MASTER: MANAGEMENTUL DEZVOLTĂRII DURABILE A ZONEI RURALE [310574]

UNIVERSITATEA ”LUCIAN BLAGA” [anonimizat]: MANAGEMENTUL DEZVOLTĂRII DURABILE A ZONEI RURALE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific:

Conf.univ.dr.ing. Mirela CĂRĂTUȘ

Absolvent: [anonimizat]-Maniu ILIUȚIU

Sibiu, 2017

UNIVERSITATEA ”LUCIAN BLAGA” [anonimizat]: MANAGEMENTUL DEZVOLTĂRII DURABILE A ZONEI RURALE

ORGANIZAREA CONTROLULUI OFICIAL AL PRODUCȚIEI DE LAPTE. STUDIU DE CAZ ”FERMA ȘARI GEORGETA” [anonimizat] ṣtiinṭific:

Conf.univ.dr.ing. Mirela CĂRĂTUȘ

Absolvent: [anonimizat]-Maniu ILIUȚIU

2017

CUPRINS

INTRODUCERE

Creșterea animalelor a devenit o [anonimizat] a [anonimizat], ca urmare a [anonimizat], îndeosebi din Marea Britanie și alte țări.

Creșterea bovinelor constituie principala subramură a zootehniei, efectivele de bovine fiind în anul 1986 de 1,3 miliarde capete.

Bovinele ocupă și vor ocupa și în continuare o poziție deosebit de importantă în agroecosistemele ecologice. [anonimizat], [anonimizat].

Rolul principal al bovinelor este de asigurare a mijloacelor de subzistență necesare omului. Astfel, bovinele furnizează 96% [anonimizat] 33% și 90% din totalul pieilor grele prelucrate în industrie.

[anonimizat], [anonimizat], ce se utilizează în producerea făinii furajere și a cleiurilor.

Taurinele reprezintă”o uzină vie”, care prelucrează materiile prime agricole în produse animale cu o deosebită valoare biologică.

[anonimizat], dar și rolul acestei ramuri în asigurarea unei alimentații complexe și a sănătații mai bune a populației, subnutriției și a formei de proteine. Laptele are rolul de a [anonimizat].

O imensă bogăție naturală valorificată superior de bovine o constituie întinsele suprafețe de pajiști din zona colinară și în special din zona montană.

[anonimizat], [anonimizat], pesticide, îgrașăminte chimice.

Necesarul de suprafață în m2 pentru a produce 1kg de proteină animală prin producția de lapte (nivel 3500 l/an) este de 87 m2, iar pentru producerea aceleiași cantități prin carne este de 450-500 m2 (GEORGESCU Gh., 1992).

Rolul și influența bovinelor în intensivizarea agriculturii și creșterea la principalele culturii se exercită pe două căi: prin utilizarea acțiunii fertilizante a dejecțiilor rezultate și prin cultivarea solelor ameliorative (leguminoase) în structura bazei furajere destinată alimentației bovinelor.

[anonimizat].

S-a stabilit că pe măsură ce producția de lapte repartizată pe cap de locuitor a crescut cu 100 l, a scăzut mortalitatea infantilă la mia de nou-născuți cu 2,8% (Anuarul statistic al RSR, 1981)

CAPITOLUL I EVOLUȚIA EFECTIVELOR BOVINE DE LAPTE ÎN JUDEȚUL SIBIU

1.1. EFECTIVELE DE VACI DE LAPTE CUPRINSE ÎN COP

Numărul bovinelor înregistrate în Controlul Oficial al Performanțelor a crescut considerabil în ultimii ani, fapt înbucurator pentru dezvoltarea zonei rulale.

Aplicația informatică PEDIGRIU.RO este destinată înregistrării, păstrării, prelucrării și publicării datelor referitoare la activitatea de control al productiei zootehnice pentru animalele de fermă cât și a păstrării Registrelor genealogice pentru fiecare rasă.

“Softul integrează o serie de soluții care fac posibile atât evidența administrativă și financiară a activității cât și determinarea calității genetice a animalelor, printr-o serie de operații și funcții logice, matematice și statistice foarte complexe”.

Numărul total al animalelor active înrgistrate în aplicație a evoluat astfel:

Foto 1.Dinamica efectivului de vaci de lapte cuprins în COP

(sursa http://pedigriu.ro/)

Laptele reprezintă un produs de importanță deosebită cu impact asupra copiilor, persoanelor vârstnice,precum și persoanelor cu diferite afecțiuni.

Creșterea bovinelor pentru lapte reprezintă o ocupație de bază în zona rurală și montană, aceasta asigură venituri ritmice și stabile crescătorilor de animale.

Susținerea valorificării eficiente a laptelui ca materie primă permite realizarea unor investiții în retehnologizarea activității necesare realizării unor produse lactate controlabile, cu calitate și termene de garanție superioare.

Asigură ocuparea forței de muncă în zona rurală și montană.

Este o sursă sigură pentru schimburile comerciale.

Asigură valorificarea superioară a furajelor realizate pe suprafețele de bază furajeră în sistem natural (pășuni naturale)

DINAMICA EFECTIVELOR MATCĂ ȘI A PRODUCȚIEI DE LAPTE LA BOVINE

ÎN PERIOADA 2005-2017

Sursa: http://www.madr.ro/cresterea-animalelor/bovine.html

1.2. OBIECTIVE URMĂRITE ÎN AMELIORAREA VACILOR DE LAPTE

Asigurarea cantității necesarului de lapte și produse din lapte și conformarea la cerințele europene.

Utilizarea maximă a potențialului de producție furajeră prin realizarea unei încărcături optime de animale pe unitatea de suprafață.

Trecerea de la producția destinată autocomsumului la producția comercială prin stimularea organizării de exploatații eficiente și competitive

Organizarea crescătorilor în asociații în vederea reprezentării intereselor în relațiile cu furnizorii de imputuri și beneficiarii produselor realizate.

Creșterea producției de lapte ca materie primă la nivelul potențialului național în vederea atingerii cotelor de producție ce au fost negociate cu Uniunea Europeană din momentul integrării.

sursa: http://www.madr.ro/cresterea-animalelor/bovine.html)

1.3. PROGRAM PENTRU SUSȚINEREA PRODUSULUI – LAPTE

Aplicarea mecanismelor folosite în UE pentru susținerea, stimularea și protecția produului intern.

Susținerea pentru echilibrarea balanței între segmentul de producție și procesare a producției.

Fără ajustarea echilibrată a raportului de prețuri între sectorul de procesare și producție, se riscă reducerea efectivelor de animale.

Necesitatea unui sprijin financiarRelizarea unui sprijin financiar pentru a echilibra prețul de valorificare la producătorul intern cu cel realizat în Uniunea Europeană. (Sursa: http://www.madr.ro/cresterea-animalelor/bovine.html)

1.4. OBIECTIVE DE REABILITARE ȘI REDRESARE PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG

Relansarea sectorului de creștere a bovinelor, în vederea stimulării creșterii producției de lapte de vacă.

Susținerea sectorului de producere și prelucrare a laptelui, pentru creșterea cantitativă și calitativă a acestuia, în vederea conformării la atingerea standardelor Comunității Europene privind modul de acordare a cotelor.

Asigurarea securității și sănătății alimentare a populației cu lapte și produse lactate. (Sursa: http://www.madr.ro/cresterea-animalelor/bovine.html)

1.5.RASELE DE VACI DE LAPTE EXPLOATATE ÎN ȚARA NOASTRĂ

Norme de suprafață

Normele de suprafață depind de categoria de vârstă, sex masă corporală, sistem de întreținere și exploatare, direcția de producție. Normele biometrice pentru diferite rase și categorii de taurine sunt prezentate în (tabelul 5)

Tabel 5.Indicatorii biometrici pentru cazarea taurinelor Sursa: (C.MAN, 1972, 1986)

PRINCIPALELE RASE DE VACI DE LAPTE

Rasa Frizã

Este cea mai importantã rasã de lapte si cea mai rãspândită din lume. Se preteazã atât sitemului intensiv cât si semiintensiv. Este rãspânditã în toatã lumea sub douã tipuri
      a) Tipul AMERICAN cu talia de 133-137 cm, greutatea de 500-550 Kg. Capul vacii este alungit, pielea de pe cele douã fețe laterale formeazã cute, gâtul este bine prins de trunchi, salba este dezvoltată. Crupa este lungă, largă la șoldurile forma pătrată, abdomenul este dezvoltat, privit din profil are formă de trapez cu baza mare orientată posterior, ugerul are forma pătrată sau globuloasă, mameloanele au forma cilindro-conică și se pretează foarte bine mulsului mecanic. Culoarea este bălțată alb cu negru sau negru cu alb. Producția de lapte realizată de efectivele supuse controlului este de 6500 Kg cu 3,7 – 3,8 % grăsime cu unele recorduri de 10.000 Kg pentru o lactație normală. Este pretențioasă la condțtiile de hrănire – necesită multe nutrețuri combinate în rație. Randamentul la sacrificare este de 50%. (sursa e-veterinar.ro)
    
    b) Tipul EUROPEAN are talia de 129-133 cm și greutatea de 550-600 Kg. Însușirile morfologice sunt aceleași la ca tipul american. Producția de lapte este de 6000 Kg cu 3,8% grăsime. Are aptitudini mai bune pentru producția de carne, randamentul la sacrificare fiind de 55%. Poartă diferite denumiri în funcție de țară: HOLSTEIN FRIZA, OSTFRIZA, BĂLȚATĂ CU NEGRU etc. (sursa e-veterinar.ro)

Rasa Jersey

S-a format în insula cu același nume, mai poartă denumirea de rasă de unt. Talia este de 1,22 – 1,25 cm iar greutatea este de 400-450 Kg, culoarea este căprui, însușirile morfologice sunt asemănătoare cu ale rasei FRIZA. Privit din profil trunchiul este un trapez, producția de lapte este de 4000-4500 Kg cu 5,5 – 6,5 % grăsime. Randamentul la sacrificare este mic 45 – 48%.

Se crește în Anglia, în lume se crește mai putin în rasa pură. Taurii se folosesc la încrucișări de infuzie cu rasele de lapte. (sursa e-veterinar.ro)

Rasa Rosie Daneză

Talia este de 133-135 cm, greutatea este de 500-550 Kg pentru tipul de lapte și 600-650 Kg pentru tipul de lapte-carne.

Culoarea este roșie uniformă, producția de lapte este de 6000 Kg pe lactație normală, cu 3,8% grăsime. Este sensibilă la leucoză. (sursa e-veterinar.ro)

RASELE DE CARNE

Rasa Hereford

Greutatea vacilor este de 650-700 Kg, a taurilor este de 750-800 Kg. Culoarea este bălțată, predominând cea de culoare vișinie cu un desen de culoare albă ce pornește de la grebăn și crește către extremitățile membrelor și vârful cozii. Se pretează sistemului intensiv și semiintensiv de îngrășare. Greutatea optimă este de 360-380 Kg la tineret. (sursa e-veterinar.ro)

Rasa Charolaise

Este cea mai valoroasă rasă de carne. Oricginea vacilor este franceză de culoare gălbuie. Vacile au o greutate de 750-800 Kg iar taurii de 1000-1100 Kg. În sistemul intensiv de îngrășare realizează sporuri de 1,5 Kg – 1,8 Kg iar în condiții experimentale sporul mediu depășește 2 Kg. Randamentul la sacrificare este de 62-64%. (sursa e-veterinar.ro)

Rasa Santa Gertruda

S-a format în Statele Unite în urma încrucișării raselor locale cu tauri din rasa Shorton peste care americanii au introdus în prima generație Zebu de tip Brabma (sau boul cu cocoașă). Greutatea este de 650-700 Kg la vaci iar la tauri ajunge la 850-900 Kg. Culoarea este roșie uniformă și prezintă coarne. Randamentul la sacrificare este de 62-64%. (sursa e-veterinar.ro)

RASE MIXTE

Rasa Pinzgau

S-a format in Austria. Nu este o rasă pretențioasă. Culoarea este vișinie cu un desen caracteristic (specific acestei rase o reprezintă o zonă de culoare albă care crește progresiv de la greabăn către crupă, crupa fiind de culoare albă ca și partea interna a membrului posterior și partea internă a abdomenului, formând inele deasupra articulației genunchiului și jaretului). Producția de lapte este de 2500-3000 kg cu 3,8% grăsime. Se pretează sistemului semiintensiv de ingrașare, randamentul la sacrificare este de 58%. A participat ca formă paternă la formarea rasei Pinzgau de Transilvania. (sursa e-veterinar.ro)

Rasa Schwyz

Culoarea este brună, mucoasele pigmentate, în jurul botului prezintă un inel de culoare alba. Producția de lapte este de 400 Kg cu 3,6-3,7 % grăsime. A participat ca formă paternă la formarea rasei Brună de Maramureș.

Rasa Simental

Rasa are originea în Elveția, rasa formându-se pe valea râului cu același nume. Culoarea este bălțată alb cu galben. Capul este mare, producția piloasa din regiunea frunții dezvoltată, trunchiul este lung , larg și adânc, privit din profil are formă de dreptunghi. Există mai multe tipuri: Austriac, cu aptitudini mai bune pentru carne- realizând sporuri de 1,2 Kg, randamentul la sacrificare fiind de 58-60%. Tineretul mascul îngrășat în sistemul intensiv sacrificat la 12-14 luni realizează greutăți de medii de 350-360 Kg. Producția de lapte este de 3500 Kg. cu 3,8% grăsime. Ugerul nu se pretează mulsului mecanic datorită mameloanelor groase și lungi. Rasa a participat ca formă paternă la formarea rasei Bălțată romanească. (sursa e-veterinar.ro)

Rasa Bălțată Românească

Rasa Bălțată romanească a fost declarată prima dată în anul 1959, după o lungă perioadă de absorbție a trăsăturilor din rasa Simmental din care au rezultat trăsături noi. Rasa bălțată romanească a dobândit rapid popularitate, reprezentând în anul 1955, 37% din numărul de bovine din România, în anul 1969 a ajuns la 44% din numărul total de bovine. http://www.zoo.ro/baltata-romaneasca

Istoricul rasei Bălțată Românească

Rasa Bălțată Românească a aparut în anul 1860, ca rezultat al încrucișării dintre sura de stepă transilvăneană și taurul Simmental, importat din Elveția, Austria, Germania, Cehia și Slovacia. . Încrucișarea celor două rase a avut loc în zona Banatului, Transilvaniei și Bucovinei. La ora actuală, rasa Bălțată Românească este rasa cea mai numeroasă din România , din punct de vedere al exemplarelor. Cele mai semnificative importuri de tauri și juninci din rasa Simmental au fost făcute în anii 1872, 1885-1890 și 1919, în zonele unde existau locuitori de origine germană.

Primele asociații de reproducție au fost înființate în anul 1910, iar în anul 1914 a fost introdus controlul producției de lapte. Între anii 1962-1980, au fost importați 60 de tauri și 1400 de juninci din rasa Simmental.

Caracteristici fizice

Rasa Bălțată Românească se caracterizează printr-o variabilitate mare datoriă:

1. Variabilității rasei materne(sura de stepă transilvăneană)

2. Variabilitatea rasei Simmental

3. Modificarea în timp a trăsăturilor fizico-chimice si orientarea către producția de lapte-carne

Rasa Bălțată Românească prezintă următoarele caracteristici:

Culoarea vacilor din rasa Bălțată Românească este alb cu roșu, capul și partea de la genunchi până la copite este întotdeauna alba.

Trunchiul rasei Bălțată Românească este trapezoidal și dreptunghiular, iar la rasele foarte reuște acesta este lung. Defectele cele mai întâlnite ale ugerului sunt asimetria, mameloane lungi, și producție scăzută de lapte..

Membrele sunt puternice, drepte, cu mușchii bine dezvolțati. Pielea este de calitate bună, este groasă, densă și cântărește între 35-44 de kilograme.

Vacile din rasa Bălțată romanească au un temperament liniștit, sunt blânde și ascultătoare.

Producția de lapte și carne

Producția de lapte la Bălțată Românească este în medie, annual de 3000 litrii de lapte, cu un procent de 4 % grăsime și 3.45 % proeine.Laptele este foarte bun pentru prepararea brânzei, cu un conținut de grăsime potrivit.Producția de lapte variază de la 1.800 de litrii la 3000 de litrii, cu un conținut de 4 % grăsime.

Producția de lapte atinge 60-65 % din producția de lapte în timpul primei lactații, cea mai mare producție de lapte fiind realizată în timpul celei de-a șaselea lactații.

Rata de muls mechanic este destul de redusă, doar 60-70 % dintre vaci adaptându-se la mulsul mechanic cu o viteză de 1.1 litrii/minut.

Încrucișarea rasei Bălțată Românească cu rasa Holstein a dus la următoarele îmbunătățiri:

Creșterea calității laptelui cu 10-25 %

Creșterea conținutului de grăsime și protein cu 10-20%

Precocitatea producției de lapte

Simetria ugerului,rata de muls crescând la 1.5-1.7 litrii/minut.

Producția de carne este remarcabilă, calitatea cărnii fiind comparabilă cu cea a bovinelor pentru carne.

Rasa Bălțată Românească se pretează la îngrășatul intensiv, astfel ajunge să câștige între 900-1300 de grame/zi, taurii tineri câștigând 500 grame în primul an de viață. Carnea este de bună calitate, are un gust excelent, este suculentă, reține apa, este consistentă, fiind foarte apreciată.

Compoziția chimică a cărnii rasei Bălțată Românească:

Materie uscată 25-30 %

Proteine 18-20%

Grăsimi 10-15%

Hrănirea vacilor din rasa Bălțată Românească:

Ca tip de alimentație, acestea pasc vara iarba verde , iarna fân dur și voluminous.

Creșterea și îngrijirea vacilor:

Rasa Bălțată românească este o rasă rezistentă la mediul înconjurător, cele mai bune rezultate fiind înregistrate în zona de deal și câmpie, cu climat continental.. Căldura produce un impact negativ asupra vacilor, dacă căldura este excesivă producția de lapte și conținutul acestuia în grăsimi scade sși el.

Bovinele din rasa Bălțată romanească sunt ușor de întreținut, sunt rezistente la condițiile grele de viață și pentru perioade scurte, chiar și la nutriție săracă.

Reproducerea vacilor Bălțată romanească

Reproducerea la rasa Bălțata romanească este târzie din mai multe aspecte.

Prima fătare apare la 30-33 luni, cu 20-30% mai târziu față de alte rase.

Perioada de gestație durează între 400-440 zile.

Perioada de lactație în timpul gestației este de 320-350 de zile.

Rata nașterilor este de 80-90%.

Probleme de reproducere la 4% dintre bovinele din rasa Bălțată romanească.

Vițeii cântăresc 38-40 kilograme la naștere și câștigă următoarele greutăți:

Adăposturirile și adăpostirea taurinelor

Adăposturile trebuie să fie bine izolate termic, să fie ventilate natural și iluminate astfel încât să asigure animalelor un microclimat de confort, cu temperatură și umiditate optime și curenți de aer adecvați, concentrația de gaze, nivelul de pulberi și aeromicroflora trebuie să se încadreze în normele specifice de igienă.

Se vor respecta normele de suprafață astfel:

6m2/cap la vaci

1,5-5m2/cap la tineret

10m2/cap la tauri

norme de volum de aer: 25m3/cap de animal

indice de luminozitate 1/18 (1m2 de geam la 18m2 de pardoseala)

Foto 1.Adăpostul și furajarea animalelor (foto original, 2017)

CAPITOLUL II CONTROLUL OFICIAL AL PRODUCȚIEI DE LAPTE LA BOVINE

2.1.IMPORTANȚA CONTROLULUI OFICIAL AL PRODUCȚIEI DE LAPTE

Controlul oficial reprezintă instrumentul principal în procesul de ameliorare genetică, el reprezentând măsurarea și înregistrarea fiecărui candidat la selecție sau a descendenței lui. Rezultatele obținute sunt folosite în evaluarea genetică a candidaților la selecție sau pentru managementul eficient al fermei.

Organizare:

Este o cupolă pentru Organizațiile de control (9 organizații);

Are 400 angajați și are în dotare 3500 aparate TRUTEST .

Controlorii sunt doțati cu câte 10 aparate TRUTEST (250 – 500 €); Aceștia sigură servicii pentru 5 502 ferme = 308 884 vaci;

Susținerea financiară este mică și vine din partea Statului și a Procesatorilor;

Procesatorul stabilește singur cu cât susține această activitate;

Costul COP în medie este de 30 €/lună pentru toate tipurile de control – subvenția este de 10%;

Contribuția procesatorilor la activitatea de COP este diferită – funcție de forma de organizare: ▪ dacă este vorba de o cooperativă susținerea este mai consistentă

▪ dacă este vorba de un singur procesator acesta nu poate oferi mult.

Activitatea Asociației

Analiza laptelui crud și asigurarea calității laptelui livrat pentru 1 096 producători/ lună; Consultanța privind: calitatea laptelui, furajare, verificare instalații de muls, management calitate lapte;

COP în 1078 ferme (63 620 vaci);

Probe speciale – analize în afara celor prevăzute în program (pentru inhibitori, NCS, NTG);

Prelevare probe furaje;

Mărimea medie a fermei 50-60 cap cu tendința de 70 cap.

Norma de lucru: 1 controlor = 20 – 30 ferme (2 000 vaci) sau 18 – 20 ferme (3 000 vaci)

În conformitate cu normele legislației în vigoare privind înbunătățirea calității genetice și pentru a putea beneficia de sprijin financiar, efectivele din fermele cu 10 sau mai multe capete, vor trebui să fie înscrise în Registrul Genealogic (RG) al rasei.

Acest lucru este posibil în urma unor lucrări de selecție care au la bază efectuarea controlului oficial al performanței, pentru ca orice populație de animale care urmează a fi supusă procesului de ameliorare genetică trebuie să fie cunoscută din punct de vedere a performanțelor pentru caracterele luate în studiu (lapte, carne).

Pentru activitatea de determinare a calității genetice (COP) statul a instituit o schemă de ajutor financiar reprezentând 70% din costurile aferente acestei lucrări de selecție.

2.2. METODOLOGIA EFECTUĂRII COP DE LAPTE

Pentru a supune efectivul de vaci la controlul producției crescătorii de bovine trebuie să facă o cerere scrisă către organismul acreditat pentru efectuarea controlului. Crescătorii trebuie să îndeplinească unele condiții.

Astfel, crescătorii trebuie să înscrie în COP (Controlul offcial al producției) și în RG (Registrul Genealogic) tot efectivul de bovine pe care îl dețin, efectivul să fie înregistrat conform sistemului oficial al producției și să fie în aceeași locație, să utilizeze ca metode de reproducere a bovinelor doar însămânțarea artificială, monta naturală autorizată cu taur autorizat sau transferul de embrioni, să dețină la zi evidențele necesare pentru aceste activități, să comunice metoda practicată la muls (la găleată, la aparat, la sala de muls), orele de muls și să le respecte. Ei mai trebuie să declare instalațiile de muls pe care le folosesc, să permită accesul necondiționat în fermă al persoanelor cu atribuții de control și inspecție.

Controlul oficial al producției se efectuează de către organismal (Asociațiile de control) acreditat prin intermediul inginerilor controlori (personal calificat, cu studii superioare. Instruirea inginerilor controlori se face de către organizația (Asociația) de control și constă în instruirea teoretică si practică.

Norma de control se stabilește ținând cont de dimensiunea fermei și de graficul de control. Graficul se realizează săptămânal, în funcție de numărul fermelor și ordonarea lor pe localtăți. Inginerul controlor efectuează controlul în baza unui document official (buletinului de control). Inginerul controlor trebuie să cunoască tehnica de executare a controlului oficial și să fie responsabil, în primul rând, de executarea regulamentară a controalelor.

Fermierul nu poate să solicite un anumit controlor, nici să refuze controlorul care i-a fost repartizat.

Controlorul trebuie să efectueze controlul propriu-zis prin:

prezența la programul de muls

măsurarea cantității de lapte

prelevarea probelor de lapte în flacoane și consemnarea în buletinul de control a cantității de lapte la fiecare vacă (cu o zecimală).

De asemenea, mai consemnează în buletinul de control producția de lapte și evenimentele ce au avut loc de la ultimul control (fătări, avorturi, înțărcări, ieșiri).

Inginerul controlor notează în buletinul de control vacile nou intrate în COP, cu toate informațiile necesare. El notează în buletinul de control anexa cu vacile lipsă de la muls și cauza lipsei acestora, cazurile de boală sau accidente, vacile aflate în tratament, vacile înțărcate, precum și cele fătate recent. Tot controlorul este cel care preia de la fermier buletinul de fătare, notează fatările în buletinul de control cu datele despre produșii obținuți, cu datele aferente (data nașterii, sexul produsului, crotaliul vițelului, buletinul de însămânțare artificială) și le transmite organizației de control împreună cu buletinul de control și probele de lapte.

2.2.1. Obligațiile crescătorilor de bovine

Crescătorul care dorește să supună efectivul de vaci controlului oficial al producției de lapte trebuie să facă o solicitare scrisă (cerere tip) la organizația acreditată să efectueze controlul oficial. În cerere se va menționa metoda de control dorită (la recomandarea organizației de control).

În cazul în care se dorește efectuarea controlului performanțelor în ferma proprie prin metoda de control B, crescătorul va solicita organizației de control acreditate instruirea în vederea autorizării, iar organizația de control pune la dispoziție sau fermierul va trebui să folosească echipamente de măsurare agreate pentru metoda B, de catre ICAR. 2. Crescătorul trebuie să îndeplinească urmatoarele condiții:

toate bovinele din fermă să fie individualizate și înregistrate conform sistemului oficial;

la montarea vacilor să se utilizeze însămânțarea artificială, monta naturală autorizată sau transferul de embrioni ca metode de reproducție pentru efectivul din fermă;

să permită efectuarea controlului oficial la întregul efectiv de animale din fermă

să însămânțeze vacile primipare cu material seminal de la tauri în testare în limita disponibilului de material seminal, conform programului de ameliorare al rasei asumat de organizația/asociația acreditată pentru conducerea registrului genealogic;

să comunice metoda de muls, orele de muls și să le respecte;

să declare instalațiile de muls pe care le folosește;

să permită accesul necondiționat în fermă al persoanelor cu atribuții de supracontrol (organizația de control) și inspecție (autoritatea competentă)

să conducă registrul de fermă la zi, care să cuprindă aspecte legate de starea civilă, reproducția și mișcarea animalelor din fermă.

2.2.2. Drepturile crescătorilor de bovine

Crescătorul are următoarele drepturi:

să solicite eliberarea de certificate de origine pentru animalele cuprinse în controlul performanțelor, iar eliberarea se face după regulile stabilite conform normelor în vigoare.

să aleagă o metodă de control aprobată de ICAR;

să se retragă oricând din control cu notificare în scris cu cel puțin 30 de zile înainte;

controlul poate fi reluat la cerere după cel puțin un an de la încetarea acestuia;

să primească rezultatele controlului după fiecare control în fermă ți să poată accesa baza de date cu toate informțiile trasmise referitor la exploatația pe care o deține.

2.2.3. Principalele atribuții ale organizației de control acreditată

Aceste atribuții sunt:

1. Verifică și aprobă cererile crescătorilor de bovine privind preluarea animalelor în controlul oficial al producției de lapte;

2. Asigură personalul necesar și calificat și instruit pentru efectuarea controlului oficial al producției de lapte;

3. Asigură dotarea controlorilor cu echipamente de măsurare și prelevare a probelor de lapte, conforme cu cerințele ICAR, necesare efectuării controlului, cu agent de conservare și cu suportul necesar înregistrării datelor de control în anexa 1 cu privire la Buletine de control tipizate din aplicație și dispozitivele electronice de înregistrare a datelor de control.

4. Întocmește grafice de control pentru fiecare exploatație cuprinsă în controlul oficial al producției de lapte cu respectarea metodei de control. Organizația de control are obligația de a prezenta fiecărei exploatații cuprinse în COP controlorul/controlorii arondați pentru efectuarea controlului.

5. Execută controlul oficial la exploatațiile cuprinse în control;

6. Transmite probele de lapte la un laborator acreditat Renar sau în curs de acreditare (care funcționează în baza regulamentului propriu aprobat de ANARZ), însoțite de buletinul de control.

În cazul în care organizația de control dispune de echipamente electronice de înregistrare a datelor de control cantitativ al producției de lapte, datele corespunzătoare animalelor controlate vor fi transmise on line și însoțite de procesul verbal denumit ”cerere de încercării” laboratorului de analiză lapte;

7. Efectuează instruirea tehnică a personalului propriu care efectuează controlul;

8. Informează crescătorii de bovine asupra obligațiilor ce le revin cu respectarea legislației in vigoare;

9. Constituie baza de date și introduce datele solicitate în aplicația informatică pusă la dispoziție de către organizația/asociația acreditată pentru conducerea registrului genealogic.

10.Trasmite crescătorilor de animale rezultatele controlului oficial după fiecare control în termen de maxim 14 zile sau pune la dispoziție o aplicație online cu toate datele controlului.

2.2.4. Atribuțiile controlorilor

1. Efectuarea controlului în fermă de către controlorii nominalizați (care acționează în baza unui document/buletin de control) se va face numai după instruirea acestora de către organizația de control cu privire la metodologia de control;

2. Controlorii de producție sunt obligați să participe la toate cursurile de instruire organizate de către organizația de control;

3. Controlorii de producție trebuie să fie persoane integre care să ofere garanția exercitării funcției în conformitate cu normele în vigoare;

4. Controlorii de producție sunt obligați să respecte graficul de control și metodologia de executare a controlului oficial.

Aceștia au următoarele obligații:

să se prezinte mai devreme de începerea mulsului și să asiste la pregătirea acestuia (pregătind aparatura de prelevare dacă este cazul);

să verifice indentitatea animalelor;

să consemneze vacile care lipsesc de la muls și cauza lipsei, a cazurilor de boală sau accidente;

să consemneze evenimentele care au avut loc de la ultimul control, respectiv însămânțări, fătări, înțărcări, avorturi, ieșiri;

să efectueze controlul propriu-zis: măsurarea cantităților de lapte, prelevarea probelor, completarea buletinelor de control (semnarea acestora de către controlor și fermier);

transmiterea electronică a datelor de control către laborator în funcție de caz, expedierea probelor de lapte către laboratorul de analiză pentru controlul calitativ.

5. Imposibilitatea participării la efectuarea controlului va fi comunicată de către controlor organizației de control pentru găsirea soluțiilor de înlocuire a acestuia.

Documentele primare de colectare date din exploatațiile aflate în COP sunt: buletinul de însămânțare artificială, registrul de fermă și buletinul de control al performanțelor de producție.

Buletinul de însămânțare artificială (Model Anexa 1) poate fi:

– pus la dispoziție de către organizația de control;

– poate fi ținut în fermă în format electronic;

– poate fi ținut în fermă pe suport de hartie.

Acest document va fi completat la zi de către operatorul însămânțător autorizat. În cazul în care în fermă se folosește montă naturală dirijată cu taur autorizat, buletinul de montă se va completa de către fermier.

Buletinele de însămânțare și buletinele de montă vor fi puse la dispoziție controlorului în ziua efectuării controlului în fermă, vor fi datate și semnate (nume, semnătură) de către fermier sau de către operatorul însămânțător dupa caz.

Buletinul de însămânțare va trebui sa conțină obligatoriu următoarele date: proprietar, cod exploatație, localitate, număr matricol vacă/junincă, dată însămânțare, taur partener cod și nume, număr însămânțare, operator însămânțător (nume, semnătură).

Registrul de fermă sau Registrul de Montă și Fătări (Model Anexa 2) poate fi :

– ținut în fermă în format electronic;

– ținut în fermă pe suport de hartie.

Registrul de ferma va fi pus la dispoziția controlorului în ziua efectuării controlului în fermă, va fi datat și semnat de către fermier sau de către specialistul angajat (nume, semnătură).

Registrul de fermă va trebui să conțină obligatoriu următoarele date: proprietar, cod exploatație, localitate, matricol mamă, însămânțarea fecundă (cu data și taur partener cod), număr fătare, dată fătare, date privind distociile semnalate prin prolaps și/sau retenție placentară, date privind ușurința la fătare, sex produs, masa corporală la fătare, destinația produsului, matricolul produsului.

Buletinul de control al producției de lapte (Model Anexa 3) poate fi:

– pe suport electronic în cazul în care asociația deține echipamente electronice avansate,

– pe suport de hârtie.

Buletinul de control va însoți controlorul la fiecare control și se emite din aplicația informatică. Buletinul de control va trebui să conțină obligatoriu urmatoarele date: proprietar, cod exploatație, localitate, metoda de control, matricol vaca, cod proba cupa, producție lapte (kg seara sau dimineața), status control (dacă vaca nu este prezentă la muls) motivul lipsei la control: înțărcare, animale sub tratament sau ieșiri cu specificarea cauzei.

Buletinul mai poate conține și date privind activitatea de reproducție a fiecărui animal precum și numele controlorului desemnat care trebuie să semneze împreună cu proprietarul buletinul de control la terminarea controlului oficial programat.

2.2.5. Inspecția și supracontrolul

1. Supracontrolul este efectuat de către personalul autorizat al organizației de control la 10% din numărul total de controale oficiale efectuate pe parcursul unui an de control;

2. Supracontrolul se face fără a preveni proprietarul sau controlorul;

3. Constatările rezultate în urma efectuării supracontrolului vor fi consemnate în nota de supracontrol întocmită de către persoanele responsabile din cadrul organizației de control. Nota de supracontrol va fi semnată de către persoana autorizată pentru supracontrol, controlor și fermier.

2.3. DATE STATISTICE PRIVIND COP

În anul 2016 comparativ cu anul 2015, cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare a crescut cu 34108 tone (+3,7%).

Creșteri ale producției în anul 2016 față de anul precedent au fost înregistrate la: brânzeturi cu 5881 tone (+7,2%), lapte de consum cu 16851 tone (+6,5%), unt cu 728 tone (+6,5%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut și alte produse lactate similare) cu 7432 tone (+3,9%) și smântână de consum cu 2448 tone (+3,6%).

Cantitatea de lapte brut importat a crescut cu 24973 tone (+24,7%) în anul 2016 față de anul 2015.

În luna decembrie 2016, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploatațiile agricole și centrele de colectare de către unitățile procesatoare a crescut cu 5,1% față de luna noiembrie 2016 și cu 3,5% față de luna decembrie 2015.

Figura 1 – Cantitatea de lapte colectată la unitățile procesatoare

(sursa: Gazeta de Agricultură, 2016)

Decembrie 2016 comparativ cu noiembrie 2016

În luna decembrie 2016 comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare a crescut cu 3451 tone (+5,1%).

Creșteri ale producției în luna decembrie 2016 comparativ cu luna noiembrie 2016 s-au înregistrat la: smântâna de consum cu 999 tone (+18,0%), lapte de consum cu 1627 tone (+6,8%) și unt cu 46 tone (+3,8%).

În luna decembrie 2016 comparativ cu luna precedentă, producția a scazut la lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut și lapte batut și alte produse lactate similare) cu 1356 tone (-8,4%) și brânzeturi cu 85 tone (-1,4%). Cantitatea de lapte brut importat a crescut în luna decembrie 2016 față de luna noiembrie 2016 cu 364 tone (+2,7%).

Decembrie 2016 comparativ cu decembrie 2015

Față de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna decembrie 2016 cantitatea de lapte de vacă colectată de uniățile procesatoare a crescut cu 2371 tone (+3,5%).

Creșteri ale producției s-au înregistrat la: lapte de consum cu 1475 tone (+6,1%), brânzeturi cu 102 tone (+1,7%) și lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut, lapte batut și alte produse lactate similare) cu 13 tone (+0,1%).

În luna decembrie 2016 comparativ cu luna decembrie 2015 producția a scăzut la smântâna de consum cu 227 tone (-3,3%) și la unt cu 11 tone (-0,9%).

Cantitatea de lapte brut importat a crescut cu 1931 tone (+16,1%) în luna decembrie 2016 față de luna corespunzatoare din anul precedent.

Figura 2 Evoluția cantității de lapte de vacă colectată în unitățile procesatoare

Sursa: INS, 2016

2.4. ELIBERAREA CERTIFICATULUI DE ORIGINE (CO) LA BOVINE

Pentru a beneficia de sprijinul cuplat, animalele trebuie înscrise în Registrul genealogic al rasei. Fermierii interesați trebuie să se adreseze asociațiilor acreditate pentru efectuarea controlului oficial al performanțelor productive (COP) la nivel național. (Sursa: https://www.gazetadeagricultura.info/animale/bovine/19570-procedura-pentru-eliberarea-certificatului-de-origine-co-la-bovine.html)

Pentru eliberarea Certificatelor de Origine la bovine, fermierii solicitanți trebuie să transmită către Asociația care le efectuează COP-ul (controlul oficial al perfomanțelor), în formă scrisă sau scanate pe e-mail, urmatoarele documente:

Cerere scrisă privind solicitarea eliberării certificatului/elor de origine, cu indicarea crotaliului complet al fiecărui animal aflat în COP, pentru care se solicită CO;

Copie după Pașaportul animalului pentru care se solicită CO, eliberat de DSVSA;

Copie după buletinul de însămânțare al mamei animalului pentru care se solicită CO (pentru stabilirea montei fecunde), din care să rezulte taurul partener folosit la însămânțarea artificială, indicand numele și codul de identificare al taurului, precum și numele și semnatura operatorului autorizat;

Copie dupa Certificatul de origine al mamei animalului sau:

Copie după Pașaportul mamei animalului, eliberat de DSVSA;

Copie după Pașaportul bunicii materne eliberat de DSVSA sau estras din SNIIA/alt document oficial din care să rezulte matricolul, rasa precum și data nașterii sale;

Copie după Buletinul de însmânțare al bunicii materne (monta fecunda) din care să rezulte că genealogia mamei animalului este corect stabilită

Poze color în format electronic sau pe e-mail pentru animalul la care se solicită CO, din profil (să se vadă întreg animalul) și din față (să fie vizibile crotaliile).

Pentru a fi eligibil la eliberarea Certificatelor de Origine, fermierul-solicitant trebuie să dețină, valabile și nereziliate sau suspendate, contracte încheiate atât cu o organizație acreditată privind controlul oficial al perfomantelor (COP), cât și cu Registrul Genealogic al rasei (RG), precum și performanțe înregistrate în urma COP, atât la mama cât și la bunica maternă.

(https://www.gazetadeagricultura.info/animale/bovine/19570-procedura-pentru-eliberarea-certificatului-de-origine-co-la-bovine.html)

Fermierii-solicitanți ai Certificatelor de Origine sunt rugați să predea la Asociația care le efectuează COP-ul toate documentele menționate în prezenta informare, obligația de a introduce în baza de date a Registrului Genealogic a informațiilor predate, le revine exclusiv asociației care le efectuează COP-ul.

(https://www.gazetadeagricultura.info/animale/bovine/19570-procedura-pentru-eliberarea-certificatului-de-origine-co-la-bovine.html)

În cazul montelor naturale cu tauri autorizați, se acceptă copie după Registrul de monte și fătări din care să rezulte genealogia animalului și/sau a mamei și copia după Autorizația de montă a taurului folosit la reproducție.
În vederea eliberării Certificatului de Origine solicitat, Biroul Registrului Genealogic poate cere informații suplimentare de la fermier și/sau asociația care efectuează COP-ul, consimțite atât prin documente cât și prin teste ADN.
Pentru eliberarea Certificatelor de Origine la rasele Balțată Romanească – Tip Simmental si Montbeliard, fermierii solicitanți trebuie să transmită către Asociația Crescătorilor de Vaci "Balțată Romanească" Tip Simmental – A.C.V.BR-SIM în formă scrisă sau scanate pe e-mail documentele precizate mai sus.

2.5. ORGANIZAREA CONTROLULUI OFICIAL AL PRODUCȚIEI DE LAPTE LA BOVINELE DIN ROMÂNIA

Datorită faptului ca nu s-au mai alocat subvenții, controlul oficial al producției de lapte nu s-a mai executat din anul 2009 și s-a reluat abia acum, când suntem afiliați la ICAR, Comisia Internațională pentru Înregistrarea Animalelor (International Committee for Animal Recording).

În urma verificărilor, ANARZ a acreditat 22 de asociații județene pentru controlul oficial al performanțelor și trei asociații pentru conducerea cărții de rasă.

De asemenea, s-a facut externalizarea controlului oficial al performanțelor către trei asociații ale crescătorilor de bovine.

Registrul genealogic de rasă Holstein s-a desprins în două: o parte din fermieri au ales să meargă cu Asociația Holstein.ro, iar ceilalți, catre Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine. 
Pentru Simmenthal, cartea de rasă a fost transferată la Asociația Crescătorilor de Bălțată Românească de tip Simmental, cu sediul la Brașov.

Singurul laborator acreditat RENAR pentru controlul laptelui este la Cluj, dar și Asociația Holstein-RO face demersurile necesare. S-a făcut o derogare până la sfârșitul anului pentru obținerea acreditării RENAR. Dintre condiții, amintim baza de date în sistem electronic, transmiterea datelor către registru, milkometrele cu care se cântăresc probele de lapte și care trebuie să aibă verificările metrologice la zi și să fie agreate de ICAR. 
Conform Ordinului nr. 19 al ministrului Agriculturii din 2006, anul de control începe la data de 1 octombrie și se încheie la 30 septembrie anul următor (art. 24).

Această activitate este reglementată ulterior prin HG nr. 207 din 24 martie 2011, pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de acordare a ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale și prin Hotărârea nr. 479 din 11 mai 2011.

(Sursa: http://www.agrinet.ro/content.jsp?page=496&language=1)

Calitatea igienică a laptelui proaspat muls se măsoară cu ajutorul a doi indicatori, și anume:

numărul de celule somatice care se găsesc într-un mililitru de lapte (NCS)

numărul total de germeni (NTG) ce se gasesc într-un mililitru de lapte.

Laboratorul care face analizele trebuie să informeze imediat fermierul dacă o vacă are probleme, de exemplu, o mastită care trebuie tratată în timp. Laboratoarele transmit datele către asociații și către fermieri în 24 de ore.

(Sursa:http://www.agrinet.ro/content.jsp?page=496&language=1)

Procedura de verificare a fost convenită de ANARZ cu asociațiile profesionale, stabilește faptul că agenția avizând doar tehnic efectuarea controlului. Pe baza graficelor periodice de control, ANARZ declanșează acțiuni de verificare în teritoriu.

Asociațiile vor transmite graficele de control la ANARZ, care verifică dacă acestea au fost respectate și dacă înscrisurile reflectă realitatea din ferme.

În prima etapă, va fi evaluat tot efectivul de animale. Dintre cele trei asociații, numai Holstein.ro a depus graficul pentru controlul oficial al performanțelor.

Sunt alocați 20 de lei pe cap de animal pentru conducerea Registrului genealogic la bovine, ajutor de stat, subvenționat integral. Pentru controlul oficial, se alocă 80 de lei (adică 70%, diferența o plătește crescătorul).

(Sursa: http://www.agrinet.ro/content.jsp?page=496&language=1)

Lucrătorii de la ANARZ verifică în teren ce animale se scot de la control, în ultima perioadă de gestație sau proaspăt fătate în primele 4 zile. Apoi, vor aplica coeficienți de corelație pentru 2017, după care se intră în normalitate. Se controlează numai animalele aflate în primele 70 de zile de lactație. (Sursa:http://www.agrinet.ro/content.jsp?page=496&language=1)

Acest program a început pentru un efectiv de 24.000 de vaci, dar cifra nu este deloc una definitivă. Din contră, ea se modifică permanent, după cum intră și ies fermele din control. Pentru a realiza progres genetic, avem nevoie de identificare, de controlul oficial al performanțelor, cantitativ și calitativ, al laptelui, trebuie să știm originea animalelor.

Romania a intrat in ICAR pe data de 15 iunie 2011. Cu acest prilej la sediul ANARZ a avut loc o întâlnire cu Andrea Rosati, secretarul general al ICAR (International Committee for Animal Recording – Comisia Internațională pentru înregistrarea animalelor). Au participat Andrei Kocsis, director general la ANARZ, reprezentanți ai Asociației Generale a Crescătorilor de Taurine din România, ai Asociației Holstein RO, ai Asociației Crescătorilor de vaci Bălțată Românească de tip Simmenthal, Horia Grosu, director general la IBNA Balotești. La întâlnire Andrea Rosati a lansat oferta ca Romania să se înscrie în ICAR. Fermierii au fost de acord și au mandatat ANARZ să îndeplinească formalitățile. Cererea a fost înaintată spre aprobare la sesiunea ICAR de la Bourg en Bresse, Franta, care a avut loc în perioada 22-24.06.2011.   (Sursa: http://www.agrinet.ro/content.jsp?page=496&language=1)

Ca membru ICAR, Romania trebuie să plătească o cotizație de 2.600 de euro pe an. Odată cu afilierea la ICAR, Romania a intrat și în Interbull.

Avantajul afilierii este ca se vor putea exporta animalele de prăsilă, iar certificatele de origine vor fi ștampilate de ICAR și vor fi recunoscute internațional.

Există însă și fermieri care nu fac parte din asociații și vor să efectueze controlul pe banii lor. Chiar dacă au 5 vaci, explicația este simplă. O junincă costă în jur de 1.200-1.400 de euro. Dacă are certificat de origine, prețul poate ajunge la 1.700 de euro. Crescătorul înțelege că are un mic profit dacă face controlul oficial al producției, astfel sistemul începe să funcționeze. (Sursa: http://www.agrinet.ro/content.jsp?page=496&language=1)

Statutul organizațiilor de control prevede „Scopul asociației este de a dezvolta interesul general al localnicilor atât pentru creșterea taurinelor cât și pentru producția de lapte și de a oferi consiliere de specialitate în ceea ce privește dezvoltarea calității și protecția consumatorului în aceste domenii”.

Pentru atingerea acestor scopuri se efectuează COP și controlul calității laptelui asupra efectivului de animale deținute de membrii asociației;

Statutul asociației de control a laptelui mai cuprinde reglementări referitoare la:

folosul comun,

anul comercial,

membrii asociației (cine sunt?, drepturile și obligațiile membrilor asociației),

cotizații,

organele de conducere,

adunarea generală a membrilor

dizolvarea asociației.

Asociația de control + Laborator

Caracteristic pentru această organizație este relația de colaborare cu procesatorii; Organizația COP oferă servicii procesatorului: analize de laborator și supravegherea prelevării probelor de colectură; „Procesatorul asigură pentru organizația COP transportul probelor cu mașinile de pe rutele de colectare; „Colaborarea a fost necesară din motive impuse de unificarea mai multor fabrici mici (laboratoare cu minim de analize); „ socierea a permis achiziționarea de aparatură performantă pentru analize;

Structura organizatorică a Asociației

Este condusă de Adunarea Generală (se întrunește anual); „Membrii: 14 asociații de control (uniuni) + 2 Procesatori la 01.01.2008 au aderat 2 asociații și 2 procesatori fără drept de vot nu platesc cotizații sistem remunerat „Biroul executiv: președinte = 1 fermier, vicepreședinte = 1 procesator.

Asociația este condusă de 1 director și are 72 angajați.

Activitatea Asociației o reprezintă:

Analiza laptelui crud și asigurarea calității laptelui livrat pentru 1 096 producători/ lună;

Consultanță privind: calitatea laptelui, furajare, verificare instalații de muls, management calitate lapte;

COP în 1078 ferme (63 620 vaci);

Probe speciale – analize în afara celor prevazute în program (pentru inhibitori, NCS, NTG);

Prelevare probe furaj;

Marimea medie a fermei 50-60 cap cu tendința de 70 cap.

Norma de lucru: 1 controlor = 20 – 30 ferme (2 000 vaci) sau 18 – 20 ferme (3 000 vaci) Evoluția COP: numărul fermelor cuprinse în COP a crescut; în ultimii 10 ani numai 3 ferme au renunțat la serviciile Asociației; fermele care nu au COP sunt interesate de serviciile de management; atât pentru management cât și pentru COP, asociația caută să satisfacă deopotrivă cerințele producătorilor și ale procesatorilor; dacă sunt probleme, se caută soluții, dacă sunt propuneri se iau în considerare și se analizează; costul analizei: 0,25 – 0,40 € fără transport (fermele mici și izolate plătesc mai mult).

Metode de control:

„ A4 – 80 %

„ AT – 15,5 %

„ B4 – 12,5 %

„ AE4R – 0,5 % (sistem de muls automatizat cu robot);

Recoltare probe:

manual cu pipeta și balanța – pentru mulsul la bidon

cu aparat TRUTEST – dotare instalații de muls

automat – pentru mulsul cu robot

Foto 2. Sala de muls (foto original, 2017)

Mulsul vacilor se face de două ori pe zi, la intervale precise, excepție făcând vacile cu producții foarte mari (peste 25 litri/zi), care se mulg de trei ori pe zi, precum și vacile supuse regimului de înțărcare care se mulg odată pe zi.

Ca cerință fiziologică și de producție, intervalul dintre mulsori va fi de 10-12 ore. Vacile se mulg totdeauna în aceiași ordine în sistem legat, iar în sistem de întreținere liberă se respectă ordinea locurilor.

Foto 3. Montarea Milkometrului la aparatul de muls (foto original, 2017)

Pregătirea pentru muls presupune următoarele etape:

pregătirea și verificarea instalației și a aparatului pentru muls;

spălarea ugerului cu apă caldă;

ștergerea ugerului cu un prosp curat;

efectuarea masajului

mulsuoarea propriu-zisă

Mulsul manual: în gospodăriile țărănești este mai bine recomandat mulsul manual.

Următoarele condiții sunt obligatorii pentru a obține un lapte curat și bun:

Spațiul unde se efectuează mulsul trebuie să fie bine ventilat sau un spațiu deschis pentru ca să nu fie mirosuri (laptele preia foarte ușor mirosurile ambientale)

Vacile trebuie să fie foarte curate (în caz de nevoie se țesală, se periază și se șterg vacile înainte de muls, după care ne spălăm bine pe mâinu cu apă călduță și săpun).

Se folosește apă călduță pentru spălarea țâțelor.

Se șterg mameloanele, prin tamponare cu hârtie (șervețele speciale sau hârtie igienică simplă, natur, necolorată). Hârtia folosită se aruncă pe grămada de compost.

Se mulge primul jet din fiecare mamelon pe jos.

Se mulge într-o găleată curată.

Imediat după muls se filtrează laptele (la fața locului, în padoc sau unde se face mulsul, în bidon printr-un microfiltru special sau prin filtre de hârtie specială)

Dacă nu avem posibilității de răcire a laptelui sau dacă dorim să procesăm, să consumăm și/sau să vindem laptele crud proaspăt (de recomandat), acestea trebuiesc făcute imediat după muls (maxim o jumătate de oră de la începerea mulsului, vara chiar mai repede).

Mulsul mecanic propriu-zis constă din aplicarea paharelor de muls pe sfârcuri după următoarea ordine:

stâng posterior, drept posterior:

stâng anterior, drept anterior;

Încheierea operațiunii de muls se face cu mulsul suplimentar, intensitatea vacuumului care trebuie să fie de 0,45 kg/cm2, iar numărul de pulsații să fie cuprins între 50-60.

Foto 4. Aparatura din sala de muls (foto original, 2017)

CAPITOLUL III ACTIVITATEA DE CONTROL OFICIAL AL PRODUCȚIEI DE LAPTE LA ASOCIAȚIA CRESCĂTORILOR DE BOVINE ”BOVISIB” DIN ȘURA MARE, JUDEȚUL SIBIU

În conformitate cu normele legislației în vigoare privind înbunătățirea calității genetice și pentru a putea beneficia de sprijin financiar, efectivele din fermele cu 10 sau mai multe capete, vor trebui să fie înscrise în Registrul Genealogic (RG) al rasei. Acest lucru este posibil în urma unor lucrări de selecție care au la bază efectuarea controlului oficial al performanței, pentru ca orice populație de animale care urmează a fi supusă procesului de ameliorare genetică trebuie să fie cunoscută din punct de vedere a performanțelor pentru caracterele luate în studiu (lapte, carne).

Pentru activitatea de determinare a calității genetice (COP) statul a instituit o schemă de ajutor financiar reprezentând 70% din costurile aferente acestei lucrări de selecție.

Controlul oficial reprezintă instrumentul principal în procesul de ameliorare genetică, el reprezentând măsurarea și înregistrarea fiecărui candidat la selecție sau a descendenței lui. Rezultatele obținute sunt folosite în evaluarea genetică a candidaților la selecție sau pentru managementul eficient al fermei.

Crescătorii care doresc să supună efectivul de vaci controlului producției trebuie să facă o cerere scrisă către organismul acreditat, acesta fiind reprezentat de Asociația agricolă.

Crescătorii trebuie să îndeplinească unele condiții pentru a participa la controlul producției:

crescătorii trebuie să înscrie în COP și în RG întreg efectivul de bovine pe care îl dețin.

întreg efectivul să fie individualizat și înregistrat conform sistemului oficial și să fie în aceeași locație.

să utilizeze pentru reproducția bovinelor deținute doar însămânțarea artificială, monta naturală autorizată sau transferul de embrioni.

să conducă și să dețină la zi evidențele necesare pentru aceste activități.

să comunice metoda de muls, orele de muls și să le respecte.

fermierii trebuie să declare instalațiile de muls pe care le folosesc.

să permită accesul necondiționat în fermă al persoanelor cu atribuții de control și inspecție.

Controlul producției se efectuează de către organismul acreditat prin intermediul controlorilor (personal tehnic calificat, selecționat dintre persoane cu studii de specialitate). Norma de control se stabilește ținând cont de dimensiunea fermei și de graficul de control (metoda de control).

Personalul calificat/controlorul efectuează controlul cu ajutorul unui document oficial, acesta fiind reprezentat de buletinul de control. Inginerul controlor trebuie să efectueze controlul propriu-zis prin asistarea la programul de muls, prin măsurarea cantității de lapte muls, prelevarea probelor de lapte în flacoane și consemnarea în buletinul de control cantitatea de lapte la fiecare vacă. De asemenea, consemnează în buletinul de control producția de lapte și evenimentele ce au avut loc de la ultimul control (fătări, avorturi, înțărcări, ieșiri).

Personalul calificat/controlorul notează în buletinul de control vacile nou intrate, cu toate informațiile necesare ,notează în buletinul de control anexa cu vacile lipsă de la muls și cauza acesteia, cazurile de boală sau accidente,vacile aflate în tratament, vacile înțărcate, precum și cele fătate recent. Controlorul notează cantitatea de lapte mulsă la fiecare vacă și prelevează probe individuale de lapte de la fiecare vacă, pentru a le duce spre analiză la laborator.

În prezent, Asociația județeană a crescătorilor de bovine BOVISIB însumează peste 430 de ferme cuprinse în Controlul Oficial al Performanțelor.

Asociația are în conducere un președinte, Stîngă Nicolae, 2 vicepreședinti, 3 ingineri operatori, 1 inginer șef, 6 ingineri zootehniști controlori. Inginerii controlori efectuează COP-ul în teren prin deplasările la fermele aflate în control.

Controlul se repetă la 28 de zile de la ultimul control, astfel fiind realizate 13 controale/exploatație/an calendaristic.

Controlul oficial se realizează astfel încat să se urmărească producția de lapte, evenimentele petrecute în fermă (nașteri,fătări,înțărcari). Aceste evenimente se anunță de către fermier controlorului venit la control lunar.

Controlul se face la mulsoarea de dimineață cat și la mulsoarea de seară,urmărindu-se cantitatea de lapte obținut,cat și variația cantității de lapte de la o mulsoare la alta.

Fermierii dețin în fermă un registru de ferma unde își notează bovinele aflate în control și evenimentele petrecute la fiecare bovină:

Se notează data montei la vaca respectivă cu informațiile aferente,respectiv ce fel de însămanțate a fost făcut(IA-însămanțare artificială,în cazul acesta se notează codul de taur și numele acestuia,IN- însămanțare naturală-se face cu taur autorizat.)

Dacă se repetă monta,atunci aceasta este consemnată în registru

Se notează data fătării

Se notează sexul vițelului M/F

Se notează crotalul vițelului.Ex RO500007124508

Durata gestației la vaci este, în medie, de 285 zile, cu variații cuprinse între 270-300 de zile. Gestația este mai scurtă cu 1-3 zile la primipare și la vacile care fată doi viței.

Primele semne ale apropierii fătării se evidențiază cu 8-10 zile înainte de fătare, când abdomenul vacii se lasă mai jos, mai ales în partea dreaptă, flancurile se adâncesc, de o parte și alta a cozii se formează două adâncituri, ugerul se congestionează, iar sfârcurile devin turgescente datorită apariției colostrului.

După nașterea vițelului acesta se crotaliază în termen de 21 de zile de la fătare și i se eliberează un pașaport, urmând ca și acesta să participe la COP, dacă este de sex femel și are vârsta de 6 luni. Pentru a fi cuprinse în control, bovinele trebuie să prezinte fătare în fiecare an calendaristic.

CAPITOLUL IV CONTROLUL OFICIAL AL PRODUCȚIEI DE LAPTE ÎN FERMA ”ȘARI GEORGETA” DIN CÂRȚIȘOARA, JUDEȚUL SIBIU

Ferma “Șari Georgeta”este localizată în localitatea Cârțișoara, strada Principatele Unite, nr. 34, jud. Sibiu, iar codul exploatației RO1445440257.

Ferma deține un efectiv de 31 (treizeci și unu) de capete de vaci înscris în Registrul Genealogic al rasei Bălțată Românească, ferma înscriindu-se la Controlul Oficial al Producției în data de 04.02.2014. În anul 2014, ferma a avut doar 7 vaci în lactație deschisă, restul fiind juninci.

În data de 30.01.2017, efectivul a fost de 35 de capete de vaci de lapte, iar în lactație deschisă au fost prezente un număr de 18 vaci.

Controlul în ferma “Șari Georgeta” se face la fiecare 28 de zile calendaristice, astfel fiind realizate un număr de 13 controale pe an.

Controlul se anunță cu cel puțtin 24 de ore înainte. Controlul se efectuează dimineața la programul de mulsoare stabilit de fermier, sau seara.

Programul de muls în fema Șari Georgeta este ola ra 05:00 dimineața și seara ora 16:00. Acesta durează în medie aproximativ 2 ore, cu 2 mulgători. Sala de muls este dotată cu 6 aparate de muls, câte 3 pe o parte și 3 pe cealaltă parte.

La activitatea de control participă 1 sau 2 controlori.

Controlul producției este realizat de către Asociația Județeană a Crescătorilor de Bovine ”Bovisib”, cu sediul în Șura Mare, prin intermediul controlorilor. Norma de control se stabilește ținând cont de dimensiunea fermei și de graficul de control (metoda de control). Graficul de control se stabilește săptămânal, cu ordonarea fermelor pe localități.

Controlorul efectueză controlul propriu-zis prin:

prezența la programul de muls

măsurarea cantității de lapte

prelevarea probelor de lapte în flacoane și consemnarea în buletinul de control a cantității de lapte mulsă de la fiecare vacă.

De asemenea, consemnează în buletinul de control producția de lapte și evenimentele care au avut loc de la ultimul control (fătări, avorturi, înțărcări, ieșiri).

Controlorul notrează în buletinul de control vacile nou intrate în control, cu toate informațiile necesare. Se completează anexa cu vacile lipsă de la muls și cauza acesteia, cazurile de boală sau accidente, vacile înțărcate, precum și cele fătate recent.

Ferma ”Șari Georgeta” din Cârțișoara are cuprinse în Controlul Oficial al Producției de lapte 31 de capete de bovine, pentru care primește subvenție. Dintre vacile cuprinse în control ferma deține 27 de capete de vaci din rasa Bălțată Românească, restul de 4 capete fiind din Rasa Brună de Maramureș. Vacile au o conformație corporală armonioasă, sunt foarte bine îngrijite, având tratamentele efectuate la timp.

Hrana animalelor este foarte bine echilibrată, bazată pe cu rații bine întocmite, administrate după un program de furajare.

Particularități ale vacilor din rasa Bălțată Românească, Brună de Maramureș și Holstein

Din câte se poate observa din tabel, vacile din rasa Bălțată Românească deși fac parte dintr-o rasă mixtă de carne-lapte, au aptitudini bune și pentru producția de lapte, care totuși este inferioară celei de la rasa Brună de Maramureș, care este rasă mixtă lapte-carne.

La ferma „Șari Georgeta”am participat în calitate de controlor la controlul oficial al producției. Mulsul a început la ora 16:00. La muls au asistat 2 mulgători, iar numărul vacilor prezente la muls a fost de 20 de capete din efectivul de 31 de capete subvenționate, după cum se poate vedea în anexa BULETIN DE CONTROL AL PRODUCȚIEI DE LAPTE.

Exploatația mai cuprinde un număr de 20 de juninci, care vor urma să intre la controlul oficial al producției după ce vor avea înregistrată prima fătare.

Vacile au intrat în sala de muls unde au participat la programul de muls. Sala de muls este formată din instalația de muls și aparatele de muls. Sala de muls cuprinde 6 aparate de muls, câte 3 aparate pe fiecare parte. După intrarea vacilor în sala de muls am început notarea lor și a început programul de muls.

După terminarea mulsului am luat probe individuale de lapte de la fiecare vacă și am notat cantitatea de lapte mulsă.

Cantitatea de lapte mulsă a fost cuprinsă între 5,3 litri și 10 litri de lapte. În buletinul de control am mai notat vacile care au intrat în repaus, cât și fătarile, sau montele efectuate de la ultimul control.

Cantitatea de lapte mulsă a fost măsurată cu ajutorul milkometrului (aparat ce măsoară cantitatea de lapte mulsă).

După terminarea mulsului am spălat milkometrele și am așezat probele în cutii. Probele au fost etichetate și trimise la Brașov, unde au fost analizate de către laborator.

În urma efectuării analizelor laptelui s-au măsurat (după cum se poate vedea în anexa RAPORT BULETIN DE ANALIZĂ LAPTE NR ANZBV5534 DIN 27/01/2017)

numărul de celule somatice x 1000(celule/ml),

grăsimea (%m/m),

lactoza (%m/m),

substanțele solide (%m/m),

ureea (mg/100g),

cazeina (g/l),

densitatea laptelui (g/l),

pH.

În urma analizelor de laborator, am constatat că vaca cu crotaliul RO503001632583 a obținut următoarele rezultate:

Număr de celule somatice x 1000 (celule/ml)-227

Grăsime (%m/m)-7.10

Proteină (%m/m)-4.00

Lactoză (%m/m)-4.51

Solide (%m/m)-16.27

Ureea (mg/100 g)-15.68

Cazeină (g/l)-31.10

Densitatea (g/l)-1028.30

pH-6.65.

Toate rezultatele pot fi văzute in anexa RAPORT BULETIN DE ANALIZĂ LAPTE NR . ANZBV5534 din 27/01/2017

Tabel nr.2. Raport (buletin) de analiză probe de lapte recoltat de la ferma Șari Georgeta în data de 27/01/2017. Data prelevării probelor 19.01.2017

Număr de probe lapte crud – 17. Probe primite în 25/01/2017

Foto 5. Așteptarea vacilor pentru intrarea la muls (foto original, 2017)

Foto 6.Mulsul vacilor(foto original)

Pornind de la datele înregistrate cu prilejul zilelor de control la vacile din exploatația ”Șari”, am efectuat un clasament al acestora, luând în calul producția de lapte pe lactație standard. De asemenea, am calculat conținutul mediu de grăsime și proteină al laptelui. După cum se observă în tabelul nr. 3, producția medie de lapte/cap de vacp/lactație stndard variază între 3915 kg și 7414 kg. Cea mai mare producție de lapte – 7414, kg s-a înregistrat la lactația a 5-a. Producția de lapte nu depinde în general de ordinea lactației, ci de potențialul productiv mediu al fiecărei vaci.

Tabel nr.3 Clasamentul vacilor din exploatația ”Șari Georgeta” din localitatea Cârțișoara, în funcție de producția/cap/lactație standard și de rasă

Foto 9. Citirea cantității de lapte și recoltarea probelor în flacoane de probă

(Foto original, 2017)

Astfel, cea mai productivă vacă este cea cu numărul matricol RO344000106341, acasta realizând la o producție de lapte de 7414 kg, un procent de grăsime de 3.41% și 3.63 % proteine.

La cele 31 de vaci existente în exploatație și cuprinse în COP, s-au înregistrat următoarele evenimente:

Monte IA (însămânțări artificiale): 9

Fătări: 17

Avoturi 2

Produși masculi: 8

Produși femeli: 7

Foto 10. Flacoane pentru recoltarea probelor pentru analiza calității laptelui

(Foto original, 2017)

Foto 11.Etichetarea și aranjarea probelor destinate analizei calității laptelui

(Foto original, 2017)

Foto 12 Pregatirea probelor pentru trimiterea spre analiză la sediul din Brașov

(foto original, 2017)

CONCLUZII

Crescătorii care doresc să supună efectivul de vaci controlului producției trebuie să facă o cerere scrisă către organismul acreditat. Aceștia trebuie să îndeplinească unele condiții. Astfel, crescătorii trebuie să înscrie în COP și în RG întreg efectivul de bovine pe care îl deține. Întreg efectivul trebuie să fie individualizat și înregistrat conform sistemului oficial și să fie în aceeași locație. Ei trebuie să utilizeze pentru reproducția bovinelor deținute doar însămânțarea artificială, monta naturală autorizată sau transferul de embrioni. Crescătorii trebuie să conducă și să dețină la zi evidențele necesare pentru aceste activități. Crescătorii trebuie să comunice metoda de muls, orele de muls și să le respecte. Ei mai trebuie să declare instalațiile de muls pe care le folosesc, să permită accesul necondiționat în fermă al persoanelor cu atribuții de control și inspecție.

COP a început pentru un efectiv de 24.000 de vaci, dar cifra nu este deloc una definitivă. Din contră, ea se modifică permanent, după cum intră și ies fermele din control. Pentru a realiza progres genetic, avem nevoie de identificare, de controlul oficial al performanțelor, cantitativ și calitativ, al laptelui, trebuie să știm originea animalelor.

Organismele de inspecție și control au ca principale obiective acela de a dezvolta interesul general al localnicilor atât pentru creșterea taurinelor, cât și pentru producția de lapte și de a oferi consiliere de specialitate în ceea ce privește dezvoltarea calității și protecția consumatorului în aceste domenii. Pentru atingerea acestor obiective se efectuează COP și controlul calității laptelui asupra efectivului de animale deținute de membrii asociației.

Controlul oficial al producției este de o importanță deosebită, deoarece este necesar să avem o situație a efectivului de bovine, a evenimentelor petrecute în fermă, a fătărilor, înțărcărilor, a produșilor obținuti. Mai este important de altfel de a cunoaște cantitățile de lapte obținut de la animale, cu datele aferente, despre grăsime, proteină, glucide.

Controlul oficial se efectuează lunar, pe baza graficului de control, efectuat de Asociația de control, în cazul de față, de către Asociația Județeană a Crescătorilor de Bovine BOVISIB, cu sediul în Șura Mare, Sibiu

În Controlul Oficial al Produției sunt cuprinse bovinele cu vârsta până la 8 ani.Acestea trebuie să fie sănătoase, să aparțină rasei de lapte, și să prezinte fătare în fiecare an, conform legislației în vigoare.

În urma prelevării probelor de lapte, acestea se trimit spre analiză la laboratorul specializat, unde se analizează laptele colectat din punct de vedere al cantității grăsimii, proteinelor, glucidelor, conținutului de uree. Rezultatul de analiză a laptelui este comunicat fermierului prin intermediul buletinului de analiză. Astfel, este realizat un clasament cu vacile cele mai poroductive, fermierul va știi la ce animal trebuie să intervină în alimentație, pentru a ameliora cantitatea și calitatea laptelui.

În urma efectuării Controlului Oficial al Performanțelor, fermierii beneficiază de subvenție din partea statului. Astfel, statul sprijină fermierii și totodată încurajază practicarea și dezvoltarea agriculturii BAZĂ DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ.

BIBLIOGRAFIE

Creța V., Morar R., Maria Roșu, Plămădeală C, Sârbu I., Zootehnie generală și tehnologia creșterii animalelor, Editura Didactică și Pedagogică, București,1983.

Furtunescu AL., Zootehnie generală și genetică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971.

Stanciu Mirela, Zootehnie. Note de curs, Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, 2012.

Stanciu Mirela, Zootehnie ecologică. Note de curs. Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, 2016.

***Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale/sectiunea Bovine

*** Agenția Națională pentru Zootehnie/secțiunea bovine

https://www.gazetadeagricultura.info/animale/bovine/19492-laptele-de-vaca-cel-mai-voloros-produs-alimentar.html

https://www.lumeasatului.ro/articole-revista/2114-fatarea-la-vaca-si-ingrijirea-dupa-fatare.html

http://www.madr.ro/structuri-asociative-profesionale.html

http://www.ifz.ro/controlul-oficial-al-productiei-parghie-de-baza-a-ameliorarii-efectivelor-de-animale/html

http://revistafermierului.ro/romania-agricola/zootehnie/item/2412-video-florin-dumitru-si-ionut-lupu-vorbesc-despre-controlul-oficial-al-productiei-de-lapte-din-ferma-agroind-focsani.html

http://www.agrinet.ro/content.jsp?page=496&language=1

http://www.anarz.eu/AnarzAdministratorSite/public/default.aspx

https://www.gazetadeagricultura.info/animale/bovine/19570-procedura-pentru-eliberarea-certificatului-de-origine-co-la-bovine.html