SPECIALIZAREA TEHNICă DENTARă [310804]

FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE MEDICINă DENTARă

SPECIALIZAREA TEHNICă DENTARă

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific

Șef. I. Dr. Ciavoi Gabriela

Absolvent: [anonimizat] 2017

FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE UNIVERSITATEA

FACULTATEA DE MEDICINă DENTARă

SPECIALIZAREA TEHNICă DENTARă

LUCRARE DE LICENȚĂ

“ ETAPELE TEHNICE DE REALIZARE A UNEI LUCRĂRI INTEGRAL CERAMICE PE MASĂ REFRACTARĂ ”

Coordonator științific

Șef. I. Dr. Ciavoi Gabriela

Absolvent: [anonimizat] 2017

Cuprins

Listă tabele

Parte generală

Tabel.1. Specificații- [anonimizat]………………………..…………….. .12

Tabel 1.2. Programul de ardere la cuptor…………………………………….. 12

Tabel 1.3 Programul la cuptor pentru ceramică………………….…………. .13

Tabel 1.4 Componenții de bază a porțelanului dentar………………………. 28

Parte specială

Tabel 2 Program de ardere…………………………………………………………………..52

Tabel 2.1 Program de ardere a ceramicii IvoclarVivadent EP 3000 Programat

…………………………………………………………………………………………..58

Tabel 2.3 Graficul de sinterizare pentru pasta de glazură…………………….61

Partea generală

INTRODUCERE ÎN PROTETICA DENTARă

1.1 EVOLUȚIA PROTETICII DENTARE

Înlocuirea dinților lipsă a fost experimentată încă din vechime de către egipteni. Mai tarziu s-a [anonimizat]-lea, înlocuirea dinților lipsă s-a făcut cu ajutorul dinților extrași de la alte persoane.
Maggiolo, în 1809, [anonimizat] 1886, Edmunds realizează primul implant cu coroana de porțelan care este fixat pe un disc de platină. Însă primul success în implantul dentar are loc în anul 1937 la Harvard de către cercetătorul Stock. (2)

În 1965 [anonimizat], folosește primul implant dentar de titan pe o persoană voluntară. Branemark își continuă timp de 14 ani cercetările și reușește să publice studii referitoare la implantele dentare.
[anonimizat] a [anonimizat].

[anonimizat] a [anonimizat]:

• Evitarea înclinării dinților vecini spre spațial unde lipsesc unul sau mai mulți dinți
• Scăderea riscului de apariție a cariilor
• Reconstruirea dinților a căror formă și structură a fost afectată
• [anonimizat], [anonimizat]
• Protecția danturii în cazul în care s-a produs o pierdere de smalț dentar
• Realizarea aspectului natural a coroaneler cu ajutorul culorilor și a numeroaselor materiale ceramice
• În cazul în care colorările /depigmentările dentare majore nu pot fi rezolvate prin albire profesională
• Durata de viață și rezistența culorii în timp sunt foarte bune
• Reintegrarea socială și profesională a pacienților prin restabilirea funcției fizionomice (2)

Avantajele coroanelor ceramice

• Datorită îmbunătățirii constante și continue a [anonimizat] a ceramicii dentare și datorită preocupărilor continue ale pacienților legate de estetica dentară, coroana ceramică a cunoscut o dezvoltare extraordinară, în prezent constituind cea mai bună alternativă în rezolvarea unor leziuni coronare, în special în zona frontală. (7,12)

• Ceramica are o transluciditate similară cu cea a smalțului dinților naturali și o stabilitate coloristică dezvoltată (nu își modifică niciodată culoarea spre deosebire de orice alt marterial estetic folosit în stomatologie).

• Aceste proprietăți asigură restaurărilor o estetică dentară deosebită.

De asemenea, ceramica dentară este biocompatibilă, ceea ce înseamnă că este foarte bine tolerată de țesuturile de suport ale dintelui și nu provoacă iritații ale gingiei.

• Lipsa metalului, caracteristică coroanelor integral ceramice, evită apariția colorației gri a gingiei, situație întâlnită uneori în cazul realizării coroanelor metalo-ceramice și care trădează existența acestora. (8,12)

ISTORIA MATERIALELOR CERAMICE

2.1 ISTORIA CERAMICII

Fouchars este cel care folosește primul ceramica în stomatolgie. Cel care a inițiat ceramica dentară, în anul 1774, a fost farmacistul Duchateau, care mai apoi este considerat fondatorul în ramură realizării dinților din ceramică. În anul 1791 primește și brevetul de fabricație.
Plantou, în SUA, a fost cel care a fabricat pentru prima dată dinți din ceramică dentară izolată.
În anul 1873 se înființează firma S.S. White Manufacturing Co din Philadelphia, de către S. White, nepotul celui care a realizat dinții de ceramică pe cale industrială, Samuel Stockton White. S.S. White Manufacturing Co din Philadelphia care în prezent are peste 250 angajați și distribuie produse în lumea întreagă și care continuă să își mențină obiectivele inițiale : ’’ better products for better dentistry ‘’(9,13).

(9)

Fig. 1.2 Samuel Stockton White

O nouă etapă din punct de vedere al utilizării ceramicii în stomatologie are loc o dată cu folosirea amprentei și a foliei de aur și platină. Astfel Land este cel care găsește principiul confecționării inlay-uri-lor din ceramică și a matricei metalice, în Europa, în 1898, fiind promovată de către Jenkins.(1)

Doctorul Charles Land realizează primele coroane ceramice de acoperire-jacket, arse pe matrițe de platină-în 1887-1888 care au fost brevetate în 1903.
În 1925-1926, în Germania, coroana Jacket este într-o etapă de success datorită lucrărilor precum Brill, Felcher și Lewin.

Aceștia au îmbunătățit și au dezvoltat tehnica de preparare și de amprentare a bonturilor dentare, a materialelor prime din compoziția maselor ceramice și tehnica de ardere.(9)

În 1949, Gatza a introdus în realizarea coroanelor ceramice metoda de ardere în vacuum.(1)

2.2 MASA REFRACTARĂ PENTRU INTEGRAL CERAMIC

Masa refractară pentru realizarea bonturilor mobile pe care se stratifică coroanele / fațetele integral ceramice Noritake.
Se comercializează și la plic, separat, cu lichidul aferent.(2)

Fig.1.2.1 Masa refractară Nori-Vest

Tabel.1. Specificații- material Nori-Vest

Masa refractară Nori-Vest are o rezistență bună la sinterizare și construcție, este ușor de îndepărtat după ce ceramica a fost scoasă de la cuptor cu un risc mic de a distruge straturile, materialul amestecat curge ușor, umplând toate detaliile. (2)

Tabel 1.2. Programul de ardere la cuptor

Tabel 1.3 Programul la cuptor pentru ceramică

3. MODIFICĂRI DE POZIȚIE ȘI DISCROMII

3.1 MODIFICĂRI DE CULOARE A DINȚILOR

Forma și plasarea morfologică pe arcadă a dintelui influențează percepția culorii. Chiar dacă nu se observă ușor diferitele culori a unui singur dinte, privită în ansamblu, arcada, este mult mai vizibilă varianția de culori.
Caninii, dintre dinții grupului frontal, au cea mai mare saturație cromatică, iar pemolarii, primul și al doilea, sunt mai puțin saturați decât caninii, aceștia sunt mai asemănători ca valoare, cu incisivii laterali.
Discromiile dentare sau modificările de culoare ale dinților sunt unele dintre problemele dentare care creează multor persoane un discomfort, mai ales atunci când zâmbesc, ele sunt generate de agenți coloranți ce provin din mediul oral care au difuzat în profunzimea smalțului si al dentinei și s-au fixat prin legături chimice cu hidroxiapatita de structura smalțului. Pot apărea ca și culoare uniformă pe dinte sau ca și pete, linii.
Ele au decolorit diferit în funcție de cauza lor: de la galben, la galben-maroniu, la maroniu, pete albe, gri, gri-negru. În funcție de cauzele determinante, discromiile se împart în : (14)

Discromii cauzate de factori extrinseci –exogene: bacteriile din cavitatea bucală, țigări, vin, ceai, cafea, băuturi carbogazoase, alternările repetate de cald-rece ce duc la dilatarea și contractarea porilor fac mai ușoară pătrunderea agenților de colorare în straturile dinților, fructele de pădure, alimentele ce conțin acizi, clorofilă -pătează stratul de smalț.
Fumatul îngălbenește tare dinții, mai ales pe cei frontali, datorită depozitării nicotinei pe suprafața dentară. (8)

Fig. 1.3 Discromii extrinseci

Discromii cauzate de factori intrinseci- endogene: cauza principală este tetraciclina administrată încă de la o vârstă mică, în timpul sarcinii, sau ingerarea unei cantități mari de fluor în copilărie, deficitul de vitamina A și vitamina B și cause genetice unde stratul de dentină este afectat.
Pentru îndepartarea acestor colorații se folosesc produse de albire pentru schimbarea culorii dinților, tratamente speciale de albire sau fațetare pentru cazurile mai vechi.(14)

Fig.1.3.1 Discromii intrinseci(14)

Fig. 1.3.2 Discromie dentară cauzată de tetraciclină(14)

Discromii cauzate de înaintarea în vastă ( combinate între exogene și endogene ) : o dată cu înaintarea în vârstă smalțul se subțiază, ceea ce face că să se vadă dentina mai galbenă, plus factorii exogeni duc la îngălbenirea pronunțată a dinților.(14)

3.2 MODIFICĂRI DE POZIȚIE A DINȚILOR

Un rol foarte important în estetică, pe lângă culoare, mai ales pentru dinții frontali, o are poziția și forma dinților.
Aceste două caracteristici sunt de asemenea foarte importante în procesul masticației, adică fiecare dinte în funcție de poziția sa în cavitatea bucală are rol în incizia, în ruperea și în triturarea alimentelor plus rolul fonetic.
Pentru a obține o arcadă armonioasă din punct de vedere estetic dar și funcțional, pentru a putea sprijini mușchii faciali și buzele, incisivii trebuie să aibă forma și poziția corectă.(4)

Fig. 1.3.3 Arcada în formă de V

Fig. 1.3.4 Arcada în formă de U

Fig. 1.3.5 Arcada în formă de M

Fig. 1.3.6 Arcada în formă de pentagon

INTEGRAREA FAȚETELOR DENTARE ÎN ESTETICA FACIALĂ

Estetica dentară are o importanță tot mai mare în prezent, dar care, pe lângă îmbunătățirea estetică, îmbunătățește și funcțiile aparatului dento-maxilar.
De aceea este esential ca, înainte de a începe un tratament stomatologic, să fie luate în vedere câteva elemente de compoziție facială.
Pacientul se examinează frontal și lateral pentru a se putea stabili câteva puncte de referință pentru tratament, aici vor fi luate în calcul poziția ochilor, a nasului, bărbia, buzele. (6,7)
Este importantă realizarea simetriei atât a celor doua hemiarcade maxilare, cat si a celor mandibulare, pentru a se stabilii un echilibru facial estetic. Orice dezechilibru va fi perceput ca și dizarmonie. Caracteristicile faciale ale fiecărei persoane sunt cele care vor dicta necesitatea de a se include diferite forme ale dinților, înclinații și/sau rotații ale dinților.
Pentru a se stabili linia mediană și linia incizală pacientul va fi rugat în timpul examinării faciale să-și mențină capul într-o poziție normal, naturală.(6)

Fig.1.4. Linii orizontale de referință facială

Linia Violet – linia inserției părului Linia Verde – linia interalară

Linia Albastră – linia comisurală Linia Portocalie – linia sprancenelor

Linia Galbenă – linia interpupilară Linia Roșie – mediana feței

4.1 LINIA MEDIANĂ

Fig. 1.4.1 Linia mediană

Linia mediană este linia imaginară a mijlocul feței, cea care este trasată vertical de la frunte, columelă nazală, linia de mijloc dintre frontalii centrali și barbie.

Este linia perpedinculară pe linia interpupilară. (4)

În timpul examenului facial linia mediană – linia mijlocie a fetei pacientului va trebui să se alinieze cu linia de mijloc dintre frontalii centrali.

În cazul în care liniile mediane nu corespund înseamnă că ocluzia din zona laterală nu este corectă, iar acest fapt poate afecta negativ maxilarele și funcționalitatea lor.

4.2 LINIA INCIZALĂ

Fig. 1.4.2 Linia incizală

Linia incizală este foarte importantă pentru creearea zâmbetului.
Lungimea liniei incizale este determinată atât de vârstă, sexul pacientului cât și de lungimea și curbura buzei superioare.(3)

Fig.1.4.3 Proporții și dimensiuni reale ale dinților

Valorile medii a lungimii coroanei anatomice pentru maxilar, pentru incisivul central se situează de la 10,4 la 11.2 mm (4)
Un zâmbet tânăr poate fi obținut atunci când dinții frontali superiori sunt prelungiți.
Ca și factor important în estetica dentară poate fi prezentat vizibilitatea dinților atunci când mandibula și buzele sunt în repaus. Pe lângă formă și poziția dinților se ia în calcul și musculatura și conformația schetelică.
Odată cu înaintarea în vârstă, tonusul musculaturii faciale scade, vizibilitatea incisivilor superiori se diminuează iar concomitent vizibilitatea incizivilor mandibulari crește.
Această scădere a tonusului musculaturii apare prima oară în jurul vârstei de 30 de ani, până la 40 de ani și continuă să crească cu fiecare an trecut.

Fig.1.4.4 Caractere individuale prin forma liniei incizale a dinților frontali. (după WILLIAMS)

A – formă convexă care sugerează un caracter tineresc, bună dispoziție;;

B – linia dreaptă traduce un caracter sobru, ferm;
C – formă concavă inspiră tristețe, indispoziție, caracter vârstnic.(15)

4.3 ZENITUL GINGIVAL

Fig.1.4.5 Zenitul gingival

Zenitul gingival este definit ca poziția punctului cel mai înalt al marginii gingiei libere a dinților frontali în sens mezio distal și apical.(4)
Linia gingivală se poate realiza, în sens apical, dacă se unesc punctele zenitului gingival al caninilor maxilari și a incisivilor centrali, care trebuie să își mentina poziția paralelă cu planul orizontal.
La distanță de 1 mm față de această linie se întâlnește zenitul incisivului lateral.

Fig. 1.4.6 Linia gingivală normală

Unghiul ce se formează dacă se unesc punctele tuturor zeniturilor gingivale, ale incisivilor centrali, incisivilor laterali, care au o poziție mai joasă față de dinții vecini aproximativ cu 0.5-1mm și a caninilor are o deschidere apicală.
Orice formă de dezechilibru al acestui unghi, inversarea unghiului, asimetrie a conturului gingival față de planul medio sagital,ambrazuri gingivale, retracții gingivale sunt considerare dezechilibre din punct de vedere estetic.
Există diferite metode de a muta linia zenitului gingival orizontal pentru a obține rezultatul dorit din punct de vedere estetic. (13)

Dacă se dorește ca dinții să pară mai lungi, sau mai conici linia zenitului gingival se poate muta apical, astfel se obține o formă triunghiulară.

Punctele zenitului gingival pot îmbunătăți percepția axelor dinților dar și lungimea și forma gingiei, care se pot obține atât prin modificări verticale cât și prin modificări orizontale.(13)

5.FELDSPATUL

Tabel 1.4 Componenții de bază a porțelanului dentar

Feldspatul este un silicat foarte răspândit, având compoziția chimică (Ba,Că,Na,K,NH4)(Al,B,Și)4O8 , cu culori diferite și cu un sistem de cristalizare monoclinic sau triclinic, cu duritatea de 6-6,5 pe scară Mosh. Punctul de topire fiind cuprins între 1100 – 1300 grade C, iar densitatea feldspatului difera, în funcție de compoziția lui; la cel de sodium este de 2,58 – 2,59.
După ardere devine sticlos și își păstrează formă. (1)

Pentru ceramica dentară datorită rezistenței mari la șocuri mecanice și termice, cel mai folosit feldspat este cel care conține mult potasiu.
Acest tip de feldspat are o vâscozitate foarte mare care descrește încet odată cu creșterea temperaturii. În momentul când este supus la temperaturi de 1250°C – 1300°C substanțele alcaline -Na2O și K2O- se unesc cu alumina și siliciul și formează silicate de potasiu sau aluminiu.
Pentru producerea ceramicii dentare se utilizează des felsdpatul deoarece din el se obține fritul și care se poate colora în culoarea dinților naturali. (1)

Feldspații, în funcție de compoziția lor chimică sunt împărțiți în trei grupe:
1. Plagioclazi (calco-sodici)
2. Otoclazi sau potasici
3. Hialophani, de potasiu și bariu-mai rar întâlniți în natură

Feldspații ortoclazi sunt importanți pentru masele ceramice, însă se găsesc destul de rar în stare pură, ei apărând sub formă unor cristale de amestec. Fiind componentul principal a ceramicii dentare, proporția feldspatului în raport cu celelalte ingrediente este mai mare, lucru care face ca masele ceramice să difere mult față de porțelanurile industriale.
Împreună cu caolinul și cuarțul, feldspatul este folosit la fabricarea ceramicii și la realizarea protezelelor dentare. (2,3)
Feldspatul are rolul de matrice în masele ceramice dentare, pentru argilă și quartz. Cu cât proporția de Na2O față de K2O este mai mică, cu atât temperatura de ardere a ceramicii este mai joasă. El poate fi înlocuit în compoziția ceramicii dentar cu “Nepheline Syenite”, care este compusă din 50% feldspat de Na, 25% feldspat de K și 25% nephelina.
Este un mineral cu mai puțină variație în compoziție și este mai pur decât feldspații naturali. (2,3)

Ceramica feldspatică este prezentă des în lucrările protetice deoarece se poate prelucra în grosimi mai reduse decât cele presate și se pot aplica mai multe culori în cazul aceleași fațete deși dimensiunile ei sunt reduse.(10)

5.1 CERAMICA DENTARĂ

Ceramica dentară fiind cel mai transparent tip de ceramică se folosește mai ales în aplicații estetice, la fațete sau fațetarea materialelor de suport.
Ceramica feldspatică este un tip specific de ceramică care este format din feldspat, caolin și cuarț. Feldspatul contribuie la matricea sticloasă a ceramicii, pe când caolinul și cuarțul contribuie la consolidarea cristalelor de alumină și silică. (2,7)

6. REALIZAREA MODELULUI PENTRU WAX-UP SI MOCK-UP

Înainte de realizarea oricărei lucrări protetice unde primează estetica medicul stomatolog si pacientul trebuie să aibă o bună comunicare astfel incât rezultatul final să fie satisfăcător și să fie cât mai aproape de dinții naturali.

6.1 Wax-up-ul sau modelarea în ceară este o metodă prin care se poate vedea cazul final pe modele de studiu, înainte de a începe tratamentul.

Această metodă presupune colectarea unor informații de către medic pentru a se putea realiza strategia de lucru, precum:

Se iau anumite măsuratori: relatia centrică, intercuspiderea maximă, mușcătura în protuzie, observații privind starea ATM, a mușcăturii ATM, radiografie panoramică, fotografii pentru diagnostic

Amprente de calitate

Arc facial

Articulator semiadaptabil ce va fi programat in funcție de datele pacientului

Wax-up-ul este important deoarece (12,14)

permite modificarea volumului, a dimensiunilor, a proporțiilor, a formei fiecărui dinte în parte

permite modificarea proporțiilor de la dinte la dinte

permite refacerea ambrazurilor parodontale, incizale, a punctelor și suprafețelor de contact, a conturului gingival

în modificarea sau refacerea curbelor de ocluzie, a DVO

face posibilă refacerea ghidajelor funcționale anteriore, laterale și a punctelor de contact interarcadice (stabile,echilibrate, simultane)

Fig. 1.6 Wax-up-ul

6.2 Mock-up-ul este modelul care creeaza imaginea vizuală la lucrarea ce urmează a fi realizată, acest model se folosește pentru studiul de caz sau pentru testare. (17)

În acest proces au loc urmatoarele etape:

Se realizează amprentarea modelului preparat cu elastomer de sinteză în lingură standard sau în lingură de plastic transparentă

Portamprenta de elastomer de sinteză se încarcă cu rășină autopolimerizabilă sau fotopolimerizabilă fluidă și se aplică pe arcadele dentare

Apoi după priza finală a compozitului se va îndepărta portamprenta și la nivelul dinților va rămâne lipită rășina, astfel încat se va putea previzualiza rezultatul final;

Este recomandată analiza pacientului în oglindă, pe imagini realizare la momentul resprectiv sau pe filmări pentru a se face aprecierea estetică urmărind și dinamica naturală a buzelor;

Pentru vizualizarea eventualelor incluziuni de aer în interiorul rășinii, refularea rășinii sau unele minusuri este recomandata utilizarea unei portampente cu elastomer transparent;

In cazul in care sunt necesare modificări ale wax-up-ului indirect la proba în cavitatea orală, se va amprenta o noua situație clinică pentru ca tehnicianul să realizeze un nou model util pentru corectarea wax-up-ului inițial.

Pentru a se putea realiza această etapă sunt necesare o serie de materiale și instrumente, precum: modelele cu wax-up-ul diagnostic, siliconul de condensare sau gutierele termoformate, rășina autopolimerizabilă și/sau fotopolimerizabilă fluidă, turbină, piesă cot,freze de turbină de diverse dimensiuni, forme, granulații, discuri, gume, polipanturi, paste de lustruit și cimenturi provizorii.(17,16)

Fig. 1.6.1 Mock-up-ul

Partea specială

1.REALIZAREA MODELULUI DE LUCRU

1.1 Cazul studiat

În acest caz se prezintă confectionarea unor fațete integral ceramice sinterizate pe model confecționat din material refractar, la nivelul dintilor 1.3 – 2.3, la un pacient de sex feminin în vârstă de 30 de ani.

1.2 Dezinfectarea amprentei

După primirea amprentei în laborator am realizat manopera obligatorie de dezinfectare.

Fig. 2.1 Amprenta

Fig.2.2 Amprenta de ocluzie

Pentru această etapă am utilizat soluții speciale de dezinfectat pentru fiecare material. Ca dezinfectant se foloseste Silosept. SiloSept este un dezinfectant pentru amprente sub formă de granule dezinfectante pe baza de oxigen activ care elimină toți virușii și bacteriile si curăță suplimentar amprenta. Se dilueaza 2% cu apă. O lingura de dozare se amestecă în 1 litru de apă.Timp de actiune: 10 minute.Valabilitatea solutiei: 1 zi. Prezentare: 800 grame cu 54 etichete pentru identificare.

Fig. 2.3 Dezinfectant Silosept

1.3 Turnarea arcadei dentare din gips extra-dur

Pentru obținerea modelului de lucru Master cu bonturi mobilizabile am utilizat un sistem de modele foarte precis Jan Langner si gipsuri extra-dure de mare precizie Klasse 4.

Fig. 2.4 Model Jan Langner

Fig. 2.5 Gips Klasse 4

Utilizând vacuum malaxorul Twister Renfert, am obținut pasta de gips pentru realizarea arcadei dentare. În metoda de introducere a gipsului în amprentă, am utilizat măsuța vibratorie Waser Man.

Fig. 2.6 Vacuum malaxorul Twister Renfert

Fig. 2.7 Măsuța vibratorie Waser Man

Fig. 2.8 Umplerea amprentei cu gipul Klasse 4

Gipsul fiind de consistență cremoasă se toarnă în impresiunile amprentei. Amprenta se sprijină pe măsuța vibratorie pentru a se evita

incluziunile de aer. Umplerea ampretei se face începand din zonele cele mai înalte, apoi se trece la introducerea pastei de gips în conformator.

1.4 Montarea pinilor

După priza gipsului am trecut la manopera de introducere a pinilor, utilizând un pindex performant Renfert Top Spin, pentru realizarea lăcașurilor de introducere a pinilor după care am montat pinii.

Fig. 2.9 Pindex Renfert Top Spin

Fig. 2.10 Pini Jan Langner

1.5 Realizarea soclului din gips extra-dur

Ultima etapa în obținerea modelului a fost realizarea soclului din gips thicsotropic folosind un conformator special de tip Split Cast de la firma Renfert .

Fig. 2.11 Conformator Split Cast

1.6 Realizarea modelului antagonist

Modelul antagonist l-am realizat folosind un gips de clasa III la vacuum malaxor .

Fig. 2.12 Modelul antagonist

1.7 Montarea modelelor în articulator

În vederea montării în articulator medicul dentist a determinat înregistrarea cu arcul facial. În laborator am primit măsuța de transfer cu determinarea poziției maxilarului față de baza craniului.

Pe baza măsuței de transfer am montat modelul superior în articulatorul programabil Amann Girrbach .

Fig. 2.13 Măsuța de transfer

Fig. 2.14 Articulatorul programabil Amann Girrbach

După ce am realizat solidarizarea rigidă a modelelor în poziție corectă pe baza amprentei de ocluzie, am finalizat montarea prin gipsarea modelului inferior. Pentru realizarea montării am utilizat plăcuțele magnetice Splitex.

Fig. 2.15 Amprenta de ocluzie

Fig. 2.16 Plăcuțe magnetice Splitex

Fig. 2.17 Montarea modelelor în articulatorul programabil Amann Girrbach

1.8 Obținerea bonturilor mobile

După finalizarea modelelor și a montăriilor, am trecut la manopera de secționare a modelului de lucru pentru obținerea bonturilor mobile.

După obținerea bonturilor, am deturat gipsul pentru evidențierea limitei preparației, apoi am trecut la manopera de duplicare a bonturilor în masa refractară.

Fig. 2.18 Procesul de obținere a bonturilor mobile

Fig. 2.19 Deturarea gipsului

Duplicarea bonturilor am făcut-o prin utilizarea unui conformator special în care am fixat bonturile și am introdus siliconul de duplicare.

În acest conformator am introdus masa refractară Nori-Vest Cura Ray preparată la vacuum malaxor.

Fig. 2.21 Masa refractară Nori-Vest Cura Ray

După priza totală a materialului refractar, am desprins din silicon bonturile cu ajutorul aerului comprimat.

1.9 Degazarea este următoarea etapă ce are ca scop eliminarea în totalitate a amoniacului și cristalizarea totală în urma căreia se obține duritatea necesară bonturilor și revenirea la volumul inițial.

Degazarea a fost făcută în două etape, în prima etapă am introdus bonturile în cuptorul de calcinare SuperTherme (preîncălzire), unde am obținut degazarea parțial .

În a două etapă a degazării am folosit cuptorul de sinterizare a ceramicii iIvoclarVivadent EP 3000 Programat, respectând cu strictețe un grafic de degazare.

Fig. 2.24 Creion refractar Shofu Lamina Marker

1.10 Trasarea limitei preparatiei

În ultima etapă de pregătire a bonturilor am trasat limitele preparației cu un creion refractar Shofu Lamina Marker.

Fig. 2.25 Limitele preparație

2. DEPUNEREA STRATURILOR DE MASă CERAMICă PE MODELUL REFRACTAR

2.1 Ecranarea

Prima etapă a stratificării este ecranarea, această începe de fiecare dată cu aplicarea a două straturi foarte subțiri de ceramică (wash) 0,2-0,3 mm.

Fig.2.26 Aplicarea stratului subțire de ceramică

Aceste straturi de ceramică foarte subțiri(wash) în primul rând au rolul de a ecrana eventualele colorații nefavorabile ale preparației, în al doilea rând oferă o baza foarte bună pentru stratificare prin faptul că închide în totalitate microporii din materialul refractar.

2.2 Stratificarea ceramicii

Această etapă începe cu depunerea straturilor de opac dentină în zonele cervicale.
Opac dentina oferă opacitatea și saturația de culoare caracteristică zonei cervicale, după depunerea opac dentinei se modelează formă anatomică finală din dentină.
După construcția formei anatomice se va tăia din dentină utilizând tehnica cut-back și se vor modela mamelonii de dentină.
În modelarea mamelonilor se vor folosi diferite tipuri de dentină și modificatori de culoare.

Fig.2.27 Cut-back

În a două parte a stratificării se vor depune straturile de smalț și transparent după cum urmează:
-între lobii de dentină se depun straturi de transparent alternând cu straturi de smalț

-în treimea incizală se folosesc mase ceramice care absorb lumina astfel obținându-se efectul de opalescentă și hallo effect, adică aureola

incizală

-pe convexitățile maxime și liniile de tranziție ale feței vestibulare s-a stratificat masă ceramică care are calitatea de a reflecta lumina, astfel obținându-se o armonie între absorbția luminii și reflexia luminii.

Fig.2.30 Stratificarea

După finalizarea depunerii straturilor se introduce lucrarea în cuptorul de sinterizare a ceramicii IvoclarVivadent EP 3000 Programat, respectând graficul de sinterizare indicat de producător.

2.3 Arderea de corectură

După realizarea primei sinterizări se va depune din nou ceramică pentru realizarea corecțiilor morfologice și a tuturor detaliilor de anatomie.
În această etapă de obicei se folosește un transparent neutral care va da un efect de naturalețe și din nou se introduce în cuptor pentru arderea de corectură.

Fig.2.31 Corectura

2.4 Prelucrarea mecanică a fațetelor

După stratificarea ceramicii se va trece la prelucrarea mecanică a ceramicii în vederea glazurării.
Prelurarea se va face la micromotor folosind freze diamantate, pietre și polipanți. În manopera de prelucrare se va ține cont de macro morfologie care constă în delimitarea clară a lobilor și a crestelor de tranziție verticale și orizontale astfel se pune în valoare delimitarea feței vestibulare .

De asemenea se va realiza și micro textura care constă în realizarea șanțurilor fine verticale și orizontale pentru a reda cât mai bine centrii de creștere și perichematiile.
Prin realizarea unei texturi de suprafață în acest fel se va obține o reflexie a luminii incidente foarte asemănătoare cu cea a dinților naturali.

Fig.2.32 Texturarea

2.5 Polish-ul manual

După texturarea tuturor suprafețelor s-a realizat un polish manual înainte de arderea de glazură, folosind polipanți diamantați iar după s-a introdus la cuptor în vederea glazurării respectând graficul de sinterizare pentru pasta de glazură.

Tabel 2.3 Graficul de sinterizare pentru pasta de glazură

Fig.2.33 Trusa de glazură

După sinterizarea de glazură s-a realizat un nou polish obținându-se un luciu caracteristic fiecărei zone, spre exemplu: în zonele plate si micro-texturate, un luciu mai slab iar pe convexitățile maxime si crestele de tranziție o textura mai diminuată și un luciu mai puternic.

Fig.2.34 Lucrarea glazurată

2.6 Îndepartarea fatețelor de pe modelul refractar

În final s-au detașat piesele de pe masa refractară prin sablare

Fig.2.35 Fațetele

Dacă va fi necesar se vor face mici corecții de adaptare și închidere marginală pe modelul de control prin verificarea cu pudra de adaptare la un microscop special de laborator Mantis

Fig.2.36 Spray de adaptare

Microscopul Mantis Compact este dotat cu un singur obiectiv, care este ușor de schimbat cu obiectiv de x2, x4, x6 sau x8.
Acest microscop oferă o imagine clară, 3D cu ajutorul ecranului de vizualizare Mantis fără oculari și permite inspecția lucrărilor fără efort datorită ergonomiei și designului unic, iluminare cu LED fără umbră, un câmp visual larg, o execuție curată fără torsiuni.
De asemenea oferă operatorilor și libertate de mișcare a capului pentru o ergonomie și o coordonare excelență, cu posibilitatea de a purta ochelari în timpul operării, în cazul în care se dorește sau dacă este cazul.

Fig. 2.37 Microscop Mantis

Fig.2.38 Fațetele pe modelul de control

2.7 Etapa finală

Înainte de trimiterea fațetelor la cabinetul stomatologic pentru cimentare se vor sabla în interior cu oxid de aluminiu de 50-60 microni. Această manoperă este foarte importantă pentru protocolul de adeziune.

Fig.2.39 Lucrarea finită

CONCLUZII

1. Ȋn prezent partea estetică împreună cu grija pentru sănătate, își pune amprenta în viața cotidiană a omului într-un procent foarte mare, de aceea este foarte important să apelăm la diferite tratamente stomatologice pentru ca societatea să ne accepte si pentru a duce o viață sănătoasă.

2. Unul dintre tratamentele la care se apelează sunt fațetele ceramice sinterizate pe masă refractară ce oferă pacientului avantaje din punct de vedere estetic dar și evitarea modificării rapoartelor ocluzale normale.

3. Anul 2016 oferă posibilitatea realizării unor lucrări protetice de înaltă performanță ce ajută atât la o vindecare rapidă cât și la o estetică naturală.

4. Pentru a reuși obținerea acestor avantaje este foarte importantă comunicarea dintre clinica stomatologică și laboratorul de tehnică dentară în care se realizează lucrarea protetică.

5. Rezultatele obținute în cabinetul stomatologic, în momentul în care pacientul nu va avea grijă să mențină o igienă bună zilnică și nu va merge periodic la controale stomatologice, vor fi compromise.

6. Fațetele dentare au o biocompatibilitate bună, fiind tolerate de gingii si parodonțiul marginal, astfel riscul apariției alergiilor este minor.

7. Fațetele oferă un aspect natural, nu suferă modificări de culoare si sunt o alternativă foarte estetică în ceea ce privește alegerea planului de tratament.

Bibliografie

1. Borzea Dorin – Ceramica în stomatologice – Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000

2. Bratu Dorin – Curs de Materiale dentare vol. III-Materiale utilizate în laboratorul de tehnică dentară – Lito U.M.F. ”Victor Babeș” Timișoara, 1994

3. Bratu Dorin, Colojoară Carmen, Leretter Marius, Ciosescu Diana, Avram-Tuculescu Sorin, Românu Mihai – Materiale Dentare – Materiale utilizate in laboratorul de tehnică dentară – Editura Helicon, Timișoara

4. Galip Gurel – The Science and Art of Porcelain Laminate Veneers, Quintessence Publishing Co. Ltd., Germany, 2003

5. Mauro Fradeani – Rehabilitacion estetica en prostodoncia fija ,Analisis Estetico,Un acercamiento sistematico al tratamiento protesico, Volumen 1, Editorial Quintessence, S.L

6. Nicola Codruța, Seceleanu Radu, Borzea Dorin – Materiale utilizate în protetica dentară – Editura Casa Cărții de Stiință, Cluj-Napoca, 2002

7.Bortun, C.M., Ghiban, B., Ghiban, N., Ardelean, L., Rusu, L.C., Rev. Chim. (Bucharest), 63, no. 9, 2012

8.BACLESEANU C., Dental pain, Rev. Rom. de Stomatologie, LVIII, nr. 2, 2012, p. 77

9.LAZARESCU, F., Incursiuni în estetica dentarã, ALB, C., ALB, F., Mase ceramice utilizate pentru restaurãri estetice, Bucuresti, 2013, p. 109.

10. ARDENEAN, L., RUSU, L.C., BRATU, D.C., BORTUN, C. M., Mat. Plast., 50, no. 2, 2013, p. 93.

Lista site-uri

11.http://www.infodentis.com/coroana-dentara/definitie-rol-avantaje.php

12.http://www.velvetdental.ro/index.php/en/newsletter/519-avantajele-coroanelor-ceramice

13..http://www.sswhitedental.com/company/history

14.ttp://www.romedic.ro/dintii-ingalbeniti-cauze-si-tratamente-0P12506

15.http://www.creeaza.com/familie/medicina/REABILITAREA-FUNCTIEI-ESTETICE535.php

16.http://www.doctoruldedinti.info/wax-ul-diagnostic/ 17.http://www.doctoruldedinti.info/mock-indirect/