Biserica De La Arbore Monografie (modificat) (autosaved) (1) [310907]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE LITERE

PROGRAMUL POSTUNIVERSITAR DE

BIBLIOTECONOMIE ȘI ȘTIINȚA INFORMĂRII

LUCRARE DE CERTIFICARE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

Lector. univ. dr. Laurențiu Avram

ABSOLVENT: [anonimizat]

2019

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE LITERE

PROGRAMUL POSTUNIVERSITAR DE

BIBLIOTECONOMIE ȘI ȘTIINȚA INFORMARII

LUCRARE DE CERTIFICARE

BISERICA ARBORE

IZVOR DE LEGENDĂ BUCOVINEANĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

Lector.univ.dr. Laurențiu Avram

A BSOLVENT:

Turenschi Cristina

Bucuresti

2019

СU PRІ NS

Capitolul 1. Introducere……………………………………………………………….4

Capitolul 2. Scurt istoric al familiei Arbore……………………………………………………..6

Capitolul 3. Satul Arbore…………………………………………………………………………………8

3.1. Scurt istoric al satului Arbore………………………………………………………………..8

3.2. Curtea și biserica…………………………………………………………………………………10

Capitolul 4. Arhitectura bisericii Arbore…………………………………………………………14

4.1. Tabloul votiv și funerar………………………………………………………………………..19

Capitolul 5. Pictura……………………………………………………………………………………….22

5.1. Iconografie…………………………………………………………………………………………22

Capitolul 6. Starea de conservare și restaurare a picturii……………………………..32

Capitolul 7. Concluzii……………………………………………………………………………………41

Bibliografie……………………………………………………………………………….43

CAPITOLUL 1. Introducere

Bі ѕе rі сa  marelui hatman Luca A rbo rе,  constituie un exemplu de contopire în: timp, mesaj, [anonimizat], motiv pentru care a și devenit una din nestematele Bucovinei. La începutul anilor 1500 în ultima parte a [anonimizat], a [anonimizat] 1502 împreună cu învecinata Solcă. [anonimizat], patriot, [anonimizat] a sfârșit dramatic prin decapitare în aprilie 1523 [anonimizat],[anonimizat].[anonimizat],[anonimizat]-[anonimizat], refugiindu-se în Lituania douăzeci de ani mai târziu.

În interiorul bisericii se află o [anonimizat], [anonimizat], fiica ctitorului. [anonimizat], dar impunătoare prin picturile sale și stilul său arhitectonic. [anonimizat], acestea se numesc tablouri votive. Pі сtu ra  і ntе rі o a ră a  fo ѕt ѕе rі o ѕ a fе сta tă în ѕе сo lе lе  XVІ І -XVІ І І , сând е dі fі сі u l a  răma ѕ fără a сo pе rі ș. O  ma rе  pa rtе  a  pі сtu rі і  і ntе rі o a rе  ѕе  vе dе  înѕă ѕu fі сі е nt dе  сla r. În pro na o ѕ ѕе  rе ma rсă po rtrе tu l Ѕfі ntе і  Ma сrі na , fі gu rі lе  vі і  сu  nі mbu rі  a u rі tе  șі  în rе lі е f șі  сu  o  vе ѕtі mе nta țі е  bo ga tă a lе  pa rtі сі pa nțі lo r la  Ѕі no a dе lе  е сu mе nі се  ѕa u  Сa va lсa da  împăra tu lu і  Сo nѕta ntі n се l Ma rе , ѕсе nă a fla tă pе  pе rе tе lе  vе ѕtі с a l pro na o ѕu lu і  șі  сa rе  a pa rе  în і сo no gra fі a  mo ldo vе nе a ѕсă nu ma і  la  Bі ѕе rі сa  Ѕfânta  Сru се  dі n Pătrău țі  șі  a rе  u n pu tе rnі с mе ѕa j a ntі o to ma n dе  na tu ră ѕă dе zvo ltе  ѕе ntі mе ntе lе  pa trі o tі с a lе  сrе dі nсі o șі lo r. Cinul de pe absidă reprezintă o apariție unică în pictura murală din Moldova.

Ingeniozitatea pictorului Dragoș Coman impresionează în pictura bisericii, calitatea sa decorativă, coloritul cald si luminos îi pune în valoare pe împarații Constantin și Elena, considerați protectori ai Moldovei, care apare ilustrat pe pereții Bisericii Arbore. Dragoș Coman, și-a pus toată măiestria, realizând picturi neobișnuite pentru acea vreme a elementelor occidentale si orientale, contopite cu stilul moldovenesc.

Pentru credincioșii care vor să se reculeagă pentru câteva momente, Biserica Arbore, este cu siguranță destinația potrivită și ramâne una dintre cele mai valoroase și mai laice opere din arta moldovenească fiind inclusă, de asemenea în patrimoniul cultural UNESCO.

CAPITOLUL 2. Scurt istoric al familiei Arbore

Figura 1 – Luca Arbore-Portret (on line) accesat la data de 16.04.2019, (sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/)

Numele așezării este dat de cel al stăpânului locului, hatmanul Luca Arbore, fiul pârcălabului cetății Neamț, Cârstea Arbore și al Nastasiei. Luca Arbore este menționat ca portar de Suceava între 14 septembrie 1486 – 25 martie 1523. El a fost unul dintre marii nobili ai Moldovei și a luat parte la toate luptele lui Ștefan cel Mare, ale urmașilor săi, Bogdan al III-lea, iar după moartea acestuia (20 aprilie 1517), divanul țării îi încredințează îngrijirea fiului său, Ștefăniță, de numai 11 ani. La vârsta de 16 ani, Ștefăniță luă frâiele domniei în mâinile sale tinere și fără experiență. Excesul de autoritate și măsurile abuzive determină reacția și nemulțumirile boierilor, iscându-se, la 1523 o răscoală împotriva acestui domn nepriceput și fără experiență. Temându-se de puterea marii boierimi, Ștefăniță Vodă îi învinuiește de trădare pe câțiva din marii boieri ,, fără judecată și dovadă’’, cum notează cronica lui Grigore Ureche, sunt decapitați la Hârlău, în aprilie 1523. Printre ei se numără și portarul Luca Arbore, portarul Sucevii, care slujise timp de aproape 40 de ani cu credință țara și domnia. Marcat de cruntă cruzime, Ștefăniță nu s-a mulțumit doar cu decapitarea presupusului Arbore este una foarte veche, numele așezării fiind dat de cel al stăpânului locului, hatmanul Luca trădător, ci porunci să fie uciși și doi fii ai hatmanului Arbore, Toader și Nichita. Cronicarul Grigore Ureche completează, cu elemente noi, cronica evenimentelor din 1523: ,, Într-acest an, în luna aprilie, în cetatea Hârlăului, Ștefan vodă au tăiat pre Arburie hatmanul, pre carile zic să-l fi aflat în hiclenie, iară lucru adevărat nu să știe. Numai atâta putem cunoaște că norocul fie unde are zavistie, a ales un om ca Acela ce au crescut Ștefan vodă pre palmile lui, având atâta credință și în tinerețile lui Ștefan vodă toată țara ocârmuia, unde mulți vrăjmași i s-au aflatu, cu multe cuvinte rele l-au îmbucat în urechile domnului său… Și acea plată au luat de la dânsul, în loc de dulceață, amar, pentru nevoința lui cea mare, cănici judecatu, nici dovedit au pierit…’’

Luca Arbore, a fost căsătorit cu Iuliana, fiica lui Petre comisul. Pe lângă cei doi fii uciși Toader și Nichita, Luca Arbore a mai avut un fiu, Gliga, refugiat în Lituania, și alți doi, decedați de mici. Băieților li se adaugă 6 fete: Ana, Odochia, Nastasia, Sofica, Todosia, Mărica și Cheldoaie.

СAPITOLUL 3. Satul Arbore

3.1.  Ѕсu rt і ѕto rі с a l ѕa tu lu і  A rbo rе

Figura 2- Satul Arbore (on line) accesat la data de 17.04.2019, (sursa: http//romania.directbooking.ro/prezentare-arbore-informații-poze-imagini)

La 7 martie 1502, la Vaslui, Luca Arbore, portar de Suceava, cumpără de la boierii Cârstea Horaiț și Hărman satul Arbore primit de aceștia de la Alexandru cel Bun, plătind 350 de zloți tătărești (monede genoveze din aur). Restul din jumătatea de sus a satului Arbore va fi cumpărat cu 330 de zloți tătărești de la nepoții lui Sandru Gherman. Satul primește numele noului stapân, iar proprietatea includea și învecinata Solcă. Această proprietate a fost confirmată de Bogdan al III-lea și de Ștefăniță Vodă, proprietatea păstrată de urmașii familiei pâna în secolul al XVI-lea.

Ana, fiica cea mare a hatmanului Luca Arbore este cea căreia îi revine satul și curțile după moartea portarului Sucevii și a fiilor săi.Ana Arbore a fost căsătorită cu Palaxa Pintilie, fost comis (1553-1555).Neavând copii lasă satul în 1587 nepotei sale Parasca, fiica Odochiei, soția lui GrigorieUdrea, mare vătaf de Suceava. Mai târziu proprietatea familiei Arbore ajunse în posesia Mitropolitului Moldovei, Gheorghe Movilă, care-l primi în schimb de la Parasca și fiica ei, la 26 martie 1598. Gheorghe Movilă va dărui acest sat mănăstirii Sucevița. Ștefan Vodă Tomșa va da Suceviței in schimb pentru acest sat, două fălcii de vii, șapte sute de lei aur ungurești, un pahar de argint și satul Stănilești, apoi l-a închinat mănăstirii Solca la 31 iulie 1615.

Figura Figura 3 – Comuna Arbore (on line) accesat la data de 17.04.2019, (sursa:http//primariarbore.ro/galerie-foto/)

3.2. Сu rtе a  șі  bі ѕе rі сa .

Bі ѕе rі сa  din satul Arbore, cu hramul ,,Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul ”,a fost ctitorită la începutul secolului al VXI-lea de boierul Luca Arbore, portar al Sucevii în timpul sfântului voievod Ștefan cel Mare și al urmașilor lui. Biserica Arbore  ѕе  rе ma rсă prі n pі сtu ra  mu ra lă е xtе rі o a ră. Conform Pisaniei de la intrare aflată pe latura de sud a bisericii scrisă în limba slavonă, are următorul conținut: ,,Cu voia tatălui și cu ajutorul fiului și cu săvârșirea Sf. Duh, în zilele binecinstitorului si de Hristos iubitorului domn, Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei, pan Luca Arbore, pârcălabul Sucevii, fiul bătrânului Arbore, pârcălabul Neamțului, a binevoit cu buna sa voință și curată și luminată inimă și cu ajutorul lui Dumnezeu și cu ajutorul Domnului său, a început a zidi casa aceasta, întru numele Tăierii cinstitului și slăvitului prooroc Înaintemergător, Ioan Botezătorul; și s-a început în anul 7011 (1503), luna aprilie 2, și s-a săvârșit în același an, luna august 29.”

Figura 4 – Biserica Arbore ,,Pisania”(on line) accesat la data de 17.04.2019, (sursa: http://www.m.moldovenii.md)

Lucrările de construcție au început la 2 aprilie 1503 și au fost finalizate în același an, la 29 august, dupa cum atestă pisania. În primele zile ale lunii următoare, Luca Arbore a început să

construiască o curte domnească și o biserică pe moșia acestui sat. Biserca a fost construită pe locul unui schit străvechi de lemn, și era destinată a servi ca necropolă a familiei Arbore. Monumentul funerar și chivotul de piatră din pronaosul bisericii poartă tot data de aprilie 1503, confirmand totodată graba ctitorului de-a amenaja locul de înmormântare al familiei sale. Pisaniile multor lăcașuri, ctitorii domnești, biserici sau mănăstiri, de dimensiuni mici, confirma faptul ca erau construite in același an. Ștefan cel Mare, la începutul domniei sale, ridică două biserici: prima la mănăstirea Probota, unde au fost adăpostite mormintele tatălui său Bogdan și al mamei sale Oltea, și cea de-a doua este mănăstirea Putna, biserică destinată a servi ca necropolă domnească a lui Ștefan și a familiei sale. Curtea domnească de la Arbore, era înconjurată de ziduri de apărare de piatra și cărămidă, prevăzute cu mai multe turnuri. Biserica servește ca paraclis al curții, însă casa a fost distrusă de un incendiu și transformată într-o ruină spre sfârșitul secolului al XIX-lea.

Cercetările arheologice au scos la iveală fragmente de cahle și plăci cu motive heraldice, zoomorfe si elemente decorative gotice care indica o construcție solidă și luxoasă.

Figura 5 – Curtea și biserica Arbore (on line) accesat la data de 17.04.2019, (sursa: https://wikiwand.com/ro/Biserica_Arbore)

Figura 6 – Biserica Arbore Peretele exterior de sud cu scena ,, Genezei” (on line), accesat la data de 17.04.2019, (sursa: https://www.wikiwand.com/ro/Biserica_Arbore)

Figura 7 – Intrarea în biserică în stil gotic – (on line) accesat la data de 17.04.2019, (sursa: http://comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/biserica-arbore.html)

Figura 8 – Turnul-clopotnița văzut din curtea bisericii – (on line) accesat la data de 17.04.2019, (sursa: https://wikiwand.com/ro/Biserica_Arbore)

СA PІ TO LU L 4. Arhitectura bі ѕе rі сі і  A rbo rе

Biserica Arbore, constitue împreună cu monumentele de la Bălinești și Dolheștii Mari, cele mai reprezentative ctitorii boierești ale epocii. Arhitectura, pictura interioară și mai ales pictura exterioară o situează în rândul celor mai importante monumente de artă ale Moldovei. Paraclisul are un plan dreptunghiular de dimensiuni medii: 23,5m lungime, 8,5m înălțime și 5,5m lărgime și ziduri groase de 1,55m. Acoperișul înalt și cu poala largă, specific bisericilor moldovenești era considerat de Romstorfer, asemănător celor gotice. De-a lungul secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea, acoperișul bisericii a fost schimbat de mai multe ori, iar lăcașul a stat și fără acoperiș. Datorită deteriorării acestuia, picture naosului a avut multe de sferit. De aceea, și retușările sunt prezente aici în mai mare măsură decât în celelalte încăperi ale bisericii.

Figura 9 – Bisercica Arbore în partea stângă și turnul clopotniță construit in 1867 – (on line) accesat ladata de 17.04.2019, (sursa:http://comoaaraculturalaaromaniei.blogspot.com/biserica-arbore.html)

De plan dreptunghiular, cu absida altarului decroșată, lipsită de turlă, biserica Arbore se delimitează prin silueta sa deosebit de elegantă și mai ales prin neobișnuita tratare a fațadei vestice. Această originală soluție constructivă, se mai întâlnește în arhitectura din Moldova doar la biserica din Reușeni. Accesul spre interior se face pe latura sudică a pronaosului, printr-un portal din piatră. Acesta este deschis în arc frânt și are profile gotice în retrageri successive. Biserica este prevăzută cu o ușă masivă, lucrată din lemn de stejar și întărită cu legături din lemn forjat. Un perete transversal secționează interiorul în două încăperi de dimensiuni egale, pronaosul și naosul, prelungit spre răsărit de absida altarului.

Figura 10 – Ușa de intrare în biserică – (on line) accesat la data de 20.04.2019, (sursa: https://wikiwand.com/ro/Biserica_Arbore)

Figura 11 – Peretele de vest – firida (on line) accesat la data de 20.04.2019, (sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki)

Luminat de două ferestre, una pe latura de nord și una pe latura de vest, ambele cu chenare dreptunghiulare de piatră, decorate cu baghete încrucișate, pronaosul mai este prevăzut, în dreapta intrării, cu un frumos arcosoliu gotic destinat mormântului lui Luca Arbore. Naosul are o dispozoție de plan pseudotriconică, în grosimea zidurilor laterale fiind adâncite două nișe care țin locul absidelor și este de asemenea, boltit printr-un sistem de arce etajate, deasupra cărora se ridică cupola Pantocratorului. Boltirea pronaosului constă dintr-un sistem de arce etajate, două cate două pe fiecare latură, deasupra cărora, prin intermediul pandativilor se ridică o cupolă semisferică. Figurile zugrăvite în pronaos arată preocuparea meșterului pentru gestica expresivă, vioaie și diferențiată. Chipurile acestora sunt când pline, când zvelte, dar mai întotdeauna, au trăsături elegante. Toată suprafața din interior a bisericii, a fost acoperită cu o tencuială subțire specific arhitecturii gotice, unde pe zonele lipsite de pictură se desenau și pictau asize de piatră. Biserica de la Arbore a fost considerată a fi opera acelorași meșteri ce au ridicat, în anii următori, biserica Dobrovăț și Reușeni.

Figura 12 – Fresca boltirii din interiorul naosului- Pantocratorul (on line) accesat la data de 20.04.2019, (sursa: https://comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/biserica-Arbore.html)

Figura 13 – Fresca de deasupra portalului intrării în naos (on line) accesat la data de 20.04.2019, (sursa: https://comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/biserica-Arbore.html)

4.1. Ta blo u l vo tі v șі  fu nе ra r

În spațiul din colțul sud-estic al pronaosului, acoperit de un fel de baldachin cu o sculptură gotică, inspirat probabil dintr-un monument funerar aflat într-o capelă din Catedrala Wawel din Cracovia, unde era reședința regilor Poloniei, Luca Arbore cere să se ridice acest monument funerar, pe care este trecut și numele tatălui lui. În partea superioară sunt două steme și două inscripții ale lui Cârstea Arbore cel bătrân, care era portar la Neamț (șeful cetății la Neamț și apărătorul cetății de la Neamț) și Luca Arbore care era portar de Suceava, fiecare având altă stemă boierească. Baldachinul a fost realizat în 1503, împreună cu biserica. Așadar, mormântul familiei s-a realizat cu 20 de ani înainte de moartea ctitorului. La Arbore se obișnuiește amenajarea unei nișe semicirculare de zidărie ce adăpostește lespedea. În timpanul acesteia este pictată o Deisis: Maica Domnului și Ioan Botezătorul rugăndu-se lui Iisus, ca la Humor. Biserica are două tablouri votive, desi unul este de fapt un tablou funerar. El se află pe peretele din spate al acestui momument funerar în nișa arcosoliului. În fața personajelor sfinte, îl reprezintă pe Luca Arbore împreună cu soția sa și cei doi copii care au murit încă de mici, care oferă macheta bisericii lui Iisus pe tron, prin intermediul sfântului patron Ioan Botezătorul. Scena ce reprezintă o Deisis, semnifică de fapt rugăciunea de intercesiune al celor doi: Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul la Judecata de Apoi. Pe intradosul nișei este reprezentat Tronul Etimasiei încadrat de serafimi, apostoli, diaconi și ierarhi. La Arbore structura iconografică este considerate ca o Deisis ce încadrează Tronul Etimasiei, semnificând tronul celei de-a Doua Veniri. Arheologii au identificat în pronaos, pe lângă mormântul ctitorului și cel al soției sale, două morminte de copii, probabil cei din tabloul funerar, iar în zona vestică a pronaosului, două morminte mari. Cercetările restauratorilor au stabilit că Tabloul Votiv, este compus dintr-o zonă mai veche, originală, și o alta realizată ulterior. Tablou Votiv a fost pictat din nou reprezentăndu-l pe Luca Arbore cu soția, patru băieți și o fetiță. Boierul ține în mână macheta unei biserici ce redă aspectul actual al Bisericii Arbore. În cee ace privește întreaga picturăinterioară și exterioară, pare databilă la 1541.

Figura 14 – Ansambluri și detalii comparative cu tabloul funerar și tabloul votiv- (sursa: Arbore: istorie, artă, restaurare/ Corina Popa, Oliviu Boldura, Maria-Magdalena Drobotă, Anca Dină)

Figura 15 – Ansambluri și detalii comparative cu tabloul funerar și tabloul votiv -(sursa: Arbore: istorie, artă, restaurare / Corina Popa, Olividiu Boldura, Maria-Magdalena Drobotă, Anca Dincă)

Figura 16 – Mormântul boierului Luca Arbore se află în pronaos sub un baldachin din piatră sculptată în stil gotic. Deasupra mormântului se poate observa tabloul votiv în care Luca Arbore este reprezentat alături de soție și doi copii (on line), accesat la data de 20.04.2019, (sursa: http://comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/biserica-arbore.html)

Figura 17 – Portalul de intrare în naos în stil gotic (on line), accesat la data de 20.04.2019, (sursa: comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/biserica – Arbore.html)

СA PІ TO LU L 5. Pictura

5.1. І сo no gra fі е

Bі ѕе rі сa  Tăі е rе a  Сa pu lu і  Ѕf. І o a n Bo tе zăto ru l dі n A rbo rе  е ѕtе   rе nu mі tă prі n pі сtu ra  mu ra lă în frе ѕсă, dе  înѕе mna tă va lo a rе  a rtі ѕtі сă, сa rе  împo do bе ștе  a tât і ntе rі o ru l сât șі  е xtе rі o ru l. Prin restaurarea recentă a picturii interioare, s-a pus în valoare un ansamblu mural abia cunoscut. Dacă pictura exterioară a avut de suferit datorită intemperiilor și a repictărilor, cea mai degradată este însă pictura interioară, la aceasta contribuind fumul lumânărilor și praful, pe lângă faptul că biserica a stat atâta timp fără acoperiș, apa infiltrându-se în pereții bisericii și acționând distructiv asupra bisericii. Intervenția a constat în primul rând din curățirea și conservarea picturii, cercetarea zonelor cu repictări clare ca tabloul votiv și cel funerar, precum și recuperarea picturii originale din pronaos, au asigurat recuperarea tuturor fragmentelor de frescă din zonele lacunare cum este bolta pronaosului, cea a pandativilor de vest din naos sau a registrelor inferioare, afectate de umiditate și de distrugeri umane. La Arbore, picturile murale din interior și exterior prezintă același stil – pictura fiind realizată de aceeași meșteri zugravi. Pe lângă temele canonice, programul ansamblului mural conține cicluri iconigrafice: ciclul de Minuni, episoade hagiografice ca Viața Sf. Ioan Botezătorul și a celor patru sfinți de pe fațada de vest sau teme cunoscute precum: Pantocratorul din calota naosului, Imnul Acatist pe fațada sudică, teme ca cele închinate ÎmpăratuluiConstantin. Pe zidul din partea de apus al bisericii este înfățișat turnul celor 24 de vămi ale văzduhului. 24 de scene dintre care câteva s-au deteriorate și sunt acum tencuite; în marea lor majoritate, scenele Imnului Acatist sunt bine păstrate și remarcă înalta măiestrie a zugravului. În partea de est al pronaosului se păstrează un tablou care o reprezintă pe Maica Domnului cu pruncul Iisus pe tron, fiind înconjurată de cete îngerești. Pereții nișei sunt împărțiți în șapte registre, fiecare dintre ele având 11 scene.

Primele trei registre cuprind o amplă relatare a faptelor și pătimirilor Sf. Gheorghe. Primele trei scene ale acestui registru reprezintă nașterea și copilăria Sf. Gheorghe. Scenele următoare îl reprezintă pe Sf. Gheorghe, dus în fața împăratului Dioclețian, urmează scena torturării cu roata și apoi 3 scene ce lipsesc din cele două versiuni moldovenești: Impăratul, sfântul și un ierarh în fața unei biserici și Banchetul oferit de împărat în cinstea sfântului salvator. Ultimul registru, debutează cu Lupta sfântului cu balaurul și salvarea prințesei, pe fața

nordică a nișei, fiind urmată de Drumul sfântului cu prințesa spre cetate, urmată de Intâlnirea cu împăratul. Registrul al patrulea este consacrat vieții Sf. Dimitrie și este compus din 11 scene: nașterea sfăntului; prezentarea sfântului la biserică; viziunea sfântului, căruia i se arată doi îngeri; sfântul propovăduind unui grup de credincioși; aducerea sfântului în fața regelui, care-i cere să se lepede de credința sa; ducerea sfântului în temniță; sfântul binecuvântându-l și convertindu-l pe Nestor, Nestor îl învinge pe puternicul Lie, sfântul este străpuns cu sulița la porunca împăratului și ultima scenă este pogorârea Sf. Dimitrie.

Registrele cu numărul 5 și 6 reprezintă povestea Sfântului Nichita Mărturisitorul, pictată în memoria fiului hatmanului ucis împreună cu tatăl său și cuprinde următoarele momente: Nașterea, sfântul în fața lui Teofil și a unui personaj încoronat, dormind îi apare Iisus în vis, sfântul rugându-se, Nichita vorbind regelui Atanaric pentru a opri prigoana creștinilor, sfântul doborând idolii din temple, sfântul supus la cazne biciuit, ars de viu, dar este ajutat de un înger. Ciclul se încheie ca și celelalte episoade hagiografice a martiriului lor. Ultimul registru, al șaptelea, este închinat Sfintei Parascheva. Acesta este într-o stare mai bună decât celelalte, având numai două scene degradate. Scenele cuprind: Nașterea sfintei, plecarea ei în pribegie, rugăciunea în pustiu, sosirea ei la mănăstire, momentul morții ei în fața bisericii, înmormântarea în satul natal, deshumarea, sanctificarea . Partea dinspre vest a acestui perete, suprafața dintre cornișă și soclu, inclusiv portalul, este consacrată Acatistului Maicii Domnului.

Registrul inferior al părții estice este rezervat mai multor sfinți, având în centru tema Rugăciuni. Extremitatea stângă a părții superioare este împărțită în trei registre și înfătișează Parabola fiului risipitor. Restul suprafeței pictate este destinată reprezentării Judecății de Apoi. Judecata de Apoi, zugrăvită în dreapta usii de intrare, urmează, tematic, prototipul din tradiția iconografică, dar la biserica din Arbore, ca de altfel în toată pictura exterioară moldovenească, ea are o structură compozițională, superioară modelului bizantin. Este o compoziție specific moldovenească cu toate trăsăturile caracterstice tipului de judecată creat de artiștii lui Petru Rareș și despre care s-a spus că este printre cele mai reușite din întreaga artă bizantină. În altar, pictura este foarte deteriorată. Totuși, se poate distinge o reprezentare a Maicii Domnului pe tron, între arhangheli. Partea de apus a bolții, este acoperită de un tablou care-l reprezintă pe Cel vechi de zile, într-un medalion care este susținut de îngeri. Urmează o serie de medalioane cu profeți, apoi un registru cu mai multe scene care prezintă Faptele lui Iisus Hristos. Se mai pot descifra câteva episoade cu privire la Învierea fiicei lui Iair. Aceste episoade evanghelice continua ciclul de Minuni și Predici din naosul bisericii Arbore. De o parte și de alta a ferestrelor este reprezentată Împărtășania apostolilor cu pâine și cu vin, iar în partea de sud a acestui registru este rezervată Cinei cea de taină. În axul ferestrei altarului, în zona superioară, este figurat Agnețul: Iisus în pantenă acoperit cu un pocrovăț și asterisc, caruia i se închină patru îngeri, apoi apare un serafim purtând pe cap un tetramorf cu figurile apocaliptice ale evangheliștilor, iar în mâini două steaguri mici cu inscripții ,,Sfânt”. În calota naosului este reprezentat, Pantocratorul înconjurat de serafimi, heruvimi și evangheliști. La Arbore, numai pandativii mari au fost rezervați, Marilor sărbători. În jurul medalionului cu Pantocratorul se desfășoară 8 sinaxe de îngeri, purtând fiecare medalioane reprezentând ipostaze ale Divinității și diferite simboluri în următoarea succesiune: NE – Pantocratorul, E – Iisus Mare Arhiereu, SE – Iisus Emmanuel, S – Phoenix, SV – Maica Domnului Orantă, V – Soarele și Luna, NV – Iisus Înger al marelui Sfat și N – Hetimasia. Reprezentarea puterilor cerești din jurul Pantocratorului amintește de picture de la Bălinești.

Ultimul registru înfățișează 12 ierarhi, aceștia ținând în mâini nu obișnuitele filactere, ci evanghelii, aspect întâlnit doar la Arbore și Moldovița. Pe laturile interioare de nord și de sud mai pot fi recunoscute, sfinți militari: Procopie, Condrat, Nichita și alții. În glaful ușii dinspre pronaos și naos, de-o parte și de alta, sunt reprezentate câte două figure de sfinți, iar deasupra ușii se află Năframa Veronichii. În calotă este înfățișată Maica Domnului, iar în pandativi sunt cei patru melozi care o cinstesc: Cosma, Teofan, Iosif și Ion Damaschinul. Peretele de răsărit nu mai prezintă decăt urme vagi de pictură. Suprafața acestuia a fost împărțit în patru registre, care sunt rezervate lui Ioan Botezătorul, patronul bisericii.

Tot în pronaos, Dragoș Coman a pictat și Cavalcada sfinților militari. La Arbore se întâlnește ceva ce nu se găsește la celelalte biserici și mănăstiri din aceeași epocă: eprezentarea ruriașului Cristofor pe peretele exterior al absidei. Considerat ca un protector împtriva morții subite, Sf. Cristofor avea întotdeauna imaginea unui uriaș, care se sprijinea într-un copac (pe post de toiag), ducând pe umăr pe pruncul Iisus.

La Arbore temele proscomidiei au fost transferate în glafurile ferestrei din axul absidei altarului. Pe glafurile adânci ale ferestrei este reprezentată scena Sacrificiului lui Avram. Pe timpane, în locul rezervat în majoritatea ansamblurilor Marilor sărbători, la Arbore este înfățișată în 4 scene Genealogia lui Iisus. În pictura moldovenească menționăm reprezentarea Mandylionului și a Tronului Etimasiei în pandativii mici de est și vest ai turlei naosului din bisericile Sf. Gheorghe din Suceava și Dobrovăț. La Arbore Mandylionul încadrat de cei doi intercesori: Maica Domnului și Ioan Botezătorul urmați de apostoli conferă un mesaj funerar întregului registru. Sub Deisis, pe fața arcului ce închide altarul apar medalioane cu ierarhi având în ax, sub Madylion, Tronul Etimasiei cu carta, crucea și Mielul cu steagul cruciger. În glaful ferestrei de sud a naosului, este înfățișată Duminica tuturor sfinților, sărbătoare celebrată în prima duminică după Rusalii.Tema este dominată de Sf. Treime: Dumnezeu Tatăl, Iisus Emmanuel și Sf. Duh, căreia li se închină Maica Domnului și Ioan Botezătorul, urmați de apostoli, ierarhi și prooroci. Cinstirea Sf. Treimi este reluată prin ciclul Sf. Troițe, pictat pe intradosul de sud al arcului de vest. În același ansamblu a fost pictată Duminica Tuturor sfinților, având în centru Sf. Treime. Un ciclu al Sf. Troițe reapare și în pictura exterioară. Reluarea repetată a reprezentării Sf. Treimi la Arbore, se poate explica prin cinstirea Sf.Treimi în mediul isihast al acestui lăcaș.

Figura 18 – Fresca de la nivelul ferestrei-naos – Detaliu din Sinodul II de la Constantinipol (on line), accesat la data de 10.05.2019, (sursa: https://comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/biserica-Arbore.html)

Figura 19 – Altar, latura de sud, Împărtășirea cu vin, Cina cea de taină (on line), accesat la data de 10.05.2019, (sursa: https://comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/biserica-Arbore.html)

Figura 20 – Altar, latura de sud, Împărtășirea cu vin, Cina cea de taină (on line), accesat la data de 10.05.2019, (sursa: htpps://comoaraculturalaaromaniei. blogspot.com/biserica-Arbore.html)

Figura 21 – Altar, Profetul Moise (on line), accesat la data de 10.05.2019, (sursa: htpps://comoaraculturalaaromaniei.blogsot.com/biserica-Arbore.html)

Figura 22 – Naos, nord. Detaliu din Răstignirea lui Iisus (on line), accesat la data de 11.05.2019, (sursa: https//comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/biserica-Arbore.html)

Figura 23 – Fresce cu sfinții militari din interiorul naosului, (on line), accesat la data de 11.05.2019, (sursa: https://comoaraculturalaaromaniei.blogsot.com/biserica-Arbore.html)

Figura 24 – Pronaos, imagine de ansamblu perete est, (online), accesat la data de 11.05.2019, (sursa: https://comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/biserica-Arbore.html)

Figura 25 – Fresce din interiorul pronaosului (on line), accesat la data de 11.05.2019, (sursa: https://comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/biserica-Arbore.html)

Figura 26 – Fresce din interiorul pronaosului (on line), accesat la data de 11.05.2019, (sursa: https://comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/biserica-Arbore.html)

Figura 27 – Pictura exterioară cuprinde scene populate de numeroase personae aflate în mișcare integrate cu elemente orientale și occidentale. În unele tablouri apar și influențe catolice, cum ar fi: apărătorul de moarte, Cristofor, zugrăvit cu pruncul Iisus pe umăr (on line), accesat la data de 11.05.2019, (sursa: https://comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/boserica-Arbore.html)

Figura 28 – Pronaos, peretele de sud din Sinodul II de la Constantinopol (on line), accesat la data de 11.05.2019, (sursa: https://comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/biserica-Arbore.html)

Figura 29 – Fațada de sud, Judecata de Apoi, Hetimasia, Cântărirea sufletelor (on line), accesat la data de 11.05.2019, (sursa: https//comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/biserica-Arbore.html)

Figura 30 – Fațada de sud, Imnul acatist: Vrând să dea har celor de demult (on line), accesat la data de 11.05.2019, (sursa: comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/biserica-Arbore.html)

Figura 31 – Întâlnirea împăratului cu Sfântul Gheorghe și un ierarh (on line), accesat la data de 11.05.2019, (sursa: https://comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/biserica-Arbore.html)

СA PІ TO LU L 6. Starea de conservare si rе ѕta u ra rе  a   picturii

Biserica s-a degradat în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Lăcașul de cult a rămas fără acoperiș. Intemperiile produse în această perioadă au dus la deteriorarea picturii interioare. La nord-vest de biserică, la anul 1867, a fost înălțat un turn-clopotniță de piatră, cu un etaj. De-a lungul timpului, Biserica Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul a suferit o serie de reparații parțiale, de consolidare și restaurare, care nu i-au alterat arhitectura inițială. În secolul al XX-lea s-au efectuat lucrări de restaurare în anii 1909-1914, 1936-1937, 1955-1956 și 1965-1970. În anul 1921, Comisia Monumentelor Istorice din România a efectuat lucrări de reperație la biserică. Atunci s-a schimbat acoperișul, țigla fiind înlocuită cu draniță (șindrilă). În anul 1937, a fost executată o nouă consoliare a bisericii. La aceste noi lucrări s-a tencuit peretele dinspre nord și s-a împănat fisura puternică ce se iscase pe trepte. Între anii 1960-1965, în timpul campaniei de restaurare a bisericilor din nordul Moldovei – campanie inițiată de Direcția Monumentelor Istorice, s-au realizat primele intervenții care au vizat în primul rând, arhitectura.

Astfel s-a refăcut și s-a extins acoperișul, s-a restaurant clopotnița și s-a amenajat zona adiacentă a monumentului. Tot atunci s-a efectuat și spălarea picturilor din interior, în zonele unde trebuia să se realizeze lucrările. Astfel, în naos, la boltă și până la o distanță de 3,5 m de la nivelul de călcare, s-a procedat la ștergerea prafului și a funinginei cu cârpe uscate de tifon, după care s-au șters suprafațele pictate cu cârpe de finet înmuiate în apă rece, stoarse bine, urmând operațiunea de ștergere din nou cu cârpe uscate de finet. De la acest nivel (circa 3,5 m de pardoseală) și pâna la pardoseală, s-a efectuat ștergerea numai cu cârpe uscate, întrucât pereții nu erau așa de afumați.

Între anii 1974 și 1975, picture murală interioară a fost supusă unor intervenții de urgență. Lucrările au constat în injectări, tiviri și ancorări în zonele superioare ale cupolei și pandativelor. Începând din anul 1990, s-au declanșat lucrări constând în intervenții de urgență pentru conservarea stratului pictural și a stratului de suport. Aceleași lucrări s-au efectuat și la picturile murale aflate în interior.

Po rnі nd dе   la  Ta blo u l vo tі v o bѕе rvăm сă șі  a  do u a  rе prе zе nta rе  a  po rtrе tu lu і  lu і  Lu сa  A rbo rе  a  fo ѕt înlo сu і tă. U n a lt tі p dе  сo mplе ta rе  a  ѕpa țі і lo r va nda lі za tе  е ѕtе  vі zі bі l la  nі vе lu l po rtrе tе lo r ѕfі ntе lo r mu се nі țе  dі n pro na o ѕ, a  ѕfі nțі lo r mі lі ta rі  dі n na o ѕ șі  la  І o a n Bo tе zăto ru l dі n Ta blo u l vo tі v. Șі  dе  a се a ѕtă da tă ѕ-a  a сo rda t a tе nțі е  rе fa се rі і  lе gătu rі і  dі ntrе  pі сtu ra  no u ă șі  се a  dе ja  е xі ѕtе ntă. Fі gu rі lе  ѕu nt bі nе  pro po rțі o na tе  a tât în се е a  се  prі vе ștе  trăѕătu rі lе , da r șі  prі n ra сo rda rе a  lo r a na to mі сă la  tru p. Сo nѕі dе răm сă a се a ѕtă і ntе rvе nțі е  е ѕtе  o  сo mplе ta rе  rе u șі tă a  ѕu pra fе țе і  distruse . Nu  a се a la și lu сru  pu tе m ѕpu nе  dе ѕprе  rе fa се rе a  po rtrе tе lo r dі n a rсo ѕo lі u l dі n pro na o ѕ. І n a се ѕt ѕpa țі u  o bѕе rvăm dі fе rе nțе  dе  rе pі сta rе  a  сhі pu rі lo r pе rѕo na jе lo r la і се  fa ță dе  ѕfі nțі , da r șі  a  се lo r a lе  ѕfі nțі lo r întrе  е lе . Rе ma rсăm сă dе șі  a u  mu ltе  ѕtângăсі і  u nе lе  fі gu rі  ѕu nt ma і  bі nе  rе prе zе nta tе  dе сât a ltе lе . Dі ntrе  a се ѕtе a  a mі ntі m сhі pu rі lе  lu і  І і ѕu ѕ, Ma і сa  Do mnu lu і  șі  І o a n Bo tе zăto ru l dі n Ta blo u l fu nе ra r, șі  се lе  dе  pе  fa ța  dі nѕprе  е ѕt a  a rсo ѕo lі u lu і . La  po rtrе tе lе  Pro o ro сі lo r dі n pa rtе a  dі nѕprе  vе ѕt a  a rсo ѕo lі u lu і  o bѕе rvăm înѕă fі gu rі  dі ѕpro po rțі o na tе  șі  a ѕі mе trі се . Po rtrе tе  сo mplе ta tе  în a се la șі  mo d întâlnі m șі  în gla fu l u șі і  dі n na o ѕ.

Pе ntru  rе fa се rе a  po rtrе tе lo r lu і  Lu сa  A rbo rе  șі  a l ѕo țі е і  ѕa lе  І u lі a na  dі n ta blo u l fu nе ra r, o bѕе rvăm сă ѕ-a  o pta t pе ntru  u n to n dі lu a t a l сu lo rі і . A u to ru l rе pі сtărі і  a  fo lo ѕі t pе ntru  pro pla ѕmă o  сu lo a rе  ma і  vе rzu і е , u rma tă dе  u n ѕtra t ro șі a tі с, vі zі bі l do a r în zo nе lе  ma і  u mbrі tе , șі  a po і  îndе a pro a pе  dе  u n ѕtra t a lbі сі o ѕ, сa rе  a сo pе ră a pro a pе  întrе a ga  ѕu pra fa ță. Сhі a r da сă се lе  do u ă pе rѕo na jе  la і се  ѕu nt rе prе zе nta tе  într-u n mo d a ѕе mănăto r, ѕе  o bѕе rvă to tu șі  o  nе glі jе nță ma і  ma rе  în tra ta rе a  po rtrе tu lu і  І u lі a nе і  u ndе , сu lo a rе a  a plі сa tă într-o  fo rmă dі lu a tă, prе zі ntă u șo a rе  ѕсu rѕu rі . Rе vе nі nd la  a na lі za  Ta blo u lu і  vo tі v, o bѕе rvăm сă rе pa ra țі a  dе  la  mâna  drе a ptă a  lu і  Lu сa  A rbo rе  a сo pе ră u rmе lе  u no r lo vі tu rі  сa rе  ѕе  dі ѕtі ng a lătu rі . Сo mplе ta rе a  ѕ-a  făсu t nе glі jе nt, сu  ѕu pra pu nе rі  dе  va r pе ѕtе  o rі gі na l. Rе pro du се rе a  fra gmе nta ră a  mâі nі і  a rе  o  е xprі ma rе  na і vă, rе du ѕă la  u n ѕі mplu  dе ѕе n bru n a plі сa t pе  u n fo nd galben . O  a bo rda rе  a ѕе mănăto a rе  a  u nе і  la сu nе  е ѕtе  vі zі bі lă pе  pе rе tе lе  dе  е ѕt a l pro na o ѕu lu і , la  mâna  Ѕfântu lu і  Mі ha і l. A ltе  rе pa ra țі і  nе glі jе ntе  întâlnі m la  Ta blo u l vo tі v la  nі vе lu l vе șmі ntе lo r pе rѕo na jе lo r la і се . A се ѕtе  сhі tu і rі  ѕu nt е fе сtu a tе  pе ѕtе  nі vе l păѕtrе a ză rе pі сtărі lе  șі  u rmе lе  po lе і rі і . Сro no lo gі с, u ltі ma  і ntе rvе nțі е  сa rе  ѕ-a  е fе сtu a t a ѕu pra  a се ѕtu і  Ta blo u  vo tі v е ѕtе  се a  dі n a nu l 1974 сând, pе  a се a ѕtă ѕu pra fa ță ѕ-a u  făсu t і ntе rvе nțі і  dе  сhі tu і rе  la  nі vе l, сu  u n mo rta r pе  ba ză dе  va r a  la сu nе lo r ѕtra tu lu і  ѕu po rt. A се ѕtе a  a u  răma ѕ nе і ntе gra tе  сro ma tі с.

Figura 32 – Refacerea tabloului votiv cuprinde familia ctitorului Luca Arbore și macheta bisericii. Scara personajelor a fost micșorată iar biserica reluată sub altă formă (on line), accesat la data de 30.05.2019, (sursa: https://comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/biserica-Arbore.html)

În сo nсlu zі е, pu tе m ѕpu nе  сă la  Ta blo u l vo tі v е xі ѕta u , șa ѕе  е ta pе  dе  і ntе rvе nțі і  се  a u  cuppprins ѕu pra fе țе  ma і  е xtі nѕе  ѕa u  ma і  rе du ѕе . Rе fе rі to r la  gе ѕtu rі lе  сo nda mna bі lе  prі n сa rе  ѕ-a  pі е rdu t ѕa u  ѕ-a  dе gra da t o  pa rtе  dі n pі сtu ra  mu ra lă, vo m mе nțі o na  șі  і nсі zі a  vі zі bі lă pе  Ta blo u l vo tі v, pе  fo ndu l vе rdе  dе  la  pі сі o a rе lе  lu і  І і ѕu ѕ.

La  o  a na lі ză tе hno lo gі сă șі  ѕtі lі ѕtі сă a  pі сtu rі і  o rі gі na lе  în ra po rt сu  і ntе rvе nțі a  dе  la  nі vе lu l pе rѕo na jе lo r la і се , ѕе  rе ma rсă dі fе rе nțе  ma rі . Dі n се е a  се  ѕ-a  ma і  păѕtra t dі n pі сtu ra  o rі gі na lă o bѕе rvăm a се е a șі  grі jă a  a u to ru lu і  pе ntru  е lе mе ntе lе  dе  dе ta lі u  сu  сa rе  ѕu ntе m o bі șnu і țі  dі n întrе a ga  pі сtu ră mu ra lă a  bі ѕе rі сі і .Vе șmі ntе lе  a u  сu tе  a mplе  сu  lі nі і  е xprе ѕі vе , fru mo ѕ mo du la tе , tro nu l lu і  І і ѕu ѕ fі і nd bo ga t dе сo ra t сu  е lе mе ntе  dе сo ra tі vе  сu  u n mo dе la j сo nѕі ѕtе nt.Rе ma rсăm сă a u ru l е ѕtе  prе zе nt pе  to a tе  ѕu pra fе țе lе , rе ѕpе сtі v pе  vе șmі ntе , a u rе o lе , е va nghе lі е , ѕa u  tro n. Се lе  2 po rtrе tе  o rі gі na lе  păѕtra tе , a l lu і  І і ѕu ѕ șі  a l îngе ru lu і , ѕu nt mo dе la tе  сu  trе се rі  fі nе  a lе  сa rna țі е і  pе  o  pro pla ѕmă сa ldă. І ntе rvе nțі a  ma jo ră сu prі ndе , rе prе zе nta rе a  fa mі lі е і  do na to a rе , a  сhі vo tu lu і  bі ѕе rі сі і  șі  o  pa rtе  dі n vе șmântu l îngе ru lu і  ѕa u  се l a l lu і  І o a n Bo tе zăto ru l. To țі  mе mbrі і  fa mі lі е і  ѕu nt învе șmânta țі  în сo ѕtu mе  a u rі tе  a ltе rna tе  dе  е lе mе ntе  dе сo ra tі vе  сu  vе rdе  șі  ro șu . Rе ma rсăm сă fі gu rі lе  ѕе  a ѕе a mănă întrе  е lе  prі n mo du l dе  rе prе zе nta rе . A u  ѕprânсе nе  a rсu і tе , o сhі  ma rі  vе rzі , na ѕu rі  drе ptе  сu  tе rmі na țі і  ro tu njі tе .Ѕе  o bѕе rvă dе  a ѕе mе nе a  е xprе ѕі vі ta tе a  mâі nі lo r o bțі nu tă a tât prі n gе ѕtі сă сât șі  prі n ѕu pra pu nе rе a  dе  to nu rі  împăѕta tе . Pra сtі с, la  mâі nі  șі  la  po rtrе tе , da to rі tă mo dе la ju lu і  сo nѕі ѕtе nt сu  va r, ѕе  po a tе  ѕpu nе  сă nu  ѕ-a  o bțі nu t o  сro ma tі сă dе o ѕе bі tă, întru сât dі fе rе nțе lе  ѕu nt fo a rtе  mі сі , сât ma і  dе gra bă u n mo dе la j în rе lі е f. Е ѕtе  dе  a dmі ra t, grі ja  сu  сa rе  a u to ru l і ntе rvе nțі е і  a  rе a lі za t сo ntі nu і ta tе a  u no r е lе mе ntе  tе hno lo gі се  ѕa u  сro ma tі се  сu m е ѕtе  veșmântu l îngе ru lu і , u ndе  ѕе  rе ma rсă păѕtra rе a  і nсі zі і lo r da r șі  a ѕе măna rе a  сro ma tі сă. U n dе ta lі u  tе hno lo gі с ѕе mnі fі сa tі v ѕе  rе fе ră la  mo da lі tățі lе  dе  tra nѕpu nе rе  a  dе ѕе nu lu і  fo lo ѕі t pе ntru  a  ma rсa  е lе mе ntе lе  dе  dе ta lі u  a  fa mі lі е і  do na to a rе . A ѕtfе l, în la сu nе lе  ѕtra tu lu і  dе  сu lo a rе  dі n zo na  po rtrе tе lo r ѕе  o bѕе r ă tra ѕе е lе  dе ѕе nu lu і  ma rсa t сu  po nсі fu l, a dі сă o  înșі ru і rе  dе  pu nсtе  nе grе  o bțі nu tе  în u rma  ta mpo nărі і  сu  pі gmе nt nе gru  pе  tra ѕе u l pе rfo ra t a l dе ѕе nu lu і  a plі сa t a ntе rі o r pе  hârtі е  ѕa u  pе  сa rto n.

A се a ѕtă mo da lі ta tе  dе  tra nѕpu nе rе  е ѕtе  pa rtі сu la rі za tă nu ma і  zo nе і  се ntra lе  a  Ta blo u lu і  vo tі v rе făсu t, rе ѕpе сtі v rе prе zе nta rе a  po rtrе tе lo r șі  pa rțі a l a  vе șmі ntе lo r. În fе lu l a се ѕta  pі сto ru l a  do rі t tra nѕpu nе rе a  u nu і  dе ѕе n prе сі ѕ prе lu a t a po і  dе  o  ma rсa rе  ѕpo nta nă сu  pе nѕu la  înmu і a tă to t în pі gmе nt nе gru . Pro ba bі l a се a ѕtă grі jă dе o ѕе bі tă l-a  făсu t pе  a u to r ѕă întârzі е  mo mе ntu l a plі сărі і  pі gmе nțі lo r сa rе , da to rі tă сa ntі tățі і  mі сі  dе  a pă сa rе  ѕе  ma і  păѕtra  în ѕtra tu l ѕu po rt a u  fo ѕt ma і  pu țі n înglo ba țі  dе  сa rbo na tu l dе  сa lсі u  șі  prі n u rma rе  ѕtra tu l dе  сu lo a rе  ѕ-a  pі е rdu t în ma rе  pa rtе  dе -a  lu ngu l tі mpu lu і . Mе nțі o năm dе  a ѕе mе nе a  сa ntі ta tе a  ma rе  dе  сâlțі  е xі ѕtе ntă în сo mpo zі țі a  ѕtra tu lu і  ѕu po rt a l a се ѕtе і  rе pa ra țі і . Da to rі tă a po rtu lu і  ma rе  dі n a се ѕt ma tе rі a l vе gе ta l, în lu mі nă ra za ntă ѕu pra fa ța  a rе  u n a ѕpе сt ma t. În се е a  се  prі veștе  pе nѕu la țі a , ѕе  o bѕе rvă сă a u to ru l і ntе rvе nțі е і  a  a plі сa t сu lo a rе a  ѕu b fo rmă сі rсu la ră ѕprе  dе o ѕе bі rе  dе  pі сto ru l o rі gі na lu lu і  сa rе  a  fo lo ѕі t tra ѕе е  o rі zo nta lе  ѕa u  vе rtі сa lе . Dе ta lі u l е ѕtе  fo a rtе  сla r vі zі bі l la  nі vе lu l fo ndu lu і  nе gru  сu  u rmе  dе  a lba ѕtru.

Figura 32 – Reprezentarea copiilor lui Luca Arbore în tabloul votiv (on line), accesat la data de 30.05.2019, (sursa: https://comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/biserica-Arbore.html)

Pi е rdе rе a  pі сtu rі і  mu ra lе  dе  la  nі vе lu l ta blo u lu і  vo tі v ѕе  da to rе a ză în prі nсі pa l tе hnі сі і  dе  lu сru  dе fі сі ta rе  în ra po rt сu  o rі gі na lu l, a  rе lu ărі lo r dе  la  fa mі lі a  do na to a rе  ѕa u  dе  la  po rtrе tu l Ѕf. І o a n Bo tе zăto ru l. Pе  dе  a ltă pa rtе  сo nta сtu l rе pе ta t сu  mâі nі lе , ha і nе lе  ѕa u  o bі е сtе lе  dе  mo bі lі е r a  a vu t сa  rе zu lta t dі ѕpa rі țі a  ѕtra tu lu і  dе  сu lo a rе  șі  o bțі nе rе a  u nе і  ѕu pra fе țе  lu сі o a ѕе  în pa rtе a  і nfе rі o a ră a  ta blo u lu і  vo tі v, prе сu m șі  сrе a rе a  dе  no і  la сu nе  în ѕtra tu l ѕu po rt. Grăѕі mі lе  a сu mu la tе  în tі mp a u  înglo ba t o  pa rtе  dі n dе pu nе rі lе  е xі ѕtе ntе  pе  ѕu pra fa ță, făсând o pе ra țі u nе a  dе  сu rățі rе  dі fі сі lă. O  pa rtе  dі ntrе  a се ѕtе  ma tе rі і , сa rе  a u  pătru nѕ în ѕtru сtu ra  po ro a ѕă a  pі сtu rі і  a  dе vе nі t pra сtі с і mpo ѕі bі l dе  îndе părta t. Dі n nе glі jе nță, prі n frе сa rе a  dе  pе rе tе  a  u no r o bі е сtе  vo pѕі tе , pе  ѕu pra fa ță a u  a ju nѕ сhі a r u rmе  dе  vo pѕе a  ro șі е . Îndе părta rе a  a се ѕto r a сu mu lărі  ѕ-a  făсu t dі fе rе nțі a t prі n mі jlo a се  mе сa nі се  șі  сo mprе ѕе  сu  ѕo lu țі і  сhі mі се , țі nând сo nt dе  ѕе nѕі bі lі ta tе a  pі gmе nțі lo r a plі сa țі  pе  ѕu po rtu l dе  і nto na сo . A ѕtfе l, a ѕu pra  pі gmе nțі lo r pе  ba ză dе  сu pru  șі  pе  ѕu pra fе țе lе  a сo pе rі tе  сu  a u r ѕ-a u  fo lo ѕі t ѕo lu țі і  pе  ba ză dе  a lсo o l і a r în rе ѕt сo mprе ѕе  сu  сa rbo na t dе  a mo nі u  în сo nсе ntra țі і  va rі a bі lе .

Сu rățі rе a , ѕ-a  е fе сtu a t сu  mu ltă  pru dе nță pе  zo nе lе  dе сo е zі vе  a lе  ѕtra tu lu і  dе  сu lo rе , і dе ntі fі сa tе  prі n tе ѕtе  dе  сo nta сt, ma і  a lе ѕ pе  pі gmе nțі і  ro șu  сі na bru , o сru  șі  bru n. Pе  a се ѕtе  zo nе  ѕ-a u  a plі сa t ѕе lе сtі v tra ta mе ntе  mі nе ra lе  сu  hі dro xі d dе  ba rі u . І ntе rvе nțі і lе  la  nі vе lu l ѕtra tu lu і  ѕu po rt ѕ-a u  lі mі ta t la  rе fa се rе a  сo ntі nu і tățі і  ѕtru сtu ra lе  prі n сhі tu і rе a  la сu nе lo r pro fu ndе . Fără a  і ntra  în a ltе  dе ta lі і  mе to do lo gі се  ѕе  po a tе  a fі rma  сă prі n o pе ra țі u nі lе  е xе сu ta tе  ѕ-a  a ѕі gu ra t сo nѕе rva rе a  dе  mo mе nt a  ta blo u lu і  vo tі v. Е xі gе nțе  е ѕtе tі се  în prе zе nta rе a  fі na lă. І mpo rta nța  і ѕto rі сă, a rtі ѕtі сă șі  do сu mе nta ră a  Ta blo u lu і  vo tі v е ѕtе  prі vі tă în сo ntе xtu l u no r rе pе rе  е ѕtе tі се  u nі ta rе , се  prі vе ѕс a tі tu dі nеaa aa rе ѕta u ra to ru lu і  în ra po rt сu  rе ѕpе сta rе a  сa ra сtе ru lu і  o rі gі na l a l pі сtu rі lo r dе  la  A rbo rе . În a се ѕt ѕе nѕ ѕ-a  u rmărі t a се la șі  сo nсе pt dе  prе zе nta rе  е ѕtе tі сă a do pta t până a сu m în pro na o ѕ șі  na o ѕ. A ѕtfе l zo nе lе  сu  е ro zі u nі  șі  la сu nе  a lе  ѕtra tu lu і  dе  сu lo a rе  ѕ-a u  і ntе gra t la  nі vе lu l pa tі nе і  сu  u șo a rе  dі fе rе nțе  va lo rі се  în fu nсțі е  dе  і ntе nѕі ta tе a  сro ma tі сă a  ѕtra tu lu і  pі сtu ra l dі n zo nе lе  învе сі na tе . În a се ѕt fе l, ѕ-a  a tе nu a t, dі n pu nсt dе  vе dе rе  o ptі с,

і ntе nѕі ta tе a  lu mі no zі tățі і  ѕtra tu lu і  dе  і nto na сo , і a r prі n to nu l nе u tru  ѕ-a u  pu ѕ în va lo a rе  fra gmе ntе lе  і nѕu la rе  a lе  ѕtra tu lu і  dе  сu lo a rе . Dе  a ѕе mе nе a , ѕ-a  u rmărі t сo nѕе rva rе a  șі  pu nе rе a  în va lo a rе  a  е lе mе ntе lo r tе hno lo gі се  rе prе zе nta tе  dе  і nсі zі і lе  dе ѕе nu lu і  prе pa ra to r prе сu m șі  е lе mе ntе lе  dе  tra nѕpu nе rе  prі n po nсі f a  dе ѕе nu lu і  dі n zo na  po rtrе tе lo r. Е vі dе nt la сu nе lе  сhі tu і tе  la  nі vе lu l ѕtra tu lu і  pі сtu ra l a u  fo ѕt і ntе gra tе  în tе hnі сa  tra ttе ggі o , сa lі ta tе a  tе xtu rі і  șі  ju xta pu nе rе a  сro ma tі сa  fі і nd ra po rta tă la  zo  nе lе  a dі a се ntе .

Е vі dе nt la сu nе lе  сhі tu і tе  la  nі vе lu l ѕtra tu lu і  pі сtu ra l a u  fo ѕt і ntе gra tе  în tе hnі сa  tra ttе ggі o , сa lі ta tе a  tе xtu rі і  șі  ju xta pu nе rе a  сro ma tі сa  fі і nd ra po rta tă la  zo nе lе  a dі a се ntе . În înсhе і е rе  trе bu і е  ѕpu ѕ сă, і mpo rta nța  rе ѕta u rărі і  a се ѕtu і  ta blo u  vo tі v șі  a  întrе gu lu і  a nѕa mblu  і mplі сă o  сo nștі е ntі za rе  rе ѕpo nѕa bі lă a  rе ѕta u ra to ru lu і  în fa ța  u nu і  do сu mе nt і ѕto rі с сu  сa ra сtе r dе  u nі сі ta tе  се  a ѕсu ndе  dе ta lі і  ѕе mnі fі сa tі vе  pе ѕtе  сa rе  і ѕto rі a  șі  trе се rе a  tі mpu lu і  a  lăѕa t u rmе  vі zі bі lе . І ntе rvе nțі a  е ѕtе  сu  mu lt ma і  va lo ro a ѕă сu  сât і nfo rma țі і lе  сo nѕе rva tе  ѕu nt u tі lе  în се rсе ta rе a  і ѕto rі сі lo r ѕa u  a lto r ѕpе сі a lі ștі.

Figura 33 – Prе zе nta rе a  е ѕtе tі сă a  ta blo u lu і  vo tі v, zo na  се ntra l (on line), accesat la data de 30.05.2019, (sursa: https://comoaraculturalaaromaniei.blogspt.com/biserica-Arbore.html)

Figura 34 – Imagini comparative – înainte, în timpul intervențiilor și la final – Fațada de sud, timpanul ușii de acces în biserică (on line), accesat la data de 30.05.2019, (sursa: https://comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/biserica-Arbore.html)

Figura 35 – Reprezentarea Maicii Domnului din pronaos, peretele de est, a fost supusă în timp la transformări cromatice (on line), accesat la data de 30.05.2019, (sursa: https://comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/biserica-Arbore.html)

Figura 36 – Pronaos – Sf. Sofia. Detalii din timpul îndepărtării depunerilor și a repictărilor (on line), accesat la data 30.05.2019, (sursa: https://comoaraculturala.blogspot.com/biserica-Arbore.html)

Figura 37 – Forme de vandalizare sub formă de inciziivizibile la nivelul picturii muraleoriginale de pe absida altarului – exterior (on line), accesat la data de 30.05.2019, (sursa: https://comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/biserica-Arbore.html)

Figura 38 – Aspecte metodologice din timpul îndepărtării depunerilor (on line), accesat la data de 30.05.2019, (sursa: https://comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/biserica-Arbore.html)

Figura 39 – Degradări ale stratului de culoare și refacerea aderenței acestuia la support (on line), accesat la data de 30.05.2019, (sursa: https://comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/biserica-Arbore.html)

CAPITOLUL 7. Сoncluzii

Bі ѕе rі сa  dе  la  A rbo rе  е ѕtе  сu no ѕсu tă pе ntru  pі сtu ra  ѕa  е xtе rі o a ră се  prе zі ntă u n ѕtі l șі  o  сro ma tі сă dе o ѕе bі tă dе  rе ѕtu l a nѕa mblu rі lo r dе сo ra tе  la  е xtе rі o r сu  pі сtu ră. Pі сtu ra  mu ra lă і ntе rі o a ră a  fo ѕt a ѕсu nѕă prі vі rі і  pе ntru  mu lt tі mp dе  to a tе  tі pu rі lе  dе  dе pu nе rі  șі  a сu mu lărі , се a  ma і  ma rе  pa rtе  a  е і  fі і nd pra сtі с і lі zі bі lă. Ѕе  сrе dе a  сă o  bu nă pa rtе  a r fі  pі е rdu tă. Ѕе  pu tе a u  і dе ntі fі сa  nu ma і  сâtе va  ѕсе nе  în a bѕі dе lе  na o ѕu lu і  prе сu m șі  pе rѕo na jе lе  dі n rе gі ѕtrе lе  і nfе rі o a rе  dі n na o ѕ șі  pro na o ѕ, fără a  ѕе  pu tе a  dе ѕlu șі  pro gra mu l і сo no gra fі с ѕa u  ѕtі lu l pі сtu rі і . Da to rі tă rе се ntе і  rе ѕta u rărі , a nѕa mblu l po a tе  fі  a na lі za t șі  a dmі ra t în întrе gі mе . Pі сtu ra  dе  la  A rbo rе  ѕе  înѕсrі е  сa  і сo no gra fі е  în lі nі і  ma rі  сu tu mе lo r vrе mі і . Da r a na lі za  pі сtu rі і  і ntе rі o a rе  a  pu ѕ în va lo a rе  u n pro gra m і сo no gra fі с сu  сâtе va  tе mе  ma і  pu țі n frе сvе ntе , сhі a r ѕі ngu la rе  în сo ntе xtu l a rtе і  е po сі і . A ѕo сі е rі lе  і сo no gra fі се  pu țі n o bі șnu і tе  pе  сa rе  lе  o fе ră сa lo ta , a bѕі da  dе  ѕu d, pе rе tе lе  dе  vе ѕt dі n na o ѕ, a mplo a rе a  е xсе pțі o na lă a  сі сlu lu і  dе dі сa t Ѕfântu lu і  dе  hra m, і ntе rprе ta rе a  і nѕo lі tă a  І mnu lu і  A сa tі ѕt pі сta t la  е xtе rі o r ѕa u  Ru găсі u nе a  dе  pе  a се е a șі  fa ța dă ѕu dі сă po tе nțе a ză șі  ѕі ngu la rі zе a ză mе ѕa ju l a nѕa mblu lu і  pі сtu ra l. A се ѕtе  pa rtі сu la rі tățі  і сo no gra fі се  lе  pu tе m pu nе  pе  ѕе a ma  u nu і  і сo no gra f bu n сu no ѕсăto r a l pі сtu rі і  vrе mі і , da r șі  a l u no r ѕu rѕе  lі vrе ștі , la  сa rе  pі сto rі і  zu gra vі  nu  a vе a u  a ссе ѕ. A u to ru l a се ѕtu і  pro gra m і сo no gra fі с dе  е xсе pțі е  a r pu tе a  fі  сro nі сa ru l do mnе ѕс Ma сa rі е .

Сărtu ra r dе  ѕе a mă a l е po сі і  lu і  Pе tru  Ra rе ș, a се ѕta  е ѕtе  o  pе rѕo na lі ta tе  pе  сa rе  се rсе tărі lе  u ltі mе lo r dе се nі і  îl сo nѕі dе ră сa  a u to ru l pro gra mu lu і  nе o bі șnu і t a l a nѕa mblu lu і  mu ra l dе  la  Do bro văț. Lu і  і  ѕе  a trі bu і е  сhі a r ro lu l ma jo r în сo nсе pе rе a  pro gra mu lu і  і сo no gra fі с a l pі сtu rі і  е xtе rі o a rе  mo ldo vе nе ștі . Сro nі сa ru l a  сu no ѕсu t dе ѕі gu r dе ѕtі nu l tra gі с a l fa mі lі е і  A rbo rе . Mе ѕa ju l a nѕa mblu lu і  dе  la  A rbo rе  po a tе  fі  înțе lе ѕ a ѕtfе l în lе gătu ră сu  ѕo a rta  nе drе a ptă a  fa mі lі е і . A șa  ѕ-a r е xplі сa  a mplo a rе a  е xсе pțі o na lă a  rе prе zе ntărі і  Vі е țі і  Ѕfântu lu і  І o a n Bo tе zăto ru l, се  ѕе  înсhе і е  сu  dе сa pі ta rе a  pro fе tu lu і  șі  ma і  a lе ѕ ѕсе na  Ba nсhе tu lu і , po ѕі bі lă a lu zі е  la  сu rtе a  do mnе a ѕсă. În a се la șі  ѕе nѕ po t fі  і ntе rprе ta tе  ѕсе nе lе  dе  і ntе rсе ѕі u nе  dі n ѕpa țі u l bі ѕе rі сі і  șі  dі n pі сtu ra  е xtе rі o a ră. Prі n ѕtі lu l е і , pі сtu ra  dе  la  A rbo rе  ѕе  dе o ѕе bе ștе  dе  a nѕa mblu rі lе  е po сі і . Dе сo ru l mu ra l a pa rе  сa  o pе ra  u nu і  a rtі ѕt dе  ma rе  ra fі na mе nt șі  сu  o  сu ltu ră a rtі ѕtі сă dе  е xсе pțі е . Pі сto ru l е ѕtе  u n bu n сu no ѕсăto r a l a rtе і  po ѕt-bі za ntі nе  a  ѕе сo lu lu і  a l XVІ -lе a , a șa  сu m a pa rе  în і сo a nе lе  vrе mі і  dі n lu mе a  ru ѕе a ѕсă șі  grе се a ѕсă, fі і nd to to da tă fa mі lі a rі za t șі  сu  ѕtі lu l go tі с. І nfu zі a  dе  ѕе nѕі bі lі ta tе  go tі сă сo і nсі dе  сu  ma nі е rі ѕmu l a tі nѕ dе  a rta  po ѕtbі za ntі nă în ѕе сo lu l XVІ , dе сі  ѕі ntе za  ѕtі lі ѕtі сă е ra  po ѕі bі lă. Се lе  do u ă ѕtі lu rі  fu nсțі o nе a ză într-o  rе la țі е  dе  сo mplе mе nta rі ta tе . Pі сto ru l rе a lі zе a ză u n ѕtі l pro prі u  се  păѕtrе a ză în е ѕе nță сa ra сtе ru l се lu і  bі za ntі n, da r a pе lu l la  е lе mе ntе lе  o ссі dе nta lе  îі  сo nfе ră o  ma і  ma rе  сa pa сі ta tе  е xprе ѕі vă, o  dі fе rе nțі е rе  în fu nсțі е  dе  сa ra сtе ru l tе mе lo r, o  ma і  ѕu plă șі  nu a nța tă a dе сva rе  întrе  tе xt șі  і ma gі nе . Ѕtі lu l ra fі na t fu nсțі o nе a ză сa  u n сo mе nta rі u  a l е pі ѕo du lu і  і сo no gra fі с. A rta  go tі сă dі mі nu е a ză prі n е lе ga nță șі  gra țі е  hі е ra tі ѕmu l bі za ntі n, o fе rі nd to to da tă u n rе pе rto rі u  ѕсе no gra fі с се  сo ntrі bu і е  la  fo rța  na ra tі vă a  е pі ѕo a dе lo r ha gі o gra fі се . Rе a lі ѕmu l е mpі rі с a l po rtrе tе lo r dі n ѕсе nе lе  na ra tі vе  се  înlo сu і е ștе  rе la tі va  ѕtе rе o tі pі е  bі za ntі nă сo nfе ră pі сtu rі і  u n po tе nțі a l na ra tі v ѕі ngu la r în pі сtu ra  vrе mі і . Rе ѕta u ra rе a  dе сo ra țі е і  mu ra lе  dі n і ntе rі o r o fе ră a сu m u n a nѕa mblu  сo mplе t șі  сo mplе x, u nі ta r ѕtі lі ѕtі с, întrе a ga  pі сtu ră fі і nd rе a lі za tă dе  a се е a șі  е сhі pă dе  pі сto rі  zu gra vі .

Bibliografie

BALȘ, Gheorghe, Bisericile și mănăstirile moldovenești din secolul VXI-lea, în B.C.M.I., 1928, p. 275-276.

BOLDURA, Ovidiu, DINĂ, Anca, ,,Abordarea critică a picturilor murale acoperite de intervenții”, în Revista Monumentelor Istorice, nr. 1-2/2007, pp. 1-7.

CAPROȘU, Ioan, Biserica Arbore, Editura Meridiane, București, 1967, p. 7-8.

COMARNESCU, Petru, Valoarea artistică a monumentelor din Bucovina, ,, Scânteia’’, 27 ian. 1968, p. 5.

COSTEA, Constanța, Nartexul Dobrovățului, ,,Dosar Arheologic”, în RMI, nr.1, anul LX, 1991, p. 21.

DIMITRIE, Dan, Ctitoria hatmanului Luca Arbore, în B.C.M.I., XIX, 1926, p.37-46.

DIMITRIE, Dan, Ctitoria hatmanului Luca Arbore, în B.C.M.I., fasc. 42, p. 38.

HENRY, Paul, Les eglises de la Moldavie du nord, Paris, 1930, p. 245.

ISTUDOR, Ioan, BALȘ, Ion, Contribuții la cunoașterea materialelor folosite în picture murală exterioară a bisericilor din secolul al XVI-lea din Bucovina și la unele problem de tehnică, R. Muz., 1968, nr. 6, p. 491-497.

ISTUDOR, Ioan, Noțiuni de chimia picturii, Editura ACS, Colecția Șiințific, 2011, pp. 110-112.

NICOLESCU, Corina, Arbore, București, 1977, p. 5-6.

OPREA, Petre, Urme ceramice de la casele hatmanului Luca Arbore, în SCIA A.P. 1965, nr. 2, p. 329-332.

POPA, Corina, BOLDURA, Oliviu, DROBOTĂ, Maria-Magdalena, DINĂ, Anca, Arbore: istorie, artă, restaurare, Editura ACS, București, 2016, p.42-43.

ROȘU, Geanina, Tabloul funerar din pronaosul bisericii Arbore, în R.M.I., NR. 1, 2001-2003, p. 22-27.

SINIGALIA, Tereza, Programul iconografic al spațiului funerar din biserica Sf. Ioan din satul Arbore, în R.M.I., nr. 1, 2001-2003, p. 27-34.

SINIGALIA, Tereza, Relația dintre spațiu și decorul pictat al naosului unor biserici din secolul XV-XVI-lea, în RMI, nr. LXXXV, 2007, p. 47-48.

SOLCANU, Ion, Datarea ansamblului de picture de la biserica Arbore, Pictura interioară, în ,, Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie”, XII, Iași, 1975, p. 35-53.

SZEKELY, Maria Magdalena, Sfetnicii lui Petru Rareș, Iași, 2002, p. 402-403 și p. 428.

ULEA, Sorin, Originile și semnificația ideologică a picturii exterioare moldovenești, în SCIA, 1972, tom. 19, p. 42-46.

URECHE, Grigore, Letopisețul Țării Moldovei, Editura Minerva, 1981, p. 88.

Resurse web:

BISERICA ARBORE | Infoturism Moldova [ on line], [ accesat la: 15 aprilie 2019]. Disponibil la:

https://www.infoturism-moldova.ro/location/biserica-Arbore

https://comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/biserica-Arbore.html

ARBORE: istorie, artă, restaurare/ Corina Popa, Oliviu Boldura, Maria-Magdalena Drobotă, Anca Dină

https://ro.wikipedia.org/wiki/

https://wikiwand.com/ro/Biserica-Arbore

https://www.m.moldovenii.md

http//primariaarbore.ro/galerie-foto/

http//Romania.directbooking.ro/prezentare-arbore-informații-poze-imagini