2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ TERITORIAL 50
2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE 53
2.8.1. Alunecări de teren 53
2.8.2. Inundații, eroziuni de maluri 54
2.9. ECHIPAREA EDILITARĂ 57
2.9.1. Alimentarea cu apă 57
2.9.2. Canalizarea 58
2.9.3. Alimentarea cu energie electrică 59
2.9.4. Telefonie 61
2.9.5. Alimentarea cu gaze naturale 62
2.9.6. Gospodărie comunală 64
2.10. PROBLEME DE MEDIU 65
2.10.1. Situația existentă 65
2.10.2. Disfuncționalități – Priorități (mediu) 67
2.11. DISFUNCȚIONALITĂȚI (LA NIVELUL TERITORIULUI ȘI LOCALITĂȚILOR) 67
2.12. NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI 68
3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ 69
3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE 69
3.2. EVOLUȚIE POSIBILĂ. PRIORITĂȚI 69
3.3. OPTIMIZAREA RELAȚIILOR ÎN TERITORIU 71
3.3.1. Poziția localității în rețeaua județului 71
3.3.2. Căile de comunicație și transport 72
3.3.3. Mutații intervenite în folosința terenurilor 72
3.3.4. Lucrări majore prevăzute, propuse în teritoriu 72
3.3.5. Deplasări pentru muncă 72
3.3.6. Dezvoltarea în teritoriu a echipării edilitare 72
3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR 73
3.5. EVOLUȚIA POPULAȚIEI 74
3.5.1. Populația între cele două recensăminte 74
3.5.2. Sporul natural. 75
3.5.3. Sporul migrației. 76
3.5.4. Prognoza populației. 78
3.5.5. Populație ocupată pe ramuri ale economiei naționale. 79
3.6. ORGANIZAREA CIRCULAȚIILOR 83
3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCȚIOANALA. BILANȚ TERITORIAL90
3.7.1. Intravilan propus 90
3.7.2. Zonificare funcțională 92
3.7.3. Bilanț teritorial 92
3.8. MASURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE 94
3.9. DEZVOLTAREA ECHIPARII TEHNICO-EDILITARE 96
3.9.1. Alimentarea cu apă 96
3.9.2. Canalizarea 96
3.9.3. Alimentarea cu energie electrică 97
3.9.4. Telefonie 97
3.9.5. Alimentarea cu gaze naturale 97
3.9.6. Gospodărie comunală 97
3.10. Protecția mediului 98
Copyright 2009 S.C. PROIECT ALBA S.A. 4
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
3.11. Reglementări urbanistice 99
Soluția generală de organizare și dezvoltare a localităților 99
Organizarea căilor de comunicație 100
Destinația terenurilor, zone funcționale rezultate 101
Zona centrală, delimitarea și caracterul complex al acesteia 102
Zonele protejate și limitele acestora 103
Protejarea unor suprafețe din extravilan 103
Interdicții temporare de construire pentru zonele care necesită studii și cercetări
suplimentare 103
Interdicții definitive de construire pentru zonele care prezintă riscuri naturale,
servituți de protecție 103
3.12.Obiective de utilitate publică 104
4. CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE 105
5. ANEXE 106
B. PIESE DESENATE
COMUNA CIUGUD Planșa nr
1. PLAN DE ÎNCADRARE ÎN TERITORIU SCARA: 1:25.000 . 0.
LOCALITATEA RESEDINTA DE COMUNA CIUGUD
2. SITUAȚIA EXISTENTĂ – DISFUNCȚIONALITĂȚI SCARA 1: 5.000 1.
3. REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE SCARA 1: 5.000 2.
4. REGLEMENTĂRI – ECHIPARE EDILITARĂ SCARA 1: 5.000 3.
5. PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR SCARA 1: 5.000 4.
LOCALITATEA DRÎMBAR
6. SITUAȚIA EXISTENTĂ – DISFUNCȚIONALITĂȚI SCARA 1: 5.000 1.
7. REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE SCARA 1: 5.000 2.
8. REGLEMENTĂRI – ECHIPARE EDILITARĂ SCARA 1: 5.000 3.
9. PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR SCARA 1: 5.000 4.
LOCALITATEA HĂPRIA
10. SITUAȚIA EXISTENTĂ – DISFUNCȚIONALITĂȚI SCARA 1: 5.000 1.
11. REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE SCARA 1: 5.000 2.
12. REGLEMENTĂRI – ECHIPARE EDILITARĂ SCARA 1: 5.000 3.
13. PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR SCARA 1: 5.000 4.
LOCALITATEA LIMBA
14. SITUAȚIA EXISTENTĂ – DISFUNCȚIONALITĂȚI SCARA 1: 5.000 1.
15. REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE SCARA 1: 5.000 2.
16. REGLEMENTĂRI – ECHIPARE EDILITARĂ SCARA 1: 5.000 3.
17. PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR SCARA 1: 5.000 4.
LOCALITATEA SEUȘA
18. SITUAȚIA EXISTENTĂ – DISFUNCȚIONALITĂȚI SCARA 1: 5.000 1.
19. REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE SCARA 1: 5.000 2.
20. REGLEMENTĂRI – ECHIPARE EDILITARĂ SCARA 1: 5.000 3.
21. PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR SCARA 1: 5.000 4.
LOCALITATEA TELEAC
22. SITUAȚIA EXISTENTĂ – DISFUNCȚIONALITĂȚI SCARA 1: 5.000 1.
23. REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE SCARA 1: 5.000 2.
24. REGLEMENTĂRI – ECHIPARE EDILITARĂ SCARA 1: 5.000 3.
25. PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR SCARA 1: 5.000 4.
Copyright 2009 S.C. PROIECT ALBA S.A. 5
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
MEMORIU GENERAL
INTRODUCERE
DATE DE RECUNOAȘTERE A PUG
Denumirea lucrării: PLAN URBANISTIC GENERAL,
REGULAMENT DE URBANISM
ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALA
COMUNA CIUGUD
1.1.2.Beneficiar: PRIMĂRIA COMUNEI CIUGUD
1.1.3.Proiectant general: S.C. PROIECT ALBA S.A.
1.1.4.Data elaborării: 2009
Copyright 2009 S.C. PROIECT ALBA S.A. 6
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
1.2. OBIECTUL PUG
1.2.1. Solicitări ale temei – program
Această documentație s-a elaborat în conformitate cu tema – program, cerințele stabilite prin caietul de sarcini și legislația actuală în vigoare:
Codul civil
Legea 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și european;
Legea 294/2003 privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 91/2002 pentru modificarea și completarea Legii protecției mediului nr. 137/1995 ;
Hotărârea Guvernului nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigențele minime de conținut ale documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism pentru zonele de riscuri naturale;
Ordonanța de urgență nr. 94/2003 pentru modificarea anexei nr. 3 la Legea
203/2003 privind realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și european;
Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice;
Legea 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –
Secțiunea a V-a – Zone de risc natural;
Legea 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități;
Legea 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –
Ordinul nr. 21/N/2000 – Ghid privind elaborarea și aprobarea regulamentelor locale de urbanism, indicativ GM – 007 – 2000;
Ordinul comun nr.214/RT/1999 al MAPPM și nr. 16/NN/1999 al MLPAT Ghid metodologic privind elaborarea analizelor de evaluare a impactului asupra mediului ca parte integrantă a planurilor de amenajare a teritoriului și a planurilor de urbanism, indicativ GM 008 – 2000;
Ordinul nr. 13N/1999 „Ghid privind metodologia de elaborare și conținutul – cadru al planului Urbanistic General, indicativ GP 038/99;
Legea privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia nr. 213/1998
Legea privind regimul concesiunii nr.219/1998
Legea privind circulația juridică a terenurilor nr. 54/1998
Legea privind regimul juridic al drumurilor nr. 43/1997 republicată în1998
HGR nr. 59/1999 pentru modificarea art.2 din HGR nr, 525/1996
Legea cadastrului imobiliar și a publicității imobiliare nr. 7/1996
Legea apelor nr. 107/1996
Legea 26/1996 Codul silvic
HGR nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism
Legea privind calitatea în construcții nr. 10/1995
Legea privind protecția patrimoniului național nr. 41/1995
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
S-a pornit de la analiza modului de materializare a prevederilor P.U.G. inițial coroborate cu analiza situației existente, disfuncționalitățile identificate și evoluția localității în intervalul 2000-2008.
Principiile care au stat la baza selectării criteriilor de analiză și de formulare a propunerilor, respectând conceptul dezvoltării durabile, au fost următoarele:
satisfacerea necesităților actuale de locuințe, servicii publice și sociale și echipare tehnică, formulate de colectivitatea locală sau proiecte urbanistice și tehnice recente;
menținerea deschisă a posibilității de realizare a investițiilor private;
anticiparea unor posibilități de evoluție, pentru a se identifica direcțiile favorabile de dezvoltare;
protejarea calităților cadrului construit și a peisajului considerate importante pentru păstrarea calității vieții locuitorilor.
Abordarea lucrării s-a făcut:
în cadrul pluridisciplinarității, cu o echipă completă de specialiști formată din urbaniști arhitecți, istoric, arheolog, ingineri (tehnico-edilitare, drumuri și poduri), geologi, topografi, sociolog, economist (ca personal de specialitate angajat cu contract de muncă pe durată nedeterminată);
prin utilizarea importantei bănci de date deținută, în calitate de autori ai majorității studiilor și proiectelor realizate în ultimii 35 de ani din zona de studiu;
prin actualizarea și completarea bazei de date;
prin consultarea permanentă a tuturor factorilor de decizie, a instituțiilor interesate și a populației;
prin utilizarea în acest sens a tehnicile informaționale pentru crearea, întreținerea și exploatarea bazelor de date organizate pe nivele, ierarhizat, specializate, cu informații specifice domeniului privind amenajarea teritoriului și urbanismul, acumulând experiență în calitate de autori ai Planului de Amenajare a Teritoriului Județului Alba, a majorității PUG – urilor din județ precum și a numeroase Planuri Urbanistice Zonale, unde am încercat promovarea unor acțiuni de realizare a unor sisteme informaționale de tip GIS pentru gestionarea aplicării reglementărilor specifice pentru urbanism – PUG
– și de amenajare a teritoriului județean – PATJ.
Conform temei de proiectare și studiilor tehnico – economice, se apreciază a fi necesare următoarele dotări și echipamente publice pe lângă reabilitarea celor existente:
amplasamente pentru noi dotări publice;
serviciu de gospodărie comunală;
zone verzi amenajate – parcuri, zone de agrement, sport, turism;
piață agro – alimentară;
alimentare cu apa potabilă și canalizare;
drumuri.
1.2.2. Prevederi ale programului de dezvoltare a localităților, inițiat și aprobat de
Consiliul Local
Prin planificare și soluții urbanistice se vor identifica atât potențialul economic deosebit cât și toate valorile istorice, arhitecturale, memoriale, etnografice ce conduc la reglementări menite să conserve dar mai ales să valorifice potențialul și valorile comunității.
Planul Urbanistic General va stabili soluțiile urbanistice, obiectivele, acțiunile și măsurile de protecția mediului, dezvoltarea infrastructurii ( căi de comunicație,
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
alimentări cu apă, canalizare, energie electrică) , având la bază analiza multicriterială a situației existente.
Prin propuneri vom încerca să asigurăm armonizarea organică a mediului construit cu cel natural, fără agresarea acestuia din urmă, pus în valoare în spiritul unui urbanism ecologic.
Atunci când armonizarea componentelor naturale preexistente cu cele ale mediului nou creat se realizează conștient, având la bază concepția ecologică, rezultatul poate deveni adecvat și chiar remarcabil, pentru natură și om.
Finalitatea P.U.G., respectând toate obiectivele, conținutul, modul de prezentare solicitate prin tema de proiectare din caietul de sarcini, este:
regulamentul de urbanism;
strategia de dezvoltare spatială și direcțiile de acțiune;
prioritățile, măsurile care să conducă la programe de lucru;
etapizarea lucrărilor, reglementări și competențe de aplicare; responsabilități de implementare pe durată valabilității P.U.G.
În acest mod, Planul Urbanistic General fundamentează programele financiare pe priorități.
1.2.3. Ediții anterioare ale P.U.G., modificări sau completări necesare
Obiectul prezentei lucrării constă în elaborarea P.U.G. comuna Ciugud în conformitate cu tema – program și caietul de sarcini, prin reactualizarea P.U.G.- ului comunei Ciugud elaborat în 1999 – 2000 de către S.C. PROIECT ALBA S.A. în calitate de proiectant general. Pentru întocmirea acestei documentații s-a pornit de la analiza modului de realizare a prevederilor edițiilor anterioare P.U.G. aprobat în anul 2000, coroborate cu analiza situației existente, disfuncționalitățile identificate și evoluția localității în intervalul de 10 ani 1999 – 2009.
.
1.3. SURSE DOCUMENTARE
1.3.1. Lista studiilor și proiectelor elaborare anterior P.U.G.
Planul Urbanistic General al comunei Ciugud elaborat în anul 1999 – 2000 de către S. C. PROIECT ALBA S.A. în calitate de proiectant general;
Plan de amenajare a teritoriului județului Alba, reactualizarea și corelarea P.A.T.J. existent cu secțiunile P.A.T.N. aprobate, proiect nr. 4406/2000, elaborat de S.C.
“PROIECT ALBA” S.A.;
Studiu privind zonele expuse la riscuri naturale sau tehnologice din județul Alba, elaborat de S.C. “PROIECT ALBA” S.A;
Studiul de delimitare și inventariere a zonelor protejate din județul Alba, proiect nr.
4460/2000 – elaborat de S.C. “PROIECT ALBA” S.A..
Planul de Amenajare a Teritoriului Național cu secțiunile aprobate:
Secțiunea I, – Căi de comunicație,
Secțiunea a II-a – Apa,
Secțiunea a III-a – Zone protejate,
Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități,
Secțiunea a V-a – Zone de risc natural;
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Planurile Urbanistice Zonale și de Detaliu puse la dispoziție de Primăria Comunei
Ciugud
Proiecte de investiții și date privind, situația existentă și de perspectivă pentru infrastructură și echiparea tehnico edilitară.
1.3.2. Lista studiilor de fundamentare întocmite concomitent cu P.U.G.
ANALITICE
Actualizarea studiilor topografice și cadastrale;
Cartarea și inventarierea fondului construit existent;
Studii geotehnice, zone de risc, protecția mediului ;
Circulația;
Studiul istoric.
CONSULTATIVE
Anchete socio-urbanistice.
PROSPECTIVE
Evoluția activităților economice;
Evoluția socio – demografică;
Strategia de dezvoltare economică și socială a județului Alba până în anul 2004;
Strategia de dezvoltare spațială 2008 – 2015 a Comunei Ciugud.
1.3.3. Date statistice furnizate de Comisia Naționala de Statistică, surse județene sau locale
Date de la recensământul din anul 2002;
Date statistice furnizate de Direcția Regională de Statistică Alba;
Date statistice culese de la Primăria comunei Ciugud.
Proiecte de investiții elaborate în domenii ce privesc dezvoltarea localităților
Proiect I.P.T.A.N.A. pentru Drumul Expres Sebes – Turda;
Proiecte și date privind, situația existentă și de perspectivă pentru infrastructură și echiparea tehnico edilitară.
1.3.5. Suportul topografic al P.U.G.
Pentru întocmirea pieselor desenate au fost folosite planșe furnizate de O.C.P.I. Alba,
în coordonate, pe suport informatic.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII
2.1. EVOLUȚIE
Date privind evoluția în timp a unității teritorial-administrative ce face obiectul PUG
Localizare.
Comuna Ciugud este amplasată în zona centrală a județului Alba, pe malul stâng al Mureșului, în dreptul municipiului Alba Iulia, fiind traversată de la est la vest de drumul județean DJ 107 și de drumul comunal DC 43 , iar de la nord la sud de drumurile județene DJ 107 C, DJ 107 L și drumul comunal DC 40.. La nord se învecinează cu comuna Sântimbru, la vest și sud-vest cu municipiul Alba Iulia, la est cu comuna
Berghin, la sud și sud-est cu com. Daia Română.
În componența acestei unități administrative, intră șase sate: Ciugud, Limba, Șeușa, Drîmbar, Teleac, Hăpria.
Scurte considerații fizico-geografice.
Teritoriul comunei este situat în culoarul depresionar Turda – Alba Iulia, orientat
NNE-SSV, unde predomină lunca Mureșului și cele șapte nivele de terase, mărginite de zone geomorfologice mai înalte: Dealul Bilag la nord-vest și marginea de NV a podișului Secașelor, la est. Altitudinea variază pe teritoriul comunei, de la 216 m în lunca
Mureșului, la 440-550 m pe culmile ce fac parte din nivelul de eroziune superior al
Podișului Secașelor. Amintim aici Gruiu Cetății (440 m), Măgura Straja (548 m), Gorganu (463 m), Coarnele Dăii (453 m), Vârful Țuțuiului (498 m), Gruiu Lupului (442 m).
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Între nivelul de eroziune inferior din vestul Podișului Secașelor, pe de o parte, și cea mai veche terasă, pe de altă parte, se întâlnește aproape constant o treaptă intermediară de 160-170 m altitudine relativă (380-390 m altitudine absolută), formată probabil, printr-un proces de pedimentație. Această treaptă apare sub formă de culmi înguste, dar netede, la sud-est de Totoi în Dealul Crestătura (385 m), la nord-est de Teleac în Dealul Gruiului (383 m), la sud-est de Ciugud și de Limba, la est și la sud de
Oarda de Jos.
Adâncirea ritmică a rețelei hidrografice, generată și de influența unor ușoare manifestări neotectonice pleistocene, a dus la formarea a șapte nivele de terasă, etajate
între 8-12 m și 130-140 m altitudine relativă (respectiv între 224-365 m altitudine absolută).
În culoarul Mureșului, la Alba Iulia, terasele prezintă următoarea succesiune:
terasa a VII-a, cea mai veche, de 130-140m alt.rel. (350-356 m alt.abs.), deține în general suprafețe mici și apare sub forma de culmi înguste și de umeri la sud-est de Totoi în Gruiu Sasului (361 m), la est de Drîmbar și Limba;
terasa a VI-a, de 90-115 m alt.rel. (320-345 m alt.abs.), apare, de asemenea, sub forma de culmi înguste și de umeri între Totoi și Teleac, la est de Drîmbar și de Șeușa;
terasa a V-a, de 65-80 m alt.rel. (285-300 m alt.abs.), se întâlnește mai ales sub forma de poduri la est de Drîmbar și de Ciugud; ea apare și sub forma de culmi înguste și de umeri, pe stânga și pe dreapta Mureșului, acolo unde podurile au fost fragmentate de văi;
terasa a IV-a, de 50-60 m alt.rel. (270-280 m alt.abs.), apare sub forma de poduri și ocupă suprafețe mult mai mari la est de Teleac (unde reprezintă de fapt o terasă de confluență cu pârâul Hăpriei), la sud și la vest de Ciugud;
terasa a III-a, de 30-40 m alt.rel. (250-260 m alt.abs.), se întâlnește sub forma de poduri relativ înguste la est de Ciugud și de Limba; datorită eroziunii ea lipsește pe stânga Mureșului, între Totoi și Șeușa;
terasa a II-a, de 16-24 m alt.rel. (238-246 m alt.abs.), deține cele mai întinse areale pe dreapta Mureșului; pe stânga Mureșului apare sub forma de fâșii mici și
înguste, pe ea fiind
amplasate localitățile Teleac, Cigud, Limba, Oarda de Sus; o suprafață mai mare o are la sud de Oarda de Jos în Dealul Dublihanului (238 m);
terasa I-a, de 8-12 m altit.rel. (224-228 m alt.abs.), deține și ea, cele mai mari suprafețe pe drapata Mureșului, la baza Dealului Bilag; pe stânga Mureșului la vest de Teleac, la sud de Drâmbar, la vest de Șeușa și de Ciugud, la est și sud de Oarda de
Jos.
În sfârșit, lunca Mureșului ca cea mai nouă treaptă, are 2-4 m alt.rel. și este cuprinsă între 216-226 m alt.abs. Ea are o lățime de 2-3 km, iar panta râului este foarte redusă, fiind în jur de 0,5 m/km, ceea ce a dus la formarea a numeroase meandre. Tot
în dreptul mun. Alba Iulia, cursul Mureșului este abătut puternic spre stânga, curgând la baza dealurilor ce aparțin Podișului Secașelor, mai ales sub influența sedimentelor aduse de râurile Galda și Ampoi ce vin din Munții Apuseni.
La întâlnirea luncii cu terasele și versanții dealurilor se remarcă acumulări de materiale spălate și transportate de pe versanți. Structura geologică este alcătuită din marne, argile și nisipuri miocene ce au generat și formele de relief mai domoale. Predomină aproape peste tot formațiunile cuaternare, reprezentate prin nisipuri și pietrișuri în zonele de terase și lunci, dar și zonele fertile pe care le-a dezvoltat.
Din punct de vedere hidrografic, comuna este dominată și influențată de cursul mijlociu al Mureșului, în aval de vărsarea Târnavei, iar în intravilanul satului Teleac, fiind
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
plasat și locul de vărsare pentru pârâul Hăpria. Un alt pârâu străbate satul Șeușa, vărsându-se în Mureș în extravilanul satului Șeușa.
În ce privește resursele naturale, pe teritoriul comunei au fost semnalate: depozite de bentonită la Șeușa – Cariera de bentonită, balastul din albia râurilor prelucrat în balastierele de la Ciugud.
Solurile sunt de tipul cernoziom cambric, favorabile cultivării cerealelor și a plantelor tehnice, iar în zonele de luncă întâlnim soluri aluviale și protosoluri aluviale, iar în cele mai înalte, soluri brune acide și podzolice.
Clima regiunii este cea specifică zonei de dealuri și podișuri joase, respectiv temperat –continentală. Caracteristic acestui culoar al Mureșului este prezența vânturilor locale, calde și uscate (föhn), care determină scăderea umezelii aerului și frecvenței precipitațiilor. Pe de altă parte, toamna și iarna pătrund în zonă din aval, curenți de aer rece, încărcați de regulă cu precipitații.
Datorită suprafețelor netede, ferite de inundații, și a apei freatice prezente la mică adâncime, pe terasele inferioare ale Mureșului sunt amplasate cele mai multe așezări omenești. Astfel, pe terasa de I-a se află porțiuni mari din localitățile Drâmbar,
Șeușa, Ciugud, Limba, iar pe terasa a II-a partea de vest satului Teleac, precum și partea de sud-est a satelor Ciugud și Limba. Tot pe aceste terase se găsesc și cele mai multe drumuri județene și comunale. În schimb, pe terasele medii și superioare se găsesc doar porțiuni mici din unele localități (Teleac, Hăpria).
2.1.2. Date din istoricul comunei Ciugud
Cadrul fizică-geografic, precum și descoperirile arheologice înregistrate în acest areal, confirmă faptul că pe teritoriul comunei Ciugud au existat, de-a lungul timpului, condiții din cele mai bune pentru stabilirea și dezvoltarea comunităților umane din preistorie până în zilele noastre.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Pentru evul mediu timpuriu pe teritoriul satului Ciugud este atestată arheologic o așezare ce aparține populației autohtone, fiind datată în sec. XI-XII și făcând parte din teritoriul numitului voievodat de Bălgrad. Așezarea este caracterizată de o civilizație de tip rural ai căror locuitori se adăposteau în bordeie dar și în locuințe de suprafață cu una sau mai multe camere, căptușite cu trunchiuri de copac și pavate cu cărămizi romane.
După consolidarea episcopiei romano-catolice de la Alba Iulia, numeroase sate de pe ambele maluri ale Mureșului au intrat în posesia acesteia, între acestea figurând și satele actualei comune Ciugud. Astfel, domeniile capitlului și episcopiei cuprindeau în sec. XIII și satele Drîmbar și Hăpria. La 1565 domeniul princiar al principilor Ardealului, s-a mărit prin includerea posesiunilor episcopiei romano-catolice din Alba Iulia. Doar din domeniul din jurul Albei, în domeniul princiar intrau 46 sate, între care Drîmbar, Șeușa și Ciugud.
La 1335 un Avram, sacerdos de Chigud apare consemnat ca plătitor al dijmei papale. În 1733 satul avea 41 de familii românești, dintre care 19 nobile, și un preot unit, iobag al fiscului, hirotonit de vlădica Atanasie Anghel. La 1750 erau 295 de locuitori, o biserică păstorită de doi preoți ajutat de un crâznic. Parohia deținea un teren arabil de 7 cubuli.
La 1762 sunt consemnați ca activi cinci preoți: patru uniți, cu 16 familii, și unul ortodox cu 42 de familii.
Biserica rămâne uniților, tot lor aparținându-le și cele două case parohiale. La 1835 parohia greco-catolică număra 262 de suflete, 4 credincioși din Limba beneficiind de serviciile religioase desfășurate în biserica Ciugudului. În fruntea acestor enoriași și a bisericii închinată Sfinților Arhangheli se afla preotul Joanes Papp. În 1859 este semnalată prezența la Ciugud a unui învățător greco-catolic: Basil Crișan. La 1928 locul bisericii de lemn este luat de un nou lăcaș, de zid, dedicat Sfinților Apostoli Petru și
Pavel.
O biserică ortodoxă exista deja la 1787, când i se restituie un Apostol de București tipărit la 1683. În 1805 comunitatea ortodoxă, deși mai numeroasă 63 de familii în Ciugud, față de cele 46 din Limba – era filie a parohiei Limba. Lăcașul de cult a fost refăcut în 1852. Două biserici: „biserica veche: 100 m2, valoare 10 000 lei; biserica nouă: 107 m2, valoare 30 000 lei” sunt menționate la 1941 ca aparținând ciugudenilor ortodocși. Biserica de zid, cu hramul “Buna Vestire”, a cărui construcție a început la
1941 a fost sfințită 2 ani mai târziu, în 1943. Ridicarea sa era dorită de ortodocșii de la
Ciugud de mai bine de o jumătate de secol, dar probleme financiare numeroase au întârziat edificarea ei.
Din patrimoniul vechilor biserici au ajuns până la noi 28 de icoane pe sticlă din centrul
Maieri – Alba Iulia, 3 icoane pe sticlă din centrul Laz, o icoană pe lemn traforat, de asemenea din centrul Laz, 3 cruci de mână pictate, clopotele și câteva cărți religioase.
Mișcările revoluționare de la 1848 au avut actori și din cadrul locuitorilor din aceste spații. Astfel, la 20 octombrie 1848 mase de țărani din satele Ciugud, Drîmbar, Șeușa,
Hăpria alături de țărani din alte sate din zona Târnavelor și podișul Secașelor se aflau în Alba Iulia, unde au avut loc confruntări sângeroase cu garda maghiară, urmate de tratative de împăciuire, soldate cu semnarea unui protocol.
Regăsim, de asemenea comuna Ciugud la 1885, când are loc o vastă acțiune de confiscare a cărții tipărite la București de către Ghe. Secășanu, acțiune soldată cu numeroase persecuții ale autorităților, în satele Limba și Ciugud. Avocatul Rubin Patiția va fi condamnat în urma acestor persecuții, alături de alți săteni ai locului.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
La 31 mai 1914 a fost organizată la Alba Iulia o Adunare populară de către Partidul Național Român, ce avea pe ordinea de zi: situația politică a Transilvaniei, legea electorală și poporul român, dreptul limbii române, situația economică a poporului român, organizarea PNR. La această adunare s-au regăsit și cca. 600 participanți din satele Drîmbar, Șeușa și Hăpria. Această întrunire prevestea cumva Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918, la care au participat de asemenea impresionante delegații și din aceste sate de pe malul stâng al Mureșului.
Date demografice din izvoare istorice.
Pentru Ciugud – recensămintele atestă următoarea evoluție:
1733 – Csüged – 41 familii, popa Opre, unit
1910 – 619 locuitori
1920 – Maroscsüged, județul Alba de Jos, plasa Vințu de Jos; suprafața: 1190 jugăre cadastrale; 678 locuitori, toți români; 160 case; secretariat cercual și tribunal la Alba Iulia; perceptorat la Vințul de Jos; poșta ultimă la Oarda de Jos, gară la Blaj, la 2 km distanță.
2.1.3. Atestări documentare pentru satele comunei Ciugud
Exemplificări cartografice – Hărțile Josefine 1763 – 1785
Sursa:Josephinische Aufnahme Map edited by Jeno Marton… Szeged, 1987, JATE. 214 p., (56) t /
Ciugud
Prima atestare documentară pentru localitatea Ciugud este datorată unui document de la 1335, în care se amintește de sacerdos de Ciugud
(preot din Ciugud),
1378 Zugod,
1477 Chwgud,
1520 Chÿged,
1647 Czüged,
1658 Tziüged,
1733 Csüged,
1750 Csugud,
1839 Maros-Tsüged,
1854 Csüged,
Ciugud.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Dumbrava (Limba)
Prima atestare documentară la
1309 (Lomb),
1332 sacerdos de Lumba,
1407 Lumbfalua,
1408 villa Lumbfalwa,
1591 Lîmba,
1733 Limba,
1850,1854 Limba, Warthe,
1964 Dumbrava.
Șeușa
Prima atestare documentară la
1332 (sacerdos de Sospetel),
1334 Kospotok,
1369 poss. Sospathak dominorum de capitulo ecclesiaTransilvaniae,
1461 census quiquagesimalis de Sospathaka nobilium, 1619 Sospathak,
1733 Soós-Patak,
1750 Schenuse,
1760-1762 Sospatak,
1850 Seusa,
1854 Sóóspatak, Salzbach,
Șăușa.
Drâmbar
Prima
mențiune documentară
1332 (sacerdos de Dumbar,
Duumbar),
1334 Drumbar,
1520 Drombar,
1733 Drembar,
1805 Drombár,
1850 Dimbariu,
1854 Drombár, Dîmbari.
Hăpria.
Prima
mențiune documentară la
1520 (Herepe),
1733 Herepe,
1750 Heprie,
1760-1762 Oláh Herepe,
1850 Hepria
1854 Oláh Herepe, Hăpria.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
2.1.4. Potențialul arheologic al teritoriului
Potențialul arheologic. Repertoriul arheologic al județului Alba consemnează următoarele descoperiri pe raza comunei Ciugud – teritoriu extrem de bogat în vestigii arheologii care prin cercetările arheologice din anii `60 ai sec. XX, și ultimii 15 ani au dus la clasarea în Lista Monumentelor și siturilor arheologice a unui număr de 5 situri mari cu numeroase faze de locuire de/a lungul epocilor istorice (vezi Anexa cu LMI 2004).
Satul Limba (Dumbrava):
în punctul „Vărar”, situat la capătul de vest al satului, pe o terasă abruptă de pe malul stâng al satului, între Pârâul Școalei și Pârâul Ghișoilor se află o așezare neolitică inclusă în Lista Monumentelor Istorice și a Siturilor Arheologice;
dintr-un punct neprecizat de pe teritoriul satului provine o verigă de fier din a doua
epocă a fierului;
la locul „Cuta” s-au descoperit fragmente ceramice romane;
în punctul „Râturi” au fost descoperite cărămizi cu ștampila Leg. XIII Gemina – aici se presupune existența unei așezări romane.
Satul Ciugud:
pe malul stâng al Mureșului, mai sus de podul plutitor, pe locul „Gorneț”, a fost
descoperită o așezare cu mai multe nivele de locuire: nivel hallstattian, nivel roman și nivel medieval timpuriu din sec. XI-XII, situl fiind inclus în LMI;
2) pe locul numit „Crâșma lui Bran”, s-a găsit ceramică dacică din secolele I a. Chr. – I
Chr.;
în zona „carierei de bentonită” se află o așezare locuită în diverse epoci: neolitic (Criș), Latene și roman – tot aici a fost descoperită si o statuie a lui Jupiter; au fost efectuate cercetări arheologice în anii 1996-2004, situl fiind inclus în LMI.
Satul Drîmbar. La cca. 900 m NV de „Vadul Bălgradului au fost identificate urme romane ce indică o așezare romană sau o villa rustica.
Satul Teleac:
pe „Dâmbul Lobonțului”, situat în marea așezare fortificată hallstattiană, au fost descoperite fragmente ceramice Coțofeni, ce atestă o mică așezare în acest punct;
pe dealul situat la NE de sat, ocupând o suprafață de cca. 30 ha, se află una din cele mai mari așezări fortificate hallstattiene din România (pe teritoriul așezării sunt cuprinse următoarele toponime: „Fața Grușețului” în zona de N și NE; „Hârburi” în zona centrală; „Jidovarul” în colțul de SE al fortificației; „Dâmbul Popii” și „Dâmbul Lobonțului” pe latura de sud iar cercetări arheologice întreprinse în anii 1953, 1959-1960, 1978-1987 au definit caracterul locuirii și al așezării, precum și datarea ei în intervalul Ha B – Ha C, cu trei nivele de locuire Teleac I-III, așezarea devenind unul din siturile directoare pentru cronologia primei epoci a fierului din Transilvania;
în punctul „Altă Soarte”, situat la ieșirea din sat, în dreapta șoselei Teleac-Hăpria, au fost descoperite cu ocazia construirii drumului inventar arheologic al unor morminte de incinerație dacice datate în sec. II d. Chr. – posibil să existe aici o necropolă.
Satul Hăpria:
pe dealul „Cetățuie”, situat la 1 km NV de sat, lângă pădurea ce se întinde până la
Dumitra, s-au descoperit materiale ceramice aparținând culturii Coțofeni, chirpic și lamă de silex;
la cca. 400 m NNV de acest punct, în pădure au fost reperați doi tumuli, pe suprafața
unuia dintre ei fiind identificate fragmente ceramice Coțofeni;
la locul numit „Vadul Morii” se semnalează urme din epoca bronzului (c.Wietenberg);
Lângă „Cânechi” au fost descoperite ceramică din epoca bronzului și hallstattiană;
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
în vatra satului, fără precizări topo, s-au semnalat urme dacice și un cosor (sica?);
la „Vadul Bălgradului” urmele unei așezări romane sau villa rustica;
în locul „La Groape” s-a descoperit un sarcofag , care s-a distrus;
Pe „Gruiul Faurului” s-a aflat o fibulă romană din bronz;
La „Fântâna Lisului” – fragmente de vase, cărămizi, olane din epoca romană;
10) La „Gura Zăpozii”s-au aflat fragmente de vase, olane, apeduct, din epoca romană;
11-12) 2 monede romane, un fronton de piatră, fragment de monument din zone neidentificate;
13) în zona central-nordică a satului se semnalează materiale hallstattiene ce par a indica o așezare;
14) în curtea locuitorului Mitrofan Ioan, la nord de fostul magazin sătesc, s-au descoperit patru piloni de hipocaust;
la vest de sat, pe malul drept al văii Hăpriei, în dreptul podului ce duce la locul
„Morărești”, de o parte și de alta a drumului spre Teleac, s-au aflat urmele unei Villa rustica;
în partea de est a satului, lângă moară, în curtea cetățeanului I. Popa, la săparea
pivniței a fost descoperit un medalion funerar roman deteriorat;
17) în punctul „Gruiul Cetății” a fost descoperită și cercetată sistematic o necropolă tumulară din bronzul timpuriu, care ulterior a fost clasată în LMI.
Considerații asupra potențialului arheologic al comunei Ciugud.
După cum a fost menționat mai sus, unul dintre cele mai importante situri arheologice din teritoriul comunei Ciugud este fortificația din prima epocă a fierului de la Teleac.
Așezarea, ocupând aproximativ 30 ha, este amplasată la marginea de NNE a satului Teleac, pe dealul Grușeț, care, prin poziția și înălțimea sa, domină teritoriul înconjurător, permițând controlul asupra unei însemnate părți a văii Mureșului mijlociu din zona Alba Iuliei. Amplasamentul așezării oferă condiții excelente de locuire și apărare, fortificația constând în perioada primei epoci a fierului din șanț de apărare, val de pământ cu palisadă și turnuri de lemn, pentru latura de SE unde nu era protejată natural, respectiv doar palisadă pentru laturile ce conduceau spre pante abrupte, pe laturile de nord și SE, sau foarte abrupte care coborau spre Mureș, pe latura de vest. Acest sit arheologic se constituie drept cea mai mare așezare fortificată din aria intracarpatică a României. A fost cercetată în mod sistematic în numeroase campanii de săpături cuprinse în două etape 1959-1960, respectiv 1978-1987, beneficiind și de o completă publicare monografică publicată în anul 1991.
Situl arheologic din satul Ciugud, punctul „Gorneț” cuprinde două nivele de locuire, primul fiind atribuit unei așezări romane, iar cel de-al doilea unei așezări medieval-timpurii (sec. XI), care în literatura de specialitate a și dat denumirea unor descoperiri arheologice „de tip Ciugud”.
Situl arheologic de la Ciugud-Șeușa „Cariera de bentonită” este afectat parțial de exploatarea carierei de bentonită și orice intervenție care se va face în acest punct trebuie să se facă cu prevederea avizului din partea DCCPCN Alba.
Necropola din bronzul timpuriu descoperită la Hăpria punctul „Gruiul Cetății” este cercetată parțial în cadrul mai multor campanii de săpături sistematice desfășurate de către muzeul din Alba Iulia.
Conform legislației în vigoare (Ordonanța 43/2000 republicată în 2006), în cazul solicitării unor lucrări de investiții imobiliare sau de altă natură, în zonele în care sunt amplasate siturile arheologice localizate și prezentate mai sus, trebuie să se solicite obligatoriu la emiterea certificatului de urbanism și avizul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național al Județului Alba, cu atât mai mult cu cât cele mai importante dintre ele sunt clasate deja în LMI.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Monumente, situri de arheologie, istorie si arhitectura în LMI 2004
Situl arheologic de la Ciugud sat CIUGUD; comuna CIUGUD "Cariera de bentonită”, cod AB-I-s-B-00025
Așezare Epoca medievală timpurie, sat CIUGUD; comuna CIUGUD, punct "Gorneț”, cod AB-I-m-B-00026.01
Așezare romană sat CIUGUD; comuna CIUGUD, punct "Gorneț”, cod AB-I-m-B-00026.02
Necropolă tumulară epoca bronzului, sat HĂPRIA; comuna CIUGUD, punct "Gruiul Cetății”, cod AB-I-s-B-00046
Situl arheologic din prima epocă a fierului de la Teleac, sat TELEAC; comuna CIUGUD, punct "Grușeț – Hârburi”, cod AB-I-s-B-00081
Așezare neolitică, sat LIMBA,comuna CIUGUD, punct "Vărar”,cod AB-I-s-B-00035
Caracteristici semnificative ale teritoriului și localităților, repere în evoluția spațială a localităților
Suprafața teritoriului administrativ al comunei Ciugud însumează 4391ha. Amplasată:
în zona centrală a județului Alba,
pe malul stâng al Mureșului în dreptul municipiului Alba Iulia. Are ca vecini:
la vest și sud-vest municipiul Alba Iulia,
la est comuna Berghin,
la nord comuna Sântimbru,
la sud și sud-est comuna Daia Română.
În alcătuirea acestei unități administrative, intră șase sate amplasate în lungul principalei artere de circulație rutieră DJ 107, de la sud spre nord, nord – est:
Limba,
Ciugud, reședință de comună Șeușa,
Drîmbar, Teleac,
Hăpria
Principalele repere în evoluția spațială sunt:
municipiul Alba Iulia,
râul Mureș care separă cele două unități teritoriale administrative
șoseaua expres Sebeș-Turda propusă.
Comuna Ciugud a devenit o zonă suburbană a Municipiului Alba Iulia, beneficiind de toate avantajele apropierii de cel mai important centru urban al județului Alba.
Mureșul ca principalul element natural și de potențial al comunei, se poate transforma din element de separare în unul unificator.
La fel ca Mureșul, șoseaua expres Sebeș-Turda propusă poate separa dar poate și
uni cele două localități.
Localitatea Ciugud se bucură de o poziție favorabilă din punct de vedere geografic și în raport cu rețeaua de localități, ceea ce determină o bună accesibilitate rutieră și reprezintă factori de localizare pentru activitățile economice și pentru atragerea de capital.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
2.1.6. Evoluția localităților după 2000
În urma recensământului din anul 2002, la nivelul comunei Ciugud s-a înregistrat o creștere a populației cu +3,1%, respectiv populația comunei a crescut de la 2583 locuitori la recensământul din anul 1992 la 2664 locuitori la recensământul din martie
2002.
Comuna are ca activități economice principale, munca câmpului și creșterea animalelor. Produsele rezultate din creșterea animalelor pot duce la dezvoltarea unor mici industrii de prelucrare, a laptelui și a cărnii iar cele vegetale, în mare parte sunt comercializate de către locuitorii comunei în piețele din orașele Alba Iulia, Sebeș și
Cugir.
În primii ani după 1990 comuna Ciugud nu a cunoscut schimbări spectaculoase care să contribuie la dezvoltarea potențialului economic al comunei. Cu toate că au apărut o serie de societăți comerciale, totuși la nivelul comunei lipsesc încă societățile care pot să volorifice întregul potențial al resurselor locale. Cele mai favorabile condiții, sunt pentru dezvoltarea unor activități productive, bazate pe resurse locale, în special produsele animale și vegetale.
În relația sa cu municipiul Alba Iulia, principalele vocații ale comunei sunt dezvoltare economică și rezidențială. Prețurile mai reduse față de Alba Iulia, accesibilitatea serviciilor și infrastructurii municipiului Alba Iulia precum și panorama deosebită spre Mureș, Alba Iulia și Munții Trascău de pe versanții de deal au făcut-o deosebit de atractivă, determinând o creștere importantă a cerințelor privind construirea de locuințe în toate localitățile.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL:
2.2.1. Relieful
Așezată pe culoarul Mureșului și versanții vestici ai Podișului Secașelor, teritoriul administrativ al comunei Ciugud prezintă un relief specific de deal cu o altitudine cuprinsă între 250 si 550 m.Teritoriul comunei Ciugud este situat în culoarul depresionar Turda – Alba Iulia, orientat NNE-SSV, unde predomină lunca Mureșului și cele șapte nivele de terase, mărginite de zone geomorfologice mai înalte: Dealul Bilag la nord-vest și marginea de NV a podișului Secașelor, la est. Altitudinea variază pe teritoriul comunei, de la 216 m în lunca Mureșului, la 440-550 m pe culmile ce fac parte din nivelul de eroziune superior al Podișului Secașelor.
Altitudinea variază pe teritoriul comunei, de la 216 m în lunca Mureșului, la 440-
550 m pe culmile ce fac parte din nivelul de eroziune superior al Podișului Secașelor. Între nivelul de eroziune inferior din vestul Podișului Secașelor, pe de o parte, și cea mai veche terasă, pe de altă parte, se întâlnește aproape constant o treaptă intermediară de 160-170 m altitudine relativă (380-390 m altitudine absolută), formată probabil, printr-un proces de pedimentație. Această treaptă apare sub formă de culmi
înguste, dar netede, la sud-est de Totoi în Dealul Crestătura (385 m), la nord-est de Teleac în Dealul Gruiului (383 m), la sud-est de Ciugud și de Limba, la est și la sud de
Oarda de Jos.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
2.2.2. Rețeaua hidrografică
Din punct de vedere hidrografic, comuna este dominată și influențată de cursul mijlociu al Mureșului, în aval de vărsarea Târnavei, iar în intravilanul satului Teleac, fiind plasat și locul de vărsare pentru pârâul Hăpria. Un alt pârâu străbate satul Șeușa, vărsându-se în Mureș în extravilanul satului Șeușa.
Ape de suprafață
Cursuri de apă cu caracter permanent
Râul Mureș
Principalul curs de apă care stăbate întreg județul Alba este râul Mureș,
întâlnit și în vestul teritoriul studiat. Cursul său meandrat captează toate cursurile de apă existente în zonă.
Panta medie scăzută de curgere îi conferă un curs liniștit, erodând malurile
și depunând sedimentele acumulate pe celălalt mal.
Astfel, se poate caracteriza cursul râului Mureș printr-o stare colmatată a albiei minore și maluri foarte erodate.
Hăpria – cel mai important afluent seacă vara iar maxima de debit nu depășește
2,5 mc/s.
Cursuri de apă cu caracter semipermanent – torențial
Torenții sunt cursuri de apă cu pante repezi și neregulate cu apă puțină sau seci
în cea mai mare parte a anului și care datorită ploilor mari sau topirii zăpezilor prezintă viituri violente de scurtă durată. Ei reprezintă forma cea mai avansată de distrugere a rolului prin eroziune și provin fie prin dezvoltarea sau alungirea unei singure ravene, fie din dezvoltarea mai multor ravene.
Acești torenți sunt de podiș sau de coline și s-au dezvoltat în formațiuni geologice mai noi și mai puțin rezistente la eroziune, adică, în formațiuni levantine constituite din marne, argile și loessuri.
Prezintă viituri mari numai la topirea bruscă a zăpezilor și la ploile bogate de vară cu debite mari de apă, datorită zonei relativ întinse din care acești torenți își colectează apele și gradului avansat de degradare a solului.
Sunt caracterizați prin numeroase ravene sub formă de V în partea superioară și la mijloc, iar în partea inferioară prin albii largi sub formă de U. Malurile sunt puternic erodate provocând prăbușirea lor pe verticală. Starea albiei minore se prezintă colmatată de materiale sedimentare transportate, alcătuite din bolovănișuri mărunte, prundișuri, nisipuri și argile.
Torenții existenți în teritoriu afectează terenuri pe o suprafață de 25 ha. Deși aceștia nu afectează intravilanul nici unei localități se propun următoarele măsuri de remediere:
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
adâncirea și decolmatarea albiilor văilor torențiale de produsele de eroziune pentru a se evita lărgirea anuală a văilor;
corectarea cursului torenților acolo unde este posibil;
plantarea de perdele forestiere în zona de obârșie (împădurirea obârșiilor);
baraje antierozionale în trepte.
Apele subterane
Se manifestă sub diferite forme de acumulare și circulație: izvoare, pânze captive de apă, pânze de apă freatice cu nivel liber.
Izvoarele sunt cantonate la contactul dintre rocile sedimentare în care se acumulează apele subterane: roci fisurate, conglomerate și nisipuri, cu rocile compacte
– impermeabile. În complexul anticlinal al comunei de natură argiloasă și bentonitică nu sunt strate freatice. Sunt puține izvoare sărace în debit ce seacă vara.
Pânzele captive de apă pot apărea ca și izvoare temporare, de obicei fiind cantonate în stratele antecuaternare ale dealurilor.
Malul stâng al Mureșului este sărac în ape freatice dat fiind slaba dezvoltare a luncii râului. Totuși nivelul hidrostatic stabilizat ajunge la 6,50 – 7,00 m în Ciugud și 7,5, – 8,00 m în Șeușa.
În zona Hăpria freaticul este întâlnit la cca 7,00 m.
În complexul anticlinal argilos și cu bentonită nu sunt ape freatice, dar sunt puține izvoare sărace în debite și care vara seacă.
2.2.3. Clima
Clima locului este temperat continentală, vegetația predominantă este cea de silvostepă, cu o puternică despădurire, suprafața pădurilor reprezentând 2,8% din suprtafața agricolă a comunei.
Teritoriul studiat se înscrie în tipul de climat temperat continental cu caracteristicile districtului central I.B.P2, specific regiunilor deluroase între 200 – 800 m.
Regimul termic este strict legat de altitudine și circulația maselor de aer, influențele sud-vestice fiind legate de masele de aer care pătrund dinspre culoarul Mureșului, pe versanții nordici temperaturile fiind mai scăzute.
Cele mai mari abateri ale mediilor lunare se înregistrează iarna și primăvara, datorate circulației atmosferice mai intense.
Temperatura minimă absolută – 310C ( 31 ianuarie 1947), iar maxima 39.50C (iulie 1968) spre culoarul Mureșului.
Precipitațiile medii sunt de 600 mm/mp, iar stratul de zapadă măsoară în medie 5 cm. Cele mai importante cantități de precipitații cad primavara și în 24 de ore la ploile torențiale de vară.
Vântul dominant este cel din sud-vest, pe culoarul Mureșului.
În zonă se simt influențele foehnale care aduc primăvara devreme și prelungesc toamna în sezonul de iarnă.
Caracteristicile geotehnice
Geologia regiunii
Ca unitate geologico-structurală Depresiunea Transilvaniei este o depresiune internă delimitată de cele trei ramuri ale Carpaților. S-a individualizat după paroxismul laramic odată cu începutul paleogenului când s-au format serii de falii profunde. Până în sarmațian, depresiunea avea legătură cu marea extracarpatică și depresiunea
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
panonică. Depresiunea Transilvaniei a început să funcționeze ca atare spre sfârșitul cretacicului, începutul paleogenului și a durat până în pliocen sub forma unui bazin de acumulare.
Morfologic se prezintă sub forma unui relief de podiș ce este drenat de apele râului Mureș și al afluenților acestuia: râul Tîrnava și râul Arieș. Dată fiind vârsta neogenă a Bazinului Transilvaniei în structura de ansamblu a acestuia se deosebesc net două etaje structurale; unul prelaramic alcătuind fundamentul constituit din șisturi cristaline și formațiuni sedimentare până la cretacic superior, inclusiv și altul postlaramic, reprezentând umplutura depresiunii până în pliocen când se ajunge la colmatarea Depresiunii Transilvaniei aceasta evoluând mai departe ca uscat supus acțiunii agenților externi.
Dispoziția rețelei hidrografice a dus la formarea teraselor și luncilor cu depunerile corespunzătoare. În zona cercetată depozitele cuaternare sunt reprezentate prin aluviunile grosiere până la fine din zonele de luncă și de terasă și prin depozitele deluviale și unele deluvii de alunecare care bordează zonele de terasă făcând racordul cu versanții adiacenți (vârsta depozitelor cuaternare este holocenă).
Formațiunile cele mai recente sunt rezultatul activității antropice reprezentate prin depozite de umpluturi heterogene rezultate din lucrările de construcții, demolări și sistematizare pe verticală ale terenului în zonele locuite.
Din punct de vedere morfologic, depresiunea Transilvaniei se prezintă ca un podiș, pe care eroziune fluvială, torențială, șiroirea, dezagregarea și alunecările l-au transformat în relief deluros cu diferențe de nivel între fundul văilor și creștetul dealurilor.
Comuna Ciugud este situată în acest podiș la extremitatea cea mai vestică a culoarului depresionar Alba Iulia – Turda.
Împărțirea teritoriului a fost făcută de cursul Mureșului care traversează perimetrul pe direcția NE – SW captând apele celor două văi torențiale: Dumitra și
Totoi.
Unitățile geomorfologice identificate pe teritoriul comunei Ciugud sunt zona colinară – deluroasă și zona de luncă.
În teritoriul studiat s-a observat dezvoltarea luncii pe malul stîng al râului Mureș.
Menționăm migrarea cursului Mureșului în cadrul luncii la apele mari, însoțită de fenomenul de eroziune laterală în zonele concave. Din punct de vedere litologic formațiunile sedimentare sunt alcătuite din depozite aluviale cu stratificație încrucișată și o granoclasare pe verticală. În suprafață se întâlnesc sedimente fine: argiloase, prăfoase și nisipoase, sub care se interceptează pachetul aluvionar grosier compus din bolovănișuri, pietrișuri și nisipuri.
Seismicitatea
Din punct de vedere seismic perimetrul propus se încadrează în zona cu valori ag =
0.08g si Tc=0.7sec,conform prevederilor Normativului P100-1 /2006 .
Adâncimea de îngheț
Adâncimea de îngheț conform STAS 6054 /77 este de 0.80 – 0.90 m de la nivelul terenului natural sau sistematizat .
Fenomene fizico-geologice
Fenomenele fizico-geologice ce se constituie în potențiale zone de risc natural sunt determinate de acțiunea simultană a mai multor factori:
morfologia terenului modelată în formațiuni sedimentare;
acțiunea factorilor exogeni asupra morfologiei terenului, în condițiile de pantă variabile;
activitatea antropică reprezentată prin defrișări, poluarea aerului, apei și a solului, prelucrarea solurilor, etc.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU
Poziția comunei Ciugud în apropierea municipiului Alba Iulia, reședință de județ și a unei importante artere rutiere naționale și europene DN1- E81, a viitorului drum expres, rolul său particular în teritoriu ca făcând parte dintr-o zonă declarată de interes național prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ NR. 93 din 29 iunie 2000, aprobată prin LEGEA NR. 344 din 6 iulie 2001 alături de municipiul Sebeș, comunele Pianu, Săsciori, Cîlnic, Cut, Gîrbova, Șugag, Daia Româna, Șpring, Doștat, Ohaba, Roșia de Secaș, ca și schimbările anticipate în etapa următoare de evoluție, impun o abordare diferită față de elaborarea anterioară. Mai mult decât atât este necesar a se pune accentul pe evaluarea impactului factorilor externi asupra dezvoltării localității. Pentru a înlesni adaptarea comunei la schimbările următoarei etape de dezvoltare, se impune asigurarea flexibilității la toate nivelurile prezentului P.U.G..
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Comuna Ciugud face parte, conform PATJ ALBA, din zona de influentă a centrului de importanță județeană, zonală cu rol de echilibru care cuprinde 15 unități administrativ teritoriale: municipiul Alba Iulia, orașele Teiuș, Zlatna și comunele Cricău, Vințu de Jos, Meteș, Almașu Mare, Ighiu, Ciugud, Berghin, Sîntimbru,
Mihalț, Galda de Jos, Stremț, Intregalde și din axa de dezvoltare regională a rețelei de localități în lungul DN1 – E81.
În cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Județean, pentru comuna Ciugud au fost prevăzute intervenții legate de infrastructură și echipare tehnico-edilitară.
Prin planificare și soluții urbanistice se vor identifica atât potențialul economic cât și toate valorile istorice, arhitecturale, memoriale, etnografice ce conduc la reglementări menite să conserve dar mai ales să valorifice potențialul și valorile comunității.
Planul va stabili soluțiile urbanistice, obiectivele, acțiunile și măsurile de protecția mediului, dezvoltarea infrastructurii ( căi de comunicație, alimentări cu apă, canalizare, energie electrică) pe o perioadă de 5 – 10 ani, având la bază analiza multicriterială a situației existente.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
2.4. ACTIVITĂȚI ECONOMICE
2.4.1. Agricultura
Conform PATJ ALBA,
STRUCTURA ACTIVITĂȚILOR ȘI
ZONIFICAREA TERITORIULUI, Comuna
Ciugud se află amplasată în zonă agropedoclimatică specifică pentru valorificarea suprafeței agricole – favorabilă și deosebit de favorabilă pentru culturi intensive de cereale, legume, cartofi, plante tehnice și creșterea animalelor
Prin suprafața de teren arabil pe care o deține reprezentând aproape 50%, comuna
Ciugud are un mare potențial pentru activități agricole. Comuna are un trecut economic agricol important și o continuă activitate de grădinărit, în special pentru culturi legumicole. (date la Recensământul Agricol din 2002).
Sursa: Primăria comunei Ciugud și Direcția Regională de Statistică Alba
Cea mai importantă cultură este cea de porumb cultivată pe 38% din suprafața arabilă, urmată de cea de cartofi, 22%, apoi cultura de ovăz 19%. Celelalte culturi sunt preponderent cerealiere și ocupă suprafețe de până la 8% grâu de primăvară, plante de nutreț, legume de câmp, orzoaică de primăvară (date la Recensământul Agricol din
2002).
Efectivul de animale al comunei Ciugud
Din cele 816 gospodării înregistrate la Recensământul din 2002, 83%, respectiv 681 dintre acestea dețin în total 6011 animale, și anume: 945 bovine, 1290 caprine și ovine, 176 cabaline și 3600 porcine. Numărul mare de gospodării care dețin animale arată tradiția de creștere a animalelor în gospodărie și pentru producție (unei gospodării din comună îi revin în medie 7,4 animale – a fost luat în calcul numărul total de gospodării).
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
În gospodăriile populației mai există un număr de 17450 păsări de curte și 445 familii de albine.
Dotările agricole aflate în gospodăriile populației arată gradul de mecanizare și de eficiență a lucrărilor agricole în comună (date la Recensământul agricol din 2002). Se constată existența unui număr important de mijloace agricole moderne care pot constitui baza pentru realizarea de lucrări agricole. În prezent nu există nici o asociație agricolă, fapt care duce la suprafețe mici de teren lucrate cu randamente mici.
Se constată de asemenea un număr din ce în ce mai mare de loturi arabile nelucrate, fapt care se datorează profitabilității reduse a produselor agricole și alternativelor existente pentru a lucra în fabricile de pe teritoriul comunei sau în municipiul Alba Iulia sau Sebeș.
Sursa: Primăria comunei Ciugud și Direcția Regională de Statistică Alba
2.4.2. Industria
Zona de dezvoltare economică de la Drîmbar creată recent are o suprafață de .aproape
50.ha. având drum de acces și utilități. Primele firme care au investit aici sunt:
S.C. Mayco S.R.L., Panisan Prod, S.C. Alcif S.A., S.C. Albaplast S.A., S.C. Dula Rom
S.R.L., S.C. Elio Prod S.R.L., S.C. Tobimar S.R.L., S.C. Europa Expres S.R.L., S.C.
Mondragon S.R.L., S.C. Expres Curier S.R.L., Midas Prodimpex, S.C. Remilux S.R.L.,
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
S.C. Mercur Leasing S.R.L., Muntean Prodoan S.R.L., Metal Star Ciugud, S.C. Cristimed S.R.L., S.C. Coonsumcp S.R.L., Ivan S.R.L., S.C. Jerilexa S.R.L., Interkonec-ting S.R.L., Herbal – Life, S.C. Ety Design S.R.L..
2.4.3. Servicii
În localitatea Ciugud dotările comerciale, prestări servicii și alimentație publică sunt insuficient prezente, reprezentate de câteva firme de comerț (S.C. Tisana, S.C. Star
Russaland IMPEX), o farmacie, o secție de gaz, o moară și o brutărie, un magazin univrsal și o discotecă. Nivelul satisfacerii nevoilor de alimente și mărfuri precum și servicii pentru populație este insuficient atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. Dezvoltările rezidențiale în curs vor determina în timp modernizarea punctelor de desfacere a mărfurilor și vor contribui la creșterea cererii de mărfuri.
În localitatea Drâmbar dotările comerciale, prestări servicii și alimentație publică sunt reprezentate de: SC Camy Best,SC. Petrș Ella, magazin mixt și moară.
În localitatea, Hăpria există două magazine mixte, brutărie, moară și o secție de reparații auto.
În localitatea Limba există două magazine, două unitați agricole, asigurări RCA, Secție geamuri termopan și metalurgie.
În localitatea Șeușa dotările importante sunt: SC.Capecom, SC. Ancomar, SC. Cristimed, un bar, un birou de asigurări și o moară.
În localitatea Teleac există un magazin mixt, un bar, cabinet de avocat, o secție bolțari și butelii de aragaz.
În comuna Ciugud există 32 unități comerciale, de prestări servicii și alimentație publică, 4 unități agricole, un stadion.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
2.5. POPULAȚIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE
2.5.1. Numărul locuitorilor și evoluția populației.
Teritoriul administrativ al comunei Ciugud cuprinde localitățile: Ciugud, reședința comunei, Drâmbar, Limba, Hăpria, Seușa și Teleac. Având o infrastructură bună, fiind foarte aproape de reședința de județ, comuna Ciugud oferă condiții bune de transport locuitorilor care doresc să se deplaseze cu ușurință în interiorul comunei dar și în afara ei. Condițiile optime de trai, din comună, satisfac în mare măsură necesitățile actuale ale locuitorilor, motiv ce-i determină să se stabilească în localitățile comunei. În aceste condiții, creșterea numărului de locuitori este inevitabilă.
Din datele preluate de la Direcția Regională de Statistică Alba, la recensământul din anul 2002, la nivel de județ , comuna Ciugud este înregistrată cu o evoluție a populației pe medii de locuit, cu o creștere demografică semnificativă de +3,1%. În anul 2002 populația comunei era de 2664 locuitori, față de 2583 locuitori la recensământul din 1992.
Populația comunei la cele două recensăminte din 1992 și 2002.
`Sursa: Direcția Regională de Statistică Alba
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Creșteri ale populației s-au înregistrat în majoritatea localităților comunei, mai puțin în localitățile Hăpria și Teleac unde s-au înregistrat reduceri ale populației. Localitatea Ciugud – reședința comunei este amplasată pe malul stâng al râului
Mureș, la 10 km de municipiul Alba Iulia. Localitatea s-a dezvoltat în timp iar cea mai mare parte a dotărilor publice pe care le deține comuna Ciugud sunt concentrate aici. Populația stabilă a suferit o serie de modificări în decursul anilor, acestea se pot observa în tabelul următor:
Sursa: Direcția Regională de Statistică Alba
Se remarcă din prezentarea de mai sus, că din anul 1956 populația localității, a început să scadă considerabil, de la 637 locuitori la 423, locuitori in 1992. Totuși de la recensământul din 1992 are loc o creștere ușoară a numărului de locuitori, până în anul 2006. Această oscilație în evoluția populației se datorează faptului că, puterea economică fiind determinată de agricultură, a făcut ca unii dintre locuitorii satelor să plece spre alte localități industrializate, unde au găsit locuri de muncă. Datorită transformărilor care au avut loc în ultimii ani în special după 1990 oamenii au început
să se întoarcă în satele de unde au plecat.
Localitatea Drâmbar – este situată pe malul stâng al Mureșului pe drumul județean DJ 107 Alba Iulia –Teleac –Hăpria. Apropierea de Alba Iulia, face ca majoritatea locuitorilor să se deplaseze zilnic spre locurile de muncă, sau copii spre școlile din oraș. Putem spune că populația stabilă poate înregistra o creștere în următorii ani, datorită faptului că locuitorii au condiții optime de trai în localitate, dar și posibilități de transport spre localitățile din județ. Evoluția populației stabile este redată în tabelul următor:
Sursa: Direcția Regională de Statistică Alba
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Din prezentarea grafică de mai sus se remarcă o scădere semnificativă a populației din anul 1930 până în anul 1992. După anul 1992 se estima o anumită creștere a populației, având la bază fenomenul imigrației, adică întoarcerea în sat a celor care au fost victime ale restructurării economiei în centrele industriale precum, Cugir, Hunedoara, Alba Iulia, Sebeș și altele. Estimările în rândul populației arată că această creștere va continua.
Localitatea Limba (Dumbrava) – este situată pe malul stâng al râului Mureș, la 8 km de municipiul Alba Iulia, legătura rutieră făcându-se prin drumul județean DJ 107 C – Alba
Iulia – Oarda – Limba – Ciugud. Localitatea Limba este cel mai sudic sat al comunei cu o așezare centrală în județ și aproape de drumul național DN1. Activitățile economice care se practică în localitate sunt în principal agricultura și creșterea animalelor, însă majoritatea celor care lucrează fac naveta spre orașele din apropiere. Populația stabilă a localității a avut o evoluție care s-a menținut în media de 300 de locuitori așa cum rezultă din datele prezentate în tabelul următor:
Evoluția numărului de locuitori în localitatea Limba
Sursa: Direcția Regională de Statistică Alba
Localitatea Hăpria – este situată la 10 km. de reședința de județ, legătura rutieră făcându-se prin drumul județean DJ 107, Alba Iulia –Teleac – Hăpria, drum care străbate localitatea de la vest la est. Populația stabilă, se modifică odată cu trecerea timpului, are loc o diminuare a populației, datorată procesului de îmbătrânire a populației și reducerii natalității. Evoluția populației în timp este redată mai jos:
Sursa: Direcția Regională de Statistică Alba
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Localitatea Șeușa – este amplasată la 12km de Alba Iulia, legătura cu arterele principale de transport făcându-se prin drumul județean DJ 107 C, Alba Iulia – Oarda –
Ciugud. Este foarte aproape de Ciugud, locuitorii având posibilitatea să ajungă mai ușor la dotările de utilitate publică de care dispune reședința de comună. Modificările care s-au produs în decursul anilor privind numărul de locuitori, se pot observa în tabelul următor:
Evoluția populației localității Șeușa
1000
900
800
700
600
500
400
300
200
100 0
1930 1956 1966 1977 1992 1999 2002 2006
Sursa: Direcția Regională de Statistică Alba
Din prezentarea grafică de mai sus se observă că, populația stabilă era mai numeroasă între anii 1930 – 1977, deoarece ocupația de bază a locuitorilor era munca câmpului și creșterea animalelor, zona fiind propice acestor îndeletniciri. După anul
1990 are loc o creștere a numărului de locuitori, datorită întoarcerii în sat a celor plecați
în zone mai industrializate, în urmă cu aproximativ 20 ani.
Localitatea Teleac – este amplasată pe malul stâng al râului Mureș, la o distanță de aproximativ 5 km. de Alba Iulia, legătura rutieră făcându-se prin drumul județean DJ 107, Alba Iulia –Teleac. Populația stabilă a localității s-a modificat după cum se poate observa mai jos.
Evolutia numarului de locuitori în localitatea Teleac
Sursa: Direcția Regională de Statistică Alba
Numărul de locuitori s-a menținut relativ constant, cu creșteri în 2006 față de anul recensământului 2002.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
2.5.2. Structura demografică.
2.5.2.1. Structura pe sexe și grupe de vârstă.
Reprezentarea structurii pe grupe de vârstă, permite evaluarea nivelului de îmbătrânire a populației la nivelul unei localități.
Ponderea populației pe principalele grupe de vârstă în totalul populației stabilă la nivelul comunei Ciugud, la recensământul din martie 2002 se prezintă astfel:
POPULAȚIAPopulațiaPEpePRINCIPALELEsexeșigrupeGRUPEdevârstăDEVÂRSTĂ
Procesul dramatic de reducere a efectivului populației prin reducerea sporului natural este dublat de schimbări importante în structura pe vârste a populației. Aceste modificări au consecințe importante în plan social și economic, respectiv în asigurarea cu servicii sociale și cu resurse de muncă pentru piața economică locală. Creșterea numărului de locuitori din grupa de vârstă de 60 de ani și peste, face ca populația din localitatea respectivă să fie considerată îmbătrânită. –,,O populație este tânără dacă persoanele cu vârstă de peste 65 de ani este sub 5%.(Vladimir Trebici, Demografie, Ed. Enciclopedică, Buc.1979
În concluzie, putem spune că populația comunei Ciugud este îmbătrânită, ponderea populației de peste 60 de ani fiind de 27.3 %
Se înregistrează o situație pozitivă la segmentul de vârstă 15-59 de ani, unde cei de vârstă cuprinsă între 20-64 de ani este populație adultă, dar și activă.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Populația pe sexe și grupe de vârstă la recensământul din1992.
Populația pe sexe și grupe de vârstă la recensământul din 2002.
Structura pe grupe de vârstă reflectă de asemenea o dinamică specifică a populației. Analizând structura populației stabilă pe grupele mari de vârstă, cele două recensăminte, din 1992 și 2002, rezultă că au loc creșteri, în totalul populației stabile cu
81 locuitori, la grupa 0-14 ani, cu 28 locuitori și o creștere semnificativă la grupa 15-59 ani, cu 115 locuitori, ceea ce rezultă o creștere a numărului de locuitori, a persoanelor adulte și apte de muncă, cu implicații majore în dezvoltarea economico-socială a localităților, prin existența forței de muncă, în special a forței de muncă tânără.
De asemenea, un fapt remarcabil este creșterea locuitorilor de la grupa 0-14 ani, semn de creștere a natalității în perioada când în România sunt vizibile urmările legalizării avortului, printre primele legi emise în anul 1990. Nu trebuie scăpat din vedere că numărul redus de populație născută după 1990 cu un comportament reproductiv modern, caracterizată de o mai mare determinare spre migrație în contextul liberei circulații a persoanelor, va avea o contribuție demografică mai scăzută față de generațiile anterioare.
2.5.2.2. Structura etnică
Evoluția populației stabilă după etnie, în comuna Ciugud, din anul 1930 până la recensământul din anul 2002, este reprezentată în următorul tabel:
Se pot observa doar mici modificări, în rândul populației maghiare și a rromilor însă populația majoritară o reprezintă românii. Structura etnică s-a menținut în această perioadă.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Populația stabilă după etnie, a comunei Ciugud și a localităților componente, la recensământul din anul 1992
Populația stabilă după etnie, a comunei Ciugud și a localităților componente, la recensământul din martie 2002
După cum se poate observa în cele două tabele de mai sus, în populația stabilă după etnie, înregistrată la cele două recensăminte din anul 1992 și 2002, nu au avut loc mari modificări. Există totuși, posibilitatea ca rromii să se declare la recensământ de etnie maghiară, crescând astfel numărul etnicilor maghiari. Creșterea numărului de locuitori în total populație, este evidentă, de la 2583 locuitori în 1992, la 2664 locuitori în 2002.
(Sursa DRS Alba).
2.5.3. Populația activă și inactivă
Populația activă și inactivă a unei localități este determinată de puterea economică a localității respective, capitalul uman fiind cea mai importantă variabilă în procesul dezvoltării. În comuna Ciugud, în ultimii ani puterea economică a crescut, schimbând implicit și structura populației active. Societățile existente pe teritoriul comunei sunt o dovadă a restructurării economiei la nivelul comunei, dar și a dezvoltării și creșterii puterii economice a comunei.
Structura populației active și inactive, fiind dată de puterea economică și comuna
Ciugud și-a schimbat această structură între cele două recensăminte. De fapt acest fenomen a avut loc datorită faptului că puterea economică și structura economică a localităților s-a schimbat încă din anul 1990, în perioada de tranziție. S-au desființat unele unități economice a căror activitate avea la bază agricultura, CAP și I.A.S., dar s-au înființat alte unități și servicii, comuna având condiții favorabile pentru dezvoltarea unor activități productive, bazate pe resurse locale, produse animale și vegetale. O parte din produsele de origine vegetală și animală sunt comercializate de către locuitorii comunei în piețele din orașele Alba Iulia , Cugir, Sebeș și altele. În perspectivă,
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
produsele agricole rezultate din creșterea animalelor pot conduce la dezvoltarea unor mici industrii de prelucrare a laptelui și a cărnii, implicit crearea de noi locuri de muncă pentru locuitorii din comuna Ciugud dar și posibilități de creștere a populației.
Populația stabilă după situația economică, la recensământul din 1992.
Analizând structura populației active și inactive, la cele două recensăminte, 1992 și
2002, se poate observa creșterea populației active, în special a celei ocupate, de la 984 în 1992 la 1160 de persoane în 2002. În anul 2002 se înregistrează o reducere a populației inactive, față de anul1992, dar se observă o creștere în rândul elevilor și a altor categorii. A scăzut numărul pensionarilor și al casnicelor, la nivelul tuturor localităților din comună, dar și al șomerilor, situație pozitivă, ca urmare a creșterii puterii economice a comunei. Au fost create noi obiective economice, printre care amintim; S.C. Tisana, S.C. Russaland, SA. Agromec, Asociație agricolă, o crescătorie de porci și altele, obiective care au generat peste 100 de locuri de muncă. (Sursa, Primăria comunei Ciugud).
Situația șomerilor în comuna Ciugud în anul 2005, la o populație stabilă activă de 1547 locuitori, este prezentată în tabelul următor :
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
În anul 2006 la o populație activă de 1573 locuitori, cuprinși între vârsta de18-62 de ani, numărul șomerilor era ca în tabelul următor:
Se observă numărul mai mic al șomerilor în lunile de vară și creșterea în lunile de iarnă, datorită faptului că se limitează lucrările pe șantierele de construcții.
2.5.4. Disfuncționalități privind evoluția și structura populației, modul de ocupare a resurselor de muncă.
Populația comunei Ciugud va fi afectată în viitor de următoarele fenomene demografice cu efecte asupra situației economico – sociale:
Reducerea populației active duce la un deficit de forță de muncă în condițiile în care în comună sunt societăți care pot asigura locuri de muncă pentru locuitori.
Numărul mic de tineri și creșterea numărului de persoane în vârstă va afecta
înlocuirea simplă a generațiilor.
Creșterea în viitor a problemelor sociale și economice legate de populația cu vârsta peste 65 de ani.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
2.6. CIRCULATIE
Comuna Ciugud este amplasată în zona centrală județului Alba, fiind traversată de la est la vest de drumul județean DJ 107 și de drumul comunal DC 43 , iar de la nord la sud de drumurile județene DJ 107 C, DJ 107 L și drumul comunal DC 40.
Localitățile aparținătoare teritoriului administrativ al comunei Ciugud sunt legate de rețeaua națională de drumuri astfel:
Drumul județean DJ 107, drumul județean DJ 107C și drumul județean DJ 107 L, care traversează teritoriul administrativ al comunei Ciugud sunt modernizate, starea tehnică a acestor drumuri este bună, mai puțin DJ 107 L care este deteriorat pe o lungime de 700m datorită unor alunecări de teren, iar drumul comunal DC 43 care este parțial modernizat este în stare tehnică rea, iar drumul comunal DC 40 este nemodernizat.
Căile de comunicație și transport ale comunei Ciugud satisfac în prezent o bună parte a necesităților actuale, dar sunt de remarcat următoarele aspecte:
starea proastă a carosabilului la DC 43 și lipsa îmbrăcăminților rutiere moderne;
capacitatea gabaritică redusă a unor poduri și podețe;
lipsa trotuarelor și a marcajelor corespunzătoare;
lipsa unor parcaje amenajate;
neasigurarea șanțurilor și rigolelor pentru scurgerea apelor pluviale;
lipsa sau neântreținerea corespunzătoare a indicatoarelor rutiere.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
CIUGUD
A. Situația existenta
Planșa 1 scara 1:5.000 – Situația existenta. Disfuncționalități. – prezintă rețeaua stradală a localității CIUGUD, cu principalele caracteristici privind elementele geometrice în plan.
Localitatea Ciugud este amplasată în zona centrală a județului Alba, pe malul stâng al râului Mureș, fiind traversată de la nord la sud de drumul județean DJ 107C, și de la est la vest de drumul comunal DC 43.
Localitatea Ciugud este situată la 10 km de reședința de județ, municipiul Alba Iulia, legătura rutieră făcându-se prin drumul județean DJ 107C, Alba Iulia – Teleac –
Ciugud – Vințu de Jos.
Lungimea totală a rețelei stradale a localității Ciugud este de 3.280 m, din care străzi modernizate 1.750 m (54%), iar străzi nemodernizate 1.530 m (46%).
În categoria străzilor modernizate sunt incluse străzile care se suprapun cu drumul județean DJ 107C și parțial DC 43, și care au sistemul rutier modernizat, cu îmbrăcăminte din beton asfaltic.
Străzile nemodernizate, care reprezintă 46% din rețeaua stradală au sistemul rutier alcătuit dintr-o ușoară pietruire, pavaj din bolovani de râu sau din pământ .
1. Elementele geometrice ale străzilor a) Planul de situație
Trama stradală a localității Ciugud este de tip radial, în care arterele principale converg spre zona centrală a localității.
Localitatea Ciugud fiind o localitate din zona de luncă , are străzile cu lățimea corespunzătoare categoriei în care sunt încadrate, cu curbe cu raze mari, cu rigole parțiale pentru evacuarea apelor pluviale, precum și cu trotuare parțiale. Circulația este fluentă, excepție făcând străzile care se suprapun cu drumul județean DJ 107 C, unde se suprapune traficul ușor cu traficul greu de tranzit.
Pe raza localității se întâlnesc următoarele categorii de străzi:
străzi categoria III – care asigură circulația generală în zonele funcționale și de locuit: – străzi care se suprapun cu drumul județean, drum de interes județean, asigură legătura între DN 1-E81 și DN 7.
străzi categoria IV – asigură accesul la zonele de locuit, trafic redus (de deservire locală ):
Profilul longitudinal
Pantele longitudinale ale străzilor se înscriu în limitele acceptabile pentru desfășurarea circulației vehiculelor, cu excepția unor sectoare scurte de străzi, unde pantele relativ mari creează probleme în circulație, dar aceste străzi nu fac parte din trama stradală majoră a localității.
Unele străzi care au panta longitudinală mică creează probleme pentru scurgerea apelor pluviale.
Profilul transversal
Lățimea străzilor în profil transversal este foarte variată, atât de la o stradă la alta, cât și în lungul aceleași străzi. Străzile care fac parte din rețeaua stradală majoră a localității Ciugud au lățimea între 10 – 14 m, iar celelalte străzi au lățimea între 6 – 10 m.
Străzile care se suprapun cu drumul județean, pe zona modernizată sunt prevăzute parțial și cu trotuare iar evacuarea apelor pluviale este rezolvată prin rigole amenajate. Celelalte străzi ale tramei stradale sunt nemodernizate, lipsesc trotuarele amenajate corespunzător, iar pentru colectarea și evacuarea apelor pluviale sunt amenajate șanțuri doar parțial, și cele existente în cea mai mare parte fiind neîntreținute.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
d) Sistemul rutier
Din totalul străzilor care alcătuiesc trama stradală, străzile care se suprapun cu drumul județean DJ 107 C și parțial cu DC 43 sunt modernizate pe lungimea de 1.750m. Sistemul rutier este de tip elastic, cu îmbrăcăminte asfaltică. Celelalte străzi sunt nemodernizate.
Pe lungimea de1.530 m sistemul rutier este alcătuit dintr-o ușoară pietruire, pavaj din bolovani de râu, iar pe unele străzi sistemul rutier este din pământ.
Majoritatea străzilor pietruite sunt într-o avansată stare de degradare, unele dintre ele pot fi considerate din pământ.
Străzile nemodernizate cu pietruirea degradată și cele din pământ în perioadele ploioase sunt inaccesibile pentru mijloacele de transport auto.
2. Lucrări de artă, poduri, podețe
Localitatea Ciugud este traversată în partea de sud un pârâu, iar pentru traversarea acestuia sunt executate podețe care asigură condiții optime pentru desfășurarea circulației. Nu toate aceste podețe sunt însă în stare tehnică bună, unele fiind subdimensionate din punct de vedere al gabaritului.
3. Parcaje
Localitatea nu dispune de parcaje amenajate.
Pentru mijloacele de transport existente în localitate sunt asigurate parcaje la domiciliu.
Mijloacele de transport în tranzit parchează în zona centrală a localității, în lungul părții carosabile.
4. Circulația pietonală
Pentru circulația pietonală nu există condiții pentru buna desfășurare decât pe străzile principale, unde parțial sunt trotuare amenajate.
Pe celelalte străzi practic nu există trotuare, circulația pietonală desfășurându-se pe partea carosabilă.
B. Analiza critică a situației existente
Căile de comunicație și transport ale localității Ciugud satisfac în prezent o bună parte a necesităților actuale, dar sunt de remarcat următoarele aspecte:
starea proastă a carosabilului la străzile nemodernizate și lipsa îmbrăcăminților rutiere moderne;
capacitatea gabaritică redusă a unor podețe;
lipsa trotuarelor și a marcajelor corespunzătoare;
lipsa unor parcaje amenajate;
neasigurarea șanțurilor și rigolelor pentru scurgerea apelor pluviale;
lipsa sau neîntreținerea corespunzătoare a indicatoarelor rutiere.
Lungimea totală a străzilor este de 3.280 m, din care:
Suprafața totală de circulație publică este de 33.240 mp.
LIMBA
A. Situația existentă
Planșa 1 scara 1:5.000 – Situația existenta. Disfuncționalități. – prezintă rețeaua stradală a localității Limba, cu principalele caracteristici privind elementele geometrice
în plan.
Localitatea Limba este amplasată în zona centrală a județului Alba, pe malul stâng al râului Mureș, fiind traversată de la nord la sud de drumul județean DJ 107C.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Localitatea Limba este situată la 8 km de reședința de județ, municipiul Alba Iulia, legătura rutieră făcându-se prin drumul județean DJ 107C, Alba Iulia – Teleac – Ciugud
– Vințu de Jos.
Lungimea totală a rețelei stradale a localității Limba este de 2.300 m, din care străzi modernizate 1.450 m (63%), iar străzi nemodernizate 850 m (37%).
În categoria străzilor modernizate sunt incluse străzile care se suprapun cu drumul județean DJ 107C și care au sistemul rutier modernizat, cu îmbrăcăminte din beton asfaltic.
Străzile nemodernizate, care reprezintă 37% din rețeaua stradală au sistemul rutier alcătuit dintr-o ușoară pietruire, pavaj din bolovani de râu sau din pământ .
1. Elementele geometrice ale străzilor a) Planul de situație
Trama stradală a localității Limba este de tip radial, în care arterele principale converg spre zona centrală a localității.
Localitatea Limba fiind o localitate din zona de luncă , are străzile cu lățimea corespunzătoare categoriei în care sunt încadrate, cu curbe cu raze mari, cu rigole parțiale pentru evacuarea apelor pluviale, precum și cu trotuare parțiale. Circulația este fluentă, excepție făcând străzile care se suprapun cu drumul județean DJ 107 C, unde se suprapune traficul ușor cu traficul greu de tranzit.
Pe raza localității se întâlnesc următoarele categorii de străzi:
străzi categoria III – care asigură circulația generală în zonele funcționale și de locuit: – străzi care se suprapune cu drumul județean, drum de interes județean, asigură legătura între DN 1-E81 și DN 7.
străzi categoria IV – asigură accesul la zonele de locuit, trafic redus (de deservire locală ):
Profilul longitudinal
Pantele longitudinale ale străzilor se înscriu în limitele acceptabile pentru desfășurarea circulației vehiculelor, cu excepția unor sectoare scurte de străzi, unde pantele relativ mari creează probleme în circulație, dar aceste străzi nu fac parte din trama stradală majoră a localității.
Unele străzi care au panta longitudinală mică creează probleme pentru scurgerea apelor pluviale.
c) Profilul transversal
Lățimea străzilor în profil transversal este foarte variată, atât de la o stradă la alta, cât și în lungul aceleași străzi. Străzile care fac parte din rețeaua stradală majoră a localității Limba au lățimea între 8 – 10 m, iar celelalte străzi au lățimea între 6 – 10 m.
Străzile care se suprapun cu drumul județean, pe zona modernizată sunt prevăzute parțial și cu trotuare iar evacuarea apelor pluviale este rezolvată prin rigole amenajate. Celelalte străzi ale tramei stradale sunt nemodernizate, lipsesc trotuarele amenajate corespunzător, iar pentru colectarea și evacuarea apelor pluviale sunt amenajate șanțuri doar parțial, și cele existente în cea mai mare parte fiind neîntreținute.
d) Sistemul rutier
Din totalul străzilor care alcătuiesc trama stradală, străzile care se suprapun cu drumul județean DJ 107 C sunt modernizate pe lungimea de 1.450m. Sistemul rutier este de tip elastic, cu îmbrăcăminte asfaltică. Celelalte străzi sunt nemodernizate. Pe lungimea de 850 m sistemul rutier este alcătuit dintr-o ușoară pietruire, pavaj din bolovani de râu, iar pe unele străzi sistemul rutier este din pământ.
Majoritatea străzilor pietruite sunt într-o avansată stare de degradare, unele dintre ele pot fi considerate din pământ.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Străzile nemodernizate cu pietruirea degradată și cele din pământ în perioadele ploioase sunt inaccesibile pentru mijloacele de transport auto.
2. Lucrări de artă, poduri, podețe
Localitatea Limba este traversată în partea de sud un pârâu, iar pentru traversarea acestuia este un podeț care asigură condiții optime pentru desfășurarea circulației.
3. Parcaje
Localitatea nu dispune de parcaje amenajate.
Pentru mijloacele de transport existente în localitate sunt asigurate parcaje la domiciliu.
Mijloacele de transport în tranzit parchează în zona centrală a localității, în lungul părții carosabile.
4. Circulația pietonală
Pentru circulația pietonală nu există condiții pentru buna desfășurare decât pe străzile principale, unde parțial sunt trotuare amenajate.
Pe celelalte străzi practic nu există trotuare, circulația pietonală desfășurându-se pe partea carosabilă.
B. Analiza critică a situației existente
Căile de comunicație și transport ale localității Limba satisfac în prezent o bună parte a necesităților actuale, dar sunt de remarcat următoarele aspecte:
starea proastă a carosabilului la străzile nemodernizate și lipsa îmbrăcăminților rutiere moderne;
capacitatea gabaritică redusă a unor podețe;
lipsa trotuarelor și a marcajelor corespunzătoare;
lipsa unor parcaje amenajate;
neasigurarea șanțurilor și rigolelor pentru scurgerea apelor pluviale;
lipsa sau neântreținerea corespunzătoare a indicatoarelor rutiere.
Lungimea totală a străzilor este de 2.300 m, din care:
Suprafața totală de circulație publică este de 23.000 mp.
DRÂMBAR
A. Situația existenta
Planșa 1 scara 1:5.000 – Situația existenta. Disfuncționalități. – prezintă rețeaua stradală a localității Drâmbar, cu principalele caracteristici privind elementele geometrice în plan.
Localitatea Drâmbar este amplasată în zona centrală a județului Alba, pe malul stâng al râului Mureș, fiind traversată de la nord la sud de drumul județean DJ 107C.
Localitatea Drâmbar este situată la 14 km de reședința de județ, municipiul Alba Iulia, legătura rutieră făcându-se prin drumul județean DJ 107C, Alba Iulia – Teleac – Ciugud – Vințu de Jos.
Lungimea totală a rețelei stradale a localității Drâmbar este de 2.710 m, din care străzi modernizate 1.110 m (41%), iar străzi nemodernizate 1.600 m (59%).
În categoria străzilor modernizate sunt incluse străzile care se suprapun cu drumul județean DJ 107C și care au sistemul rutier modernizat, cu îmbrăcăminte din beton asfaltic și beton de ciment.
Străzile nemodernizate, care reprezintă 59% din rețeaua stradală au sistemul rutier alcătuit dintr-o ușoară pietruire, pavaj din bolovani de râu sau din pământ .
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
1. Elementele geometrice ale străzilor a) Planul de situație
Trama stradală a localității Drâmbar este de tip radial, în care arterele principale converg spre zona centrală a localității.
Localitatea Drâmbar fiind o localitate din zona de luncă , are străzile cu lățimea corespunzătoare categoriei în care sunt încadrate, cu curbe cu raze mari, cu rigole parțiale pentru evacuarea apelor pluviale, precum și cu trotuare parțiale. Circulația este fluentă, excepție făcând străzile care se suprapun cu drumul județean DJ 107 C, unde se suprapune traficul ușor cu traficul greu de tranzit.
Pe raza localității se întâlnesc următoarele categorii de străzi:
străzi categoria III – care asigură circulația generală în zonele funcționale și de locuit: – străzi care se suprapun cu drumul județean DJ 107C, drum de interes județean, asigură legătura între DN 1-E81 și DN 7.
străzi categoria IV – asigură accesul la zonele de locuit, trafic redus (de deservire locală ):
b) Profilul longitudinal
Pantele longitudinale ale străzilor se înscriu în limitele acceptabile pentru desfășurarea circulației vehiculelor, cu excepția unor sectoare scurte de străzi, unde pantele relativ mari creează probleme în circulație, dar aceste străzi nu fac parte din trama stradală majoră a localității.
Unele străzi care au panta longitudinală mică creează probleme pentru scurgerea apelor pluviale.
c) Profilul transversal
Lățimea străzilor în profil transversal este foarte variată, atât de la o stradă la alta, cât și în lungul aceleași străzi. Străzile care fac parte din rețeaua stradală majoră a localității Drîmbar au lățimea între 8 – 12 m, iar celelalte străzi au lățimea între 4 – 8 m.
Străzile care se suprapun cu drumul județean, pe zona modernizată sunt prevăzute parțial și cu trotuare iar evacuarea apelor pluviale este rezolvată prin rigole amenajate. Celelalte străzi ale tramei stradale sunt nemodernizate, lipsesc trotuarele amenajate corespunzător, iar pentru colectarea și evacuarea apelor pluviale sunt amenajate șanțuri doar parțial, și cele existente în cea mai mare parte fiind neîntreținute.
d) Sistemul rutier
Din totalul străzilor care alcătuiesc trama stradală, străzile care se suprapun cu drumul județean DJ 107 C sunt modernizate pe lungimea de 1.110m. Sistemul rutier este de tip elastic, cu îmbrăcăminte asfaltică. Celelalte străzi sunt nemodernizate. Pe lungimea de 1.600 m sistemul rutier este alcătuit dintr-o ușoară pietruire, pavaj din bolovani de râu, iar pe unele străzi sistemul rutier este din pământ.
Majoritatea străzilor pietruite sunt într-o avansată stare de degradare, unele dintre ele pot fi considerate din pământ.
Străzile nemodernizate cu pietruirea degradată și cele din pământ în perioadele ploioase sunt inaccesibile pentru mijloacele de transport auto.
2. Lucrări de artă, poduri, podețe
Localitatea Drâmbar nu este traversată de ape curgătoare.
3. Parcaje
Localitatea nu dispune de parcaje amenajate.
Pentru mijloacele de transport existente în localitate sunt asigurate parcaje la domiciliu.
Mijloacele de transport în tranzit parchează în zona centrală a localității, în lungul părții carosabile.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
4. Circulația pietonală
Pentru circulația pietonală nu există condiții pentru buna desfășurare decât pe străzile principale, unde parțial sunt trotuare amenajate.
Pe celelalte străzi practic nu există trotuare, circulația pietonală desfășurându-se pe partea carosabilă.
B. Analiza critică a situației existente
Căile de comunicație și transport ale localității Drâmbar satisfac în prezent o bună parte a necesităților actuale, dar sunt de remarcat următoarele aspecte:
starea proastă a carosabilului la străzile nemodernizate și lipsa îmbrăcăminților rutiere moderne;
capacitatea gabaritică redusă a unor podețe;
lipsa trotuarelor și a marcajelor corespunzătoare;
lipsa unor parcaje amenajate;
neasigurarea șanțurilor și rigolelor pentru scurgerea apelor pluviale; lipsa sau neântreținerea corespunzătoare a indicatoarelor rutiere.
Lungimea totală a străzilor este de 2.710 m, din care:
Suprafața totală de circulație publică este de 23.000 mp.
TELEAC
A. Situația existenta
Planșa 1 scara 1:5.000 – Situația existenta. Disfuncționalități. – prezintă rețeaua stradală a localității TELEAC, cu principalele caracteristici privind elementele geometrice în plan.
Localitatea Teleac este amplasată în zona centrală a județului Alba, pe malul stâng al râului Mureș, fiind traversată de la vest la nord – est de drumul județean DJ
107, și de la sud la nord de drumul județean DJ 107 L.
Localitatea Teleac este situată la 10 km de reședința de județ, municipiul Alba Iulia, legătura rutieră făcându-se prin drumul județean DJ 107, Alba Iulia – Teleac – Blaj – Târnăveni.
Lungimea totală a rețelei stradale a localității Teleac este de 2.085 m, din care străzi modernizate 1.465 m (70%), iar străzi nemodernizate 620 m (30%).
În categoria străzilor modernizate sunt incluse străzile care se suprapun cu drumul județean DJ 107, DJ 107C și cu DJ 107 L, și care au sistemul rutier modernizat, cu
îmbrăcăminte din beton asfaltic.
Străzile nemodernizate, care reprezintă 30% din rețeaua stradală au sistemul rutier alcătuit dintr-o ușoară pietruire, pavaj din bolovani de râu sau din pământ .
1. Elementele geometrice ale străzilor a) Planul de situație
Trama stradală a localității Teleac este de tip radial, în care arterele principale converg spre zona centrală a localității.
Localitatea Teleac fiind o localitate din zona de luncă , are străzile cu lățimea corespunzătoare categoriei în care sunt încadrate, cu curbe cu raze mari, cu rigole parțiale pentru evacuarea apelor pluviale, precum și cu trotuare parțiale. Circulația este fluentă, excepție făcând străzile care se suprapun cu drumul județean DJ 107, unde se suprapune traficul ușor cu traficul greu de tranzit.
Pe raza localității se întâlnesc următoarele categorii de străzi:
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
străzi categoria III – care asigură circulația generală în zonele funcționale și de locuit: – străzi care se suprapune cu drumul județean, drum de interes județean, asigură legătura între DN 1-E81 și DN 14 B.
străzi categoria IV – asigură accesul la zonele de locuit, trafic redus (de deservire locală ):
Profilul longitudinal
Pantele longitudinale ale străzilor se înscriu în limitele acceptabile pentru desfășurarea circulației vehiculelor, cu excepția unor sectoare scurte de străzi, unde pantele relativ mari creează probleme în circulație, dar aceste străzi nu fac parte din trama stradală majoră a localității.
Unele străzi care au panta longitudinală mică creează probleme pentru scurgerea apelor pluviale.
c) Profilul transversal
Lățimea străzilor în profil transversal este foarte variată, atât de la o stradă la alta, cât și în lungul aceleași străzi. Străzile care fac parte din rețeaua stradală majoră a localității Teleac au lățimea între 8 – 12 m, iar celelalte străzi au lățimea între 4 – 8 m.
Străzile care se suprapun cu drumul județean, pe zona modernizată sunt prevăzute parțial și cu trotuare iar evacuarea apelor pluviale este rezolvată prin rigole amenajate. Celelalte străzi ale tramei stradale sunt nemodernizate, lipsesc trotuarele amenajate corespunzător, iar pentru colectarea și evacuarea apelor pluviale sunt amenajate șanțuri doar parțial, și cele existente în cea mai mare parte fiind neîntreținute.
d) Sistemul rutier
Din totalul străzilor care alcătuiesc trama stradală, străzile care se suprapun cu drumul județean DJ 107 și cu DJ 107 L sunt modernizate pe lungimea de 1.465 m. Sistemul rutier este de tip elastic, cu îmbrăcăminte asfaltică. Celelalte străzi sunt nemodernizate. Pe lungimea de 620 m sistemul rutier este alcătuit dintr-o ușoară pietruire.
Majoritatea străzilor pietruite sunt într-o avansată stare de degradare, unele dintre ele pot fi considerate din pământ.
Străzile nemodernizate cu pietruirea degradată și cele din pământ, în perioadele ploioase sunt inaccesibile pentru mijloacele de transport auto.
2. Lucrări de artă, poduri, podețe
Localitatea Teleac este traversată de la est la vest de un pârâu, iar pentru traversarea acestuia sunt executate podețe care asigură condiții optime pentru desfășurarea circulației. Nu toate aceste podețe sunt însă în stare tehnică bună, unele fiind subdimensionate din punct de vedere al gabaritului.
3. Parcaje
Localitatea nu dispune de parcaje amenajate.
Pentru mijloacele de transport existente în localitate sunt asigurate parcaje la domiciliu.
Mijloacele de transport în tranzit parchează în zona centrală a localității, în lungul părții carosabile.
4. Circulația pietonală
Pentru circulația pietonală nu există condiții pentru buna desfășurare decât pe străzile principale, unde parțial sunt trotuare amenajate.
Pe celelalte străzi practic nu există trotuare, circulația pietonală desfășurându-se pe partea carosabilă.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
B. Analiza critică a situației existente
Căile de comunicație și transport ale localității Teleac satisfac în prezent o bună parte a necesităților actuale, dar sunt de remarcat următoarele aspecte:
starea proastă a carosabilului la străzile nemodernizate și lipsa îmbrăcăminților rutiere moderne;
capacitatea gabaritică redusă a unor podețe;
lipsa trotuarelor și a marcajelor corespunzătoare;
lipsa unor parcaje amenajate;
neasigurarea șanțurilor și rigolelor pentru scurgerea apelor pluviale;
lipsa sau neântreținerea corespunzătoare a indicatoarelor rutiere.
Lungimea totală a străzilor este de 2.085 m, din care:
Suprafața totală de circulație publică este de 18.370 mp.
HĂPRIA
A. Situația existenta
Planșa 1 scara 1:5.000 – Situația existenta. Disfuncționalități. – prezintă rețeaua stradală a localității Hăpria, cu principalele caracteristici privind elementele geometrice
în plan.
Localitatea Hăpria este amplasată în zona centrală a județului Alba, pe malul stâng al râului Mureș, fiind traversată de la vest la est de drumul județean DJ 107.
Localitatea Hăpria este situată la 14 km de reședința de județ, municipiul Alba Iulia, legătura rutieră făcându-se prin drumul județean DJ 107, Alba Iulia – Blaj – Târnăveni.
Lungimea totală a rețelei stradale a localității Hăpria este de 7.260 m, din care străzi modernizate 1.520 m (21%), iar străzi nemodernizate 5.740 m (79%).
În categoria străzilor modernizate sunt incluse străzile care se suprapun cu drumul județean DJ 107 și care au sistemul rutier modernizat, cu îmbrăcăminte din beton asfaltic.
Străzile nemodernizate, care reprezintă 79% din rețeaua stradală au sistemul rutier alcătuit dintr-o ușoară pietruire, pavaj din bolovani de râu sau din pământ .
1. Elementele geometrice ale străzilor a) Planul de situație
Trama stradală a localității Hăpria este de tip radial, în care arterele principale converg spre zona centrală a localității.
Localitatea Hăpria fiind o localitate din zona de luncă , are străzile cu lățimea corespunzătoare categoriei în care sunt încadrate, cu curbe cu raze mari, cu rigole parțiale pentru evacuarea apelor pluviale, precum și cu trotuare parțiale. Circulația este fluentă, excepție făcând străzile care se suprapun cu drumul județean DJ 107 , unde se suprapune traficul ușor cu traficul greu de tranzit.
Pe raza localității se întâlnesc următoarele categorii de străzi:
străzi categoria III – care asigură circulația generală în zonele funcționale și de locuit: – străzi care se suprapune cu drumul județean
DJ 107, drum de interes județean, asigură legătura între DN 1-E81 și DN
14B.
străzi categoria IV – asigură accesul la zonele de locuit, trafic redus (de deservire locală ):
Profilul longitudinal
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Pantele longitudinale ale străzilor se înscriu în limitele acceptabile pentru desfășurarea circulației vehiculelor, cu excepția unor sectoare scurte de străzi, unde pantele relativ mari creează probleme în circulație, dar aceste străzi nu fac parte din trama stradală majoră a localității.
Unele străzi care au panta longitudinală mică creează probleme pentru scurgerea apelor pluviale.
c) Profilul transversal
Lățimea străzilor în profil transversal este foarte variată, atât de la o stradă la alta, cât și în lungul aceleași străzi. Străzile care fac parte din rețeaua stradală majoră a localității Hăpria au lățimea între 8 – 12 m, iar celelalte străzi au lățimea între 4 – 8 m.
Străzile care se suprapun cu drumul județean, pe zona modernizată sunt prevăzute parțial și cu trotuare iar evacuarea apelor pluviale este rezolvată prin rigole amenajate. Celelalte străzi ale tramei stradale sunt nemodernizate, lipsesc trotuarele amenajate corespunzător, iar pentru colectarea și evacuarea apelor pluviale sunt amenajate șanțuri doar parțial, și cele existente în cea mai mare parte fiind neîntreținute.
d) Sistemul rutier
Din totalul străzilor care alcătuiesc trama stradală, străzile care se suprapun cu drumul județean DJ 107 sunt modernizate pe lungimea de 1.520m. Sistemul rutier este de tip elastic, cu îmbrăcăminte asfaltică. Celelalte străzi sunt nemodernizate. Pe lungimea de 5.740 m sistemul rutier este alcătuit dintr-o ușoară pietruire, pavaj din bolovani de râu, iar pe unele străzi sistemul rutier este din pământ.
Majoritatea străzilor pietruite sunt într-o avansată stare de degradare, unele dintre ele pot fi considerate din pământ.
Străzile nemodernizate cu pietruirea degradată și cele din pământ, în perioadele ploioase sunt inaccesibile pentru mijloacele de transport auto.
2. Lucrări de artă, poduri, podețe
Localitatea Hăpria este traversată de la est la vest de un pârâu. Pentru traversarea acestuia cât și a afluenților sunt executate podețe care asigură condiții optime pentru desfășurarea circulației. Nu toate aceste podețe sunt însă în stare tehnică bună, unele fiind subdimensionate din punct de vedere al gabaritului.
3. Parcaje
Localitatea nu dispune de parcaje amenajate.
Pentru mijloacele de transport existente în localitate sunt asigurate parcaje la domiciliu.
Mijloacele de transport în tranzit parchează în zona centrală a localității, în lungul părții carosabile.
4. Circulația pietonală
Pentru circulația pietonală nu există condiții pentru buna desfășurare decât pe străzile principale, unde parțial sunt trotuare amenajate.
Pe celelalte străzi practic nu există trotuare, circulația pietonală desfășurându-se pe partea carosabilă.
B. Analiza critică a situației existente
Căile de comunicație și transport ale localității Hăpria satisfac în prezent o bună parte a necesităților actuale, dar sunt de remarcat următoarele aspecte:
starea proastă a carosabilului la străzile nemodernizate și lipsa îmbrăcăminților rutiere moderne;
capacitatea gabaritică redusă a unor podețe;
lipsa trotuarelor și a marcajelor corespunzătoare;
lipsa unor parcaje amenajate;
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
neasigurarea șanțurilor și rigolelor pentru scurgerea apelor pluviale;
lipsa sau neântreținerea corespunzătoare a indicatoarelor rutiere.
Lungimea totală a străzilor este de 7.260 m, din care:
Suprafața totală de circulație publică este de 61.120 mp.
ȘEUȘA
A. Situația existenta
Planșa 1 scara 1:5.000 – Situația existenta. Disfuncționalități. – prezintă rețeaua
stradală a localității ȘEUȘA, cu principalele caracteristici privind elementele geometrice în plan.
Localitatea Șeușa, este amplasată în partea centrală a județului Alba, pe malul stâng al râului Mureș,fiind traversată la limita de vest de drumul județean DJ 107C.
Localitatea Șeușa este situată la 12 km de reședința de județ, municipiul Alba Iulia
, legătura rutieră făcându-se printr-un drum local , apoi prin drumul județean DJ 107 C. Lungimea totală a rețelei stradale a localității Șeușa, este de 3.630 m din care
străzi modernizate 500 m (14%), iar străzi nemodernizate 3.130 m (86%).
În categoria străzilor modernizate sunt incluse străzile care se suprapun cu drumul județean DJ 107C și care au sistemul rutier modernizat, cu îmbrăcăminte din beton
asfaltic.
Străzile nemodernizate au sistemul rutier alcătuit dintr-o ușoară pietruire, pavaj din bolovani de râu sau pământ .
1. Elementele geometrice ale străzilor
a) Planul de situație
Trama stradală a localității Șeușa, este de tip radial, în care arterele principale converg spre zona centrală a localității.
Localitatea Șeușa, fiind o localitate de luncă , are străzile cu lățimi corespunzătoare, cu curbe cu raze mari, cu rigole parțiale pentru evacuarea apelor pluviale, precum și cu trotuare parțiale. Circulația este fluentă.
Pe raza localității se întâlnesc următoarele categorii de străzi:
străzi categoria III – care asigură circulația generală în zonele funcționale și de locuit: – străzi care se suprapun cu drumul județean DJ 107C, drum de interes județean, asigură legătura între DN 1-E81 și DN 7.
străzi categoria IV – asigură accesul la zonele de locuit, trafic
redus (de deservire locală ): b) Profilul longitudinal
Pantele longitudinale ale străzilor se înscriu în limitele acceptabile pentru desfășurarea circulației vehiculelor, cu excepția unor sectoare scurte de străzi, unde pantele relativ mari creează probleme în circulație, dar aceste străzi nu fac parte din trama stradală majoră a localității.
Unele străzi care au panta longitudinală mică creează probleme pentru scurgerea
apelor pluviale.
c) Profilul transversal
Lățimea străzilor în profil transversal este foarte variată, atât de la o stradă la alta,
cât și în lungul aceleași străzi. Străzile care fac parte din rețeaua stradală majoră a localității Șeușa au lățimea între 6 – 10 m, iar celelalte între 4-8 m.
Străzile principale sunt prevăzute parțial cu trotuare iar evacuarea apelor pluviale este rezolvată prin rigole amenajate. Celelalte străzi ale tramei stradale sunt nemodernizate, lipsesc trotuarele amenajate corespunzător, iar pentru colectarea și
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
evacuarea apelor pluviale sunt amenajate șanțuri doar parțial, și cele existente în cea mai mare parte fiind neîntreținute.
d) Sistemul rutier
Din totalul străzilor care alcătuiesc trama stradală, străzile care se suprapun cu drumul județean DJ 107 C sunt modernizate pe lungimea de 500m. Sistemul rutier este de tip elastic, cu îmbrăcăminte asfaltică. Celelalte străzi sunt nemodernizate. Pe lungimea de 3.130 m sistemul rutier este alcătuit dintr-o ușoară pietruire, pavaj din bolovani de râu, iar pe unele străzi sistemul rutier este din pământ.
Străzile nemodernizate cu pietruirea degradată și cele din pământ în perioadele ploioase sunt inaccesibile pentru mijloacele de transport auto.
2. Lucrări de artă, poduri, podețe
Localitatea Șeușa, este traversată de un pârâu peste care sunt executate podețe care asigură condiții optime pentru desfășurarea circulației. Nu toate aceste podețe sunt însă în stare tehnică bună, unele fiind subdimensionate din punct de vedere al gabaritului.
3. Parcaje
Localitatea nu dispune de parcaje amenajate.
Pentru mijloacele de transport existente în localitate sunt asigurate parcaje la domiciliu.
Mijloacele de transport în tranzit parchează în zona centrală a localității, în lungul părții carosabile.
4. Circulația pietonală
Pentru circulația pietonală nu există condiții pentru buna desfășurare decât pe străzile principale, unde parțial sunt trotuare amenajate.
Pe celelalte străzi practic nu există trotuare, circulația pietonală desfășurându-se pe partea carosabilă.
B. Analiza critică a situației existente
Căile de comunicație și transport ale localității Șeușa, satisfac în prezent o bună parte a necesităților actuale, dar sunt de remarcat următoarele aspecte:
starea proastă a carosabilului la majoritatea străzilor și lipsa îmbrăcăminților rutiere moderne;
lipsa trotuarelor și a marcajelor corespunzătoare;
lipsa unor parcaje amenajate;
neasigurarea șanțurilor și rigolelor pentru scurgerea apelor pluviale;
lipsa sau neântreținerea corespunzătoare a indicatoarelor rutiere.
Lungimea totală a străzilor este de 3.630 m , din care:
Perimetrul intravilan al localităților comunei Ciugud s-a dezvoltat în jurul nucleelor constituite inițial, urmărind căile importante de circulație DJ 107, DJ 107 C si DJ 107 L, care străbat de la est la vest și de la nord la sud teritoriul administrativ al comunei.
Intravilanul existent al fiecărei localități, la care ne raportăm, este cel aprobat prin
Hotărârea Consiliului local în momentul aprobării P.U.G. Ciugud, pr. nr 4364 din anul 2000.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Zonele funcționale în intravilan se prezintă pentru fiecare localitate în planșa nr 1 – SITUAȚIA EXISTENTĂ, DISFUNCȚIONALITĂȚI, iar folosința terenurilor în planșa 0 –
INCADRARE ÎN TERITORIU.
Bilanțul teritorial în intravilanul existent, pe zone funcționale și pe fiecare localitate în parte se prezintă astfel:
BILANȚ TERITORIAL CIUGUD
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
BILANȚ TERITORIAL LIMBA
Unități cu destinație specială
Nu este cazul cu excepția unității de ordine publica – Poliția, care se află în localitate reședință de comună.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
BILANȚ TERITORIAL EXISTENT AL SUPRAFEȚELOR CUPRINSE ÎN LIMITA
TERITORIULUI ADMINISTRATIV – conform date furnizate de primăria Ciugud – 2007
BILANȚ TERITORIAL EXISTENT AL SUPRAFEȚELOR CUPRINSE ÎN LIMITA
TERITORIULUI ADMINISTRATIV – conform P.U.G. 2000
2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE
S – au identificat zonele cu riscuri naturale existente atât în intravilan cât și în extravilan pentru întreg teritoriu administrativ al comunei Ciugud așa cum sunt marcate pe planșa 0 – INCADRARE ÎN TERITORIU și nr 1 – SITUAȚIA EXISTENTĂ,
DISFUNCȚIONALITĂȚI.
2.8.1. Alunecări de teren
Pe povârnișurile coastelor din regiunea dealurilor, acolo unde relieful înclinat spre axul văilor prezintă succesiuni de straturi permeabile și impermeabile, au loc alunecări de terenuri. Alunecările de terenuri se datorează de cele mai multe ori înmuierii de sus în jos, prin exces de apă, a unor straturi de anumită compoziție și așezare. Straturile sunt cu atât mai predispuse la alunecare, cu cât ele și-au pierdut învelișul vegetal protector. Cele mai multe alunecări se produc în terenurile despădurite, alcătuite din alternanța unor straturi de compoziție diferită: argile cu nisipuri, argile cu pietrișuri, marne cu nisipuri sau marne nisipoase și pietrișuri. Coastele despădurite lipsite de scutul protector al vegetației sunt spălate de apele provenite din ploi și zăpezi.
Solifluxiunea reprezintă fenomenul de spălare a solului vegetal, ce constă în înmuierea stratului, pierzându-și coeziunea armătura internă se transformă într-o pastă fluidă. Apele meteorice nu se mai infiltrează deoarece dispare solul vegetal compus din humus, frunze moarte și vreascuri care are rolul să le absoarbă și să le rețină .
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Apele se scurg libere pe suprafața solului mai întâi în firișoare subțiri, apoi în șuvoaie din ce în ce mai mari formând torenți.
Alunecările de teren s – au identificat în zona localității Limba.
2.8.2. Inundații, eroziuni de maluri
Zonele inundabile se datorează transportului masiv de sedimente rezultate din erodarea malurilor unor torenți foarte activi și depunerea lor la confluența râurilor importante. Panta medie de scurgere redusă favorizează erodarea malurilor, formarea de meandre și plaje, transportul masiv de aluviuni și creează posibilitatea inundării unor suprafețe mari. Se pune problema întreținerii cursului râului și regularizarea sa în vederea reducerii pe cât posibil a inundațiilor provocate de ploi și de topirea zăpezilor.
Cu excepția localității Hăpria, celelalte localități sunt situate în culoarul Mureșului
(respectiv pe stânga acestui important râu al României cu manifestări agresive asupra terenurilor și construcțiilor în perioada viiturilor). Ca atare și principala categorie de riscuri naturale la care sunt expuse teritoriile satelor sunt legate de revărsările apelor Mureșului și inundarea terenurilor din lunca acestuia însoțită de puternice eroziuni de maluri ce afectează stabilitatea versanților. Pe teritoriul administrativ al comunei
Ciugud au fost identificate zone de risc natural în intravilanul localităților după cum urmează:
Limba
Satul Limba cel mai sudic sat component al comunei Ciugud este situat pe versantul stâng al Mureșului la cca 250 m altitudine medie fiind mai puțin expus inundațiilor și datorită prezenței digului din nordul său. Totuși terenurile de luncă din imediata apropiere a Mureșului și în special cele din aval de sat sunt expuse (supuse) riscului inundațiilor și mai ales eroziunii laterale a Mureșului (în extravilanul aflat între drumul spre Oarda și apa acestuia). Și aici sunt necesare lucrări de consolidare a malului și de stopare a eroziunii laterale. În extravilanul satului mai trebuie semnalată și zona de la obârșiile Văii Izvoarele care trădează o intensă și veche modelare prin procese de alunecare (monticoli, valuri, etc.) care în condițiile suprapășunatului pot fi reactivate.
Ciugud
Localitatea principală deși este situată în lunca Mureșului și mai puțin la contactul cu versantul, datorită digurilor de protecție dinspre Mureș este mai puțin expusă inundațiilor. Totuși înălțimea digurilor principale de 1-1,5 m poate fi depășită în cazul unor debite excepționale, iar așa numitul șes al Mureșului cu terenurile de cultură de acolo pot fi afectate. De remarcat că în zona centrală a satului își poartă apele spre Mureș, valea Ciugudului, o vale în bazinul căreia sunt active procese de alunecare ce afectează în special versantul stâng al văii (zona Sub Pădure), dar și pe cel drept de sub Gruiul cu Fagi (415 m). Aceste alunecări determină distrugerea terenurilor din extravilan, pot bloca cu materiale valea, și urmare a acestui fapt transportul masiv de apă și aluviuni ar produce pagube în zona centrală a Ciugudului.
Tot în Ciugud (zona vetrei de la baza versantului ca și în șesul Mureșului) își fac simțite prezența și procesele de supraumectare a terenurilor prin creșterea nivelului freatic la baza pantei și în spatele digurilor.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Șeușa
Șeușa este satul situat pe dreapta Mureșului pe terasele acestuia și în bazinul unui afluent numit Valea Șeușii. Ca urmare intravilanul său nu are de suferit de pe urma inundațiilor Mureșului, ci temporar suportă efectele transportului însemnat de apă și aluviuni ale Șeușii din perioadele cu ploi intense însemnate cantitativ. De remarcat că bazinul acestui pârâu al Șeușii cu izvoarele sale Gruiu cu Fagi – 415 m, vârful Coarnele Dăii – 453 m și vârful Gorganu – 463 m, prezintă trăsăturile unui adevărat bazin torențial. Obârșiile sunt puternic ravenate, iar versanții în special de pe dreapta văii sunt puternic afectați de alunecările de teren active. Lipsa vegetației forestiere de pe versanți
și fondul geologic favorizant (argile marnoase) determină o concentrare rapidă a scurgerii în firul văii și totodată un transport masiv de aluviuni provenite din ravenele și ariile cu alunecări de teren active. Ca atare, deși se află în exterior aceste terenuri afectate de degradări intense, pot determina (genera) riscuri majore în vatra satului.
Drâmbar
Drâmbar este situat pe stânga Mureșului la contactul luncii cu versantul ce coboară de sub Dealul Perii (376m), aflat cu 4-5 m deasupra Mureșului, intravilanul său este mai puțin expus inundațiilor acestuia. Însă în cotul pe care Mureșul îl face în dreptul satului se face simțită o puternică eroziune laterală în zona centrală și în zona amonte de sat. Aceste eroziuni vor pune în pericol nu numai terenurile, drumul, dar și case din sat. Amonte de sat pe o direcție nord-sud, paralelă cu cursul Mureșului se desfășoară o impresionantă râpă de prăbușire și alunecare cu înălțimi care înspre nord măsoară 15 m iar înspre sat (sud ajunge la 30-35 m). Prin surpări, prăbușiri și alunecări aceste râpe evoluează regresiv afectând terenurile de pe terasa Mureșului aflată la altitudinea absolută de 275-300 m.
Hăpria
Hăpria este singura localitate componentă a Ciugudului situată mai departe de
Mureș. Ca atare are o poziție mai ferită de pericolul unor inundații majore. Valea Straja ce o străbate neexpunând-o unor pericole mari, decât cu caracter temporar (în urma unor averse), necesitând și ea o atenție viitoare în privința unor decolmatări și recalibrări a albiei.
Totuși afluenții de pe dreapta pârâului Straja (cu izvoarele sale Gruiu Pietrii – 406 m și Gruiu Cetățuii – 440 m) prezintă un grad mai ridicat de torențialitate datorat pantelor mai înclinate și substratului geologic.
Goliți de vegetație și pășunatului intens versanții sunt afectați de procese de ravenare ce se suprapun unor arii de alunecare. Alcătuiți din conglomerate și gresii (care prin descompunere dau pietrișuri și nisipuri ce pot fi transportate rapid la viituri), ca și din argile marnoase ce favorizează alunecările de teren, acești versanți de pe dreapta Strajei au tendința de a deveni total neproductivi.
Teleac
Teleacul prin situarea sa pe versant nu este expus în mod deosebit efectelor produse de inundațiile Mureșului, în schimb zona din sudul său (spre Drâmbar) este expusă eroziunilor laterale puternice ale Mureșului necesitând lucrări de protecție (în special a drumului).
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
2.9. ECHIPAREA EDILITARĂ
2.9.1. Alimentarea cu apă
În ultimii ani, în comuna Ciugud a fost pus în funcțiune sistemul de alimentare cu apă ce deservește toate localitățile comunei.
Sistemul de alimentare cu apă se compune din:
conductă de aducțiune de la magistralele de apă aferente sistemului zonal de alimentare cu apă a localităților din județul Alba – sursa Râul Sebeș;
rezervor de înmagazinare a apei, cu capacitatea de 1.000 mc, amplasat în extravilanul localității Drâmbar;
stație de reclorinare a apei, amplasată în incinta rezervorului, artere care alimentează rețelele de distribuție din localități;
conducte de distribuție a apei, în toate localitățile;
branșamente
Conductele de apă sunt executate din polietilenă de înaltă densitate, material cu durată de viață mare, care nu alterează calitățile apei.
Rezervorul de înmagazinare a apei, asigură rezervele de apă pentru compensarea variației consumului orar, rezerva de avarie și rezerva de incendiu.
Debitele caracteristice ale necesarului de apă, calculate după SR 1343-1/ 2006, sunt prezentate în următorul tabel:
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Debitele caracteristice ale cerinței de apă, după SR 1343-1/ 2006, sunt următoarele:
Sistemul de alimentare cu apă, asigură necesarul de apă existent și de perspectivă.
2.9.2. Canalizarea
Localitățile din comuna Ciugud, nu dispun de un sistem de canalizare și tratare a apelor uzate centralizat. Evacuarea apelor uzate de la consumatori se face local, în fose septice ce generează poluare pentru subsol și apa freatică.
În prezent sunt finalizate lucrările de canalizare în localitățile Ciugud, Limba și Șeușa iar pentru celelalte localități a fost întocmit Studiul de Fezabilitate pentru introducerea canalizării.
Debitele caracteristice ale sistemului de canalizare, pentru localitățile comunei, calculate conform SR 1846-1/2006, sunt următoarele:
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Pentru toate localitățile comunei, se va construi o stație de epurare, mecano – biologic, care să asigure tratarea apelor uzate în limitele impuse de Legislația în vigoare (NP
001-2002).Conform, proiectului, stația de epurare a apelor uzate, se va dimensiona pentru 3.000 locuitori echivalenți și va fi amplasată în vestul localității Ciugud.
2.9.3. Alimentarea cu energie electrică
Localitatea Ciugud
Alimentarea cu energie electrică a localității Ciugud se realizează din Sistemul Energetic Național prin intermediul liniei electrice de medie tensiune LEA 20 kV, care străbate zona studiată.
Consumatorii casnici, social-edilitari și agenții economici sunt alimentați cu energie electrică prin intermediul unui singur post de transformare aerian de 20/0,4 kV ( PTA 1 ), situat pe teritoriul localității studiate.
Postul de transformare existent este bine distribuit pe teritoriul localității, reușind să alimenteze cu energie electrică, în condiții corespunzătoare toți consumatorii existenți.
Rețeaua electrică de 0,4 kV destinată consumatorilor este în general bună și este montată pe stâlpi de beton și lemn.
Iluminatul public stradal se realizează prin intermediul corpurilor fluorescente montate pe stâlpi.
Traseul rețelei electrice de medie tensiune, tipul postului de transformare ( PTA 20 / 0,4 kV) și amplasamentul lui se găsește pe planul cu echiparea tehnico-edilitară a localității Ciugud.
Prezentarea situației existente a rețelei electrice aferente localității Ciugud are la bază datele furnizate de S.C. CONEL Alba S.A. – Centrul de distribuție Alba.
Localitatea Drâmbar
Alimentarea cu energie electrică a localității Drâmbar se realizează din Sistemul Energetic Național, prin intermediul liniei electrice de medie tensiune LEA 20 kV, care străbate zona studiată.
Consumatorii casnici, social-edilitari și agenții economici sunt alimentați cu energie electrică prin intermediul unui singur post de transformare ( PTA 1 ) amplasat pe teritoriul localității studiate.
Postul de transformare existent este bine distribuit pe teritoriul localității, reușind astfel să alimenteze în condiții corespunzătoare toți consumatorii existenți.
Rețeaua de joasă tensiune de 0,4 kV destinată consumatorilor este în general bună și este montată pe stâlpi de beton și lemn.
Iluminatul public stradal se realizează prin intermediul corpurilor fluorescente montate pe stâlpi.
Traseul rețelei electrice și amplasamentul postului de transformare se găsește pe planul cu echiparea tehnico-edilitară a localității Drâmbar.
Prezentarea situației existente a rețelelor electrice aferente localității Drâmbar are la bază datele furnizate de S.C. CONEL ALBA S.A. – Centrul de distribuție Alba.
Localitatea Hăpria
Localitatea Hăpria este alimentată cu energie electrică din Sistemul Energetic
Național, prin intermediul liniei electrice de medie tensiune LEA 20 kV, care străbate zona studiată.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Consumatorii casnici, social-edilitari și agenții economici sunt alimentați cu energie electrică prin intermediul unui singur post de transformare aerian ( PTA 1 ) de 20/0,4 kV, amplasat pe teritoriul localității.
Postul de transformare existent este bine distribuit pe teritoriul localității, reușind astfel să alimenteze în condiții corespunzătoare toți consumatorii existenți.
Rețeaua de 0,4 kV destinată consumatorilor este în general bună și este montată pe stâlpi de beton și lemn.
Iluminatul public stradal se realizează prin corpuri fluorescente montate pe stâlpi.
Traseul rețelei electrice și amplasamentul postului de transformare se găsește pe planul cu echiparea tehnico-edilitară a localității Hăpria.
Prezentarea situației existente a rețelei electrice aferente localității Hăpria are la bază datele furnizate de S.C. CONEL ALBA S.A. – Centrul de distribuție Alba.
Localitatea Limba
Alimentarea cu energie electrica a localității Limba se realizează din Sistemul Energetic Național prin intermediul liniei electrice de medie tensiune LEA 20 kV, care străbate zona studiată.
Consumatorii casnici, social-edilitari și agenții economici sunt alimentați cu energie electrică prin intermediul a trei posturi de transformare aeriene de 20/0,4 kV ( PTACiugud,
PTAMoară, PTAOctavia ), toate situate pe teritoriul localității studiate.
Posturile de transformare existente sunt bine distribuite pe teritoriul localității, reușind să alimenteze cu energie electrică, în condiții corespunzătoare toți consumatorii existenți.
Rețeaua electrică de 0,4 kV destinată consumatorilor este în general bună și este montată pe stâlpi de beton și lemn.
Traseele rețelei electrice, tipul posturilor de transformare și amplasamentele lor se găsesc pe planul cu echiparea tehnico-edilitară a localității Limba.
Prezentarea situației existente a rețelei electrice aferente localității Limba are la bază datele furnizate de S.C. CONEL Alba S.A. – Centrul de distribuție Alba.
Localitatea Șeușa
Alimentarea cu energie electrica a localității Șeușa se realizează din Sistemul
Energetic Național prin intermediul liniei electrice de medie tensiune LEA 20 kV, care străbate zona studiată.
Consumatorii casnici, social-edilitari și agenții economici sunt alimentați cu energie electrică prin intermediul unui singur post de transformare aerian de 20/0,4 kV ( PTA 1 ), situat pe teritoriul localității studiate.
Postul de transformare existent este bine distribuit pe teritoriul localității, reușind să alimenteze cu energie electrică, în condiții corespunzătoare toți consumatorii existenți.
Rețeaua electrică de 0,4 kV destinată consumatorilor este în general bună și este montată pe stâlpi de beton și lemn.
Traseul rețelei electrice, tipul postului de transformare și amplasamentul lui se găsește pe planul cu echiparea tehnico-edilitară a localității Șeușa.
Prezentarea situației existente a rețelei electrice aferente localității Șeușa are la bază datele furnizate de S.C. CONEL Alba S.A. – Centrul de distribuție Alba.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Localitatea Teleac
Alimentarea cu energie electrica a localității Teleac se realizează din Sistemul Energetic Național prin intermediul liniei electrice de medie tensiune LEA 20 kV, care străbate zona studiată.
Consumatorii casnici, social-edilitari și agenții economici sunt alimentați cu energie electrică prin intermediul a două posturi de transformare aeriene de 20/0,4 kV ( PTA 1 și PTAAgrogerm ), toate situate pe teritoriul localității studiate.
Posturile de transformare existente sunt bine distribuite pe teritoriul localității, reușind să alimenteze cu energie electrică, în condiții corespunzătoare toți consumatorii existenți.
Rețeaua electrică de 0,4 kV destinată consumatorilor este în general bună și este montată pe stâlpi de beton și lemn.
Traseul rețelei electrice, tipul posturilor de transformare și amplasamentele lor se găsesc pe planul cu echiparea tehnico-edilitară a localității Teleac.
Prezentarea situației existente a rețelei electrice aferente localității Teleac are la bază datele furnizate de S.C. CONEL Alba S.A. – Centrul de distribuție Alba.
2.9.4. Telefonie
Localitățile Ciugud și Limba
Localitățile Ciugud si Limba sunt racordate la Sistemul Internațional de
Telecomunicații prin intermediul unei centrale telefonice digitale SIEMENS, amplasate în localitate reședința de comuna, cu o capacitate totală de 384 linii.
În prezent, în localitatea Ciugud există 350 de abonați telefonici, iar in localitatea Limba 36. Capacitatea actuală a centralei telefonice poate rezolva eventualele cereri de instalare a noi posturi telefonice care vor apare în viitor.
Rețelele telefonice din localitate ce leagă centrala telefonică de abonați sunt atât aeriene montate pe stâlpii de alimentare cu energie electrică sau în unele cazuri pe stâlpii proprii din lemn, cât și subterane ( montate în săpătură ).
Localitatea Drâmbar
Localitatea Drâmbar este racordată la Sistemul Internațional de Telecomunicații prin intermediul unei centrale telefonice digitale SIEMENS, amplasate în localitate, cu o capacitate totală de 400 linii.
În prezent, în localitatea Drâmbar există 363 abonați telefonici. Capacitatea actuală a centralei telefonice poate rezolva eventualele cereri de instalare a noi posturi telefonice care vor apare în viitor.
Rețelele telefonice din localitate ce leagă centrala telefonică de abonați sunt atăt aeriene, montate pe stâlpii de alimentare cu energie electrică sau în unele cazuri pe stâlpii proprii din lemn, cât și în montaj subteran.
Localitatea Hăpria
Localitatea Hăpria este racordată la Sistemul Internațional de Telecomunicații prin intermediul unei centrale telefonice digitale ( SIEMENS ) instalate în localitatea Drâmbar a cărei capacitate este de 368 linii.
În prezent, în localitatea Hăpria există 112 abonați telefonici. Capacitatea actuală a centralei telefonice poate rezolva eventualele cereri de instalare a noi posturi telefonice care vor apare în viitor.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Rețeaua de telecomunicație este atât aeriană și este montată pe stâlpii de alimentare cu energie electrică sau pe stâlpi proprii din lemn, cât și montată în săpătură.
Localitatea Șeușa
Localitatea Șeușa este racordată la Sistemul Internațional de Telecomunicații prin intermediul unei centrale telefonice digitale SIEMENS, amplasate în localitatea Ciugud, cu o capacitate totală de 360 linii.
În prezent, în localitatea Șeușa există 125 de abonați telefonici. Capacitatea actuală a centralei telefonice poate rezolva eventualele cereri de instalare a noi posturi telefonice care vor apare în viitor.
Rețelele telefonice din localitate ce leagă centrala telefonică de abonați sunt atât aeriene montate pe stâlpii de alimentare cu energie electrică sau în unele cazuri pe stâlpii proprii din lemn, cât și subterane ( montate în săpătură la intrarea în localitate dinspre Ciugud ).
Localitatea Teleac
Localitatea Teleac este racordată la Sistemul Internațional de Telecomunicații prin intermediul centralei telefonice digitale SIEMENS, amplasate în localitate Drâmbar, cu o capacitate totală de 368 linii.
În prezent, în localitatea Teleac există 77 de abonați telefonici. Capacitatea actuală a centralei telefonice poate rezolva eventualele cereri de instalare a noi posturi telefonice care vor apare în viitor.
Rețelele telefonice din localitate ce leagă centrala telefonică de abonați sunt atât aeriene montate pe stâlpii de alimentare cu energie electrică sau pe stâlpii proprii din lemn, cât și subterane ( montate în săpătură ).
2.9.5. Alimentarea cu gaze naturale
Localitatea Ciugud
În prezent localitatea Ciugud este echipată cu o rețea de alimentare cu gaze naturale ce deservește consumatorii casnici, clădiri social-culturale și agenți economici.
Alimentarea cu gaze naturale a localității Ciugud se realizează din magistrala de gaze naturale în regim de înaltă presiune Vest III, care străbate teritoriul administrativ al comunei, prin intermediul unei stații de reglare-măsurare-predare.
Amplasamentul stației de reglare-măsurare-predare s-a stabilit să se facă în localitatea Ciugud, lângă digul de protecție a localității și drumul comunal care duce la balastiera de pe râul Mureș.
Gazele naturale sunt utilizate pentru prepararea hranei și încălzire în sobe.
Distribuția gazelor naturale se face prin intermediul rețelelor de gaze naturale de presiune redusă ( L = 3,30 km ), montate aerian și subteran.
Fiecare consumator este alimentat din conducta de distribuție prin branșament și post de reglare.
În prezent în localitatea Ciugud există un număr de:
160 branșamente în lungime totală de 0,20 km;
185 abonați din care 173 sunt casnici, 7 sunt instituții și 5 sunt privați;
160 posturi de reglare-măsurare la consumatori.
Localitatea Drîmbar
În prezent localitatea Drîmbar este echipată cu o rețea de alimentare cu gaze naturale ce deservește consumatorii casnici, clădiri social-culturale și agenți economici.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Alimentarea cu gaze naturale a localității Drîmbar se realizează din magistrala de gaze naturale în regim de înaltă presiune Vest III, care străbate teritoriul administrativ al comunei, prin intermediul unei stații de reglare-măsurare-predare amlasamente în localitatea Ciugud, lângă digul de protecție a localității și drumul comunal care duce la balastiera de pe râul Mureș.
Gazele naturale sunt utilizate pentru prepararea hranei și încălzire în sobe.
Distribuția gazelor naturale se face prin intermediul rețelelor de gaze naturale de presiune redusă ( L = 3,80 km), montate aerian și subteran.
Fiecare consumator este alimentat din conducta de distribuție prin branșament și post de reglare.
În prezent în localitatea Drîmbar există un număr de:
77 branșamente în lungime totală de 0,30 km;
102 abonați din care 99 sunt casnici, 1 sunt instituții și 2 sunt privați;
76 posturi de reglare-măsurare la consumatori;
Localitatea Hăpria
În prezent localitatea Hăpria este echipată cu o rețea de alimentare cu gaze naturale ce deservește consumatorii casnici, clădiri social-culturale și agenți economici.
Alimentarea cu gaze naturale a localității Hăpria se realizează din magistrala de gaze naturale în regim de înaltă presiune Vest III, care străbate teritoriul administrativ al comunei, prin intermediul unei stații de reglare-măsurare-predare amplasate între localitățile Hăpria și Teleac.
Gazele naturale sunt utilizate pentru prepararea hranei și încălzire în sobe. Distribuția gazelor naturale se face prin intermediul rețelelor de gaze naturale de
presiune redusă ( L = 6,70 km ), montate aerian și subteran.
Fiecare consumator este alimentat din conducta de distribuție prin branșament și post de reglare.
În prezent în localitatea Hăpria există un număr de:
144 branșamente în lungime totală de 0,40 km;
110 abonați din care 105 sunt casnici, 3 sunt instituții și 2 sunt privați;
110 posturi de reglare-măsurare la consumatori;
Localitatea Limba
În prezent localitatea Limba este echipată cu o rețea de alimentare cu gaze naturale ce deservește consumatorii casnici, clădiri social-culturale și agenți economici.
Alimentarea cu gaze naturale a localității Limba se realizează din magistrala de gaze naturale în regim de înaltă presiune Vest III, care străbate teritoriul administrativ al comunei, prin intermediul unei stații de reglare-măsurare-predare amplasate în localitatea Ciugud, lângă digul de protecție al localității și drumul comunal, care duce spre balastiera de pe râul Mureș.
Gazele naturale sunt utilizate pentru prepararea hranei și încălzire în sobe.
Distribuția gazelor naturale se face prin intermediul rețelelor de gaze naturale de presiune redusă ( L = 2,8 km), montate aerian și subteran.
Fiecare consumator este alimentat din conducta de distribuție prin branșament și post de reglare.
În prezent în localitatea Limba există un număr de:
109 branșamente în lungime totală de 0,50 km;
115 abonați din care 111 sunt casnici, 3 sunt instituții și 1 sunt privați;
109 posturi de reglare-măsurare la consumatori;
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Localitatea Șeușa
În prezent localitatea Șeușa este echipată cu o rețea de alimentare cu gaze naturale ce deservește consumatorii casnici, clădiri social-culturale și agenți economici.
Alimentarea cu gaze naturale a localității Șeușa se realizează din magistrala de gaze naturale în regim de înaltă presiune Vest III, care străbate teritoriul administrativ al comunei, prin intermediul unei stații de reglare-măsurare-predare.
Amlasamentul stației de reglare-măsurare-predare s-a stabilit să se facă în localitatea Ciugud, lângă digul de protecție a localității și drumul comunal care duce la balastiera de pe râul Mureș.
Gazele naturale sunt utilizate pentru prepararea hranei și încălzire în sobe.
Distribuția gazelor naturale se face prin intermediul rețelelor de gaze naturale de presiune redusă ( L = 3,90 km), montate aerian și subteran.
Fiecare consumator este alimentat din conducta de distribuție prin branșament și post de reglare.
În prezent în localitatea Șeușa există un număr de:
149 branșamente în lungime totală de 0,60 km;
162 abonați din care 157 sunt casnici, 4 sunt instituții și 1 sunt privați;
149 posturi de reglare-măsurare la consumatori;
Localitatea Teleac
În prezent localitatea Teleac este echipată cu o rețea de alimentare cu gaze naturale ce deservește consumatorii casnici, clădiri social-culturale și agenți economici.
Alimentarea cu gaze naturale a localității Teleac se realizează din magistrala de gaze naturale în regim de înaltă presiune Vest III, care străbate teritoriul administrativ al comunei, prin intermediul unei stații de reglare-măsurare-predare amplasate între localitățile Hăpria și Teleac.
Gazele naturale sunt utilizate pentru prepararea hranei și încălzire în sobe. Distribuția gazelor naturale se face prin intermediul rețelelor de gaze naturale de
presiune redusă ( L = 3,50 km), montate aerian și subteran.
Fiecare consumator este alimentat din conducta de distribuție prin branșament și post de reglare.
În prezent în localitatea Teleac există un număr de:
99 branșamente în lungime totală de 0,40 km;
71 abonați din care 69 sunt casnici, 1 sunt instituții și 1 sunt privați;
71 posturi de reglare-măsurare la consumatori;
2.9.6. Gospodărie comunală
Localitățile Ciugud, Drîmbar, Hăpria, Limba, Șeușa și Teleac
Deșeurilor menajere si industriale sunt ridicate săptămânal de S.C. Salprest S.R.L. si depozitate pe rampa de gunoi de la Pârâul Iovului, amplasată în apropiere de municipiul Alba Iulia.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
2.10. PROBLEME DE MEDIU
2.10.1. Situația existentă
Cadrul natural
Teritoriul comunei este situat în culoarul depresionar Turda – Alba Iulia, orientat NNE-SSV, unde predomină lunca Mureșului și cele șapte nivele de terase, mărginite de zone geomorfologice mai înalte: Dealul Bilag la NV și marginea de NV a podișului Secașelor, la est. Altitudinea variază pe teritoriul comunei, de la 216 m în lunca
Mureșului, la 440-550 m pe culmile ce fac parte din nivelul de eroziune superior al
Podișului Secașelor. Amintim aici Gruiu Cetății (440 m), Măgura Straja (548 m), Gorganu (463 m), Coarnele Dăii (453 m), Vârful Țuțuiului (498 m), Gruiu Lupului (442 m). Adâncirea ritmică a rețelei hidrografice, generată și de influența unor ușoare manifestări neotectonice pleistocene, a dus la formarea a șapte nivele de terasă, etajate
între 8-12 m și 130-140 m altitudine relativă (respectiv între 224-365 m altitudine absolută). Structura geologică este alcătuită din marne, argile și nisipuri miocene ce au generat și formele de relief mai domoale. Predomină aproape peste tot formațiunile cuaternare, reprezentate prin nisipuri și pietrișuri în zonele de terase și lunci, dar și zonele fertile pe care le-a dezvoltat.
Din punct de vedere hidrografic, comuna este dominată și influențată de cursul mijlociu al Mureșului, în aval de vărsarea Târnavei, iar în intravilanul satului Teleac, fiind plasat și locul de vărsare pentru pârâul Hăpria. Un alt pârâu străbate satul Șeușa, vărsându-se în Mureș în extravilanul satului Șeușa.
Clima regiunii este cea specifică zonei de dealuri și podișuri joase, respectiv temperat – continentală. Caracteristică acestui culoar al Mureșului este prezența vânturilor locale, calde și uscate (föhn), care determină scăderea umezelii aerului și frecvenței precipitațiilor. Pe de altă parte, toamna și iarna pătrund în zonă din aval, curenți de aer rece, încărcați de regulă cu precipitații.
Cadrul fizică-geografic, precum și descoperirile arheologice înregistrate în acest areal, confirmă faptul că pe teritoriul comunei Ciugud au existat, de-a lungul timpului, condiții din cele mai bune pentru stabilirea și dezvoltarea comunităților umane din preistorie până în zilele noastre. Datorită suprafețelor netede, ferite de inundații, și a apei freatice prezente la mică adâncime, pe terasele inferioare ale Mureșului sunt amplasate cele mai multe așezări omenești.
Astfel, pe prima terasă se află porțiuni mari din localitățile Drâmbar, Șeușa,
Ciugud, Limba, iar pe terasa a II-a sunt situate partea de vest a satului Teleac, precum
și partea de sud-est a satelor Ciugud și Limba. Tot pe aceste terase se găsesc și cele mai multe drumuri județene și comunale. În schimb, pe terasele medii și superioare se găsesc doar porțiuni mici din unele localități (Teleac, Hăpria).
Resursele naturale ale solului și subsolului
În ce privește resursele naturale, pe teritoriul comunei au fost semnalate: depozite de bentonită la Șeușa – cariera de bentonită și balastul din albia râurilor prelucrat în balastierele de la Ciugud.
Solurile sunt de tipul cernoziom cambric, favorabile cultivării cerealelor și a plantelor tehnice, iar în zonele de luncă întâlnim soluri aluviale și protosoluri aluviale, iar în cele mai înalte, soluri brune acide și podzolice.
Zonele cu riscuri naturale
Așa cum au fost identificate și prezentate la punctul 2.8. eroziunile de maluri depistate, în general pe cursurile superioare ale văilor torențiale, inundațiile, alunecările
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
de teren – sunt surse potențiale de risc pentru construcțiile executate în aceste zone și afectează cadrul natural ridicând probleme majore de mediu.
Monumente ale naturii și istorice
Patrimoniul natural, cuprinde peisajele, bunurile imobiliare si mobiliare, produsele care s-au adaptat la condițiile locale și la tradițiile localităților. In prezent pe teritoriul comunei Ciugud nu sunt monumente ale naturii dar sunt zone cu peisaje deosebite care trebuie conservate.
Patrimoniul cultural, cuprinde ansamblul elementelor materiale și imateriale care atestă relațiile speciale pe care o comunitate umană le-a stabilit de-a lungul istoriei cu un teritoriu. Monumentele, siturile de arheologie, istorie si arhitectura cuprinse în LMI 2004 sunt:
Situl arheologic de la Ciugud sat CIUGUD; comuna CIUGUD "Cariera de bentonită” – cod AB-I-s-B-00025;
Așezare Epoca medievală timpurie, sat CIUGUD; comuna CIUGUD, punct
"Gorneț” – cod AB-I-m-B-00026.01;
Așezare romană sat CIUGUD; comuna CIUGUD, punct "Gorneț” – cod AB-I-m-B-00026.02;
Necropolă tumulară epoca bronzului, sat HĂPRIA; comuna CIUGUD, punct
"Gruiul Cetății” – cod AB-I-s-B-00046;
Situl arheologic din prima epocă a fierului de la Teleac, sat TELEAC; comuna CIUGUD, punct "Grușeț – Hârburi” – cod AB-I-s-B-00081;
Așezare neolitică, sat LIMBA; comuna CIUGUD, punct "Vărar” – cod AB-I-s-B-
00035 .
Indicarea zonelor de recreere, odihnă, agrement
În prezent, principalele zone de recreere din comuna Ciugud sunt așa numitele spații publice, adică locul în care au loc evenimentele comunității, suportul și mediul ce facilitează legătura cu tradiția, cultura și amintirile colective. Spațiul public este de multe ori unul din factorii importanți în succesul unei afaceri comerciale și joacă un rol important în prezentarea și promovarea localității și a afacerilor sale. Când vorbim de spațiile publice ne referim în special la piețe, piețe pietonale și la zonele cu spații verzi. Zonele de recreere sunt aproape inexistente, râul Mureș și cadrul natural nu sunt valorificate.
Obiective industriale și zone periculoase
Surse de riscuri tehnologic sunt procese industriale sau echipare a locuințelor, care pot produce incendii sau – explozii, surpări de teren, radiații dar și poluarea solului, apei și atmosferei. În categoria obiectivelor ce pot produce explozii sunt bazele de depozitare sau distribuire a gazelor naturale, cât și traseele de conducte de gaze, bazele de depozitare sau distribuire a combustibilului lichid , obiective industriale cu surse de foc , cuptoare , distilerii , centre de producere , depozitare sau manipulare a containerelor de oxigen, cât și orice rezervor de combustibil gazos și lichid necorespunzător sau așezat în condiții necorespunzătoare .
Rețeaua principală de căi de comunicație
Comuna Ciugud este traversată de la est la vest de drumul județean DJ 107, drum care deservește localitățile Teleac și Hăpria și de drumul comunal DC 43 care traversează localitatea Ciugud, iar de la nord la sud de drumul județean DJ 107 C, drum care deservește localitățile Drîmbar, Șeușa, Ciugud și Limba, precum și de drumul județean DJ 107 L care deservește localitatea Teleac. Între localitățile Teleac și Hăpria
își are originea drumul comunal Dc 40, care face legătura cu localitatea Dumitra.
Rețeaua principală de căi de comunicații este de asemenea un factor de poluare fonică
și a aerului.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Depozite de deșeuri menajere și industriale
Deșeurilor menajere și industriale sunt ridicate săptămânal de S.C. Salprest S.R.L.
și depozitate pe rampa de gunoi de la Pârâul Iovului, amplasată în apropiere de municipiul Alba Iulia.
2.10.2. Disfuncționalități – Priorități (mediu)
Identificarea surselor de poluare
Pe întreg teritoriul studiat problemele de poluare sunt în principal cele legate de depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor menajere.
Calitatea factorilor de mediu cu marcarea zonelor poluate, a terenurilor degradate
Calitatea factorilor de mediu pentru aer, apă, sol se încadrează în parametrii prevăzuți de standarde.
Poluarea solului apare accidental, în condițiile unei depozitări incorecte de substanțe petroliere prin scurgeri și infiltrații, depozitări de îngrășăminte chimice direct pe sol, din așezarea gunoiului menajer în spații neamenajate sau în săpături necontrolate.
Poluarea apei poate apărea la deversări de reziduri necontrolate direct în râul
Mureș.
Poluarea aerului se poate manifesta prin emisii de gaze, substanțe chimice, particule în atmosfera, prin emisii și mirosuri sau zgomote provenite de la unitățile de producție sau mijloacelor de transport.
Au fost semnalate terenurile degradate în zonele cu riscuri naturale.
Priorități în intervenție privesc:
introducerea în perimetrul intravilan a construcțiilor care în momentul inventarierii au fost situate în afara perimetrului;
rezolvarea căilor de comunicație;
rezolvarea problemelor legate de inundații și alunecări de teren prin lucrări hidrotehnice, hidroameliorative;
rezolvarea problemelor de echipare tehnico – edilitară, realizarea sistemului de canalizare și a stației de epurare a apelor uzate menajere.
2.11. DISFUNCȚIONALITĂȚI (LA NIVELUL TERITORIULUI ȘI
LOCALITĂȚILOR)
Prezentăm în continuare concluziile analizelor și studiilor de fundamentare privind disfuncționalitățile care apar în desfășurarea activităților în localități și în teritoriul comunei Ciugud .
Aspecte critice privind organizarea circulației și a transportului în comun
prezentate în capitolul precedent arată:
lipsa marcajelor și indicatoarelor rutiere corespunzătoare;
lipsa șanțurilor și rigolelor pentru a asigura o scurgere adecvată a apelor pluviale;
trotuare în mare parte neîntreținute;
lipsa lucrărilor permanente pentru întreținerea sistemului rutier.
PRIORITĂȚI:
modernizarea drumurilor județene și a tramei stradale;
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
dotarea cu marcaje și indicatoare rutiere;
reparația sau realizarea de șanțuri și rigole pe o mare parte a străzilor;
reabilitarea trotuarelor;
întreținerea permanentă a sistemului rutier;
Raportul dintre gradul de echipare edilitară a localității, necesitățile populației și posibilitățile oferite de teritoriu și localități NU ESTE CORESPUNZĂTOR.
S-au identificat disfuncționalități în sistemul de echipare edilitară existent al localităților, astfel:
sistemul de alimentare cu apă nu acoperă întreaga tramă stradală;
lipsa sistemului de canalizare și epurare a apelor menajere
mare parte din conductele de distribuție gaze naturale sunt vechi și montate aparent;
majoritatea rețelelor și a echipamentelor energetice sunt la limita duratei de
exploatare.
PRIORITĂȚI:
extinderea conductelor de distribuție apă;
realizarea sistemului de canalizare și epurare a apelor menajere;
înlocuiri de conducte gaze naturale;
efectuarea lucrărilor de reparații capitale de către operatorul de distribuție.
Poluarea apelor de suprafață și a apelor freatice datorită lipsei canalizării.
PRIORITĂȚI
– Rezolvarea problemei alimentării cu apă, a canalizării și epurării apelor uzate din gospodării (locuințe și animale).
Lipsa zonelor de protecție sanitară.
PRIORITĂȚI
– Instituirea zonelor de protecție sanitară.
Râul Mureș, principalul element natural și de potențial a fost și este încă un factor perturbator, o barieră naturală.
PRIORITATE
Transformarea râului Mureș din element de separare în element unificator al unui concept de ansamblu care-l profilează ca magistrala albastră și verde, cu bune calități ecologice și cu o ofertă substanțială de agrement și sport. Mureșul poate deveni astfel un loc al întâlnirii și coeziunii și factor important în îmbunătățirea calității vieții în Comuna Ciugud și nu numai.
NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI
Necesitățile și opțiunile populației privesc:
extinderea perimetrelor intravilane ale localităților comunei Ciugud;
echipare tehnico – edilitară corespunzătoare;
străzi modernizate și îmbunătățirea circulației;
măsuri pentru prevenirea riscurilor naturale.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ
3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE
La baza reactualizării P.U.G. a stat actualul P.U.G. al comunei Ciugud, elaborat de S.C. PROIECT ALBA S.A., toate P.U.D. – urile și P.U.Z. – urile aprobate după aprobarea P.U.G. – ului existent, studiile de fezabilitate aprobate sau în curs de aprobare care s-au pus de către beneficiar la dispoziția elaboratorului precum și studiile de fundamentare întocmite în etapa I în vederea aprofundării unor domenii sau unor aspecte relevante.
Studiile de fundamentare cu caracter analitic întocmite concomitent cu P.U.G. sunt: o Studiile topografice/cadastrale pe suport ortofotoplan;
o Studiu istoric – Zone construite protejate – monumente, evoluția localității sub aspect istorico-cultural, etnografic, urbanistic – arhitectural, stabilirea zonelor protejate cu valoare deosebită;
o Studiu rețele edilitare – dezvoltarea în teritoriu a echipării edilitare, echiparea majoră edilitară;
o Protecția mediului – condiții geotehnice și hidrogeologice, zone de risc natural și tehnologic, reabilitarea, protecția și conservarea mediului;
o Cartarea și inventarierea fondului construit după stare, vechime și grad de dotare, cartarea și inventarierea căilor de comunicație rutieră, cartarea și inventarierea echipării edilitare;
o Studiu socio–demografic privind analiza condițiilor socio-economice, populația și forța de muncă.
Studiile de fundamentare cu caracter consultativ ce privesc cerințele și opțiunile populației de dezvoltarea urbanistică, anchete socio-urbanistice privind opțiunile populației, specialiștilor și instituțiilor.
Studiile de fundamentare cu caracter prospectiv ce privesc elaborarea unor prognoze pentru diferitele domenii sectoriale.
Fiecare studiu de fundamentare s-a finalizat cu o sinteză, axată în principal pe diagnosticarea disfuncționalităților și pe formularea propunerilor de eliminare sau diminuare a acestora, preluate în propunerile de organizare urbanistică . Se corelează toate propunerile studiilor de fundamentare având ca rezultat o concepție unitară de dezvoltare a localității.
3.2. EVOLUȚIE POSIBILĂ. PRIORITĂȚI
Pentru stabilirea evoluției posibile și a priorităților s-a pornit de la analiza modului de realizare a prevederilor ediției anterioare P.U.G. coroborate cu analiza situației existente, disfuncționalitățile identificate și evoluția localității în intervalul de 10 ani. Principiile care au stat la baza selectării criteriilor de analiză și de formulare a propunerilor, respectând conceptul dezvoltării durabile, au fost următoarele:
satisfacerea necesităților actuale de locuințe, servicii publice și sociale și echipare tehnică, formulate de colectivitatea locală sau proiecte urbanistice și tehnice recente;
menținerea deschisă a posibilității de realizare a investițiilor private;
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
anticiparea unor posibilități de evoluție, pentru a se identifica direcțiile favorabile de dezvoltare;
protejarea calităților cadrului construit și a peisajului considerate importante pentru păstrarea calității vieții locuitorilor.
PRINCIPALELE DIRECȚII POSIBILE DE EVOLUȚIE PRIN VALORIFICAREA
POTENȚIALULUI NATURAL, ECONOMIC ȘI UMAN EXISTENT PE TERITORIUL
COMUNEI CIUGUD
Pentru a înlesni adaptarea la schimbările următoarei etape de dezvoltare, se impune asigurarea flexibilității la toate nivelurile a viitorului P.U.G..Prin planificare și soluții urbanistice se identifică atât potențialul rezidențial și economic deosebit cât și toate valorile istorice, arhitecturale, memoriale, etnografice ce conduc la reglementări menite să conserve dar mai ales să valorifice potențialul și valorile comunității.
Amplasarea deosebită pe râul Mureș, rolul său particular în teritoriu ca și schimbările anticipate în etapa următoare de evoluție, impun o abordare diferită față de elaborarea anterioară. Mai mult decât atât este necesar a se pune accentul pe evaluarea impactului factorilor externi asupra dezvoltării localității.
Râul Mureș este principalul element natural și de potențial El se poate transforma din element de separare în element unificator al unui concept de ansamblu care-l profilează ca magistrala albastră și verde, cu bune calități ecologice și cu o ofertă substanțială de agrement și sport. Mureșul poate deveni astfel un loc al întâlnirii și coeziunii și factor important în îmbunătățirea calității vieții în zonă.
Prin propuneri se încercă asigurarea armonizării organice a mediului construit cu cel natural, fără agresarea acestuia din urmă, pus în valoare în spiritul unui urbanism ecologic. Atunci când armonizarea componentelor naturale preexistente cu cele ale mediului nou creat se realizează conștient, având la bază concepția ecologică, rezultatul poate deveni adecvat și chiar remarcabil, pentru natură și om.
Finalitatea P.U.G., respectând toate obiectivele, conținutul, modul de prezentare solicitate prin tema de proiectare din caietul de sarcini, este:
regulamentul de urbanism;
strategia și direcțiile de acțiune;
prioritățile, măsurile care să conducă la programe de lucru;
etapizarea lucrărilor, reglementări și competențe de aplicare și
responsabilități de implementare pe durată valabilității PUG.
În acest mod, P.U.G. va putea fundamenta programele financiare pe priorități.
PLAN URBANISTIC GENERAL (P.U.G.) AL CCOMUNEI CIUGUD este o documentație cu caracter de reglementare, răspunde programului de amenajare a teritoriului și de dezvoltare a localităților ce compun unitatea teritorial administrativă de bază. Evoluția posibilă a localităților se corelează cu prevederile/propunerile Planului de Amenajare a Teritoriului Județean – P.A.T.J. ALBA și Planului de amenajare a teritoriului național P.A.T.N.:
Secțiunea I, – Căi de comunicație,
Secțiunea a II-a – Apa,
Secțiunea a III-a – Zone protejate,
Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități,
Secțiunea a V-a – Zone de risc natural;
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Planul stabilește soluțiile urbanistice, obiectivele, acțiunile și măsurile de protecția mediului, dezvoltarea infrastructurii ( căi de comunicație, alimentări cu apă, canalizare, energie electrică) pe o perioadă de 5 – 10 ani, având la bază analiza multicriterială a situației existente.
Prioritățile de intervenție vizează etapa imediată și s-au propus în funcție de nevoile imediate de amenajare și dezvoltare corelate cu fondurile avute la dispoziție. Obiectivele de utilitate publică necesar prioritar pentru alimentare cu apă, canalizare, telefonie, modernizări de drumuri, instituții publice, etc. se pot fundamenta pe baza P.U.G. aprobat, în cadrul documentațiilor privind solicitarea de fonduri de la bugetul statului.
Pe termen mediu și lung, luând în considerare prevederile din PATN și PATJ
ALBA privind realizarea la limita sud-estica a unui drum expres, acest lucru va influență pozitiv dezvoltarea în ansamblu a zonei. Integrarea europeană presupune lucrări majore de infrastructură. Fără drumuri, rețele de canalizare și stații de epurare majoritatea intreprinderilor mari și mici nu vor mai putea funcționa neîndeplinind condițiile de mediu. Este nevoie de un efort susținut atât din partea investitorilor cât și din partea comunității pentru a se realiza condițiile minime de funcționare conform regulilor U.E.
În prezent, în comuna Ciugud cea mai importanta activitate este agricultura și creșterea animalelor. Cadrul natural și terenurile pot permite dezvoltarea activității agricole și de prelucrare a produselor rezultate dar în același timp amplasarea în imediata vecinătate a municipiului Alba Iulia conduce spre realizarea unei importante zone rezidențiale.
3.3. OPTIMIZAREA RELAȚIILOR ÎN TERITORIU
Pe baza prevederilor, propunerilor și informațiilor oferite de planurile de amenajare a teritoriului și de studiile de fundamentare, prezentăm propunerile de optimizare a relațiilor în teritoriu.
3.3.1. Poziția localității în rețeaua județului
Teritoriul administrativ al comunei Ciugud face parte din zona declarată de interes național prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ NR. 93 din 29 iunie 2000, aprobată prin LEGEA NR. 344 din 6 iulie 2001, zonă în care vor fi efectuate lucrări de restaurare, consolidare, conservare și punere în valoare a monumentelor istorice, respectiv de reabilitare a construcțiilor, echipamentelor și infrastructurii. Delimitarea teritorială cuprinde următoarele unități administrative: Alba Iulia, Aiud, Sebeș, Teiuș, Câlnic, Ciugud, Galda de Jos, Râmeț și Stremț. Conform Ordonanței în unitățile administrativ – teritoriale Alba Iulia, Aiud, Câlnic, Râmeț, Sebeș, Sântimbru, Stremț, Teiuș, vor fi efectuate, cu precădere, lucrări de reabilitare a obiectivelor turistice, de introducere în circuitul turistic a unor monumente istorice și de reabilitare a zonelor rurale.
Odată cu saturarea pieței punctuale în municipiul Alba Iulia, va apărea extinderea interesului investițional în teritoriu, în mediul rural, mediu ce va căpăta în timp elemente urbane. Această evoluție va fi evident favorizată de dezvoltarea infrastructurii – drumuri, facilități edilitare, de comunicații, etc..
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Schimbările anticipate în etapa următoare de evoluție, impun o abordare în acest context mai mult decât atât este necesar a se pune accentul pe evaluarea impactului factorilor externi asupra dezvoltării localității.
3.3.2. Căile de comunicație și transport
Circulația pe DJ 107, DJ 107 C și DJ 107 L.
Drumul județean DJ 107 are îmbrăcămintea din beton asfaltic aflată într-o stare tehnică bună, la fel prezentându-se și DJ 107 C și DJ 107 L. Circulația se desfășoară în condiții satisfăcătoare.
Se propune realizarea unor lucrări auxiliare de colectare și evacuare a apelor pluviale din zona drumurilor, precum și devierea traseului drumului județean DJ 107 L în zona alunecării de teren.
Circulația pe DC 40 si DC 43
Drumul comunal DC 43 și DC 40 sunt nemodernizate, circulația pe aceste drumuri desfășurându-se în condiții total nesatisfăcătoare, datorită stării tehnice în care se află îmbrăcămintea.
Se propune modernizarea DC 43 și DC 40 precum și realizarea unor lucrări auxiliare de colectare și evacuare a apelor pluviale din zona drumurilor.
În zonele cu alunecări de teren, care afectează căile de comunicație, se vor lua măsuri de consolidare a versanților.
La toate categoriile de drumuri care sunt propuse pentru modernizare și amenajare, se va avea în vedere și execuția lucrărilor de artă corespunzătoare (poduri, podețe, ziduri de sprijin), precum și dispozitive de colectare și evacuare a apelor pluviale din zona drumului.
3.3.3. Mutații intervenite în folosința terenurilor
Toate terenurile propuse a fi introduse in intravilan vor fi scoase din circuitul agricol.
3.3.4. Lucrări majore prevăzute, propuse în teritoriu
Lucrarea aflată în stadiul de proiectare și anume drumul expres Sebeș – Turda, va contribui la dezvoltarea comunei Ciugud.
3.3.5. Deplasări pentru muncă
Stabilitatea populației și implicit dezvoltarea economică locală este condiționată de construirea drumului expres Sebeș – Turda, care va trece la limita sud-vestica a comunei Ciugud și de dezvoltarea în continuare a centrului urban Alba Iulia.
3.3.6. Dezvoltarea în teritoriu a echipării edilitare
Prin extinderea perimetrelor construibile ale localităților comunei Ciugud vor apare noi consumatori de apa, care vor putea beneficia de aceasta utilitate prin extinderea și racordarea la rețelele de distribuție a apei existente În fiecare localitate.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR
În ce privește dezvoltarea activităților, la nivelul comunei Ciugud se remarcă faptul că sunt create posibilități foarte bune de dezvoltare a unui număr important de societăți aproape în toate domeniile de activitate, atât prin realizarea parcului industrial cât și datorită poziției strategice.
Industria
După 1990 au luat ființă numeroase firme de servicii și mică industrie. Distribuirea forței de muncă pe principalele ramuri ale economiei naționale la recensământul din 2002 arăta însă un număr mare al populației ocupate în agricultură față de cea ocupată în industrie. Pentru schimbarea acestei situații, în vecinătatea localității Drîmbar a fost creată în anul 2006 de către Consiliul Local Ciugud, pe un teren extravilan în suprafață de 45,48 ha, o zona a cărei destinație este de zonă industrială și depozite. În acest moment zona este echipată cu rețea electrică, rețea de alimentare cu apă și canalizare și rețea stradală în interiorul zonei industriale. Accesul auto se face din drumul județean
DJ 107, drum care este corespunzător circulației auto. Datorită schimbărilor rapide după 2002 și atragerii investitorilor în zona de dezvoltare economică de la Drâmbar se poate vorbi de o conversie a forței de muncă spre activități industriale și de servicii. Tradiția agricolă a economiei se va estompa în timp pe fondul creșterii numărului de locuri de muncă în noile firme.
Agricultura
Cea mai mare parte a teritoriului administrativ este ocupata cu suprafețe agricole (arabil, pășuni, fânețe). Creșterea animalelor este orientată prioritar spre creșterea bovinelor, ovinelor și porcinelor. La nivelul comunei, aproape 40% din populație este ocupată în agricultură. Satele cu pondere însemnată a activităților agricole în 2002 erau Șeușa (29% din populație), Teleac (24%) și Drâmbar (16,4%) iar satele cu pondere redusă sunt Hăpria și Limba. În localitatea reședință de comuna Ciugud doar 14% din populație este ocupată în agricultură. Datorită terenurilor sale fertile, comuna Ciugud a reprezentat o sursă pentru produse agricole necesare locuitorilor municipiul Alba Iulia și nu numai. Profilul economic al comunei este în curs de modificare de la o economie preponderent agricolă, tradițională spre industrie și servicii care sunt concentrate în zona de dezvoltare economică a comunei.
Sectorul serviciilor
Se impune dezvoltarea sectorului serviciilor, cu precădere specificul unităților necesar a se realiza fiind cel care să deservească zonele rezidențiale.
Modul de folosire a rezervelor existente de teren
Rezervele existente de teren trebuie folosite eficient cu păstrarea zonării funcționale și a caracterului fiecărei zone și unități teritoriale de folosință.
Asigurarea cu utilități
Nici o dezvoltare nu se poate realiza fără să aibă asigurate utilitățile necesare.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
3.5. EVOLUȚIA POPULAȚIEI
3.5.1. Populația între cele două recensăminte
La nivelul județului Alba, comuna Ciugud la recensământul din martie 2002 este înregistrată cu o evoluție a populației pe medii de locuit și o creștere semnificativă de + 3,1%.
Analizând datele statistice referitoare la populația stabilă a comunei Ciugud, se observă o reducere semnificativă a numărului de locuitori, începând cu anul 1930 pană în anul 1970. Cauzele le găsim în această perioadă de timp, când ocupația principală a locuitorilor era agricultura și creșterea animalelor. Odată cu industrializarea, are loc o migrare a populației, în special a celei active, către orașele din apropiere, Alba Iulia, Cugir, Sebeș, spre alte locuri de muncă, altele, decât cele din agricultură. Exodul populației spre orașe, se oprește după anul 1990, iar creșterea numărului de locuitori în satele comunei observându-se de la an la an. Această situație este redată în tabelul următor: (Sursa DRS Alba și Primăria Ciugud ).
Populația stabilă a comunei Ciugud pe localități între anii 1930 și 2006.
După cum se observă în tabelul de mai sus, la recensământul din anul 1992, se
înregistrează o reducere a populației, față de anul 1966, reducere datorată exodului de populație activă, spre alte locuri de muncă din industrie. Aproximativ aceeași populație se întoarce în comună, dar ca populație inactivă, după anul 1992, când se înregistrează o creștere, de aproximativ 300 de locuitori, la nivel de comună.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Evolutia populației în localitățile comunei Ciugud
1400
1200
Ciugud
1000
3.5.2. Sporul natural.
Definit în literatura de specialitate ca diferența între numărul născuților vii și cel al decedaților într-un an, acest indicator relevă creșterea sau diminuarea naturală a populației. Efectivul populației este influențat de sporul natural, continuu negativ din
1990, spor care se va menține și în următorii ani. Local însă este de anticipat o mică creștere a efectivului de populație tânără de vârstă fertilă care generează creșterea numărului de născuți vii , cu efect pozitiv și asupra sporului natural. După cum se poate observa în graficul de mai jos, numărul născuților a fost în creștere în intervalul analizat ceea ce a dus la o stabilizare a sporului natural față de anii 2001-2002 când, diferențele dintre cei doi indicatori au fost semnificative și s-au datorat existenței unei populații
îmbătrânite și a unei natalități scăzute.
Sursa: Direcția Regională de Statistică Alba
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Pentru viitor, așa cum arată situația demografică din celelalte țări europene, șansele de revigorare demografică prin creșterea numărului de nașteri vor fi scăzute, tendința fiind de reducere continuă a numărului de copii pe care o familie decide să îi aibă.
Rata natalității a cunoscut o creștere începând cu anul 2002 până în 2005, în timp ce rata mortalității a scăzut, ceea ce a dus la ameliorarea ratei sporului natural. Dacă în anul 2001 rata sporului natural era de -16,3‰, în anul 2006 a crescut la -6, 37‰.
25,00
20,00
15,00
10,00
5,00
0,00
Evolutia ratei natalitatii si mortalitatii la 1000 locuitori in comuna Ciugud
deficit natural rata natalitatii
rata mortalitatii
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Alba
Procesul de scădere a populației prin reducerea sporului natural este dublat de schimbări importante în structura pe vârste a populației.
Ponderea populației pe principalele grupe de vârstă În totalul populației stabilă la nivelul comunei Ciugud, la recensământul din martie 2002.
3.5.3. Sporul migrației.
Calculat ca diferență între numărul de stabiliri de domiciliu și de plecări, sporul migrației relevă creșterea sau diminuarea populației datorată fluxului urban-rural numit
și de întoarcere, sau rural-urban. În prima parte a intervalului, 1990-1995, populația tânără a părăsit localitatea, după care comuna a început să atragă populație care a provenit din localitățile rurale și urbane apropiate , sau dintre cei care au decis să SE
întoarcă în comună. Sporul migrației a fost pozitiv în tot acest interval cu o ușoară tendință de scădere manifestată din anul 2004.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
Sursa: Direcția Regională de Statistică Alba
În ultimii ani, fenomenul de migrație oscilează, sporul migrator este pozitiv ceea ce arată gradul ridicat de atractivitate al comunei. Din comparația mișcării migratorii și naturale rezultă că populația comunei Ciugud câștigă populație prin sosirile în localitate
și pierde populație datorită numărului mai mare al persoanelor decedate față de cele născute.
Sursa: Direcția Regională de Statistică Alba
În anul 2005 s-au stabilit cu domiciliul în localitate un număr de 76 persoane, în același timp au plecat din localitate 32 de persoane. Sporul migrației este de +44. În anul 2006 au sosit în comună 58 de persoane și au plecat 39. Se înregistrează un spor migrator de +19 persoane. În ultimii ani fenomenul de migrație oscilează, sporul migrator este variabil și redus în cifre absolute. Migrația nu este un fenomen demografic important, nu a contribuit și nu a creat deficite sau excedente demografice.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
3.5.4. Prognoza populației.
Modelul de creștere tendențială
Pentru a realiza prognoza populației comunei Ciugud s-a analizat evoluția populației în perioada precedentă și evoluția probabilă a mișcării naturale și migratorii. Sporul natural
și migratoriu s-a considerat constant pentru perioada previzionată.
Prin metoda sporului natural s-a stabilit mai întâi sporul mediu anual al populației în ultimii 4 ani, respectiv intervalul 2003-2006, 18 locuitori/an. Presupunând constant ritmul creșterii populației, populația comunei va ajunge în 2015 la 2829 locuitori, însemnând o creștere cu 162 locuitori. Prognoza populației, folosind modelul creșterii tendențiale prin luarea în considerare a sporului mediu anual total (spor natural și migratoriu) se prezintă în graficul de mai jos:
Prognoza populației comunei Ciugud în prima variantă 3000 de prognoză
2800
2600
2400
2200
2000
1800
Sursa: Direcția Regională de Statistică Alba și calcule proprii
Prognoza arată creșterea efectivului populației pentru perioada următoare. Metoda sporului mediu anual se bazează pe analiza evoluției populației în perioada precedentă care relevă o creștere a volumului populației în progresie aritmetică, considerând sporul natural constant pentru întreaga perioadă. Revigorarea economiei locale prin atragerea de investitori va duce la creșterea atracției pentru a locui și a trăi în comuna Ciugud, va stabiliza populația comunei prin ocuparea în cadrul noile obiective economice.
Modelul de creștere biologică
O altă variantă a prognozei demografice s-a realizat folosind modelul de creștere biologica, luând în considerare doar sporul natural. Presupunând în această variantă că populația comunei va fi influențată doar de sporul natural rezultă o scădere demografică anuală cu -19 locuitori/an luând în considerare intervalul 2003-2006. Considerând că sporul natural se va menține constant în viitorii 8 ani, populația va cunoaște o diminuare cu 171 locuitori în orizontul anului 2015.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
2800
2700
2600
2500
2400
2300
2200
2100
2000
1900
1800
Prognoza populației comunei Ciugud în a II-a variantă de prognoză
Sursa: Direcția Regională de Statistică Alba și calcule proprii
Dintre cele două variante de prognoză optăm pentru prima variantă care arată o creștere a populației față de a II-a variantă justificată de gradul ridicat de atractivitate pentru locuire al localităților comunei, prețurile permisive ale terenurilor, noua dezvoltare economică, mediul natural ce oferă condiții mai bune de viață decât mediul urban
3.5.5. Populație ocupată pe ramuri ale economiei naționale.
Transformările care au loc în rândul populației au consecințe importante în plan social și economic, respectiv în asigurarea cu servicii sociale și cu resurse de muncă pentru piața economică a localității. După 1990 restructurarea economiei a fost benefică pentru dezvoltarea localităților, dând posibilitatea înființării diferitelor societăți care valorifică resursele economice ale comunei dar și al forței de muncă existentă în localitate și în împrejurimi. Distribuirea forței de muncă pe principalele ramuri ale economiei naționale la recensământul din 2002 arată un număr mare al populației ocupate în agricultură față de cea ocupată în industrie. Datorită schimbărilor rapide după 2002, se poate vorbi de o industrializare a forței de muncă din comună prin atragerea investitorilor în zona de dezvoltare economică de la Drâmbar. Tradiția agricolă a economiei se va estompa în timp pe fondul creșterii locurilor de muncă în noile firme.
Populația activă ocupată pe activități ale economiei naționale.2002
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Ponderea populației ocupate pe ramuri ale economiei naționale în anul 2002
31%
La nivelul comunei, aproape 40% din populație este ocupată în agricultură. Satele cu pondere însemnată a activităților agricole în 2002 erau Șeușa (29% din populație), Teleac (24%) și
Drâmbar (16,4%) iar satele cu pondere redusă sunt Hăpria și
Limba. În satul centru de comună 14% din populație este ocupată
în agricultură. Profilul economic al comunei este în curs de modificare de la o economie preponderent agricolă, tradițională spre industrie și comerț care sunt concentrate în zona de dezvoltare economică a comunei.
Populația ocupată pe activități ale economiei naționale, la recensământul din anul 1992 la nivelul localităților comunei Ciugud.
Sursa: Direcția Regională de Statistică Alba
Populația ocupată pe activități ale economiei naționale, la recensământul din anul
1992
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Populatia comunei Ciugud ocupata pe activitati ale economiei nationale în anul 1992
Sursa: Direcția Regională de Statistică Alba
Populația ocupată pe activități ale economiei naționale, la recensământul din anul 2002 la nivelul localităților comunei Ciugud.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Populația ocupată pe activități ale economiei naționale, la recensământul din anul 2002
Sursa: Direcția Regională de Statistică Alba
Analizând structura populației ocupată pe activități ale economiei naționale, la cele două recensăminte, din 1992 și 2002 , se remarcă creșterea populației care se ocupă cu munca în agricultură. În anul 1992 numărul locuitorilor care lucrau în agricultură era de 247, în anul 2002 crește la 457. Această creștere are loc pe fondul unui flux migrator intern crescut în perioada dintre cele două recensăminte și care va continua. Se explică această situație prin întoarcerea în sate a celor plecați cu ani în urmă și acum întorși în sate ei își lucrează pământurile. Tot în această perioadă are loc o reducere a populației care lucrează în industrie, dar o creștere a celor din servicii și administrație.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
3.6. ORGANIZAREA CIRCULAȚIILOR
CIUGUD
Planșa 2 – Reglementari urbanistice. Zonificare – scara 1:5000 prezintă trasee ale circulației care se conservă și se completează a localității Ciugud.
1. Trama stradală majoră
Este reprezentată de străzile care se află pe traseele principale de circulație, între zona centrală și penetrațiile dinspre Limba și Șeușa, sau între zona centrală și zonele principale polarizatoare de circulație.
În scopul îmbunătățirii condițiilor de circulație se propun următoarele:
modernizarea străzilor care fac parte din trama stradală majoră, pornind din zona centrală spre extremități, urmărindu-se corelarea lucrărilor de modernizare cu cele privind instalațiile tehnico-edilitare subterane și aeriene;
consolidarea sistemelor rutiere la străzile pietruite;
consolidarea sistemelor rutiere la străzile cu pavaj din bolovani de râu;
pietruirea și balastarea străzilor care sunt impracticabile în anotimpurile ploioase
amenajarea unor parcaje publice în zona centrală, fără însă a desființa zonele verzi existente;
va fi impusă respectarea parcajelor pentru prestări servicii sau pentru locuințe în afara spațiului aparținând domeniului public;
amenajarea zonelor pentru circulația pietonală;
amenajarea corespunzătoare a trotuarelor și a zonelor verzi protectoare.
Organizarea tramei stradale majore:
Recomandări:
Ordonarea tramei stradale majore
deschiderea de noi artere
lărgirea profilelor și omogenizarea lor
2. Etapizarea lucrărilor:
Etapa I-a
eliminarea unor neconcordanțe între necesitățile traficului actual și caracteristicile tramei stradale, remedierea unor dificultăți existente;
modernizarea străzilor care fac parte din trama stradală majoră; consolidarea sistemelor rutiere la străzile pietruite;
pietruirea și balastarea străzilor care sunt impracticabile în anotimpurile ploioase
marcaje rutiere, amenajare de trotuare; consolidarea podurilor.
Etapa a II-a – 10 ani
Măsurile care se impun rezultă din creșteri ale traficului sau a unor funcțiuni economice:
extinderea tramei stradale în zonele de extindere a intravilanului;
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
regularizarea văilor care traversează localitatea;
realizarea parcajelor publice; realizarea traseelor pietonale;
modernizarea întregii rețele rutiere.
Alcătuirea profilelor
– Se va urmări realizarea unor varietăți a profilului transversal și adaptarea lui la funcționalitatea predominantă a zonei care o străbate:
fire de staționare în zonele comerciale;
plantarea de arbori și arbuști;
trotuare amenajate pentru pietoni;
retrageri ale fronturilor construite.
LIMBA
Planșa 2 – Reglementari urbanistice. Zonificare – scara 1:5000 prezintă trasee ale circulației care se conservă și se completează a localității Limba.
1.Trama stradală majoră
Este reprezentată de străzile care se află pe traseele principale de circulație, între zona centrală și penetrațiile dinspre Oarda și Ciugud, sau între zona centrală și zonele principale polarizatoare de circulație.
În scopul îmbunătățirii condițiilor de circulație se propun următoarele:
modernizarea străzilor care fac parte din trama stradală majoră, pornind din zona centrală spre extremități, urmărindu-se corelarea lucrărilor de modernizare cu cele privind instalațiile tehnico-edilitare subterane și aeriene;
consolidarea sistemelor rutiere la străzile pietruite;
pietruirea și balastarea străzilor care sunt impracticabile în anotimpurile ploioase
amenajarea unor parcaje publice în zona centrală, fără însă a desființa zonele verzi existente;
va fi impusă respectarea parcajelor pentru prestări servicii sau pentru locuințe în afara spațiului aparținând domeniului public;
amenajarea zonelor pentru circulația pietonală;
amenajarea corespunzătoare a trotuarelor și a zonelor verzi protectoare.
Organizarea tramei stradale majore:
Recomandări:
Ordonarea tramei stradale majore
deschiderea de noi artere
lărgirea profilelor și omogenizarea lor
2. Etapizarea lucrărilor:
Etapa I-a
eliminarea unor neconcordanțe între necesitățile traficului actual și caracteristicile tramei stradale, remedierea unor dificultăți existente;
modernizarea străzilor care fac parte din trama stradală majoră;
consolidarea sistemelor rutiere la străzile pietruite;
consolidarea sistemelor rutiere la străzile cu pavaj din bolovani de râu;
pietruirea și balastarea străzilor care sunt impracticabile în anotimpurile ploioase
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
marcaje rutiere, amenajare de trotuare;
consolidarea podurilor.
b) Etapa a II-a – 10 ani
Măsurile care se impun rezultă din creșteri ale traficului sau a unor funcțiuni economice:
extinderea tramei stradale în zonele de extindere a intravilanului;
regularizarea văilor care traversează localitatea;
realizarea parcajelor publice;
realizarea traseelor pietonale;
modernizarea întregii rețele rutiere.
Alcătuirea profilelor
– Se va urmări realizarea unor varietăți a profilului transversal și adaptarea lui la funcționalitatea predominantă a zonei care o străbate:
fire de staționare în zonele comerciale; plantarea de arbori și arbuști;
trotuare amenajate pentru pietoni;
retrageri ale fronturilor construite.
DRÎMBAR
Planșa 2 – Reglementari urbanistice. Zonificare – scara 1:5000 prezintă trasee ale circulației care se conservă și se completează a localității Drâmbar.
1.Trama stradală majoră
Este reprezentată de străzile care se află pe traseele principale de circulație, între zona centrală și penetrațiile dinspre Teleac și Șeușa sau între zona centrală și zonele principale polarizatoare de circulație.
În scopul îmbunătățirii condițiilor de circulație se propun următoarele:
modernizarea străzilor care fac parte din trama stradală majoră, pornind din zona centrală spre extremități, urmărindu-se corelarea lucrărilor de modernizare cu cele privind instalațiile tehnico-edilitare subterane și aeriene;
consolidarea sistemelor rutiere la străzile pietruite;
consolidarea sistemelor rutiere la străzile cu pavaj din bolovani de râu;
pietruirea și balastarea străzilor care sunt impracticabile în anotimpurile ploioase
amenajarea unor parcaje publice în zona centrală, fără însă a desființa zonele verzi existente;
va fi impusă respectarea parcajelor pentru prestări servicii sau pentru locuințe în afara spațiului aparținând domeniului public;
amenajarea zonelor pentru circulația pietonală;
amenajarea corespunzătoare a trotuarelor și a zonelor verzi protectoare.
Organizarea tramei stradale majore:
Recomandări:
Ordonarea tramei stradale majore
deschiderea de noi artere
lărgirea profilelor și omogenizarea lor
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
2. Etapizarea lucrărilor:
Etapa I-a
eliminarea unor neconcordanțe între necesitățile traficului actual și caracteristicile tramei stradale, remedierea unor dificultăți existente;
modernizarea străzilor care fac parte din trama stradală majoră; consolidarea sistemelor rutiere la străzile pietruite;
consolidarea sistemelor rutiere la străzile cu pavaj din bolovani de râu;
pietruirea și balastarea străzilor care sunt impracticabile în anotimpurile ploioase
marcaje rutiere, amenajare de trotuare; consolidarea podurilor.
Etapa a II-a – 10 ani
Măsurile care se impun rezultă din creșteri ale traficului sau a unor funcțiuni economice:
extinderea tramei stradale în zonele de extindere a intravilanului;
regularizarea văilor care traversează localitatea;
realizarea parcajelor publice;
realizarea traseelor pietonale;
modernizarea întregii rețele rutiere.
Alcătuirea profilelor
– Se va urmări realizarea unor varietăți a profilului transversal și adaptarea lui la funcționalitatea predominantă a zonei care o străbate:
fire de staționare în zonele comerciale;
plantarea de arbori și arbuști;
trotuare amenajate pentru pietoni; retrageri ale fronturilor construite.
HĂPRIA
Planșa 2 – Reglementari urbanistice. Zonificare – scara 1:5000 prezintă trasee ale circulației care se conservă și se completează a localității Hăpria.
1.Trama stradală majoră
Este reprezentată de străzile care se află pe traseele principale de circulație, între zona centrală și penetrațiile dinspre Berghin și Teleac sau între zona centrală și zonele principale polarizatoare de circulație.
În scopul îmbunătățirii condițiilor de circulație se propun următoarele:
modernizarea străzilor care fac parte din trama stradală majoră, pornind din zona centrală spre extremități, urmărindu-se corelarea lucrărilor de modernizare cu cele privind instalațiile tehnico-edilitare subterane și aeriene;
consolidarea sistemelor rutiere la străzile pietruite;
consolidarea sistemelor rutiere la străzile cu pavaj din bolovani de râu;
pietruirea și balastarea străzilor care sunt impracticabile în anotimpurile ploioase
amenajarea unor parcaje publice în zona centrală, fără însă a desființa zonele verzi existente;
va fi impusă respectarea parcajelor pentru prestări servicii sau pentru locuințe în afara spațiului aparținând domeniului public;
amenajarea zonelor pentru circulația pietonală;
amenajarea corespunzătoare a trotuarelor și a zonelor verzi protectoare.
Organizarea tramei stradale majore:
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
Recomandări:
Ordonarea tramei stradale majore
deschiderea de noi artere
lărgirea profilelor și omogenizarea lor
2. Etapizarea lucrărilor:
Etapa I-a
eliminarea unor neconcordanțe între necesitățile traficului actual și caracteristicile tramei stradale, remedierea unor dificultăți existente;
modernizarea străzilor care fac parte din trama stradală majoră;
consolidarea sistemelor rutiere la străzile pietruite;
pietruirea și balastarea străzilor care sunt impracticabile în anotimpurile ploioase
marcaje rutiere, amenajare de trotuare;
consolidarea podurilor.
Etapa a II-a – 10 ani
Măsurile care se impun rezultă din creșteri ale traficului sau a unor funcțiuni economice:
extinderea tramei stradale în zonele de extindere a intravilanului;
regularizarea văilor care traversează localitatea;
realizarea parcajelor publice; realizarea traseelor pietonale;
modernizarea întregii rețele rutiere.
c) Alcătuirea profilelor
– Se va urmări realizarea unor varietăți a profilului transversal și adaptarea lui la funcționalitatea predominantă a zonei care o străbate:
fire de staționare în zonele comerciale; plantarea de arbori și arbuști;
trotuare amenajate pentru pietoni;
retrageri ale fronturilor construite.
TELEAC
Planșa 1 + 3/2 scara 1:5000 prezintă trasee ale circulației care se conservă și se completează a localității Teleac.
1.Trama stradală majoră
Este reprezentată de străzile care se află pe traseele principale de circulație, între zona centrală și penetrațiile dinspre Hăpria, Drîmbar, Alba Iulia și Totoi, sau între zona centrală și zonele principale polarizatoare de circulație.
În scopul îmbunătățirii condițiilor de circulație se propun următoarele:
modernizarea străzilor care fac parte din trama stradală majoră, pornind din zona centrală spre extremități, urmărindu-se corelarea lucrărilor de modernizare cu cele privind instalațiile tehnico-edilitare subterane și aeriene;
consolidarea sistemelor rutiere la străzile pietruite;
consolidarea sistemelor rutiere la străzile cu pavaj din bolovani de râu;
pietruirea și balastarea străzilor care sunt impracticabile în anotimpurile ploioase
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
amenajarea unor parcaje publice în zona centrală, fără însă a desființa zonele verzi existente;
va fi impusă respectarea parcajelor pentru prestări servicii sau pentru locuințe în afara spațiului aparținând domeniului public;
amenajarea zonelor pentru circulația pietonală;
amenajarea corespunzătoare a trotuarelor și a zonelor verzi protectoare.
Organizarea tramei stradale majore:
Recomandări:
Ordonarea tramei stradale majore
deschiderea de noi artere
lărgirea profilelor și omogenizarea lor
2. Etapizarea lucrărilor:
Etapa I-a
eliminarea unor neconcordanțe între necesitățile traficului actual și caracteristicile tramei stradale, remedierea unor dificultăți existente;
modernizarea străzilor care fac parte din trama stradală majoră; consolidarea sistemelor rutiere la străzile pietruite;
consolidarea sistemelor rutiere la străzile cu pavaj din bolovani de râu;
pietruirea și balastarea străzilor care sunt impracticabile în anotimpurile ploioase
marcaje rutiere, amenajare de trotuare; consolidarea podurilor.
Etapa a II-a – 10 ani
Măsurile care se impun rezultă din creșteri ale traficului sau a unor funcțiuni economice:
extinderea tramei stradale în zonele de extindere a intravilanului;
regularizarea văilor care traversează localitatea;
realizarea parcajelor publice; realizarea traseelor pietonale;
modernizarea întregii rețele rutiere.
c) Alcătuirea profilelor
– Se va urmări realizarea unor varietăți a profilului transversal și adaptarea lui la funcționalitatea predominantă a zonei care o străbate:
fire de staționare în zonele comerciale; plantarea de arbori și arbuști;
trotuare amenajate pentru pietoni; retrageri ale fronturilor construite.
ȘEUȘA
Planșa 2 – Reglementari urbanistice. Zonificare – scara 1:5000 prezintă trasee ale circulației care se conservă și se completează a localității Șeușa.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
1. Trama stradală majoră
Este reprezentată de străzile care se află pe traseele principale de circulație, între zona centrală și penetrația dinspre DJ 107 C sau între zona centrală și zonele principale polarizatoare de circulație.
În scopul îmbunătățirii condițiilor de circulație se propun următoarele:
modernizarea străzilor care fac parte din trama stradală majoră, pornind din zona centrală spre extremități, urmărindu-se corelarea lucrărilor de modernizare cu cele privind instalațiile tehnico-edilitare subterane și aeriene;
consolidarea sistemelor rutiere la străzile pietruite;
pietruirea și balastarea străzilor care sunt impracticabile în anotimpurile ploioase
amenajarea unor parcaje publice în zona centrală, fără însă a desființa zonele verzi existente;
va fi impusă respectarea parcajelor pentru prestări servicii sau pentru locuințe în afara spațiului aparținând domeniului public;
amenajarea zonelor pentru circulația pietonală;
amenajarea corespunzătoare a trotuarelor și a zonelor verzi protectoare.
Organizarea tramei stradale majore:
Recomandări:
Ordonarea tramei stradale majore
deschiderea de noi artere
lărgirea profilelor și omogenizarea lor
2. Etapizarea lucrărilor:
Etapa I-a
eliminarea unor neconcordanțe între necesitățile traficului actual și caracteristicile tramei stradale, remedierea unor dificultăți existente;
modernizarea străzilor care fac parte din trama stradală majoră; consolidarea sistemelor rutiere la străzile pietruite;
pietruirea și balastarea străzilor care sunt impracticabile în anotimpurile ploioase
marcaje rutiere, amenajare de trotuare;
Etapa a II-a – 10 ani
Măsurile care se impun rezultă din creșteri ale traficului sau a unor funcțiuni economice:
extinderea tramei stradale în zonele de extindere a intravilanului;
regularizarea văilor care traversează localitatea;
realizarea parcajelor publice; realizarea traseelor pietonale;
modernizarea întregii rețele rutiere.
Alcătuirea profilelor
– Se va urmări realizarea unor varietăți a profilului transversal și adaptarea lui la funcționalitatea predominantă a zonei care o străbate:
fire de staționare în zonele comerciale;
plantarea de arbori și arbuști;
trotuare amenajate pentru pietoni; retrageri ale fronturilor construite.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Pe toate traseele principale, acolo unde este posibil, se vor amenaja piste pentru biciclete.
3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCȚIOANALA. BILANȚ
TERITORIAL
Intravilanul existent și propus, zonificarea funcțională, categoriile de intervenții sunt prezentate în planșele de REGLEMENTARI URBANISTICE. ZONIFICARE pentru fiecare localitate.
Întregul aspect al localităților este rural, cu inserții de clădiri având un regim de înălțime P, P+1, gospodării care au în componență atât locuințe cât și anexe gospodărești pentru creșterea animalelor. Parcelarul, fondul construit și amenajările care constituie suportul și totodată generatorul funcțiunilor a fost analizat sub aspectul gradului de echipare tehnică, vecini, calități spațiale volumetrice și arhitecturale, evidențiindu-se diferențierile morfologice, cele privind caracterul coerent și gradul de viabilitate a acestui fond. Au fost luate în considerare mai multe criterii de analiză a zonelor cu caracteristici comune și s-au putut contura în funcție de acestea propunerile.
3.7.1. Intravilan propus
Se propune modificarea limitei perimetrului intravilan pentru fiecare localitate în parte, conform planșelor nr. 2 REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE.
Localitatea Ciugud
Au fost introduse în intravilan suprafețele de teren pentru construire de locuințe și case de vacanță care au făcut obiectul Planurilor Urbanistice Zonale și de Detaliu aprobate prin Hotărâri ale Consiliul Local.
În urma cererilor depuse de cetățeni și cu acordul Comisiei de Urbanism, a fost extins perimetrul intravilan cu suprafețe de teren pentru zone rezidențiale, în vestul, nordul și estul localității și pentru diverse activități , servicii și dotări în sud – estul localității
Conform propunerilor inițiatorului PUG, au fost introduse în intravilan suprafețe de teren pe care se intenționează a se amenaja spații verzi destinate agrementului, sportului și perdelelor de protecție în estul localității și în vest – zona stației de sortare
și spălare pietriș , pe malul Mureșului.
Conform bilanțului teritorial, intravilanul localității CIUGUD s-a mărit de la 53,55 ha la
130,21 ha.
Localitatea Drîmbar
Au fost introduse în intravilan suprafețele de teren pentru dezvoltarea unei zone industriale care au făcut obiectul Planului Urbanistic Zonal aprobat prin H.C.L. la drumului național DJ 107J (partea dreapta) pe o suprafață de 45,48 ha
Au fost introduse în intravilan suprafețele de teren pentru construire de locuințe și case de vacanță care au făcut obiectul Planurilor Urbanistice Zonale și de Detaliu aprobate prin Hotărâri ale Consiliul Local.
În urma cererilor depuse de cetățeni și cu acordul Comisiei de Urbanism, a fost extins perimetrul intravilan în estul și sudul localității spre Șeușa, de o parte și de alta a drumului județean DJ 107 C, cu suprafețe de teren pentru zone rezidențiale și case de vacanță. Pe zona culoarului de protecție a magistralei de gaze naturale (zona cu
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
interdicție) se vor amenaja spații plantate, sport, agrement și se va putea construi numai cu acordul deținătorului de rețea.
Conform propunerilor inițiatorului PUG, au fost introduse în intravilan suprafețe de teren pe care se intenționează a se amenaja spații verzi destinate agrementului, sportului și perdelelor de protecție – pe malul drept al râului Mureș în partea de nord a localității între râu și DJ107.
Au fost introduse în intravilan suprafețe de teren pe care se intenționează construirea echipamentelor edilitare în vest între DJ107 și râul Mureș pentru stația de epurare și un trup în est – rezervor de înmagazinare al apei
Conform bilanțului teritorial, intravilanul localității DRÎMBAR s-a mărit de la 34,92 ha la
115,36 ha.
Localitatea Hăpria
Au fost introduse în intravilan suprafețele de teren pentru construire de locuințe și case de vacanță care au făcut obiectul Planurilor Urbanistice Zonale și de Detaliu aprobate prin Hotărâri ale Consiliul Local.
În urma cererilor depuse de cetățeni și cu acordul Comisiei de Urbanism, a fost extins perimetrul intravilan în vest – în lungul drumului județean DJ 107 ( de o parte și de alta spre Teleac) și est – în lungul drumului județean DJ 107 (până la limita administrativă cu comuna Berghin), cu suprafețe de teren pentru zone rezidențiale și case de vacanță.
Conform propunerilor inițiatorului PUG, au fost introduse în intravilan suprafețe de teren pe care se intenționează a se amenaja spații verzi destinate agrementului, sportului spre nord – în spatele scolii și grădiniței.
Au fost introduse în intravilan suprafețe de teren – ca trupuri – în nordul localității schitul Buna Vestire conform Plan Urbanistic Zonal și o suprafață de teren pe care se dorește amenajarea unei unități agricole.
Conform bilanțului teritorial, intravilanul localității HĂPRIA s-a mărit de la 72,58 ha la 133,55 ha.
Localitatea Limba
Au fost introduse în intravilan suprafețele de teren pentru construire de locuințe și case de vacanță care au făcut obiectul Planurilor Urbanistice Zonale și de Detaliu aprobate prin Hotărâri ale Consiliul Local.
În urma cererilor depuse de cetățeni și cu acordul Comisiei de Urbanism, a fost extins perimetrul intravilan în vestul și sudul localității până la limita administrativă cu Alba
Iulia, de o parte și de alta a drumului județean DJ 107 C, cu suprafețe de teren pentru zone rezidențiale și case de vacanță. Pe zona culoarului de protecție a magistralei de gaze naturale (zona cu interdicție) se vor amenaja spații plantate, sport, agrement și se va putea construi numai cu acordul deținătorului de rețea.
Conform propunerilor inițiatorului PUG, au fost introduse în intravilan suprafețe de teren pe care se intenționează a se amenaja spații verzi destinate agrementului și sportului – pe malul drept în lungul râului Mureș, în partea de nord a localității și în estul localității la ieșirea din localitate spre Ciugud, pe partea dreapta a DJ 107 C.
Conform bilanțului teritorial, intravilanul localității LIMBA s-a mărit de la 41,83 ha la 154,17 ha.
Localitatea Șeușa
– Au fost introduse în intravilan suprafețele de teren pentru construire de locuințe și case de vacanță care au făcut obiectul Planurilor Urbanistice Zonale și de Detaliu aprobate prin Hotărâri ale Consiliul Local.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
– În urma cererilor depuse de cetățeni și cu acordul Comisiei de Urbanism, a fost extins perimetrul intravilan în nord – vestul și sudul localității, cu suprafețe de teren pentru zone rezidențiale și case de vacanță. Pe zona culoarului de protecție a magistralei de gaze naturale (zona cu interdicție) se vor amenaja spații plantate, sport, agrement și se va putea construi numai cu acordul deținătorului de rețea.
Conform bilanțului teritorial, intravilanul localității ȘEUȘA s-a mărit de la 43,69 ha la
74,45 ha.
Localitatea Teleac
Au fost introduse în intravilan suprafețele de teren pentru construire de locuințe și case de vacanță care au făcut obiectul Planurilor Urbanistice Zonale și de Detaliu aprobate prin Hotărâri ale Consiliul Local.
În urma cererilor depuse de cetățeni și cu acordul Comisiei de Urbanism, a fost extins perimetrul intravilan în sudul, vestul, nordul și estul localității, pe partea dreaptă a DJ 107 C (la intrarea în localitate dinspre Drîmbar), dar și pe partea dreaptă și stângă a DJ 107 până la limita perimetrului intravilan a localității Hăpria, cu suprafețe de teren pentru zone rezidențiale și case de vacanță. Pe zona culoarului de protecție a magistralei de gaze naturale (zona cu interdicție) se vor amenaja spații plantate, sport, agrement și se va putea construi numai cu acordul deținătorului de rețea.
Conform bilanțului teritorial, intravilanul localității TELEAC s-a mărit de la 43,17 ha la 83,24 ha.
3.7.2. Zonificare funcțională
Atât pentru localitatea reședință de comuna cât si pentru localitățile aparținătoare zonificarea perimetrului intravilan propus cuprinde:
L – zona rezidențială – locuințe și funcțiuni complementare;
IS – zona instituțiilor publice și servicii;
A – zona unităților agricole;
ID – zona pentru industrie și depozite;
SP – zona spațiilor verzi plantate,turism, agrement, sport,perdele de protecție;
TA – zona terenurilor agricole din intravilan – grădini;
GC – zona gospodăriei comunale – cimitir;
TE – zona construcțiilor aferente lucrărilor tehnico-edilitare;
– Cr – zona căilor de comunicație rutiera cu amenajările aferente;
TH – zona acoperită de ape.
3.7.3. Bilanț teritorial
BILANȚ TERITORIAL COMUNA CIUGUD
Bilanțurile teritoriale pentru fiecare localitate se prezintă astfel:
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
BILANȚ TERITORIAL CIUGUD
BILANȚ TERITORIAL DRÎMBAR
BILANȚ TERITORIAL HĂPRIA
BILANȚ TERITORIAL TELEAC
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
BILANȚ TERITORIAL LIMBA
BILANȚ TERITORIAL ȘEUȘA
3.8. MASURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE
Interdicție de construire în zonele afectate de inundații periodice, eroziuni, alunecări de teren etc.
Ca sinteză a elementelor prezentate și analizate la capitolul 2.8., s-au marcat pe planșele de REGLEMENTARI URBANISTICE. ZONIFICARE pentru fiecare localitate, zonele afectate de riscuri naturale (inundații periodice, eroziuni, alunecări de teren etc.), instituindu-se interdicție de construire până la eliminarea cauzelor care le produc.
Măsurile propuse sunt întărite și detaliate în cadrul Regulamentului local de urbanism
Promovarea unor proiecte pentru eliminarea cauzelor ce le produc
Sunt necesare promovarea unor proiecte pentru eliminarea cauzelor ce produc inundații periodice, eroziuni, alunecări de teren etc.,
Riscurile naturale, așa cum au fost identificate și prezentate în capitolul 2.8., necesită o atenție deosebită și presupun acțiuni de combatere și ameliorare a afectelor.
Eroziuni de maluri – au fost depistate în teritoriul administrativ Ciugud în special, pe cursurile superioare ale văilor torențiale, dar și pe unele sectoare ale râurilor principale. În perioadele de ploi masive sau de topire a zăpezilor debitul și viteza de curgere a torenților și râurilor cresc și aceasta duce la erodarea malurilor, iar ca rezultat final, la acumulări de produse de eroziune pe albiile acestora lărgindu-le an de an. Depunerea
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
produselor de eroziune pe cursul inferior al văilor la confluența cu râurile importante dau naștere conurilor de dejecție care duc la blocări de căi de comunicație, blocări și distrugeri de poduri și podețe și la inundații.
Eroziunile de maluri (ravene) depistate vor trebui combătute prin lucrări de ameliorare și corecție a torenților:
curățirea albiilor torenților de produsele de eroziune pentru a se evita lărgirea anuală a văilor;
corectarea cursului torenților acolo unde este posibil (reducerea meandrelor);
îndiguirea zonelor celor mai afectate de eroziune;
executarea de lucrări pentru ruperi de pantă ale torenților.
Inundații
S-au localizat zonele inundabile pe teritoriul comunei Ciugud.
LIMBA
Terenurile de luncă din imediata apropiere a Mureșului și în special cele din aval de sat sunt expuse (supuse) riscului inundațiilor și mai ales eroziunii laterale a Mureșului (în extravilanul aflat între drumul spre Oarda și apa acestuia).
CIUGUD
Înălțimea digurilor principale de 1-1,5 m poate fi depășită în cazul unor debite excepționale, iar așa numitul șes al Mureșului cu terenurile de cultură de acolo pot fi afectate.
DRÂMBAR
Drâmbar este situat pe stânga Mureșului la contactul luncii cu versantul ce coboară de sub Dealul Perii (376m), aflat cu 4-5 m deasupra Mureșului, intravilanul său fiind mai puțin expus inundațiilor. Însă în cotul pe care Mureșul îl face în dreptul satului se face simțită o puternică eroziune laterală în zona centrală și în zona amonte de sat.
Aceste eroziuni vor pune în pericol nu numai terenurile, drumul, dar și case din sat. Inundații – protejarea zonelor din teritoriu afectate de revărsări ale apelor se poate remedia prin:
executarea de lucrări de curățire a albiilor de sedimentele transportate și depuse;
corectarea și regularizarea cursului râurilor și torenților prin reducerea, pe cât posibil, a meandrelor;
se impun măsuri de înălțare și consolidare a digurilor pe lângă cele uzuale legate de întreținerea acestora.
Alunecări de teren
Măsurile de protecție contra alunecărilor de teren trebuie să vizeze în primul rând executarea de studii geotehnice și hidrogeologice pentru fiecare amplasament depistat
în teritoriu . În funcție de planul de alunecare depistat se vor lua măsurile ce se impun pentru încetinirea proceselor. Pentru zonele depistate și figurate pe teritoriu se vor evita lucrările de excavații la baza versanților .
În zonele afectate se recomandă:
sistarea arăturilor și împădurirea urgentă sau terasarea acestor arii și refacerea sau instituirea de noi livezi,
executarea de lucrări antierozionale în baza versanților afectați de alunecări,
strămutarea caselor aflate în pericol,
interzicerea noilor construcții,
consolidarea și protecția drumului de acces prin lucrări specifice.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Alunecările de teren – surse potențiale de risc pentru construcțiile executate în aceste zone pot fi combătute prin:
efectuarea de studii geotehnice și hidrogeologice cu caracter special ; concluziile rezultate din aceste studii vor sta la baza măsurilor de combatere sau stabilizare
(consolidare) a terenurilor afectate de aceste fenomene ;
executarea de construcții în aceste zone de risc trebuiesc precedate de studii geotehnice specifice care să stabilească condițiile și procesele tehnologice de execuție pentru fiecare caz în parte ;
evitarea executării unor lucrări de excavații la baza versanților, lucrări ce ar putea avea ca urmări declanșarea unor alunecări;
stoparea fenomenelor de alunecare poate fi realizată , în prima fază , prin corectarea pantei versanților și taluzurilor și plantarea acestora cu vegetație arboricolă, diminuându-se în acest fel pătrunderea apelor de suprafață în teren, care, în mod inevitabil, pot duce la declanșarea de alunecări;
c. Includerea în prioritățile de intervenție imediată a lucrărilor respective și solicitarea de fonduri pentru realizarea lor.
Se propune includerea în prioritățile de intervenție imediată a următoarelor lucrări și solicitarea de fonduri pentru realizarea lor:
măsuri de înălțare și consolidare a digurilor pe lângă cele uzuale legate de întreținerea acestora;
amenajarea Văii Ciugudului și împădurirea versanților afectați de alunecări;
amenajarea antitorențială (antierozională) a afluenților pârâului Straja și împădurirea lor, limitându-se ravenările și alunecarea terenurilor;
decolmatarea și recalibrarea albiei pârâului Șeușa și o amenajare antitorențială a afluenților săi secundari;
lucrări de consolidare a malurilor și de protecție antierozională care să împiedice
surparea malurilor.
Deși mare parte din terenurile afectate sunt situate în extravilan este necesară efectuarea lucrărilor care să diminueze retragerea apelor spre est și afectarea drumului Teleac – Drâmbar – Oarda și așa pus în pericol de eroziunile laterale ale Mureșului.
DEZVOLTAREA ECHIPARII TEHNICO-EDILITARE
Alimentarea cu apă
Localitățile Ciugud, Drîmbar, Hăpria, Limba, Șeușa și Teleac
Prin extinderea perimetrelor construibile ale localităților comunei Ciugud vor apare noi consumatori de apa, care vor putea beneficia de aceasta utilitate prin extinderea și racordarea la rețelele de distribuție a apei existente in fiecare localitate.
3.9.2. Canalizarea
Localitățile, Șeușa, Ciugud și Limba
În localitățile Ciugud, Limba și Șeușa se propune extinderea canalizării în zonele nou introduse în intravilan iar pentru localitățile Drîmbar, Hăpria și Teleac introducerea canalizării.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Pentru toate localitățile comunei, se va construi o stație de epurare, mecano – biologic, care să asigure tratarea apelor uzate în limitele impuse de Legislația în vigoare (NP
001-2002).Conform, proiectului, stația de epurare a apelor uzate, se va dimensiona pentru 3.000 locuitori echivalenți și va fi amplasată în vestul localității Ciugud.
3.9.3. Alimentarea cu energie electrică
Localitățile Ciugud, Drîmbar, Hăpria, Limba, Șeușa și Teleac
Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor casnici, social-edilitari și economici nou propuși prin dezvoltarea prevăzută în cadrul acestei lucrări, se va face fie de la posturile de transformare existente ( a căror capacitate poate fi mărită ), fie prin intermediul unor noi posturi de transformare legate în buclă prin cablu de 20 kV, amplasate în cabine de zidărie, cabine metalice sau în montaj aerian.
Iluminatul public stradal se va extinde corespunzător cu extinderea perimetrului construibil.
Deoarece construirea noilor consumatori se face treptat, realizarea noii rețele electrice și a noilor posturi de transformare ( dacă este cazul ) se va realiza tot treptat.
Stabilirea amplasării definitive în teren a noilor posturi de transformare, precum și a traseelor rețelelor de medie și joasă tensiune și racordarea lor la liniile electrice existente în zonă se va face de către proiectantul de specialitate S.C. CONEL Alba
S.A., în cadrul fazelor ulterioare de proiectare, după avizarea soluției de urbanism.
3.9.4. Telefonie
Localitățile Ciugud, Drîmbar, Hăpria, Limba, Șeușa și Teleac
Eventualele cereri de instalare de noi posturi telefonice care vor apare ca urmare a dezvoltării localităților comunei Ciugud, se vor rezolva fie din actuala capacitate a centralelor telefonice existente în localitățile Ciugud și Drîmbar, fie prin mărire capacității acestora. Rețelele de telecomunicații se vor extinde corespunzător cu extinderea perimetrului fiecărei localități în parte și vor fi adiacente căilor de acces.
3.9.5. Alimentarea cu gaze naturale
Localitățile Ciugud, Drîmbar, Hăpria, Limba, Șeușa și Teleac
Prin extinderea perimetrelor construibile ale localităților comunei Ciugud vor apare noi consumatori de gaze naturale, care vor putea beneficia de aceasta utilitate prin extinderea și racordarea la rețelele de distribuție a gazelor naturale existente.
3.9.6. Gospodărie comunală
Localitățile Ciugud, Drîmbar, Hăpria, Limba, Șeușa și Teleac
Pentru buna desfășurare a activității de strângere și depozitare a gunoiului menajere se propune să se organizeze un serviciu de Salubritate dotat corespunzător.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
3.10. Protecția mediului
Măsurile de protecția mediului presupun:
delimitarea zonelor protejate și restricțiile generale pentru conservarea patrimoniului natural și construit (pentru protecția și pentru punerea în valoare trebuie aplicate condițiile impuse de legislația în domeniul protejării monumentelor istorice pentru respectarea zonelor de protecție, 200m în zonele rurale sau 500m în afara localităților, măsurată de la limita exterioară, de jur-împrejurul monumentului istoric – cf. art. 8 din Legea 422/2001 cu modificările ulterioare);
diminuarea până la eliminare a surselor de poluare;
epurarea și preepurarea apelor uzate – construirea stației de epurare, mecano – biologic, care să asigure tratarea apelor uzate în limitele impuse de Legislația în vigoare (NP 001-2002). dimensionată pentru 3.000 locuitori echivalenți și amplasată în vestul localității Ciugud;
depozitarea controlată a deșeurilor menajere și industriale;
recuperarea terenurilor degradate, consolidări de maluri și taluzuri, plantări de zone verzi;
organizarea sistemelor de spații verzi conturat și delimitat clar, în lungul râului Mureș (se propune adoptarea unui tip ecologic de amenajare a noilor spatii plantate prin menținerea florei actuale spontane cu minime intervenții ceea ce va angaja costuri de întreținere reduse, luarea unor masuri de eliminare și prevenire a degradării spațiilor plantate, a malurilor cursurilor de apa prin depuneri de deșeuri de orice natura);
zone propuse pentru refacerea peisagistică și reabilitare – terenurile degradate.
Conform Ordonanței de urgență nr. 114/2005 „Autoritățile administrației publice locale au obligația de a asigura din terenul intravilan o suprafață de spațiu verde de minimum
20 mp/locuitor până la data de 31 decembrie 2010 și de 26 mp/locuitor până la data de
31 decembrie 2013. În aceste condiții s-au lua ca indicator de calcul al suprafețelor de zone verzi cifra de 26 mp/locuitor.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
3.11. Reglementări urbanistice
Reglementările urbanistice și categoriile de intervenții pentru fiecare localitate sunt prezentate în planșele nr. 3 de REGLEMENTARI URBANISTICE – ZONIFICARE, după cum urmează :
soluția generală de organizare și dezvoltare a localităților;
organizarea căilor de comunicație;
destinația terenurilor, zone funcționale rezultate;
zone protejate și limitele acestora;
protejarea unor suprafețe din extravilan;
interdicții temporare de construire pentru zonele care necesită studii
și cercetări suplimentare (PUZ privind parcelări, reparcelări, operațiuni de renovare);
interdicții definitive de construire pentru zonele care prezintă riscuri naturale, servituți de protecție.
Soluția generală de organizare și dezvoltare a localităților
Soluția generală de organizare și dezvoltare a localităților care alcătuiesc comuna
Ciugud a fost preponderent una rurală, liniară,cu fronturi construite în lungul drumului principal (excepție fiind numai localitatea Șeușa), având regim de înălțime P, P+1.
Se constată de asemenea o tendință de apropiere, de contopire, practic construcțiile din localitățile amintite fiind separate doar prin indicatoare.
Au început să se dezvolte activități de servicii, inclusiv unități industriale și de depozitare.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
În același timp se desfășoară și vor continua, ample lucrări de infrastructura (apă, canalizare, etc.) ce vor aduce nivelul de locuire din aceste localități la un standard egal cu cel urban.
Organizarea căilor de comunicație
Trama stradală majoră a localităților aparținătoare teritoriului administrativ al comunei
Ciugud este reprezentată de străzile care se află pe traseele principale de circulație, între zona centrală și penetrațiile dinspre Alba Iulia, DN 1(Oarda ) Berghin, Totoi sau între zona centrală și zonele principale polarizatoare de circulație.
În scopul îmbunătățirii condițiilor de circulație se propun următoarele:
modernizarea străzilor care fac parte din trama stradală majoră, pornind din zona centrală spre extremități, urmărindu-se corelarea lucrărilor de modernizare cu cele privind instalațiile tehnico-edilitare subterane și aeriene;
consolidarea sistemelor rutiere la străzile pietruite;
pietruirea și balastarea străzilor care sunt impracticabile în anotimpurile ploioase
amenajarea unor parcaje publice în zonele centrale;
amenajarea zonelor pentru circulația pietonală;
amenajarea corespunzătoare a trotuarelor și a zonelor verzi protectoare.
Ordonarea tramei stradale majore se va realiza prin:
deschiderea de noi artere
lărgirea profilelor și omogenizarea lor.
Pentru fiecare localitate se are în vedere etapizarea lucrărilor, astfel:
Etapa I-a
eliminarea unor neconcordanțe între necesitățile traficului actual și caracteristicile tramei stradale, remedierea unor dificultăți existente;
modernizarea străzilor care fac parte din trama stradală majoră; consolidarea sistemelor rutiere la străzile pietruite;
pietruirea și balastarea străzilor care sunt impracticabile în anotimpurile ploioase
marcaje rutiere, amenajare de trotuare;
consolidarea podurilor și podețelor.
Etapa a II-a – 10 ani
extinderea tramei stradale în zonele de extindere a intravilanului;
regularizarea văilor care traversează localitatea;
realizarea podurilor
realizarea parcajelor publice; realizarea traseelor pietonale;
modernizarea întregii rețele rutiere.
Alcătuirea profilelor
Se va urmări realizarea unor varietăți a profilului transversal și adaptarea lui la funcționalitatea predominantă a zonei care o străbate:
fire de staționare în zonele comerciale; plantarea de arbori și arbuști;
trotuare amenajate pentru pietoni; retrageri ale fronturilor construite.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Destinația terenurilor, zone funcționale rezultate
Terenurile de pe teritoriul administrativ al comunei Ciugud sunt în principal terenuri extravilane agricole și terenuri intravilane destinate construcțiilor.
În cadrul terenurilor intravilane apar mai multe zone ce sunt definite în cadrul unităților teritoriale de referință. De asemenea în cadrul fiecărei zone mai apar o serie de subzone, comune sau nu.
Localitatea reședință de comună CIUGUD
UTR 1 – ZONA CENTRALĂ
UTR 2.1, UTR 2.2 – ZONA PENTRU LOCUINȚE ȘI SERVICII
UTR 3 – ZONA PENTRU GOSPODĂRIE COMUNALĂ
UTR 4.1, UTR 4.2, – ZONA PENTRU LOCUINȚE ȘI SERVICII CU EXTINDERI DE
PERIMETRU INTRAVILAN CARE NECESITĂ P.U.Z.
UTR 5 – ZONA PENTRU UNITĂȚI AGRICOLE ȘI SERVICII NOU INTRODUSĂ ÎN
PERIMETRU INTRAVILAN CARE NECESITĂ P.U.Z.
UTR 6.1, UTR 6.2 – ZONA PENTRU SPAȚII PLANTATE, SPORT, AGREMENT NOU
INTRODUSĂ ÎN PERIMETRU INTRAVILAN CARE NECESITĂ P.U.Z.
Localitatea LIMBA
UTR 2 – ZONA PENTRU LOCUINȚE ȘI SERVICII
UTR 3 – ZONA PENTRU GOSPODĂRIE COMUNALĂ
UTR 4 – ZONA PENTRU LOCUINȚE ȘI SERVICII CU EXTINDERI DE PERIMETRU
INTRAVILAN CARE NECESITĂ P.U.Z.
UTR 5 – ZONA PENTRU UNITĂȚI AGRICOLE ȘI SERVICII NOU INTRODUSĂ ÎN
PERIMETRU INTRAVILAN CARE NECESITĂ P.U.Z.
UTR 6.1, UTR6.2 – ZONA PENTRU SPAȚII PLANTATE, SPORT, AGREMENT NOU
INTRODUSĂ ÎN PERIMETRU INTRAVILAN CARE NECESITĂ P.U.Z.
Localitatea ȘEUȘA
UTR 2 – ZONA PENTRU LOCUINȚE ȘI SERVICII
UTR 3 – ZONA PENTRU GOSPODĂRIE COMUNALĂ
UTR 4 – ZONA PENTRU LOCUINȚE ȘI SERVICII CU EXTINDERI DE PERIMETRU
INTRAVILAN CARE NECESITĂ P.U.Z.
Localitatea DRÎMBAR
UTR 2 – ZONA PENTRU LOCUINȚE ȘI SERVICII
UTR 3 – ZONA PENTRU GOSPODĂRIE COMUNALĂ
UTR 4 – ZONA PENTRU LOCUINȚE ȘI SERVICII CU EXTINDERI DE PERIMETRU
INTRAVILAN CARE NECESITĂ P.U.Z.
UTR 5 – ZONA PENTRU LOCUINȚE, CASE DE VACANȚĂ NOU INTRODUSĂ IN
PERIMETRU INTRAVILAN CARE NECESITĂ P.U.Z.
UTR 6 – ZONA PENTRU SPAȚII PLANTATE, SPORT, AGREMENT NOU INTRODUSĂ
ÎN PERIMETRU INTRAVILAN CARE NECESITĂ P.U.Z.
UTR 8 – ZONA PENTRU UNITĂȚI INDUSTRIALE ȘI DEPOZITARE
UTR 9.1, UTR 9.2 – ZONA PENTRU ECHIPARE TEHNICO – EDILITARĂ
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Localitatea TELEAC
UTR 2 – ZONA PENTRU LOCUINȚE ȘI SERVICII
UTR 4.1, UTR4.2 – ZONA PENTRU LOCUINȚE ȘI SERVICII CU EXTINDERI DE
PERIMETRU INTRAVILAN CARE NECESITĂ P.U.Z.
UTR 5 – ZONA PENTRU LOCUINȚE ȘI SERVICII NOU INTRODUSĂ IN PERIMETRU
INTRAVILAN CARE NECESITĂ P.U.Z.
Localitatea HĂPRIA
UTR 2 – ZONA PENTRU LOCUINȚE, CASE DE VACANȚĂ ȘI SERVICII
UTR 3 – ZONA PENTRU GOSPODĂRIE COMUNALĂ
UTR 4 – ZONA PENTRU LOCUINȚE ȘI SERVICII CU EXTINDERI DE PERIMETRU
INTRAVILAN CARE NECESITĂ P.U.Z.
UTR 5 – ZONA PENTRU LOCUINȚE ȘI SERVICII NOU INTRODUSĂ ÎN PERIMETRU
INTRAVILAN CARE NECESITĂ P.U.Z.
UTR 61., UTR6.2 – ZONA PENTRU SPAȚII PLANTATE, SPORT, AGREMENT NOU
INTRODUSĂ ÎN PERIMETRU INTRAVILAN CARE NECESITĂ P.U.Z.
UTR 7 – ZONA SCHITUL ‘BUNA VESTIRE‘
Zona centrală, delimitarea și caracterul complex al acesteia
S = 8,90 HA
CONȚINÂND FUNCȚIUNI ȘI ECHIPAMENTE CU CARACTER DE CENTRALITATE ȘI
REPREZENTATIVITATE ISTORICĂ ȘI ARHITECTURALĂ, POLARIZATOARE ALE
INTERSULUI PUBLIC LA NIVEL LOCAL ȘI COMUNAL, este situată pe artera principală de circulație DJ107C, în interiorul limitelor intravilanului reședinței de comună CIUGUD și păstrează țesutul rural istoric rezultat din etapele de configurare a tramei stradale existente (traseu și profil). Aici sunt amplasate marea majoritate a dotărilor de interes public (administrative, de învățământ, de cultură, sănătate, de cult), clădiri de locuit, clădiri anexe gospodărești, parcele cu funcțiune mixtă, locuire/agricultură, ce formează un cadru /ansamblu rural coerent.
Caracterul zonei
Zona prezintă un caracter compact al țesutului rural tradițional, nuclee și poli principali de interes general (servicii și echipamente publice).
Tipurile de subzone funcționale sunt:
L – locuințe individuale;
IS – dotări de interes public;
SP – spații plantate, turism, agreement, sport;
TA – terenuri agricole în intravilan (grădinărit);
CR – căi de comunicație rutieră și amenajări aferente.
Funcțiunea dominantă a zonei:
dotări de interes public, locuire.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Zonele protejate și limitele acestora
– Situri arheologice
Pe teritoriul comunei Ciugud sunt mai multe situri arheologice – zone protejate, delimitate conform studiului istoric și localizate în planșa 0 INCADRARE ÎN
TERITORIU:
LIMBA – AȘEZARE NEOLITICĂ “VARAR” – COD AB – I – s – B – 00035;
CIUGUD – AȘEZARE HALLSTATTIANA, ROMANA, SEC. XI, “GORNET” – COD AB – I – m – B – 00026;
CIUGUD – “CARIERA DE BENTONITA” – COD AB – I – s – B – 00025;
TELEAC – “GRUSET – HARBURI” – COD AB – I – s – B – 00081;
HĂPRIA – “CETĂȚUIE”;
HĂPRIA – “GRUIU CETĂȚII” – COD AB – I – s – B – 00046;
CIUGUD – “GORGAN”.
Zone protejate sanitar sunt zonele de tratare a apei potabile, stațiile de epurare, cimitirele, ferme de animale și au zone de protecție stabilite conform legii și definite conform planșelor de reglementări.
Protejarea unor suprafețe din extravilan
Terenurile agricole sunt valoroase, pădurea este o zona care ar trebui păstrată ca atare, având un rol deosebit în echilibrul ecologic al zonei iar râul Mureș este principalul element natural și de potențial El se poate transforma din element de separare în element unificator al unui concept de ansamblu care-l profilează ca magistrala albastră
și verde, cu bune calități ecologice și cu o ofertă substanțială de agrement și sport.
Mureșul poate deveni astfel un loc al întâlnirii și coeziunii și factor important în îmbunătățirea calității vieții în zonă.
Interdicții temporare de construire pentru zonele care necesită studii și cercetări suplimentare
În zonele de extindere a perimetrului intravilan au fost instituite interdicții temporare de construire până la elaborarea unor P.U.Z.- uri pe aceste zone privind parcelări, reparcelări, operațiuni de renovare.
Interdicții definitive de construire pentru zonele care prezintă riscuri naturale, servituți de protecție
Au fost introduse interdicții definitive de construire pentru zonele care prezintă riscuri naturale și servituți de protecție pentru zona de protecție a drumurilor, zonele de protecție a echipamentelor tehnico – edilitare, zona de protecție sanitara a stațiilor de tratare a apei și de epurarea apelor uzate menajere, zona de protecție sanitara a cimitirelor.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
3.12. Obiective de utilitate publică
Serviciile publice sunt activități organizate și reglementate de autoritățile publice pentru satisfacerea necesităților membrilor comunității. Ele sunt supuse dreptului comun, membrii comunității trebuie să beneficieze de aceste servicii în rezolvarea problemelor cu care ei se confruntă. În comuna Ciugud serviciile publice sunt concentrate în localitatea Ciugud reședința de județ și sunt reprezentate prin instituțiile primăriei și poliției. Învățământul are o bază materială formată din 3 școli generale cu clasele I-VIII, 3 școli generale cu clasele I-IV, 5 grădinițe, 1 dispensar uman, 5 cămine culturale și o bibliotecă.
Obiective de utilitate publică
Se propun următoarele obiective de utilitate publică:
CIUGUD – cultură, recreere, turism, agrement;
LIMBA – sănătate ( punct sanitar, farmaceutic), recreere, turism, agrement;
ȘEUȘA – recreere, turism, agrement;
DRÎMBAR – recreere, turism, agrement;
TELEAC – sănătate ( punct sanitar, farmaceutic);
HĂPRIA – sănătate ( punct sanitar, farmaceutic), recreere, turism, agrement.
Identificarea tipului de proprietate a terenului din intravilan:
proprietate publică de interes județean: DJ107;
proprietate publică de interes local: căile de comunicație și obiectivele de utilitate publică;
proprietate privată a persoanelor fizice și juridice.
Circulația terenurilor
S-a marcat circulația terenurilor, terenurile aflate în domeniul privat destinate schimbului, trecerea din terenuri agricole în extravilan în terenuri pentru construcții în intravilan.
Obiectivele de utilitate publică, identificarea tipului de proprietate asupra terenurilor și circulația lor se prezintă în PLANȘA NR. 4. PROPRIETATEA
ASUPRA TERENURILOR
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
4. CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE
Amenajarea și dezvoltarea unității teritorial administrative de bază în totalitatea ei, se va face în corelare cu teritoriile administrative înconjurătoare.
Dezvoltarea comunei este în legătură directă cu dezvoltarea orașului Alba Iulia. Prin dezvoltarea economică și amenajările de agrement pe malurile Mureșului, comuna
Ciugud și municipiul Alba Iulia se vor apropia spațial, comuna devenind o zonă suburbană a acestuia care beneficiază de toate avantajele apropierii de un centru urban.
Șansele de relansare economico-socială a localităților va fi în corelare cu programul propriu de dezvoltare stabilit prin strategia de dezvoltare.
În relația sa cu municipiul Alba Iulia, principalele vocații ale comunei sunt dezvoltare economică și rezidențială. Prețurile mai reduse față de Alba Iulia și panorama deosebită spre Mureș, Alba Iulia și Munții Trascău de pe versanții de deal consacră zona pentru locuire. Comuna va avea dotări urbane (centru de comună, spații publice, spații comerciale, amenajări pentru agrement și sport) și condiții de locuire (loturi mari, impozite reduse) care vor oferi o calitate ridicată a vieții, un standard urban cu avantajele apropierii de natură: râul Mureș, pădure etc. De asemenea, accesibilitatea serviciilor și infrastructurii municipiului Alba Iulia va răspunde exigențelor unui nivel de trai urban. La fel ca Mureșul, șoseaua expres Sebeș-Turda poate separa dar poate și uni cele două localități. Dotările industriale ale ambelor localități se vor apropia în zona șosele expres.
Categoriile principale de intervenție vor trebui să susțină materializarea programului de dezvoltare.
Comunitățile din comuna Ciugud își vor păstra și întări identitatea prin revitalizarea tradițiilor, sărbătorilor care reprezintă o resursă culturală deosebit de bogată. Atracția turistică a comunei pentru locuitorii centrelor urbane apropiate va crește prin valorizarea zestrei etno-folclorice a comunităților.
Potențialul turistic al comunei va fi valorificat și prin crearea de amenajări turistice pe malul Mureșului (parc de agrement nautic grupat în jurul unei oglinzi de apă (prag pe râu sau lac artificial alimentat din râu), pe dealurile înalte (dotări turistice, case de vacanță), piste de montainbike, turism cinegetic, pescuit sportiv etc.
Mureșul poate deveni un parc nautic prin transformarea lui în râu navigabil pentru ambarcațiuni mici cu pontoane, reamenajarea vechilor lacuri de la Limba si a fostelor exploatații de balast. Malurile vor fi mobilate cu nuclee de atracție și vor alinia oferte de agrement și sport (alei pietonale, circuite pentru biciclete, terenuri de sport). Parcul nautic se integrează unui concept de ansamblu care profilează comuna ca centură albastră și verde a municipiului Alba Iulia, cu bune calități ecologice și cu o ofertă substanțială de agrement și sport. Mureșul va deveni astfel un loc al întâlnirii și coeziunii celor două localități și factor important în îmbunătățirea calității vieții în comună.
PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
COMUNA CIUGUD
MEMORIU GENERAL
Priorități de intervenție în funcție de necesități și opțiunile populației vor viza:
echipare tehnico – edilitară corespunzătoare;
străzi modernizate și îmbunătățirea circulației;
măsuri pentru prevenirea riscurilor naturale;
păstrarea și valorificarea cadrului natural.
În calitate de elaborator al PUG – ului apreciem că va trebui valorificată la maximum amplasarea deosebit de favorabilă a comunei Ciugud în apropierea municipiului Alba Iulia, reședință de județ și a importantei artere rutiere naționale și europene DN1- E81, a viitorului drum expres precum și rolul său particular în teritoriu ca făcând parte dintr-o zonă declarată de interes național prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ NR. 93 din 29 iunie 2000, aprobată prin LEGEA NR. 344 din 6 iulie 2001 alături de municipiul Sebeș, comunele Pianu, Săsciori, Cîlnic, Cut, Gîrbova, Șugag, Daia Româna, Șpring, Doștat, Ohaba, Roșia de Secaș.
Schimbările anticipate în etapa următoare de evoluție prin oportunitatea creată de a devenii zonă rezidențială cea mai valoroasă, impun o abordare riguroasă raportată la materializarea prevederilor prezentului P.U.G. și respectarea R.L.U. pentru a păstra și valorifica cadrul natural, caracterul zonei și asigurarea unei dezvoltări durabile,
Mureșul este principalul element natural și de potențial al comunei. El va deveni un spațiu public semnificativ pentru locuitorii comunei și ai municipiului Alba
Iulia. El se poate transforma din element de separare în element unificator prin crearea unei zone de agrement comună pentru Alba Iulia și Ciugud.
5. ANEXE
FISA ISTORICĂ A LOCALITĂȚII CIUGUD
AVIZE, ACORDURI, APROBĂRI
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Memoriu Ciugud 2009 [310945] (ID: 310945)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.