Considerații privind creșterea rasei Aberdeen Angus în zona de nord-est a țării [310540]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

„ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific:

Prof. dr. Vasile MACIUC

Absolvent: [anonimizat]-VASILE CLAPON

IAȘI,

2017

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

„ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

SPECIALIZAREA: [anonimizat] a țării

Coordonator științific:

Prof. dr. Vasile MACIUC

Absolvent: [anonimizat]-VASILE CLAPON

IAȘI

2017

CUPRINS

INTRODUCERE

PARTEA I. CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL I. SITUȚIA ȘI ORIENTĂRILE ACTUALE PRIVIND PRODUCȚIA DE CARNE DE BOVINE PE PLAN MONDIAL ȘI NAȚIONAL

1.1. Producția de carne pe plan mondial

1.2. Producția de carne la nivel național

CAPITOLUL II. PREZENTAREA UNITĂȚII UNDE S-AU REALIZAT CERCETĂRILE

2.1. Date despre unitate

2.2. [anonimizat] A II-A. CERCETĂRI PROPRII

CAPITOLUL III. SCOPUL, OBIECTIVELE, MATERIALUL BIOLOGIC STUDIAT ȘI METODOLOGIA DE CERCETARE

3.1. Ipoteza de lucru și scopul cercetărilor

3.2. Materialul biologic studiat și metodologia de lucru folosită

CAPITOLUL IV. REZULTATE OBȚINUTE

4.1. Cercetări privind valoarea fenotipică și genetică a ascendenței la nucleul studiat

4.2. Cercetări privind valoarea fenotipică și genetică a descendenței

4.3. Valorificarea animalelor în ferma luată în studiu

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Creșterea bovinelor este o activitate complexă cu deosebită importanță economică și alimentară semnificativă. [anonimizat], constituie un aliment sănătos datorată conținutului de proteine (18-20%) [anonimizat] (în special complexul B) și săruri minerale (25 microelemente – Zn, Fe, Cu).

Valoarea energetică de 2000 kcal/[anonimizat] a [anonimizat]. [anonimizat], consistență, gust, savoare, suculentă, frăgezime, [anonimizat], prajire, fierbere. Influența tot mai mare a [anonimizat] o deschidere spre mărirea cotei de piață națională comparativ cu alte tipuri de carne.

Producția de carne este direct influențată de factori naturali și economici dintre care se pot menționa următorii:

– efectivele de bovine;

– disponibilitatea furajelor și a pășunilor prin suprafețele și calitatea acestora;

– potențialul genetic reflectat de animale prin procentul de conversie a furajelor în spor de greutate;

– impactul consumului de furaje asupra productivității;

– capacitatea de producție a sectorului cărnii de vită (dependentă de factorii tehnologici și naturali);

– capacitatea de procesare în abatoare;

– cererea consumatorilor (dependentă de modelul de consum și puterea de cumpărare);

– măsurile de politică aplicate sectorului cărnii de vită.

PARTEA I

CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL I. SITUȚIA ȘI ORIENTĂRILE ACTUALE PRIVIND PRODUCȚIA DE CARNE DE BOVINE PE PLAN MONDIAL ȘI NAȚIONAL

Producția de carne pe plan mondial

Țările care realizează cea mai mare intensivizare a producției de carne sunt: Belgia, Olanda, Germania, Danemarca, iar cei mai mari producători de carne de bovine sunt: SUA și UE, care asigură peste 38 % din producția mondială. Peste 80 % din carnea de bovină este consumată de către țările bogate și de regiunile mari producătoare ale Americii Latine, cel mai mare consum pe locuitor fiind înregistrat în Argentina (peste 86 kg), SUA (cea 50 kg), Australia (cea. 41 kg) si UE (24 kg), etc. La nivel mondial în anul 2005, producția mondială de carne a fost de 58 232 009 tone metrice Producția de carne de bovine pe plan mondial in ultimii 7 ani (2000-2006) a inregistrat o creștere de cea. 10 % ( de la 59 931 la 65 854 mii tone). Consumul mondial de carne de bovina, in aceasta perioada a crescut, in medie, de la 9,9 kg la 10,1 kg. Evoluția cotei de piața intre principalii exportatori mondiali de carne de vita a suferit schimbări semnificative in ultimii ani. Astfel Brazilia aproape ca si-a triplat ponderea deținuta ajungând la finele anului 2006 la o cantitate de carne de vita exportata de aproape 2 milioane to., Argentina aproape si-a dublat-o in timp ce SUA a pierdut o cota semnificativa a pieței mondiale. In producția mondială de carne de bovină, Europa deține locul al patrulea. în consumul total de carne, cea de bovină deține o pondere de 20 -23 %. Piața europeană a cărnii s-a confruntat în ultimii 5 ani cu probleme de ordin sanitar-veterinar, ca urmare a apariției encefalitei spongiforme bovine. în anul 2004 UE a avut o producție de 8.082.796 Mt carne de bovină, ceea ce reprezintă 93 % din producția de carne a Europei. în ceea ce privește carnea de bivol, în UE s-a produs în anul 2004 cea. 1400 Mt.

Dintre țările recent integrate în Uniunea Europeană, cea mai mare producție de carne de bovină, în anul 2004, a înregistrat-o Polonia, respectiv 317.000 Mt, ceea ce reprezintă cea. 45 % din producția noilor state member UE.

Producția mondială de carne va depăși pragul de 260 milioane de tone în 2014, ceea ce înseamnă o creștere de 1,6% față de 2013, conform raportului USDA (Departamentul pentru Agricultură al SUA) din noiembrie 2013. O producție–record este așteptată la carnea de porc ca urmare a cererii tot mai ridicate, dar și a costurilor de producție în scădere. Și exporturile se vor dezvolta spectaculos, după ce au cunoscut un avans de peste 40% în mai puțin de zece ani.

1.2. Producția de carne la nivel național

În perioada crizei, industria cărnii de vită din România a înregistrat, pierderi importante. Conform Eurostat, în România în anului 2015, producția de carne de bovine, a fost de numai 29200 de tone. Realizând o comparație, cu anul 2005, producția de carne de vită din România a înregistrat circa 235 000 de tone. Anul 2009 a fost anul care a marcat prăbușirea industriei de profil din România, unde producția de carne de vită s-a contractat la o valoare de sub 25000 tone comparative cu 2008, când s-a raportat 190400 tone. Producția scăzută a cărnii de bovine s-a menținut până în anul 2015, când s-a raportat la 29280 de tone.

Sectorul de bovine la nivel național a continuat procesul de restructurare, efectivele de bovine fiind în continuă creștere, după o reducere de inventar în anul 2011. Conform ultimelor statistici, efectivele de bovine au crescut cu 0,4%, în anul 2016, comparativ cu anul 2015.

Referitor la dimensiunea fermei de exploatare bovine, datele recente au arătat că, în iulie 2016 circa 92% din totalul efectivelor de bovine aparțin fermelor cu caracter familial și numai 7%, fermelor comerciale sau asociațiilor crescătoare de bovine.

Segmentul comercial a înregistrat o perspectivă pozitivă, realizând investiții considerabile în ameliorarea și genetica de calitate, în adăposturi și în gestionarea efectivelor. Importurile de bovine pentru activitatea de reproducție s-a dublat în anul 2015, existând astfel o tendință clară de îmbunătățire a efectivelor, înainte de desființarea cotelor pentru produsele lactate în Uniunea Europeană.

Principalul furnizor de bovine pentru România a fost Ungaria, urmată de Lituania și Germania. Trebuie specificat faptul că Germania este un furnizor constant pentru piața românească. La nivelul anului 2016, condițiile de piață au indicat o tendință reversibilă, importurile înregistrând o scădere cu 76%.

România este o țară cu tradiție în exporturile de bovine vii. Însă datorită lipsei practicilor de gestionare și de alimentație îmbunătățite, fermierii sunt împieducați să devină competitivi pe la nivelul pieții internaționale de carne, soluția fiind orientarea către exportul de bovine vii. Fermierii din România consideră exporturile ca fiind un factor important și pentru producția de de tineret, existând societăți comerciale care sunt specializate pe achiziția de viței și tauri tineri în vederea exportării acestora.

Efectivul de bovine direcționat către sacrificare s-a redus în fiecare an, activitate înregistrată încă din anul 2010. Greutatea cărnii în carcasă la bovinele provenite din gospodăriile populației sunt în general, de 120 kg, mult mai redusă față de greutatea cărnii în carcasă la bovinelor provinite din sectorul comercial, cu circa 215 kg pe carcasă.

Totuși sacrificările au crescut cu 12%, în anul 2016, comparativ cu anul 2015, datorită creșterii prețurilor la furaje, factorul principal fiind seceta din vară. Cel mai ridicat procent de sacrificări este înregistrat în abatorizare și într-o redusă măsură, din segmentul non-comercial, înregistrând numai 2% creștere.

Sectorul cărnii de vită la nivel national se caracterizează printr-o lipsă de previzibilitate și efective limitate de bovine exploatate numai pentru producția de carne. Începând cu anul 2016, statul sprijină fermierii numai pentru 35.000 de capete de vaci pentru carne, ceea ce reprezintă circa 325 $/cap de vacă de carne, și numai fermierii care au înregistrat bovinele în registre genealogice, iar efectivele exploatate sunt între 10-250 capete. Acest ajutor este completat cu încă 115 $/cap, dar acesta din urmă tip de sprijin este calculate în așa fel încât să scadă gradual, până în 2020.

Importurile care au determinat un surplus temporar pentru carnea de vită, la nivelul Uniunii Europene, a determinat o creștere a importurilor și în România cu peste 42%, valoare estimată la o creștere de 80%, până în anul 2018. În anul 2016, furnizorii cei mai mari pentru carnea de vită proaspătă, refrigerată sau congelată au fost Germania, Polonia și Italia. Principalele țări cu destinația cărnii proaspete sau refrigerate din România sunt Olanda și Suedia.

La nivelul pieții din România, Statele Unite ale Americii este furnizoare de carne de vită valoarea ridicându-se numai la 450.000 tone, în anul 2016, dar care au avut o crește cu cca 10%, în 2017.

Față de anul 2016, producția de carne de bovine s-a ridicat la peste 52,3%, comparative cu 1,7% la producția cărnii de porcine.

De asemenea, sacrificările de bovine în abatoare specializate, au crescut față de față de anul precedent cu 52,7%, comparative cu sacrificările de porcine care au crescut doar cu 1,4%.

Tabelul

Sacrificările de bovine, porcine, ovine și caprine în abatoare specializate

(www.capital.ro)

Efectivele de ovine și caprine sacrificate în abatoare specializate a crescut față de anul 2015 cu 91,4%, iar producția de carne de ovine și caprine s-a ridicat cu 91,5%.

Preponderența sacrificărilor de bovine au fost regiunile de Nord-Est cu 50,6%, de Nord-Vest cu 11,7%, în regiunea Sud-Muntenia de 11,6% și în Sud-Vestul Olteniei cu 10,1%.

Producția cărnii de bovine a crescut la toate speciile în luna martie a anului 2017, comparativ cu luna februarie.

Față de luna martie a anului 2016, s-au înregistrat majorări pentru productia la carnea de bovine ș pasăre, dar reduceri penru producțiile de carne de porcine, ovine și caprine (INS, august 2017).

Astfel, în luna martie 2017, productia cărnii de bovine a crescut la 7.570 de tone, cu 3,5% mai mult comparativ cu luna februarie 2017 (7.317 tone) și cu 4,4% comparativ cu luna martie anul 2016, când s-au înregistrat 7.250 tone.

Numarul bovinelor livrate către sacrificare a crescut în luna martie, 2017, cu 11,4% comparativ cu luna februarie și cu 2,1% comparativ cu luna martie, 2016.

O evoluție s-a putut observa, în special, la producția de carne de vită în carcasă, în special pentru a doua jumătate a anului 2016. Pentru lunile aprilie- septembrie, creșterile lunare raportate la perioadele similare ale anului 2015 sunt continue, cu perioada reducerii de TVA aplicată pe acest tipar al creșterilor de producție. În luna iulie, 2016, creșterea a fost de aproape un sfert față de iulie 2015, iar în august s-a obținut, pentru aceeași perioada analizată, o creștere cu o treime (32,6%). Variațiile lunare în scădere încep cu luna iunie, excepție făcând luna septembrie cu o majorare modestă de numai 1,8%.

În prima jumătate a anului 2016, industria cărnii de vită a înregistrat creșteri lunare care au atins maximum în luna aprilie cu un salt de 44,7%, după ce în luna martie creșterea a fost de numai 24%, comparatic cu 2,7% în februarie. Luna aprilie 2016, raportată la aprile 2015 a înregistrat o majorare de 17,2%.

CAPITOLUL II

PREZENTAREA UNITĂȚII UNDE S-AU REALIZAT CERCETĂRILE

2.1. Date despre unitatea S.C. MIHBEN SUISSE S.R.L.

S.C. MIHBEN SUISSE SRL a luat ființă în anul 2009 având nr.de înmatriculare J33/662/2009. Ferma este localizată în Giulești, comuna Boroaia, județul Suceava, având domeniul de activitate ”creșterea altor bovine”.

Ferma are un număr de 8 salariați, ajungând la o cifră de afaceri de 174.213 lei în anul 2015.

Întreținerea materialului biologic se practică într-un adăpost cu lungimea de 30 m, lățime de 11 m și o înălțime la coama acoperișului de aproximativ 7 m.

Fundația fermei este din beton armat, având scheletul din grinzi de lemn. Acoperișul adăpostului este din tablă (fig. 4.1), cu ferestre amplasate în pereții laterali. Ferestrele sunt dimensionate în așa fel încât să asigure o lumină corespunzătoare în raport cu metrul pătrat de pardoselă.

Fig. 4.1. Aspectul exterior al adăpostului de taurinei din cadrul unității gazdă

(foto original)

Sistemul de întreținere practicat este cel liber (fig. 4.2), deoarece în cazul acestei ferme de capacitate mică oferă unele avantaje.

Fig. 4.2 Întreținerea liberă a taurinelor, în adăpost și în padoc

(foto original)

Adăpostul are o alee centrală de furajare, o zonă destinată odihnei și furajării animalelor, o rigola pentru evacuarea dejecțiilor și aleea de serviciu (fig. 4.3).

Fig. 4.3. Aspect din zona de furajare

(foto original)

Adăparea animalelor se face la jgheaburi din materiale plastice, apa fiind la discreție pentru toate categoriile de bovine.

Fig. 4.5. Aspect din padocul exterior al adăpostului

(foto original)

Fig. Aspecte din maternitate (mama cu vițel)

În sezonul rece furajarea în adăpost se face pe bază de rații care conțin: fân de lucernă, fân de iarbă, paie, siloz de lucernă, semifân de iarbă, borhot de sfeclă și siloz de porumb.

Rația suplimentară: șrot de soia, șrot de rapiță, șrot de floarea soarelui, porumb, ovăz, orz, extrudat de soia,.

Rațiile sunt administrate în funcție de categoria de vârstă, sex și starea fiziologică.

Baloți de lucernă Depozit porumb știuleți

Siloz Depozit nutrețuri concentrate

Fig. 4.6. Aspect din parcul de furaje

(foto original)

În perioada de vară, efectivul este la pășunat pe durata zilei, apoi seara la adăpost unde primesc supliment de concentrate, în cantități variabilie în funcție de vârstă și stare fiziologică.

Fig. Aspecte de la pășunat

2.2. Rasa ABERDEEN-ANGUS

Originea și formarea rasei

Rasa Angus s-a format în nord-estul Scoției în cele comitatele Aberdeen, Banf, Kincardine, Angus. Regiunea are ieșire la Marea Nordului, cu un climat temperat rece și umed, cu precipitații suficiente dar și forme de relief variate (munte, șes, dealuri).

Rasa Aberdeen Angus provine din taurine locale vechile, akeratos (fără coarne), care sunt apreciate pentru rusticitatea și longevitatea lor dar și pentru aptitudinile către producția de carne.

Fondatorul rasei este cunoscut ca fiind Hugh Watson, care a folosit la formarea rasei taurul 126 Jock-Old nr.1 în reg. genealogic și femela Old Granny 125, aceasta având o longevitate de 29 de ani, cu un număr de 25 de viței fătați de-a lungul anilor.

Watson a folosit, pentru formarea rasei, consangvinizarea și selecția strictă în direcția producției de carne. Selecția s-a realizat între exemplarele cu robă neagră, care au fătări ușoare și cu o greutate mică la naștere a vițeilor.

În diferitele etape ale formării rasei, s-au efectuat încrucișări de infuzie cu diferite rase de taurine, între care un rol important îl deține rasa Shorthorn.

Caractere morfologice. Rasa Aberdeen Angus (fig. ) se caracterizează printr-o conformație specifică raselor destinate producției de carne. Au trunchiul voluminos, cu aspect cilindric, lung și foarte adânc. Extremități (cap, membre) sunt reduse și osatura este fină. Talia la femele atinge o medie de 118-120 cm, cu o greutate corporală de 500-550 kg. Femela nu are coarne (caracter consolidat foarte bine, genetic). Culoarea robei este neagră, uniformă; numai 0,5% din descendenți pot avea culoarea vișiniu închis sau brun.

Aptitudini productive. Rasa are aptitudini remarcabile în direcția obținerii producției de carne. Tineretul taurin pentru îngrășat atinge sporuri medii zilnice cuprinse între 1000-1300 g, cu randament la tăiere de 65-70%, iar raportul carne/oase este de peste 5/1.

Carnea rezultată de la animalele întreținute la îngrășat până la vârsta de 15-18 luni are calitățile organoleptice și culinare superioare, cerințele consumatorilor fiind ridicate. Prelungirea fazei de îngrășare peste vârsta de 18 luni influențează negativ calitățile cărnii (organoleptic și culinar), datorită depunerii grăsimii în cantitate abundentă, în carcasă.

Rasa Aberdeen Angus are o constituție robustă, cu temperament liniștit spre vioi, iar precocitate este foarte bună (maturitatea morfologică este atinsă la cca. 3 ani, femelele realizând prima fătare în jurul vârstei de 26-28 luni). Rasa are rezistență la temperaturi scăzute și la afecțiuni oculare (cancer ocular), dar sensibilă la temperaturi ridicate.

Datorită aprecierii calităților sale, rasa Aberdeen Angus s-a răspândit în tot mai multe țări europene, în special pe continentul american (SUA, Brazilia, Canada, Argentina). Este exploatată în efective mari și în Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud, Rusia etc.

În Statele Unite se crește o varietate a acestei rase, roșie, denumită Red Angus. Caracterele acestei varietăți (excepție culoarea robei) sunt în general asemănătoare tipului Black Angus, dar poate tolera mai ușor temperaturile ridicate.

Prin încrucișarea taurilor Aberdeen Angus cu femele de zeb s-a format rasa Brangus, rasă tauro-indică, utilizată în diferite scheme de încrucișare industrială.

În România rasa Aberdeen Angus a fost importată din anul 1960, fiind folosită la încrucișări industriale cu vaci din rasele locale, slab productive, în scopul obținerii de hibrizi cu aptitudini bune pentru producția de carne.

PARTEA A II-A. CERCETĂRI PROPRII

CAPITOLUL III. SCOPUL, OBIECTIVELE, MATERIALUL BIOLOGIC STUDIAT ȘI METODOLOGIA DE CERCETARE

3.1. Ipoteza de lucru și scopul cercetărilor

Creșterea bovinelor pentru carne ocupă un loc important în economia producției animale.

Scopul lucrări este acela de a evidenția rezultatele creșterii rasei Aberdeen Angus în cadrul fermei SC MIHBEN SUISSE SRL, județul Suceava, studiul ascendenței și descendenței la nucleul de rasă, analiza aptitudinilor pentru carne la efectivul studiat.

Cercetările de față au fost efectuate în cadrul fermei specializate în creșterea bovinelor SC MIHBEN SUISSE SRL din județul Suceava, pe parcursul anilor 2016-2017, principalele obiective vizate fiind:

– studiul ascendenței la nucleul de rasă Aberdeen Angus;

– studiul descendenței la nucleului de rasă Aberdeen Angus;

– analiza aptitudinilor efectivului studiat pentru carne.

3.2. Materialul biologic studiat și metodologia de lucru folosită

Materialul biologic studiat pe parcursul cercetărilor a fost reprezentat de efectivul de taurine din rasa Aberdeen Angus exploatat în cadrul fermei SC MIHBEN SUISSE SRL, județul Suceava.

Abeerden Angus roșu Abeerden Angus negru

CAPITOLUL IV. REZULTATE OBȚINUTE

4.1. Cercetări privind valoarea fenotipică și genetică a ascendenței la nucleul studiat

4.2. Cercetări privind valoarea fenotipică și genetică a descendenței

4.3. Valorificarea animalelor în ferma luată în studiu

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

RECOMANDĂRI

La finalul acestui studiu recomandăm achiziționarea unor tăurași și a unor femele din rasa Aberdeen Angus, care să prezinte aptitudini foarte bune pentru producția de carne, din țările Uniunii Europene și creșterea numărului de capete care se cresc în rasă pură în unitatea SC SRL pentru valorificarea maximă a potențialului productiv pentru carne.

BIBLIOGRAFIE

http://www.agro-business.ro

http://www.capital.ro