Bruxismul si pierderile de substanţă dură dentară [310516]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „VICTOR BABEȘ” DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

SPECIALIZAREA TEHNICĂ DENTARA

Disciplina: [anonimizat]. UNIV. DR. COSMIN SINESCU

Candidat: [anonimizat]

2 0 1 6

[anonimizat]- [anonimizat]- [anonimizat] a afectat populația în număr foarte mare. [anonimizat]. [anonimizat]. Printre aria restrânsă de materiale se regăsesc: acrilat, compozit, ceramică. Acestea au fost realizate în scopul de a restaura estetica și funcțiile sistemului stomatognat (SSG). Cele mai multe prezentau pe termen scurt sau mediu un risc de fracturare a materialului placat sau chiar a dintelui stâlp.

Noile descoperi și noile progrese realizate la ora actuală în domeniul materialelor și a biocompatibilității, permit optimizarea performanțelor mecanice și estetice a restaurarilor. [anonimizat]-CAM, [anonimizat]. Această nouă mașinărie permite realizarea diferitor restaurări prin diferite materiale.

În partea generală a [anonimizat], [anonimizat], și aparatura folosită în crearea restaurării dorite.

Partea specială a lucrării ia în amănunțit fiecare etapă tehnică de realizare a [anonimizat]. Au fost realizate două coroane de învelis total fizionomice pe cei doi incisivi centrali superiori (1.1 și 2.1). Zirconia reprezintă unul din cele mai ideale materiale pentru asemenea restaurări coronare.

[anonimizat] a [anonimizat], echilibrate și funcționale; cu o închidere marginală optimă. [anonimizat], putând fi realizate resturări în zona frontală.

Noul material a fost ales pentru a putea fi studiat și încercat pe un model de studiu ci nu direct în cavitatea bucală a [anonimizat] a se putea face diferența între cele două materiale și rolul lor. Cu toate acestea s-a [anonimizat].

PARTEA GENERALĂ

CAPITOLUL 1- [anonimizat]. Pot apărea în stare cristalină sau amorfă fiind numite sticle. Deși caracteristicile translucente ceramice măresc abilitatea de a produce restaurări cu aspect natural. Sunt foarte suscesibile fracturilor când sunt supuse tensiunilor sau flexiunilor.

Ceramicile pot fi clasificate în patru categorii: silicate, oxide, non-oxide și sticle. Ceramicile silicate sunt caracterizate de o fază amorfă a sticlei și pot avea o structura poroasă. Ceramicile oxide conțin în principal faze cristaline cu puține faze de sticlă. Ceramicile non-oxide sunt imprcticabile în uzul dentar datorită temperaturilor înalte de procesare metodelor complexe și opacitatea cu colorist inestetic. Ceramicile sticloase sunt practic sticle cristalizate ce apar prin nucleație și mărire a cristalelor în faza cristalină.

Cuvântul Ceramica vine din limba greacă de la cuvântul grecesc Keramos ce semnifică olărit sau lucruri arse. Istoric au fost descoperite trei tipuri de ceramică de bază de către Jones în anul 1985. Ceramica este arsă la o temperatura joasă și este relativ poroasă. Gresia care apare în China aproximativ in anul 100 î.c , este arsă la o temperatură mai înaltă decât ceramica. În ambele materiale, arderea mărește rezistența și o face mai impermeabilă la apă. Al treilea material este porțelanul care este obținut prin fondarea lutului alb din China cu piatră din China pentru a produce o gresie translucentă albă. Acest porțelan a fost realizat în King-Te-Tching în China în aproximativ anul 1000 d.c. și este mai rezistent decât ceramica și gresia ( Jones 1985).

Farmacistul francez Alexis Duchateau introduce prima dantură din fildeș în 1774. În orice caz, dantura se păta foarte tare, era poroasă și absorbea fluidele bucale. În colaborare cu Duchateau primul dinte de ceramică a fost patentat in 1789, de către un dentist francez Nicolas Dubois De Chemant.

Produsul a fost îmbunătățit față de prima versiune in 1774 , în orice caz metoda de prindere a dintelui de o bază dentară a fost ineficentă. În 1808 Fonzi, un destist italian, inventează un dinte de ceramică tera-metalic care era ținut în loc de un pin sau o ramă de platină. Planteau, un dentist francez, introduce dinții de ceramică in Statele Unite în anul 1817. Sipeale, un artist în Filadelphia realizează un proces de ardere a lor in 1822.

Doctorul Charles Land a prezentat prima fuziune de succes a unui inlay și a unei coroane dentare din ceramică feldspatică în anul 1886. Land descrie o tehnică de fabricare a coroanelor ceramice flosind o folie de platină ca structură cu control ridicat al temperatii a unui cuptor pe gaz.

Aceste coroane expun estetică excelentă, dar rezistența scăzută la flexiune a porțelanului a rezultat în multe eșecuri. De atunci ceramica feldspatică cu legături chimice fiabile a fost folosită la protezele metalo-ceramice, timp de peste 35 ani.

În orice caz ceramica feldspatică a fost prea slabă pentru a putea fi folosită fiabil în construcția de coroane intergral ceramice fară o infrastrcutură de metal. În plus contracția lor în urma arderii, cauzează discrepanțe semnificative în adaptarea lor pe bont și marginal.

Îmbunătățiri în rezistența la fracturare a coroanelor de ceramică au fost introduse de McLean și Hughes care au dezvoltat o restaurare ranforsată cu nivel ridicat de alumina, în anul 1965. Au fabricat alumină de puritate de 95 % și un nucleu ceramic de aumină având în consistența lor o matrice de sticlă conținand 42-45 % AL2 03.

Datorită translucenței inadecvate a nucleuli de ceramică aluminoasă, o fațetă de ceramică feldspatică a fost necesară pentru a atinge estetici acceptabile. Coroanele din ceramică aluminoasă, oferă rezistență scăzută la flexiune de aproximativ 131 Mpa; prin urmare acest tip de coroană ceramică a fost folosit doar în cazul restaurării dinților frontali.

Recent au apărut dezvoltări atât în domeniul materialelor ceramice cât și în tehnicile de fabricație. De exemplu au fost folosite infrastructuri din materiale foarte rezistente cum ar fi litiu – disilicat, alumina și zirconia. Aditional tehnicile de fabricare precum frezarea prin copiere și tehnica adițională au fost îmbunătățite.

Zirconiul este reprezentat de simbolul chimic Zr si are numarul atomic 40 este unul din metalele de tranziție al tabelulul periodic a lui D.I. Mendeleev. Zirconiul există în două forme : formă cristalină un metal lucios moale de culoare alb-gri și foma amorfă o pudră de culoare negru-albastruie.

Zirconiul foarte pur a fost pentru prima dată produs în anul 1925 de Vanmic Arkel și de Boer print-un proces de decompoziție iodată. în orice caz, hafniu, după procesul de decompoziție este întotdeauna găsit în minereul de zirconiu, deoarece separarea lui este foarte dificilă. Zironiul comercial conține hafniu între 1 și 3 %.

Orișicum a fost implosibil la acel timp să obtină zirconiu pur până la începutul secolului 19. Oxidul pur de zirconiu a fost prima dată preparat în 1914 de Herzfield. El a inventat procesul de cristalizare a octahidratului oxiclorură de zirconiu dintr-o soluție concentrată de acid hidrocloric pentru a îndeparta mari cantități de siliciu și de octahidrat oxiclurura de zirconiu, acesta cristalizându-se în timpul răcirii.

CAPITOLUL 2- ZIRCONIUL ÎN TEHNICA DENTARĂ

Din vremurile antice zirconiul a fost cunoscut ca zirconiu, ce probabil are originile din cuvântul Persian, Zargun ( în culoare auriu). Zircon sau silicat de zirconiu, Zr SI04 ( 67,2% din Zr02 și 32,8 % din SI02) este cel mai important mineral de zirconiu. Mineralul a fost descoperit de Martin Henrich Claproth, un chimist german care a analizat zirconiul din ceilon ( Srilanga in anul 1789). Metalul impur a fost prima oară izolat de Jones Jakob Berzelius un chimist suedez în anul 1824, încălzind un amestec de potasiu și florură de zirconiu de potasiu, într-un mic tub de fier.

Orișicum a fost implosibil la acel timp să obtină zirconiu pur până la începutul secolului 19. Oxidul pur de zirconiu a fost prima oară preparat în 1914 de Herzfield. El a inventat procesul de cristalizare a octahidratului oxiclorură de zirconiu dintr-o soluție concentrată de acid hidrocloric pentru a îndeparta mari cantități de siliciu și de octahidrat oxiclurura de zirconiu, acesta cristalizându-se în timpul răcirii.

La înceutul secolului 19 o soluție solidă de ytriu – ceramică policristalină de zirconia tetragonal stabilizată a fost folosită des în materialul refractar și ca tije Nerst, iar mai târziu ca un electrolit solid. A fost luat în considerare ca implante biomedicale încă de la începutul anilor 1969, și din 1985 mai departe, majoritatea bilelor de zirconiu erau fabricate pentru artroplastia totală de șold. Cermica de zirconiu a fost extinsă în stomatologie la începuturile anilor 1990, ca stâlpi endodontici, iar mai recent ca abutmenturi implantare și infrastructuri dure pentru coroane și proteze fixe parțiale.

Zirconia are o caracteristică unică numită călire transformată ce îi oferă rezistență ridicată și putere comparativ cu alte ceramici. Zirconiu dioxid apare în trei faze cristalografice. Faza monoclinică (o prismă deformată cu laturile paralele). Faza tetragonală (o prismă dreaptă cu laturile rectangulare. Faza cubică ( laturi pătrate). Faza monolitică apre din incinte cu temperaturi până la 1170grade celsius. Deasupra acestei temperaturi se transformă în faza tetragonală, iar la temperaturi de 2370 grade celsius în faza cubică în care stă până în punctul de topire de 2680 grade celsius.

Schimbările de volum la răcire asociate cu transformarea sunt îndeajuns pentru a face materialul pur inadecvat pentru aplicațile necesare unei structuri solide intacte. C-T aproximativ 2%. Cercetătorii au studiat fazele relaționale dintre oxizii de metal și zirconiu. Au descoperit că alierea dioxidul de zirconiu cu valențe ale oxizilor inferiori cum ar fi : cao, mgo, y2o3 sau ceo, poate reține fazele tetragonale sau cubice la temperatura camerei în funcție de cantitatea de dopant.

2.1. Rezistența ridicată și duritatea

Deorece ceramica este slabă la tensiune, acest lucru trebuie testat. În orice caz testul încărcării la tracțiune este dificil de realizat. Aceasta se datoreaza dificultății în prepararea specimenelor de avea geometria necesară și este la fel de dificil să ți specimenele fragile fără a le stresa și fractura. Testul de flexiune este un test alterativ de a investiga testul la fractură a specimenelor materiale care este cunoscut ca rezistența la flexiune. Rezistența la rupere indentifică rezistența materialelor fragile la propagarea catostrofală a defectelor în cadrul unui stres efectuat.

Alte ceramici dentare au o duritate și o rezistență la flexiune mai slabă comparată cu ytria stabilizata ceramică tetragonal zirconia. EmPress 2 are o rezistență la flexiune cuprinsă între 250-350 Mpa și duritatea fracturării de aproximativ de 2,8 Mpa. Ceramica In-Ceram Alumina are o rezistență la flexiune între 300-600 Mpa și o duritate la fracturare aproximativ 3,1-4,8 Mpa Ceramica In-Ceram Zirconia are o rezistență la flexiune între 475-630 Mpa și o duritate de fracturare de 4,8-4,9 Mpa. Cu un conținut ridicat de lumină, ceramicile de la Procera au o flexiune cuprinsă între 469- 699 Mpa și duritate la fracturare de 3,84- 4,48 Mpa.

Oboseala este modul de eșec care cedează în cele din urmă după ce a fost supusă în mod repetat la sarcini care sunt atât de mici, încât o singură aplicație nu cauzează eșec. Toate materialele ceramice sunt sensibile la mecanismele de oboseală care pot să reducă în od considerabil puterea de-a lungul timpului.

Reducerea rezistenței mecanice din cauza oboselii este cauzată de propagarea fisurilor naturale prezente inițial în microstructura componentei. Influența contaminării datorită umidității a fost identificată ulterior de a contamina rezistența la rupere a ceramicilor dentare pe bază de ceramică, rezultând într-o scădere în medie de 20 % din puterea fracturării.

În orice caz a subliniat că rezistența biaxală la încovoiere a ceramicii nu a fost influențată necaztiv de imersia în apă în timpul fortelor masticatorii simulate de 500-700 N la 2000 de cicluri . Cu toate acestea, durata testului efectuat la oboseală a fost destul de scurt să permită apei să afecteze proprietățile zirconiului.

Toate coroanele și punțile de ceramică sunt supuse zilnic unor forțe sau încărcări mastictorii ce plasează restaurarea sub încărcari repetate întreaga viată.

Repetarea ciclului masticatoriu în timp poate duce la oboseala materialului și eventual la fracturi atunci când sunt expuse mediului oral.

CAPITOLUL 3 – COROANELE DE ZIRCONIU

Zirconiul este un cristal care a început să fie folosit în stomatologie datorită durității lui incredibile. Din el se realizează capa internă sau restaurarea total anatomică, înlocuind cu mare succes aliajele metalice inițiale.

Coroanele de zirconiu resprezintă echivalentul perfecțiunii date de naturalețea artificialului. Lucrările integral ceramice sunt folosite de câțiva ani în realizarea lucrărilor protetice fixe fizionomice. Realizând o biocompatibilitate superioară și calități fizice superioare și estetice excelente, ceramica integrală pe oxid de Zirconiu s-a impus în reconstrucțiile protetice prin coroane totale și punți în toate zonele cavității bucale.

Prin rezistența crescută a ceramicii și consolidarea structurii îi revin avantaje numeroase. Cristalele de oxid de zirconiu care sunt dispuse într-o rețea tetragonală reprezintă capacitatea de a mări ca volum în urma unei fracturi și de a se reorganiza într-o structură reticulară, în așa fel încât microfisurile să fie refăcute.
Prelucrarea oxidului de zirconiu se face în laboratorul de tehnică dentară sau în centre de frezare care poate fi frezat după sintetizare. Astfel ceramica obținută este cunoscută a avea o rezistență mare la încovoiere datorită lipsei defectelor și a porozităților și o transluciditate excepțională. Din punct de vedere chimic, treimea cervicală a  coroanelor din zirconiu nu sunt iritante pentru parodonțiul marginal, datorită lipsei microfisurilor restaurărilor, pe când aliajele metalice pot produce modificări edematoase și colorații în albăstrui ale gingiei din cauza oxizilor.

Avantajele zirconiului sunt:

Biocompatibilitate

Efectul estetic și aspectul natural datorită translucidității

Lipsa corodării

Lipsit de conductivitate termică

Rezistență crescută

Conservarea țesutului dentar

Adaptare intima la colet datorită sistemului de frezat

CAPITOLUL 4 – SISTEME CAD-CAM

4.1 GENERALITĂȚI

Primele tentative de lansare a tehnologiei CAD/CAM în medicina dentară a început în anul 1970 în America cu Bruce Altschuler, în Franța cu Francois Duret, iar în Elveția cu Werner Mormann și Marco Brandestin. Young și Altschuler au fost primii care au inventat ideea folosirii luminii optice la o suprafață intraorală stratificată în 1977.

Această idee remarcabilă datează din 1970, apoi urmând să fie dezvoltată în teza de doctorat finalizată în 1972. Principiul constă în utilizarea a 2 camere video cu 4 fibre optice (2 fascicule care evidențiază partea vestibulară și orală a dintelui în același timp. Este vorba de principiul profilometriei bifazice). Informațiile receptate prin amprentarea optică se transmitea electronic, pe un calculator, unui laborator dentar unde existau mașini ce puteau crea design-ul și mașina de frezat ce confecționa restaurarea.

Tehnologia CAD/CAM oferă mai multe avantaje laboratorului de tehnică dentară. Sistemele CAD/CAM oferă automatizarea procedurilor de realizare la o calitate foarte bună într-o perioadă mult mai scurtă de timp. Sistemele CAD/CAM au potențialul de a oferi o precizie foarte mare restaurărilor și de a reduce riscul de infecție încrucișată asociată cu fabricarea convențională în mai multe etape a restaurărilor indirecte. Chiar dacă aceste sisteme CAD/CAM prezintă costuri ridicate, producția la scară largă a restaurărilor de înaltă calitate este necesară să atingă o viabilitate financiară. Sistemele CAD/CAM de laborator s-au dezvoltat semnificativ în ultimii 10 ani. Unele cele mai cunoscute la nivel mondial sunt: Procera, CEREC InLab, Lava, Cercon, DCS Precident.

American dental association a specificat mai multe conveniențe legate de ceea ce ar trebui să ofere un astfel de sistem. Unele dintre aspecte ar fi: faptul că restaurările dentare trebuie să prezinte o adaptare medie de 50 microni, tehnnica foarte precisă de colectare a datelor , putere de calcul suficientă pentru a procesa si proiecta restaurări complexe și frezarea sa fie cât mai precisă. Toate aceste lucruri le îndeplinea un singur producător care a câștigat piața, și anume CEREC.

Pentru o adaptare corectă și o scanare potrivită, medicului îi se îndatorează câteva atribuții pe care trebuie să le urmeze cu corectitudine. Preparațiile dentare corespunzătoare cu limita preparației bine definită și continuă, evitate preparațiile cu prag și pereții paraleli ( conicitate de 4- 10grade), toate marginile să fie rotunjite, să nu apară zone cu depresiuni. Diametrul celei mai mici freze este de 1mm, astfel că nu se pot freza restaurări sub 1 mm, cu o adaptare corectă.

Fig. 3. Material folosit, metalul.

http://www.shop.kingdental.ro/wp-content/uploads/zingiri-web-shop/prodgfx/65.jpg

Fig. 4. Materialul folosit. PMMA.

http://media.dentalcompare.com/m/25/article/132936-400×300.jpg

Fig. 5. Materialul folosit, zirconiu.

https://encryptedtbn2.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcRdbOAPe1xF7I3f4eAXwIXaU9L1DAXjGNVkcHylX01UEbURNtmhdg

Un sistem CAD/CAM este un echipament controlat de calculator prin calculi numerici și definit ca tehnologie computerizată sau digitalizată. Termenul CAD/CAM (computer aided design/ computer aided manufacturing) semnifică în tehnică dentară două proceduri, și anume: realizarea protezelor dentare prin substracție ( fig. 1 A) , care este cel mai întâlnit procedeu în tehnologia de realizare asistată de calculator și realizarea protezelor dentare prin adiție ( layering).

Cele prin adiție ( fig. 1 B) sunt utilizate pentru a crea modele solide folosind date computerizate tridimensionale. El funcționează pe principiul depunerii de materiale în straturi pentru a construi un model păstrând toate datele geometriei interne si externe. Unele tehnologii de rapid prototyping sunt: stereolitografia SLA( modele cu laser prin fuzionarea unui fotopolimer), sinterizarea selectivă cu laser SLS ( fuzionează straturi subțiri de pulbere fuzibilă la straturile fuzionate anterior) și imprimarea 3D ( descompunerea modelului virtual care apoi este redat fizic).

4.2. TIPURI DE SISTEME CAD-CAM SUBSTRACTIVE.

4.2.1. SISTEMELE CHAIRSIDE

Toate componentente sunt aflate în cabinet. Pentru a putea realiza o restaurare dentară fară implicarea laboratorului este nevoie de o cameră intraorală care ține locul amprentei convenționale. Sistemul Cerec ( Sirona, Bensheim, Germania) și F4D Dentist System ( D4D Technologies, Richardson, Texas) sunt singurele la ora actuală care permit acest lucru, datorită răcirii cu apă se pot prelucra de la ceramica sticloasă pană la cele oxidice.

4.2.2. SISTEMELE LABSIDE

Sunt variante de lucru între cabinet si laborator, în care se pot confecționa orice tip de restaurare , începând de la ceară pana la prelucrarea de ceramici și metale. Etapele de realizare a restaurărilor încep de la turnarea modelului în amprenta primită de la medic, scanerea modelului. Aceste date sunt prelucrate de soft. După procesul de design, informațiile sunt trimise mai departe la CAM, după care lucrările se adaptează de către tehnician și trimise mai departe la medic.

4.2.3. SISTEMELE CENTRALIZATE

Această variantă de realizare a restaurărilor constă în primele etape de confecționare a modelului si realizare a designului restaurării să se realizeze în laboratorul dentar, iar partea de frezare să urmeze a fi frezată în centrele de frezaj specializate și pe același sistem de la aceeași firmă. Datele se vor trimite prin intermediul internetului. Unele centre de frezaj permit laboratoarelor să trimită direct modelul, pe care va urma restaurarea, în centrele de frezaj. Aceștia v-or urma să realizeze designul restaurării și partea de frezaj, iar în laborator să fie doar partea de placat.

Fig. 6. Sistem CAD-CAM substractiv

http://www.mtabdental.com/product/milling-machine/4axis/4-axis-milling-machine.png

Fig. 7. Sistem CAD- aditiv.

http://www.3ders.org/images/reprappro-ormerod-3d-printer-1.png

4.3. SISTEMELE CAD-CAM ACTUALE

4.3.1. Cerec ( Sirona, Bensheim,Germania)

Sistem chairside. Pentru restaurări rapide și economice cu materiale ceramice durabile. Indicat în coroane parțiale, inlay-uri, onlay-uri, fațete, PPF, coroane telescopate, stâlpi implantari. Materiale folosite ca ceramică feldspatică, sticloasă, rășini, oxis de zirconiu, oxid de aluminiu și ceramică infiltrată.

4.3.2. Cercon (DeduDent, Hanau, Germania)

Sistem labside. Destinat prelucrării de ceramică de înaltă rezistență și estetică. Opțiunile restaurărilor se întind de la restaurări fixe până la coroane telescopate și stalpi implantari. Materiale folosite sunt oxidul de zirconiu, rășinile,aliaje de co-cr si Ti.

4.3.3. Everest (KaVo, Biberach, Germania)

Sistem labside. Este unic pentru proiectarea holistică. Are în componența sa unitatea de scanat Pro Everest Scan, unitatea de frezare Everest Engine, unitatea de sinterizare Everest Therm si Everest Elements. În plus față de celelalte de mai sus are ca material pentru frezat ceara din care se pot realiza machetele restaurarilor.

4.3.4. Nobel-Procera (Nobel Biocare, Goteborg, Suedia)

Se diferențiază de alte firme prin holografia conoscopică, un nou soft de proiectare 3D.

4.3.5. LAVA (3M Espe, Seefeld, Germania)

sistem centralizat. Se scanează bonturile, după care se frezează si sinterizează scheletele, după care se colorează cu unul dintre cele opt nuanțe.

4.3.6. CARA (Hereus Kulzer, Hanau,Germania)

Frezarea se face la centre. Camera intraorală Cara Trios aparține de sistemul acesta.

4.3.7. BEGO CAD/CAM ( Bego, Bremen, Germania)

Sistem prin adiție prin procedura SLS.

4.4. ELEMENTE COMPONENTE

4.4.1. SCANERELE împarțite în:

– SCANERE MECANICE (profilometrele) prin intermediul bilei de rubin este creată structura 3D și sunt destinate scanării extraorale.

– SCANERELE OPTICE pentru scanări extra si intraorale. Precizia e mai mică făcându-se cu senzori fotosensibili.

4.4.2. SOFTUL folosește reverse engineering. Metodă care face referire la

transformarea modelului real în unul virtual prin realizarea norilor de puncte în suprafețe sau volume prin metode matematice. Foarte des se folosește metoda triangulației.

4.5. DISPOZITIVE DE REALIZARE A RESTAURĂRILOR PRIN CAM

Aceste dispozitive se diferențiază prin numărul de axe de frezat. Acestea pot fi cu 3 axe, 4 axe si 5 axe. Cele cu 3 axe au ca direcții de mișcare prin translație cele trei direcții spațiale ( X,Y si Z), pot rota componenta cu 180 grade în cursul procesării ( InLab Sirona, Lava 3M Espe, Cercon Brain DeguDent). Cele în 4 axe permit pe lânga mișcările de translație ale blocului de ceramică și miscarea de rotație in jurul axei blocului de frezat (DWX 4 Roland). Cele în 5 axe au în plus față de cele descrise mai sus,posibilitatea rotirii tamburului frezei, care permite frezarea geometriilor complexe.

4.6. TIPURI DE MATERIALE

Tipul materialelor influențează procedeul de realizare a restaurărilor protetice. În prezent se prelucrează titanul, aliajele de titan și aliajele de cobalt-crom. Rășinile se folosesc la frezarea machetelor pentru turnare.

4.6.1. CERAMICA STICLOASĂ

feldspatică -rezistență la incoviere de 100 Mpa- 160Mpa după glazurare. Conține feldspat tectosilicatic mineral, cuarț și caolin.

Pe baza de silicat se află în 70 % stare sristalină

Armată cu leucit are 45 % leucit cu particule de 1-5 microni

Armată cu litiu- disilicat care are rezistență de încovoiere de 350-450 Mpa

Ceramica infiltrată cu sticlă este poroasă, calcaroasă, infiltrată cu sticla de lantan.

4.6.2. CERAMICA POLICRISTALINĂ

Conține cristale dens compactate într-o matrice regulată și sinterizată

4.6.3. CERAMICA PE BAZĂ DE ALUMINA

Are rezistență de 600 Mpa

4.6.4.CERAMICA PE BAZA DE ZIRCONIU

Are rezistență la fractură de 9-10 Mpa și la încovoiere de 900-1200 Mpa

4.7. ASPECTE SPECIFICE

4.7.1. SCANERUL 855 ACTIVITY

Prezintă o viteză și precizie impresionantă (fig. 2 A).Scanarea unui con se face în 60 se secunde, a unei punți cu trei unități în 90 de secunde. Este un sistem cu două axe, complet automatizat.Suportul este detașabil. În timpul scanării segmentelor poate să înregistreze și să depoziteze în condiții de siguranță și organizate perfect.

4.7.2. MAȘINA DE FREZAT ZENO 4030

Această masină este potrivită pentru a freza în materiale precum alumina, zirconiu si pmma (fig.2 B). Are un design modular și se bazează pe experiența si evoluția uluitoare în sectorul industrial. Dat fiind raportul dintre calitate si preț, design și volum mic al mașinăriei de frezaj, asigură o manipulare ușoară și o productivitate mare chiar și în cazul laboratoarelor mici. Este complet automată cuprinzând două stații de prelucrare uscată pentru două semifabricate. Este foarte econimic si compatibil cu tehnologiile viitoare și competitive.

4.7.3. DISCURILE ZENOZR

Reprezintă versiunea necostisitoare de înaltă performanță din oxid de zirconiu de la Wieland ( fig. 2 C). Are o gamă restrânsă de indicații de coroane, punți până la 3 elemente, componente primare, dar oferă calitate superioară. Restaurările pot fi vopsite cu Zircolor. Discurile Zeno sunt parțial sinterizate ceea ce conferă rapiditate în prelucrare și reducerea uzurii frezelor. Pot fi acoperite sau presate pe PressX Zr. Beneficiile constau în rezistență crescută, estetică superioară, biocompatibilitate.

Fig. 8. Scanerul , mașina de frezat și blancurile pentru frezaj de zirconia.

PARTEA SPECIALĂ

CAPITOLUL 5 – RESTAURAREA DINȚILOR FRONTALI PRIN COROANE TOTAL FIZIONOMICE ADEZIVE CONFECȚIONATE DIN ZIRCONIA CUBEX SI ZIRCONIA DDBIOZX

În continuare vor fi prezentate etapele de realizare a unor coroane totale integral ceramice confecționate din Zirconia CubeX si Zirconia DDBioZX. Au fost realizate preparații specifice pentru coroanele integral ceramice la nivelul lui 1.1 și 2.1. Se urmărește restaurarea morfologiei normale, cât și diferența de translucență dintre cele două materiale.

Modelele au fost realizate după un conformator de duplicat, din silicon. Amprenta inițială a câmpului protetic a fost luată cu silicon cu reacție de adiție în 2 consistențe (Elite PP Zhermack) în lingură, prin wash technique. Amprenta antagoniștilor s-a realizat din silicon cu reacție de condensare Zetaplus și Oranwash (Zhermack), pentru o reproducere mai precisă a reliefurilor ocluzale. După care modelele au fost duplicate.

Înainte de turnarea modelelor, amprentele au fost dezinfectate cu Zeta 7 Solution, care este bactericidă, fungicidă, tuberculocidă și antivirală.

S-a decis realizarea unor bonturi mobile la nivelul lui 1.1 și 1.2.

Modelele au fost turnate din gips clasa a IV (extradur) și apă distilată, folosind un cântar pentru măsurarea exactă a gipsului și un vacuum-malaxor. Utilizarea vacuum-malaxorului a dus la omogenizarea optimă a materialului și a împiedicat incluziunile de aer. După priza gipsului, s-a îndepărtat plastelina și s-a scos modelul din conformator. În continuare se scoate modelul din soclu, se aranjează marginile și se pregătește pentru a se secționa modelul în vederea obținerii bonturilor mobile

5.1. REALIZAREA MODELULUI

Modelul a fost realizat tip Zeiszer, prin turnare de gips in conformatorul duplicat. Conformatorul a fost fixat cu plaselină ( figura 3 a), tinând cont de toate reperele ( linia mediană sa coincidă cu plăcuța de orientare, planul ocluzal să fie paralel cu planul mesei, orientarea pinilor să nu depașească placuța soclu), (figura 3 b). S-au fixat punctele pentru forarea plăcuței în dreptul fiecărei parte mobilizabilă a modelului ( fig. 3C), după care s-au introdus pinii. S-a preparat gips de clasa IV-a ( extradur) cu apă distilată urmărind exact proporțiile, după care s-a amestecat la vacum-malaxor timp de 40 de secunde. S-a turnat gipsul în amprentă și peste pini, după care plăcuța o fost întoarsă și asezată peste conformator. S-a poziționat placuța paralelă cu planul mesei. S-a asteptat o oră pentru realizarea expansiunii maxime a gipsului, după care s-a scos modelul de lucru din conformator și s-a prelucrat și netezit. Apoi au fost sectionate bonturile folosind discul pentru gips și preparate bonturile în vederea scanării elelmentelor mobilizabile și realizării restaurărilor.

Modelele zeiser sunt un nou trend în tehnica dentară. Design-ul minimal și dimensiunea mică a aparatului și ușurința cu care se realizează modelele a cucerit multe laboratoare din întreaga lume. Modelele cu bonturile mobilizabile realizate la acest aparat, sunt foarte fidele soclului din PMMA, și asigură o siguranță celui care lucrează pe acest tip de model, bonturile nemișcându-se și rămânând foarte stabile. Asigură realizarea machetei în condiții de siguranță și în același timp sunt eliminate greșeli în realizarea unei restaurări protetice.

Printre piesele și materialele necesare realizării unui model se regăsesc și aparatul zeiser care conține un laser pentru previzualizarea și îndrumarea burghiului, măsuța pe care se pune tava cu modelul, sistemul de forare cu burghiu, placuțele soclu, plăcuțe magnetice de montare și susținere, plăcuțele de orientare transparente, tăvițele de montare împreună cu delimitatorul de amprenată și susținător, plastelina de montare, pini, magneții care se pun pe plăcuțele de montare, cheia cu care se desfac butonii de pe plăcuțe și ciocănel pentru desfacerea ușoară a modelelor.

Realizarea modelelor se realizează după anumiți pași. Acești pași încep țin cont inclusiv de pregătirea amprentei, și anume: se începe prin a îndepărta surplusurile amprentei și îndepărtarea marginilor astfel încât să se îndrepte planul ocluzal ( ținând cont de tipul de lucrare, în cazul în care se realizează o scheletată marginile amprentei nu se îndeapărtează pentru ca este nevoie de precizia fundului de sac), după aranjarea amprentei începe poziționarea lui pe tavița de montare punând pentru a securiza amprenta și a nu se mișca, plastelină de montare care ține pe loc amprenta în timp ce se inseră gips în ea. Plastetina trebuie să fie tăiată cât mai drept si poziționată astfel încât să stabilim inaltimea modelului propriu-zis. După ce s-au realizat toate acestea, se poziționează plăcuța transparentă de orietare pentru a stabili planul drept al soclului, linia mediana să coincidă cu soclul și pentru a se vedea încadrarea pe plăcuța scoclu. Se pregătește plăcuța soclu, se montează cu cheia magnetul, sau se însurubează plăcuta de fier. Se poziționează plăcuța soclu în lăcușul special, se strânge cu șurubul de fixare. Se poziționează laserul de ghidaj pentru viitoarele găuri și se începe a fora puțurile localizate. După terminarea etapei se introduc pinii în locașurile forate de burghiu. Se verifică numărul de segmente să coincidă cu elementele interesate în a fi mobilizabile. Se prepară gips de clasa a IV- a folosind vacuum-malaxorul și respectând proporțiile exacte oferite de producător. Se toarnă gipsul în amprentă și peste pini pentru a nu se realiza goluri de aer între pini apoi se întoarce plăcuța și se inseră peste amprentă fixând plăcuța dreaptă cu planul mesei. Se îndepărtează excesul, iar în o oră, după ce gipsul face expansiunea maximă, se scot modelul și amprenta de pe tăviță și se scaote modelul din amprentă. Apoi modelul este scos cu ajutorul ciocanului din soclu, se pregateste modelul cu ajutorul frezelor, lăsând doar portiunile interesate realizării restaurării protetice. După aranjarea modelului se taie numerotează fiecare segment care va fi tăiat și se incepe secționarea modelului, apoi deretentivizarea modelului apical de limita preparației. Aceste etape descrise mai sus și asteptarea timpului de priză a gipsului nu durează mai mult două ore. Cu toate acestea este unul dintre cele mai folosite și mai sigure modele care se realizează la ora actuală.

Unul dintre avantaje este acela de realizarea soclului din o gamă largă de culori a plăcuțelor de PMMA. Unul dintre dezavantaje este prețul crescut de investiție în aparatura necesară și în materiale.

Fig. 9. Pregătirea amprentei.

Fig. 10. Plăcuța de orietare.

Fig. 11. Forarea găurilor.

Fig. 12. Malaxarea gipsului în vacuum-malaxor.

Fig. 13. Turnarea modelului cu gips extra-dur.

Fig. 14. Netezirea fețelor proximale a bonturilor.

Fig. 16. Prepararea bonturilor.

Fig. 17. Netezirea urmelor frezei globulare.

5.2. ETAPELE SCANĂRII MODELELOR ȘI REALIZAREA DESIGNULUI RESTAURĂRILOR

După terminarea etapelor modelului, s-a trimis la centrul de frezaj unde s-a început realizarea restaurărilor fixe. Urmând etapele necesare realizării acesteia. Prima etapă este realizarea fișei CAD care cuprinde numele pacientului, vârsta, numele tehnicianului , alegerea dinților pe care urmează să fie realizată restaurarea, se alege materialul și tipul lucrării după care softul de CAD cere scanarea modelului și apoi individual a bonturilor și vecinilor începând scanarea modelului în unitatea de scanare 855 ACTIVITY. S-a pus primul element cerut de soft și anume modelul cu soclu, apoi s-a pus pe rând fiecare bonț pentru a fi scanat.

Fig. 18. Fișă lucrare CAD

Fig. 19. Alegerea tipul lucrării și a materialului.

Fig. 20. Scanarea întregului model

Fig. 21. Scanarea primului bont

Fig. 22. Scanarea celui de-al doilea bont.

Fig. 23. Scanarea celor două bonturi.

Fig 24. Scanarea 2D a întregului model prin suprapunerea a două imagini.

Fig. 25 Aranjarea modelului după scanarea individuală, modelului final 3D

Fig. 26 . Tăierea soclului , imagine model final 3D

Fig. 27. Scanarea idividuală a bontului cu predefinirea coletului

Fig. 28 Limita preparației văzută dinspre incizal.

Fig.29. Definirea axei de inserție.

Fig. 30. Stabilirea grosimii cimentului.

Fig. 31 Intimizarea capelor în zona cervicală.

Fig .32. Modelarea coroanelor anatoforme stabilite de soft.

Fig. 33. Modelare coroanele anatoforme stabilite de soft, vazute din plan fronta.l

Fig. 34. Modelarea anatoforma finală.

Fig. 35. Premodelarea capelor anatoforme.

Fig. 36. Premodelarea anatoformă a capelor.

Fig. 37. Forma finală a capelor.

Fig. 38. Stabilirea axului de inserție a frezajului.

Fig. 39. Poziționarea capelor și a coroanelor anatoforme în blancul de zirconiu.

5.3. FREZAREA RESTAURĂRILOR

După ce s-a terminat cu scanarea și modelarea în CAD, s-a trecut la frezarea capelor și a modelajului anatoform. După cum s-a reamintit în partea generală, s-a frezat cu mașina de frezat Zeno 4030, care este o mașină de frezat în 5 axe. Aceasta prezintă 3 axe ca direcții de mișcare ( X,Y,Z) , permite mișcarea de rotație în jurul axei blocului de frezat, și posibilitatea rotirii tamburului frezei care permite realizarea de geometrii complexe. Pe lângă numeroasele materiale în care poate freza se află si zirconia DDBioZ și Zirconia CubeX care este foarte translucentă și permite realizarea de dinți anatoformi.

Fig. 40. Materialele folosite în frezajul restaurărilor și a capelor. zirconia DDcubeX- cel mai translucent material din zirconia apărut pe piață pentru restaurări și în zona frontală, zirconia DDBioZ- un material mai puțin translucent, dar folosibil în zonele laterale.

Fig. 41- Masina de frezat Zeno- 4030, deschisă

Fig. 42 Mașina de frezat in 5 axe Zeno 4030 de la i-mess WIELAND.

După ce a fost frezată lucrarea, s-a deschis ușița protectoare a mașinei de frezat, s-a scos blancul cu restaurările frezate, s-a luat o freză și cu atenție sporită s-au tăiat tijele menținătoare restaurărilor protetice. Ele s-au colorat cu chitul de culori speciale pentru zirconia. S-au poziționat în suportul cu bile care este atribuit cuptorului de sinterizare ( scrumiera) și s-au pus la cuptorul de uscare timp de 20 de minute la 90 de grade. După îndepărtarea lor din cuptorul de uscare s-au băgat la cuptorul de sinterizare în scrumiera respectivă. S-au menținut timp de 8-12 ore, la o temperatură care crește progresiv de la 0 la 1450 grade și stagnează la temperatura maximă, timp de 2 ore. După ce au ieșit de la sinterizare, se prelucrează cu diferite freze pentru a lăsa o suprafață netedă, după care se sablează la cel mult 2 bari și se glazurează și se machiază, ca și orice altă lucrare de ceramică și se cimentează în cavitatea bucală a pacientului, la terminarea ei.

Fig. 43. Chitul de colorare al zirconiului.

Fig. 44. Scrumiera în care se depozitează restaurările în cuptorul de sinterizare și în cuptorul pentru uscare în urma colorării.

Fig. 45 Incintă de uscare după ce au fost colorate.

Fig. 46. Restaurările scoase de la cuptorul de uscare.

Fig. 47. Incintă de sinterizat.

Fig. 48. Frezele folosite în a prelucra zirconiul după sinterizare.

Fig. 49. Locul de prelucrare a zirconiului.

Fig. 50- Sablarea realizată pe fețele proximale și feța palatinală și vestibulară.

Fig. 51. Aplicarea stratului de glazură.

Fig. 52. Aplicarea shade-ului pentru realizare efectelor.

Fig. 53. Tipul de glazură folosită

Fig. 54- Finalizarea programului de glazurare.

Fig. 55 Scoaterea din cuptor a restaurărilor glazurate.

Fig. 56 Restaurarea finală

Fig.57. Restaurarile finale

Fig. 58- Diferența de transluciditate între cele două materiale.

CAPITOLUL 6 – ZIRCONIA DDBIOZX2 ȘI ZIRCONIA DDCUBEX2

eloped yttria

DDBIOZX2

Noul zirconiu DDbiozx2 cu transluciditatea ridicată are o rezistență mare, folosind oxidul de zirconiu translucid pentru stratificare și contur full. Presat izostatic la cel mai înalt grad de calitate al zirconiu (japonia ), într -o galerie de creație din germania ( dental direkt ) , Biozx2 este proiectat pentru a optimiza procesul de fabricație , precum și rezultatul de culoare . Fiecare disc este cântărit în mod specific , măsurat și testat pentru contracția exactă, pentru a garanta asigurarea calității maxime.

6.1 Pulberea de zirconiu

Tosoh a dezvoltat pulberi de zirconiu stabilizate cu ytriu în gradele e, care prezentau proprietăți de sinterizare superioare și o rezistență mai mare de îmbătrânire , la o temperatură de sinterizare mai mică de 1450 grade.

Folosind cele mai recente procese de hidroliză și nano- tehnologii , tosoh produce seria tz de pulberi de dioxid de zirconiu . Prin controlul complet asupra materialelor și proceselor de producție , tosoh poate menține o puritate ridicată constantă și de calitate . Tz – series este ultima pulbere de oxid de zirconiu , care adaugă un plus de valoare și de produs îmbunătățirii. Zirconiul parțial stabilizat cu pulbere de dispersie uniformă de 3 mol % ytriu . Tz – 3y – e prezintă proprietăți de sinterizare superioare și o rezistență mai mare la îmbătrânire , la o temperatură de sinterizare mai mică de 1350 grade. Corpurile sinterizate produse cu tz – 3y – e prezintă o structură fină de cristal care rezultă în mari îmbunătățiri ale rezistenței , rezistență la rupere , precum și rezistența la uzură și îmbătrânire.

6.2 Discul de zirconia

Pulberea de oxid de zirconiu este apoi dublu presată în discuri în stare curată , sterilă, în Spenge, Germania . Pentru a se asigura o coroană fără defecte sau a unei restaurări protetice fixe de mari dimensiuni , complexul procedurii de dublu presare este un proces de bază în crearea unui produs de înaltă performanță. Structura omogenă a materialului discului de zirconiu asigură baza pentru caracteristicile de rezistență excelente și pe termen lung și durabilitatea clinica a unei restaurări dentare din oxid de zirconiu.

Măsurile de calitate sunt puse în aplicare intensiv. Ele depășesc cu mult cerințele standardelor dentare cu controale și documentare la fiecare etapă de producție , creând un zirconiu cu o translucență mare.

DDCUBEX2

CubeX2 este cel mai nou zirconiu de laborator, este un zirconiu cu translucență mare pentru stratificare pe schelet de zirconia, pentru punți și pentru coroane total anatomice. Fiecare restaurare din Cubex2 este fabricat din cea mai înaltă calitate, oxid de zirconiu, care oferă transluciditate sporită pentru îmbunătățirea esteticii și a rezistenței în comparație cu IPS Emax. Design-ul folosind tehnologie CAD / CAM, coroane cubeX2 și RPF-urile sunt puternice și foarte reistente. Disponibil în toate cele 16 nuanțe Vita, suprafața vitrată Cube X2 oferă un comportament bun la abraziune fiind scăzută, este neted, biocompatibil si rezistent la placa dentară.

Indicat în : În restaurări monolitice, restaurări pe implante, pentru stratificare și pentru coroane integral ceramice foarte estetice pentru aplicații convenționale și implant, în cazurile unde tranluciditatea și estetica sunt prioritare rezistent la indoire, este realizat din oxid de zirconiu plin cu fară a fi stratificat cu ceramică , gluzara este deosebită pentru că nu lasă placa bacteriană să adere.

Singura modalitate de a elimina cu succes aceste grupări fosfat din interiorul unei restaurări Cube X2 este cu utilizarea Ivoclean (Ivoclar Vivadent). Această soluție de oxid de zirconiu este plasată în interiorul restaurării timp de 20 de secunde și apoi clătit. Datorită concentrației mari de oxid de zirconiu liber în Ivoclean, acționează ca un burete și se leagă la grupările de fosfat care au fost lipite anterior restaurării. O dată ce Ivoclean este clătită, va avea o suprafață de lipire proaspătă pentru Monobond Plus, Z-Prime Plus sau Ceramir să se lege.

Cube X2 necesită o pregătire blând, minim invazivă, cu mai puțin din pierderea structurii dintelui. Se pregătesc preparații în chanfrein și cu prag. Preparația este conservatoare pentru dinții preparați și este similară cu preparația de coroane din metale nobile. Astfel încât orice preparat cu cel puțin 0,5 mm de spațiu ocluzal este acceptat; Cu toate acestea, 1.0 mm este ideal.

CAPITOLUL 8 – Concluzii

Aspectul estetic super al coroanei de zirconiu este superior celei integral ceramice deoarece este mai translucid, lumina penetrând marginea incizală oferind un aspect natural.

Este ideală pentru restaurarea preparațiilor din zona fronală a cavității bucale.

Forma și culoarea pot fi adaptate conform dinților restanți din cavitatea orală.

Acomodarea pacientului cu acest tip de lucrare este foarte rapidă, datorită greutății reduse, a biocompatibilității cu țesuturile moi și eliminarea riscului la reacții alergice.

Adaptarea intimă la colet asigură restaurării o menținere în timp îndelungată.

Timpul de lucru se reduce automat datorită lucrului pe calculator și frezării automate.

În acest caz diferența dintre cele două materiale o redă transluciditatea necesării restaurărilor frontale cu ajutor zirconiului de la DDCubex, iar elementul comparat fiind mult mai opac se folosește restaurărilor posterioare.

Rezistența pe care o oferă zirconiul este mult mai mare decât o coroana integral ceramică și face față forțelor masticatorii mari.

Restaurarea cu coroane de zirconiu este foarte costisitoare, așa-dar nu este accesibilă tuturor persoanelelor. Calitatea și tehnologia care se folosește determină prețul crescut al unei coroane.

Nu se cunoaște dacă durabilitatea în timp a unei coroane de zirconia este superioară celei integral ceramice pe suport metalic, ceea ce înseamnă schimbarea restaurării după un anumit timp și alte costuri ridicate.

Zirconiul nu produce nici un fel de reacție chimică în cavitatea orală, astfel fiind eliminat riscul apariției gustului și mirosului neplăcut.

Comportamentul acestui material în timpul frezării și prelucrării cu micromotorul, s-a dovedit a fi cu succes. Microfracturile apărând cu greutate.

Efectul estetic de translucență a fost un succes, în urma realizării și studierii materialului în amănunt, s-a ajuns la concluzia că acest material, Cubex2, se dorește și poate fi folosit cu succes în reabilitarea orală prin coroane total fizionomice.

BIBLIOGRAFIE

Deville, S.; Chevalier, J.; Gremillard, L. Influence of surface finish and residual stresses on the ageing sensitivity of biomedical grade zirconia. Biomaterials 2006, 27, 2186–2192.

Chevalier, J.; Gremillard, L. Zirconia ceramics. In Bioceramics and their clinical applications;

Kokubo, T., Ed.; CRC Press: Boca Raton, FL, USA, 2008; pp. 243–265.

Sundh, A.; Sjogren, G. Fracture resistance of all-ceramic zirconia bridges with differing phase stabilizers and quality of sintering. Dent. Mater. 2006, 22, 778–784.

Guazzato, M.; Albakry, M.; Quach, L.; Swain, M.V. Influence of grinding, sandblasting, polishing and heat treatment on the flexural strength of a glass-infiltrated alumina-reiforced dental ceramic. Bioceramics 2004, 25, 2153–2160.

Guazzato, M.; Albakry, M.; Swain, M.V.; Ringer, S.P. Microstructure of alumina- and

alumina/zirconia-glass infiltrated dental ceramics. Bioceramics 2003, 15, 879–882.

Glauser, R.; Sailer, I.; Wohlwend, A.; Studer, S.; Schibli, M.; Schärer, P. Experimental zirconia abutments for implant-supported single-tooth restorations in esthetically demanding regions: 4-year results of a prospective clinical study. Int. J. Prosthodont. 2004, 17, 285–290.

Rekow, D.; Zhang, Y.; Thompson, V. Can material properties predict survival of all-ceramic posterior crowns? Compend. Contin. Educ. Dent. 2007, 28, 362–368.

Guazzato, M.; Proos, K.; Sara, G.; Swain, M.V. Strength, reliability, and mode of fracture of bilayered porcelain/core ceramics. Int. J. Prosthodont. 2004, 17, 142–149.

. Huang, H. Machining characteristics and surface integrity of yttria stabilized tetragonal zirconia in high speed deep griding. Mater. Sci. Eng. A: Struct. 2003, 345, 155–163.

Cehreli, M.C.; Kokat, A.M.; Akca, K. CAD/CAM Zirconia vs. slip-cast glass-infiltrated

Alumina/Zirconia all-ceramic crowns: 2-year results of a randomized controlled clinical trial. J.

Appl. Oral Sci. 2009, 17, 49–55.

Ortorp, A.; Kihl, M.L.; Carlsson, G.E. A 3-year retrospective and clinical follow-up study of zirconia single crowns performed in a private practice. J. Dent. 2009, 37, 731–736.

Edelhoff, D.; Florian, B.; Florian, W.; Johnen, C. HIP zirconia fixed partial dentures—clinical results after 3 years of clinical service. Quintessence Int. 2008, 39, 459–471.

Molin, M.K.;Karlsson, S.L. Five-year clinical prospective evaluation of zirconia-based Denzir 3-unit FPDs. Int. J. Prosthodont. 2008, 21, 223–227.

Raigrodski, A.J.; Chiche, G.J.; Potiket, N.; Hochstedler, J.L.; Mohamed, S.E.; Billiot,

S.;Mercante, D.E. The efficacy of posterior three-unit zirconium-oxide-based ceramic fixed partial dental prostheses: A prospective clinical pilot study. J. Prosthet. Dent. 2006, 96, 237–244.

Tinschert, J.; Schulze, K.A.; Natt, G.; Latzke, P.; Heussen, N.; Spiekermann, H. Clinical behavior of zirconia-based fixed partial dentures made of DC-Zirkon: 3-year results. Int. J.

Prosthodont. 2008, 21, 217–222.

. Vult von Steyern, P.; Jonsson, O.; Nilner, K. Five-year evaluation of posterior all-ceramic threeunit

(In-Ceram) FPDs. Int. J. Prosthodont. 2001, 14, 379–384.

Della Bona, A.; Kelly, J.R. A variety of patient factors may influence porcelain veneer survival over a 10-year period. J. Evid. Based Dent. Pract. 2010, 10, 35–36.

Wolfart, M.; Lehmann, F.; Wolfart, S.; Kern, M. Durability of the resin bond strength to zirconia ceramic after using different surface conditioning methods. Dent. Mater. 2007, 23, 45–50.

Aboushelib, M.N.; Kleverlaan, C.J.; Feilzer, A.J. Selective infiltration-etching technique for a strong and durable bond of resin cements to zirconia-based materials. J. Prosthet. Dent. 2007, 98, 379–388.

Casellas D, Cumbrera FL, Sánchez-Bajo F, Forsling W, Llanes L, Anglada M (2001). On the transformation toughening of Y-ZrO2 ceramics with mixed YTZP/ PSZ microstructures. Journal of the European Ceramic Society 21, 765- 777.

Cattell MJ, Knowles JC, Clarke RL, Lynch E (1999). The biaxial flexural strength of two pressable ceramic systems. Journal of Dentistry 27, 183-196.

Anusavice KJ (2003c). Dental ceramics. In 'Phillips' Science of dental materials'. (Ed. KJ Anusavice) pp. 655-719. Saunders, Missouri, USA.

http://arbeitsgruppe-vollkeramik-muenchen.de/index.php?id=37

http://www.dentaldirekt.com/index.php/products/cad-cam-technology/cad-scan.html

http://www.dentaldirekt.com/products/cad-cam-blanks/dd-bio-zx.html

http://www.dentaldirekt.com/index.php/products/cad-cam-blanks/dd-cubex.html

http://www.zirkonzahn.com/en/cad-cam-systems

http://www.zirkonzahn.com/en/faq/general-information-zirconia

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0300571207001418

https://en.wikipedia.org/wiki/Zirconium_dioxide

http://www.dentalartslab.com/products-services/esthetic-restorations/cubex2/

http://arbeitsgruppe-vollkeramik-muenchen.de/index.php?id=37

http://smartoptics.de/produkte-dental-scanner.php?productId=12

http://www.dentaltarget.ro/upload/pdf/pdf52.pdf