SPECIALIZAREA CONTABILITATE SI INFORMATICĂ DE GESTIUNE [310737]

UNIVERSITATEA DE VEST „[anonimizat]: [anonimizat]. Univ. Dr. Radu Claudia

2018

CUPRINS

LISTA TABELELOR SI FIGURILOR

Introducere

Lucrarea de față își propune să analizeze și să determine indicatorii fondului de rulment pentru SC DG SARCOM SRL.

Această lucrare este întocmită pe baza unei bibliografii selective susținută prin informațiile de actualitate provenite de la S.C. DG SARCOM S.R.L.

[anonimizat], furnizorilor, instituțiilor publice locale care vor să cunoască dezvoltarea economică a societăților care alcătuiesc zona în care aceasta își desfăsoară activitatea.

Cerința fundamentală care asigură menținerea funcționalității normale a mecanismului întreprinderii o reprezintă existența echilibrului financiar. [anonimizat] a [anonimizat], atât în ipostaze de program cât și execuție. [anonimizat].

În cazul în care sursele permanente sunt mai mari decât necesitățile permanente de alocare a [anonimizat], adică de un excedent de resurse permanente. O companie va putea să facă față riscurilor pe termen scurt cu ajutorul fondului de rulment care va permite acest lucru și care reprezintă o marjă de securitate financiară.

O etapă importantă în planificarea echilibrului financiar pe termen scurt o [anonimizat]. În același timp pentru acoperirea nevoii de fond de rulment este necesr să se stabilească resursele de capitaluri circulante posibile de mobilizat.

Nevoia totală de capitaluri pentru procurarea stocurilor și desfășurarea eficientă a ciclului de exploatare este exprimată de necesarul de finanțare a ciclului de exploatare.

Punctul de plecare în determinarea fondurilor bănești acoperitoare îl reprezintă dimensionarea stocurilor.

Existența unor stocuri de mijloace circulante în toate fazele activității economice din întreprinder asigură funcționarea normală și continuă a ciclului de exploatare.

[anonimizat], intră în categoria stocurilor de mijloace circulante.

Lucrarea este structurată în doua capitole:

CAPITOLUL I: Analiza indicatorilor fondului de rulment

CAPITORLUL II : Determinarea nevoii de fond de rulment și a fondului de rulment la S.C. DG SARCOM S.R.L

CAPITOLUL I.

ANALIZA INDICATORILOR FONDULUI DE RULMENT

Fundamentarea și finanțarea nevoii de rulment a întreprinderii

O etapă importantă în planificarea echilibrului financiar pe termen scurt o [anonimizat].

Nevoia de fond de rulment (NFR) reprezintă mărimea activelor circulante ce trebuie finanțate din fondul de rulment, respectiv activele ciclice ce urmează să fie finanțate din surse durabile. Prin urmare NFR este diferența dintre necesitățile de finanțare și datoriile de exploatare. (Duran și Târlea, 2005, pag.47)

Dimensionarea stocurilor este punctul de plecare în determinarea fondurilor bănești acoperitoare. Astfel, putem spune că, asigurarea funcționării normale și continue a ciclului de exploatare este datorat existenței unor stocuri de mijloace circulante în toate fazele activității economice din întreprindere.

Conform reglementărilor contabile în vigoare (O.M.F.P. nr. 1802/2014) stocurile sunt active circulante:

deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității

în curs de producție în vederea vânzării în aceleași condiții ca mai sus

sub formă de materii prime, materiale și alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producție sau pentru prestarea de servicii

active cu ciclu lung de fabricație, destinate vânzării (de exemplu, ansambluri de complexuri de locuințe etc.) (Achim și Borlea, 2012, pag. 165)

Fundamentarea nevoii de fond de rulment. Conținutul activelor de exploatare

Pentru a se putea realiza desfășurarea în condiții normale, orice activitate economică necesită utilizarea anumitor utilaje, mașini, instrumente, clădiri și nu numai. Pe lângă acestea mai este necesară asigurarea cu materii prime, materiale, dispozitive, verificatoare, scule, stocuri de semifabricate, producție neterminată în diferite stadii. Toate acestea sunt necesare pentru deținerea și stocarea produselor finite pe anumite intervale de timp, precum și pentru desfășurarea continuă a activității pentru realizarea ridmicității livrărilor către beneficiari. În urma livrării produselor, întreprinderea devine beneficiara unor titluri de credit încasabile la termen sau scontabile la băncile comerciale, adică înregistrează creanțe față de clienții în urma livrărilor de produse finite.

Așadar, în momentul începerii activității, o întreprindere trebuie să dispună de o sumă determinată de resurse de resurse bănești pe baza cărora să-și poată constitui stocuri de valori materiale pentru producție și, de asemenea, să acopere toate cheltuielile de producție , depozitare și livrate până în momentul în care întreprinderea încasează tariful produselor vândute, lucrărilor executate, serviciilor prestate către clienți. În timp ce întreprinderea încasează prețul serviciilor prestate, aceasta recuperează capitalurile bănești avansate, cu ajutorul cărora își reconstituie stocuri de valori materiale pentru producție, lansează noi comenzi în fabricație, efectuează noi cheltuieli de prelucrare, expediază alte loturi de produse către beneficiari/

Activele circulante sunt capitaluri bănești care s-au constituit prin mai multe modalități având ca și scop principal finanțarea activității curente de producție.

Un activ este considerat activ circulant (curent) atunci când:

Se așteaptă să fie realizat sau este deținut pentru vânzare sau consum în cursul normal al circuitului de exploatare al entității;

Este deținut pentru consum sau comercializare pe termen scurt ori se așteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanțului;

Reprezintă numerar sau echivalent de numerar a cărui utilizare nu este restricționtă.

(Popa s.a., 2011, pag, 42)

Fenomenul de rotație al activelor circulante este determinat de efectuarea fără întrerupere a circuitelor în concordanță cu caracterul continuu al proceselor de producție.

Necesitatea evaluării are un caracter obiectiv și decurge din dubla ipostază pe care o îmbracă activele circulante: capitaluri bănești necesare finanțării activității de exploatare și stocuri de valori materiale, producție neterminată, produse finite pentru formarea cărora se avansează capitalurile bănești. În ipostaza de resursă, suma activelor circulante este limitată, pe când nevoile de capitaluri cerute de activitățile economice sunt mai mari. De aceea se pune problema selectării nevoilor strict necesare desfășurării continue a activității ceea ce constituie obiectul procesului de evaluare a necesarului de active circulante. Întrucât toți factorii procesului economic sunt supuși activității de programare și activele circulante ca factor corelat se supun acestui proces. (Sichigea, Berceanu si Vasilescu, 2003, pag.14)

Datorită faptului că necesitățile de active circulante cu caracter de permanență dețin ponderea în totalul capitalurilor bănești utilizate de întreprindere, rezultă că locul central în procesul evalării activelor circulante în deține necesarul financiar de active circulante.

Din analiza mai multor definiții, remarcăm că, opiniile privind definirea conceptului necesar financiar sunt extrem de vaste, lucru ce ne permite să afirmăm că necesarul financiar este definit ca limita până la care se pot plasa capitalurile bănești în condițiile date ale proceselor de aprovizionare, producție și desfacere, în diferintele stocuri de valori de exploatare pentru asigurarea continuității proceselor economice. Astfel, determinarea necesarului financiar se poate realiza prin doua metodeș metoda analitica și metoda sintetică.

Creanța în general reprezintă dreptul unui creditor de a solicita unui debitor o sumă de bani sau anumite bunuri sau servicii. (Achim și Borlea, 2012, pag,174)

Pentru ca evaluarea creanțelor să se poată efecua trebuie să se țină cont de cele patru momente principale ale evaluării: recunoașterea inițială, evaluarea la inventariere, evaluarea în bilanț și evaluarea la decontare.

Fundamentarea nevoii de fond de rulment. Conținutul pasivelor de exploatare

Pentru un calcul corect al nevoii de fond de rulment este necesară luarea în considerare a taxei pe valoare adăugată colectată, a datoriilor față de furnizori și salariați și bugetului asigurărilor sociale, mai exact luarea în considerare a pasivelor de exploatare.

În urma analizei unor definiții referitoare la taxa pe valoare adăugată colectată am ajuns la concluzia că aceasta evidențiază acele sume pe care o întreprindre le datorează bugetului statului reprezentând taxa aferentă vânzărilor de bunuri, executării de lucrări sau prestărilor de servicii.

Cu privire la datoriile față de furnizori putem spune că operațiile economice diverse și multiple au dat naștere acestei noțiuni. Așadar ele provin din aprovizionarea cu active imobilizante sau circulante, din serviciile prestate sau din lucrările executate și din alte operații de această natură.

Prin noțiunea de salarii se înțelege totalitatea veniturilor în bani sau în natură, deținute de o persoană fizică, care desfășoară p activitate conform contractului individual de muncă, indiferent de perioada la care acesta se referă, de forma în care sunt acordate sau de denumirea veniturilor. În această categorie sunt incluse chiar și indemnizațiile pentru incapacitate temporară de minca, de maternitate și de concediul de îngrijire a copilului în varstă de până la 2 ani.

Potrivit prevederilor codului muncii, contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator persoana fizică sau juridică, în schimbul unei renumerații denumite salariu. (Mihai, Drăgan și Staicu, pag. 5)

Sistemul de asigurări și protecție socială de stat sau privat putem spune că are ca și scop principal garantarea unor drepturi ale personalului întreprinderii, rezultat al muncii prestate, asistență medicală gratuită, indemnizațiile acordate pentru incapacitate de muncă, pensii și multe alte prestații posterioare perioadei de muncă. Analizând definiția de mai sus observăm că sistemul de asigurări desi protecție socială funcționează în strânsă legatură cu salarizarea și munca prestată. Așadar, odată cu existența și funcționarea acestui sistem au fost introduse anumite contribuții ce trebuie suportate atât de salariațir cât și de întreprindere.

Dimensionarea nevoii de fond de rulment

Determinarea nevoii de fond de rulment de exploatare

Nevoia de fond de rulment reprezintă necesarul de finanțat ca urmare a decalajului temporar dintre plăți și încasări și în speță, dintre fluxurile de exploatare și fluxurile datoriilor față de furnizori. (Staicu, Mihai și Ciurezu, 2002, pag.29)

Se exprimă prin relația de calcul:

NFRE = Ae – Pe

în care:

Ae = active de exploatare, respectiv plasamentele de capitaluri în stocuri de materii prime, producție neterminată, produse finite precum și în creanțe față de terți (creditul comercial acordat clienților, TVA deductibilă);

Pe = pasive de exploatare (pasive stabile).

În ceea ce privește nevoia de fond de rulment putem afirma că în urma efectuarii operației de calcul, acesta poate să dobândească valori pozitive sau negative. Dacă valoarea rezultată este pozitivă, atucni acesta indică un surplus de nevoi temporare însă, este considerată a fi p situație normală numai în cazul în care acest surplus se datorează unei politici de investiții privind activele imobilizate sau ca urmare a creșterii volumului vânzărilor.

Determinarea NFRE în formă valorică se poate realiza într-un model simplificat în care plasamentele se efectuează în stocuri și creanțe, iar obligațiile se concretizează în datorii față de furnizori, salariați, bugetul asigurărilor sociale și bugetul statului pentru TVA, conform următorului tabel: (Sighigea, N., Berceanu, D., Giurcă, L.(2003), Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Univeristaria, Craiova)

Tabelul 1.1.

Calculul valoric al NFRE

Sursa: Operă citată de Sichinea, Berceanu și Giurcă

Cm1, Cm0 = consumul de materii prime în anul curent și respectiv în anul de bază;

Ds0m = durata medie de stocare a materiilor prime în anul de bază;

= stocul mediu de materii prime în anul de bază;

PE1c , PE0c = producția exercițiului în cost complet în anul curent, de bază;

Ds0p = durata medie de stocare a produselor finite în anul de bază;

PV1 , PV1 1,24 = producția vândută în preț de vânzare fără și respectiv cu TVA în anul curent;

= durata de rotație a clienților; numărul mediu de zile de acordare a creditului comercial clienților;

= soldul mediu al clienților în anil de bază;

= durata de rotație a furnizorilor; numărul mediu de zile de primire a creditului comercial de la furnizori;

= fondul mediu al furnizorilor în anul de bază;

= fondul de salarii lunar;

c = cota de asigurări și protecție socială în funțtie de gurpa de ramuri în care se încadrează întreprinderea.

Determinarea nevoii de fond de rulment în afara exploatării

Nevoia de fond de rulment globală (NFRG) include în structura sa pe lângă nevoia de fond de exploatare și nevoia de fond de rulment aferentă activităților financiare și excepționale, mai exact nevoia de fond de rulment în afara exploatării (NFRAE) care se calculează dupa formula următoare:

NFRAE = Aae –Pae

Aae = active în afara exploatării;

Pae = pasive în afara exploatării;

Aae = Diverse creanțe +Capital subscris apelat și nevărsat + Valori mobiliare de plasament;

Pae = Datorii privind imobilizările + Datorii fiscale + Alte datorii + Venituri înregistrate în avans.

Din analiza relației de mai sus, constatăm că nevoia de fond de rulment globală reprezintă suma dintre nevoia de fond de exploatare și nevoia de rulment în afara ativității de exploatare conform relației:

NFRG = NFRE + NRFAE

Finanțarea nevoii de fond de rulment

Pentru finanțarea nevoii de fond de rulment este necesară existența unor surse, care pot fi grupate astfel:

surse exogene provin din afara întreprinderii în completarea celor interne;

surse endogene care există în mecanismul financiar al întreprinderii.

Sursele interne curpind:

fondul de rulment;

sumele afectate din profitul net finanțării activelor circulante;

alte surse.

Sursele externe cuprind:

subvențiile de la bugetul pentru regii autonome;

creditele pe bonuri de trezorerie sau bonuri de casă;

credite sau sume primite de la grupul de întreprinderi din care face parte întreprinderea;

creditele bancare pe termen scurt;

alte surse și anume, avansuri de la clienți pentru realizarea de produse, sumele de care beneficiază întreprinderea ca înlesniri sau scutiri de impozite, prime pentru export.

Fondul de rulment se determină astfel:

FR = Cp-Ain

În care:

Cp = capitalurile permanente;

Ain = active imobilizate nete ( la valoarea rămasă neamortizată).

Fondul de rulment mai poate fi calculat și ca diferentă între activele circulante și datoriile pe termen scurt dacă, avem în vedere egalitatea bilanțieră a activului și pasivului întreprinderii, conform relației următoare:

FR = Ac- Dts

în care:

Ac = activele circulante;

Dts = datoriile pe termen scurt.

Condiția esențială pentru ca întreprinderea să aibă un echilibru financiar o constituie faptul că, întreprinderea trebuie să aibă un fond de rulment pozitiv, adică activele imobilizate trebuie să fie mai mici decât capitalul permanent, sau activele circulante să fie mai mari decât exigibilul pe terment scurt, rezultând o marjă de sigurantă.

În aprecierea nivelului fondului de rulment este necesară compararea acestuia cu nevoia de fond de rulment a întreprinderii, rezultând relația:

NFR = FR+ Credite de trezorerie

Un aspect impotant cu privire la fondul de rulment este că, acesta trebuie să fie măsurat și în raport cu volumul activității și mai ales în număr de zile din cifra de afaceri, nu numai în valoare absolută deoarece are o semnificație economică relativ mică. Se determină astfel:

în raport cu volumul de activitate:

Fond de rulment * 100

Cifra de afaceri

în număr de zile cifra de afaceri:

Fond de rulment * 360

Cifra de afaceri

Fondul de rulment este totodată și un indicator de lichiditate: cu cât fondul de rulment este mai mare, cu atât mai mari vor fi datoriile pe termen scurt pentru finanțarea activelor circulante.

Din punct de vedere al conținutului, fondul de rulment poate fi de patru feluri:

fond de rulment brut (FRB) – se mai numește fond de rulemnt total sau economic. Acesta desemnează toate elementele de active circulante susceptibile de a fi transformate în bani într-un termen mai mic de un an, adică să se reînnoiască, să efectueze cel puțin o rotație, un rulment. Fondul de rulment ca ansambu al elementelor de activ caracterizate prin lichidități pe termen mai mic de un an și se compune din stocuri diverse, creanțe, clienți, avansuri acordate furnizorilor, disponibilităților bănești în casă, în cont, în carnete de cecuri eliberate.

fond de rulment net (RFN) sau permanent – reprezintă, acea parte din capitalul permanent care poate fi utilizat pentru finanțarea activelor circulante, adică excedentul de capital permanent față de activele imobilizate, sau excedentul activelor circulante cu lichidități mai mici de un an față de datoriile cu exigibilitate pe termen mai mic de un an. FRN prezintă cea mai mare însemnătate din punt de vedere operațional și sub aspectul analizei economice.

FRN se calculează deci în două variante:

FRN = Capital permanent – Active imobilizate

FRN = Active circulante – Datorii pe termen scurt

fond de rulment propriu (FRP) – definește excedentul capitalului propriu față de activele imobilizate și semnifică autonomia de care dispune o întreprindere în materie de finanțare a investițiilor. FRP se calculează în două moduri:

FRP = Cpital propriu – Active imobilizate

FRP = FRN – Datorii la temen

fondul de rulment străin (FRS) – poate fi interpretat ca fiind egal cu datoriile la termen sau este egal cu diferența dintre fondul de rulment net și fondul de rulment propriu. FRS se poate calcula astfel:

FRS = Capital permanent – Capital propriu ( Datorii la termen)

FRS = Fondul de rulment net – Fondul de rulment propriu

O întreprindere poate să îsi verifice valoarea fondului de rulment prin analiza existenței unei triple corelații între activele circulante (Ac), resursele de trezorerie (Rt) și fondul de rulment net (FRN) de unde o să rezulte un fond de rulment pozitiv, neutru sau negativ, după cum urmează:

Ac > Rt FRN > 0 FRN pozitiv – indică o solvabilitate bună;

Ac = Rt FRN = 0 FRN neutru – indică o solvabilitate bună;

Ac < Rt FRN < 0 FRN negativ – indică o insolvabilitate.

Fondul de rulment net global (FRGN) este definit ca fiind excedentul resurselor permanente în raport cu activele imobilizate:

FRGN = Capitaluri proprii + Amortizări si provizioane + Datorii – Active imobilizate brute

În România , FRGN se determină după următoarea relație:

FRGN = Capitaluri permanente + Provizioane pentru deprecierea activelor circulante – Active imobilizate nete.

Finanțarea nevoii de fond de rulment și modalități de calcul

În mărime absolută fondul de rulment poate fi determinat în două variante:

Ca diferență între capitalul permanent și imobilizări nete

Ca diferență între activele circulante și resurse de trezorerie

Creditul bancar – mijloc operativ de finanțare a nevoii complementare de fond de rulment

Băncile acordă credite bancare pe termen scurt, doar acelor societăți care lucrează rentabil penru activități de aprovizionare, producție si comercializare care au un cont în bancă și care prezintă garanții ferme.

Răspunsul băncii la problemele apărute în livrarea serviciilor (din eng. service recovery) se referă la modalitatea în care organizația bancară gestionează dificultățile apărute în relațiile cu clienții, în special cu privire la livrarea serviciilor. (Filip, 2009, pag. 255)

Diferă prin obiect, modalități de acordare, garantare, rambursare, durată și cost, existând mai multe tipuri de credite.

În țara noastră, agenții economici pot beneficia de următoarele tipuri de credite pe termen scurt: creanțe comerciale, credite de trezorerie, credite pentru export.

Definirea și calculul fondului de rulment – lichidități

Pentru ca o întreprindere să poată să facă față angajamentelor sale față de parteneri, ar fi suficient ca scadențele activelor și pasivelor sub un an să coincidă. Dacă se dorește respectarea echilibrului financiar, atunci creșterea înregistrată în mai puțin de un an trebuie să fie egală cu cea a pasivelor sub un an, însă pot exista riscuri la nivelul elementelor de bilanț sub un an. Aceste riscuri sunt:

Primul risc se referă la posibilitatea ca vânzările să scadă temporar și stocurile să se miște mai încet, mai exact posibilitățile de încetinire a rotației activelor sub un an. Acest lucru înseamnă că, clienții își vor achita datoriile cu o oarecare întârziere sau vor fi nevoiți să ceară perioade suplimentare de timp, pentru a se evita rezilierea cu partea concurentă, fapt ce îi determină pe aceștia să devină clienți concurenți.

Cel de-al doilea risc este cu referire la pierderea valorii activelor sub un an.

Datorită faptului că există aceste riscuri diferite, regula echilibrului financiar apare ca un minim necesar, astfel este bine ca întreprinderea să îsi păstraze o marjă de securitate pentru a face față unor riscuri diferite.

Această marjă de securitate poartă denumirea de fond de rulment – lichidități sau financiar și trebuie apreciată în funcție de natura activității întreprinderii și gestiunii sale.

Ținând cot de faptul că între active și pasiv trebuie să existe egalitate, vom observa că există două modalități în bilanț care ne ajută la calcularea fondului de rulment lichidități, și anume:

se vor compara imobilizările cu o durată mai mare de un an cu capitalurile permanente sunt mai lungi de un an;

se va face diferență între activele sub un an și pasivele aferente aceleași perioade.

Fondul de rulment poate fi considerat ca o marjă de siguranță atunci când creditorii solicit rambursarea datoriilor pe termen scurt. Activele circulante trebuie să fie mai mari decât datoriile pe termen scurt. Cu mențiunea că această marjă siguranță poate fi denumită fond de rulment. (Chirilă, 2006, pag.184)

Politica fondului de rulment. Tipuri de fond de rulment

Constituirea și nivelul fondului rulment, oferă posibilitatea întreprinderilor să aplice trei linii strategice cu implicații diferite.

Prima strategie pe care întreprinderile o pot aplica, este aceea de a-și constitui un fond de rulment care să le acopere nevoile medii de active circulante.

Cea de-a doua strategie vizează construirea de către întreprindere unui fond de rulment deasupra oricărei oscilații trimestriale a necesarului de active circulante. Această strategie este una conservatorie care urmărește renunțarea totală la creditele pe termen scurt, dar și realizarea în același timp de excedent permanent de lichidități care să poată fi utilizat în cazul oricărei creșteri neașteptate a activelor circulante.

Ultima strategie, însă nu cea din urmă, urmărește formarea unui fond de rulment care să fie constant, inferior oscilanțiilor activelor circulante din cursul anului. În acest caz, nivelul costurilor este ridicat deoarece întreprinderea este nevoită să apeleze permanent la credite de trezorerie, și pentru că întreprinderea depinde de deciziile băncii cu privire la nivelul creditelor și dobânzilor. Datorită acestor lucruri este considerată ca fiind o politică riscantă a fondului de rulment.

Pentru ca activele circulante să aiba un volum mai mare decât datoriile pe termen scurt este necesară existența unei marje de securitate, care în această situație este reprezentată de fondul de rulment. Ca urmare a teoriei și practicii economice pot fi utlizate mai multe tipuri de fond de rulment:

Fond de rulment necesar notat FRN

Fond de rulment real notat FRR.

Compararea fondurilor de rulment

În urma comparației fondului de rulment real cu cel programat pot rezulta următoarele situații:

FRR > FRN – diferența reprezintă un excedent de fond de rulment față de cel antecalculat.

FRR < FRN – diferența reprezință un deficit de fond de rulment față de cel antecalculat.

FRR = FRN – egalitatea reflectă corespondența la momentul respectiv, între fondul real și cel antecalculat.

Analiza acestor situații pe baza datelor antecalculate din bugetul de venituri și cheltuieli rezolvă următoarele probleme:

stabilirea excedentului sau a deficitului de fond de rulment, a cauzelor și măsurilor de evitare a abaterilor, prin determinarea mărimii și compararea cu cel antecalculat;

se va face o comparație între mărimea fondului de rulment real și nevoia de fond de rulment și se va stabili plusul sau minusul de fond de rulment real față de stocuriș

analiza diagnostică a modului de fundamentare a fondului de rulment antevalculat.

Fondul de rulment real total

Fondul de rulmnet real total este diferit ca fiind diferență dintre capitalul permanent și totalul activelor imobilizate.

FRRT = Capital permanent – Active imobilizate

O altă metodă de calcul este:

FRRT = (Capital propriu + Datorii financiare) – imobilizări nete

FRRT = AC – DTS, respectiv diferența dintre activele ciruclante și datoriile pe termen scurt.

Este important să reținem că fondul de rulment real poate să aibă valori negative, pozitive sau să fie egal cu zero.

Fondul de rulment net global, cu indicatori privind sursele permanente ce concură la finanțarea activului circulant:

Poate fi calculat astfel:

Fondul de rulment = Capital Permanent – Active imobilizate net global (resurse permenente, utilizări stabile)

Capital = Capitalurile + Provizionane + Datoriile permanent proprii pentru riscuri și cheltuieli pe termen lung

Fondul de rulment net global = (Activ circulant + Activ de trezorerie) – (Datorii + Activ de trezorerie)

Trezoreria netă indică stabilitatea entității prin prisma acoperirii nevoilor de finanțare, iar pe de altă parte a gestionării disponibilităților. (Pătrașcu ș.a., 2007, pag.103)

Necesarul sau nevoia de fond de rulment, ca indicator privind necesarul de finanțare a activului circulant.

Necesarul de fond de rulment se determină conform următoarei relații:

Necesarul de fond de rulment = Stocuri în curs de execuție producție + Creanțe, exclusiv cele financiare + Active de regularizare, exclusiv primele de rambursare – Datorii pe termen scurt exclusiv financiare ( din creanțe) – Pasive de regularizare.

În cazul existenței echilibrului financiar, fondul de rulment trebuie să fie egal cu nevoia de fond de rulment și să degaje o trezorerie netă pozitivă.

FR = (AC + Disponibiliți) – (Datoriile de exploatare + Credite cu cont curent)

Din analiza documentelor de sinteză cu referire la relația dintre fondul de rulment și activele circulante rezultă o serie de rate cum ar fi:

Rata de finanțare a capitalului circulant = Fondul de rulment x 100

Active circulante

Rata de finanțare a capitalului circulant arată proporția în care fondul de rulmnet acoperă activele circulante, iar mărimea normală a acestuia este de circa 50% .

Rata de finanțare de acoperire a stocurilor = Fondul de rulment x 100

Stocuri

Această rată reflectă proporția în care fondul de rulment formează stocurile. Se consideră o acoperire normală dacă fondul de rulment reprezintă circa 2/3 din totalul stocurilor.

Rata de acoperire a stocurilor achitate și necreditate + creanțele = Fondul de rulment real total (100/Stocuri achitate și necreditate plus creanțele)

Această rată reflectă procentual raportul dintre fondul de rulment și mărimea stocurilor și creanțelor achitat și necreditate exprimat prin trezoreria netă. În mod normal această rată trebuie să fie > 100.

În cadrul echilibrului financiar al firmei, una dintre cheltuielile suportate o constituie cea dintre fondul de rulment (FRRt) și nevoia de fondul de rulment (NFR) sau soldul efectiv al activelor circulante (fără disponibilități) achitate și neachitate.

În funție de conținutul concului economic, numărul mare al indicatorilor e eficiență economic poate fi grupat în:

Indicatori stabiliți ca raport între efect și efort: aici sunt cuprinse toate categoriile de indicatori care de referă șa numărul de rotați și la eficiența utilizării patrimoniului și capitalului.

Indicatori de structură sau de proporții, care se calculează fie ca:

Raport între efect și efect:

Profit din activitatea de bază X 100

Profit brut total

Raport între efort efort:

Capital propriu X 100

Capital total

Aplicarea metodelor de analiză cuprinde folosirea variabilelor sau cantităților și marjele de eficientă, care corespund, în general, elementelor caracteristice ale agentului economic și parametrilor metodelor care vor reflecta factorii externi și de risc. Pe această bază se vor stabili valorile întreprinderii, în funție de fiecare metodă.

CAPITOLUL II

DETERMINAREA NEVOII DE FOND DE RULMENT ȘI A FONDULUI DE RULMENT LA S.C. DG SARCOM S.R.L.

Prezentarea societății S.C DG SARCOM S.R.L.

S.C. DG SARCOM S.R.L. este o persoană juridică română cu capital integral privat, având forma juridică de societate cu răspundere limitată care își desfășoară activitatea în conformitate cu Legea 31/1990 a societăților comerciale și cu prevederile statului. S.C. DG SARCOM S.R.L. a fost înființată în anul 1993 pe o durată nelimitată. De la începutul activității și până în prezent, firma cunoscut o continuă dezvoltare, având o creștere a profitului de la an la an. Este o afacere născută în baza unei dorințe sau a unui vis și pusă în practică pentru a fi împlinită .Sediul societății este în localitatea Ngerești Îas, str. Victoriei, județul Satu Mare. În decursul acestor ani, prin obiectul său de activitate, societatea a încercat și a reusit în cea mai mare parte să ofere clienților servicii de calitate și produse recomandate la prețuri avantajoase în comparație cu cele existente pe piață.

Codul unic de înregistrare la Oficiul Registrul Comerțului este: RO 4862068 , iar numărul de ordine la Registrul Comerțului Satu Mare este: J30/1291/1993.

S.C. DG SARCOM S.R.L. este un agent comercial ca plătitor de impozit pe profit începând cu data de 01.01.2003.

Firma este plătitoare de TVA începând cu data de 09.11.1993.

În prezent societatea are 20 de angajați. În ultimi 11 ani cifra de afaceri a prezentat creștere astfel:

anul 2007 4.957.929 lei;

anul 2008 6.492.443 lei;

anul 2009 7.487.650 lei;

anul 2010 8.640.082 lei;

anul 2011 9.616.217 lei;

anul 2012 11.245.765 lei;

anul 2013 12.204.199 lei;

anul 2014 11.522.563 lei;

anul 2015 11.234.524 lei;

anul 2016 12.203.800 lei;

anul 2017 14.061.462 lei.

Figură 2.1 Cifra de afaceri a S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2007-2017

Sursa: Prelucrare proprie

S.C. DG SARCOM SRL ocupă locul 1, în Top Afaceri România, în localitatea Negrești Oaș, pe domeniul codului CAEN 4711: Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predomninantă de produse alimentare, băuturi și tutun.

Durata funcționării este nelimitată.

Obiectul de activitate

În momentul de față firma are ca obiect de activitate comeț cu amănuntul , conform CAEN 4711: Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predomninantă de produse alimentare, băuturi și tutun.

Structura organizatorică și funcțională a societății

Prezentarea structurii organiatorice și funționale a societății este prevăzută în Regulamentul de Organizare și Funcționare sau în statutul societății. Prin structura organizatorică și funcțională sunt scoase în relief următoarele:

Ierarhizarea diferitelor structuri organizatorice, respectiv gruparea posturilor de lucru în birouri, în funcție de segmentul de activitate analizat;

Încadrarea activității analizate în structura organizatorică specifică beneficiarului (trebuie identificate compartimentele sau persoanele specializate care realizează în principal activitatea analizată);

Inventarierea celorlalte funcții și subfuncții ale societății ale societății pentru a cerceta în ce măsură modul concret de derulare a acestora influențează activitatea analizată.

Pentru ca societatea să poată să își desfășoare activitatea într-un mod cât mai eficient și pentru a satisface cât mai cerințele clienților aceasta colaborează cu firmele furnizoare. Acestea sunt, printre care se numără: SC Metro Cash&Carry SRL, SC Friesland Romania SRL, SC Ferma Zootehnica SRL, SC Multi Lact SRL.

Nivelul și dinamica principalilor indicatori economico-financiari la S.C DG SARCOM S.R.L.

Indicatori de structură ai activului

Rata activelor imobilizate reflectă ponderea imobilizărilor în activul total al întreprinderii.

Tabel 2.1.

Active imobilizate, active circulante, total active în perioada 2015-2017

Sursa: Bilanț 2015, 2016, 2017

Figură 2.2. Rata activelor imobilizate la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Observăm că rata activelor este în scădere in anul 2016 față anul precedent cu 5,94 %, iar în anul 2017 a scăzut cu încă 11% față de anul 2016.

Rata activelor circulante arată ponderea activelor circulante în activul total al întreprinderii.

Tabel 2.2.

Valoare stocuri, creanțe, casa și conturi la bănci, active circulante , în perioada 2015-2017

Sursa: Bilanț 2015-2017

Figură 2.3. Rata activelor ciculante la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Se poate observa ca rata activelor circulante este în creștere de la un an la altul, datorită faptului că și activele circulante au crescut. Astfel in anul 2016 rata a crescut cu 5,94 % fată de anul precedent, iar în anul 2017 a crescut cu 16,95 % față de anul 2015 și cu 11% fată de anul 2016.

Rata stocurilor reprezintă ponderea stocurilor în activul total.

Figură 2.4. Rata stocurilor la S.C. DG SARCOM S.R.L. , în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

În anul 2016 rata stocurilor a crescut cu doar 1,02% față de anul 2015, iar în anul 2017 a înregistrat o scădere de 13% față de anul 2016.

Rata creanțelor reflectă ponderea creanțelor întreprinderii în activul total al întreprinderii.

Tabel 2.3.

Valoarea creanțelor comerciale, alte creanțe, total crențe (Mii lei)

Sursa: Bilanț 2015-2017

Figură 2.5. rata creanțelor la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Datorită faptului ca au crescut creanțele în anul 2016, rata creanțelor a crescut cu 0,31% fața de anul precedent și este mai mare cu 0,73% fața de anul 2017.

Rata disponibilităților bănești reflectă ponderea disponibilităților bănești în activul total al întreprinderii.

Figură 2.6. Rata disponibilităților bănești la S.C. DG SARCOM S.R.L.,în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Se poate observa din graficul de mai sus că rata disponibilităților bănești a înregistrat cea mai mare crestere în anul 2017, cu 29,65% față de anul 2015 , respectiv cu 23,69% față de anul 2016.

Indicatori de structură ai pasivului

Rata stabilității financiare reflectă legătura dintre capitalul permanent, aflat în mod stabil la dispoziția întreprinderii și patrimoniul total.

Capitalul permanent = Capitalul propriu + Credite pe termen mediu și lung

Total pasiv = Capitaluri + Provizioane pentru riscuri și cheltuieli + Venituri înregistrate în avans + Datorii pe termen scurt

Tabel 2.4.

Valoarea capitalului propriu, creditelor pe termen lung, provizioanelor, datoriilor pe termen scurt, total pasiv, la S.C. SG SARCOM S.R.L. în perioada 2015-2017 ( mii lei)

Sursa: Bilanț 2015-2017

Figură 2.7. Rata stabilității financiare la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioda 2015-2017

Sursa: prelucrare proprie

În anul 2016 rata stabilității financiare a înregistrat o scădere de 7,22% față de anul 2015, dar în anul următor aceasta crește cu 4,91%, situația fiind favorabilă pentru societate deoarece crește capital propriu pentru a-și deșfășura activitatea.

Rata de îndatorare globală măsoară ponderea obligațiilor total în patrimoniul întreprinderii.

Tabel 2.5.

Valoarea datoriilor pe termen scurt și termen lung și a datoriilor totale

Sursa : Bilanț 2015-2017

Figură 2.8. Rata de îndatorare globală la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Ratele în valoare absolută sunt foarte mari, depășesc 100%, deci datoriile sunt foarte mari comparativ cu capitalul propriu, deci îndatorarea firmei este mare. O asemenea situație poate fi considerată ca fiind nefavorabilă societății, care se bazează într-o proporție mare pe datorii față de furnizori. Se poate observa din figura de mai sus o scădere a ratei de îndatorare globală față de anul anterior cu 42,33% , ceea ce semnifică o îmbunătățire a situației societății, prin creșterea capitalului propriu.

Indicatori de structură ai bilanțului

Lichiditatea generală măsoară gradul de acoperire al datoriilor pe termen scurt cu ajutorul activelor circulante.

Figură 2.9. Lichiditatea generală la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Lichiditatea generală se apreciază ca fiind favorabilă atunci când are o mărime supraunitară ( cuprinsă între 1,5 și 2,5). Cu cât raportul este mai mare decât 1, cu cât întreprinderea este pusă mai bine la adăpost de o insuficiență de trezorerie care ar putea fi provocată de rambursarea datoriilor la cererea creanțierilor.

Rata lichidității generale la S.C. DG SARCOM S.R.L. a crescut de la an la an și a înregistrat valori favorabile.

Lichiditatea imediată exprimă capacitatea firmei de a-și onora datoriile pe permen scurt din creanțe și disponibilități.

Figură 2.10. Lichiditatea imediată la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

În teoria economică se apreciază corespunzătoare o rată mai mare decât 0,3 .Capacitatea de plată este o rezultantă a fluxurilor materiale si bănesti, un efect și o condiție a rotației de ansamblu a fondurilor și a echilibrului financiar, fiind satisfăcătoare atunci când firma dispune de lichidități și alte valori transformabile imediat ân moneda corespunzatoare acoperirii obligațiilor scadente. Deși, teoretic, o rată ridicată indică o lichiditate ridicată, ea poate avea și alte semnificații, cum ar fi, folosirea neeficientă a resurselor disponibile. O valoare redusă a ratei de lichiditate imediată poate fi compatibilă cu menținerea echilibrului financiar, dacă întreprinderea minimizează valoarea încasărilor sale, deținând în schimb valori de plasament, creanțe, stocuri usor lichidabile în concordanță cu exigibilitatea obligațiilor imediate.

În cei trei ani de analiză S.C. DG SARCOM S.R.L. a înregistrat o rată a lichidității imediate favorabilă, lucru ce îi oferă întreprinderii echilibrul financiar asigurat.

Rata solvabilității generale reprezintă capacitatea întreprinderii de a transforma toate activele sala în cash pentru plata tuturor datoriilor.

Figură 2.11. Rata solvabilității generale la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Întreprinderea înregistrează o situație favorabilă pentru că rata solvabilității generale are un nivel supraunitar în cei trei ani, adică resursele sunt mai mari decât utilizările.

Indicatori de gestiune

Rotația activului total (viteza de rotațoe în zile a activului) exprimă numărul de zile în care activul total se transformă în capital lichid.

Figură 2.12. Rotația activului total la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Se poate observa creșterea în fiecare an a vitezei de rotație a activului ceea ce semnifică creșterea eficienței utilizării activelor, respectiv creșterea gradului de lichiditate a acestuia.

Rotația activelelor circulante (viteza de rotație în zile a activelor circulante) exprimă numărul de zile în care activele circulante se transformă în capital lichid.

Figură 2.13. Rotația activelor circulante la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Conform uzanțelor internaționale se consideră normală o durată a rotației de 45 de zile. În urma rezultatelor observăm o creștere a rotației activelor circulante din anul 2015 până în anul 2017, însă se încadrează în limitele normale.

Indicatorii de analiză ai echilibrului financiar

Fondul de rulment total reprezintă activele circulante- se determină ca diferență între activele totale și activele imobilizate ale întreprinderii.

FRt 2015 = 1.479.450 – 700.060 = 779.390 lei

FRt 2016 = 1.744.952 – 722.024 = 1.022.928 lei

FRt 2017 = 2.272.906 – 690.299 = 1.582.607 lei

Figură 2.14. Fondul de rulment total la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Atât în anul 2015 cât și în următorii doi ani, îăn ceîntreprinderea a înregistrat un fond de rulment total pozitiv, crescând de la un al la altul, ceea ce indică o situație favorabilă.

Fondul de rulment net, se determină astfel:

FRN = Active circulante nete – Datorii pe termen scurt

FRN 2015 = 779.390 – 898.994 = – 119.604 lei

FRN2016 = 1.041.261 – 1.198.774 = -157.513 lei

FRN2017 = 1.582.607 – 1.431.176 = 151.431 lei

Figură 2.15. Fondul de rulment net la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Analizând primii doi ani din eșantion, observăm că întreprinderea a înregistrat un fond de rulment negativ în anii 2015 și 2016, prezentându-se astfel în situația în care activele circulante transformabile în lichidități sunt insuficiente pentru rambursarea datoriilor pe termen scurt și reflectă, cel puțin la prima vedere, o stare de dezechilibru, o situație nefavorabilă sub aspectul solvabilității. Dacă scadența medie a activelor circulante este mai apropiată decât a datoriilor pe termen scurt, echilibrul financiar poate fi asigurat și în condițiile unui FRF negativ. Acesta este cazul întreprinderilor cu activitate comercială, și în această categorie se încadreaza si societatea DG SARCOM S.R.L. Totuși în anul 2017 întreprinderea a înregistrat un fond de rulment net pozitiv, semn că societatea se prezintă într-o situație favorabilă.

Fond de rulment propriu, se determină astfel:

FRpr = Capital propriu total – Total active imobilizate

FRpr. 2015 = 544.761 – 700.060 = -155.299 lei

FRpr. 2016 = 564.511 – 722.024 = -157.513 lei

FRpr. 2017 = 841.730 – 690.299 = 151.431 lei

Figură 2.16. Fondul de rulment propriu la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

În anii 2015 și 2016 întreprinderea a înregistrat un fond de rulment propriu negativ. Acest lucru înseamnă că pentru finanțarea imobilizărilor, societatea a folosit și ale surse pe termen lung. Un fond de rulment propriu negativ nu trebuie interpretat ca fiind o situație nefavorabilă, cel puțin pe termen scurt, ci doar un potențial semnal de alarmă pentru viitor. În anul 2017 societatea a înregistrat un fond de rulment propriu pozitiv, lucru ce denotă faptul o situație favorabilă, respectiv entitatea are capacitatea de a-și finanța activitatea curentă.

Fondul de rulment străin sau împrumutat (FRS) poate fi determinat ca diferență între fondul de rulment net și fondul de rulment propriu. Acesta este egal cu datoriile pe termen lung.

FRS = FRN – FRpr

FRS 2015 = -119.604 – (-155.299) = 35.695 lei

FRS 2016 = -157.513 – (-157.513) = 0 lei

FRS 2017 = 151.431 – 151.431 = 0 lei

Figură 2.17. Fondul de rulment străin la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Pe baza calcului observăm că fondul de rulment străin sau împrumutat este pozitiv în anul 2015 (FRS > 0) , ceea ce înseamnă că societatea a fost nevoită să apeleze la de surse străine pentru a putea finanța toate activele imobilizate. În anii 2016 și 2017, întreprinderea a prezentat un fond de rulment străin egal cu zero ceea ce semnifică că societatea nu a avut nevoie de surse externe pentru finanțare.

Necesarul de fond de rulment reprezintă necesarul resurselor de finanțat ca urmare a decalajului temporar între încasări și plăți și deci dintre fluxurile de exploatare și fluxurile datoriilor față de furnizori.

NFR = (Stocuri + Creanțe) – Datorii pe termen scurt

NFR2015= (482.549+20.573) – 898.994 = -395.872 lei

NFR2016= (581.693+11.363) – 1.198.774 = -605.445 lei

NFR2017= (462.079+22.243) – 1.431.176 = -946.854 lei

Figură 2.18. Necesarul de fond de rulment la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

În toți cei trei ani de analiză, S.C. DG SARCOM S.R.L. a prezentat un necesar de fond de rulment negativ, lucru ce evidențiază surplusul resurselor temporare în raport cu nevoile corespunzătoare de capitaluri circulante, sau necesități temporare mai mici decât sursele temporare posibile de mobilizat. Asemenea situație poate fi apreciată favorabil, dacă este rezultatul accelerării rotației activelor circulante și al angajării, concomitent, de datorii în condiții avantajoase pentru întreprindere (cu scadențe mai mari), adică s-au urgentat încasările și s-au relaxat plățile.

Acesta este un caz frecvent întâlnit la întreprinderile cu activitate comercială, datorită creditelor – furnizor mult mai mari decât creditele – client.

Fondul de rulment net global se determină ca diferență între capitalul permanent și activele imobilizate ale întreprinderii.

FRglobal = Capital propriu + Credite pe termen mediu și lung – Total active imobilizate

FRglobal2015= 544.761 +35.695-700.060 = -119.604 lei

FRglobal2016= 564.511+ 0 – 722.024 = -157.513 lei

FRglobal2015= 841.730+ 0 – 690.299 = 151.431 lei

Figură 2.19 Fondul de rulment net global la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Din figura de mai sus se poate vedea că întreprinderea înregistrează în anii 2015 și 2016 un fond de rulment net global negativ, care denotă o stare de dezechilibru financiar, care trebuie analizată în funcție de specificul activității desfășurate de întreprindere. Această situație reflectă nerespectarea principiului de finanțare, potrivit căruia nevoile permanente sunt finanțate din resurse permanente, deoarece o parte din resursele temporare sunt utilizate pentru finanțarea unor nevoi permanente. În schimb în anul 2017 societatea a înregistrat un fond de rulment net global pozitiv, ceea ce reflectă faptul că, capitalurile permanente pot asigura finanțarea integrală a activelor imobilizate, excedentul fiind utilizat pentru acoperirea financiară a unei parți din activele circulante.

Trezoreria netă reflectă necesitățile de finanțare a activității de exploatare, respectiv a stocurilor și a creanțelor.

TN = FRN – NRF

TN2015 = -119.604 – (- 395.872) = 276.268 lei

TN2016 = -157.513 – (- 605.445) = 447.932 lei

TN2017 = 151.431 – (- 946.854) = 1.098.285 lei

Figură 2.20. Trezoreria netă la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Întreprinderea înregistrează o trezorerie netă pozită în cei trei ani de analiză. Acest lucru îî oferă societății posibilitatea de a efectua plasamente financiare diverse.

Rata autonomiei financiare este dată de raportul dintre capitalul propriu și capitalul permanent al întrepinderii. Din considerente impuse de normele bancare, în relațiile de credit cu întreprinderea acest raport trebuie să fie mai mare sau egal cu 0,5 .

Figură 2.21. Rata autonomiei financiare la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Întreprinderea înregistrează în cei trei ani de analiză o rată a autonomiei financiare crescute ceea ce indică faptul că este asigurată independeța financiară a firmei.

Rata datoriilor financiare este o rată complementară cu rata autonomiei fiananciare și este dată de raportul dintre datoriile pe termen mediu și lung și capitalul permanent.

Figură 2.22. Rata datoriilor financiare S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Rata datoriilor financiare a scăzut din anul 2015 de la 7,02% la 0% în anul 2016 și s-a menținut la fel și în anul 2017.

Rata datoriilor este dată de raportul dintre datoriile totale și activele totale ale societății.

Figură 2.23. Rata datoriilor la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

În anul 2016 rata datoriilor a crescut cu 5,53% față de anul anterior, însă a scăzut în anul 2017 cu 5,74% În toți cei trei ani de analiză, accest indicator este subunitar, ceea ce indică faptul că societatea are capacitatea de a-și onora obligațiile față de terți din activele sale.

Rata capitalului propriu față de activle imobilizate exprimă condițiile de finanțare a imobilizărilor.

Figură 2.24. Rata capitalului propriu la S.C. DG SARCOM S.R.L. , în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Rata capitalului propriu a crescut de la an la an de la 0,77 în anul 2015 până la 1,22 în anul 2017.

Indicatorii de rentabilitate

Rentabilitatea reprezintă capacitatea agentului economic de a obține profit din activitatea proprie.

Rata rentabilității economice exprimă capacitatea întreprinerii de a obține profit din întreaga activitate economico-financiară.

Tabel 2.6.

Valoarea veniturilor și a cheltuielilor totale, profitului brut și a profitului net (mii lei)

Sursa: Contul de profit și pierdere, raportul adminitratorului 2015-2017

Figură 2.25. Rata rentabilității economice S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Observăm că în anii 2015-2017 rata rentabilității economice este pozitivă și în continuă creștere. Aceasta înseamnă că societatea se află într-o situație favrabilă pe piață.

Rata rentabilității resurselor consumate se determină ca raport între profitul net și cheltuielie totale ale întreprinderii.

Figură 2.26. Rata rentabilității resurselor consumate la

S.C. DG SARCOM S.R.L. în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Analizând figura de mai sus, observăm că rata rentabilității resurselor consumate are valori pozitive care este în creștere de la un an la celălalt. Acest lucru înseamnă că folosirea resurselor disponibile este eficientă.

CONCLUZII

Lucrarea cuprinde o analiză a indicatorilor fondului de rulment la societatea S.C. DG SARCOM S.R.L. din localitatea Negrești –Oaș, judetul Satu Mare. Această analiză cuprinsă în 2 capitole și subcapitolele aferente.

Capitolul I tratează fundamentarea și finanțarea nevoii de fond de rulment precum și determinarea, modul de calcul și dimensionarea acestuia. O altă problemă studiată în acest capitol este definirea, modul de calcul, politica și tipuri de fond de rulment,

Ultimul subcapitol se încheie cu modul de comparare a fondurilor de rulment.

Astfel putem afirma că în funcționarea unei întreprinderi activele circulante dețin un rol important, fiind condiția financiară esențială a asigurării continue și în cadrul parametrilor prestabiliți a programului de producție.

În urma analizei la S.C. DG SARCOM S.R.L. am constatat următoarele:

Rata activelor imobilizate a fost în scădere în cei trei ani de analiză, de la 47,31% în anul 2015 la 41,37% în anul 2016, iar în anul 2017 a fost de 30,37%.

Pe cealalta parte, activele circulante inregistreaza o creștere a ponderii in cadrul resurselor economice de la 52,68% în anul 2015, la 69,62% în anul 2017. Interesant este ca dintre activele circulante, disponibilitățile bănești inregistreaza o creștere a ponderii de la 18,67% în anul 2015 la 24,63% în anul 2016, respectiv 48,32% în anul 2017 în defavoarea creanțelor și stocurilor care cresc anul 2016 față de anul 2015 cu 0,31% , respectiv 0,72% , dar scad în anul 2017 cu 0,73% , respectiv 13%. Aceasta situație poate reflecta în anul 2017 o mai buna gestionare a stocurilor si a creanțelor.

În ceea ce privește indicatorii de structură ai pasivului, am observat o scădere a ratei stabilității financiare în anul 2016 față de anul 2015 cu 7,22%, dar acest lucru se redresează în anul următor, când înregistrează o crestere cu 4,91%, lucru favorabil deoarece creștere capitalului propriu.

Ratele în valoare absolută sunt foarte mari, depășesc 100%, deci datoriile sunt foarte mari comparativ cu capitalul propriu, de unde rezultă o îndatorare a firmei mare. Ponderea cea mai mare a datoriilor sunt datoriile pe termen scurt ceea ce ar putea duce la aparitția unor dificultați ulterioare ca urmare a concentrării scadențelor pentru diverse datorii într-un termen foarte scurt.

Rata lichidității generale la S.C. DG SARCOM S.R.L. a crescut de la an la an ajungând în anul 2017 la valoarea de 1,1 ceea ce semnifică faptul că societatea poate să-și achite obligațiile curente.

În cei trei ani de analiză a societății comerciale DG SARCOM S.R.L. rata lichidității imediate a înregistrat valori crescătoare favorabile, peste limita considerată de teoria economică ca fiind corespunzătoare. Acest lucru îi oferă societații echilibrul financiar asigurat.

Din calculele efectuate pe baza bilanțului societății din analiză, reiese că întreprinderea înregistrează o situație favorabilă în ceea ce privește solvabilitea generală. Rata solvabilității înregistrează un nivel supraunitar în toți cei trei ani, adică resursele sunt mai mari decât realizările.

Atât în anul 2015 cât și în următorii doi ani, S.C. DG SARCOM S.R.L., a înregistrat un fond de rulment total pozitiv care a crescut de la an la an, ceea ce indică o situație favorabilă.

Analizând primii doi ani din eșantion, observăm că întreprinderea a înregistrat un fond de rulment net negativ, Dacă scadența medie a activelor circulante este mai apropiată decât a datoriilor pe termen scurt, echilibrul financiar poate fi asigurat și în condițiile unui FRF negativ. Acesta este cazul întreprinderilor cu activitate comercială, și în această categorie se încadreaza si societatea DG SARCOM S.R.L. Totuși în anul 2017 întreprinderea a înregistrat un fond de rulment net pozitiv, semn că societatea se prezintă într-o situație favorabilă.

Fondul de rulment propriu a fost și el negativ în anii 2015 și 2016, deoarece societetea a avut nevoie de surse de finanțare pe termen lung pentru a-și asigura buna desfășurare a activitării sale. Situația s-a redresat în anul 2017, când societetea a înregistrat un fond de rulment propriu pozitiv, ceea ce reprezintă faptul că entitatea are capacitatea de a-și finanța activitatea curentă, din sursele sale.

În urma analizei fondului de rulment străin sau împrumutat, putem observa că acesta a înregistrat valori pozitive în anul 2015, când entitatea a contractat credite pe termen lung pentru a-si desfășura activitatea, valori egale cu zero în anii 2016 și 2017, semn că întreprinderea a reușit sa își finanțeze activitatea din sursele proprii.

Necesarul de fond de rulment calculat pe baza bilanțurilor în cei trei ani ai S.C. DG SARCOM S.R.L. 2015,2016, respectiv 2017, a înregistrat valori negative, lucru ce evidențiază surplusul resurselor temporare în raport cu nevoile corespunzătoare de capitaluri circulante. Această situație poate fi apreciată ca favorabilă deoarece, activitatea societății fiind una de comeț cu amănuntul, ea încasează mult mai repede (încasări cash de la persoane fizice), iar plățile au scadențe mai mari de rambursare.

Întreprinderea înregistrează în anii 2015 și 2016 un fond de rulment net global negativ, care evidențiază în prima fază o stare de dezechilibru financiar, dar care trebuie analizată în funcție de specificul activității desfășurate de întreprindere. Această situație reflectă faptul că o parte din resursele temporare sunt utilizate pentru finanțarea unor nevoi permanente. În schimb în anul 2017 societatea a înregistrat un fond de rulment net global pozitiv, ceea ce denotă faptul că, societatea degajă un surplus de resurse stabile care pot fi utilizate pentru finanțarea altor nevoi ale acesteia, rezultate din desfășurarea activității.

În cei trei ani de analiză, intreprinderea înregistreaza o trezorerie netă pozitivă (TN>0), ce îi oferă acesteia posibilitatea de a efectua plasamente financiar diverse. Înregistrarea unei trezorerii nete pozitive în cadrul mai multor exerciții succesive evidențiază o rentabilitate economică ridicată și posibilitatea plasării rentabile a disponibilităților bănești pentru întărirea poziției întreprinderii pe piață.

O decizie importantă de politică financiară constă în alegerea unui anumit nivel al fondului de rulment și finanțarea complementară a necesarului financiar din resurse de trezorerie.

În concluzie, lucrarea de față reprezintă o analiză în detaliu a fondului de rulment și a indicatorilor acestuia la S.C. DG SARCOM S.R.L.

BIBLIOGRAFIE

Achim, M., Borlea, S.(2012), Analiza financiară a entității economice, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca;

Chirilă, E. (2006), Curs de finanțele firmei, Ed. Universității din Oradea, Oradea;

Duran, V.,Târlea, M. (2005), Finanțe managerial, Ed. Eurostamp, Timișoara;

Filip, A. (2009), Finanțarea firmei, Ed. Tribuna Economică, București;

Mihai, R., Corina, G. (2012), Libertate și conformitate în standardele și reglementările contabile, Ed. CECCAR, București;

Mihai, M., Frăgan, C. (2006), Contabilitate financiară, Ed.Sitech, Craiova;

Pătrașcu, D., Necula, A., Popescu, L. Georgescu, R., Ilie S. Oancea, E. (2007), Finanțarea afacerii, Ed. Oscar print, București;

Popa, I., Cardoș, V., Ienciu, A., Șpan G.,Garcia, F., Corte, J. (2011), Bazele contabilității, Ed. Intelcredo, Deva;

Sighigea, N., Berceanu, D. Giurcă, L. (2003), Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Universitaria, Craiova;

Staicu, C., Mihai, M., Ciurezu, T. (2002), Situații financiar-contabile armonizate cu directivele europene, Ed. Universitaria, Craiova;

http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html

ANEXE

Anexa 1: Bilanț prescurtat S.C. DG SARCOM S.R.L. la 31.12.2015

Anexa 2: Contul de profit și pierdere al S.C. DG SARCOM S.R.L. la 31.12.2015

Anexa 3: Bilanț prescurtat S.C. DG SARCOM S.R.L. la 31.12.2016

Anexa 4: Contul de profit și pierdere la S.C. DG SARCOM S.R.L. al 31.12.2016

Anexa 5: Bilanț prescurtat S.C. DG SARCOM S.R.L. la 31.12.2017

Anexa 5: Contul de profit și pierdere la S.C. DG SARCOM S.R.L. la 31.12.2017