Cont. Pers. Bunclaudia [310584]
pag 51, nenumerotată, fără header
CONTRIBUȚIA
PERSONALĂ
Pag. 52, nenumerotată, [anonimizat]
3. [anonimizat], [anonimizat]-horticole, ar putea constituti o potențială sursă de resurse vegetale fără a adăuga substratului fertilizanți.
[anonimizat], nu sunt pe deplin elucidate. Nu se cunoaște efectul atât asupra dezvoltării plantelor cât și a calității produselor obținute. [anonimizat] a [anonimizat] a acestui substrat rezultat. Tema aleasă și anume „[anonimizat]” prezintă un evident caracter pluridisciplinar ce a atras atenția specialiștilor din domeniul horticol.
[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], denumit pe scurt „lâna de oaie de la fermă la câmp”.
Estimarea impactului folosirii substratului cu lână de oaie asupra capacității germinative la tomate Lycopersicon esculentum Mill.
[anonimizat], cu materiale specifice pentru asigurarea procesului de germinare a semințelor de tomate.
Identificarea efectului folosirii lânei de oaie asupra numărului de palnte de tomate.
Ținându-[anonimizat].
Studiul efectului folosirii lânei de oaie asupra dezvoltării plantelor de tomate.
[anonimizat], asupra dezvoltării fiziologice a plantelor de tomate.
Stabilirea efectului asupra numărului de plante de mur prin folosirea substratului de lână de oaie.
[anonimizat], evidențiază dacă lâna de oaie prezintă potențial în cultura de mur.
[anonimizat]-horticole.
Rezultatele obținute pot constitui o [anonimizat], [anonimizat].
4. Particularitățile mediului în care a avut loc experimentarea
4.1 Caracterizarea generală a cadrului natural
4.1.1 Așezare
Suprafața terenului agricol cartat în cadrul comunei Săndulești a fost 1840 ha.
[anonimizat] o distanță de 30 [anonimizat] 6 [anonimizat]-[anonimizat].
Acest teritoriu este traversat de la nord la sud de drumul european E60, o importantă axă de transport ce leagă țara noastră de Europa de Vest.
Întregul teritoriu studiat se înscrie în coordonatele geografice de 46°36"12' latitudine nordică și 23°45’03” longitudine estică, la care se adaugă o altitudine medie a reliefului de 450 m.
Comuna Săndulești se învecinează la nord cu teritoriul comunei Tureni, la sud cu comuna Mihai Viteazul, la vest cu comuna Petreștii de Jos, iar în est cu teritoriul municipiului Turda.
Fig. 4.1. Poziționarea comunei Săndulești în România și în județul Cluj-Napoca
Fig. 4.1. The positioning of commune Săndulești in Romania and Cluj-Napoca County
(Sursa/Source: )
4.1.2. Fondul funciar
Agricultura și zootehnia la nivelul Comunei Săndulești reprezintă un domeniu important de activitate al cetățenilor, dar și al agenților economici care activează în această zonă.
Situația fondului funciar de la nivelul comunei este utilizată după cum urmează:
Tabelul/Table 4.1
Situația fondului funciar
Land fund situation
(Sursa/Source:)
Comuna Săndulești are un potențial agricol ridicat, în special pentru produsele cerealiere, fiind principalele tipuri de produse agricole care sunt cultivate în zonă.
Importanța acestui sector de activitate reiese și din situația suprafețelor arabile așa cum reies din datele din Registrul Agricol al Comunei Săndulești la nivelul anului 2013:
Cereale pentru boabe:
grâu – 50 ha
orzoaică de primăvară – 110 ha
ovăz – 280 ha
porumb boabe -120 ha
Plante uleioase :
rapiță – 110 ha,
soia boabe – 60 ha
cartofi -15 ha
Legume de câmp – 15 ha (tomate, ceapă uscată, usturoi uscat, varză, ardei, castraveți, rădăcinoase, vinete, conopidă, pepeni verzi)
Zootehnia reprezintă o activitate importantă pentru locuitorii comunei Săndulești. Numărul ridicat al capetelor de animale existente în comună dovedește că alături de agricultura vegetală zootehnia este unul din principalele domenii de activitate din zonă. (Strategia Săndulești, 07.04. 2015)
Tabelul/Table 4.2
Situația zootehnică
Livestock situation
(Sursa/Source:)
4.2. Condițiile fizico-geografice
4.2.1. Relieful
Relieful comunei Săndulești este împărțit între Culoarul Alba Iulia-Turda și Culmea Sândului (sau Petreștilor). Teritoriul aparținând Câmpiei Transilvaniei este inclus în întregime subunității Dealurilor Aiton-Viișoara. Privite în ansamblul lor ambele subunități au aspectul unor suprafețe orizontale, sau slab ondulate, întinse, mărginite de abrupturi și pe care se practică o agricultură intensivă. Aceste două subunități reprezintă expresia cea mai adecvată a chintesenței legăturilor dintre componentele geografice, din care a rezultat un anumit ”tip de teritoriu” înscris unui spațiu clar delimitat. Este vorba de o structură geografică în care roca și structura, relieful, clima, solul, concură, prin relații de intercondiționare, la constituirea întregului.
F
Fig. 2.2. Relieful pe teritoriul comunei Săndulești
Fig. 2.2. The relief of Săndulești commune
(Sursa/Source:)
Formațiunile geologice, alcătuite în cea mai mare parte, din marne, marne argiloase, argile și nisipuri cu intercalații de gresii argilo-nisipoase, conglomerate și tufuri vulcanice au condiționat modelarea unui relief slab ondulat, aflat într-un stadiu de maturitate precoce. În ansamblul întregului teritoriu, altitudinile variază între 680 m (Dealul Sândului), în sectorul cel mai înalt, și 300 m la nivelul luncii văii Cămărașului. Între dealurile cu aspect de coline, mărginite de versanți neuniformi scurți, sunt intercalate văi largi și întortocheate, având lunci și albii netede, cu tendință de îmlăștinire.
Delimitarea formelor principale de relief s-a făcut pe baza indicatorului 31 din ”Metodologia elaborării studiilor pedologice-1987”. Astfel, în acest teritoriu au fost delimitate următoarele unități geomorfologice: 1) suprafețe orizontale sau cvasiorizontale; 2) versanți uniformi lungi; 3) versanți neuniformi scurți; 4) șesuri aluviale.
1. Suprafețe orizontale sau cvasiorizontale, cu o înclinare predominant între 2-5%, caracterizează una din treptele de relief cele mai importante ale teritoriului studiat. Această unitate de relief este bine evidențiată, făcând trecerea dinspre sectorul înalt al Culmii Sândului spre Câmpia Transilvaniei (Dealurile Aiton-Viișoara).
Situate în imediata apropiere a localității Săndulești pe aceste suprafețe orizontale se practică o agricultură destul de performantă. Acest nivel ridicat de practică agricolă este favorizat și poziția periurbană pe care o are acest teritoriu față de Solurile dominante ale acestei unități de relief sunt aproape în totalitate date de cernoziomuri ceea ce îi sporește importanța pentru susținerea activităților agricole.
2. Versanți uniformi lungi, cu pante reduse, cuprinse între 5 și 10%, reprezintă, de fapt un monoclin ușor vălurit, cu o înclinare ce nu depășește 10-15%. Ele reprezintă glacisul de contact dintre Culmea Săndului și partea joasă a Culoarului Alba-Iulia-Turda. Solurile specifice, sunt reprezentate de cernoziom tipic, cernoziom cambic și eutricambosol tipic marnic.
3. Versanți uniformi scurți, reprezintă nivelul frunților de terasă, fiind caracterizați printr-o înclinare mare a pantei (cca.40-50%), cu un conținut ridicat de schelet, având în general o orientare vestică, impusă de direcția de curgere a principalelor cursuri de apă. Pe alocuri apariția rocilor calcaroae la suprafața a generat în unele sectoare adevărate micro chei.
Solurile dominante pentru această unitate de relief sunt regosolurile calcarice, rendzinele calcarice și litosolurile rendzinice, caracterizate printr-un profil scurt, în funcție de conținutul ridicat de schelet. Pe alocuri, pe aceste suprafețe apar corpuri de alunecare de mici dimensiuni, a căror existență se leagă de formarea unor torenți la ape mari de precipitații. Datorită prezenței ridicate a scheletului în sol, modul de utilizare al acestor terenuri este dat de pășuni și fânețe, dar care în multele situații observate, acestea au fost degradate ca urmare a suprapășunatului.
4. Șesurile aluviale, fac parte din geomorfologia văilor Turului și Săndulești. După aspect aceste șesuri sunt de o lățime mai redusă decât cele specifice Câmpiei Transilvaniei (cu o lățime de 100-150 m), cu o înclinare a direcției de curgere mică, ceea ce explică formarea sectoarelor mlăștinoase. Solurile tipice pentru acest trepte de relief sunt: aluviosolurile calcarice, faeoziomurile gleice și gleiosolurile calcarice. În anii în care se înregistrează o cantitate ridicată de precipitații, aceste lunci sunt frecvent inundate.
Tabelul/Table 4.3
Distribuția în teritoriu a principalelor forme de relief
The territorial distribution of the main forms of relief
(Sursa/Source:)
4.2.2. Litologia depozitelor de suprafață
Din punct de vedere al litologiei depozitelor de suprafață, teritoriul comunei Săndulești este dominat de către formațiunile miocene, respectiv din etajele sarmațianului, volhinianului și bessarabianului, buglovian și tortonian, la care se adaugă cele ale cuaternarului.
Formațiunile cuaternare sunt foarte bine reprezentate în acest teritoriu, fiind caracteristic pe suprafețe extrem de mari. În acest sens, se remarcă văile Turenilor (sau Racilor), unde specifice sunt depozitele pleistocene superioare formate din pietrișuri și nisipuri de mare grosime.
Un loc aparte îl au calcarele de vârstă jurasică, ce fac parte din bara de calcare jurasice, care din punct de vedere geografic face parte din Culmea Sândului.
În majoritatea cazurilor, la nivelul luncii, specifice sunt depozitele din seria holocenului superior, cu nisipuri și pietrișuri între care se intercalează și luturi și argile.
Tabelul/Table 4.4
Distribuția în teritoriu a materialelor de cuvertură sau materialele parentale
Territorial distribution of parenting materials
(Sursa/Source:)
4.2.3. Hidrografia și hidrogeologia
Teritoriul comunei Săndulești aparține în totalitate bazinului Arieșului. Principalele cursuri de apă ale teritoriului cercetat sunt: valea Turenilor (sau valea Racilor), valea Copăceni și valea Săndulești. Prezența doar acestor trei cursuri de apă, dovedește sărăcia în ceea ce privește apele de suprafață. Cu excepția văii Turenilor, aceste cursuri de apă se caracterizează prin debite relativ scăzute, astfel iarna se înregistrează debite ceva mai ridicate față de perioada precedentă, când există surse ridicate de alimentare a râurilor din topirea zăpezii. Vara, creșterea temperaturii aerului și dezvoltarea covorului vegetal duc la intensificarea evapotranspirației, fenomen reflectat în diminuarea simțitoare a scurgerii față de anotimpul precedent. La aceste influențe mai adăugăm și rolul foehnizării (adică a aerului cald provenit dinspre Munții Trascău), la reducerea scurgerii apelor. Totuși, în perioada de vară, mai ales în lunile iunie-iulie, se observă o creștere a scurgerii, datorată celui de al doilea maxim anual de precipitații. Deși aportul din precipitații în acest anotimp este maxim, totuși se realizează doar între 17 și 28% din volumul mediu anual. Toamna are cea mai slabă contribuție la realizarea volumului mediu anual (10-15%), deși cantitățile de precipitații sunt aproape duble față de cele din timpul iernii.
Tipul de regim hidric pericarpatic transilvan (PcT) caracterizează rețeaua apelor de suprafață din teritoriul comunei Săndulești, care se distinge prin ape mari de scurtă durată nivopluviale în luna martie și cu viituri frecvente în perioada mai-iulie. Alimentarea este pluvionivală, iar continentalitatea regimului crește de la nord la sud (Geografia României, Vol .I. Geografie Fizică,1983). Sub aspectul surselor de alimentare, tipul de regim pericarpatic transilvan se caracterizează printr-o alimentare pluvial moderată (alimentarea din topirea zăpezii are o pondere de 30-40%).
Ca și concluzie se poate spune că luna cu scurgerea dominantă este martie, iar scurgerea cea mai redusă se produce frecvent în septembrie. Ritmurile caracteristice ale scurgerii de suprafață se evidențiază prin: viituri de iarnă, mai frecvente în cazul tipurilor de regim PcV și PcT, ape mari de primăvară (februarie-martie), ape scăzute de primăvară (aprilie-mai), viituri de la sfârșitul primăverii și începutul verii (mai-iunie), viiturile de toamnă au o frecvență redusă, ape mici de iarnă și de vară-toamnă, uneori cu o durată de peste trei luni. Alimentarea apelor din acest teritoriu este de tip pluvio-nival.
Adâncimea la care se află apele freatice variază în funcție de formele de micro și mezorelief. Astfel la nivelul luncii văilor menționate, apa freatică apare la o adâncime de 1,5-2 m, pentru ca la nivelul albiei minore să ajungă la 0,5-1,0 m. Pe versanții slab înclinați nivelul pânzei freatice este cuprins între 5,0 și 6,0 m, pentru ca pe versanții puternic înclinați să depășească adâncimea de 6-10 m.
Studiile realizate asupra chimismului apelor de suprafață și de adâncime au evidențiat caracterele bicarbonat sulfatat și sulfatat bicarbonatat calcic magnezian, având în același timp o duritate mare. Acest grad de mineralizare ridicat face ca aceste localității să sufere din cauza lipsei apei potabile de calitate.
Tabelul/Table 4.5
Distribuția în teritoriu a adâncimilor apei freatice
Territorial distribution of groundwater depth
(Sursa/Source:)
4.2.4. Condițiile climatice ale zonei în care s-au desfășurat experiențele
Sub aspect climatic, teritoriul comunei Săndulești a fost caracterizat în urma studierii datelor obținute de la stația meteorologică Turda, situată la o distanță de doar 5-6 km. Climatul acestui teritoriu a fost puternic influențat de prezența celor două mari unități fizico-geografice, dar și aproprierii de Munții Apuseni. Aceștia din urmă au avut un rol de paravan climatic față de curenții de aer de nord-vest. Întreg teritoriul este supus influențelor maselor de aer vestice, care pătrund de-a lungul văii Arieșului dinspre cea a Mureșului (mai calde), la care se mai manifestările foehnale, foarte bine puse în evidență.
Această regiune din vestul Câmpiei Transilvaniei și estul Munților Apuseni se înscrie în domeniul influențelor de aer nord-vestic. Din punct de vedere a microzonelor pedoclimatice, teritoriul comunei Săndulești se încadrează în totalitate în cadrul formulei următoare: IIC-Cl (40/1b), adică este situat în zona unui relief slab accidentat și cu un înveliș pedologic dominat de solurile din clasa cernisolurilor.
Temperatura medie în cadrul teritoriului comunei Săndulești, variază între 8°C la nivelul Culmii Sândului și 8,5-9°C în zona bazinului văii Săndulești și Turenilor. Numărul zilelor cu temperaturi de vară din martie până în octombrie depășește 60 zile; cu zile de îngheț și brumă frecvente în martie (7-9 zile) și mai puțin în aprilie (2-3 zile), posibile în mai (1 zi), frecvente în octombrie (4-5 zile). Ultimul îngheț este înregistrat în jurul datei de 1 aprilie, iar primul la aproximativ 15 octombrie (rezultând un număr de peste 170 zile fără îngheț). Între 1 martie și 1 octombrie, constanta termică a intervalului cu medii zilnice peste 5°C este mai mare de 2500°C, iar a intervalului cu medii de peste 10°C, 2500-2700°C, valori apropiate regiunilor deluroase din vestul Câmpiei Transilvaniei.
În caracterizarea temperaturilor lunii celei mai calde (iulie), respectiv a lunii celei mai reci (ianuarie) s-a constat existența unei anumite uniformizări. Astfel, media pe întreaga lună iulie prezintă valori cuprinse între 20 și 22șC, în timp ce pe tot parcursul lunii ianuarie se înregistrează valori de –3 și -4°C. Asociat cu temperaturile ridicate din această parte a Culoarului Alba Iulia-Turda, evapotranspirația reală în lunile fără îngheț, aprilie-octombrie, este de 550-600 m, ceea ce a creat un deficit anual de 50-80 mm, cu consecințe negative asupra culturii plantelor. Ceața este un fenomen ce a cunoscut schimbări destul de evidente. Specific pentru acest teritoriu sunt cețurile de vale. În decursul ultimilor 20 ani evoluția numărului de zile cu ceață a fost extrem de variată. Dacă înainte de anul 2007, numărul zilelor cu ceață era constant peste 40/an, după acest an (considerat a fi de prag), valorile coboară până la 27 zile, ca și consecință a tendinței de aridizare și de creștere a temperaturii aerului în perioada de toamnă.
În cadrul bazinului văii Tureni, mai ales în sectorul Cheilor Turenilor, în timpul perioadei de iarnă au loc frecvente inversiuni de temperatură, mai ales la contactul cu aria montană, care se manifestă prin cantonarea aerului rece la nivelul terasei de luncă a râului principal și o staționare a aerului cald la nivelul culmilor interfluviale și a teraselor superioare. Acest fenomen are ca și rezultat o prelungire a intervalului cu îngheț la sol și o stagnare în declanșarea perioadei de vegetație din primăvară, mai ales în sectorul superior al culoarului.
Între mersul anual al mediilor de temperatură și cel al precipitațiilor există o relație extrem de strânsă, în sensul că, media anuală este redusă, având un specific similar celui din Câmpia Transilvaniei, de 600-650 mm/an.
Trebuie arătat faptul că, repartiția precipitaților prezintă un regim neuniform datorită climatului continental din această regiune și a influenței zonei montane din apropiere. La aceste apariția acestor valori reduse o influență extrem de mare o are așa-numitul “efect de foehn” sau “foehnizare”. Acesta se manifestă printr-o descendență de aer cald dinspre sectorul montan (Munții Trascău).
Cantitatea cea mai ridicată de precipitații, în teritoriul comunei Săndulești, se înregistrează în perioada de vară, mai-iunie, urmată de un al doilea maxim pluvial în lunile octombrie-noiembrie. La polul opus cantitatea cea mai redusă se produce în lunile august-septembrie precum și în februarie. Dacă în perioada mai-iunie precipitațiile căzute au un caracter de aversă, în restul anului acest caracter este liniștit. În lunile august-septembrie cantitatea de precipitații este extrem de redusă, astfel încât se ajunge la un accentuat deficit de umiditate în sol, existând chiar pericolul apariției fenomenului de secetă. Datorită unor factori de climă locali, există posibilitatea apariției în timpul verii a grindinii, cu repercusiuni negative asupra culturilor agricole.
Comuna Săndulești este caracterizată de o climă de tip moderat-continentală, aflată în permanent, sub influența prezenței munților, respectiv a Munților Apuseni și a curenților cu preponderență vestică (http://apmcj-old.anpm.ro/; (http://www.agriculturaromaneasca.ro/produse/perspective-moderne-m ameliorarea-plantelor-de-cultur-din-romnia-119-t10.html). Media anuală a temperaturilor în perioada 2009 – 2017 se situează între 8,8șC (anul 2011) și 11,3șC (anul 2017), în timp ce umiditatea atmosferică ia valori cuprinse între 69,15% (anul 2012) și 79,49% (anul 2015), iar suma anuală a precipitațiilor între 530 mm, în anul 2012 și 811,8 mm în anul 2010 (Tabelul 4.6.). Astfel, se remarcă faptul că anii 2011 și respectiv 2016 sunt caracterizați de temperatura minimă anuală a intervalului și respectiv de umiditatea și suma precipitațiilor anuale, minime ale intervalului 2009 – 2017 (Tabelul 4.6).
Tabelul/Table 4.6
Evoluția anuală a parametrilor climaticii în Turda, 2009 – 2017
The annual evolution of the climatic parameters in Turda, 2009 – 2017
(Sursa/Source: Stația meteorologică Turda (longitudinea: 23 47’; latitudinea 4635’; altitudinea 427 m)
4.3. Repartiția teritorială a solurilor
Format în condițiile pedogenetice ce au fost prezentate în această lucrare, învelișul pedologic din cadrul comunei Săndulești se remarcă printr-o anumită specificitate. Aceasta a fost impusă și de prezența anumitor factori de pedogeneză care au influențat de-a lungul timpului evoluția solurilor. Una dintre acestea l-a reprezentat reducerea suprafețelor ocupate de către păduri și înlocuirea vegetației lemnoase cu cea ierboase, în condițiile unui climat relativ cald (cu o medie de 8,5°C-9°C), a substratului cu un conținut ridicat de carbonați de calciu (respectiv marne, la care s-a mai adăugat și influența activităților antropice).
Solurile identificate în teren, au fost cartate pentru întreaga suprafață agricolă la care s-a mai adăugat și terenurile neproductive. Conform legendei unităților de soluri în cadrul teritoriului comunei Săndulești au fost cartate un număr de 14 tipuri și subtipuri de sol, caracterizate și analizate cu scopul fundamentării producției agricole. La acestea s-au mai adăugat și suprafețele de teren afectate de activitățile antropice.
Tipurile, subtipurile ce alcătuiesc cuvertura pedologică din teritoriul studiat se încadrează în următoarele clase de soluri: protisoluri, cernisoluri, cambisoluri și hidrisoluri.
Clasa protisolurilor (PRO), se remarcă printr-o suprafață de 269,5 ha (15%), fiind alcătuită din următoarele tipuri de soluri: litosol rendzinic, regosol molic calcaric, regosol calcaric, aluviosol calcaric, entiantrosol spolic. Fiind soluri tinere, neevoluate sau slab evoluate se caracterizează printr-o fertilitate slabă, cu o permeabilitate bună și cu o textură lutoasă, ceea ce favorizează apariția proceselor erozionale. Litosolul rendzinic ocupă suprafețe ridicate în zona Dealului Sândului, existând porțiuni în care roca dură apare la suprafață. Din seria regosolurilor suprafața cea mai mare o regosolurile calcarice. Se caracterizează printr-un orizont Ao și Am, fiind dezvoltate în general pe materiale parentale neconsolidate sau slab consolidate, cu un conținut ridicat în carbonați de calciu Aluviosolurile calcarice sunt situate pe lunci, având o textură stratificată, prin prezența stratelor de nisip și pietriș cu cele de natură luto-argiloasă, la care se adaugă și un conținut ridicat de carbonați de calciu de natură secundară. Se remarcă prezența în cantități ridicate a scheletului (respectiv al pietrișului) de natură fluviatilă.
O altă categorie, care nu poate fi considerată a fi un tip de sol, îl reprezintă deponiile, reprezentate de depozitele de mari dimensiuni rezultate din procesul de construcție al autostrăzii Transilvania.
Clasa cernisolurilor (CER), ocupă o suprafață de 1348,7 ha, respectiv 73% din totalul teritoriului cartat fiind situată la nivelul suprafețelor și a versanților slab înclinați, cu diferite expoziții, această clasă cuprinde următoarele tipuri și subtipuri de soluri: cernoziom tipic, cernoziom tipic cu alunecări active în brazde și valuri stabilizate, cernoziom cambic, faeoziom gleic, faeoziom calcaric, rendzină calcarică.
Sunt în general soluri caracterizate printr-o acumulare evidentă de materie organică, având un orizont molic (Am) urmat de un altul intermediar (A/C, A/Bv, A/Bt), având culori de orizont molic cel puțin în partea superioară. Solurile din această clasă sunt de la mijlocii la bune din punct de vedere al fertilității, cu o permeabilitate bună și cu o textură mijlocie. Ponderea ridicată a solurilor din această clasă poate explicată și prin existența unui așa-numit proces de cernoziomizare a învelișului de soluri din această regiune. Proces a început încă din perioada holocenă și continuă și în prezent. Pentru faeoziomul gleic procesul dominant este dat de gleizare, cauzat de prezența aproape de suprafață a apei freatice.
Clasa cambisolurilor (CAM), deține o suprafață mică în cadrul învelișului de soluri, față de clasele precedente (206,4 ha- 11,0%), fiind reprezentată doar prin subtipul eutricambosol tipic-marnic. Acest tip de sol se caracterizează prin existența unui orizont cambic, evoluând pe versații slab înclinați. Acest fapt evidențiază procesul de acumulare a argilei “in situ”. Sunt formate pe materiale parentale de dezagragare-alterare în situ pe roci carbonatice consolidate compacte argilo-calcaroase .
Clasa hidrisolurilor (HID), este relativ slab reprezentată (15,4 ha-0,83%), evidențiindu-se prin prezența subtipurilor de sol: gleiosol calcaric și gleiosol calcaric mezoprundic, fiind specific sectoarelor de luncă a principalelor cursuri de apă. Solul s-a format pe materiale parentale de origine fluvio-aluvială, având o grosime a profilului ce depășește 25 cm. În funcție de adâncimea la care apare nivelul pânzei freatice aceste soluri au suferit un proces de gleizare, la care s-a mai adăugat și unul de carbonatare secundară. Textura solurilor este lutoasă sau luto-nisipoasă, structura grăunțoasă, conținut redus de humus (doar în orizontul superior), dar și cu un conținut ridicat în carbonați de calciu.
4.4. Caracterizarea unităților de sol
Unitățile de sol determinate în cadrul teritoriului comunei Săndulești au fost caracterizate sub aspectul condițiilor de sol, relief și drenaj. Au fost identificate un număr de 14 unități de sol, dintre care se remarcă ca pondere clasa cernoziomurilor, urmate de cele din clasa protisolurilor.
Fig. 2.3. Harta unităților de sol
Fig. 2.3. Soil map units
Satul Copăceni, este reprezentat de Unitatea 6 și este descris astfel: 2.4.1. Unitatea teritorială de sol (US) nr. 6
Denumire: Cernoziom tipic, pe marne calcaroase, argilo lutos/argilo lutos.
Formula: CZti-k1-a/a-Spm/KM-Nt.
Suprafața (ha ): 461,20 ha 25,06 % Profile/sondaje: 2,69,76,109,116, 1,3,19,57,100,133.
Folosința: arabil.
Coordonatele profilului: 46°34'16"N; 23°44'28"E .
Răspândirea: versant uniform lung .
Aspectul terenului: normal.
Condiții naturale în care apare: deal .
Principalele soluri cu care se asociază : cernoziom cambic, faeoziom calcaric.
4.4.2. Caracteristicile solului
Morfologice
Ap 0-21 cm- Argilă medie, brun foarte închis,( 10YR 2/2), structură grăunțoasă mijlocie, bine dezvoltat, plastic și adeziv, reavăn, rădăcini frecvente, trecere treptată;
Am 21-38 cm- Argilă medie, brun cenușiu foarte închis,(10 YR 3/2), structură poliedric subangular mic, plastic și adeziv, reavăn, coprolite cervotocine, rădăcini rare, trecere treptată;
A/Ck 39-63 cm- Argilă medie, brun gălbui închis, (10YR 4/4), structură poliedrică subangulară mijlocie, moderat dezvoltat, plastic și adeziv, reavăn, efervescență puternică, trecere treptată;
Cca 74-110 cm- Argilă lutoasă, brun galbui deschis,(10YR 6/4), astructurat, plastic și adeziv, uscat, efervescență foarte puternică, concrețiuni de CaCO3 sub formă de eflorescențe și vinișoare, rădăcini foarte rare.
Fizice:
Textură argiloasă pe profil (AM-AL), coeficient de ofilire foarte mare (18%), porozitate totală foarte mare (56%), capacitatea de câmp- foarte mare (32%), volum edafic util extrem de mare (>150 cm).
Chimice:
Reacția solului este slab și moderat alcalină, conținut mic și extrem de mare de CaCO3, conținut mare și mijlociu de azot total, conținut extrem de mic și mic de fosfor, și conținut mijlociu de potasiu mobil, saturat în baze.
Alte proprietăți: drenaj global bun.
4.4.3. Datele analitice a unității de sol nr. 6
Tabelul/Table 4.7
Date analitice ale unității 6 de sol
Analytical data of soil unit no.6
(Sursa/Source:)
4.5. Bonitarea terenurilor
Bonitarea terenurilor agricole reprezintă operațiunea complexă de cunoaștere aprofundată a condițiilor de creștere și rodire a plantelor și de determinare a gradului de favorabilitate a acestor condiții pentru fiecare folosință și cultură, deoarece un teren poate fi nefavorabil pentru anumite folosințe și culturi, dar favorabil pentru altele, prin intermediul unui sistem de indici tehnici și note de bonitare.
Bonitarea naturală s-a realizat pe baza unor parametrii biofizici sintetici, transformați în indicatori de caracterizare ecologică a solurilor și terenurilor sau indicatori ecopedologici (M.E.S.P./1987, vol. III). În continuare, bonitarea terenurilor agricole s-a realizat în conformitate cu M.E.S.P./1987 (vol. II, cap. 3, pag. 30-54).
Pentru calcularea notelor de bonitare, din multitudinea condițiilor de mediu ce caracterizează fiecare unitate de teren delimitată în cadrul studiului pedologic s-au ales numai cele considerate mai importante și anume:
temperatura medie anuală – valori corectate
precipitații medii anuale – valori corectate
gleizare
pseudogleizare
salinizare sau alcalizare
textura în Ap sau în primii 20 cm
panta și expoziția
alunecări
adâncimea apei freatice
inundabilitate
porozitatea totală
conținut de CaCO3 total pe 0-50 cm
reacția în Ap sau în primii 20 cm
volum edafic util
rezerva de humus
exces de umiditate, de suprafață
Nota de bonitare pe folosințe și culturi se obține înmulțind cu 100 produsul coeficienților care participă direct la stabilirea notei de bonitare, pentru fiecare teritoriu ecologic omogen (TEO), precum și categoria de folosință existentă în momentul cartării.
O scurtă prezentare a rezultatelor obținute privind încadrarea terenurilor în clase de calitate, a scos în evidență următoarea situație. La folosința arabil, 465,9 ha (50,64%) în clasa a III-a, 325,1 ha (35,3%) în clasa a IV-a și 129,0 ha (14%) în clasa a V-a. În situația pășunilor au putut fi determinate 26,9 ha (3,7%) incluse în clasa a I-a de calitate, pentru clasa a II-a de calitate au fost stabilite 174,6 ha (23,76%), 67,5 ha (9,18%) în clasa a III-a, 344,2 ha (46,83%) în clasa a IV-a și 121,8 ha (16,6%) în clasa a V-a. Terenurile ocupate de fânețe se încadrează clasa a I-a cu 51,5 ha (27,8%), în clasa a II-a 65,6 (35,5%), în clasa a III-a cu 19,8 (10,7%) și în clasa a IV-a 48,1 (26,0%).
4.6. Caracterizarea agrochimică
În caracterizare agrochimică a solurilor din comuna Săndulești s-a determinat reacția (pH-ul), starea de asigurare cu elemente nutritive (humus, azot, fosfor mobil, potasiu mobil). În ceea ce privește reacția solurilor, situația se prezintă ca fiind slab alcalină- 1840 ha (100%), în întreg teritoriul studiat. Conținutul de humus al solurilor este: mic pe 1510,4 ha (82,1%) și mijlociu pe 329,6 ha (17,9%). Conținutul de azot al solurilor a fost: foarte mic pe 103,8 ha (5,64%), mic- 71,2 ha (3,87%), mijlociu cu 1252,4 ha (68,1%), mare pe 412,6 ha (22,4%). Conținutul de fosfor mobil a fost: mic- 980,9 ha (53,3%), mijlociu cu 859,1 ha (46,7%). Conținutul de potasiu mobil: foarte mic pe 118,0 ha (6,41%), mic pe 456,9 ha (24,8%), mijlociu pe 1193,4 ha (64,9%), mare cu 71,7 ha (3,9%).
5. Material și metodă
Conform Directivei 85/337 cea mai bună politică de mediu constă în a evita de la bun început poluarea sau efectele dăunătoare asupra mediului, în loc de a combate ulterior aceste efecte. Prin urmare, poluarea mediului este cea mai importantã problemă a secolului XXI. Se poate spune că poluarea a apărut odată cu industrializarea, dar s-a amplificat și s-a diversificat paralel cu dezvoltarea societății.
Refolosirea materiei brute, este foarte importantă într-o lume cu resurse finite, precum și adoptarea de tehnologii cât mai puțin poluante și valorificarea optimă a substanțelor reziduale utilizabile.
Pornind de la premisele prezentate mai sus, în cadrul tezei de doctorat s-a elaborat un studiu complex, prin care se urmărește folosirea rațională a unui deșeu natural și anume lâna de oaie, în defavoarea unui produs chimic. Mai exact, dezvoltarea unui concept logistic de tipul lâna de oaie de la fermă la câmp.
Lâna de oaie este folosită ca și substrat, în culturile agricole, înlocuind celelalte medii de cultură convenționale utilizate până acum în culturile fără sol sau hidroponice: vata minerală, perlit etc.
5.1. Materiale biologice, fizice și chimice
5.1.1. Materialul biologic
Materialul biologic investigat este reprezentat de semințele de tomate nedeterminate Oasis F1 de la Clause, care sunt foarte bune pentru culturile din ciclul intermediar și ciclul II. Planta are vigoare foarte bună și internodii medii. Leagă uniform la temperaturi mari, produce în medie aproximativ 5-6 fructe pe ciorchine. Greutate fruct: 220-230 gr, culoare roșu intens, forma rotundă și gust excelent.
Fig. 5.1. Semințe și plante de roșii
Fig. 5.1. Tomato seeds and plants
(Sursa/Source: https://www.verdon.ro/seminte-profesionale-de-legume/seminte-tomate-oasis-f1-100-seminte.html)
Plantele de roșii prezintă o rezistență mare la boli precum fuzarioza tomatelor, fuzarioza rădăcinii, verticilioza, pătarea cafenie virusul mozaicul tomatelor, virusul petelor de bronz, virusul răsucirii și îngălbenirii frunzelor, nematozi. Procentul de germinare este de 90%.
De asemenea, în teza de doctorat intitulată „Cercetări privind utilizarea lânii de oaie în culturile dendro-horticole” se utilizează ca material biologic de experimentare murul, Rubus fruticosus L., soiul Chester, culturi in vitro în faza de multiplicare provenite de la Laboratorul de culturi în vitro din cadrul Institutului de Științele Vieții Regele Mihai I al României, USAMV Cluj-Napoca.
În experiment s-a folosit lână de oaie, de la rasa Țurcană, provenită de la o fermă din satul Copăceni, care numără 400 de capete. Țurcana, cea mai cunoscută rasă de oi din România, este preferată de ciobani datorită rezistenței și adaptabilității sporite a efectivelor, precum și a aptitudinilor productive. Ponderea oilor țurcane în totalul efectivelor de ovine la nivel național este de 80,5%, potrivit ultimului buletin tehnic emis de ANARZ.
Oile au fost tunse în luna mai, anul 2015, proces urmat de curățarea lânii, expandare, spălare de două ori cu apă caldă și uscare, iar pentru varianta în amestec cu pământ lâna s-a mărunțit. Producția de lână de la o oaie a fost cuprinsă între 2,5 și 4 kg, în funcție de vârsta animalului.
S-a folosit lâna ca substrat în 3 variante și anume: lână spălată în amestec cu pământ, lână nespălată în amestec cu pământ și lână pură spălată.
În prima parte a experimentului pentru germinarea semințelor de roșii s-au folosit 3 kg lână și 3 kg lână pentru dezvoltarea morfologică a plantulelor de mur.
În partea a doua a experimentului, răsadurile de roșii au fost translocate în păhărele individuale, folosindu-se ca substrat pentru dezvoltare, 9 kg de lână.
În partea a treia a experimentului, la transvazarea firelor de roșii în lădițele de plastic au fost folosite 20 kg de lână.
Ca și substrat pentru dezvoltarea plantelor a fost folosit sol de tip TS3 (Klasmann-Delimann GmbH- 49744 Geeste – Germania), substrat provenit din turbă blondă. Compoziția acestuia prezintă umătoarele proprietăți:
conductibilitatea electrică 35/45Ms/m (+/- 25%);
pH (H2O) 5,5-6,5;
îngrășământ NPK 14:10:18 1,0/1,5 Kg/m3;
volum la umplere 200 l.
Substratul fertilizant TS3 a fost folosit ca și substrat pentru proba martor, dar și în amestec, cu lâna de oaie spălată și nespălată. Acest sol s-a folosit în prima parte a experimentului, cu rol de substrat pentru dezvoltarea semințelor de roșii și pentru dezvoltarea rădăcinilor la plăntulele de mur.
Pământul utilizat în experiment, este un pământ obișnuit dintr-o grădină din satul Copăceni cu următoarele coordonate 46035?33.5”N23044?34.9”E, la altitudinea de 348 m. Suprafața de sol folosită a fost de 500 m2 cu următoarele cantități de substanțe nutritive: N 0,6%; P1140 ppm; K 6500 ppm, conform analizelor făcute de către Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice Cluj.
Pământul de grădină, este un pământ semigreu, care rezultă din recoltarea stratului arabil de pe un teren cultivat. Se poate întrebuința ca pământ de bază în amestecurile de sol pentru multe plante horticole, putând înlocui și pământul de țelină. Greutatea unui mc poate fi între 700-800 kg. (Paulette L., Pedologie, 2007).
Pentru aclimatizarea plantelor de mur s-a utilizat apă din rețeaua orașului Cluj-Napoca a cărei proprietăți sunt prezentate în tabelul 5.8.
Irigarea plantelor în solar s-a facut cu apă provenită de la rețeaua de apă a localității Copăceni. În tabelul 5.9. este prezentat Buletinul de informare cu privire la calitatea apei, din data prelevării și anume 11.05.2016. Analizele au fost efectuate în Laboratorul de Analize Ape Potabile al CCA laborator:
Acreditat RENAR cu Certificat de Acreditare nr. LI 1001/4014<
Înregistrat la Ministerul Sănătății cu Certificatul de înregistrare nr.200/2015.
Conform analizelor fizico-chimice și microbiologice efectuate, proba de apă este potabilă și se încadrează în prevederile legii 458/2002 și legi 311/2004 privind calitatea apei potabile, pentru indicatorii analizați.
Tabelul/Table 5.8
Buletin de informare privind calitatea apei
Newsletter on water quality
Buletin de analiză cu privire la calitatea apei data prelevării : 10.07.2016. Punct de recoltare: Câmpului. Analizele au fost efectuate în Laboratorul de Analize Ape Potabile al CCA laborator:
Acreditat RENAR cu Certificat de Acreditare nr. LI 1001/4014
Înregistrat la Ministerul Sănătății cu Certificatul de înregistrare nr.200/2015.
Conform analizelor fizico-chimice și microbiologice efectuate, proba de apă este potabilă și se încadrează în prevederile legii 458/2002 și legi 311/2004 privind calitatea apei potabile, pentru indicatorii analizați.
Tabelul/Table 5.9
Buletin de informare privind calitatea apei
Newsletter on water quality
5.1.2. Materiale fizice
Materialele fizice utilizate pentru desfășurarea experimentelor sunt reprezentate în primul rând de cele necesare pentru producerea răsadurilor și anume:
– minisere prevăzute cu plăci alveolare, 24/alveole/placă;
– ghivece pentru răsaduri Teku, seria PP cu dimensiunile de: 9x9x10 cm și volumul de 0,81 l;
– lădițe din plastic.
Pentru efectuarea analizelor de sol aparatura necesară de laborator a constat din: balanța tehnică SHIMADZU; Ph-metru INOLAB 7; distilator produs de ITM-AMIRO; sistem complet KIELDAHL; balanță analitică SHIMADZU; agitator mecanic; flamfotometru SHERWOOD; spectometru METERTECH SP 830 plus.
5.1.3. Materiale chimice
Pe parcursul derulării tezei de doctorat, s+au folosit materiale chimice reprezentate de produse destinate protecției plantelor de tomate și anume: Previcur, Ridomil, Merpan, Ditane. Pentru întreținerea culturilor am folosit soluții preparate de macro și micro elemente NPK 20/20/20 1g/l apă.
5.2. Metode de executare a experiențelor
5.2.1. Metode de cercetare folosite pentru cultivarea roșilor
În vederea testării substratului de lână de oaie și efectul acestuia asupra dezvoltării atât a plantulelor cât și a răsadurilor de roșii, s-au realizat experimente în condiții de seră și de câmp în satul Copăceni, comuna Săndulești, județul Cluj. Perioada experimentală s-a desfășurat pe parcursul a doi ani succesivi, 2016 (februarie 2016 – august 2016) și 2017 (februarie 2017 – august 2017).
Înființarea culturii de roșii prin producerea de răsaduri s-a realizat în condiții controlate de seră pe o suprafață de 100 m2. În ceea ce privește cuantificarea efectului lânii de oaie asupra dezvoltarii răsadurilor de roșii acestea au fost transvazate în grădină, în lădițe, în diferite substraturi de cultură. Suprafața câmpului experimental a fost de 500 m2 .
5.2.1.1. Producerea răsadurilor de roșii
Experimentele de germinație și producere de răsaduri s-au realizat în doi ani succesivi 2016-2017, în Laboratorul de Pedologie a USAMV Cluj-Napoca, și au implicat utilizarea de minisere de plastic prevăzute cu 24 alveole la temperatura de 240C.
La 10 zile după inițiererea experimentelor, după răsărire, miniserele au fost mutate în seră, și au fost înlăturate capacele miniserelor. Temperatura medie înregistrată în această etapă a experimentelor a fost de de 200C. După o perioadă de 21 de zile, răsadurile au fost repicate în ghivece și păstrate în seră la temperatura medie de 220C.
Schema experimentală pentru a testa efectul lânii de oaie asupra germinației semințelor de roșii a fost sub foma:
A1 – turbă TS3 (proba martor);
A2- lână de oaie spălată (LOS);
A3 – turbă TS3+lână de oaie nespălată 1:1 (TLN);
A4 – turbă TS3+lână de oaie spălată 1:1 (TLS);
Pentru fiecare variantă experimentală s-au utilizat 3 minisere, fiecare reprezentând o repetiție, respectiv 24 plante/repetiție.
Pentru prepararea fiecărui substrat (Fig. 5.2) s-au folosit următoarele cantități:
lână pură 500 g x3;
substrat fertilizant TS3 1000g x 3;
substrat fertilizant+lână nespălată 1000g x 3;
substrat fertilizant+ lână spălată 1000 g x 3.
Fig. 5.2. Minisere cu semințe germinate
Fig. 5.2. Ministoves with sprouted seeds
Necesarul zilnic de apă pentru o bună dezvoltare a răsdurilor, s-a asigurat cu apă menajeră, sursa de alimentare fiind Compania de Apă Arieș Turda. Cantitatea de apă folosită a fost 400 ml/miniseră, aceasta mărindu-se odată cu creșterea plantelor. După plantarea răsadurilor ajunse la maturitate, cantitatea de apă folosită a fost de 500 ml/plantă/zi.
5.2.1.2. Inițierea și stabilizarea culturilor
În faza de inițiere (primele 6 zile) și stabilizare, miniserele au fost acoperite și învelite în folii din material plastic de culoare neagră, pentru a nu pătrunde lumina și au fost depozitate într-o încăpere la temperatura de 23-240 C.
În faza de inițiere am folosit semințele Oasis F1, din care s-au dezvoltat ușor răsadurile, fiecare plic, având câte 100 bucăți semințe.
Pentru fiecare substrat s-a folosit : 24alveole x 3minisere=72 buc. semințe; 72 alveole x 4 substraturi = 288 buc. semințe = 3 plicuri.
Producătorul garantează procentul de germinare 90%.
Fig. 5.3. Semințe de roșii germinate pe substrat din lână
Fig. 5.3. Tomato seeds sprouted on wool substrate
Semințele, au fost semănate în alveole pe 4 substraturi diferite.
După încolțire, când răsadurile au ajuns la lungimea de 20 cm au fost repicate în pahare individuale.
Fig. 5.4. Răsad repicat în pahar
Fig. 5.4. Seedling transplanters in glass
După aproximativ 4 săptămâni, când roșiile au înregistrat o creștere suficientă (aproximativ 30-35 cm), au fost transvazate în lădițe de 1 m lungime. Pentru a urmării evoluția dezvoltării roșiilor, lădițele au fost amplasate în grădină în mediul extern. În fiecare lădiță s-au amplasat câte 5 fire de roșii.
Totodată, la transvazarea firelor de roșii din paharele individuale în lădițe, s-a schimbat și compoziția substratului, substratul FS3 a fost înlocuit cu pământ de grădină.
Fig. 5.5. Fire de roșii în lădițe
Fig. 3.5. Tomato plants in boxes
Transvazarea plantelor, a fost urmată de cultura convențională, firele de roșii au fost plantate în grădină.
Fig. 5.6. Cultură convențională de roșii
Fig. 5.6. Conventional crop of tomatoes
Datorită ploilor abundente, din luna aprilie, din cauza umezelii, într-o formă ușoară la unele plante au apărut semnele bolii numite ”căderea plantelor”. Pentru aceasta cât și pentru prevenirea ”manei”, s-a intervenit cu tratamente specificate în tabelul de mai jos.
Tabelul/Table 5.10
Tratamente aplicate împotriva bolilor
Treatments applied against diseases
Pentru întreținerea culturilor am folosit soluții preparate de macro și micro elemente NPK 20/20/20 1g/l apă.
5.2.2. Metode de cercetare folosite pentru mur
Teza de doctorat intitulată „Cercetări privind utilizarea lânii de oaie în culturile dendro-horticole” utilizează ca material biologic de experimentare și 2 soiuri de mur aparținând Fam. Rosaceae: Rubus fruticosus L. – Fam. Rosaceae – soiul Chester.
Materialul biologic a provenit din minicolecția de arbuști fructiferi la USAMV Cluj-Napoca. Materialul vegetal utilizat pentru inițierea culturilor in vitro a fost reprezentat de lăstari anuali proveniți de pe plante mamă din câmp.
Fig. 5.7. Material vegetal utilizat pentru culturile in vitro
Fig. 5.7. The plant material used in in vitro crops
5.2.2.1. Condiții de cultură
Experimentele s-au desfășurat în perioada 2016-2017 în Laboratorul de culturi in vitro din cadrul Institutului de Științele Vieții “Regele Mihai I al României” al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.
Incubarea culturilor s-a făcut în camera de creștere prevăzută cu rafturi metalice iluminate cu 2 tuburi de neon sau 4 becuri fluorescente, asigurându-se o intensitate luminoasă de 2400 Lux (36 μmol m-2 s-1) și o temperatura de 23 + 3 °C .
5.2.2.2. Medii de cultură folosite
Mediile nutritive utilizate au fost mediul Murashige & Skoog 1962 (MS) modificat (Tab. nr. 5.11). Pentru prepararea mediilor de cultură s-au utilizat soluții stoc de macroelemente, microelemente, vitamine, fitohormoni, ca sursă de carbon s-a utilizat zahăr Cristal din comerț iar pentru gelificarea mediilor Plant agar – 4g/l și amidon din gâu – 50 g/l.
În faza de inițiere și stabilizare a culturilor în vitro mediile de cultură au fost gelificate cu agar care, datorită transparenței, permite observarea infecțiilor.
Tabelul/Table 5.11
Compoziția mediului bazal MS modificat
The composition of the basal MS modified environment
*MSa – mediu MS modificat, gelificat cu agar/ *Msa – medium modified , gelificated with agar medium
**MSs – mediu MS modificat, gelificat cu amidon/ **MSs – medium modified , gelificated with starch medium
5.2.2.3. Inițierea și stabilizarea culturilor in vitro
Inițierea culturilor în vitro s-a realizat pornind de la lăstari anuali de pe care s-au excizat mugurii axilari și terminali și s-au inoculat pe mediu MS modificat, cu 0.7 mg/l BAP, câte unul în fiecare eprubetă utilizând protocolul standard de inițiere (Fira et al., 2011). Pentru stabilizarea culturilor și obținerea de culturi în vitro în faza de proliferare, s-au utilizat mediile MSa cu 0.3 și 0.5 mg/l BAP și MSs cu 0.5 mg/l BAP.
5.2.2.4. Faza de multiplicare
Mediul cultură folosit a fost MSa cu 0.5 mg/l BAP, preparat din soluții stoc de micro, macroelemente și vitamine, toate componentele au fost adăugate în mediu înainte de autoclavare. Mediul cultură a fost distribuit în borcane de 720 ml cu capac cu filet prevăzut cu filtru bacteriologic și au fost sterilizate prin autoclavare la 121o C timp de 30 de minute. În vase s-au introdus cca 100 ml de mediu. Minibutașii, în număr de 5, au fost inserați în mediile nutritive, cca 2/3-3/4 din porțiunea bazală a minibutașilor fiind imersată în mediile nutritive. Incubarea s-a facut în camera de creștere în lumină artificială asigurată de tuburi fluorescente (2400 lucsi) la o temperatură de 24-26oC și fotoperioada de 16 ore.
Lăstarii astfel obținuți s-au utilizat în continuare în experimentele de aclimatizare în substraturi cu lână de oaie.
Fig. 5.8. Minisere cu lăstari de mur
Fig. 5.8. Ministoves with blackberry offshoots
Pentru definitivarea experimentului propus, au fost folosite patru substraturi diferite, și anume:
A1 – substrat fertilizant TS3 (proba martor);
A2- lână oaie spălată (LOS);
A3 – turbă TS3+lână nespălată 1:1 (TLN);
A4 – turbă TS3+lână spălată 1:1 (TLS);
Cu scopul de a identifica, contribuția lânii de oaie, din fiecare amestec, s-a urmărit evoluția și dezvoltarea plantelor dezvoltate în cele trei substraturi diferite cu lână, având ca reper proba martor.
În faza de inițiere s-a folosit câte 3 minisere pentru fiecare substrat, acestea conținând câte 24 de alveole.
Pentru prepararea fiecărui substrat s-au folosit următoarele cantități:
lână pură 500 g x3;
substrat fertilizant TS3 1000g x 3;
substrat fertilizant TS3 +lână nespălată 1000g x 3;
substrat fertilizant TS3 + lână spălată 1000 g x 3.
Experimentul a continuat după plantarea plantelor în minisere, în primele două săptămâni acestea au fost acoperite și depozitate într-o încăpere luminoasă la temperaturi cuprinse între 22-240 C.
Cantitatea de apă folosită pentru udare a fost 500 ml/miniseră. După primele două săptămâni, când plantulele s-au acimatizat în noul substrat, miniserele au fost descoperite zilnic, dimineața, patru ore pe zi și au fost udate de trei ori pe săptămână.
În ultima decadă a lunii iunie 2016, respectiv 2017, au fost analizate numărul și rădăcinile firelor de mur din fiecare substrat.
Fig. 5.9. Lăstari de mur pe substrat din lână
Fig. 5.9. Blackberry offshoots on wool substrate
1. 2. 3. 4.
Fig. 5.10. Rădăcinile plantelor de mur pe cele patru substraturi:
1. Lână;2. TS3+lână nespălată;3. TS3+lână spălată; 4. Martor TS3
Fig. 5.10. The blackberry roots on the 4th substrates:
1. Wool; 2. TS3+Greasy wool; 3. TS3+Washed wool; 4. TS3 witness
Observațiile realizate la fiecare 30 de zile au arătat o creștere a plantelor de mur și dezvoltarea rădăcinilor pe fiecare substrat. De asmenea la o lună mai târziu s-a cuantificat numărul de plante pe fiecare substrat și numărul frunzelor de pe fiecare plantă. Rezultatele au fost interpretate statistic.
5.3. Observații și determinări efectuate
Observațiile vizează aspecte specifice fiecărui experiment. Cu scopul de a identifica, contribuția lânii de oaie, din fiecare amestec, au fost urmărite pentru cultura de roșii, evoluția și dezvoltarea plantelor în cele trei substraturi diferite cu lână, având ca reper proba martor. În vederea determinării influenței substratului de lână de oaie asupra capacității germinative și a dezvoltării fiziologice a plantelor, au fost urmărite aspecte ce reflectă atât germinația cât și particularitățile dezvoltării fiziologice a plantelor de tomate dar și monitorizarea numărului de plante de mur și frunze pe planta de mur. De asemenea, a fost analizat reacția solului (pH în suspensie apoasă) în stratul arat sau în primii 20 cm, pentru cultura de tomate.
5.4. Metode statistico-matematice utilizate
Analizele statistice au fost efectuate cu ajutorul testelor statistice polifactoriale privind analiza varianței, ANOVA și DUNCAN. Metodele de calcul utilizate în analiza varianței au respectat instrucțiunile din literatura de specialitate.
Rezultatele au fost prelucrate ca valori medii pe variantă și prezentate în tabele de sinteză [ARDELEAN și colab., 2007].
6. Rezultate și discuții
Analiza evoluției plantelor de Solanum lycopersicum L., soiul provenit din semințele Oasis F1, de la germinație, până la producție, pe diferite substraturi, dar și a maturizării lăstarilor de mur, soiurile Chester pe aceleași substraturi, a condus la rezultate ce evidențiază particularități specifice.
6.1. Analiza evoluțiilor temperaturii și regimul pluviometric în zona studiată
Evoluția temperaturii în arealul studiat, localizat în satul Copăceni, comuna Săndulești, județul Cluj, în perioada aferentă anilor 2016 (februarie-august) și 2017 (februarie-august),(Tabelul 6.1), evidențiază specificul evoluției lunare a acestui factor de mediu.
În anul 2016, cea mai mică temperatură medie lunară a fost înregistrată în luna februarie (4,660C) și cele mai ridicate temperaturi medii lunare, în lunile iunie (19,860C) și august (21,30C), (Tabelul 6.1.).
Privitor la anul 2017, se remarcă faptul că cea mai mică temperatură a intervalului se înregistrează, similar anului experimental anterior, tot în luna februarie (2,60C), însă, mai scăzută cu 20C. Cele mai ridicate temperaturii medii lunare pentru anul 2017, în perioada experimentală s-a înregistrat în luna august cu o valoare medie de 22,430C.
Între temperaturile medii lunare ale anilor 2016 și 2017, caracteristice intervalului lunar februarie – august, nu s-au înregistrat diferențe semnificative statistic (p > 0,05) (Tabelul 6.1).
Tabelul/Table 6.1
Statistica de bază a temperaturii, în câmpul experimental în perioada de vegetație și semnificația diferențelor lunare medii dintre acestea, 2016 și 2017 (șC)
The basic statistics of the temperature in experimental field, during vegetation period, and significance of the mean monthly differences between them, 2016 and 2017 (șC)
– media/mean; – eroarea standard a mediei/standard error of mean; s – deviația standard/standard deviation;
p – valoarea probabilității/probability value; ns – nesemnificativ/not significant (p > 0,05);
Studiul regimului pluviometric în perioada de vegetație, în arealul experimental, evidențiază faptul că perioada februarie – august 2016 se caracterizează printr-un aport ușor superior de precipitații, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017, diferențele nefiind statistic asigurate la pragul de semnificație 0,5% (Tabelul 6.2).
Se remarcă o valoare maximă de 41,06 mm a precipitațiilor în luna iunie 2016, în timp ce în anul 2017 cea mai scăzută valoare a fost de 6,36 mm în luna martie.
Tabelul/Table 6.2
Statistica de bază a regimului pluviometric, în câmpul experimental,
în perioada de vegetație și semnificația diferențelor lunare medii dintre acestea, 2016 și 2017 (mm)
The basic statistics of the rainfall regimen in experimental field, during vegetation period, and significance of the mean monthly differences between them, 2016 and 2017 (mm)
– media/mean; – eroarea standard a mediei/standard error of mean; s – deviația standard/standard deviation;
p – valoarea probabilității/probability value; ns – nesemnificativ/not significant (p > 0,05);
Aceste rezultate vin să confirme previziunile rapoartelor de mediu referitoare la schimbările climatice, elaborate de Agenția Națională de Protecția Mediului Cluj, conform cărora în perioada contemporană s-a înregistrat, la nivel național, o creștere medie a temperaturilor cu circa 2șC, în timpul verii, față de temperaturile istorice, tendință ce se preconizează și pentru anii viitori (http://apmcj-old.anpm.ro/).
a – precipitații/precipitations (mm) b – temperaturi/temperatures(șC)
Fig. 6.1. Regimul precipitațiilor și al temperaturilor în Cluj – Napoca, 1961-1990
Fig. 6.1. The rainfall and temperature regimen recorded in Cluj – Napoca, 1961-1990
(Sursa/Source: http://www.meteoromania.ro/anm/?page_id=2059)
Privitor la aportul de precipitații, se constată, de asemenea, o evoluție diferită față de mediile anilor 1960 – 1990, în sensul reducerii considerabile a acestora.
6.2. Studiul germinației semințelor de Solanum lycopersicum L., soiul provenit din semințele Oasis F1
Studiul germinației plantelor de Solanum lycopersicum L. soiul provenit din semințele Oasis F1 în anul experimental 2016, analizând influența tipului de substrat asupra germinării semințelor după 6 zile de la semănare, pe cele patru substraturi, se poate afirma că varianta A4 (Tabel 6.3) în care s-a folosit LOS+TS3 (lână de oaie spălată în amestec cu turbă), a realizat cel mai mic procent de germinare, comparativ cu varianta A3 în care s-a folosit TLN (lână de oaie nespălată în combinație cu turbă), unde procentul de germinare a fost cel mai mare. Statistic, rezultatele arată că varianta A3 (TLN) este foarte semnificativ pozitivă cu un număr de 21.33 de semințe germinate.
Tabelul/Table 6.3
Influența factorului A privind influența tipului de substrat asupra germinării semințelor de roșii, după 6 zile de la semănat în anul 2016
The influence of factor A on the influence of the type of substrate on the germination of tomato seeds, 6 days after sowing in 2016
TS3-turbă (martor)/soil (control); LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
DL (p 5%) =1.53; DL (p1%) 2.31; DL (p 0.1%) 3.72
ns-nesemnificativ/not significant; *-semnificativ/significant; **-distinct semnificativ/distinctly significant; ***-foarte semnificativ/very significant
Sinteza comparațiilor pentru testul Duncan
Tabelul/Table 6.4
Sinteza comparațiilor prin testul Duncan
Summary comparisons by Duncan test
A1- TS3-turbă (martor)/soil (control); A2- LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; A3- TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; A4 – TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
TS3-turbă (martor)/soil (control); LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
Fig. 6.2. Influența tipului de substrat asupra germinării semințelor de roșii la 6 zile de la semănat, anul 2016
Fig. 6.2. The influence of the type os substrate on tomato seed germination, year 2016
La 6 zile de la începerea experimentului în anul 2017, s-a înregistrat același trend ca și în anul experimental precedent și anume varianta A4 cu un substrat format din lână de oaie spălată în amestec su turba TS3 a înregistrat cel mai mic procent de germinație și anume de 81,3% (Tabel 6.6). Varianta în care s-a înregistrat cel mai semnificativ procent de germinația a fost cea în care s-a folosit ca și substrat amestecul de lână de oaie nespălată în amestec cu turba TS3 cu un număr de semințe germinate egal cu 22.33.
Tabelul/Table 6.5
Influența factorului A privind influența tipului de substrat asupra germinării semințelor de roșii, după 6 zile de la semănat în anul 2017
The influence of factor A on the influence of the type of substrate on the germination of tomato seeds, 6 days after sowing in 2017
TS3-turbă (martor)/soil (control); LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
DL (p 5%) =1.53; DL (p1%) 2.31; DL (p 0.1%) 3.72
ns-nesemnificativ/not significant; *-semnificativ/significant; **-distinct semnificativ/distinctly significant; ***-foarte semnificativ/very significant
Sinteza comparațiilor pentru testul Duncan
Tabelul/Table 6.6
Sinteza comparațiilor prin testul Duncan
Summary comparisons by Duncan test
A1- TS3-turbă (martor)/soil (control); A2- LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; A3- TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; A4 – TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
TS3-turbă (martor)/soil (control); LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
Fig. 6.3. Influența tipului de substratasupra germinării semințelor de roșii la 6 zile de la semănat, anul 2017
Fig. 6.3. The influence of the type os substrate on tomato seed germination, year 2017
Pe ansamblu perioadei experimentale, 2016-2017, capacitatea germinativă a semințelor de tomate a înregistrat un maxim a valorii medii de 77,09% în anul 2017, și o valoare medie în anul 2016 de 74,99%.
6.3. Studiul dezvoltării plantelor de Solanum lycopersicum L. în condiții de seră
În cartea ”Cultura legumelor”, capitolul ”Legumele solanacee” (D. Indrea), pentru producerea răsadurilor în prima fază (semănat-repicat), se recomandă o analiză a pH-ului solului, cu o valoare pentru această cultură de 5,5 – 6,5 (Tabelul 6.6). Metodologia aplicată pentru interpretarea rezultatelor a fost cea redată în cartea Metodologia elaborării studiilor pedologice, 1987 , Reacția solului (pH în suspensie apoasă) în stratul arat sau în primii 20 cm (Paulette, 2007).
Tabelul/Table 6.7
Valoarea pH-ului în suspensie apoasă în primii 20 cm
pH value in the aqueous suspension in the first 20 cm
Din analizele efectuate.tabelul (6.7.) se evidențiază faptul că, substratul optim pentru germinarea semințelor de tomate este turba în amestec cu lână nespălată, acesta având o valoare a pH-lui de 5,96.
Tabelul/Table 6.8
TS3-turbă (martor)/soil (control); LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
În ceea ce privește studiul evoluției plantelor de tomate luate în studiu, pe fiecare substrat, aceasta s-a realizat prin cuantificarea numărului de plante și dezvoltare lungimii tulpinilor la 30 de zile după semănare, în condiții de seră, pe parcursul anilor experimentali 2016-2017.
Analizând influența tipului de substrat, în anul 2016, asupra numărului de fire de plante de tomate după 30 de zile de la semănare, se poate afirma că rezultatele obținute sunt nesemnificative, față de proba martor. Se pot însă, observa mici diferențe la cele patru variante folosite, așadar varianta A3 (TLN – substrat de turbă în amestec cu lână nespălată) a realizat un procent cu 0,67% mai mare față de proba martor, iar varianta A4 (TLS – substrat de turbă în amestec cu lână spălată), dovedindu-se cea mai puțin productivă.
Tabelul/Table 6.9
Influența tipului de substrat asupra numărului de plante de tomate după 30 de zile, anul 2016
The influence of the type of substrate on the number of tomato plants after 30 days, 2016
TS3-turbă (martor)/soil (control); LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
DL (p 5%) =2.31; DL (p 1% ) =3.50; DL (p 0.1%) =5.62
Sinteza comparațiilor pentru testul Duncan
Tabelul/Table 6.10
Sinteza comparațiilor prin testul Duncan
Summary comparisons by Duncan test
A1- TS3-turbă (martor)/soil (control); A2- LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; A3- TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; A4 – TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
TS3-turbă (martor)/soil (control); LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
Fig. 6.4. Influența tipului de substrat asupra numărului de plante la 30 zile de la semănat, anul 2016
Fig. 6.4. The influence of the type os substrate on tomato plants number, year 2016
Experimentul desfășurat în condiții de seră în anul 2017, în care s-au folosit ca și variante experimentale aceleași ca și în anul 2016, a condus la o valoare a mediei numărului de plante de 19.58 cu un minim înregistrat la variantele A1 – proba martor (turbă) de 19.33 plante și A4 (turbă cu lână de oaie spălată) și un maxim de 20.00 la variantele în care s-a folosit lâna de oaie respectiv A2 și A3. Diferențele sunt nesemnificative din punct de vedere statistic.
Tabelul/Table 6.11
Influența tipului de substrat asupra numărului de plante de tomate după 30 de zile, anul 2017
The influence of the type of substrate on the number of tomato plants after 30 days, 2017
TS3-turbă (martor)/soil (control); LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
DL (p 5%) =2.31; DL (p 1% ) =3.50; DL (p 0.1%) =5.62
Sinteza comparațiilor pentru testul Duncan
Tabelul/Table 6.12
Sinteza comparațiilor prin testul Duncan
Summary comparisons by Duncan test
A1- TS3-turbă (martor)/soil (control); A2- LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; A3- TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; A4 – TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
TS3-turbă (martor)/soil (control); LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
Fig. 6.5. Influența tipului de substrat asupra numărului de plante de tomate, la 30 zile de la semănat, anul 2017
Fig. 6.5. The influence of the type os substrate on tomato plants number, year 2017
Analizând valoarea mediei numărului de plante pe anii 2016-2017, se remarcă un număr mai ridicat în anul 2017 cu un procent de 0.5%. Din punct de vedere statistic valoarea mediilor numărului de plante dezvoltate pe o durată de 30 de zile arată differențe semnificative înregistrate în anul 2017 față de 2016, la pragul de semnificație de 5%.
6.4. Studiul dezvoltării plantelor de Solanum lycopersicum L. în câmp deschis
La o lună de la repicarea răsadurilor de tomate din alveole în pahare, a avut loc transvazarea, respectiv transplantarea răsadurilor din pahare în lădițe, în grădină.
La scurt timp după transvazare au apărut primele flori, iar după trei săptămâni, de la apariția florilor, primele fructe.
Fig. 6.6. Primele fructe
Fig. 6.6. Firts fruits
Urmărind evoluția roșiilor, de la semănare, până în faza de maturitate s-a observat, că substratul cel mai favorabil a fost cel în care am folosit amestec cu lână de oaie nespălată.
Fig. 6.7. Răsaduri dezvoltate pe cele 4 substraturi
Fig. 6.7. Seedlings grown on substrates 4
Deoarece, la transvazarea răsadurilor în lădițe s-a folosit pământ de grădină, s-a efectuat un examen fizico-chimic a solului, în care s-a urmărit conținutul de N, P, K, al acestuia. Același examen s-a repetat și pentru varianta cu lână nespălată în amestec, pentru a observa aportul de substanțe nutritive adus de lână.
Analizele au fost realizate la Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice Cluj și s-au obținut următoarele rezultate, notate în tabelul de mai jos.
Tabelul/Table 6.13
Examenul fizico-chimic al solului
The phisico-chemical analysis of the soil
În urma interpretării rezultatelor, se observă că lâna de oaie a îmbogățit solul cu elemente nutritive astfel: +1,58% N; +150 ppm P; +4950 ppm K.
Pentru determinarea Ph-ului, s-a folosit metoda potențiometrică, aparatura folosită fiind: balanța tehnică SHIMADZU; Ph-metru INOLAB 730 WTW; distilator produs de ITM-AMIRO.
Pentru determinarea azotului, s-a folosit metoda KIELDAH, aparatura folosită fiind: – sistem complet KIELDAHL; balanță analitică SHIMADZU.
Pentru determinarea potasiului s-a folosit metoda flamfotometrică. Aparatura folosită fiind: – balanță tehnică SHIMADZU; agitator mecanic; flamfotometru SHERWOOD
Pentru determinarea fosforului, s-a folosit metoda colorimetrică. Aparatura folosită: spectometru METERTECH SP 830 plus.
Deșii plantele cele mai bine dezvoltate și viguroase au crescut pe varianta A2 lână de oaie, aici au rămas cele mai puține fire de roșii comparativ cu celelalte variante. Așadar s-a cuantificat și influența tipului de substrat asupra numărului de roșii la 50 de zile. Analizând influența tipului de substrat asupra numărului de roșii la 50 de zile de la semănare, se observă că două din variante și anume, A3 – turbă și lână de aie nespălată și varianta A4 – turbă și lână de oaie spălată, au rezultate în procent ridicat față de martor.
Tabelul/Table 6.14
Influența tipului de substrat asupra numărului de plante de tomate după 50 de zile, anul 2016
The influence of the type of substrate on the number of tomato plants after 50 days, 2016
TS3-turbă (martor)/soil (control); LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
DL (p 5%) =1.15; DL (p 1%) =1.75; DL (p 0.1%) =2.81
Tabelul/Table 6.15
Sinteza comparațiilor prin testul Duncan
Summary comparisons by Duncan test
A1- TS3-turbă (martor)/soil (control); A2- LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; A3- TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; A4 – TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
TS3-turbă (martor)/soil (control); LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
Fig. 6.8. Influența tipului de substrat asupra numărului de plante de tomate, la 50 zile de la semănat, anul 2016
Fig. 6.8. The influence of the type os substrate on tomato plants number after 50 days, 2016
Varianta A2 – lână de oaie spălată, se remarcă cu rezultate semnificativ negative, în comparație cu varianta A1- martor, deși la criteriul înălțimii plantelor pentru aceeași perioadă experimentală se remarcă cu cele mai bune rezultate dintre cele trei variante.
Anul experimental 2017 prezintă în mod caracteristic faptul că, media numărului de plante la 50 de zile de la începerea experimentului, este de 20 de plante pe substratul format din turbă cu lână de oaie nespălată. Acest trend pozitiv și în creștere se remarcă și pe durata celor 6 respectiv. 30 de zile de la începerea experimentului. Procentual varianta A2 (LOS) prezintă cea mai scăzută valoare a mediiei numărului de plante și anume 91,21%, valoare caracterizată de o diferență negativă față de cea a martorului.
Tabelul/Table 6.16
Influența tipului de substrat asupra numărului de plante de tomate după 50 de zile, anul 2017
The influence of the type of substrate on the number of tomato plants after 50 days, 2017
TS3-turbă (martor)/soil (control); LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
DL (p 5%) =1.15; DL (p 1%) =1.75; DL (p 0.1%) =2.81
Tabelul/Table 6.17
Sinteza comparațiilor prin testul Duncan
Summary comparisons by Duncan test
A1- TS3-turbă (martor)/soil (control); A2- LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; A3- TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; A4 – TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
TS3-turbă (martor)/soil (control); LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
Fig. 6.9. Influența tipului de substrat asupra numărului de plante de tomate, la 50 zile de la semănat, anul 2017
Fig. 6.9. The influence of the type os substrate on tomato plants number after 50 days, 2017
Mediile aferente anilor experimentali 2016-2017 prezintă particularități specifice, care uneori diferă față de alura celor obținute pentru fiecare an în parte. Astfel, se remarcă un trend ascendent al numărului de plante pe substratul format din turbă în amestec cu lâna de oaie spălată, pornind de la 15 plante germinate la 6 zile de la semănare și ajungând la 19 la 30 de zile. Se remarcă faptul că numărul plantelor de tomate de pe substratul TLN-turbă în amestec cu lână de oaie nespălată este cel mai ridicat, cu un maxim de 21.83 plante germinate la 6 zile de la începerea experimentului. Deși capacitatea germinativă a plantelor de tomate a fost ridicată la plantele crescute pe substratul format din turbă în amestec cu lână de oaie nespălată, se remarcă totuși o scădere a numărului de plante dezvoltate în toată perioada experimentală (fig. ).
Tabelul/Table 6.18
Statistica de bază a numărului de plante de tomate în funcție de substratul folosit
2016-2017
The basic statistics of the tomatoes plants number on different substrates, 2016-2017
– media/mean; – eroarea standard a mediei/standard error of mean; s – deviația standard/standard deviation;
S- suma/sum); TS3-turbă (martor)/soil (control); LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool
TS3-turbă (martor)/soil (control); LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
Fig. 6.10. Distribuția numărului de plante de tomate, în funcție de substratul folosit,
2016-2017
Fig. 6.10. The distribution of the tomatoes number of plants, function of the substrates used, 2016-2017
În cazul studiului nostru, diferențele dintre mediile numărului de plante raportate la natura substratului pe care s-au dezvoltat, sunt asigurate la pragul de semnificație de 0,05% la toate variantele. Pentru toate cele patru variante de substrat folosite, numărul plantelor de tomate a prezentat o distribuție constantă la jumătatea perioadei experimentale, și anume, la 30 de zile de la semănare (fig.).
B-6 zile; C-30 zile; D-50 zile
TS3-turbă (martor)/soil (control); LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
Fig. 6.11. Distribuția numărului de plante de tomate, în funcție de perioada experimentală,
2016-2017
Fig. 6.11. The distribution of the tomatoes number of plants, function of experimental period, 2016-2017
Procesul de creștere a tulpinilor platelor de tomate, la 50 de zile de la înființarea culturii, în anul experimental 2016, în condiții de câmp deschis, evidențiază că toate cele trei variante au realizat rezultate foarte semnificativ pozitive, față de proba martor, iar dintre acestea se detașează varianta A2 reprezentată de lână de oaie, care depășește martorul cu 7.33 %.
Tabelul/Table 6.19
Influența tipului de substrat asupra dezvoltării vegetative a plantelor de tomate la 50 de zile de la semănare în anul 2016
The influence of substrate type on the tomato plants vegetative growth at 50 days after sowing in 2016
A1- TS3-turbă (martor)/soil (control); A2- LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; A3- TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; A4 – TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
DL (p 5%) =1.37; DL (p 1%) =2.08; DL (p 0.1%) =3.34
***-foarte semnificativ/very significant
Tabelul/Table 6.20
Sinteza comparațiilor prin testul Duncan
Summary comparisons by Duncan test
A1- TS3-turbă (martor)/soil (control); A2- LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; A3- TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; A4 – TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
TS3-turbă (martor)/soil (control); LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
Fig. 6.12. Influența tipului de substrat asupra înălțimii plantelor de tomate la 50 de zile de la semănare în anul 2016
Fig. 6.12. The influence of the type of substrate on the growth of tomato plants after 50 days from sowing in 2016
Rezultatele obținute în anul 2017, pentru varianta în care s-a folosit turbă în combinație cu lână de oaie nespălată, ca și substrat, evidențiază o dezvoltare superioară în procent de 5,33% față de martor. De asemenea și varianta A2 unde s-a folosit ca și substart lână de oaie spălată, a înregistrat valori medii ale lungimii plantelor de tomate ridicate și anume 35,40 cm cu 4,40% mai ridicată decăt martorul.
Tabelul/Table 6.21
Influența tipului de substrat asupra dezvoltării vegetative a plantelor de tomate la 50 de zile de la semănare în anul 2017
The influence of substrate type on the tomato plants vegetative growth at 50 days after sowing in 2017
A1- TS3-turbă (martor)/soil (control); A2- LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; A3- TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; A4 – TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
DL (p 5%) =1.37; DL (p 1%) =2.08; DL (p 0.1%) =3.34
***-foarte semnificativ/very significant
Tabelul/Table 6.22
Sinteza comparațiilor prin testul Duncan
Summary comparisons by Duncan test
A1- TS3-turbă (martor)/soil (control); A2- LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; A3- TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; A4 – TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
TS3-turbă (martor)/soil (control); LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
Fig. 6.13. Influența tipului de substrat asupra înălțimii plantelor de tomate la 50 de zile de la semănare în anul 2017
Fig. 6.13. The influence of the type of substrate on the growth of tomato plants after 50 days from sowing in 2017
6.5. Studiul numărului de plante de mur în condiții controlate
Interpretarea rezultatelor la mur, s-a realizat pe baza monitorizării plantulelor , din momentul aclimatizării acestora, până la dezvoltarea lor pe fiecare variantă.
Ținând cont de influența tipului de substrat asupra numărului de plante de mur la 60 de zile de la înființarea culturii, se poate afirma că acestea au rezistat cel mai bine pe substratul din lână (fig. 3.17), dar cele mai viguroase au fost cele pe substratul lână de oaie în amestec cu turba (vezi figura 3.18).
În faza de inițiere 61 % dintre explante au generat plantule.
În faza de multiplicare numărul de lăstari/vas de cultură a oscilat în jurul valorii de 130 iar plantulele au ajuns la dimensiuni optime la 10 săptămâni de cultură pe mediul MSs cu 0.5 mg/l BAP.
După utilizarea lăstarilor în experimentele de aclimatizare în substraturi cu lână de oaie, se poate observa că plantulele de mur s-au dezvoltat foarte bine pe fiecare substrat. O diferență semnificativă se poate observa pe substratul din lână de oaie, unde s-a identificat cea mai bună dezvoltare a rădăcinilor, după cum putem vedea și la interpretările statistice, cât și în figura 3.16..
Tabelul/Table 6.23
Influența tipului de substrat asupra numărului de plante de mur după 60 de zile
The influence of substrate type on the blackberry plants vegetative growth at 60 days after sowing in 2016
A2- TS3-turbă (martor)/soil (control); A4- LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; A3- TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; A1 – TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
– nesemnificativ/not significant ; * – semnificativ/significant;
DL (p 5%) =1.76; DL (p1%)= 2.67; DL (p 0.1%)=4.29
Tabelul/Table 6.24
Sinteza comparațiilor prin testul Duncan
Summary comparisons by Duncan test
A2- TS3-turbă (martor)/soil (control); A4- LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; A3- TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; A1 – TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
Analizând influența tipului de substrat asupra numărului de plante de mur, după 60 de zile de la aclimatizare, se poate afirma că substratul în care s-a folosit lână a atins cele mai bune rezultate, diferența fiind cu două procente mai mare decât proba martor. Celelalte două variante au realizat rezultate nesemnificative, față de proba martor.
TS3-turbă (martor)/soil (control); LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
Fig. 6.14. Influența tipului de substrat asupra numărului de plante de mur după 60 de zile în anul 2016
Fig. 6.14. The influence of the substate type on the number of blackberry plants after 60 days, 2016
Anul experimental 2017 a avut același trend ca și anul precedent, substratul format în amestec cu lână de oaie având o diferență medie cu un procent mai mare decât martorul, substratul format din turbă TS3. Numărul plantelor de mur în anul 2017 a fost cel mai ridicat pe substratul format din turbă în amestec cu lâna de oaie spălată cu un procent de 28% fașă de martor. Statistic, mediile numărului de plante de mur pentru anul 2017, față de anul 2016 au valori nesemnificative, la un prag de semnificație de 0.05%.
Tabelul/Table 6.25
Influența tipului de substrat asupra numărului de plante de mur după 60 de zile în anul 2017
The influence of substrate type on the blackberry plants vegetative growth at 60 days after sowing in 2017
A2- TS3-turbă (martor)/soil (control); A4- LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; A3- TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; A1 – TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
– nesemnificativ/not significant ;
DL (p 5%) 1.76; DL (p1%) 2.67; DL (p 0.1%) 4.29
Tabelul/Table 6.26
Sinteza comparațiilor prin testul Duncan
Summary comparisons by Duncan test
A2- TS3-turbă (martor)/soil (control); A4- LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; A3- TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; A1 – TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
TS3-turbă (martor)/soil (control); LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
Fig. 6.15. Influența tipului de substrat asupra numărului de plante de mur după 60 de zile în anul 2017
Fig. 6.15. The influence of the substate type on the number of blackberry plants after 60 days, 2017
Analizând influența tipului de substrat asupra numărului de frunze/ plantă de mur după 60 de zile, pe ansamblu perioadei experimentale, 2016-2017, nu se remarcă nici o diferență față de proba martor. Rezultatele obținute fiind nesemnificative pe fiecare variantă de substrat. Astfel, în anul 2016, numărul frunzelor pe planta de mur au avut un procent cu 0.31% mai mic pe substratul format din turbă și lână de oaie spălată față de proma martor. Se remarcă o distribuție superioară a numărului de frunze pe plantele de mur ce s-au dezvoltat pe substartul format din turbă, deși pentru același an experimental cel mai mare număr de plante a fost pe substratul cu lână de oaie.
Tabelul/Table 6.27
Influența tipului de substrat asupra numărului de frunze / planta de mur după 60 de zile în anul 2016
The influence of substrate type on the leaves number of blackberry plants at 60 days after sowing in 2016
A2- TS3-turbă (martor)/soil (control); A4- LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; A3- TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; A1 – TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
– nesemnificativ/not significant ;
DL (p 5%)= 1.16; DL (p 1%)=1.75; DL (p 0.1%) =2.81
Tabelul/Table 6.28
Sinteza comparațiilor prin testul Duncan
Summary comparisons by Duncan test
TS3-turbă (martor)/soil (control); LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
Fig. 6.16. Influența tipului de substrat asupra numărului de frunze/ planta de mur după 60 de zile în anul 2016
Fig. 6.16. The influence of the substrate type on number of leafs/blackberry plant after 60 days in 2016
Dacă în anul 2016, numărul de frunze de mur/plantă a avut valori reprezentative pentru plantele care s-au dezvoltat pe substartul din turbă, în anul 2017, variantele care s-au dezvoltat pe substrat în combinație cu lână de oaie au avut valori mai ridicate dar cu diferențe nesemnificative. Valori reprezentative s-au înregistrat la variantele unde s-a folosit substrat alcătuit din turba în amestec cu lână de oaie spălată și nespălată, cu diferențe de 0.66 de frunze pe plantă față de martor.
Tabelul/Table 6.29
Influența tipului de substrat asupra numărului de frunze / planta de mur după 60 de zile în anul 2017
The influence of substrate type on the leaves number of blackberry plants at 60 days after sowing in 2017
A2- TS3-turbă (martor)/soil (control); A4- LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; A3- TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; A1 – TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
– nesemnificativ/not significant ;
DL (p 5%)= 1.16; DL (p 1%)=1.75; DL (p 0.1%) =2.81
Tabelul/Table 6.30
Sinteza comparațiilor prin testul Duncan
Summary comparisons by Duncan test
TS3-turbă (martor)/soil (control); LOS-lână oaie spălată/wool sheep washed; TLN-turbă cu lănă oaie nespălată/soil with unwashed wool; TLS-turbă cu lănă oaie spălată/soil with washed wool.
Fig. 6.17. Influența tipului de substrat asupra numărului de frunze/ planta de mur după 60 de zile în anul 2016
Fig. 6.17. The influence of the substrate type on number of leafs/blackberry plant after 60 days in 2016
7. Concluzii și recomandări
7.1. Concluzii privind obiectivele urmărite
În cadrul lucrării : Cercetări privind utilizarea lânii de oaie în culturile dendro-horticole, o importanță majoră este dată de analizarea caracteristicilor celor două specii folosite și a tipului de sol favorabil pentru dezvoltarea lor, astfel încât ideea utilizării lânii ca și substrat să poată răspunde cerințelor acestora.
Astfel accentul a fost pus pe realizarea unui concept, care corelează protecția mediului cu factori pedologici și hidro-climatici prin refolosirea materiei brute și a deșeurilor rezultate în urma altor procese tehnologice.
Așadar experimentele, care au fost realizate în cadrul tezei de doctorat au urmărit creșterea plantelor de roșii și mur (Esculentum și Rubus fruticosus), ce au la bază un substrat din lâna de oaie, rezultând posibilitatea obținerii unor culturi, respectiv recolte competitive și care să protejeze solul, precum și resursele oferite de acesta. Un concept logistic, denumit pe scurt „lâna de oaie de la fermă la câmp”.
1. Analizând problema cu care se confruntă crescătorii de ovine și anume gestionarea lânii de oaie și problemele , care rezultă în urma depozitării necontrolate a acesteia pun în valoare încadrarea acestui deșeu organic ca și substrat pentru culturile fără sol și indică o folosință favorabilă pentru cele doua culturi.
2. Datorită culturilor fără sol, sunt asigurate mai multe aspecte, legate de calitatea solului: controlul complet al nutriției minerale, macro și microelemente, al concentrației acestora și raportul dintre ele, al reacției chimice (ph); reducerea lucrărilor solului și controlul total al bolilor, dăunătorilor de sol și buruienilor; ușurința irigării și sterilizării substratului de cultură și economia realizată la apă și fertilizanți.
3. Având în vedere repartiția teritorială a solurilor, solurile identificate în teren, au fost cartate pentru întreaga suprafață agricolă la care s-a mai adăugat și terenurile neproductive, cum ar fi Clasa protisolurilor (PRO). Această clasă se remarcă printr-o suprafață de 269,5 ha (15%), fiind alcătuită din următoarele tipuri de soluri: litosol rendzinic, regosol molic calcaric, regosol calcaric, aluviosol calcaric, entiantrosol spolic. Fiind soluri tinere, neevoluate sau slab evoluate se caracterizează printr-o fertilitate slabă, cu o permeabilitate bună și cu o textură lutoasă, ceea ce favorizează apariția proceselor erozionale.
4. Rezultatele obținute în urma experimentului bazat pe lâna de oaie ca substrat, pun în evidență avantajele folosirii acestei: capacitate mare de absorbție și menținere a apei, fapt care previne uscarea solului și, astfel, minimalizarea erodării acestuia. Fibrele lânii de oaie se expandează când se umezesc, aerisind solul spre avantajul rădăcinilor. Datorită conținutului de substanțe nutritive din lâna eforturile re-fertilizării de-a lungul sezonului pot fi reduse. Contrar fertilizatorilor sintetici, lâna de oaie nu distruge solul, fapt care maximizează menținerea biodiversității
5. Rezultatele fondului funciar și situația zootehnică din comuna Săndulești, anume din cele 1020 ha arabil, 15 ha sunt ocupate cu, cultivarea legumelor și 11 fermieri, care cresc 3250 capete ovine, scot în evidență, corelarea acestora cu cercetarea propusă.
6. Rezultatele cercetării și interpretările statistice afirmă faptul că cele mai bune variante de substrat pentru cele două culturi sunt lâna spălată și lâna nespălată în amestec cu sol.
7. Așadar problema utilizării lânii de oaie, își poate găsi o utilitate eficientă, având în vedere faptul că lâna nici vândută nu acoperă costurile de recoltare.
8. Recomandări
1. Realizarea de centre locale moderne, pentru colectarea lânii de oaie.
2. Investiție în aparatură mecanizată pentru tunsul oilor, astfel încât costul, pentru colectarea materiei brute să fie acoperite.
3. Programe de informare și conștientizare pentru agricultori și nu numai, asupra necesității, nevoilor de protecție a mediului cât și legate de problemele solului datorită agriculturii convenționale.
4. Aplicarea unor strategii, cum ar fi accesarea fondurilor europene, care să încurajeze fermierii să devină mult mai pozitivi în ceea ce privește aplicarea de tehnici noi în agricultură.
5. Continuarea cercetărilor și realizarea de studii și pentru alte culturi, pe substrat din lână și compararea rezultatelor obținute.
9. Originalitatea și contribuțiile inovatoare ale tezei
1. Originalitatea tezei constă în principal în abordarea folosirii lânii de oaie în trei variante diferite de substrat, anume lână spălată și lână nespălată în amestec cu pământ tratat și pământ de grădină.
2. În cadrul tezei s-a conceput și s-a aplicat pentru prima dată un model de identificare a favorabilității substratului de lână pentru culturile de tomate și de mur.
3. Un element de originalitate îl constituie realizarea analizelor efectuate în vederea aportului de substanțe nutritive N, P, K, adus de către lână solului.
4. A fost de asemenea identificată monitorizarea factorilor climatici și influența acestora asupra dezvoltării plantelor pe toata perioada experimentului.
5. S-a realizat analiza SWOT pentru lâna de oaie folosită ca substrat în culturile agricole.
6. Utilizarea metodei statistice (ANOVA) pentru interpretarea datelor obținute, în vederea evaluării caracteristicilor rezultate din utilizarea lânii de oaie ca substrat pentru cele două culturi, tomate și mur.
BIBLIOGRAFIA
1. ADI MARIA., I., PĂCURAR , 2016, Study Regarding the Use of Sheep Wool in Dendro-Horticultural, Bulletin UASVM series Agriculture 73(1)/2016.
2. ADI MARIA, I., PACURAR, 2015, Study on the Use Sheep Wool, in Soil and Fertilozation as the Mixture into Cubes Nutrients, ProEnvironment 8 (2015) 290 – 292.
3. ADI MARIA, I., PĂCURAR, Contribution regarding using sheep wool in crop enhancement, 2015.
4. ADI MARIA, I., PĂCURAR, BOȚ AMALIA, H., M., PĂCURAR, VIORELA CODRUTA PLESA, C., NEGRUSIER, 2015, Strategies for sustainable development of agriculture in terms of climate change and environmental protection in turda câmpia turzii area , Universitatea din Oradea.
5. DOREL HOZA, 2005, Căpșunul, zmeurul, coacăzul, murul Tehnici de cultivare, Ed. Nemira, București, pag. 154-167.
6. INDREA D., AL., S., APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, D., N., MĂNUȚIU, RODICA SIMA, 2009, Cultura legumelor, Ed., Ceres, București, pag. 252-235; 464-473.
7. DAVIDESCU D., CALANCEA D., VELICICA DAVIDESCU, 1992, Ed. Academiei Române, București, pag.15.
8. ERZSEBET BUTA, MARIA CANTOR, 2016, Culturi floricole fără sol, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca, pag.43-46.
9. BLAGA G., F. FEODOR, S., UDRESCU, I.,RUSU, D., VASILE, 2005, Pedologie, Ed. Academicpres, Cluj-Napoca, pag. 19.
10. COTEȚ P., 1971, Geomorfologie cu elemente de geologie, Ed. Didactică și pedagogic, București;
11. ARDELEAN M., 2005, Metodologia elaborării tezei de doctorat, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca.
12. BORZA I., I., TIMBOTA., I., KISS, 1984, Utilizarea economică a îngrășămintelor și amendamentelor, manuscris, arhiva OSPA Timișoara.
13. ALEOTTI P., 2004, A warning system for rainfall-induced shallow failures, Eng. Geol., 73:245-265.
14. BARBU N., 1987, Geografia Solurilor României, Ed. Universității Al. I. Cuza, Iași.
15. SESTRAȘ R., 2004, Ameliorarea speciilor horticole. Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca.
16. ȚĂRĂRU D., D., DICU, 2014, Cartarea și bonitarea solurilor/terenurilor, Note de curs, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului ”Regeel Mihai I Al României” din Timișoara, Timișoara.
17. BLAGA GH., 2004, Pedologie–Alcătuirea, geneza și proprietățile solurilor, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca.
18. BLAGA G., I., RUSU, V., DUMITRU, S., UDRESCU, (2005), Pedologie, Ed. Academic Press, Cluj Napoca.
19. BRONȚ I., GH., CIOBANU -1994 – Efectul aplicării îndelungate a îngrășămintelor minerale asupra procesului de humificare mineralizare. Analele Univ. Oradea, pag. 259-279.
20. BERBECEL O., M., EFTIMESCU, C., MIHOC, E., SOCOR, B., CUSURSUZ, 1987, Cercetări privind resursele agroclimatice ale R.S. România. Bul. Inf. ASAS, vol. 13, pag. 33-43.
21. CACOVEAN H., 2005, Cercetări pedogrografice în vederea realizării unei agriculturi durabile în Culoarul Mijlociu al Mureșului, Teză de doctorat USAMV Cluj Napoca.
22. CERNESCU N., E., POPEA, 1941, Humusul și raportul C:N în profilul tipurilor zonale de sol, Șt. Solului, nr. 7, București;
23. CIOBANU GH., – Metode agrochimice de analiză, interpretare și îmbunătățire a fertilității solului. Editura Universității din Oradea 2002. ISBN 973-613-187-4.
24. CHIRIȚĂ C., 1955, Pedologie generală, Ed. Agro-silvică de stat, București.
25. CHIRIȚĂ C., PĂUNESCU C.,1961, Solurile brune și podzolice din România, Cercet. de Pedologie, Ed. Acad., pag. 203-222.
26. DANILIUC D., 1966, Contribuții la cunoașterea compoziției calitative a humusului pe profil în câteva cernoziomuri, probl. De Pedologie, Ed. Acad., București.
27. DANILIUC D., 1968, Contribuții la cunoașterea componenței humusului și a unor însușiri fizico-chimice ale acizilor humici din câteva soluri zonale din România, An. ICIFP, seria pedologie, vol.XXXV, București, pag.63-83.
28. DÎRJA M., V., BUDIU, D., TRIPON , I., PĂCURAR , V., NEAG, 2002, Eroziunea hidrică și impactul asupra mediului, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, pag. 100.
29. DÎRJA M., V., BUDUI, D. TRIPON, I., PĂCURAR, M., OLAR, 1999, Cercetări privind eroziunea și pierderile de elemente nutritive pe terenurile erodate, amenajate ca pajiști artificiale, Simpozion Internațional ”sisteme de lucrări minime ale solului”, USAMV Cluj-Napoca, 219-225.
30.Development of an innovative nutrition strategy using raw sheep wool for horticulture and agriculture SFS-02A-2014.
31. D'arcy, J. B. Sheep management and wool technology. New South Wales University Press. 1972.
32. ENULESCU P., 1928, Ce cunoaștem în prezent cu privire la solurile României și ce trebuie să cunoaștem pentru nevoile cadastrului țării, Revista cadastrală, vol. I.
33. ELIADE GH., L., GHINEA , GH., ȘTEFANIC, 1983, Bazele biologice ale fertilității solului, Ed Ceres , București.
34. FLOREA N., 1961, Indici de clasificare a cernoziomurilor danubiene pentru hărți la scară mijlocie, Crcet. De Ped. , Ed. Acad., pag. 375-384;
35. FLOREA N., M., DUMITRU, 2002, Știința solului în România în secolul al XX-lea, Ed. Cartea pentru toți, București.
36. GHINEA L., 1973, Efecte biologice ale poluării mediului, Ed. Acad., București, pag.161-176.
37. GHIȘA E., P., TODORAN, GH., COLDEA, 1971, Contribuții la studiul pădurilor din Munții Zarand, Studia Univ. Babeș-Bolyai s. biol. I, Cluj-Napoca, 3-15.
38. IONESCU M., 1970, Biochimia agricolă, Ed. Ceres, București.
39. IONIȚĂ I., 2000, Geomorfologie Aplicată. Procese de degradare a terenurilor deluroase Ed. Univ. ”Al. I. Cuza” Iași.
40. JOSAN N., PETREA RODICA, D., PETREA, (1996), Geomorfologie generală, Ed. Universității, Oradea.
41. LEE K.E., 1985, Earth: their ecology and relationship with solis and land use. Acad. Press London-New York.
42. MERELESCU ER., C., TEȘCU, 1982- Solurile României, Litografiat Inst. Agronom, Iași.
43. MICLĂUȘ V., 1970, Solurile podzolice și podzolite, Ed. Ceres, București.
MOGÂRZAN AGLAIA, G. MORAR, M. ȘTEFAN, 2004, Fitotehnie, Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iași.
45. NEMEȘ M., CSAPOI., 1961, traseul excursiei Mții Rez-Cluj-Alba Iulia, Cercet. De Pedologie, pag. 483-488.
45. OBREJEANU GR., 1961, Date chimice, fizice și biologice pentru caracterizarea agronomică a solurilor României. Cercetări de Pedologie, Ed. Acad., Buc., pag.385-401.
46. PĂCURAR I., și colab., 1999, Influența lucrărilor de bază a solului și a fertilizării cu azot asupra producției de cereale. În simpozion “Sisteme de lucrări minime ale solului”, pag. 93-99, 21-22 oct., Cluj-Napoca.
47. PĂCURAR I., M., BUTA, 2007, Pedologie și bonitarea terenurilor agricole, Ed., AcademicPres, Cluj-Napoca.
48. PĂCURAR I., ȘOTROPA ANCA, DOINA CLAPA, ADI MARIA ALEXANDRA, BOȚ AMALIA IOANA, H., M., PĂCURAR, 2015, Research on Co2 emissions from oligotroph peatland in Apuseni Mountains, Universitatea din Oradea.
49. PAULETTE LAURA, 2007, Pedologie studiul solului în teren și în laborator, Ed. Todesco, Cluj-Napoca, pag.
50. PUȘCARU-SOROCEANU EVDOCHIA și colab., 1963, Pășunile și fânețele din R.P. Română, Ed. Academiei București.
51. ProEnvironement Journal of Documentation, resarch and Profesional Traning 2015, Bioflux Publishing House, Cluj-Napoca
52. RĂCUȚEANU GH., CZEISLER G., 1955, conținutul de humus și raportul C:N în solurile din vestul României, Probleme agricole, nr. 2, pag. 74-87.
53. Reduction of AGRIculture waste and generation of value-products through the development of holistic concepts for their RE-use and VALorization – WASTE-7-2015
54. SPRINGER M., 1952, Humus und Bodenfruchtberkeit, Z. Pflanzenbau, pag. 58-63.
55. ȘTEFANIC GH., GH., ELIADE, CHIRNOGEANU IOANA, 1984, Researches concerning a biological index of soil fertility. Fifth Symp. Soil Biol., Iași, 1981, pag. 35-45.
56. Spanish Ministry of Agriculture (MAGRAMA). Resultados de la encuesta ganadera para ganado Ovino-Caprino. Informes 2011.
57. TEACI D., 1960, Considerațiuni asupra bonitării economice și a clasificării soluriulor pe clase de fertilitate, Probl. Agricole nr. 12, București.
58. ȚĂRĂU D., 2006, Cartarea, bonitarea solurilor și evaluarea terenurilor, Ed. Eurobit, Timișoara.
59. VINTILĂ IRINA, 1969, Observații cu privire la variabilitatea naturală a tipurilor genetice de sol, An ICIFF, seria pedologie, vol. XXXVI, pag. 217-224.
60. Velthof G.L., J,.P,. Lesschen, J., Webb, S., Pietrzak, Z., Miatkowski, J., Kros, Pinto M., & Oenema O., The impact of the Nitrates Directive on gaseous N emissions. Effects of measures in nitrates action programme on gaseous N emissions. Contract ENV.B.1/ETU/2010/0009
61. Development of an innovative nutrition strategy using raw sheep wool for horticulture and agriculture SFS-02A-2014.
62. *** GEOLOGICAL MAP OF ROMÂNIA, 1:200.000, 1968, sheet 19, Târgu Mureș, 1976, Cartographic GGeological Institute, cartographers: I. Petrescu, Drohotea, Draghici.
63.*** , (1987), Metodologia elaborării studiilor pedologice, Partea I, Partea II, Partea III, ICPA, București.
64. *** Codul pentru bune condiții agricole și de mediu, GAEC, 2003, disponibil online la: http://www.icpa.ro/documente/coduri/GAEC_ro.pdf.
65. *** Legea nr. 24/1994 pentru ratificarea Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992.
66. *** Directiva privind nitrații 1991, disponibilă online la: http://ec.europa.eu/environment/pubs/pdf/factsheets/nitrates/ro.pdf
67. *** OSPA Cluj, Studii pedologice și agrochimice.
68. *** STAS 7184/1-84 Soluri. Recoltarea probelor pentru studii pedologice și agrochimice, 1984.
69. *** Ordinul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nr. 756 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, 1997.
70. *** Strategii agricole, disponibile online la: http://www.stiriagricole.ro/rase-de-oi-rasa-turcana-2198.html.
71. *** Strategia de dezvoltare a comunei Săndulești 2015-2020.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Cont. Pers. Bunclaudia [310584] (ID: 310584)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.