GESTIUNEA ȘI PERFECȚIONAREA OPERAȚIUNILOR DE CREDITARE ALE AGENȚILOR ECONOMICI [310857]
M O L D C O O P
[anonimizat] “Finanțe și bănci”
[anonimizat]. univ., doctor
_______________E. Fuior
“___”___________2017
TEZA DE LICENȚĂ
la tema: GESTIUNEA ȘI PERFECȚIONAREA OPERAȚIUNILOR DE CREDITARE ALE AGENȚILOR ECONOMICI
Efectuată de studenta Cazacenco Natalia
Facultății Contabilitate și Informatică Economică
Specialității Finanțe și bănci
Grupa 3 FB – 1431 ______________ (semnătura)
[anonimizat]. univ., dr. ______________
/ N.P., titlul științific / (semnătura)
CHIȘINĂU 2017
INTRODUCERE
Actualitatea temei. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], sociale, politice.
În activitatea oricărei bănci comerciale o [anonimizat], [anonimizat] a ridica nivelul de trai al populației.
Necesitatea cercetării multiplelor probleme de gestionare și organizare a [anonimizat], precum și de elaborare a [anonimizat], [anonimizat].
Pentru B.C. „Victoriabank” S.A. este o [anonimizat], a profitabilității și a încrederii clienților în bancă. [anonimizat], a [anonimizat].
[anonimizat] a agenților economici. [anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat].
Pentru a [anonimizat]:
abordarea conceptuală a [anonimizat], clasificarea și funcțiile;
descrierea mecanismului de creditare a persoanelor juridice;
[anonimizat] a băncii comerciale BC "Victoriabank" SA;
[anonimizat] a persoanelor juridice și particularitățile specifice de acordare, aprobare, negociere, rambursare și supraveghere a creditului bancar;
formularea propunerilor referitor la perfecționarea mecanismului de creditare a persoanelor juridice.
Domeniul de cercetare. Teza are ca domeniu de cercetare aspectele teoretice, analitice și practice ale gestiunii creditului în băncile comerciale în raport cu clienții – persoane juridice, în scopul perfecționării managementului operațiunilor de creditare și reducerii riscurilor bancare.
Reieșind din scopul și sarcinile stabilite teza a fost structurată în introducere, trei capitole, concluzii și recomandări, lista bibliografiei și anexe.
În introducere este argumentată actualitatea temei de studiu, sunt definite scopul și sarcinile cercetării, obiectul stidiat, structura tezei cu conținutul succint al capitolelor.
În primul capitol cu titlul „Esența, tendințele creditului și mecanismul creditării persoanelor juridice de către băncile comerciale” sînt descrise aspectele teoretice privitor la creditul bancar, tipurile, trăsăturile specifice și funcțiile, clasificarea creditelor, precum și mecanismul de creditare persoanelor juridice în cadrul băncilor comerciale.
În capitolul doi cu denumirea „Organizarea și analiza creditării persoanelor juridice în cadrul BC Victoriabank S.A” este redată analiza detaliată a situației economico-financiare a băncii comerciale, sunt descrise tipuri de credite acordate de către BC „Victoriabank”, precum și analiza portofoliului creditelor acordate persoanelor juridice.
În capitolul trei „Modalitățile de perfecționare a mecanismului de creditare persoanelor juridice” este redată diversificarea spectrului de produse de creditare ale persoanelor juridice în cadrul BC „Victoriabank” S.A și reflectarea direcțiilor de eficientizare și perfecționare a mecanismului de acordare a creditelor pentru persoane juridice.
La elaborarea lucrării au fost consultate regulamente, legi, acte normative, lucrări, manuale ale autorilor din Republica Moldova, cât și acelor străini. Obiectul de cercetare îl constituie creditul bancar acordat persoanelor juridice din cadrul B.C. „Victoriabank” S.A. De asemenea, pentru aspectele practice au fost utilizate date concrete din rapoartele financiare întocmite în instituția analizată, având ca scop de a prezenta lucrarea respectivă cu date reale.
Metodologia cercetării s-a bazat pe utilizarea metodelor: grupării; corelării; analizei; inducției; deducției; abstracției științifice; analogiei; sintezei, precum și metodei dialectice.
1. ESENȚA, TENDINȚELE CREDITULUI ȘI MECANISMUL CREDITĂRII PERSOANELOR JURIDICE DE CĂTRE BĂNCILE COMERCIALE
1.1. Conceptul, conținutul economic și aspectele teoretice privind creditul bancar
Pentru mulți observatori principală operațiune bancară este creditarea. Într-adevăr, între plasamentele băncilor, pe primul loc se situează creditele. Felul în care banca alocă fondurile pe care le gestionează poate influența într-un mod hotărâtor dezvoltarea economică la nivel local sau național.
Pentru a înțelege importanța activității de creditare este necesar a se preciza ce reprezintă creditul. Termenul de credit își are originea în cuvîntul latinesc ”creditum” care înseamnă încredere (a avea încredere) și este utilizat atît în relațiile cotidiene de oameni, cît, mai ales, în activitatea economico-financiară. În literatura de specialitate, definiția creditului și accepțiunile sale sunt foarte diferite. Într-un mod simplificat, creditul poate fi definit ca o formă specială a valorilor: vînzare de mărfuri cu plata amînată sau cu transferare de monedă cu titlul de împrumut. [10, p.56-57].
Creditul a apărut din necesitatea stingerii obligațiilor dintre diferiți agenți economici, proces caruia nu-i poate face față moneda lichidă, în aceasta perspectivă creditul reprezentând o pârghie a desfășurării oricărui proces economic. La nivelul agentului economic se constată că pe lângă capitalul propriu acesta contractează și împrumuturi, în particular bancare, sub forma creditului. Lărgirea producției, către care tinde orice manager, crearea condițiilor pentru a rezista proceselor concurentiale și obținerea unui profit care sa-i asigure desfășurarea normală a activitații sunt de neconceput fară existența creditului.
Pentru definirea creditului, ca categorie economică generală, este necesară prezentarea a trei opinii care s-au conturat, în literatura de specialitate, cu privire la acest concept, respectiv:
creditul ca încredere;
creditul ca formă a relațiilor de schimb;
creditul ca expresie a relațiilor de redistribuire.
Creditul ca încredere este o concepție care plasează la baza relațiilor de credit ideea deîncredere, de unde rezultă caracterul subiectiv al acestora. Considerarea creditului ca încredere se fundamentează pe definițiile date acestui concept. În practică, această încredere se concretizează în relațiile dintre creditor și debitor, în sensul că cel din urmă trebuie să prezinte o anumită bonitate, astfel încât să genereze încredere din partea creditorului.
Creditul ca expresie a relațiilor de schimb reprezintă „un acord prin care anumite bunuri, servicii sau o cantitate de monedă sunt cedate în schimbul unei promisiuni de plată viitoare”. Unei asemenea abordări a creditului, îi sunt aduse contraargumente dintre care cel mai puternic, acela potrivit căruia creditul nu este o formă a schimbului, nici din punct de vedere al scopului și nici al conținutului material al valorii.
Creditul ca expresie a relațiilor de redistribuire reprezintă o abordare care pornește de la conținutul economic specific al creditului, respectiv transferul unei părți din produsul social de la unii din participanții la circuitul economic către alți participanți la acest circuit. Spre deosebire de alte forme ale relațiilor de redistribuire a veniturilor, ca de exemplu impozitele și taxele, care au caracter definitiv, creditul este o formă particulară a acestor relații, prin caracterul temporar al transferului din economie. [8, p. 89-90].
Creditul este definit prin legea privind activitatea bancară ca orice angajament de achiziționare a unei sume de bani in schimbul dreptului de rambursare sumei plătite, precum și la plata unei dobinzi sau a altor cheltuieli legate de aceasta suma sau orice prelungire a scadenței unei datorii și orice angajament de la achiziționarea unui titlu care incorporează o creanță sau a altui drept la plata unei sume de bani. [12, p. 516]
Creditul reprezintă o categorie economică ce exprimă relații de repartiție a unei părți din PIB sau din venitul național, prin care se mobilizează și se distribuie disponibilitățile din economie și se creează noi mijloace de plată, în scopul satisfacerii unor nevoi de capital și al realizării unor obiective ale politicii economice. În esență, creditul reprezintă schimbul unei valori monetare actuale contra unei valori monetare viitoare.
În mod simplificat, creditul poate fi definit ca o formă specială de miscare a valorilor: vânzare de mărfuri cu plată amânată sau cu transferare de moneda cu titlul de împrumut.
Autorul Victor Slăvescu, definește noțiunea de credit, astfel: creditul și operațiunea de credit constituie acel fapt economic prin care se cedează o sumă de bani efectuată la un moment dat din partea unui subiect economic, în folosință altui subiect economic, cu obligația acestuia din urmă de a restitui mai târziu, la un termen fixat, suma primită plus o sumă de bani, care se cheamă interes al creditorului sau dobânda.
Francezul Charles Gide definește creditul ca fiind schimbul unei bogății prezente contra unei bogății viitoare, iar profesorul F. Leitner afirmă că „prin credit se întelege cedarea și primirea unui bun la o epocă, în credintă ca același bun, sau altul de aceiași valoare, va fi restituit la o dată viitoare, fixată din timp, potrivit înțelegerii între părți”.
În perioada actuală, creditul, reprezintă în sine o formă de mișcare a capitalului împrumutat, adică a masei monetare oferite în credit. Creditul bancar are un rol semnificativ în ridicarea nivelului de trai al populației, prin diferite acțiuni, dar cu cât el poate fi avantajos, cu atât și de primejdios, și aceasta se întâmplă în cazul în care el nu se utilizează în conformitate cu principiile sale și cu cerințele echilibrului economico-financiar. Un astfel de pericol poate fi supracreditare și altul subcreditarea.
Creditul influențează asupra volumului și structurii masei monetare asupra circulației banilor și asupra dezvoltării diverselor instrumentelor de plată. Datorită lui are loc un proces mai rapid de capitalizare a profitului și implicit a concentrării producției. Banca poate acorda credite în lei și în valută străină, prin acordarea acestora se urmărește acoperirea cheltuielilor de producție, prin creditarea diferenței de fonduri între capitalul circulant necesar desfășurării activității și fondurile agenților economici.
Creditul bancar este principala sursă de asigurare a fondurilor bănești necesare diferitelor sectoare de activitate ale economiei naționale. Prin acordarea creditului bancar se formează fundamentul activității bancare. Creditul bancar are un rol deosebit și în promovarea relațiilor economice internaționale, stimulând exporturile, asigurând o desfășurare normală, rapidă și în deplină siguranță a operațiunilor de export. Creditul bancar are un rol semnificativ în ridicarea nivelului de trai a populației prin acordarea împrumuturilor bănești pentru procurarea bunurilor de consum, a locuințelor și automobilelor, pentru investirea în capitalul uman, sub formă de credite pentru educație, studii, etc.
Pentru îndeplinirea funcțiilor și rolului creditului în economia de piață, pentru valorificarea la maximum a avantajelor și diminuarea la minimum a dezavantajelor, este necesar a se întruni următoarele condiții:
Existența unui sistem juridic prin care să se reglementeze cadrul general al operațiunilor de credit, măsurile de asigurare și de protecție pentru participanții la contractul de credit, drepturile și obligațiile creditorilor și debitorilor, procedura de soluționare a litigiilor dintre părți și organele competente. Cadrul juridic trebuie să fie suficient de flexibil pentru a lăsa spațiu de afirmare inițiativei, dar și categoric, încât să cauzeze credibilitate în fața agenților economici și să limiteze riscurile;
Existența unui sistem instituțional, constând intr-un ansamblu de instituții și organisme specializate de credit, cu o vastă rețea amplasată în teritoriu, dar și corelații de corespondență cu instituții similare din străinătate;
Existența unui cadru economic favorabil, conform situații de ansamblu a economiei naționale, perspectivei ei, gradului de dotare profesională și tehnică a sectoarelor economice, precum și conjuncturii economice pe plan intern și extern. O importanță deosebită are și situația resurselor economice ale agenților economice, accesul la aceste resurse, structura economiei naționale, situația pieții de mărfuri, a pieții financiare, etc;
Formarea relațiilor social-culturale, în sensul existenței cadrului general de ordine și în context social-politic, de stabilitate și continuitate a opțiunilor generale referitoare la deciziile macroeconomice, precum și atitudinea regimului politic față de economia, față de libera inițiativă și față de piață.
Elementele tehnice ale raportului de credit se dezvăluie prin analiza trăsăturilor caracteristice [9, p.164]
Subiectele raportului de credit, respectiv creditorul și debitorul, prezintă o mare diversitate în ceea ce privește apartenența la structurile social-economice, motivele angajării în raportul de credit și durata angajării.
Resursele de creditare provin de la agenți economice sau persoane fizice care își plasează disponibilitățile bănești temporar libere în sistemul bancar, pentru a le fructifica chiar și pe termen scurt.
Întreprinderile, prin repartizarea profitului, constituie fonduri și rezerve pentru firmă, acordă dividende acționarilor, mărind disponibilitățile și, implicit, majorând capacitatea de creditare a economii naționale.
În schimb, în calitate de debitori, în toate țările dezvoltate, statul, alături de întreprinderi și populație, prezintă o pondere însemnată în creditul intern.
Rambursarea, element esențial al raportului de credit, este adeseori incertă și necesită, în consecință, angajarea unor garanții. Riscurile probabile sunt riscul de nerambursare și riscul de imobilizare.
Riscul de nerambursare constă în întârzierea plății sau incapacitatea de plată din cauza conjuncturii economice, situații precare a sectorului din care face parte întreprinderea sau funcționării necorespunzătoare a împrumutatului. În vederea diminuării acestui tip de risc, banca poate acționa prin colaborări cu alte instituții de credit.
Riscul de imobilizare survine la bancă sau la deținătorul de depozite care nu este în măsură să satisfacă cererile titularilor de depozite din cauza unei gestiuni nereușite a creditelor acordate. Efectele negative ale unei asemenea situații care afectează major pe deponent pot fi prevenite prin administrarea judicioasă a echilibrului dintre depozite și credite la nivelul băncii comerciale prin:
angajarea de credite pe baza hârtiilor de valoare;
mobilizarea efectelor (pe piața monetară) prin cesiune;
alte operațiuni.
Creditele care se acordă, de regulă, prin bănci angajează fonduri ce nu aparțin băncii. De aici, necesitatea, în scopul unei buni gestiuni a fondurilor care îi sunt încredințate, ca bancherul să-și întărească poziția în ceea ce privește solvabilitatea și lichiditatea prin garanții reale sau personale.
Garanția personală este angajamentul luat de o terță persoană de a plăti în cazul în care debitorul este în incapacitate. Există două tipuri de garanții personale:
Garanție simplă, când garantul are dreptul să discute asupra îndeplinirii obligațiilor sale și, în cazul în care sunt mai mulți giranți să răspundă numai pentru partea sa;
Garanția solidară, când garantul poate fi tras la răspundere pentru a plăti concomitent sau chiar înaintea debitorului, dacă, aparent, prezintă condiții favorabile de solvabilitate.
Termenul de rambursare, ca trăsătură specifică a creditului, are o mare varietate, pornind de la termenele foarte scurte (24 ore), termen practicat între bănci și pe piețele monetare, până la termene de 30 – 50 și chiar 100 de ani, utilizate ca soluții recente pentru împrumuturi privind construcții de locuințe.
Pentru credite pe termen scurt și credite acordate agenților economici sau credite de consum, caracteristică este rambursarea integrală la scadență.
Creditele pe termen mediu și lung implica,în general, rambursarea eșalonată, fapt ce înseamnă că, la termenele stabilite (lunare,trimestriale etc.), o dată cu plățile cuvenite pentru dobânzi, se rambursează o parte din împrumut.
Dobânda este o caracteristică a creditului. În operațiunile de acordare de credit s-a încetățenit clauza dobânzii fixe. Aceasta înseamnă că dobânda cuvenită în cadrul acordului de credit este acceptabilă pentru ambele părți, pentru întregul credit și pe toată durata lui.
Negociere sau acordarea creditului. Creditul poate fi consimțit în cadrul unei tranzacții de mică întindere (acordarea unui împrumut, vânzarea unei obligațiuni, angajarea unui depozit). Analiza solicitării de împrumut, respectiv acordarea creditului necesită o bună informare și documentare din partea creditorului pentru evitarea riscului.
În acest scop, băncile își creează un cadru propriu de informare și documentare sau apelează la ajutor specializat care studiază capacitatea de plată, respectiv potențialul economic al firmei.
O atenție deosebită se acordă în economia unei țări, documentării privind riscul în investirea în hârtii de valoare, obligațiuni cu o bună cotare, cu excepția cazului în care acționează agenții specializate care au pus la punct un sistem de notație complexă.
Consemnarea și transferabilitatea sunt, de asemenea, caracteristici ale creditului. Acordurile de credit sunt consemnate, în marea lor majoritate, prin înscrisuri, instrumente de credit a căror formă de prezentare implică aspecte multiple și diferențiate.
La aceste instrumente, esențială este obligația fermă a debitorului privind rambursarea împrumutului, respectiv dreptul creditorului de încasa suma angajată.
Implicit, prin intermediul transferului de credit, se realizează cesiunea creanței, respectiv a dreptului de a încasa valoarea înscrisă în instrumente de credit, precum și alte venituri adiacente.
Criteriile care determină delimitarea principalelor tipuri de credite sunt:
persoana debitorului;
dimensiunile și dinamica necesităților debitorului;
modul de folosire a capitalurilor împrumutatului;
obiectul creditului și sfera de utilizare;
duratele de constituire a capitalului disponibil și de utilizare de către împrumutați.
Din punct de vedere al activității bancare, operațiunile de creditare reprezintă componenta cea mai importantă a operațiunilor de plasament, atît din punct de vedere al volumului de activitate, cît și al participării acestor categorii de operațiuni la realizarea profitului băncii. Anume prin acordarea creditului bancar se formează fundamentul activității bancare, deci este principala sursă de asigurare a fondurilor bănești necesare diferitor sectoare de activitate ale economiei naționale.
1.2. Tipurile, trăsăturile specifice și funcțiile creditului bancar
Creditul, la apariția sa, era realizat sub forma unui credit natural, în care un individ acorda altuia un bun sau un serviciu, formă ce se mai practică și astăzi în comunitățile mai puțin evoluate. În societatea modernă formele creditului au evoluat cu mare rapiditate, în strânsă corelație cu gradul și nivelul societății de astăzi. Cu privire la formele creditului, în literatura de specialitate, au fost exprimate opinii diferite. Astfel, unii autori susțin existența a două forme de exprimare a creditului:
Creditul public
Creditul bancar
O altă opinie referitor la forma creditului este:
Credit bancar
Credit cooperatist
Credit public
După ultimele păreri sunt reținute următoarele forme: credit de producție, de consum, obligator, ipotecar, privat si public, creditul bancar direct, creditul de stat și creditul prilejuit de vânzarea în rate, a unor mărfuri.
Formele principale sub care se prezintă creditul în economia de piață sunt:
Creditul bancar
Creditul comercial
Creditul comercial este o formă de împrumut practicată între vânzător și cumpărător, atunci când vânzarea mărfurilor este făcută pe credit, adică înmânarea acesteia este separată în timp de plata prețului ei. Creditul comercial contribuie la accelerarea circulației mărfurilor și prin aceasta, la dezvoltarea economiei naționale. Mecanismul creditului comercial se desfășoară astfel: un agent economic dispune de stoc de marfă destinat vânzării în timp ce un alt agent are nevoie de marfă, dar nu dispune pe moment de fonduri bănești pentru cumpărarea mărfurilor. Primul agent, pe baza unui contract de vânzare-cumpărare pe credit,pentru a accelera valorificarea producției prin desfacere, va livra marfa celui de-al doilea, urmând ca după un anumit termen, acesta din urmă să achite contravaloarea mărfurilor la prețul stipulat în contract. Prețul stipulat în contractul de vânzare-cumpărare pe credit cuprinde, prețul mărfii la care se adaugă un procent ce reprezintă prețul creditului (dobânda). De regulă, creditul comercial se acordă pe termen scurt pe baza cambiei. Pe această cale creditul comercial înlesnește și accelerează circulația capitalului [9, p.121]
Creditul bancar este creditul care se acordă agenților economici sub formă bănească de către instituții specializate în așa numitul “comerț cu bani”, numite instituții bancare. Această formă de credit este foarte larg răspândită, având ca obiect acea parte disponibilă a capitalului numit capital de împrumut. Creditul bancar este principala sursă pentru asigurarea fondurilor bănești necesare diferitelor sectoare de activitate ale economiei naționale. Acordarea creditului bancar formează fundamentul activității bancare. În calitatea lor de intermediare, băncile împrumută pentru a da apoi cu împrumut sumele ce se află în căutarea unui plasament. Modalitățile creditului bancar sunt: credit bancar de scont, credit bancar în cont curent, credit bancar pe gaj cu efecte publice (creditul lombard), credit bancar pe gaj de efecte comerciale.
Având în vedere că agenții economici care acordă partenerilor de afaceri credite comerciale apelează, la rândul lor, la bănci pentru a-și reconstitui capitalul, există o strânsă interdependență între creditul comercial și creditul bancar. Primul nu mai poate fi conceput astăzi fără cel de al doilea, iar acesta din urmă are posibilitatea să-și sporească dimensiunile pe seama celui dintâi.
Băncile comerciale, deasemenea acorda clienților săi diferite tipuri de credite care pot fi clasificate în baza mai multor criterii. În funcție de perioada de acordare se pot grupa în:
Credite la vedere, sînt creditele pe termen scurt sunt acordate agenților economici, cu o situație economică foarte bună care, din anumite motive, justificative economic, nu pot face temporar față plăților. Creditele sînt acordate la solicitare agenților prin intermediul contului curent în limita unui plafon stabilit de bancă. La data scadenței plafonul își va pierde valabilitatea. Acești agenți economici dețin un cont la banca pentru aprovizionări în vederea constituirii de stocuri de materii prime și materiale, energie, combustibil, mărfuri etc. Necesare realizării și finalizării producției de mărfuri, executării de lucrări și prestări servicii, comerț care au desfacere asiguratorie. Asemenea credite de obicei se acordă pentru acoperirea decalajului ce se manifestă în cadrul fluxului de lichidități, ca urmare a întîrzierii încasărilor față de plăți.
Credite la termen, sînt creditele acordate pe un termen anumit implică rambursarea creditului la scadența stabilită și negociată între bancă și creditor. Se pot acorda atît persoanelor juridice cît și celor fizice. Cel mai mic termen de acordare a creditului este de o zi – creditul overnight.
Creditele pe termen lung se împart:
credite acordate pe termen scurt (acordate pe o perioadă ce nu depășește 12 luni);
credite acordate pe termen mediu (în care sunt încluse împrumuturile a căror durată de rambursare este cuprinsă între un an și cinci ani);
credite pe termen lung cu durata de rambursare peste cinci ani, fără a depăși 10 ani.
Credite pe termen mediu și lung, credite pentru obiective de investitie, respectiv:
Amenajarea, transformarea, reutilarea de spații comerciale, de prestări de servicii, precum și a clădirilor proprii, închiriate în concesiune sau locație de gestiune.
Achiziționarea unor mașini și utilaje pentru agricultura, comerț, industrie, mijloace de transport.
Construirea de capacități de producție complete (fabrici, complexe comerciale, turistice, agricole).
Cumpărarea și construirea de locuințe proprietate personală de către persoanele fizice.
Acordarea de credite pe termen lung pentru realizarea unor obiective de investiții se va efectua numai pentru agenții economici, clienți ai bancii, care prezintă garanții materiale și morale cu privire la posibilitățile de rambursare a obligațiilor față de bancă. În practica curentă, de și se referă la același obiect al creditării, din punct de vedere al termenului departajarea se face astfel:
credite pe termen mediu: 1-5 ani;
credite pe termen lung: 5-10 ani.
În funcție de debitorul băncii sînt:
a) Credite acordate persoanelor fizice
b) Credite acordate persoanelor juridice.
În Republica Moldova se acordă credite persoanelor juridice (agenți economici) înregistrate în Republica Moldova. Agenților economici străini creditele pot fi acordate sub garanția unei bănci a țării respective ori sub alte garanții ce există în practica bancară. Creditele se acordă agenților economici ce dispun de bilanț de sine stătător, cont de decontare, conturi de împrumut. Acordînd credite se iau în considerație factorii ce asigură rambursarea datoriilor către bancă în conformitate cu condiția contractului de credit.
Credite pentru stocuri și cheltuieli sezoniere, aceste credite se acordă pentru stocuri și cheltuieli sezoniere de materii prime și produse, numai agenților economici care constituie astfel de stocuri (stocuri de produse agricole, agro-alimentare, precum și orice alte stocuri care nu sunt de natura celor curente și se consumă într-o perioadă mai mare de un trimestru fără a depăși 12 luni de constituire).
Credite pentru producția de export și exportul de produse, creditele aferente producției de export se acordă pentru aprovizionarea cu materii prime și materiale, semifabricate, subansamblu, combustibili, energie etc. Din țară și din import în vederea realizării de produse cu desfacerea asigurată la export, deci vizează întregul ciclul de aprovizionare – producție – desfacere.
Creditul pentru stimularea exportului se poate acorda pe măsura efectuării cheltuielilor specifice fiecărei etape a calculului de producție.
Creditele pentru obiectivele de investiție se acordă pentru:
amenajarea, transformarea, reutilizarea capacităților de producție sau a spațiilor comerciale; prestările de servicii, asigurarea cu spații proprii ori încheriate în cocesiune sau locație de gestiune;
achiziționarea unor mașini și utilaje destinate lucrărilor din agricultură, comerț, industrie,transportetc;
achiziționarea de tehnologii, linii de fabricație complexe etc.
construirea capacităților de producție (fabrici, centre comerciale, turistice, agricole etc.).
Credite acordate companiilor de leasing, băncile pot acorda societăților de leasing credite pe termen de cel mult 5 ani pentru cumpărarea de active care fac obiectul tranzacțiilor de leasing. Nivelul creditelor nu poate depăși 85% din prețul de achiziție a activelor ce urmează a fi închiriate.
Credite acordate altor instituții financiare, băncile acordă credite asociaților de economii și împrumuturi ale cetățenilor, iar aceste instituții plasează creditele în sectorul rural, în special, în agricultură.
Credite acordate statului astfel de credite se acordă statului pentru ca aceasta să poată finanța sectorul social, să poată construi clădiri de stat (spitale, policlinici,case de cultură și de artă), să instaleze sisteme energetice, să acopere cheltuielile în caz de forță majoră, să instaleze trasee de combustibil, să întrețină orfelinate, case de bătrîni etc. Drept asigurare pentru creditele acordate statului pot servi valorile mobiliare de stat și garanțiile.
În funcție de destinație, creditele se clasifică în:
Credite de consum se acordă populației pentru achiziții de automobile personale, aparate de uz casnic, mobilă, pentru achitarea taxelor școlare, pentru cheltuieli de concediu, medicale etc. Aceste credite sînt acordate pe termen scurt sau mediu persoanelor fizice fiind destinate să acopere costurile bunurilor și serviciilor de care beneficiază.
Creditele productive sînt credite pentru activitatea curentă și credite pentru investiții, acordate agenților economici pentru desfășurarea activității curente pe un termen scurt .
După modul de acordare și de rambursare se disting:
Credite ordinare – se acordă integral prin deschiderea contului de împrumut în baza unui document de plată. Rambursarea poate fi: integrală la data finală fixată în contractul de credit, în rate egale, periodic: lunar, trimestrial, semestrial, anual;
Overdraftul – este un instrument al pieței monetare, un credit pe termen scurt, de regulă, pînă la o lună, destinat pentru executarea unor plăți curente, dar care depășesc suma din contul curent al debitorului. Dobînda și comisionul, de obicei sînt mai mari decît la alte tipuri de credit;
Linia de credit – este o modalitate generală de acordare a creditelor care presupune efectuarea creditării în contul curent sau deschiderea unui cont separat de împrumut, se acordă în limita unui plafon stabilit de către bancă Linia de credit poate fi simplă sau revolving;
Creditele de scont – servesc pentru finanțarea subscrierii de titluri de credit și pentru finanțarea tranzacțiilor agenților economici la bursă.
Creditul factoring – implică procurarea facturilor de plată neplătite, care succed din relația de afaceri dintre furnizori și cumpărătorii mărfurilor și serviciilor sau din încasarea datoriei de debitor.
După tipul de garanție sunt credite garantate și negarantate.
Creditele garantate pot fi:
Cu gaj;
Cu garanție;
Cu asigurare.
Potrivit cerințelor prudențiale stipulate în Legea Instituțiilor Financiare în scopul protejării capitalului propriu și a depozitelor persoanelor fizice și juridice, societățile bancare au obligația de a determina și constitui reduceri pentru pierderi la credite, limitînd riscul de creditare prin acoperirea unor eventuale pierderi provenite din creditele nerecuperate. Această cerință derivă din specificul și particularitățile activității de creditare care implică un risc pe care banca și-l asumă la acordarea fiecărui imprumut.
Locul și importanța creditului în relațiile social-economice sânt evidențiate prin funcțiile sale, care în principal pot fi menționate:
1. Funcția distributivă – această funcție constă în mobilizarea resurselor bănești, disponibile la momentul dat în economie, de către bănci și redistribuirea lor-prin acordarea de credite- spre anumite ramuri de activitate care au nevoie de fonduri de finanțare.
2. Funcția de transformare a economiilor în investiții – creditul bancar este cel care pune la dispoziția întreprinzătorului capitalul necesar, asigurînd transformarea economiilor inactive în investiții. Sub acest aspect, creditul este un important factor al creșterii economice.
3. Funcția de emisiune monetară.
4. Funcția de asigurare a stabilității prețurilor – se realizează prin reglarea dimensiunilor cererii și ofertei de mărfuri și servicii, prin creditarea de către bănci a consumului și prin crearea stocurilor. Pentru a putea controla rolul și funcțiile creditului bancar trebuie evidențiate și analizate următoarele particularități specifice creditului bancar:
Obiectul creditului bancar este reprezentat de disponibilități bănești sub formă de monedă fiduciară sau moneda scripturală;
Participanții creditului bancar cel ce acordă creditul, numit creditor și cel care primește și folosește creditul, numit debitor (agenții economici, populația, statul, alte bănci și instituții financiare);
Scadența – momentul sau momentele stabilite pentru rambursarea creditului.
Asigurarea creditului formată din bunuri ce se constituie la disporiția sau solicitarea creditului sau a unui terț pentru a asigura îndeplinirea de către debitor a obligațiunii de rambursare a sumei creditului, achitarii dibînzilor și a taxelor de credit;
Dobînda este o sumă de bani plătită de către debitor creditorului său pentru împrumutul acordat pe un termen determinat și pentru riscul asumat de acesta în caz de neonorare a obligațiunilor de credit.
Putem concluziona că la etapa actuală băncile comerciale oferă o gamă foarte largă de credite acordate persoanelor juridice cu diferite condiții pentru a le atrage, dar întreprinderea trebuie să fie foarte atentă ce se referă la condițiile creditării și mărimea dobânzii.
1.3. Mecanismul de creditare persoanelor juridice în cadrul băncilor comerciale
Funcția de bază a unei bănci în economie este creditarea, funcție care le conferă băncilor responsabilități majore privind promovarea unei economii bazate pe criteriul rentabilității și eficienței. În procesul de creditare a economiei, băncile trebuie să filtreze afacerile și să le promoveze pe cele eficiente, viabile și legale, impulsionând astfel desfășurarea unor activități eficiente tuturor celor care fac uz de creditul bancar.
Promovarea unor afaceri eficiente și implicit credite de calitate depinde de calitatea investiției pe care banca o face privind baza de credit a solicitantului. Băncile trebuie să evalueze riscurile cu care au de a face în creditarea unei afaceri, să cerceteze motivul împrumutului și să identifice sursele de restituire care depind de derularea afacerii pe care o creditează.
Abilitatea debitorului de a restitui creditul depinde atât de situația financiară a firmei cât și de o serie de factori exogeni și endogeni firmei, pe care banca trebuie să-i identifice și să-i evolueze în mod corect. Analiza bazei de credit a solicitantului vizează două aspecte:
– analiza istoricului firmei, care scoate în evidență punctele slabe și forte ale evoluției firmei, cât de eficient sunt gestionate resursele firmăi comparativ cu alte firme cu oportunități și riscuri pe piață asemănătoare;
– analiza viitorului firmei vizează toată perioada derulării și rambursări creditului, având menirea de a evidenția posibilitățile reale de rambursare a creditului și de plată a dobânzilor și comisioanelor aferente, să furnizeze informații cuprinzătoare asupra viitorului firmei.
La modul general, acordarea unui credit comportă trei etape:
Etapa premergătoare de acordare a creditului;
a) Solicitarea creditului;
b) Prezentarea documentelor;
d) Evaluarea performanțelor financiare și nefinanciare;
II. Aprobarea și acordarea creditului;
Negocierea condițiilor contractuale;
Hotărârea privind acodarea creditului;
Contractul de credit și de asigurare;
Acordarea creditului;
III. Rambursarea și monitoringul creditului;
Rambursarea creditului;
Control și supravegherea creditului
Controlul rambursării și achitării creditului;
Controlul folosirii creditului conform destinației;
Controlul asigurării creditului;
Lucrul cu creditele problematice.
Studiul cererilor de credit. Prin cererea de credit, solicitantul aduce la cunoștința creditorului, oferta de a contracta un împrumut, specificând explicit suma, obiectul creditului și modul în care consideră că va putea rambursa datoria. În sprijinul acestora, de regulă, anexează și un studiu de fezabilitate care va susține oportunitatea și eficiența afacerii, care va fi dezvoltată cu ajutorul creditului.
La prezentarea clienților care solicită diverse facilități de credit, funcționarii bancari vor verifica, în primul rând, dacă societatea comercială este legal constituită (dacă are capacitate juridică), deci dacă este înscrisă la Registrul Înregistrării de stat în condițiile legii; în al doilea rând vor verifica dacă pot îndeplini formalitățile pentru a demonstra bonitatea lor în condițiile prevăzute de politica fiecărei bănci, și anume: solvabilitatea, lichiditatea, rentabilitatea.
Ofițerii de credit vor verifica dacă clientul poate prezenta garanții materiale, personale, precum și documente și acte din care să rezulte că desfășoară o activitate în condițiile legii și în conformitate cu actul de înființare și statutul de funcționare. De asemenea, trebuie verificat dacă clientul acceptă clauzele înscrise în contracte, referitoare la destinație, obiect, garanții, termene de rambursare, dobândă, etc., și că poate justifica rentabilitatea și, în special, posibilitatea de producere a resurselor de rambursare.
În cazul în care clientul dovedește receptivitate și operația prezentată în cerere și detaliată în studiul de fezabilitate, prezintă interes pentru bancă și se încadrează în strategia acesteia, atunci se aduc la cunoștință clientului următoarele condiții generale:
lista completă a documentelor pe care trebuie să le prezinte băncii, pentru efectuarea analizei și fundamentarea deciziei pe care banca o va lua în legătură cu cererea sa;
elemente de cost și mărimea orientativă a acestora, formele de garanții și prevederile contractelor tip care urmează a se încheia după aprobarea cererii în privința angajamentelor și obligațiilor pe care clienții și le asumă prin semnarea lor. Această informare este necesară pentru a evita confuziile și pentru ca solicitantul să-și dea consimțământul de a contracta în cunoștință de cauză.
De asemenea, ofițerii de credit vor informa clientul asupra obligativității depunerii trimestriale a situațiilor financiare pe baza cărora banca analizează dacă sunt menținute permanent condițiile inițiale de bonitate avute în vedere la acordarea creditului.
Conditiile obligatorii pe care trebuie sa le indeplinească persoanele juridice pentru a primi un credit sunt :
sunt constituiți conform legii si poseda capital social varsat potrivit statutului;
desfășoară activități legale, potrivit statutului de funcționare, avănd un nivel corespunzator al indicatorilor de bonitate;
din analiza fluxurilor de lichidități, rezultă că există posibilități reale de rambursare la scadență a ratelor din credit și plata dobînzilor aferente;
prezintă garanții pentru utilizarea cu eficiență a imprumutului, iar valoarea garanțiilor acceptate este mai mare sau cel putin la nivelul creditelor solicitate și a dobânzilor aferente, calculate pe intreaga perioadă de creditare;
își derulează activitatea prin conturi deschise la unitățile teritoriale ale băncii;
acceptă clauzele din contractul de credit și prezintă toată documentația solicitată.
Pentru prevenirea riscului de creditare, bancile nu acordă credite:
agenților economici care înregistrează pierderi;
agenților economici care nu contribuie cu capital propriu la finanțarea activelor circulante sau la realizarea proiectelor de investiții;
agenților economici cu datorii față de bancă, trecute de aceasta în afară bilanțului și care nu prezintă programe de redresare viabile;
agenților economici pentru care s-a instituit procedura de reorganizare sau faliment.
Mai mult, la acordarea creditelor, bancile au în vedere ca prima sursa de rambursare a imprumutului să o constituie capacitatea agentului economic de a genera lichidități, iar garanțiile materiale trebuie să constituie întotdeauna ultima sursa de rambursare a creditului și de plata a dobânzilor.
Documentația pe care clientii persoane juridice trebuie să o prezintă băncii în vederea obținerii creditelor cuprinde:
cererea de credit înaintată de către persoanele autorizate ale agentului economic;
buletin de identitate în original și în copie ale persoanei ce depune dosarul de documente;
documente juridice ( certificatul de înregistrare a întreprinderii, eliberat de Camera Înregistrării de stat, sau alt document de înregistrare; documente de constituire: statul,contractul de constituire; licențe pentru genuri de activitate; extrasul din procesul – verbal al Adunării generale a acționarilor referitor la aprobarea solicitării creditului, referitor la mandatarea persoanei cu dreptul de a reprezenta întreprinderea și de a semna toate documentele de credit și de a garanta creditul cu bunurile societății)
rapoarte trimestriale despre activitatea economic și starea financiară în anul curent și dări de seamă anuale pentru ultimii doi-trei ani de gestiune, aprobate de către Inspectoratul de stat sau organelle financiare de stat;
informația despre creditele anterioare curente: locul și data acordării, scadențele și modalitățile rambursării, rata dobânzii.
business – plan activității agentului economic pe următorii 1-5 ani (necesar în cazul solicitării creditelor pentru investiții);
contracte cu furnizorii potențiali și beneficiarii privind desfășurarea producției;
contracte de parteneriat, inclusiv cu investitorii, care sunt la baza viitoarei activități;
documente ce argumentează asigurarea creditelor: gaj, ipotecă, garanție bancară, depozit bancar, cauțiune, documente ce confirm dreptul de proprietate asupra bunurilor depuse ca garanție, documente ce confirm asigurarea bunurilor garantate. [22, p.199-200]
Documentele prezentate de catre clienți în vederea obținerii de credite, precum și cele elaborate ulterior de bancă, în cursul procesului de analiză, acordare, verificare și rambursare reprezintă conținutul dosarului de credit.
a) Analiza dosarului de creditare comportă atît analiza debitorului și a proiectului întocmit cît și a garantiilor prezentate de acesta. Studierea comportamentului debitorului vizează cunoasterea trecutului financiar al acestuia, respectiv în ce masura și-a onorat corect obligațiile referitoare la împrumuturile anterioare. Obținerea de informații referitoare la client este posibilă, în unele țări, prin existența unor fișiere publice sau a unor organisme private,care pot oferi informații cu privire la situația unei întreprinderi sau a alteia.
De exemplu în Franța, bancherii pot solicita bancii centrale o “cotație” a întrepriderilor, care constă într-o scrisoare care se indică sectorul de activitate,calitatea bilantului întreprinderii,plătile pe care acesta le realizează si eventualele incidente de plăți constatate cu privire la sectorul respectiv de activitate. Atunci cînd informația se solicită unor organisme private de exemplu ”creditform” în Germania, se obțin informații detaliate referitoare la dezvoltarea afacerilor,calitatea portofoliului,efectuarea plăților la termen.
În alte țări funcționează o centrală a riscurilor (centrala riscurilor centrale in România), care totalizează împrumuturile de care a beneficiat o întreprindere din partea mai multor creditori, ceea ce echivalează cu informații asupra riscului. O altă posibilitate de obținere a informațiilor cu privire la debitor costă in adresarea către alți bancheri ai solicitantului de credite,aceasta fiind o soluție puțin eficientă datorită gradului de generalitate sporit al raspunsului.
Analiza situației financiare. Analiza aspectelor economico – financiare vizează atât analiza perioadelor anteriore, cât și proiectele financiare pentru perioadele viitoare. Aceasta analiza se realizează în baza raportului financiar privind rezultatele financiare și în baza raportului privind fluxul mijloacelor bănești. Cunoașterea reală a activității desfășurate de clienți oferă băncii posibilitatea să propună acestora produse și servicii bancare adecvate și totodată să ia măsuri corespunzătoare pentru diminuarea și prevenirea riscurilor în vederea rambursării creditelor și încasării dobânzilor. În cazul unei întreprinderi, riscul este măsurat cu ajutorul bilanțului, acest document contabil de sinteză oferă o imagine concludentă asupra patrimoniul, situației financiare și rezultatelor obținute de agentul economic la moment dat.
Investigarea datelor din bilanțul permite a analiza: activele existente la întreprindere, lichiditatea activelor, datoriile și obligațiunile față de terți, modificarea datoriilor pe parcursul perioadei analizate, analiza decontărilor și a vărsămintelor. Raportul privind rezultatele financiare constituie un alt document de sinteză, care scoate în evidență evoluția fluxurilor de venituri și cheltuieli și raportul dintre acestea pe perioada intregului eserciti financiar.
Sistem de indicatori este destinat să servească drept instrument ce permite băncii să analizeze critic modul de realizare a obiectivelor asumate pentru a lua prompt decizii de a acorda credite clienților. Băncile comerciale determină în mod individual pentru fiecare afacere de credit aparte, categoriile de coeficienți necesari luați în calcul. [22, p.203-204]
b) decizia de acordare a creditului, orice acordare a creditului este un act de gestiune, iar fiecare bancă caută săși majoreze produsul net bancar, putind face acest lucru in diverse moduri, pe diferite piețe corespunzatoare, activități pe care le practică. Pe piața creditului acordate persoanelor juridice, majorarea produsului net bancar, se realizează prin majorarea dobinzelor percepute.
Banca poate utiliza rata dobinzii urmarind doua obiective: sa varieze volumul creditelor acordate, iar la un volum egal al acestora sa practice o discriminare pentru debitori, diminuînd rata dobînzii, la modul cel mai general, banca poate spera majorarea volumului utilizarilor sale dar elasticitatea volumului creditelor nu este foarte mare ,în acest caz. Invers banca poate prin majorarea ratei de dobînda sa reducă volumul creditelor acordate. În acest sens elasticitatea este mai puternică și în consecintă riscul de gestiune se concretizează în reducerea rezultatelor bancare. Concluzia care se poate formula este ca în sectorul bancar, actiunea prin pret este mai putin benefică decit în alte sectoare. În fapt, în majoritatea țărilor, modificările de rată a dobinzii intervin mai degrabă ca rezultat al concurentei și al presiunelor eventualelor autoritați monetare.
Creditul trebuie să fie acordat de bancă în termenele și în forma stabilită în contractul de credit. Respectarea strictă a condițiilor stabilite în contractul de credit permite băncii mentinerea creditării la nivel standard, asigurându-și astfel încasarea fără probleme a sumei creditului și a dobânzii.
Creditul se pune la dispoziția, de regulă, în contul de disponibilități prin efectuarea de plăți prin virament sau în numerar la cererea clientului. Băncile acordă creditele persoanelor juridice prin transferul de mijloace bănești în contul curent, în urma căreia persoanele vor utiliza resursele folosind metoda decontărilor fără numerar. [22, p.222]
Controlul și supravegherea bancară. Rambursarea reprezintă unul din principiile creditării bancare, conform căruia debitorul trebuie să-și onoreze obligațiile față de bancă. Dina cesti motiv etapa principală a procesului de creditare o consitituie monitoringul creditar. În vederea asigurării rambursării integrale și în termen a creditelor acordate, unitățile băncii vor supraveghea – pe intreaga perioadă de utilizare – respectarea de către debitor a tuturor clauzelor prevăzute de contract. Controlul și supravegherea privind privind îndeplinirea condițiilor contractuale de credit se efectuează prin intermediul următoarelor acțiuni:
Controlul și supravegherea rambursării în termen a creditului și a dobânzii aferente;
Recadențarea creditului;
Controlul utilizării creditului conform destinației consemnate în contractul de credit;
Controlul și supravegherea activității economico – financiare și nefinanciare a debitorului;
Verificarea și supravegherea garanțiilor creditului. [22, p. 225]
Inspectorii de credit primesc zilnic informații privitoare la circulația mijloacelor bănești în conturile debitorilor, fapt ce le permite să urmărească rambursarea la scadență a creditului și a dobânzii aferente. În același timp ei au posibilitatea să compare soldurile creditelor nerambursate. Cu câteva zile înainte de scadență, funcționarul serviciului de creditare ia legătura cu debitorul și concretizează dacă este în stare să ramburseze creditul. În cazul în care debitorul nu poate să-și onoreze obligațiile, funcționarul bancar va stabili motivele care au dus la starea dată. Stabilind motivele, funcționarul bancar ia decizii privind prelungirea termenului de acordare a creditului, propunerea altor condiții sau trecerea creditului dat la conturile creditelor restante cu aplicarea unor sancțiuni.
2. ORGANIZAREA ȘI ANALIZA CREDITĂRII PERSOANELOR JURIDICE ÎN CADRUL BC „VICTORIABANK” S.A
2.1. Caracteristica generală și analiza activității economico – financiare BC „Victoriabank” S.A
Anul 2015 a fost unul dificil, atât pentru economia țării, cât și pentru sectorul bancar din Republica Moldova, fiind marcat prin mai multe evenimente și acțiuni negative, printre care: lichidarea a trei bănci, rata înaltă a inflației, deprecierea semnificativă a leului, lipsa unor acorduri de finanțare externă, majorarea ratelor de bază la operațiunile de politică monetară. Toți acești factori au determinat înrăutățirea situației financiare a agenților economici, creând dificultăți la deservirea împrumuturilor acordate de bancă și reducerea solicitărilor de credite, iar încrederea cetățenilor în sistemul bancar scăzând dramatic. Victoriabank s-a concentrat în anul 2015 pe asigurarea stabilității și profitabilității băncii și susținerea clienților săi. Realizând aceste priorități, a reușit să majoreze capitalul acționar și capitalul normativ total, să îmbunătățească calitatea portofoliului de credite, să majoreze numărul clienților, asigurând o rezistență sporită la eventualele șocuri atât din interior cât și din exterior.
Astfel, baza de clienți deserviți de bancă a crescut cu 123 de mii, numărul total al clienților activi la sfârșitul anului 2015 constituind peste 460 de mii (persoane juridice – 23,3 mii; persoane fizice – 439,3 mii). În același timp, anul 2015 au fost emise 103 mii carduri noi, ceea ce constituie o creștere cu 26,4% față de anul precedent. Portofoliul de credite acordate persoanelor fizice a înregistrat o creștere de 7,5% sau cu 42,4 milioane lei mai mult decât în 2014. Astfel, Victoriabank a încheiat anul 2015 cu un profit net de 112 milioane lei.
Unul dintre cele mai importante evenimente din 2015 a fost implementarea cu succes a noului sistem informațional “T24” al companiei elvețiene Temenos, un sistem care vine să poziționeze banca la nivel de top în utilizarea tehnologiilor informaționale moderne, oferind oportunitatea îmbunătățirii calității deservirii clienților, a deciziilor manageriale interne, a nivelului de control asupra riscurilor și cel mai important lucru – a eficienței fiecărui angajat al băncii. Au fost implementate noi strategii de comunicare cu clienții și respective s-a îmbunătățit segmentul deservirii lor.Rețeaua unică de subdiviziuni teritoriale a băncii și implementarea celor mai inovatoare tehnologii asigură accesibilitatea băncii din orice colț al tării BC „Victoriabank” S.A. este o bancă universală și stabilă, angajându-se în satisfacerea cerințelor clienților și în perfecționarea continuă a calității serviciilor și produselor oferite. Această bancă are o importanță socială, deoarece ea este implicată activ în realizarea cu succes a programelor social-economice ale statului, și este un participant activ al vieții civile din țară, fiind unul dintre susținătorii importanți ai artei, științei și culturii. Astfel, misiunea băncii este de a desfășura activități financiare și de împrumut, oferind servicii de excelentă, însoțite de un management prudent al resurselor populației și un angajament de implicare în susținerea continuă a dezvoltării mediului de afaceri cu scopul de a contribui la creșterea economică a țării.
La finele anului 2015, numărul de subdiviziuni ale Băncii au constituit 108 unități, dintre care 34 Filiale și 74 Agenții.
Fig. 2.1.1.Dinamica activelor BC "Victoriabank" S.A
Sursa: Raportul anul al băncii BC Victoriabank S.A.
Activele Băncii, conform normelor de raportare SIRF, la 31 decembrie 2015 au constituit 12.085 milioane lei, înregistrând o descreștere de 0,8% sau cu 96 milioane lei mai puțin față de valoarea înregistrată la 31.12.2014. Pe parcursul anului 2014 activele băncii au atins nivelul de 12180 milioane lei, înregistrînd o creștere de 532 milioane lei sau 4,6% față de anul 2013. Pe parcursul anului 2013 activele băncii au atins nivelul de 11 648 milioane lei, înregistrând o creștere cu 15,1% sau 1 525 milioane lei, comparativ cu 10 122 milioane lei în anul 2012. În anul 2012 activele bănci au crescut cu 29,4% sau cu 2 053 milioane lei față de anul 2011.
Venitul global al Băncii a constituit suma de 1454 milioane lei, în creștere cu 376 milioane lei sau 35% în raport cu anul 2014, iar volumul total de cheltuieli a însumat 1341 milioane lei, fiind în creștere cu 462 milioane lei sau 53% comparativ cu anul precedent. Venitul total al băncii în anul 2014 a constituit suma de 1078 mil lei, ceea ce e cu 2 mil lei e mai puțin în comparație cu anul 2013. Cheltuielile pe parcursul anului 2014 s-au majorat cu 31 mil lei în comparație cu anul 2013 și au constituit 879 mil lei. Venitul total al băncii în anul 2013 a constituit 1080 milioane lei, ceea ce e mai mult cu 97 milioane lei comparativ cu anul 2012, în timp ce cheltuielile au constituit 848 milioane lei, la fel majorandu-se cu 85 milioane lei față de anul precedent.
Figura 2.1.2. Dinamica profitului BC "Victoriabank" S.A
Sursa: Raportul anul al băncii BC Victoriabank S.A.
Profitul net obținut de Bancă în anul 2015 a constituit 112 milioane lei, cu 86 milioane lei sau cu 43% mai puțin față de valoarea înregistrată în anul 2014. Profitul net obținut de bancă în anul 2014 a constituit 199 milioane lei, ceea ce e cu 33 milioane lei mai puțin în comparație cu anul 2013 și se explică prin diminuarea veniturilor obținute și sporirea cheltuielilor. Profitul ВС „Victoriabank" S.A. obținut în anul 2013 a constituit 232 milioane lei, față de 221 milioane lei în anul 2012, astfel atingând cel mai mare profit înregistrat vreodata în evoluția Bancii de la fondare. În anul 2012 profitul băncii s-a majorat cu 58 milioane lei, în comparație cu 163 milioane lei profit înregistrat în anul 2011. Dar comparând anul 2011 cu anul 2010, observăm o desceștere a profitului cu 29 milioane lei, sau de la 192 milioane lei în anul 2010, până la 163 milioane lei înregistrați în anul 2011.
Rezultatele financiare pentru anul 2015 au fost influențate semnificativ de:
• creșterea ratelor de dobândă la instrumente de politică monetară cu 13 p.p., înregistrând nivelul de 19,5%;
• creșterea ratelor de dobândă la portofoliul de valori mobiliare cu 6,9 p.p.;
• majorarea normei rezervelor obligatorii de la 14% la 35% din mijloacele bănești în MDL supuse rezervării;
• formarea provizioanelor pentru deprecierea activelor în valoare de 534 mil. lei.
Analiza rentabilității capitalului este prezentată în figura 2.1.3
Fig. 2.1.3. Dinamica rentabilității activelor și a capitalului în cadrul BC "Victoriabank" S.A pe parcursul anilor 2011 – 2015,%
Sursa: Raportul anul al băncii BC Victoriabank S.A.
Rentabilitatea capitalului băncii (ROE) în anul 2015 a înregistrat un trend negativ și a constituit 5,4 %. Rentabilitatea activelor (ROA) s-a situat la nivelul de 0,9%, valoarea indicatorului fiind în scădere față de anii precedenți. Rentabilitatea capitalului băncii (ROE) în anul 2014 a fost la nivel de 11,0%, fiind cu 4,6 puncte procentuale mai mare decît indicatorul similar mediu pe sistemul bancar, și cu 3,5 puncte procentuale mai puțin față de anul 2013. Rentabilitatea activelor (ROA) în anul 2014 s-a situat la nivelul de 1,7%, valoarea indicatorului fiindcu 0,8 puncte procentuale mai mare față de nivelul mediu pe sistemul bancar și cu 0,4 p.p. mai puțin față de anul precedent. Rentabilitatea capitalului băncii comerciale (ROE) în anul 2013 a fost la nivel de 14,5%, sau cu 1,5 p.p. mai puțin față de 2012. Rentabilitatea activelor (ROA) în anul 2013 s-a diminuat cu 0,3 p.p. pana la 2,1 %. În anul 2012 indicatorul dat s-a diminuat cu 1,7 p.p. în comparație cu anul 2011 și a fost la nivel de 16,0%. În anul 2012 ROA al băncii a fost de 2,4% cu 0,2 p.p în creștere față de anul 2011.
Valoarea indicatorilor de rentabilitate au fost influențate de creșterea accentuată a capitalului acționar și activelor băncii. Rezultatele obținute pe parcursul anilor sunt expresia politicii eficiente adoptate de managementul băncii, corectitudinii acțiunilor întreprinse, a profesionalismului, responsabilității și productivității întregului personal al băncii.
Pe parcursul anului 2015 au fost atrași la deservire 123167 de clienți, dintre care 4017 persoane juridice și 119150 persoane fizice. Astfel, numărul total al clienților activi la finele anului 2015 a constituit 462603 clienți, dintre care: persoane juridice – 23302 clienți și persoane fizice – 439301 clienți. Efortul în anul 2015 a fost direcționat spre eficientizarea deservirii clienților, care s-a manifestat prin implementarea noului soft bancar T24, îmbunătățirea serviciilor de deservire la distanță: includerea posibilității de realizare a operațiunilor cu conturile de depozit și cu ajutorul semnăturii mobile, expedierea extraselor cu aplicarea semnă- turii electronice a Băncii, precum și lansarea serviciilor de bancassurance, proiecte care sunt în derulare și sunt planificate a fi lansate în prima jumătate a anului 2016.
La finele anului 2015 volumul depozitelor a constituit cifra de 9378 milioane lei, în descreștere cu 387 milioane lei sau 4% față de 31 decembrie 2014. Micșorarea soldului total al depozitelor se datorează parțial migrării clienților din depozite în monedă națională în valori mobiliare de stat, datorită nivelului mai înalt al ratelor de dobândă. Ca urmare a politicii prudente a băncii, în lipsa proiectelor de creditare mari, dar și în scopul gestionării eficiente a riscului ratei dobânzii pentru resursele în valută străină, s-a evidențiat o tendință de migrare a mijloacelor clienților către băncile concurente, care ofereau rate mai mari. Cota de piață a Băncii la compartimentul ”Total depozite” a crescut cu cca 4 p.p. și a constituit la sfârșitul perioadei de raportare 18,5%.
Fig. 2.1.4. Dinamica depozitelor în cadrul BC Victoriabank S.A.
Sursa: Raportul anul al băncii BC Victoriabank S.A.
Majorarea cotei de piață a fost influențată în cea mai mare parte de lichidarea celor 3 bănci (Banca de Economii, Banca Socială și Unibank) și preluarea de la acestea a unei părți din pasive. În anul 2014 soldul depozitelor s-a majorat cu 320 milioane lei față de anul 2013, pînă la valoarea de 9776 milioane lei, înregistrînd o creștere de 3,4%. Banca a înregistrat o cotă de piață de 14,6%, diminuarea cotei cu 2,5 p.p. fiind influențată în cea mai mare parte de creșterea volumului total de depozite în sistemul bancar în urma tranzacțiilor interbancare între 3 bănci concurențiale.
Volumul total al depozitelor a crescut pe parcursul anului 2013 cu 14,7% sau 1 210 milioane lei și au acumulat suma de 9 445 milioane lei fata de 8 236 milioane lei la 31.12.2012. Cota de piață a băncii la acest capitol constituie 17,09% din tot sistemul bancar, poziționând banca pe locul trei. În anul 2012 volumul depozitelor a crescut cu 1 449 milioane lei, sau cu 21,3% în comparație cu anul 2011.
Majorarea soldului total al depozitelor se bazeaza pe creșterea depozitelor pe doua segmente principale de clienți-corporate și retail. Soldul depozitelor persoanelor juridice la 31.12.2015 a înregistrat valoarea de 2.649 Activitatea privind atragerea depozitelor milioane lei, micșorându-se față de 31.12.2014 cu 456 milioane lei sau cu 14,7%. Cota de piață a Victoriabank la acest capitol constituind 17,64%. În anul 2014 soldul depozitelor persoanelor juridice s-a majorat cu 233 milioane lei față de anul 2013 pînă la valoarea de 3288 milioane lei, înregistrînd o creștere de 7,7%. Cota de piață a băncii la capitolul depozite persoane juridice constituie 10,2%. Soldul depozitelor persoanelor juridice la 31.12.2013 s-a diminuat cu 120,5 milioane lei față de 31.12.2012 până la valoarea de 3 044,2 milioane lei, înregistrând о descreștere de 4%, care se datoreaza diminuarii volumului resurselor atrase de la banci. Cota de piață a băncii la capitolul depozite persoane juridice constituie 12,8%.
Fig. 2.1.5. Dinamica depozitelor a persoanelor fizice și juridice
Sursa: Raportul anul al băncii BC Victoriabank S.A.
Soldul depozitelor persoanelor fizice la 31.12.2015 a constituit 6.547 milioane lei și s-a majorat cu 59 milioane lei față de 31.12.2014 înregistrând o creștere de 0,9%. Cota de piață a Victoriabank la acest capitol constituind 18,6%. Depozitele persoanelor fizice la 31.12.2014 s-a majorat cu 87 milioane lei față de 31.12.2013 și au constituit 6488 milioane lei, înregistrînd o creștere cu 1,4%. Cota de piață la acest capitol constituie 18,7%. Soldul depozitelor persoanelor fizice la 31.12.2013 s-a majorat cu 1 330,3 milioane lei față de 31.12.2012 și a constituit 6 401,2 milioane lei, înregistrând оcreștere cu 26,2%. Cota de piață la acest capitol constituie 20,3%.
Pe parcursul anului 2015 banca a atras depozite la termen în monedă națională la o rată medie de 13,6%, comparativ cu rata medie de 6,8% în 2014, iar depozitele la termen în valuta străină au fost atrase la o rată medie de 2,3%, comparativ cu 4,3% în 2014. Majorarea ratei la depozitele în valuta națională se datorează trendului ascendent al ratei de bază a BNM, care la finele anului 2015 înregistra valoarea de 19,5%, față de 6,5% la 31.12.2014. Micșorarea ratelor dobânzii la depozitele în valută străină a fost influențată de excedentul de lichidități, cererea scăzută de credite în valută și rata dobânzii negativă stabilită de băncile corespondente.
Pe parcursul anului 2014 banca a atras depozite la termen în monedă națională a o rată medie de 6,8% comparativ cu rata medie de 7,6% în 2013, iar depozitele la termen în valută straină au fost atrase la o rată medie de 4,3$, comparativ cu 4,2$ în 2013. Pe parcursul anului 2013, banca a atras depozite la termen în moneda națională la о rată medie de 7,6%, comparativ cu rată medie de 6,91 % în 2012, iar depozitele la termen în valuta straină au fost atrase la о rată medie de 4,24%, comparativ cu 4,18% în 2012. Soldul total al depozitelor cu dobîndă față de anul 2013 s-a diminuat cu 3,5%, iar cheltuielile aferente depozitelor persoanelor fizice și juridice au constituit 389,9 milioane lei, față de 468,3 milioane lei în anul 2013, înregistrînd descreștere de 16,7%, diferența fiind de 78,4 milioane lei.Ca urmare a majorarii soldului total al depozitelor cu dobandă față de anul precedent cu 22,2%, în anul 2013 cheltuielile aferente depozitelor persoanelor fizice și juridice au constituit 468,3 milioane lei, față de 387,8 milioane lei în anul 2012, înregistrând оcreștere de 20,8%, diferența fiind de 80,5 milioane lei.
În ultimii ani piața cardurilor bancare a cunoscut o dezvoltare continuă, iar în anul 2015 acest ritm a fost unul mai accentuat. Astfel, în perioada de raportare, banca și-a continuat politica de dezvoltare pe acest segment și a oferit pe parcursul anului produse noi, servicii calitative și ajustate la necesitățile consumatorilor, precum și canale noi de deservire pentru clienții săi. Numărul cardurilor emise de Victoriabank în circulație în anul 2015 a crescut cu 26,4% față de anul precedent.
Pentru obținerea obiectivelor stabilite a fost pus un accent deosebit pe creșterea valorii adăugate a produselor oferite și au fost realizate următoarele proiecte de o importanță majoră:
• A fost încheiat un parteneriat cu Casa Națională de Asigurări Sociale, privind plata îndemnizațiilor și alocațiilor sociale prin intermediul cardurilor bancare. Ca rezultat, până la finele anului 2015 au fost emise 28,8 mii de carduri de pensii și plăți sociale care au înregistrat transferuri lunare la carduri de cca 40 milioane lei.
• A fost încheiat un parteneriat cu ÎS ”Poșta Moldovei” privind programul co-brand, în baza căruia clienții pot solicita emiterea cardurilor pentru încasarea plăților sociale direct în oficiile poștale ale partenerului. Pentru acceptarea cardurilor bancare emise, în rețeaua partenerului vor fi instalate POS-terminale prin care se va permite eliberarea numerarului, achitarea serviciilor comunale și poștale.
• A fost realizată etapa finală a parteneriatului cu compania Orange Moldova, în rezultatul căreia a fost lansată oficial aplicația mobilă de deservire la distanță – DA! Mobile Banking, precum și acceptarea în calitate de plată a bonusurilor la procurarea produselor și serviciilor Orange în rețeaua comercială a acesteia, bonusurile fiind acumulate la efectuarea operațiunilor cu cardurile co-brand.
• A fost lansat proiectul ”Shoppy” în parteneriat cu compania ”Darwin”, care presupune creditarea fără dobândă și achitarea în rate a mărfurilor și serviciilor în rețeaua partenerilor. A fost realizat proiectul de emitere și acceptare a cardurilor contactless (fără contact), care include emiterea cardurilor contactless Visa și acceptarea cardurilor fără contact Visa și MasterCard.
• A fost desfășurat auditul PCI PIN Security, privind corespunderea cerințelor de securitate în procesul de păstrare, transmitere și procesare a datelor de card.
Fig. 2.1.6. Evoluția numărului cardurilor active
Sursa: Raportul anul al băncii BC Victoriabank S.A.
Ca rezultat al măsurilor întreprinse, pe parcursul anului 2015 au fost emise 103 mii carduri noi, numărul cardurilor în circulație a atins nivelul de 2396 mii unități, fiind în creștere cu 26,4% față de finele anului precedent. Pe parcursul anului 2014 au fost emise 46756 carduri, numărul cardurilor active atingînd o cantitate de 189596 unități, înregistrînd o creștere de 7,4% față de anul precedent, în anul 2013 au fost emise 58020 carduri, numărul cardurilor active atingând о cantitate de 176 566 unități, înregistrand о creștere de 20,0% față de anul precedent. În sensul îmbunătățirii infrastructurii, parcul de bancomate ale Băncii a fost lărgit până la 171 unități, iar rețeaua de POS-terminale active a ajuns la 3105 unități.
Pe parcursul anului 2015 portofoliul contractelor încheiate cu comercianți s-a majorat cu 12,5% față de anul precedent. Extinderea rețelei de POS-terminale a dus la creșterea volumului operațiunilor efectuate în rețeaua comercială a băncii. Astfel în comparație cu anul precedent, volumul acestora a crescut cu 10,4% rezultând un rulaj de 1.389 milioane lei.
La sfârșitul anului 2015, 36,9% din operațiunile fără numerar efectuate în rețeaua comercială a băncilor din RM au fost efectuate prin POS-terminalele Victoriabank, menținând în continuare poziția de lider pe piața serviciilor respective, inclusiv în cadrul e-commerce. Cea mai mare cotă pe sistemul bancar al Republicii Moldova la capitolul operațiuni fără numerar efectuate cu cardurile emise peste hotare, la fel, o deține Victoriabank și constituie 41,4% din totalul operațiunilor. Acest indicator are o importanță majoră întrucât influențează profitabilitatea Băncii și reflectă gradul de amplasare optimă a rețelei comerciale a Băncii. În anul de raportare un accent deosebit a fost pus și pe atragerea proiectelor de salarizare, ca urmare au fost semnate 375 proiecte de salarizare noi, înregistrând o creștere de 17,5% față de anul precedent. Suma transferată la cardurile salariale, în compara- ție cu anul precedent, a crescut cu 15,6%, atingând la finele anului 2015 valoarea de 4548 milioane lei. Ca rezultat al măsurilor întreprinse, cota de piață privind cardurile active la sfârșitul anului 2015 a constituit 18,5%, cu 3,5 p.p. mai mult comparativ cu situația de la sfârșitul anului 2014. Numărul clienților care dețin carduri active a crescut cu 23,7%, depășind 214 mii persoane. Creșterea numărului de carduri active în dinamică a favorizat creșterea soldurilor la conturile de card comparativ cu anul precedent. Astfel, soldul mediu zilnic la conturile de card a constituit suma de 911 milioane lei, cu 16,1% mai mult față de anul 2014. Numărul și volumul total al tranzacțiilor fără numerar, efectuate cu carduri emise de Bancă în unitățile comerciale, la fel, a crescut. Astfel numărul tranzacțiilor fără numerar a crescut cu 29,6% și a constituit 2355 mii tranzacții, iar volumul acestor tranzacții a crescut cu 13,7%, și a constituit cifra de 1449 milioane lei.
Cota cardurilor active, emise de Victoriabank, în anul 2014 a constituit 14,5% , iar în anul 2013 a constituit 15,3% din totalul cardurilor active a întregului sistem bancar al Republicii Moldova, înregistrând о creștere de 0,8 p.p. Creșterea numărului de carduri active în dinamică a tras după sine și creșterea soldurilor totale a conturilor de card la finele anului de gestiune față de perioada similară a anului precedent, cu 6,4%, atingînd valoarea de 821 milioane lei, totodată, s-a înregistrat și creșterea soldului mediu zilnic cu 22,6% pînă la 784 milioane lei, în anul 2013 cu 27,09%, atingând valoarea de 772 milioane lei, totodata s-a înregistrat și creșterea soldului mediu zilnic cu 25,89% pana la 640 milioane lei.
Creșterea indicatorilor de mai sus a fost direct influențată și de procesul eficient de atragere la deservire în cadrul proiectelor de salarizare prin intermediul cardurilor bancare. În acest context, în anul analizat au fost contractate 422 proiecte noi în sensul transferării salariilor la carduri bancare, cu о cota de majorare de 24,4% față de anul precedent. În comparatie cu perioada similaraa anului precedent, suma transferata la cardurilesalariale a crescut cu 19,2%, atingândla finele anului analizat valoarea de 3 710 milioane lei.
În anul 2014 volumul total al operatiunilor efectuate cu carduri emise de bancă a înregistrat о creștere de 13,1% față de anul precedent și a constituit 6244 milioane lei, din care 5146 milioane lei constituie volumul operatiunilor în numerar. Volumul tranzacțiilor fără numerar efectuate cu carduri emise de bancă a înregistrat o creștere esențială de 27% față de anul 2013 și a constituit 1098 milioane lei. În anul 2013 volumul total al operatiunilor efectuate cu carduri emise de bancă a înregistrat о creștere de 18,6% față de anul precedent și a constituit 5 521 milioane lei, din care 4 657 milioane lei constituie volumul operatiunilor cash, iar volumul tranzacțiilor fără numerar a constituit 864 milioane lei.
Pe piața valorilor mobiliare BC ”Victoriabank” S.A. prestează următoarele servicii:
Servicii de brokeraj pe piața valorilor mobiliare de stat – Victoriabank ajută la cumpărarea sau vânzarea valorilor mobiliare de stat. La dispoziția investirorului, banca efectuează operațiuni pe piața primară și secundară a valorilor mobiliare de stat din numele și contul clientului la termene și rate convenite.
Servicii de brokeraj pe piața bursieră și extrabursieră a valorilor mobiliare corporative – Victoriabank oferă asistență la cumpărarea și vânzarea valorilor mobiliare corporative la Bursa de Valori a Moldovei și pe piața extrabursieră.
Servicii de deținere nominală a valorilor mobiliare(custodie) – Victoriabank oferă servicii de deținere nominală a valorilor mobiliare ce aparțin clienților (păstrare, evidență, administrare).
Servicii de Consulting investițional – Victoriabank oferă informații și consultații cum de investit corect și de ales instrumentul financiar potrivit.
În anul 2015 au fost îndeplinite toate criteriile stabilite de BNM pentru dealerii primari, Banca participând la toate licitațiile de plasare a VMS și efectuând tranzacții cu CBN și VMS pe piața primară și secundară.
Valoarea de bilanț a portofoliului de valori mobiliare la finele anului 2015 a constituit 968 milioane lei, ceea ce reprezintă 7,9% din activele băncii. Portofoliul mediu de valori mobiliare în perioada de raportare a constituit 1385 milioane lei, micșorându-se cu 14,32% față de anul 2014 datorită diminuării volumului investițiilor. Cauza diminuării mijloacelor disponibile pentru a fi investite este majorarea pe parcursul perioadei de raportare de către BNM a normei rezervelor obligatorii de la 14% la 35% din mijloacele atrase în valuta națională și alte valute neconvertibile supuse rezervării.
Pe parcursul anului 2014 venitul total obținut de către bancă din activitățile pe piața valorilor mobiliare a constituit suma de 97,7 milioane lei, în anul 2013 venitul total obținut de către bancă din activitățile pe piața valorilor mobiliare a constituit suma de 89,3 milioane lei, ceea ce e cu 13,52 milioane lei mai puțin față de anul 2012, în care venitul total a constituit 102,82 milioane lei. Pe parcursul anului 2013 venitul total obținut de către bancă din activitățile pe piața valorilor mobiliare a constituit suma de 89,3 milioane lei, ceea ce e cu 13,52 milioane lei mai puțin față de anul 2012, în care venitul total a constituit 102,82 milioane lei.
În calitate de dealer primar, banca a participat la toate licitațiile de plasare a VMS și a efectuat tranzacții cu CBN și VMS pe piața primară și secundară.
În perioada de raportare, la cererea clienților, au fost efectuate 371 tranzacții de cumpărare și vânzare a VMS pe piața primară și secundară în volum total de 540.2 milioane lei. Volumul tranzacțiilor înregistrate pe piața reglementată de Victoriabank în calitate de societate de investiții pe parcursul anului 2015 a constituit 597 mii lei, micșorându-se cu 94,51% față de volumul înregistrat pe parcursul anului 2014. Acest rezultat se datorează în mare parte punerii în aplicare a prevederilor Legii privind piața de capital, prin care participanții profesioniști, inclusiv Bursa de Valori a Moldovei, au fost obligați să se conformeze prevederilor legii în vederea obținerii noilor licențe și autorizații, modificării procedurilor privind admiterea și circulația valorilor mobiliare pe piața reglementată sau MTF, astfel fiind redus numărul de societăți a căror valori mobiliare ar putea fi tranzacționate pe o piața activă. Valoarea de bilanț a portofoliului băncii de VMS și CBN, la finele anului 2014 a constituit 1362,9 milioane lei(ceea ce reprezintă 11,2% din activele băncii), la data de 31.12.2013 s-a cifrat la 1938 milioane lei (ceea ce reprezintă 16,6% din activele băncii). În anul 2012 valoarea de bilanț a portofoliului a constituit 1324,48 milioane lei (ceea ce reprezintă 13,08% din activele băncii). Ponderea valorilor mobiliare de stat în portofoliu în anul 2014 a fost de 89,0%, a certificatelor BNM – 11,05%, în anul 2013 – 53,5%, iar a certificatelor BNM – 46,5%, în anul 2012 a fost de 65,99%, iar a certificatelor BNM – 34,01%. Portofoliul mediu de VMS și CBN în anul 2014 a constituit 1616,5 milioane lei, micșorîndu-se cu 13,8% față de anul 2013 datorită diminuării volumului de investiții pe termen scurt în CBN, în anul 2013 a constituit 1876,5 milioane lei, înregistrând o creștere de 18,6% față de anul 2012. Portofoliul de valori mobiliare în anul 2012 a fost în mărime de 1581,95 milioane lei, înregistrând o creștere de 6,5% față de anul 2011. Volumul investițiilor băncii în valori mobiliare s-a majorat în anul 2013 comparativ cu anul 2012, creșterea constituind 10,3%. Cea mai mare creștere, de 24,3%, au înregistrat investițiile în valori mobiliare de stat cu termen de circulație până la 1 an.
Fig. 2.1.7. Volumul investițiilor băncii în valori mobiliare de stat și certificatele BNM, mil. lei
Sursa: Raportul anul al băncii BC Victoriabank S.A.
Din activitatea de dealer pe pața valorilor mobiliare în anul 2014 banca a obținut venituri de 91,5 milioane lei, ăn creștere cu 3,6% față de 2013 – 88,3 milioane lei. Această creștere se datorează majorării investițiilor în VMS cu termen de circulație de pînă la 1 an, a căror rată a dobînzii a fost în creștere la finele anului 2014 (6,27% – ianuarie, în decembrie 2014 – 8,90%).
Veniturile obținute de bancă în anul 2013 din activitatea sa de dealer pe piața valorilor mobiliare s-a diminuat, constituind 88,3 milioane lei, cu 13,9% mai puțin față de venitul obținut în anul 2012 din aceste instrumente financiare. Trendul negativ a fost cauzat de scăderea ratelor dobânzilor la aceste instrumente în prima jumătate a anului 2013. Rata medie a dobânzii la VMS până la 1 an pe parcursul anului 2013 s-a micșorat cu 0,7 p.p. (rata medie a dobânzii la aceste valori mobiliare în anul 2013 a fost de 5,51%, pe când în anul 2012 – 6,2%), iar rata dobânzii la CBN s-a micșorat pe parcursul anului 2013 cu 1,0 p.p., de la 4,5% la 3,5%.
Participațiile băncii în capitalul inităților economice la finele anului 2013 au constituit 122,6 milioane lei (ceea ce reprezintă 1,1% din activele băncii), majorându-se de 2 ori față de valoarea cotelor de participare deținute de bancă la finele anului 2012, fapt ce se datorează în mare parte creșterii continue a valorii acțiunilor deținute în companiile ”VISA Inc.” și ”MasterCard Inc.”, a căror reevaluare se efectuează lunar în funcție de prețul de piață înregistrat la bursele internaționale precum și procurării în anul 2013 a cotei de 3,85% din capitalul social al BC ”Moldova-Agroindbank” S.A.
Micșorarea ratei dobânzii la instrumente similare de investire pentru clienți, cum ar fi depozitele bancare în MDL, a menținut atractivitatea VMS pentru investitori. Banca la cererea clienților, a efectuat 55 tranzacții de vânzare-cumpărare a VMS pe piața primară și secundară, în volum total de 104,7 milioane lei. Cerințele de creator al pieței au fost îndeplinite.
Fig. 2.1.8. Volumul total al tranzacțiilor, mil. lei
Sursa: Raportul anul al băncii BC Victoriabank S.A.
Volumul total al tranzacțiilor înregistrate pe piața bursieră din Moldova în anul 2013 a crescut cu 31,9% față de anul 2012, iar volumul tranzacțiilor înregistrate de bancă în calitate de broker și dealer a crescut cu 236,9%, constituind 321,4 milioane lei. În anul 2012 volumul tranzacțiilor a crescut cu 157% față de anul 2011, iar volumul tranzacțiilor înregistrate de bancă în calitate de broker a crescut cu 274%, constituind 95,37 milioane lei. Pe parcursul anului 2012 banca a încheiat 61 de contracte pentru prestarea serviciilor de brokeraj, a plasat la bursă 156 ordine de vânzare-cumpărare, în baza cărora s-au înregistrat 140 tranzacții, încasând un comision de brokeraj și consulting investiționak de 144,3 mii lei. Pe parcursul anului 2013 se menționeaza o descreștere a numărului de contracte încheiate până la nivelul de 51 de contracte și numărul de ordine a scăzut până la 119 ordine de vânzare-cumpărare, ceea ce e cu 35 de ordine mai puțin față de anul 2012.
Fig. 2.1.9. Numărul tranzacțiilor înregistrate și contracte încheiate de Victoriabank S.A
Sursa: Raportul anul al băncii BC Victoriabank S.A.
În rezultat, pe parcursul anului 2015, Banca a încheiat 15 contracte pentru prestarea serviciilor de intermediere, înregistrând 62 tranzacții, în volum de 53 milioane lei, încasând un comision total de intermediere de 111 mii lei. În anul 2015, banca în calitate de broker-vânzător a continuat să reprezinte interesele Agenției Proprietății Publice și a administrațiilor publice locale în cadrul procesului de deetatizare a proprietății publice. În acest context, banca a participat la toate licitațiile de vânzare prin intermediul Bursei de Valori.
2.2. Analiza operațiunilor de creditare a persoanelor juridice în cadrul BC „Victoriabank” SA
Structura portofoliului fiecărei bănci de obicei are specificul său. Unul din factorii de bază ce determină structura unui portofoliu de credite concret este specificul sectorului de piață deservit de către bancă. Fiecare bancă trebuie să țină cont de necesitățile în credit a clienților din sectorul său de piață. Mărimea băncii reprezintă de asemenea un factor important ce influențează structura portofoliului de credite al său, îndeosebi mărimea capitalului, care determină suma maximă a creditului acordat unui debitor. Băncile mai mari sînt de regulă creditori „en gros”, majoritatea creditelor acordîndu-le întreprinderilor și firmelor mari. Băncile mai mici se orientează la creditarea „en detail” (a persoanelor fizice și firmelor mici). În plus, structura portofoliilor de credite este condiționată și de experiența și calificarea managerilor în domeniul diferitor tipuri de credite, precum și de politica creditară oficială a băncii, care îi obligă pe ofițerii de creditare să nu acorde anumite tipuri de credite.
Portofoliul de credite al băncii reprezintă totalitatea creditelor acordate de către ea. Portofoliul este supus unei reglări stricte la fiecare bancă, deoarece calitatea lui într-o mai mare măsură ca calitatea celorlalte active determină riscul și stabilitatea ei.
Structura plasărilor de credit a băncii date depinde într-o mare măsură de venitul așteptat, nivelul căruia ofițerii de creditare îl compară cu venitul aferent altor active pe care banca le poate procura. Astfel, băncile de obicei preferă să acorde credite, veniturile așteptate ale cărora (după excluderea tuturor cheltuielilor și luînd în vedere riscul) sînt maximale. O metodă de estimare a veniturilor date este sistemul de evidență a cheltuielilor, care estimează tot beneficiul așteptat, precum și cheltuielile directe și indirecte aferente fiecărui tip de credit. Trebuie de menționat că un rol important la luarea deciziilor de acordare a unui tip anumit de credit o joacă informația despre veniturile și cheltuielile trecute pe credit (profitul adus). Așadar, banca trebuie să acorde acele tipuri de credite care sînt mai profitabile pentru ea, deoarece mărimea băncii influențează profitul aferent unui anumit tip de credit.
Reieșind din faptul că activitatea de creditare a Băncii valorifică cel mai mare volum al resurselor financiare și generează cea mai mare sumă a veniturilor, ea reprezintă una din direcțiile de bază ale BC „Victoriabank” S.A. Strategia și tactica băncii în domeniul creditării pe parcursul anilor de activitate s-a bazat pe principiul diversificării portofoliului de credite pe clienți, pe ramuri ale economiei, valute, termene de acordare, tipul gajului și alte criterii destinate diminuării riscurilor.
Obiectivele strategice ale activității creditare a persoanelor juridice ale BC „Victoriabank” S.A. stabilite în Strategia de dezvoltare au fost:
majorarea portofoliului de credite al băncii;
creșterea cotei de piață la total credite și sporirea numărului de clienți personae juridice și fizice, care beneficiază de serviciile creditare în cadrul băncii;
îmbunătățirea calității și creșterea profitabilității portofoliului de credite prin asigurarea unui proces de creditare efficient și menținerea indicatorilor financiari în limitele stabilite de BNM și alte instituții financiare.
Figura 2.2.1. Dinamica portofoliului net de credite, 2011-2015
Sursa: Raportul anul al băncii BC Victoriabank S.A.
Portofoliul de credite și creanțe net la 31 decembrie 2015 a constituit cifra 5632 milioane lei, fiind cu 93,9 milioane lei mai mic față de aceeași perioadă a anului precedent, înregistrând o diminuare de 1,64%. Ponderea portofoliului de credite din total active ale Băncii la finele anului de raportare a constituit 46,6%, cu 0,4 p.p. mai puțin comparativ cu anul 2014. Cota de piață a portofoliului de credite al Băncii a înregistrat o creștere în anul 2015 cu 4,5 p.p. și a constituit 15,4%. Portofoliul net la capitolul credite la 31.12.2014 a constituit 5738,3 milioane lei, fiind cu 910,0 milioane lei mai mic față de anul precedent, înregistrînd o descreștere de 13,7%. Ponderea portofoliului de credite din total active a băncii la finele anului 2014 a constituit 47,1%, valoarea activelor fiind 12192,5 milioane lei. Portofoliul de credite a crescut cu 489 milioane lei pana la 6 648 milioane lei la 31.12.2013 față de 6 159 milioane lei la data de 31.12.2012, înregistrand о crestere cu 7,9%. Volumul portofoliului de credite la finele anului 2013 a constituit 57,1 % din valoarea totala a activelor. În anul 2012 volumul creditelor a crescut cu 1 370 milioane lei în comparație cu anul 2011, sau cu 28,6 la sută.
Pe parcursul anului 2015, Victoriabank a finanțat activitatea curentă a agenților economici și proiecte investiționale, precum și a susținut populația prin acordarea creditelor în scopul satisfacerii necesităților de consum și îmbunătățirii condițiilor de trai (investiții imobiliare). Astfel, valoarea totală a portofoliului de credite la finele anului de raportare a constituit cifra de 5884 milioane lei, înregistrând o creștere de 2,2% sau 128,3 milioane lei față de anul precedent.
Pe parcursul anului 2015 au fost acordate credite unui număr mare de clienți, atât persoanelor fizice cât și persoanelor juridice, datorită ofertelor diversificate a produselor creditare în condiții avantajoase, în sumă totală de 4967 milioane lei, cu 1343 milioane lei mai mult decât volumul creditelor acordate în anul 2014. în anul 2014 în sumă totală 3624,6 milioane lei, în anul 2013 în suma totală de 5097,2 milioane lei, înregistrând о creștere de 16,4%, cu 718,7 milioane lei mai mult față de anul precedent. Pe parcursul anului 2013, au fost acordate credite care se disting prin flexibilitate și dobânzi atractive unui numar mare de clienți persoane juridice și fizice, în suma totală de 5 097,2 milioane lei, înregistrând о creștere de 16,4%, cu 718,7 milioane lei mai mult față de anul precedent.
La finele anului 2015, valoarea totală a portofoliului de credite aferent persoanelor juridice a constituit 5.279 milioane lei, înregistrând o creștere de 1,7% față de anul precedent (cu un plus de 85.9 milioane lei). Volumul creditelor acordate persoanelor juridice a constituit 89,7% din totalul portofoliului de credite pe bancă. Pe parcursul anului 2015, Banca a oferit în continuare persoanelor juridice posibilitatea de a beneficia de finanțări din contul liniilor de credit externe RISP, FIDA, PAC, KfW, PNAET, COMPACT, PASET și altele, oferite de Instituțiile Financiare Internaționale pe termen lung și cu costuri mai mici.
Pentru majorarea numărului de clienți și fidelizarea lor, a fost lărgita lista companiilor – partenerilor fideli ai Băncii în vederea creditării angajaților companiilor respective la condiții preferențiale, credite destinate persoanelor fizice din cadrul proiectelor salariale cum sunt: Linie de credit overdraft sancționat la card Salary plus, Linie de credit Revolving, Linie de credit Victoria Consum.
Pe parcursul anilor, banca a finanțat atât proiectele investiționale și activitatea curenta a agenților economici, cît și a susținut populația prin acordarea de credite în scopul satisfacerii necesităților de consum, precum și în scopul îmbunătățirii condițiilor de trai (investiții imobiliare).
Astfel, portofoliul de credite finanțat din resursele liniilor de credit externe în anul 2014 a înregistrat o creștere de 18,8% față de anul 2013, cu 49,3 milioane lei mai mult., în anul 2013 a înregistrat о creștere de 4,8% față de anul precedent, cu 12,01 milioane lei mai mult, iar în anul 2012 a înregistrat o creștere considerabilă de 105,01 milioane lei sau 72,33% și a constituit 250,19 milioane lei. Veniturile aferente dobînzilor și comisioanelor la credite în 2014 au constituit suma totală de 594,1 milioane lei. Veniturile aferente activitatii creditare în 2013 au constituit 587,3 milioane lei, cu 70,8 milioane lei sau 13,7% mai mult comparativ cu anul 2012, atît datorită creșterii portofoliului de credite, cât și datorită îmbunătățirii calității și profitabilității portofoliului. Pentru portofoliul de credite brut sunt formate reduceri pentru pierderi din deprecierea creditelor în sumă de 321 milioane lei, ceea ce constituie 5,5% din portofoliul de credite brut. În anul 2015 ca și în anii precedenți au fost respectate reglementările prudențiale ale băncii cu privire la diversificarea portofoliului de credite în diviziune pe ramuri, în scopul consolidării și creșterii stabilității financiare.
Figura 2.2.2. Structura creditelor pe ramuri ale economiei în anul 2015
Sursa: Raportul anul al băncii BC Victoriabank S.A.
În diagramele de mai jos este reprezentată structura portofoliului de credite după sold la data de 31.01.2015 pe ramuri de economie și pe valute:
Figura 2.2.3 Structura creditelor pe ramuri ale economiei în anul 2014, lei
Sursa: Raportul anul al băncii BC Victoriabank S.A.
Structura portofoliului creditar pe valute al BC Victoriabank SA este estimată în lei moldovenești.
Figura 2.2.4 Structura creditelor acordate în valută, %
Sursa: Raportul anul al băncii BC Victoriabank S.A.
Veniturile aferente dobînzilor și comisioanelor la credite în 2014 au constituit suma totalî de 594,1 mil lei, în 2013 au constituit 587,3 milioane lei, cu 70,8 milioane lei sau 13,7% mai mult comparativ cu anul precedent, atât datorită creșterii portofoliului de credite, cât și datorită îmbunătățirii calității și profitabilității portofoliului. Totodată calitatea portofoliului de credite a băncii (ponderea creditelor problematice în total portofoliu) la data de 31.12.2014 a constituit 11,4%, în descreștere cu 1,6 p.p. față de 31.12.2013, datorită micșorării sodurilor creditelor problematice cu 184,3 mil lei.
Ponderea creditelor neperformante în portofoliu de credite este de 8,88%, inferioară mediei pe sistem (9,95%) și în descreștere cu 2,5 p.p. comparativ cu anul 2014. La data de 31.12.2014 a constituit 11,4%, în descreștere cu 1,6 p.p. față de finele anului 2013, datorită micșorării soldurilor creditelor problematice cu 184,3 milioane lei.
În urma analizei efectuate ajungem la ideia ca creditarea este o activitate care poate genera profituri importante pentru bancă dacă este practicată corect, dar care poate duce și la pierderi. O modalitate prin care băncile realizează venituri este de a da cu împrumutul banii depozitați. Procesul de creditare joacă un rol esențial în economie. Încasând sumele mici de bani de la deponenți și agregând aceste fonduri pentru a le împrumuta solicitărilor, băncile pun la dispoziție banii necesari dezvoltării economice.
În acest proces, băncile protejează deponenții prin analizarea riguroasă a cererilor de creditare. Creditarea poate fi privită și ca un serviciu bancar în care banca îi oferă persoanelor juridice care îl solicită. În economiile competitive, activitățile specifice sectorului terțiar trebuie să se concentreze asupra nevoilor clienților și să dezvolte produse și servicii pentru satisfacerea noilor cerințe ale acestora.
Banca este expusă la riscul de credit, care este riscul ca o contrapartidă să cauzeze o pierdere financiară prin neîndeplinirea unei obligații. Riscul de credit este cel mai important risc pentru afacerea unei instituții financiare, astfel că conducerea gestionează atent expunerea sa la riscul de credit. Expunerea la credite apare în principal în activitățile de creditare care implică acordarea de credite și avansuri, și activitățile de investiții care aduc titluri de datorii în portofoliul activelor. Există de asemenea riscul de credit în instrumentele financiare extrabilanțiere, precum obligațiile de acordare de credite. Managementul și controlul riscului de credit sunt centralizate în departamentul monitorizării riscului de credit și raportate regulat Consiliului de Administrație.
Victoriabank structurează nivelele de risc de credit pe care aceasta le întreprinde prin plasarea limitelor la volumul riscului acceptat referitor la un împrumutat sau grup de împrumutați și la segmentele industriale. Asemenea riscuri sunt monitorizate rotativ și sunt supuse unor revizuiri anuale sau mai frecvente. Limite la nivelul riscului de credit pe produs sau sector industrial sunt aprobate trimestrial de către Consiliul de Administrație.
Expunerea la oricare debitor inclusiv băncile și brokerii este ulterior restricționată prin sub-limite care acoperă expunerile bilanțiere sau extrabilanțiere și prin limite ale riscului de livrare zilnică referitor la elementele comerciale precum contracte de schimb valutar. Pentru determinarea limitelor pe expuneri se utilizează evaluările și ratingul agenției Moody’s. Expuneri reale care depășesc limitele sunt înregistrate zilnic.
Expunerea la riscul de credit este gestionată prin analize regulate ale abilității debitorilor și potențialilor debitori pentru a întruni obligațiile de plată a dobânzii și capitalului și prin modificarea acestor limite unde este cazul. Expunerea la riscul de credit este de asemenea gestionată în parte prin obținerea de garanții corporative și personale, dar o poziție semnificativă sunt creditele retail unde nu se pot obține astfel de facilități.
Strategia BC „Victoriabank" S.A. vizează orientarea către client, organizarea activității din perspective relației cu clienții, evoluția produselor și a serviciilor financiare și integrarea acestora având în vedere predilecția clienților pentru pachete de servicii financiare complete. Banca își propune să devină un factor important de modelare a procesului economic din Republica Moldova prin politica de sprijinire a investitiilor. Obiectivele fundamentale ale strategiei băncii sunt:
Creșterea calității de deservire, abordarea individuală a fiecărui client și extinderea portofoliului de clienți;
Abordarea prudentă, rațională față de riscuri și informatizarea proceselor de dirijare a acestora;
Consolidarea poziției în sistemul bancar din Republica Moldova;
Reînnoirea tehnologică a băncii și automatizarea maximă a sistemelor și proceselor;
Optimizarea structurii organizatorice;
Maximizarea eficienței activității băncii;
Diversificarea gamei de produse și servicii financiare;
Extinderea rețelei pentru acoperirea teritorială prin care vom reuși să fim mai aproape de clienții băncii;
Ridicarea gradului de calificare, schimbarea mentalității și motivarea angajaților.
MODALITĂȚILE DE PERFECȚIONARE A MECANISMULUI DE CREDITARE PERSOANELOR JURIDICE
3.1. Diversificarea spectrului de produse de creditare ale persoanelor juridice în cadrul BC “Victoriabank” SA
Diversificarea produselor și serviciilor bancare la BC “Victoriabank” face parte din deciziile luate la cel mai inalt nivel al conducerii băncii.
Diversificarea a impus o restructurare profundă a structurilor funcționale din toate băncile. Acestea au devenit mai transparente, eficiente și sunt în mai mare măsură axate pe nevoile clienților. Astfel banca respectivă contribuie la înfăptuirea social-monetară a țării (prin diversificarea instrumentelor de plata bancile contribuie la realizarea blocajului financiar).
Politica de produs și de diversificare a produsului la BC”Victoriabank” constă în determinarea și modificarea caracterului și asortimentului de produse oferite pe piață (politica de asortiment), precum și a volumului acestora. Rolul unei politici de produs este de a pune la punct și a difuza produsele astfel încât să fie în măsură să satisfacă nevoile pieței. În „Victoriabank” politica de produs este un element foarte important al politicii de marketing: ea se referă la crearea de noi produse, menținerea produselor existente.
Sarcinile de bază ale politicii de produs de la banca respectivă sunt:
determinarea și satisfacerea cerințelor clienților-consumatori;
utilizarea optimă a tehnologiilor moderne și a experienței personalului băncii;
optimizarea rezultatelor financiare;
transformarea serviciilor bancare potențiale în servicii reale, respectând principiul elasticității.
„Victoriabank” este o întreprindere multi-producătoare: ea propune clienților lor o gamă variată de produse. În viziunea marketingului, produsele băncii sunt definite în sens larg și reprezintă oferta pe care o face banca clienților săi.
Asortimentul curent se formează pe parcursul evoluției băncii în baza elaborării noilor produse, modificării sau schimbării serviciilor existente. Anume aici un rol deosebit îl are serviciul de marketing, care în baza analizei conjucturii pieței, cercetării doleanțelor și preferințelor clienților trebuie să dea recomandări privind evoluția noilor servicii și, de asemenea, trebuie să evalueze oportunitatea lor din punctul de vedere al clientelei.
În literatura de specialitate se întâlnește deseori noțiunea de “produs bancar nou”, care este relativă. Dacă o instituție financiară lansează pe piață un produs bancar pe care nu l-a mai oferit, atunci pentru ea acest produs este nou. Însă pentru alte bănci produsul dat poate fi bine cunoscut. Această afirmație se referă și la clientelă. Dacă un client concret nu a utilizat în trecut produsul bancar, atunci acest produs este nou pentru client.
Dimensiunea gamei de produse bancare la „Victoriabank” depinde direct de cota de participare a produsului la profitabilitatea băncii, cât și de intensitatea cu care actualii clienți apelează la fiecare serviciu în parte; de poziționarea în raport cu produsele concurente.
Astfel, elaborarea de către bancă a noilor produse se justifică în două moduri: necesitățile clientelei existente evoluează și noile produse sunt necesare pentru a le satisface; produsele noi sunt susceptibile de a atrage la bancă o clientelă nouă. La „Victoriabank”, prin produs nou se înțelege orice produs care se deosebește, sub aspect constructiv și funcțional, de cele existente, concretizându-se în:
un produs cu totul nou, care conduce la apariția unei noi piețe;
o nouă marcă, care permite întreprinderii să pătrundă pe o piață existentă;
o extindere a gamei, prin prelungirea unei linii de produse deja implementate;
un produs perfecționat, cu performanțe mult superioare celor existente;
un produs similar etc.
La „Victoriabank” există două modalități distincte de înnoire a produselor: prin diferențiere și prin ruptură. Principalele caracteristici ale acestora sunt prezentate în tabelul 3.3.1.
Tabelul 3.3.1
Strategii inovaționale ale produselor bancare
Sursa: Gherasim Toader, Bazele Marketingului, Ed. „Gh. Zane”, Iași 1997, p. 230
Esența întregii politici de produs bancar este cuplul produs-client. Punerea la punct a noilor produse bancare este condiționată de starea tehnologiei. Decizia de menținere, în portofoliu, a unor produse sau servicii bancare, ca și decizia de implementare a unor astfel de produse și servicii noi are, pentru bancă, trei coordonate.
Figura 3.3.1. Coordonatele politicii de produs
Sursa: Gherasim Toader, Bazele Marketingului, Ed. „Gh. Zane”, Iași 1997, p. 203
Dacă e să ne imaginăm un sistem tridimensional de axe, e preferabil ca să fie satisfăcute, în mod egal, trei cerințe:
ce se cere pe piață la ora actuală ?
ce este profitabil pentru bancă ?
ce trebuie de întreprins pentru a păstra, dezvolta portofoliul de clienți ?
Cererea clienților – persoane fizice și juridice în ceea ce ține de produse și servicii bancare este determinată de:
dezvoltarea relațiilor economice de pe piața respectivă;
gradul de dotare al clienților cu mijloace tehnice de administrare a relațiilor cu banca;
gradul de cultură și civilizație bancară al clientelei.
Astfel, BC”Victoriabank”SA trebuie să-și dimensioneze activitatea de management față de activele și pasivele lor conform gradului de dezvoltare a pieței respective la acel moment. Totuși, băncile pot interveni direct (prin intermediul relațiilor bancă-client) și influența unul dintre cei trei factori ai pieței cu acțiune directă asupra cererii de servicii bancare. Este vorba despre gradul de cultură și civilizație bancară al clientelei.
La “Victoriabank”SA se prevede elaborarea și implementarea noilor produse bancare, în primul rînd a celor ce se referă la diverse forme de creditare pentru persoanele juridice. Punctul de plecare în determinarea alternativelor strategice în politica de produs îl constituie încadrarea acestora în atingerea unor obiective generale:
consolidarea poziției produselor și serviciilor bancare în cadrul actualelor segmente de consumatori;
creșterea gradului de pătrundere pe piața serviciilor financiar-bancare prin atragerea de noi segmente de utilizatori;
diferențierea față de serviciile celorlalte bănci prin variația unor elemente specifice cum sunt :
durata imprumuturilor acordate;
• garanțiile cerute;
• facilitățile oferite;
• dobânzile practicate.
o poziționare mai bună a respectivului produs în cadrul gamei;
creșterea cotei pe piață.
În acestea condiții este necesar să se identifice zonele de cerere ale clienților efectivi sau potențiali pe care banca le poate satisface mai mult sau mai puțin eficient decât concurența ei optând deci pentru o alternativă strategică care să respecte criteriul profitabilității băncii.
La elaborarea unei politici de produs este necesară valizarea unui studiu de poziționare a produselor, poziționare care se referă la imaginea pe care un produs o are față de produsele concurenței sau față de celelalte produse din cadrul gamei.
Gama de produse este studiată în funcție de:
1. cota de participare la profitabilitatea băncii, cât și în raport cu intensitatea apelării clienților actuali la fiecare serviciu în parte;
2. poziționarea în raport cu produsele concurenței și a cotei de piață.
Condițiile economice actuale de dezvoltare a instituțiilor financiare impun existența unor politici și strategii bine organizate și determinate prin aplicarea tehnicilor specifice și instrumentelor manageriale caracteristice economiei autohtone în situația crizei financiare mondiale. Sensibilitatea portofoliului de credit la tendințele economiei actuale pune în fața instituțiilor bancare problema elaborării unor strategii eficiente ce vor permite ulterior îmbunătățirea sau menținerea calității portofoliului de credite.
3.2. Direcțiile de eficientizare a mecanismului de acordare a creditelor persoanelor juridice în cadrul BC “Victoriabank” SA
Problemele cu care se confruntă clienții băncii atunci când solicită un credit sunt diferite și rezultă din problemele sectorului în care activează. Deseori acestea țin de calitatea proiectelor propuse spre finanțare și argumentarea lor, de lichiditatea gajului, de dispersia terenurilor de pământ propuse ca asigurare etc. Banca verifică cu periodicitate care sunt așteptările și necesitățile clienților pentru a le oferi soluții de cea mai nouă generație și servicii cu valoare adăugată.
Pe parcursul ultimilor ani, Victoriabank a întreprins măsuri semnificative pentru extinderea serviciilor financiare precum și eficientizarea mecanismului de acordare a creditelor. Banca a simplificat mult produsele de creditare, a modificat și procedurile privind asigurarea creditelor. Banca ofera flexibilitate clienților pentru a răspunde rapid la necesitățile și cerințele lor. Întreprinderile mici și micro, în lipsa gajului necesar, pot beneficia de garanții emise de organizațiile de microfinanțare.
Un moment important în evitarea problemelor apărute pentru obținerea produselor creditare este asigurarea riscurilor de producție. Aceasta le-ar permite să suporte mai ușor consecințele, cum ar fi de exemplu, eventuale calamități naturale și, de asemenea, să obțină credite bancare”.
Pentru a face creditarea agenților economici una accesibilă și favorabilă, este necesar, în primul rând, de perfecționat mecanismele de subvenționare și asigurare. Pentru țările în curs de dezvoltare păstrarea acestor mecanisme pentru o perioadă anumită de timp rămâne actuală. Este important pentru întreprinderile din business continuarea aranjării și finalizarea unui sistem infrastructural bine chibzuit, care ar avea ca scop susținerea acestui sector din punct de vedere al perfecționării cunoștințelor agenților economici în diverse sectoare importante pentru activitatea lor ca: managementul, planificare și organizare, evidență contabilă, marketing ș.a. Acestea ar reduce din riscurile permanente la care este supus sectorul privat aflat în proces de stabilire și ar spori credibilitatea lui în fața comunității finanțatoare.
În al doilea rând, trebuie continuat procesul de creare a unei culturi a creditării. Nu tot timpul în procesul de creditare rolul băncilor este cel decisiv – mult depinde și de competența celor care doresc să contracteze credite. La fel:
– necesitatea stringentă de atragere în acest sector a surselor de finanțare ieftine și pe termen lung – costul creditului în prezent este înalt pentru a atinge o eficacitate și competitivitate durabilă a produselor autohtone;
– legalizarea capitalului, amnistierea fiscală, poate contribui de asemenea la atractivitatea investitorilor în acest sector, cât și simplificarea mai operativă a procedurilor legare de arendă și alte afaceri, consolidarea terenurilor agricole ș.a.
Pentru a extinde și a facilita accesul antreprenorilor la serviciile financiare, Victoriabank utilizează toate tehnicile cunoscute pentru promovarea informației despre disponibilitatea serviciilor de garantare.
În același context, cea mai mare facilitate pentru clienți este accesul ușor la produsele prestate. Banca examinează nu numai proiectul propus, dar și clientul, dacă este un bun gospodar, dacă este capabil să-și construiască businessul propriu, atunci și banca caută instrumente mai accesibile pentru ei. Pentru clienții care încep o activitate de la „zero”, banca a elaborat și propune produse adaptate exact cerințelor lor propunându-le diverse produse de creditare, iar asigurarea creditului poate fi egală sau mai mică decât suma creditului. Clienții beneficiază de asistență de specialitate din partea băncii la prestarea produselor.
Dacă e să vorbim despre rata dobânzii la credite aceasta este la fel ca și pentru alte segmente de clienți, dar anume clienții pot beneficia de perioade mari de grație la achitarea creditelor și dobânzii, ceea ce este pentru ei mult mai important. Perioadele de grație sunt calculate în funcție de timpul necesar pentru obținerea și realizarea producției, chiar a fiecărei culturi în parte.
În anul curent banca a întrodus completarea cererii de creditare persoanelor juridice în regim on-line, ceea ce permite solicitatorului de credite să reducă timpul pentru completarea tuturor actelor necesare pentru obținere a unui credit la minim, fără a se prezenta la față locul. Banca la rândul ei, cu așa oferta poate atrage cât mai mulți clienți.
În primul rând, solicitator de credite completează suma creditului cerut, termenul de creditului (în luni) și valuta creditului, apoi apare informație, mai detaliată, care necesită fi completată:
rata dobânzii solicitate (%);
comision de acordare (%);
perioada de grație la achitarea creditului (luni);
destinația creditului (investiții, completarea mijloacelor circulante, alte destinații);
detalii destinație;
denumirea întreprinderii;
număr de identificare de stat IDNO;
descrierea obiectului de activitate al întreprinderii;
telefon;
persoana responsabilă;
e-mail;
Dupa completarea acestei informații ofițerii de credit pot verifica existența acestei întreprinderii, dacă nu se află în lista neagră, dacă genul de activitate coincide, dupa asta se face o analiză financiară a întreprinderii după anume coeficienți pentru a vedea poate întreprinderea în termeni solicitați să ramburseze suma cerută. În cererea on-line solicitant de credit mai are de completat informația legată de partea financiară a întreprinderii, așa cum ar fi:
data ultimei perioade de gestiune;
active totale;
active curente;
stocuri;
creanțe comerciale;
capital propriu;
total angajamente;
total credite bancare;
vânzări nete;
rezultat din activitatea operațională;
profit net;
încasări din activitatea operațională.
Cred că pentru banca aceasta informația va fi suficientă pentru a lua decizia. După studiu efectuat ofițer de credit contactează persoana responsabilă a întreprinderii și expune rezultatul referitor la credit, în caz că banca va oferi acestei întreprinderi suma solicitată, persoana responsabilă a întreprinderii poate veni la banca cu setul de documente pentru a încheia contract – trec la etapa negocierii. Acest mecamism de acordare va fi convenabil atât pentru banca cât și pentru persoane juridice.
Totuși, trebuie să ținem cont că tehnologia de creditare se întemeiază pe principiul reducerii riscului de credit prin obținerea unui volum cît mai mare de informație despre activitatea clientului. La noi, insa problema principală a relației de credit este legată de repartizarea neuniformă a informației între bancă și client, deoarece inițial banca nu cunoaște nimic despre client.
Un pas de soluționare ar fi utilizarea tehnologie de creditare în sine (modelul score FICO). Cu ajutorul acestui model banca, analizând rezultatul scorului va adopta decizia: să-I acorde sau nu creditul. Autenticitatea informației constituie garanția principală în creditare, care ajută la aprecierea justă a clientului, și anume:
• Plenitudinea și autenticitatea informației furnizate de client;
• Are sau nu clientul o idee reală despre propriul business sau îl supra apreciază.
Ca rezumat, odată cu implementarea sistemului de scoring FICO, acesta va permite accesarea mai rapidă a unor credite, dar și accesul pe piața de profil europeană pentru consumatorii autohtoni. Totodată, fiecare solicitant de credit va beneficia de un calificativ individual care va arăta capacitatea de a plăti la timp ratele.
Obiectivul important al analizei de cuantificare a riscului creditului îl constituie cunoașterea evoluției clientului din perioadele trecute și prognozarea performanțelor viitoare ale acestuia, în vederea unei previzionări a viabilității lui. O preocupare permanentă pentru asigurarea unui control eficient al riscului de credit va fi monitorizarea volumului creditelor, a structurii și calității acestuia, evidențiindu-se în dinamică și cauzalitatea creditelor restante.
Implementarea scorului FICO, ar permite băncilor comerciale să diversifice gama de produse, cu aplicarea condițiilor, restricțiilor și fluxurilor specifice de aprobare a creditelor.
Utilizarea modelului scoring (scorul FICO) în luarea deciziei de creditare ar oferi băncilor și clienților săi un șir avantaje:
accelerarea procesului de prelucrare a cererilor și de acordare a creditelor;
reducerea personalului bancar;
economia de cheltuieli ca urmare a utilizării personalului cu un nivel de calificare mai redus și a cheltuielilor administrative ca urmare a reducerii locurilor de muncă;
analizele rapide și deciziile obiective în procesul de creditare, neținându-se cont de prejudecățile creditorului (rasă, gen, convingere religioasă, naționalitate sau stare civilă).
Rolul major al autorității de supraveghere este acela de a preveni riscul sistemic prin promovarea unei supravegheri bancare eficiente, care să asigure realizarea stabilității și viabilității întregului sistem bancar. În acest sens, în Republica Moldova, s-ar impune implementarea unui credit-scoring. Sistemul se constituie într-un instrument eficient de lucru pentru evaluarea instituțiilor de credit în scopul identificării, într-o fază incipientă, a acelor instituții care sunt ineficiente sub aspect financiar și operațional sau manifestă trenduri adverse solicitând, din partea autorității de supraveghere, o atenție sporită.
Imediat din momentul eliberării creditului, începe etapa de monitorizare a tranzacției de credit. Monitorizarea creditelor constituie evaluarea situațiilor, determinarea problemelor, identificarea cauzelor care au condus la apariția lor, stabilirea strategiei relațiilor ulterioare cu debitorul, determinarea măsurilor de realizare a lor în scopul asigurării rambursării creditului acordat și obținerea venitului de la operațiunea de creditare.
Promovarea unei politici dure de rambursare va servi drept exemplu pentru viitorii împrumutați. La depistarea problemelor într-o etapă timpurie, banca poate reduce riscul pierderilor.
Semnalele alarmante pot surveni din patru surse principale:
Relațiile debitorului cu banca;
Relațiile debitorului cu partenerii (furnizori, cumpărători etc.);
Situația financiară a debitorului;
Situația social-economică a debitorului.
Principiul general ce trebuie avut în vedere este acela că banca nu trebuie să acorde un credit până ce nu se estimează corect posibilitatea recuperării la scadență sau în momentul în care aceasta decide, din anumite motive, să-și retragă creditul. Estimarea corectă a capacității de rambursare are de cele mai multe ori o importanță mai mare decât asigurarea creditului prin garanții materiale. [21, p.127-132]
Propunem următoarele căi de perfecționare a mecanismului de acordare a creditelor și opțiuni de dezvoltare durabilă privind gestiunea relației de credit bancă – client.
Din punct de vedere a credibilității clienților se pot implementa unele acțiuni de perfecționare:
ș elaborarea sistemului unic de indicatori financiari și a mărimilor unice ale acestora pentru determinarea credibilității clienților (model scoring), în scopul creditării;
ș crearea unor centre cu baze de date (BIC), privind situația financiară a agenților economici care ar servi ca punct de reper în luarea deciziei de creditare și utilizarea tehnologiilor informaționale mai avansate pentru prelucrarea datelor (FICO score);
ș utilizarea mai amplă a indicatorilor ce caracterizează istoria creditară a clienților bancari;
ș verificarea corectitudinii informației financiare privind situația financiară și situația pe piață a clienților de către BIC;
ș combinarea metodelor financiare tradiționale de determinare a credibilității cu alte metode, inclusiv cele nefinanciare, ceea ce ar spori gradul de obiectivitate a rezultatelor;
Din punct de vedere al mecanismului de creditare, prin prisma relațiilor bancă-client, în acest sens, se recomandă:
ș promovarea politicilor bancare cu grad înalt de flexibilitate față de clienții bancari;
ș revederea politicii de marketing a băncilor comerciale prin studierea posibilităților financiare reale ale clienților bancari și introducerea noilor produse la momente oportune;
ș orientarea politicii de creditare pe ramuri ale economiei naționale în vederea finanțării clienților și creșterii economice a acestora;
Din punct de vedere a recuperării creditelor problematice (nefavorabile), ar fi binevenite următoarele acțiuni:
ș conformarea la cerințele Acordului Basel-II în legătură cu abordarea riscului de creditare;
ș eficientizarea supravegherii bancare; efectuarea unui control mai riguros asupra stării rambursării creditelor prin perfecționarea procesului de monitorizare a creditelor și a clienților bancari;
ș revederea normativelor privind expunerea băncii la risc.
Noile reglementari, diversificarea și specializarea activității bancare, concurența din ce în ce mai prezentă, noile aplicații informatice de gestiune a afacerii, sunt factori ce determină băncile din Republica Moldova să abordeze cu seriozitate o etapă necesară pentru supraviețuirea acestora – implementarea unui sistem modern de management al relațiilor de credit cu clienții.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Necesitățile acordării de credite pesoanelor juridice se reflectă în desfășurarea unei activitati cit mai rentabile ce se manifesta prin păstrarea și fructificarea economii agenților economici in consusținerea activității de producere, a activitatii de comercializare, de prestare a servicilor, realizarea unor investitii productive. Creditele acordate de bancă persoanelor juridice au drept scop nu numai satisfacerea temporară a necesității și a insuficienții de capital, dar și o relansare a activității prin intermediul investirii surselor contractate sub forma de credit.
În urma cercetării aspectelor teoretice, metodologice și practice ale modalităților de perfecționare a mecanismului de creditare persoanelor juridice în cadrul băncilor comerciale putem concluziona următoarele:
În literatura de specialitate există mai multe abordări cu privire la creditul bancar. Într-un mod simplificat, creditul poate fi definit ca o formă specială a valorilor: vînzare de mărfuri cu plata amînată sau cu transferare de monedă cu titlul de împrumut;
În sistemul bancar moldovenesc se manifestă tendința de diversificare diverselor produse de creditare și portofoliul, mai ales în sensul implementării unor produse de creditare moderne. Acest proces este condiționat de tendința băncilor de a satisface cerințele clienților și totodată de a atrage economiile lor în conturile băncilor;
Pentru a stimula și relansa activitatea sistemului de credit sunt necesareunor produse creditare noi, luarea unor decizii adecvate, care vor contribui la îmbunătățirea pe zarea corectă a resurselor de creditare în economie. În rezultat, toate acestea vor avea un efect pozitiv asupra activității economice și financiare a antreprenoriatului.
În decursul activității sale, în ca
litate de bancă comercială, BC"Victoriabank" S.A. a ocupat o poziție solidă pe piața bancară, optimizind structura activelor și pasivelor, dezvoltînd baza de clienți, modernizînd și îmbunatățind spectrul serviciilor prestate clienților. În prezent Banca este o instituție financiară , care are posibilitatea de a presta toate tipurile de servicii bancare moderne pentru persoane juridice și fizice;
An de an Banca întreprinde măsuri concrete pentru a se conforma cerințelor pieții – a fi prezentă acolo, unde clienții au nevoie de servicii și produse calitative și competitive, având ca reper crearea unor centre de profit în sectoarele principale ale țării. Consolidarea poziției pe piața bancară locală, extinderea teritorială a Băncii, creșterea numărului de clienți, îmbunătățirea activității operaționale și fortificarea caracterului de bancă universală –toate astea reprezintă doar o parte dintre provocările cărora echipa Băncii le face fața zi de zi cu profesionalism, dedicație, capacitate de inovație și creativitate;
Rezolvarea problemei științifice impune formularea următoarelor recomandări:
Implementarea unui sistem ce trebuie să conducă la obținerea de performanță pe termen lung și nu pe termen scurt. Un astfel de sistem se poate realiza numai într-o organizație orientată pe realizarea de parteneriate cu clienții, pe înțelegerea corectă a nevoilor lor și a evoluției în timp a acestora;
Schimbarea filozofiei de abordare a băncilor de la orientarea pe produs la orientarea către client care ar conduce la schimbări strategice ce necesită o gestiune eficientă a relației bancă-client pentru înțelegerea nevoilor clientului;
Menținerea clienților în sistem este un factor important pentru profitabilitatea băncilor;
Pregătirea și experiența ofițerilor de credit și de caracterul de bănci universale al băncilor comerciale. În opinia autorului personalul implicat în activitatea de creditare trebuie să aibă o experiență corespunzătoare, lucru dificil de realizat la nivelul rețelelor bancare în permanentă dezvoltare;
Se propune implementarea metodelor performante, cum ar fi: metodele-scoring (FICO score). Acesta este un model statistic internațional si reprezintă un calificativ prin care se evaluează probabilitatea ca o persoana să își achite ratele la timp în viitor. Cu ajutorul sau, se acorda fiecărui client un punctaj intre 300 (slab) si 850 (foarte bun). Implementarea scorului FICO, ar permite băncilor comerciale să diversifice gama de produse, cu aplicarea condițiilor, restricțiilor și fluxurilor specifice de aprobare a creditelor. Desigur, la moment, utilizarea largă a credit scoring-ului este specific creditării în masă a persoanelor fizice, însă unele bănci practică această soluție și la creditarea întreprinderilor micro și a persoanelor fizice ce practică activitate de antreprenoriat;
În scopul minimizării riscurilor aferente operațiunilor de creditare considerăm oportună dezvoltarea birourilor de credit, care va avea ca funcție principală colectarea informațiilor referitoare la beneficiarii de credite, datoriile acestora fata de bănci, precum și a altor informații aferente procesului de creditare. Implementarea în practica bancară națională a sistemului de colectare a informațiilor despre beneficiarii de credit (în mod electronic, similar și altor state cazul SUA, sau crearea birourilor informative) la care vor avea accesul toate instituțiile bancare va contribui la minimizarea riscului de credit suportat de băncile comerciale și respective la protejarea în complex a sistemului bancar.
Putem afirma că o economie puternică, stabilă și viabilă duce automat la existența unui sistem bancar solid și performant.
BIBLIOGRAFIE
Legea RM nr.548-XIII din 21 iulie, 1995“Cu privire la Banca Națională a Moldovei” // Monitorul Oficial al RM N56-77, din 12.10.1995.
Legea RM nr.550-XIII din 21 iulie 1995“Instituțiilor financiare” // Monitorul Oficial al RM N, din 1.01.1996.
Legea RM nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997“Privind societățile pe acțiuni”// Monitorul Oficial al RM N38-39 din 12.06.1997
Regulament BNM nr.153 din 25 decembrie 1997“Cu privire la activitatea de creditare a băncilor comerciale RM” // Monitorul Oficial al RM N8/24 din 30.01.1998.
Regulament BNM nr.130 din 15.05.98“Cu privire la creditele expirate” // Monitorul Oficial al RM N87-89/1974 din 24.09.1998.
Regulamentul nr.33/09-01 cu privire la acordarea creditelor de către bănci funcționarilor săi, aprobat de Consiliul de administrație al Băncii Naționale a Moldovei, proces-verbal nr.43 din 18.09.1996, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.64 din 03.10.1996
Regulamentul nr.3/09 cu privire la expunerile "mari", aprobat de Consiliul de administrație al Băncii Naționale a Moldovei, proces-verbal nr.37 din 01.12.1995, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.70/31 din 14.12.1995
Basno C, Dardac N., Floricel C., Monedă, Credit, Bănci. – București, Editura Didactică și Pedagogică, 1997, 179 p.
Berea A., Stoica E., Creditul bancar. Coordonate actuale și perspective. București. 2003, 164 p.
Berea, A.O. Strategie bancară, Editura Expert, București, 2001, 177 p.
Bistriceanu Gh., Lexicon de finanțe, bănci, asigurări, vol. III., București, Editura Economică, 2001.
Bogdan, Ioan, Tratat de management financiar-bancar. – București: Editura Economică, 2002 – 920 p.
Cociug V., Cinic L., Management bancar, Chișinău, Editura ASEM, 2008.
Cornescu, V. Managementul organizației , București: All Beck, 2003.
Dănilă N, Berea A, Management bancar, fundamente și orientări, Editura Economică,București 2000.
Dănilă N, Managementul relațiilor bancă-client, Revista Economistul nr.115, 1998, p.325-328
Deaconu Petre. Creditare bancară, Editura Fundației Romania de Mîine, București, 2008, 108 p.
Dedu Vasile. Gestiunea bancară, Ediția a II-a, București, 1999, 352 p.
Diaconescu Mariana ,,Bănci, Riscuri, Sisteme de plăți”, Editura Economică, București, 2007, 276 p.
Gherasim Toader, Bazele Marketingului, Ed. „Gh. Zane”, Iași 1997, p. 230
Gîrlea M, Perfecționarea gestiunii relațiilor de credit a băncilor comerciale cu clienții în scopul reducerii riscurilor bancare, teza de doctor, Chișinău, 2012, 199 p.
Grigoriță Cornelia. Activitate bancară, Ediția a III-a, Editura Cartier, Chișinău, 2005, 420 p.
Rotaru C. Managementul performanței bancare. București: Editura Expert, 2001, 246 p.
Teleucă Aliona. Managementul operațiunilor de creditare. Nr.9, Chișinău, 2005
Toma Mihai. Finanțe și gestiune financiară. Editura Didactică și Pedagogică, R.A, București, 1994, 238 p.
Turcu Ion „Operațiuni și contracte bancare”, Editura Luminalex, București, 1997, 75 p.
www.victoriabank.md
www.bnm.md
ANEXE
Anexa 1
Anexa 2
Anexa 3
Anexa 4
Bilanțul contabil
Anexa 5
Rezultatele financiare
Anexa 6
Bilanțul contabil
Anexa 7
Rezultatele financiare
Anexa 8
Bilanțul contabil
Anexa 9
Rezultate financiare
DECLARAȚIA STUDENTULUI
Subsemnatul (a) Cazacenco Natalia declar de proprie răspundere că lucrarea cu tema Gestiunea și perfecționarea operațiunilor de creditare ale agenților economici este rezultatul muncii mele, pe baza propriilor cercetări și pe baza informațiilor obținute din surse care au fost citate și indicate, conform normelor etice, în note și în bibliografie.
Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă la nici o instituție de învățământ superior în vederea obținerii unui grad sau titlu științific ori didactic.
Data_____________ Semnătura_____________
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: GESTIUNEA ȘI PERFECȚIONAREA OPERAȚIUNILOR DE CREDITARE ALE AGENȚILOR ECONOMICI [310857] (ID: 310857)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.