AȘEZAREA STAȚIUNII GEOAGIU – BĂI. PREMISE ȘI MOTIVAȚII ALE DEZVOLTĂRII TURISMULUI ÎN ZONA STAȚIUNII GEOAGIU – BĂI [310914]

[anonimizat], din județul Hunedoara. Urmărind factorii terapeutici și favorabilitatea reliefului, s-a [anonimizat], precum și perspective de dezvoltare a acesteia. Analiza circulației turistice și impactul turismului asupra mediului zugrăvesc stadiul actual de dezvoltare a stațiunii balneoclimaterice. Pe baza informațiilor obținute în urma investigării infrastructurii, a organizării spațiului turistic din stațiune și a circulației turistice, s-a realizat analiza SWOT și s-au prezentat câteva sugestii de dezvoltare a stațiunii balneare.

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], tratament și agrement reprezintă imaginea turismului balnear.

[anonimizat], este acela că am considerat că potențialul acesteia nu este exploatat la capacitățile sale reale. [anonimizat], [anonimizat] a se avânta într-o [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] 20 de m, [anonimizat] a [anonimizat], stațiunea merită cu adevărat titlul de „Destinație turistică de excelență a României”, titlu câștigat pe data de 27 septembrie 2010.

[anonimizat] a [anonimizat], nevoia acestora de a [anonimizat],[anonimizat], [anonimizat].

Lucrarea dorește să evidențieze ideea că turismul determină o [anonimizat], [anonimizat], dacă nu se are în vedere o programare și o dezvoltare durabilă a turismului. [anonimizat] a acestora, [anonimizat].

[anonimizat]ui turistic și dezvoltarea stațiunii turistice Geoagiu – Băi sunt: obiectivele economice care urmăresc creșterea circulației turistice în stațiune, creșterea veniturilor din turism și din ramurile adiacente și ocuparea forței de muncă, și obiective extraeconomice ce urmăresc o mai bună valorificare a resurselor de ape termale, minerale, a bioclimatelor și a altor factori de cură, precum și potențialul natural și antropic în această stațiune. De asemenea, se urmărește creșterea competitivității produsului balnear promovat de Geoagiu – Băi, relansarea acestui produs turistic balnear pe piața națională și internațională, perfecționarea pregătirii profesionale a forței de muncă ce urmează a lucra în turismul balnear și asigurarea condițiilor de practicare a turismului balnear de către diferite categorii ale populației și promovarea industriei turistice, astfel încât spațiile de cazare trebuie să asigure pe lângă condițiile de igienă și confort optime și o serie de comodități care să-i ușureze curantului șederea în cameră. În acest sens echipamentele hoteliere, prin dimensionarea spațiilor, construirea unor holuri mai largi, existența unor dotări speciale în baie, a lifturilor de tip sanatorial, a paturilor ergonomice și chiar a modului de dispunere a mobilierului, trebuie să fie adaptate sejurului într-o stațiune balneară.

Cu strategii adecvate, atât la nivel macroeconomic cât la nivel microeconomic, se poate răspunde noilor cerințe manifestate pe piață turistică balneară prin crearea unei stațiuni polivalente, cu un profil de bază al stațiunii modernizat, dar și prin apariția unor profiluri noi: înlăturarea stresului, repunerea în formă, înfrumusețarea. Reușita unui astfel de plan de dezvoltare ar face din stațiunea Geoagiu – Băi un punct de atracție nu numai pentru turiștii români, ci mai ales pentru cei din celelalte state ale Uniunii Europene.

CAPITOLUL I

AȘEZAREA STAȚIUNII GEOAGIU – BĂI. PREMISE ȘI MOTIVAȚII ALE DEZVOLTĂRII TURISMULUI ÎN ZONA STAȚIUNII GEOAGIU – BĂI

În repertoriul bogățiilor și frumuseților naturale rânduite în decorul Munților Apuseni, stațiunea balneoclimaterică Geoagiu – Băi apare ca un adevărat mărgăritar. Denumirea ce i se atribuie, de dar al Metaliferilor, poate fi interpretată fie ca simbol al varietății de bogății minerale cuprinse în adâncurile pământului, fie ca expresie a multiplelor calități dietetice – curative ale apelor sale minerale, asociate cu frumusețile odihnitoare ale peisajului natural, ce răsplătesc cu prisosință pe oricine vine pe aici. Stațiunea Geoagiu – Băi este situată la 12 km de orașul Orăștie, la o altitudine de 350 m, în

Fig. I-1 Harta județului Hunedoara mijlocul unor coline acoperite de păduri de fag. O privire de orizont lasă, în general, impresia unor coline împădurite având platouri cu pășuni, fânațe și chiar locuri cultivate cu grâu, secară, ori cu pomi fructiferi. Între înălțimile acestor dealuri, stațiunea pare strânsă ca într-o căldare de unde se poate ieși pe o singură poartă, aceea străbătută dinspre est de șoseaua asfaltată și Valea Băilor ce traversează stațiunea. Pasiunea sportivă, ca și curățenia corporală la romani, au adus după sine în toate epocile de existență a acestora, constituirea, amenajarea și folosirea pe scară largă a instalațiilor balneare de toate categoriile și proporțiile, începând cu cele ale locuințelor particulare, a băilor publice, construite, mai ales în centrele urbane (în Dacia, la Ulpia Traiana sau Apulum ), dar și în localități rurale (la Micia), ca și băile cu ape termale tămăduitoare, folosite în scop curativ, în restabilirea sănătății și alinarea suferințelor. În asemenea condiții, este de sine înțeles existența pe teritoriul Daciei romane a unei serii de dovezi materiale, care să confirme prezența unor băi familiale de cameră, nelipsitele băi din castrele militare pentru garnizoanele respective și sesizarea captării și amenajării izvoarelor naturale termale din cuprinsul provinciei în stațiuni publice balneare. Accesul in statiunea Geoagiu-Băi se face atat pe tronsoanele rutiere europene E68 Arad – Deva – Sibiu – Brasov si E81 Cluj Napoca – Alba Iulia cat si pe calea ferata, cu statia de destinatie Geoagiu – Halta (opriri doar pentru trenuri personale), iar pentru trenuri accelerate sau trenuri rapide, statii de legatura sunt la Deva, Simeria, Orastie. De asemenea, Aeroportul Sibiu, aflat la 90 km, Aeroportul Internațional Arad, aflat la 190 km și Aeroportul Internațional Timișoara, la 200 km, deservesc stațiunea balneoclimaterică Geoagiu – Băi.

Industria turismului și a călătoriilor reprezintă, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate și în același timp, cel mai important generator de locuri de muncă precum și o sursă de redresare a economiilor naționale.

Se cunosc implicațiile dezvoltării turismului și a valorificării eficiente a resurselor turistice în creșterea economică și socială la nivel local și regional și sporirea veniturilor populației locale, dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, protejarea și conservarea mediului înconjurător, a resurselor turistice naturale și a tradițiilor cultural istorice ale țării, educarea și ridicarea nivelului de instruire al acesteia.

1.1. Aspecte demoeconomice cu implicații în dezvoltarea turismului

Între factorii de mediu care contribuie la crestrea atractivității turistice în stațiunea Geoagiu – Băi, pot fi amintiți: ospitalitatea și amabilitatea localnicilor, existența unei stații de tratare și epurare a apei, îmbunătățirea rețelei de telecomunicații, dotările tehnico-edilitare și cele tehnico-sanitare, indispensabile unei stațiuni turistice cu specific balneoclimatic.

Activitatea turistică poate aduce beneficii în cadrul unei stațiuni, însă, o data cu aspectele pozitive, intervin și cele negative, astfel încât, în stațiunea Geoagiu – Băi se poate vorbi despre poluarea și degradarea zonei, despre construcțiile masive ridicate fără un plan de amenajare turistică bine pus la punct, despre spațiile de agrement cotidian și turismul de week-end care suprasolicită stațiunea, toate acestea reprezentând elemente de diminuare a atractivității în cadrul stațiunii Geoagiu – Băi.

În continuare, vor fi prezentate aspectele de ordin economic și demografic care au un rol important în dezvoltarea stațiunii.

În vreme ce zeci de obiective turistice din întreaga țară zac în paragină, în lipsa finanțării, stațiunea Geoagiu – Băi din județul Hunedoara, renaște cu ajutorul banilor europeni. Stațiunea a primit, pe 27 septembrie 2010, la Bruxelles, titlul de „Destinație turistică de excelență a României”.

La oră actuală este cea mai mare investiție în infrastructura pe fonduri europene, într-o stațiune balneara din România, în care s-au schimbat toate rețelele de canalizare, apă pluvială, drumuri, trotuare și iluminat public. Investiția era realizată în proporție de 20% la data de 25 septembrie 2010 și începând cu 1 mai 2011, o dată cu deschiderea sezonului, investiția a fost finalizată. Având în vedere că Geoagiu-Băi este o stațiune de interes național, cu o suprafața de 57.68 ha și 5984 locuitori (fig. I-2), locurile de muncă create datorită promovării intense a stațiunii, au crescut simțitor. Au fost create locuri de muncă în industria hotelieră, de alimentație publică, de tratament și agrement, dar și în exploatarea zăcămintelor naturale de travertine, bioxid de carbon, ape minerale și termale.

Fig. I-2 Structura populației pe sexe și categorii de vârstă

Sursa: date prelucrate, obținute cu ajutorul www.ecocomunitate.ro

În ceea ce privește structura populației pe sexe și categorii de vârstă, Geoagiu – Băi este considerată o stațiune cu populație tânără (fig. I-2), cu o pondere a locuitorilor de sex feminin mai mare decât cea a locuitorilor de sex masculin, lucrând în următoarele domenii de activitate: 50% în industrie, 9,7% în comerț, 7,8% în construcții, în învățământ lucrează un procent de 6,8%, în sănătate 5,8%, în timp ce în administrație și agricultura se constată un procent de 2,5%, respectiv 1,1%. În acest comerț, se estimează un număr mare de agenți economici care își desfășoară activitatea pe rază orașului: 82 societăți comerciale și 44 AF/PF.

Mediul educațional al comunității este compus din grădinițe, școli gimnaziale, școli generale și un liceu, toate acestea grupate într-o singură administrație, si anume Colegiul tehnic agricol “Alexandru Borza”.

Fig. I-3 Structura etnică a populației

Sursa: date prelucrate, obținute cu ajutorul www.ecocomunitate.ro

Marea majoritate a locuitorilor sunt români, cu un număr de 5546, urmați de populația rromă, cu 372 de locuitori

Cu un număr de 3 biserici, Geoagiu – Băi are următoarea structură religioasă

(fig. II-3):

Fig. I-4 Structura populației pe religii

Sursa: date prelucrate, obținute cu ajutorul www.ecocomunitate.ro

În Geoagiu – Băi, predomină religia ortodoxă, urmată de cea greco – catolică.

Un alt aspect important în Geoagiu – Băi este reprezentat de ocrotirea sănătății, care este asigurată prin asistentă medicală acordată populației, având următoarea structură: un spital orășenesc, un spital rural de specialitate – Spitalul TBC Geoagiu și un centru de sănătate. De asemenea, Geoagiu – Băi are în componența 2 policlinici, 10 dispensare medicale, 12 cabinete medicale stomatologice și 10 farmacii

1.2. Avantaje, constrângeri si dezavantaje în dezvoltarea durabilă a turismului

Turismul a adoptat conceptul de dezvoltare durabilă, formulandu-se noțiunea de “turism durabil” care dezvoltă ideea “satisfacerii nevoilor turiștilor actuali si a industriei turistice și în acelasi timp, a protejării mediului și a opotunităților pentru viitor.”

Dezvoltarea unui turism durabil răspunde nevoilor turiștilor și destinațiilor acestora, menținând și ameliorând posibilitățile viitoare, deziderate realizate printr-o gestionare a tuturor resurselor, satisfacerea nevoilor economice, estetice și sociale și protejarea integrității culturale a ecosistemelor și biodiversității. Conceptul de dezvoltare durabilă a turismului în Geoagiu – Băi este privit sub mai multe aspecte și anume resursele turistice naturale, precum Cheile Cibului, Glodului și Ardeului, Cascada Geoagiu și râurile Mureș și Geoagiu, dar și flora și fauna prezentă aici, resursele cultural-istorice, ca cetățile dacice de la Costești și Blidaru, rămășițele Sarmisegetusei (Anexa nr. 2), Castrul Roman, dar și Băile Romane, trebuie să fie folosite și în viitor cu aceesi profitabilitate ca în

Fig. I-5 Ruinele Sarmisegetusei Regia societatea actuală.

O astfel de abordare este benefică pentru turism, ale cărui atracții și activități depend de calitatea mediului natural, orice degradare sau distrugere a acestora având consecințe în insatisfacerea turiștilor și deprecierea destinației turistice. În această direcție, este necesară educarea comunității locale în vederea protejării și conservării moștenirii cultural-istorice și a patrimoniului lor. Un alt aspect în dezvoltarea durabilă a turismului în stațiunea Geoagiu – Băi este planificarea și gestionarea dezvoltării turistice la un nivel controlat, încât să nu rezulte probleme ecologice sau socio-culturale grave. Sunt necesare în acest sens, studii de impact, cu analize de durabilitate economică, ecologică și tehnici pentru menținerea echilibrului mediului. Nivelul de satisfacție a turiștilor trebuie să fie menținut, iar turismul trebuie să fie profitabil tuturor membrilor societății. Datorită titlului de "Destinatie turistică de excelență a Romaniei”, Geoagiu – Băi a putut profita de fonduri și schimburi de experiență în vederea dezvoltării durabile. La ora actuală este cea mai mare investiție în infrastructură pe fonduri europene, într-o stațiune balneară din România, în care s-au schimbat toate rețelele de canalizare, apă pluvială, drumuri, trotuare și iluminat public. Totodată, stațiunea balneoclimaterică a făcut subiectul unui film de prezentare, realizat de Comisia Europeană, care a rulat în premieră în cadrul galei din 27 septembrie 2010. Clipul, cu o durată de trei minute, este postat pe site-ul www.edenineurope.eu și a fost pus gratuit la dispoziția stațiunii pentru activități de promovare. În plus, stațiunea Geoagiu – Băi este promovată pe site-ul oficial EDEN, unde are o pagină proprie, și este inclusă în Rețeaua Destinațiilor Europene de Excelentă, care facilitează schimbul de experiență în vederea dezvoltării durabile.

Constrângerile în cazul dezvoltării durabile în Geoagiu – Băi sunt reprezentate în principal de mentalitățile locuitorilor care consideră că datorită fluxurilor ridicate de turiști, stațiunea își poate pierde identitatea, tradițiile și ocupațiile tradiționale și competiția dintre turiști și rezidenți în privința cumpărării sau închirierii de imobile, deoarece terenurile și imobilele în stațiune au devenit căutate după câștigarea titlului de „Destinatie turistică de excelență a Romaniei”.

1.3. Stațiunea Geoagiu – Băi – analiza SWOT

Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru identificarea potențialelor, a priorităților și pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare.

Tabel nr. I-1 Analiza SWOT a stațiunii Geoagiu – Băi

Sursa: interpretare a informatiilor culese despre statiunea Geoagiu – Bai

Analiza SWOT a stațiunii reflectă numeroasele puncte forte ale acesteia, printre cele mai importante situându-se titlul de "Destinatie turistică de excelență a Romaniei” și importantul potențialul natural și antropic, cu posibilitatea practicării mai multor forme de turism, care se transpun în oportunitățile pe care stațiunea le are datorită accesibilității pentru țările vecine, deci deschiderea spre turismul internațional și creșterea fluxului turistic, având în vedere modernizarea infrastructurii. Totuși, existența unor probleme privind poluarea, îmbătrânirea forței de muncă din hoteluri, chiar dacă stațiunea are o populație tânără, lipsa studiilor face imposibilă angajarea localnicilor în cadrul unităților de primire turistică, reprezintă punctele slabe cele mai importante ale stațiunii.

Geoagiu – Băi riscă să-și piardă turistiii datorită consiliilor locale care aprobă defrișări masive și nu iau măsuri mai drastice împotriva poluării râurilor Geoagiu și Mureș.

Per total, Geoagiu – Băi reprezintă o stațiune de inters național în plină ascensiune, atât pe plan național, cât și internațional. Conlucrarea dintre autorități, care dispun de instrumente legislative, economice și sociale, agenții economici, care inițiază proiecte de amenejare și servicii turistice, prestatorii locali de servicii turistice, agențiile de turism și, nu în ultimul rând, cu turiștii, trebuie să urmeze principiile unei dezvoltări durabile a stațiunii, în vederea protejării și conservării patrimoniului. Dezvoltată corespunzător, stațiunea Geoagiu – Băi se poate îmbogăți din punct de vedere architectural și peisagistic, își poate îmbunătăți calitatea mediului, poate aduce creșterea veniturilor rezidenților, poate aduce oportunități de muncă și afaceri în turism sau în domeniile conexe. Cu o populație tânără, care poate fi educată și implicată în proiecte de ecologizare a cursurilor de apa, a pădurilor și peșterilor din stațiune, o populație care, cu calificarea potrivită în domeniul turismului, comerțului și serviciilor poate deveni unul dintre punctele forte ale stațiunii Geoagiu – Băi, serviciile fiind dezvoltate, având 820 de persoane angajate în acest domeniu.

CAPITOLUL II

POTENȚIALUL TURISTIC DIN ZONA

STAȚIUNII GEOAGIU-BĂI

Potențialul turistic reprezintă totalitatea factorilor de atracție aparținând cadrului natural sau antropic. La care adaugă, valorificat prin intermediul amenajărilor turistice și care generează fluxuri turistice cu arii de proveniența interne și internaționale ce se deplasează către arii de destinație unde consumă într-o manieră turistică produsele turistice, rezultate dintr-un potențial și amenajarea acestuia.

Potențialul turistic al teritoriului României reprezintă ansamblul elementelor naturale, economice, social-istorice și culturale, care constituie premise pentru dezvoltarea turismului.

2.1. Potențialul turistic natural

Potențialul turistic natural este reprezentat de totalitatea resurselor turistice oferite de cadrul natural al teritoriului României, acestea fiind: relieful, clima prin elementele sale meteorologice, hidrografia, vegetația, fauna. Toate componentele cadrului natural sunt sprijinite de relief și sunt influențate de climă.

Cele mai largi categorii de turiști doresc să admire o natură nemodificată sau cu modificări ale omului aproape insesizabile.

2.1.1. Potențialul turistic al reliefului

Relieful reprezintă baza desfășurării oricăror activități ale societății umane și implicit a turismului. În ansamblu, relieful reprezintă suportul tuturor componentelor mediului geografic.

Relieful este suport pentru turism atât prin valoarea potențialului sau de atractivitate, prin faptul că în România relieful este variat, având în componență toate formele majore de relief (munți, dealuri, podișuri și câmpii), cât și prin elementele climatice care sunt etajate în funcție de altitudine.

Reprezentative pentru Geoagiu – Băi sunt cheile, care sunt formațiuni geomorfologice, formate pe o porțiune de vale strâmtă, cu versanți înalți, abrupți, săpați în roci dure. Cheile se formează prin săparea, sau acțiunea de eroziune a unui curs de apa de suprafața, sau prin acțiunea apei subterane, condiția esențială fiind existența unor pereți stâncoși alcătuiți dintr-o rocă dură.

Cheile în Geoagiu – Băi sunt spectaculoase, acestea fiind un punct de atracție pentru turiștii pasionați de drumeții și „vanatoare” de instantanee cu aparatul foto, astfel că, Cheile Madei, situate la 12 km de Geoagiu – Băi, în zona carstică a bazinului văii Geoagiu impresionează prin particularitățile sale morfogenetice și fizionomice inedite, din desfășurarea spațială care întrece, atât în lungime, cât și

Fig. II-1 Cheile Madei prin energia de relief a versanților pe toate celelalte. Vizitarea cheilor se poate face pe jos sau călăre, doar pe timp de vară când vremea este frumoasă, iar apa râului are un debit mai scăzut. Din anul 1979 Cheile Madei s-a constituit că rezervație naturală, de tip mixt, cu o suprafața de 10 ha.

Cheile Ardeului, aflate la 12 km de Geoagiu – Băi, se află pe versantul răsăritean al Pleșei Mari, având în amonte localitatea Ardeu. Deși au o mai mică întindere, prin faptul că versantul stâng adăpostește urme arheologice de o însemnătate deosebită, ceramică preistorică aparținând culturilor Wietenberg, Otomani, Cotofeni, precum și o importantă fortificație dacică continuată în

Fig. II-2 Cheile Ardeului epoca romană și urmele unei fortifcatii medievale, Cheile Ardeului sunt foarte căutate de turiști. Din anul 2000 aici se desfășoară cercetări arheologice sistematice.

Cheile Bacaiei, aflate la 14 km de stațiunea Geoagiu – Băi sunt situate în aval de cheile Cibului, într-o fâșie de marne și greșii cretacice, unde valea se lărgește, caracterul de cheie dispare, iar relieful își atenuează declivitatea și asperitățile.

Fig. II-3 Cheile Bacaiei

Situate în partea de est a culmii Pleașă Ardeului, Cheile Cibului se desfășoară pe 1,4 km lungime, la 15 km de Geoagiu – Băi. Cheile Cibului. Punctul de plecare îl reprezintă halta CFR Geoagiu (șoseaua E 60 trecând prin imediata apropiere a haltei respective). De aici până la Bacaia, pe o distanță de 18 km, drumul este asfaltat. În continuare, un drum de țară urcă prin chei, până la chei (circa 4 km). A

Fig. II-4 Cheile Cibului doua cale de acces se desprinde la kilometrul 6 din șoseaua nemodernizată Zlatna – Almasul Mare, la crucea din Plai și coboară, însoțind firul văii Cibului până la chei.

Deși Cheile Glodului sunt situate în mijlocul unei zone puternic umanizate, la 12 km de Geoagiu – Băi, ele au devenit, prin inaccesibilitate, un areal puțin străbătut și cunoscut din punct de vedere turistic. Doar cei pasionați se încumetă să înfrunte repezisurile albiei, sau alpiniștii dornici de a le escalada abrupturile. Oferta atractivă a acestor chei nu este cu nimic mai prejos decât cea a cheilor din apropiere cu atât mai mult cu cât poduri

Fig. II-5 Cheile Glodului naturale nu se întâlnesc la tot pasul

2.1.2. Potențialul turistic climatic și hidrografic

Zona Geoagiu – Băi aparține climatului de colinar și dealuri cu variații de microclimat local. Variațiile atmosferice relativ scăzute, presiunea atmosferică uniformă, asociațiile temperaturii și umezelii aerului destul de reduse, predominarea timpului senin că și scăderea precipitațiilor sub media pe țară, iată doar câteva din elementele climatologice resimțite aici.

Poziția geografică de bazinet depresionar, explică în același timp existența unor ierni relativ blânde (-2° C) și a verilor calde (peste 20° C). În asociație cu ceilalți factori naturali de vegetație și peisaj cu efectele curative ale apelor minerale, climatul acestei zone este un adevărat unul de calmare, potrivit unui organism obosit, în căutarea refacerii energiei umane.Vegetația naturală bogată, pădurile de fag, stejar și brad care sunt întinse peste întregul ținut favorizează păstrarea aerului purificat, ozonat și reconfortant.

Temperatura, unul din principalele elemente climatologice, în medie este de 9,2° C pe ultimii zece ani (2000 – 2010). Temperatura maximă absolută a fost de 39,6° C (13/07/1963), iar minima absolută de -33,8° C (24/01/1963). Precipitațiile, însumează în zonă Geoagiu, valori medii anuale de 500-600 mA³, socotite relativ reduse în condițiile de regiune împădurită, iar umiditatea relativa a aerului este în medie de 70-80%.

Rețeaua hidrografică a zonei Geoagiu, are ca element principal răul Mureș, care colectează numeroase cursuri de apă, ce se scurg de pe pantele Munților Metalici și Munților Surianu. În dreptul localității Geoagiu, Mureșul primește pe partea dreaptă pârâul Geoagiu, al cărui bazin de recepție întrece 350 km². Importanti afluenti ai paraului Geoagiu sunt Balsa, Bacaia si Ograda. Un alt rau important in Geoagiu – Bai este Homorod. Se poate practica pescuit Fig. II-6 Izvorul numarul 1 cu descrierea sportiv in lacuri special amenajate, balti

apei in zona Germisara Hotel Resort&SPA**** amenajate (Aurel Vlaicu, Rapolt) sau in raurile Mures si Homorod.

Cascada Geoagiu este situată în partea sud-estică a stațiunii, aproape de centrul orașului. Accesul se poate face prin două căi, fie pe poteca ce coboară din drumul ce duce spre Geogiu – Bai, cascada fiind vizibilă din drum, fie din stațiune, pe o străduță ingustă ce se desprinde de drumul ce duce spre civic al stațiunii. Cascada în sine nu este mare, avand o cadere a apei de 20 m, însă cu siguranță este spectaculoasă și merită plimbarea de 15 minute până la baza ei.

Reteaua hidrografica bogata, padurile de stejar, fag si brad – in care se intalnesc insa si meri, peri sau ciresi salbatici – contribuie la crearea unui climat aparte. Dar

Fig. II-7 Cascada Geoagiu marea bogatie o constituie izvoarele de ape minerale carbogazoase si termale.

Apele termale alcătuiesc o categorie aparte de resurse, atât din punct de vedere genetic, cât mai ales al funcției turistice. Apele mezotermale minerale ale stațiunii Geoagiu – Băi se folosesc în cură internă (gastrite cronice, afecțiuni cronice hepatobiliare și diabet, alergii, anemii și convalescențe după boli infecțioase) și în cură externă (afecțiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic, în tulburări circulatorii și afecțiuni ginecologice).

2.1.3. Fondul turistic biogeografic

Vegetația joacă un rol important în dezvoltarea turismului, în special de recreere și de agrement (dar are și valoare turistică peisagistică, estetică, științifică, de odihnă). Vegetația, că și relieful și hidrografia poate constitui un obiectiv turistic, chiar de sine-stătător, acest fapt însemnând că poate avea o influență puternică asupra turismului.

Microclimatul acestei zone se caracterizează prin temperaturi pozitive mai ridicate în comparație cu climatul general al regiunii, fapt ce a favorizat conservarea în patrimoniul floristic al acestei zone a numeroase elemente termofile, care vegetează în populații compacte în anumite asociații vegetale, iar altele au chiar rol edificator în asociație. Dintre speciile cu răspândire limitată în țara s-au identificat: Selaginella helvetica, Dryopteris disjuncta, Aconitum anthora, Lycopus exaltatus, acestea fiind din punct de vedere fitogeografic specii eurasiatice. Alături de acestea, inventarul floristic al zonei s-a îmbogățit cu noi specii endemice: Salvia transsilvanica Schur (fig. II-8), Cardamine glanduligera, elemente daco-balcanice: Oenanthe banatica Heuff, elemente mediteraneene și submediteraneene: Calamintha sylvatica Bromf.

Aceste elemente sudice confirmă faptul că flora din zona Geoagiu-Băi reprezintă o insulă de vegetație termofilă cu numeroase elemente floristice care le conferă un colorit local deosebit. Insulele de vegetație termofilă reprezintă pentru fitogeografie argumente certe și uneori puncte de legături evidente, cu vegetația Balcanilor și Mediteranei..

În general, culmile masivelor calcaroase (versanții nordici) sunt acoperite de păduri de foioase, mai

Fig. II-8 Salvia transsilvanica Schur – Salvie ales fag în amestec cu carpen, mojdrean. Pe alocuri se întâlnesc cerul și gorunul în amestec cu fagul și carpenul.

În zona Geoagiu-Băi și mai la nord, se pot întâlni mistreți care-și găsesc condiții bune de viață în pădurile de fag și stejar, unde ghinda și jirul constituie hrana principală. În colaborarea Ocolul Silvic Geoagiu se poate practica vânatul.

Căpriorul și căprioara trăiesc mai mult în păduri, dar coboară până la livezile cu pomi, și constituie un element de atracție.

Veverița populează subarboretul. În Lunca Mureșului iepurele este destul de frecvent, de asemenea vulpea și lupul. În păduri, dintre păsări trăiesc ciocănitoarea, gaița, cucul, sticletele și graurul.Dintre răpitoare poate fi amintit uliul.

Fauna apelor curgătoare este reprezentată în Mureș prin somn, știucă,

Fig. II-9 Veverita roscata mreană, clean, crap, iar în apa Geoagiului se întâlnesc mai ales cleanul și mreana de piatră.

Fig. II-10 Tipurile de sol in Geoagiu-Băi

Datorită succesiunii de luturi marnoase și gresii ușor alterabile, friabile, au loc procese de alunecare ce se datorează infiltrării apei din precipitații într-un strat de gresii intercalat între luturi marnoase, fapt care au ca urmare alunecarea stratului superior de luturi de-a lungul feței umezite a stratului inferior, devenită alunecoasă. Pe unele porțiuni, apar și slabe conglomerate cu ciment calcaros intercalate între șisturi de luturi marnoase.În zona teraselor, roca marnă se caracterizează prin depuneri lutoase vechi.

Câteva dintre solurile reprezentative pentru Geoagiu – Băi, împreuna cu suprafața acestora: cernoziomuri argiloiluviale tipice, cu o suprafață de 773 ha, soluri aluviale (inclusiv protosoluri aluviale) frecvent gleizate, suprafata de 729 ha, soluri brune argiloiluviale pseudogleizate si soluri brune luvice, suprafata 1223 ha, soluri brune eu-mezobazice, erodate si erodisoluri, cu o suprafata de 398 ha, soluri brune eu-mezobazice, erodate si erodisoluri, suprafata: 268 ha, soluri brune eu-mezobazice, suprafata 510 ha, soluri brune luvice tipice si soluri brune luvice, erodate, cu o suprafata de 827 ha, soluri brune luvice, erodate si erodisoluri, suprafata 304 ha, soluri brune luvice, erodate si erodisoluri, suprafata 700 ha, soluri brune luvice, erodate si erodisoluri, cu o suprafata de 328 ha.

2.2. Potențialul turistic antropic

Potențialul turistic antropic este de asemenea, de o importanță vitală în cadrul unei destinații turistice. Acolo unde resursele naturale sunt puține, potențialul antropic poate face diferență dintre o stațiune cu un flux turistic ridicat și o stațiune aflată în pragul paraginii. În cazul stațiunii Geoagiu – Băi, resursele antropice datează de pe vremea cuceririlor române, vestigiile având peste 2000 de ani, fiind dovadă a vieții militare, a preocupării pentru curățenie corporală, dar și resurse turistice costituite în perioada contemporană, ca ștrandul stațiunii

Castrul Roman – reprezintă o unitate auxiliară și așezare civilă, localizat la sud de satul Cigmau, în imediata apropiere de Geoagiu, într-un punct cu ruine antice romane ce nu a fost determinat cu certitudine absolută, din lipsă de cercetări arheologice destul de atente și de săpături sistematice.

Fig. II-11 Castrul roman de la Geoagiu-Bai

Pasiunea sportivă, ca și curățenia corporală la romani, au adus după sine, în toate epocile de existentă a acestora, construirea, amenajarea și folosirea pe scară largă a instalațiilor balneare de toate categoriile și proporțiile, începând cu cele ale locuințelor particulare, a băilor publice, construite, mai ales, în centrele urbane dar și în localitățile rurale că și băile cu ape termale tămăduitoare, folosite în scop curativ, în reabilitarea sănătății

Fig. II-12 Baile romane și alinarea suferințelor. Dintre monumentele cioplite în piatră, aflate aici și păstrate în incinta băilor sau în muzeele din Deva și Orăștie amintim grupul statuar reprezentând divinitățile tămăduitoare Aesculap și Hygeea, ale căror imagini (însoțite de șarpe, încolăcit pe un baston), simbolizează până azi știința farmaceutică și medicală.

Un alt punct de atracție în stațiune îl reprezintă Biserica de tip “rotonda”, fiind alcătuită dintr-o navă circulară cu diametrul interior de 5,5 m. Materialul de construcție folosit la ridicarea rotondei a fost cărămidă romană în asociație cu o cantitate mai redusă de piatră de râu, prezentă mai mult în părțile superioare ale elevațiilor. În literatura de specialitate există puține referiri la acest unic monument de cult.

Edificiul este singura rotonda din țară care se mai află în picioare și poate fi văzută. În jurul bisericii există un cimitir, în care primele

Fig. II-13 Biserica de tip “rotonda” înmormântări au început să se facă în secolul al XI-lea, în vremea regelui Ladislau I (1077 – 1095), iar ultimele în cursul secolului al XVIII-lea. Cercetarea cimitirului a fost și este posibilă, astăzi, doar în perimetrul actual al curții casei parohiale reformate, pe terenul delimitat strict de împrejmuirea acesteia. În cele opt campanii de săpături, între anii 1993 – 2000, au fost descoperite și cercetate un număr de 157 morminte, depistate într-un număr de 17 șanțuri arheologice.

.

Ștrandul stațiunii, numit "Băile Daco – Romane”, stă la dispoziția turiștilor cu dotări de ultimă oră, precum pe lângă bazinele cu apă normală sunt amenajate bazine cu apă termală. Se pot efectua plimbări în jurul stațiunii pentru a vizită obiectivele turistice din zonă sau pentru a admira frumusețile naturii. În mod organizat, periodic, din stațiune se efectuează excursi la obiective turistice din județ sau din

Fig. II-14 Strandul “Baile Daco – Romane” județele limitrofe. De asemenea din stațiune se pot închiria ATV-uri și biciclete petru efectuarea de plinbari în împrejurimile stațiunii Geoagiu Băi. Pentru cei împătimiți de pescuit sportiv există în apropiere câteva lacuri și bălți special amenajate, și deasemenea își pot încerca măiestria în răul Mureș.

În ceea ce privește locurile de interes turistic și istoric din apropierea Geoagiu – Băi, se pot menționa: Casa memorială "Aurel Vlaicu”, aflată la 12 km de Geoagiu – Băi, Cetatea Costești – 34 km, Cetatea Blidaru, la o distanță de 40 km , Castelul Corvinestilor, aflat la 16 km, ruinele Sarmisegetusei Dacice, la 55 km, Țebea – 90 km depărtare, stațiunea balneoclimaterică Vata de Jos, la o distanță de 100 de km, în timp ce Munții Retezat se află la 100 de km, urmați de Parâng, la 120 km.

2.2.1. Aspecte tipologice și structurale

Activitatea culturală este întreținută în special de Casa de cultură I. B. Deleanu, împreună cu căminele culturale, precum și de biblioteca orășenească.

Aflată la doar 12 km, se află Casa Memorială "Aurel Vlaicu”, putând fi vizitată de marți până duminică, între orele 9.00 – 17.00. Casa memorială a fost înființată de Muzeul Județean Hunedoara în casa în care a trăit Aurel Vlaicu și familia să. Adăpostește o colecție de obiecte legate de activitatea de aviator și inventator a lui Aurel Vlaicu (1882 – 1913). Colecția cuprinde: un gramofon, un magneton, membrane de telefon, un cazan cu aburi construit de Vlaicu, schițele de proiect referitoare la invenții personale.

Specific zonei este faptul că atât portul popular, care se păstrează în special în satele din zonă de munte și este purtat mai ales la sărbători, cât și dansurile sau celelalte obiceiuri sunt inspirate și au o legătură deosebit de strânsă cu elementele vieții cotidiene și, mai ales, cu natură înconjurătoare.

Portul popular (ținută veche, tradițională) – are doar două culori: alb și negru, care îl fac deosebit de elegant și sobru. Albul imaculat și discretele sclipiri aurii, realizate prin broderii de mare finețe, îi dau totodată o notă luminoasă și optimistă. Casele – încăperile conțin, că obiecte decorative, ștergare viu colorate, cusute în casă și farfurii (blide) sau căni (cauce) înflorate, cu ornamentații inspirate din culorile câmpului în plină vară.

Șezătorile și clăcile – se practică acum din ce în ce mai rar. Erau specifice, în trecut, serilor lungi de iarnă. La casa unei gazde primitoare, de obicei o văduvă, se adunau femei și fete care își aduceau cu ele de lucru: torceau lâna sau cânepă, croșetau, coseau, tricotau. Atmosfera era veselă, pentru că în timp ce lucrau, femeile spuneau snoave, ghicitori, povești sau cântau. De multe ori veneau și feciori din sat care aduceau lăutari și atunci se încingea o petrecere în toată

Fig. II-15 Dans popular “Calusarul” regula. Strigarea peste sat – este un obicei specific primăverii și are loc, de obicei, în postul Paștelui. Fetele și feciorii satului urcă pe dealurile din preajmă, de unde rostogolesc la vale roți aprinse. De pe un deal pe altul se înfiripează dialoguri între grupuri, susținute în special prin strigături satirice care dezvăluie, nu o dată, fapte, apucături si obiceiuri criticabile ale unor consăteni. În seara respectivă, însă, nimeni nu are voie să se supere. Strigarea peste sat este semn că natură revine la viață, că s-a terminat cu șezătorile din serile lungi de iarnă și că e momentul că locul dansului și al cântecului să fie luat de muncile câmpului.

Tabel nr. II-1 Principalele manifestări culturale

Sursa: prelucrare a datelor de pe www.ecomunitate.ro/Traditii(8888).html (accesat pe 01/06/2011)

Organizarea în fiecare an, în stațiunea Geoagiu – Băi a Serbărilor de Sfântă Maria, au intrat în tradiție, fiind o manifestare cultural artistică reprezentativă. În cadrul Serbărilor de Sfântă Maria, sunt organizate în paralel mai multe acțiuni menite să atragă interesul unei categorii cât mai lărgi de populație.

În concluzie, stațiunea Geoagiu – Băi încânta turiștii atât prin multitudinea de resurse naturale și antropice, cât și prin sărbătorile și manifestările folclorice. Denumirea ce i se atribuie, aceea de "dar al Metaliferilor”, poate fi interpretată fie că simbol al varietății de bogății minerale cuprinse în adâncurile pământului, fie că expresie a multiplelor calități dietetice-curative ale apelor sale minerale, asociate cu frumusețile odihnitoare ale peisajului natural, ce răsplătesc cu prisosință pe oricine vine pe aici. Pentru că natura a fost nespus de darnică cu aceste meleaguri, îmbinând într-un atrăgător decor, în chipul cel mai fericit, tot ceea ce ar putea oferi muntele și marea.

CAPITOLUL III

VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC

DIN ZONA STAȚIUNII GEOAGIU-BĂI

Baza tehnico-materială a turismului cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se folosește turismul pentru realizarea funcțiilor sale economice și sociale. În acest context se au în vedere atât mijloacele materiale specifice turismului, cât și cele comune, aparținând altor ramuri, dar folosite și de turism (infrastructura generală). În cadrul bazei tehnico – materiale a turismului, capacitățile de cazare, de alimentație publică, agrementul, etc. prin numărul și structura lor reflectă, în cea mai mare măsură, gradul de dotare și dezvoltare turistică, în ansamblu sau la nivel teritorial.

3.1. Structuri de primire turistică cu funcție de cazare

Volumul, structura și calitatea serviciilor de cazare depind, în primul rând de existența unei baze tehnico-materiale adecvate: hoteluri propriu-zise, moteluri, vile, hanuri, case de odihnă, cabane, popasuri turistice. Ele trebuie să dețină dotările corespunzătoare, care să ofere turiștilor condiții optime și, care să îndeplinească, după caz, și alte funcții.

Calitatea serviciilor de cazare si posibilitatile de dezvoltare ale acestuia sunt dependente de doi factori: existenta unei baze tehnico – materiale de cazare adecvata in functie de preferintele turistilor si formele de turism practicate, si nivelul de calificare al angajatilor si de organizare a muncii in unitatile hoteliere.

Tabel nr. III-1 Unitățile de primire cu funcție de cazare în stațiunea Geoagiu-Băi

Sursa: date prelucrate, preluate de pe tourismguide.ro, www.romturim.ro

După cum se poate observa și în tabelul nr. III-1, structurile turistice cu funcție de cazare se clasifică de la 4 – 2** (Anexa nr. 1), stațiunea Geoagiu – Băi beneficiind de un număr de 2 hoteluri de 4****, 2 hoteluri de 3***, 2 hoteluri de 2**, în timp ce în stațiune există o pensiune turistică și o vilă turistică, cu un total de 1.500 locuri de cazare.

3.2. Structuri de primire turistică cu funcție de alimentație

Prin alimentație publică se înțelege activitatea economică care se ocupă cu producerea unei game variate de preparate culinare, ce se servesc consumatorilor, împreună cu alte produse agroalimentare, consumul acestora făcându-se în unități proprii, special amenajate. Aceste unități oferă și multiple posibilității de destindere. Producția și servirea preparatelor se asigură de către un personal cu pregătire profesională specifică.

Funcțiile alimentației în turism dețin diferite ponderi, astfel încât: funcția de nutriție deține 60% din totalul cererilor și se adresează consumatorilor obișnuiți și este destinată satisfacerii unor nevoi fiziologice, în timp ce funcția de loisir reprezintă circa 25% din motivele de solicitare a unităților de alimentație publică. Funcția de convivialitate este apreciată de 15% din turiști, în timp ce funcția de afaceri asigură realizarea unui cadru propice pentru negocieri, dezbateri. Cele mai multe dintre structurile de alimentație publică din stațiunea Geoagiu – Băi sunt situate chiar în interiorul spațiilor de cazare, aparținând hotelurilor și pensiunilor.

Tabel nr. III-2 Uniățile de alimentație și capacitatea lor în statiunea Geoagiu – Băi

Sursa: date prelucrate, preluate de pe www.germisarahotel.ro, www.agrementul.ro, www.romturism.ro.

Din tabelul nr. III-2, reiese faptul că numărul locurilor la masă în restaurante este insuficient pentru stațiunea Geoagiu – Băi, restaurantele devenind neîncăpătoare mai ales la sfârșit de săptămâna.

3.3. Structuri de primire turistică cu funcție de tratament

Structurile specifice tratamentului balnear reprezintă elementul de bază, definitoriu, al ofertei balneoturistice. Aceste structuri sunt unități complexe, în care se utilizează factori curativi naturali completați în mod curent cu diferite proceduri de fizioterapie, electroterapie, cultură fizică medicală, aerosolarii, ștranduri terapeutice.

În ceea ce privește structurile de tratament în stațiunea Geoagiu – Băi, acestea sunt integrate spațiilor de cazare, fiecare hotel având o bază de tratament care pune la dispoziția clienților diverse proceduri. Cele mai noi baze de tratament sunt puse la dispoziția turiștilor de către Germisara Hotel Resort & SPA****, Hotel Aquae Dacice*** și Hotel Termal***.

Factorii naturali de cură în Geoagiu – Băi sunt apele minerale mezotermale, climatul reconfortant, apele minerale bicarbonatate, calcice, magnezice, hipotone cu temperatură de izvor de 29 -30A°C și mineralizații de 1 – 1,5 mg/l. România posedă peste 3000 de izvoare cu ape minerale, situându-se pe primul loc în statele europene.

Geoagiu – Băi este căutată pentru tratarea afecțiunilor reumatismale degenerative inflamatorii, articulare (spondilartroze, coxarteze, gonartroze), a afecțiunilor ginecologice și ale sistemului nervos periferic. Pot fi tratate boli dermatologice, nevroze astenice, boli profesionale, afecțiuni ale aparatului renal, afecțiuni endocrine, de nutriție și metabolice. Se pot trata afecțiuni cronice O.R.L. și pulmonare: rinite, sinusite, faringo-laringite, traheo-bronșite cornice, tratamente preventive pentru persoanele cu risc de a dezvolta o afecțiune a sistemului musculo-ligă-mentar.

Ca tipuri de proceduri în stațiunea Geoagiu Băi sunt recunoscute băile termale cu apa minerală, hidrokinetoterapie, termoterapie, împachetări cu parafină, masaj, curele interne cu apa de izvor.

Tratamentele sunt contraindicate celor care suferă de boli febrile acute, insuficiență cardiacă, decompensată, infarct miocardic, epilepsie.

În stațiunea Geoagiu-Băi există, de asemenea Sanatoriul de pneumoftiziologie (Anexa 3). Aici, sunt tratați anual 2600 bolnavi cronici cu afecțiuni pulmonare: tuberculoză, BPOC, supurații pulmonare secundare, pneumonii cronice trenante.

Fig. III-1 Structura personalului sanatoriului

Sursa: date prelucrate de pe www.sanatoriulgeoagiu.ro

Sanatoriul își desfășoară activitatea cu un total de 121 angajați, având structura de personal prezuntata în fig.III-1. Structura organizatorică a Sanatoriului de pneumoftiziologie Geoagiu este următoarea: secția pneumologie I – 125 paturi, secția pneumologie II – 125 paturi, farmacie, laborator analize medicale, laborator explorări funcționale, compartiment de prevenire și control al infecțiilor nozocomiale.

3.4. Structuri de primire turistică cu funcție de agrement

Chiar dacă motivația principală este tratamentul, agrementul este o componentă importantă a ofertei balneoturistice, care poate juca un rol esențial în definirea mărcii unui produs turistic, în diferențierea de alte produse similare, în mărirea forței de atracție a unui obiectiv, stațiune sau zonă turistică. Din păcate atât în stațiunile balneoturistice, câ tși în localitățile cu amenajări balneare, dotările de agrement-divertisment, indiferent de caracterul lor sportiv-cultural, distractiv sau terapeutic, nu sunt în marea lor majoritate corespunzătoare. Această situație este rezultatul faptului că dacă sumele disponibile sunt mici, nici preocuparea nu este mare, neglijându-se posibilitățile de a exploata bine cadrul natural sau dotările existente în stațiuni.

Datorită fondurilor europene primite o dată cu titlul de "Destinatie turistică de excelență a Romaniei”, Geoagiu – Băi și-a modernizat dotările de agrement-divertisment, astfel încât ștrandul stațiunii, "Strandul Băile Daco-Romane”, stă la dispoziția turiștilor cu dotări de ultimă oră, iar pe lângă cele 2 bazine cu apă normală sunt amenajate 2 bazine cu apă termală. De asemenea,

Fig. III-2 Strandul “Baile Daco-Romane” bazinele cu apă termală se găsesc în cadrul hotelurilor Germisara Resort&SPA****, Aquae Dacice****, Termal***, Alexandra*** și Diana**, stațiunea având un total de 10 piscine cu apă termală.

Se pot efectua plimbări în jurul stațiunii pentru a vizita obiectivele turistice din zonă sau pentru a admira frumusețile naturii.

Un alt punct de atracție turistică îl reprezintă Clubul "Tarabostes”, situat în incinta Complexului ștrand "Baile Daco-Romane”, îmbinând elemente de ultimă generație cu un design care duce cu gândul la vremurile când dacii și românii se bucurau de proprietățile curative ale apelor din zonă. Cu o capacitate de 4000 de persoane pe cele două ringuri de dans, clubul "Tarabostes” este cel mai mare din Fig. III-3 Clubul „Tarabostes” stațiune, aici, organizându-se în fiecare week-end, o petrecere tematică.

În mod organizat, periodic, din stațiune se efectuează excursii la obiective turistice din județ sau din județele limitrofe. De asemenea din stațiune se pot închiria ATV-uri și biciclete petru efectuarea de plimbări în împrejurimile stațiunii Geoagiu – Băi. Pentru cei împătimiți de pescuit sportiv există în apropiere câteva lacuri și bălți special amenajate, și de asemenea își pot încerca măiestria în răul Mureș.

3.5. Circulația turistică și caracteristici ale acesteia

Circulația turistică include totalitatea tranzacțiilor comerciale cu servicii și mărfuri care decurg din călătoriile turistice. Există o serie de dificultăți în măsurarea circulației turistice, iar metodele de măsurare sunt, așa cum se știe imperfecte.

Fluxul turistic presupune deplasarea vizitatorilor dintr-un loc în altul, cel mai adesea între localitatea de reședința și locul ales pentru satisfacerea necesităților recreativ-curative. Instrumentele specifice utilizate în măsurarea circulației turistice sunt recensământul și sondajele. În general informațiile care sunt necesare de la turiști, fac referire la profilul socio-profesional, nivelului de satisfacere a turiștilor, structură cheltuielilor. Metodologia de măsurare statistică a activității de turism stabilește 4 categorii de unități de observare: punctele de frontieră, unitățile de cazare , agențiile de turism și bugetele de familie.

În stațiunea Geoagiu – Băi, raportate la anul 2007, numărul de înnoptări în hotelurile de 4, 3, 2 stele sunt următoarele: în 2008, numărul înnoptărilor au crescut cu 34,35% , în 2009, numărul acestora a ajuns la 56,52%, în timp ce în 2010, numărul înnoptărilor a crescut cu 73,22% față de 2007.

În anul 2007, structurile de primire cu funcție de cazare au fost folosite în proporție de 34,81%, în timp ce în anul 2010, procentul s-a ridicat la 65,19%. Durata medie a sejurului din arealul stațiunii Geoagiu – Băi este de 9, 18 nopți cazare/turist.

Originea turiștilor străini este în majoritatea cazurilor europeană și izolat de pe alte continente: Germania, Austria, Ungaria, Italia, Spania, Franța, Turcia, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Elveția, Slovacia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Serbia, Ucraina, Republica Moldova, SUA, Canada.

În intervalul 2007 – 2010, numărul structurilor de primire cu funcție de cazare au suferit variații după cum urmează:

Tabel nr. III-2 Variația structurilor de primire cu funcție de cazare în perioada 2007 -2010

Sursa: date prelucrate, preluate de la Germisara Hotel Resort & SPA****

Numărul structurilor de cazare a variat, de la 4 unități în anul 2007, la 8 unități de cazare în anul 2010.

Dezvoltarea și calitatea serviciilor turistice sunt dependente, în primul rând, de existența unei baze tehnico-materiale adecvate, cu dotări corespunzătoare, care să ofere turiștilor condiții optime și care să îndeplinească, după caz, și alte funcții.

În al doilea rând, serviciile turistice sunt influențate de dotarea cu personal a capacităților de cazare și de alimentație publică, a bazelor de tratament și agrement, de nivelul de calificare a lucrărilor, de organizarea muncii în unitățile turistice. În acest context insuficiența spațiilor de cazare și de alimentație publică, echiparea lor necorespunzătoare, neconcordanță între nivelul confortului oferit și exigențele turiștilor, că și numărul mic al lucrătorilor sau slabă lor pregătire, influențează negativ calitatea prestației turistice și prin intermediul acestora, influențează și dimensiunile circulației turistice.

CAPITOLUL IV

PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN STAȚIUNEA GEOAGIU – BĂI

Având în vedere necesitatea dezvoltării acestui segment, al turismului balnear, al turismului de sănătate, cât și gradul de uzură al facilităților balneare, și a potențialului natural și antropic, se impun în mod stringent și obligatoriu, investițiile că mod de redresare atât din punct de vedere al bazei materiale, cât și a tratamentului balnear.

4.1. Analiza atractivității stațiunii balneoclimaterice

Turismul balnear nu se adresează numai celor cu probleme medicale, ci și celor care vor să se relaxeze, să-și regăsească vitalitatea și o bună condiție fizică, mentală și spirituală. Atractivitatea unei stațiuni cu profil balnear se calculează cu ajutorul indicelui de atractivitate turistică ce este elaborate pe baza factorilor care o definesc, fiecare având o anumită pondere în atractivitatea totală a stațiunii, considerate a fii 100%. Astfel, în stațiunea Geoagiu – Băi, factorii care definesc atractivitatea sunt următorii, conform tabelului nr. IV-1:

Tabel nr. IV-1 Analiza atractivității stațiunii Geoagiu – Băi

Sursa: informații prelucrate prin analizarea potențialului turistic natural și antropic

Cel mai important factor în analiza atractivității stațiunii Geoagiu – Băi este reprezentat de substanțele minerale terapeutice.

Apele termale și termominerale sunt cantonate la adâncimi mai mari. Termalismul lor determină o dizolvare rapidă și masivă a sărurilor, rezultând adesea o mineralizare dependența de compoziția chimică a substratului geologic în care este cantonat acviferul.

România posedă peste 3000 izvoare cu ape minerale, la care se adaugă numeroase surse neinventariate, situându-se pe primul loc între statele europene.

În concluzie, pentru ca indicele de atractivitate să fie de 100%, stațiunea Geoagiu – Băi trebuie să aibă în vedere creșterea accesibilității pentru toate categoriile de turiști, modernizarea structurilor turistice de primire, implicarea în proiecte de amenajare ale dotărilor de interes general și mărirea impactului la sfârșit de săptămâna, prin atragerea turiștilor cu diverse manifestări culturale sau de divertisment.

4.2. Cercetarea pieței și identificarea unor posibile forme de turism

Pentru dezvoltarea stațiunii și relansarea acesteia atât pe plan național, cât și internațional, este necesară cercetarea pieței și identificarea unor posibile forme de turism. În stațiunea Geoagiu – Băi, în mod tradițional se practică turismul balnear, de cură și tratament datorită apelor tămăduitoare existențe aici. Pe lângă specificul balnear, Geoagiu – Băi este căutată și pentru turismul de recreere datorită climatului de cruțare.

În vederea creșterii importanței stațiunii, aici s-ar putea dezvoltă noi tipuri de turism. Datorită ștrandului stațiunii, care poate adăposti până la 7000 de personae și a clubului "Tarabostes”, cu o capacitate de 4000 de persoane, stațiunea poate dezvoltă turismul de agrement, care este un adjuvant al celui de tratament.

Hotelul Germisara Resort & SPA**** a fost primul care a pus la dispoziția turiștilor, pe lângă dotările de tratament, dotări pentru turismul de afaceri, săli de conferință dotate cu aparatură necesară desfășurării congreselor și întâlnirilor de afaceri. Hotelul a înregistrat un real success cu promovarea acestui tip de turism, deci se poate pune problema extinderii la nivel de stațiune a turismului de afaceri. Mediul de afaceri este destul de dezvoltat în Geoagiu – Băi, astfel ca cele mai importante activități sunt în domeniul comerțului și turismului, urmate de servicii, aici desfășurând activitatea o mare parte a forței de muncă din comunitate.

Existența vestigiilor care stau mărturie civilizației daco – romane ar putea constitui punctual de plecare pentru includerea stațiunii Geoagiu – Băi în circuitele culturale din țara, în timp ce datorită reliefului care îmbină atât muntele, cât și marea, în stațiune se poate dezvoltă turismul de aventură, raftingul, alpinismul.

Având o floră și o faună bogată, cu influențe mediteraneene și balcanice, în stațiune s-ar putea dezvoltă turismul științific, "vanatoarea” de instantanee cu aparatul foto, în timp ce râurile ar putea fi amenajate pentru a încuraja mai mult pescuitul sportiv.

4.3. Strategii de dezvoltare a stațiunii Geoagiu – Băi. Proiecte si propuneri pentru reabilitarea infrastructurii turistice

Sectorul turismului balnear din România a fost afectat de absența unei politici generale de dirijare si orientare a sectorului. În prezent accentul este în special pe elementele medicale si de convalescență, care creează o imagine asupra stațiunii balneare Geoagiu – Băi, drept loc de odihnă și tratament pentru bolnavi si vârstnici.

Strategia de dezvoltare locală a stațiunii Geoagiu – Băi pentru perioada 2007 – 2013, a fost realizată pe o perioadă de 7 ani și urmărește dezvoltarea durabilă prin valorificarea potențialului local pentru a fi în concordanță cu obiectivul general al Planului Național de Dezvoltare 2007-2013 care vizează „reducerea cât mai rapidă a disparităților de dezvoltare socio-economică între România și Statele Membre ale Uniunii Europene”.

Strategia de dezvoltare locală se dorește a fi un ghid de prezentare a tuturor obiectivelor de dezvoltare indicând totodată direcțiile de dezvoltare specifice, și în final detaliate în acțiuni punctuale ce se vor constitui ca viitoare proiecte ale administrației publice locale.

Pentru a putea participa la realizarea obiectivelor cuprinse în Programul Național și Regional de dezvoltare, primăria Geoagiu – Băi își va desfășura activitatea în următoarele direcții: dezvoltarea infrastructurii de bază, protecția mediului, întărirea coeziunii sociale și reducerea sărăciei și regenerarea rurală.

Anul trecut, stațiunea balneo-climaterică Geoagiu – Băi a câștigat concursul național EDEN „Destinații europene de excelență", organizat, de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT), iar stațiunea a fost premiată în cadrul unei gale festive care a avut loc la Bruxelles, cu ocazia „Zilei Europene a Turismului”. Premiul a fost acordat în cadrul Galei Premiilor EDEN 2010, iar, în calitatea sa de destinație turistică de excelentă, a României, stațiunea Geoagiu-Băi a beneficiat de realizarea unui film de trei minute din partea Comisiei Europene. De asemenea, prin alte modalități de promovare, stațiunea Geoagiu – Băi a devenit o stea turistică pe harta Uniunii Europene.

Un proiect ce a fost implementat în perioada lunii februarie a anului curent, de către administrația locală a stațiunii are ca scop principal promovarea potențialului turistic al stațiunii balneoclimaterice Geoagiu – Băi. Având o durată de implementare de șase luni, proiectul vizează promovarea, la nivel național, a Festivalului de Folclor al Românilor de Pretutindeni „Ileana Rus”, precum și a resurselor naturale și antropice de care beneficiază zona Geoagiu. Principalul obiectiv al acestor acțiuni de promovare este creșterea numărului de turiști în zona Geoagiu cu cel puțin 15%.

„Promovat încă de la începutul mandatului meu de primar, Festivalul Folcloric „Ileana Rus” reprezintă o ocazie unică a celor care îndrăgesc folclorul de a se întâlni cu interpreți valoroși. De asemenea, este un festival care promovează tinerele talente și s-a bucurat de succes în fiecare an. Acum, printr-o promovare mult mai intensă, suntem siguri că va aduce un număr și mai mare de turiști în zonă”, a spus primarul Simion Mariș.

Pentru promovarea stațiunii Geoagiu – Băi au fost folosite fonduri europene în valoare de peste 630.000 RON, dintre care 435.455 RON reprezintă fonduri nerambursabile.

Dintre proiectele propuse, se pot enumera următoarele: modernizarea tuturor căilor de acces și a străzilor din stațiunea Geoagiu – Băi, extinderea rețelelor de apă și canalizare, extinderea și modernizarea serviciului de salubrizare în toate localitățile orașului, acestea fiind proiecte terminate cu ajutorul fondurilor europene.

În curs de derulare pot fi menționate modernizarea parcurilor, construirea a trei poduri rutiere, construirea a două grădinițe, finalizarea bisericii ortodoxe din Geoagiu și implementarea proiectului -”Ferma Didactica”.

Un proiect important de dezvoltare al statiunii il reprezinta “Microhidrocentrala în Stațiunea Geoagiu – Băi”, proiect inceput in anul 2006, care insa nu a fost definitivat nici pana la ora actuala. Scopul proiectului este realizarea unei Microhidrocentrale pentru producerea energiei electrice în Stațiunea Geoagiu Băi, în apropierea “Cascadei” de pe Pârâul Clocota, rezultatele proiectului fiind producerea de energie electrică prin construirea un baraj pe Pârâul Clocota pentru Fig. IV-1 Microhidrocentrala Geoagiu – Bai acumularea apei necesară microhidrocentralei, montarea conductei de aducțiune, baraj – casa turbinei, montarea hidroagregatului (Turbina Pelton cu 20 cupe P= 37 kVA). Energia electrica produsa de Microhidrocentrala este distribuită în Rețeaua de joasă tensiune a Sistemului enrgetic național. Costul proiectului se ridica la 900.000 RON.

Un proiect implementat pe perioada 2007-2011 se referă la “Economia Bazată pe Cunoaștere”. Geoagiu participă în cadrul proiectului „Economia Bazată pe Cunoaștere” care va sprijini mediul rural și mic urban în vederea dezvoltării sectorului privat, a stimulării utilizării tehnologiei informaționale în școli și în mediul întreprinderilor mici și mijlocii, a consolidării capitalului uman și a reducerii decalajului rural-urban, în conformitate cu programul de integrare europeană.

Propunerile pentru dezvoltarea durabilă a stațiunii Geoagiu – Băi se referă la turismul cultural și rural care este dezvoltat moderat. Cu scopul de a dezvolta complet posibilitățile pe care siturile le au pentru a fi promovate prin integrarea lor într-o rețea sau programe de dezvoltare. Unul din obiectivele de revitalizare a turismului balnear este acela a conștientizării la nivelul piețelor internaționale că Geoagiu – Băi este o destinație balneoturistica de prestigiu în Europa. Direcțiile strategice în acest sens se referă la extinderea în stațiune a tratamentelor gerontologice cu medicamente originale românești, dezvoltarea unui parc balnear în prima fază pentru tratamente wellness, dezvoltarea și diversificarea procedurilor de tratament pe bază factorilor naturali, mărirea capacității tuturor facilităților de petrecere a timpului liber. îmbunătățirea tuturor facilităților din stațiune pentru exploatarea resurselor naturale.

Multe situri istorice au nevoie de restaurare cu scopul de a conservă siturile pe termen mai lung și să faciliteze viitoare vizite din partea turiștilor. În anii recenți pentru cele mai importante situri cum sunt Cetatea Devei, Castelul Corvinilor și Sarmisegetusa au fost dezvoltate proiecte pentru restaurarea siturilor. Pentru maximizarea potențialului arheologic și turistic al capitalelor dacice și române și a siturilor aferente prin deschiderea către experții în arheologie dar și prin includerea lor în rețeaua turistică a moștenirilor daco – romane la nivel european.

Un posibil exemplu de proiect poate fi legat de dezvoltarea viitoare a băilor termale de la Geoagiu-Băi în contextul unei teme culturale. Restaurarea lor și transformarea într-o baie clasică romană.

În concluzie, pentru ca atractivitatea să fie de 100%, stațiunea Geoagiu – Băi trebuie să aibă în vedere creșterea accesibilității pentru toate categoriile de turiști, modernizarea structurilor turistice de primire, implicarea în proiecte de amenajare ale dotărilor de interes general și mărirea impactului la sfârșit de săptămână, prin atragerea turiștilor cu diverse manifestări culturale sau de divertisment. Pe lângă specificul balnear, Geoagiu – Băi este căutată și pentru turismul de recreere datorită climatului de cruțare.

Mediul de afaceri este destul de dezvoltat în Geoagiu – Băi, astfel că cele mai importante activități sunt în domeniul comerțului și turismului, urmate de servicii, aici desfășurând activitatea o mare parte a forței de muncă din comunitate.

Existența vestigiilor care stau mărturie civilizației daco-romane ar putea constitui punctul de plecare pentru includerea stațiunii Geoagiu – Băi în circuitele culturale. Dintre proiectele propuse, se pot enumera următoarele: modernizarea tuturor căilor de acces și a străzilor din stațiunea Geoagiu – Băi, extinderea rețelelor de apă și canalizare, extinderea și modernizarea serviciului de salubrizare în toate localitățile orașului, acestea fiind proiecte terminate cu ajutorul fondurilor europene.

CONCLUZII

Viața și sănătatea omului este dependentă de întreaga atmosferă, hidrosferă și biosferă, ca și de acțiunile societății din care face parte: civilizația tehnică, economică, cultură și artă.

Din punct de vedere al resurselor naturale și al resurselor turistice antropice, stațiunea Geoagiu – Băi este bine reprezentată, principalele atracții turistice fiind reprezentate de elementele de folclor, artă populară, ape termale și minerale , precum și vânătoare și pescuit sportiv. În ceea ce privește structurile de primire, Geoagiu – Băi are o imagine destul de bună pentru viitor, fiind loc și pentru mai bine, astfel are în vedere construirea unor structuri noi, dar și modernizarea celor existențe. Structurile turistice ale alimentației și celor de tratament sunt bine reprezentate în comparație cu cele de agrement și prestări servicii, care nu sunt suficient de bine dotate din punct de vedere al bazei tehnico – materiale. Acestea din urmă necesită modernizări masive, dar și introducerea unor noi forme de agrement și extinderea rețelei de servicii. Dacă celelalte componente ale ofertei se pot modifica mai greu sau cunosc o evoluție lentă, agrementul constituie partea cea mai mobilă, deoarece, fantezia poate acționa în limite largi și cu bani mai puțini se pot realiza lucruri frumoase.

Investițiile în structurile de agrement și managementul acestora trebuie optimizate în regim de urgență pentru a înlătura lipsa actuală de competitivitate, comparativ cu oferta de același gen din țările europene.

Turismul este foarte strâns legat de civilizație și cultură, între ele instituindu-se o relație de interdependență. Prin valorificarea resurselor naturale, umane și financiare puse la dispoziția să, turismul în Geoagiu – Băi generează efecte economice și sociale care duc la creșterea eficienței economice, a progresului și a civilizației. Manifestarea cererii turistice și dinamică acestuia în stațiunea Geoagiu – Băi sunt determinate de o serie de factori demografici, psihologici, organizatorici, care joacă un rol hotărâtor în cadrul diferitelor segmente de turism. Pentru o dezvoltare complexă a turismului potențialii turiști ar trebui să fie mai bine informați prin intermediul mass – media, internet, TV.

Lucrarea dorește să evidențieze ideea ca turismul determină o serie de efecte pozitive, dar, pe lângă acestea, apăr și efecte negative, dacă nu se are în vedere o programare și o dezvoltare durabilă a turismului. Este foarte important ca efectele negative să fie identificate prin studii de impact, pentru ca factorii de decizie să găsească metode de diminuare și înlăturare a acestora, deoarece turismul se focalizează pe ceea ce este mai atrăgător, frumos și unic.