Punctul, linia, dreapta, semidreapta, segmentul de dreaptă [310506]

3.2. [anonimizat]. Propunându-[anonimizat] „închiderile” sau granițele stânjenitoare. [anonimizat], [anonimizat].

Interdisciplinaritatea, ca principiu al reformelor conținuturilor în învățământ, a fost abordată în mai multe variante despre care am vorbit în capitolul anterior.

[anonimizat]. [anonimizat] o activitate cu elevii clasei I, la disciplina „Comunicare în limba română”, într-o oră de predare „Alfabetul”.

În abordarea interdisciplinară a conținuturilor de mare ajutor ne sunt și metodele didactice. Pe lângă metodele tradiționale (conversația, explicația, demonstrația, exercițiul), am folosit și metode active. O astfel de metodă pe care am utilizat-o [anonimizat] a [anonimizat].

Conținuturi vizate:

Comunicare în limba română: Sunetul și litera f/ F;

Matematică și explorarea mediului: Adunarea și scăderea cu 3;

Muzică și mișcare: Sunetul vorbit și sunetul cântat – „Fluturașul”;

[anonimizat].

1. Descrie.

Încercuiește cu roșu litera f și cu albastru litera F, în textul dat. Scrie, [anonimizat]. Colorează fluturașul!

2. Compară.

Desenează:

[anonimizat].

3. Analizează.

Reprezintă grafic cuvântul următor. Încercuiește cifra corespunzătoare numărului de silabe. Desenează sub fiecare silabă atâtea cerculețe câte sunete auzi. Colorează cerculețul corespunzător sunetului f.

TRANDAFIR

4. Asociază.

Ajută fluturașul să ajungă pe floarea potrivită. Colorează imaginile cu culorile preferate!

6 9 7

9 – 3

4 + 3

6 – 3 6 + 3

5. Aplică.

[anonimizat].

6. Argumentează.

Desenează un simbol al primăverii și argumentează alegerea făcută!

Elevii au fost împărțiți în șase grupe. Fiecare grupă a [anonimizat]. [anonimizat] „turul galeriei”, apreciind obiectiv lucrările colegilor.

Utilizarea acestei metode contribuie la dezvoltarea gândirii logice a elevilor, [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], constituie un bun prilej de aplicare al interdisciplinarității. [anonimizat] „Vreau să trăiesc printre stele” de Victor Eftimiu din manualul de limba și literatura română pentru clasa a II-a, am îmbinat cunoștințele de limbă și comunicare cu cele din domeniul matematicii și științelor, muzicii și mișcării, artelor vizuale și al dezvoltării personale. În activitatea de dobândire a noilor cunoștințe, am discutat cu elevii despre anotimpul iarna. Copiii au precizat care sunt schimbările ce se petrec în natură, ce fac animalele, ce fac oamenii în acest anotimp. Pentru a ajunge la subiectul lecției, le-am cerut copiilor să spună ce le vine în minte atunci când aud expresia „bucuriile iernii” (braistorming). Toate ideile lor au fost notate pe tablă. Oferim spre exemplificare câteva din ideile enunțate: săniuș, patine, schiuri, cadouri, Moș Crăciun, oameni de zăpadă, bulgări, îngerași în zăpadă, colinde, bradul împodobit. Le-am comunicat elevilor, că vor afla, la ora de comunicare în limba română, povestea unui brăduț. După activitatea de analiză a textului literar, specifică particularităților de vârstă, după desprinderea mesajului textului, și anume că nimeni nu poate trăi singur, copiii au realizat globulețe din carton colorat, pe care au scris ce își doresc de la Moș Crăciun, pe care apoi le-au agățat în brăduț. Activitatea s-a încheiat cu intonarea cântecului „Brăduțul”. La ora de arte vizuale și lucru manual, elevii au confecționat podoabe pentru brad, au realizat desene inspirându-se din lectura textului. Întreaga activitate s-a desfășurat prin înlănțuirea frumuseții cuvântului, culorii și cântului. Elementul de interdisciplinaritate s-a legat, determinând elevii să participe activ și afectiv la lecție. Astfel, unii au contribuit mai mult la analiza textului literar, alții și-au manifestat talentul muzical sau alții au dovedit că sunt desenatori talentați. Cu toții, însă, au fost fericiți că au putut înfăptui visul brăduțului, acela de a fi împodobit și de a avea în jurul său prieteni.

Una dintre competențele generale, pe care cadrele didactice trebuie să le formeze elevilor pe parcursul ciclului primar este „ exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare” (Programa școlară pentru limba și literatura română, clasa a II-a). În acest sens, am provocat elevii la o activitate în perechi, unde unul dintre elevi este examinatorul, iar celălalt respondentul, apoi rolurile se schimbă. Fiecare pereche trebuia să rezolve patru itemi. Prima sarcină le cere să spună, pe scurt, câteva lucruri importante despre ei: nume, vârsta, clasa din care fac parte.

A doua sarcină constă în a oferi răspunsuri la întrebările pe care le-au primit pe cartonașul tematic. Cartonașele tematice pot avea subiecte diverse, dar este indicat ca temele alese să fie apropiate de experiența copiilor, de exemplu: familia, sportul, vacanța, timpul liber, sărbătorile etc.

Pentru că se apropiau sărbătorile de iarnă, subiectul cartonașului tematic a fost „De Crăciun”.

Sarcina 3:

Privește aceste imagini despre diferite activități ale oamenilor în anotimpul iarna. Alege trei dintre ele și descrie ce vezi acolo. Prin ce se aseamănă imaginile? Prin ce se deosebesc? Acum alege o imagine care îți place mai mult și spune de ce ai ales-o. Ți-ar plăcea să faci respectiva activitate? Ai făcut vreodată activitatea respectivă? Poți să dai un exemplu de situație în care ai făcut această activitate?

Sarcina 4:

Vrei să inviți la masa de Crăciun pe cei mai buni prieteni ai tăi. Imaginează-ți o conversație telefonică cu mama ta prin care stabilești câteva detalii: meniul, lista de invitați, activitățile etc.

Din punct de vedere al interdisciplinarității, am realizat o călătorie prin conținuturile mai multor discipline: Comunicare în limba română, Matematică și explorarea mediului, Dezvoltare personală, Arte vizuale și abilități practice.

Astfel de activități consumă foarte mult timp, dar trebuie avut în vedere efectul formativ asupra copiilor. Elevii sunt puși în situația de nara o întâmplare familiară, personală sau cunoscută prin diverse mijloace; pot descrie și compara situații pe baza suportului vizual; pot solicita informații sau pot face sugestii; își pot exprima părerea, sentimentele cu privire la cele ilustrate. Am aflat, prin intermediul acestei activități că majoritatea copiilor au trăit emoții pozitive legate de sărbătoarea Crăciunului, jocurile în anotimpul iarna, timpul petrecut alături de cei dragi, dar au fost și copii care au fost triști deoarece unul dintre părinți a fost plecat în străinătate de sărbători sau că în urma unei căzături cu sania au trebuit să stea cu piciorul în gips. Prin aceste activități, reușim să ne apropiem tot mai mult de lumea copiilor, ne ajută să-i înțelegem, dar în același timp îi ajutăm pe elevi să își exprime sentimentele, emoțiile, contribuind în egală măsură nu doar la dezvoltarea competenței de comunicare, ci și la dezvoltarea lor personală.

Deosebit de atractive pentru copii, au fost activitățile „Ascultăm și comunicăm” propuse de manualul de Limba și literatura română al editurii Intuitext pentru clasa a II-a. De exemplu, elevii trebuiau să asculte, cu atenție, înregistrarea de pe CD, a poeziei „Să-ți arăt cine sunt eu” de Constanța Buzea, apoi să realizeze pe caiet conturul unui chip de copil la care vor adăuga detaliile identificate în poezie. Elevii au urmărit captivați animația de pe calculator, apoi au conturat un chip la care au adăugat amănuntele din poezie. Au reascultat textul urmărind să vadă dacă au desenat toate detaliile sugerate de versuri. Astfel de activități sunt îndrăgite de copii, ei contribuie fără să realizeze efortul depus la dezvoltarea competenței de receptare a mesajelor orale în diverse contexte de comunicare. Formăm astfel, buni ascultători, iar un bun ascultător va înțelege mesajul receptat și va reuși, la rândul său, să emită mesaje în diverse contexte de comunicare.

Elevii au participat cu mult entuziasm și la activități în care li se cerea să descrie un obiect. După ce au vorbit despre forma, culoarea, mărimea, materialul din care este realizat, utilitatea acestuia, copiii au trebuit să găsească întrebuințări neobișnuite obiectului respectiv sau să confecționeze alte obiecte ce pot avea utilizări în alte domenii. De exemplu, un copil a realizat un robot din dopuri de plută, un alt copil a confecționat un suport pentru a marca locul la masă al invitaților, un altul o girafă etc. Pentru ca aceste obiecte să poată fi realizate și de colegi lor de clasă, copiii au redactat instrucțiuni de realizarea ale acestora. Fără să își dea seama, îmbinând plăcutul cu utilul, copiii participă efectiv și afectiv la formarea lor, la dezvoltarea competențelor de comunicare.

Fără a fi vorba de un curs de istoria patriei, în clasele I-III, elevii iau cunoștință, prin intermediul textelor literare cu momente semnificative din istoria poporului român, află despre trecutul de luptă al poporului nostru, despre faptele de vitejie, se familiarizează cu noțiuni istorice. Contactul elevilor cu cele mai reprezentative momente din istoria poporului român prin lecțiile de limba română, ușurează înțelegerea istoriei patriei, materie pe care ei o vor studia în clasa a IV-a.

În cadrul predării textului „Din viața dacilor” de Alexandru Vlahuță, din manualul de limba română pentru clasa a III-a, cuvântul a constituit suportul pentru însușirea unor cunoștințe istorice. Dincolo de cerințele lecturii explicative, am urmărit dobândirea de către elevi a unor cunoștințe referitoare la: cine au fost strămoșii noștri, care era portul lor, cu ce se îndeletniceau, calitățile sufletești ale acestora, contribuția lor la formarea poporului român și a limbii române. De asemenea, am vorbit elevilor despre așezarea geografică a Daciei, despre formele de relief și rolul lor în apărarea împotriva năvălitorilor, îmbinând astfel cunoștințele istorice cu cele geografice. În vederea consolidării noilor cunoștințe, le-am cerut elevilor să adune informații despre viața dacilor folosind ca surse de informare lecturi istorice, atlase, filme, vizite la muzee.

Încă din prima lecție, indiferent de clasa despre care vorbim, când învață „Deșteaptă-te, române!” de Andrei Mureșanu, Imnul României, elevii întâlnesc figuri ilustre din istoria poporului român: Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare etc. Aceste texte au valoare educativă deosebită. Dacă unele fapte sau noțiuni se uită, sensurile lor declanșează puternice trăiri afective.

Textele literare cu conținut istoric permit o abordare interdisciplinară. Voi prezenta, în continuare, un exemplu de abordare interdisciplinară a textului „Visul împlinit” de Lucian Blaga – text analizat la orele de limba și literatura română, clasa a III-a.

Pentru a face legătura cu tema pe care o vor studia, m-am folosit de exerciții matematice în care am verificat dacă elevii respectă ordinea efectuării operațiilor.

Calculați:

82 – 9 x 9 = ……….

100 – 8 x 8 – 6 x 4 =………(scrie rezultatul obținut folosind cifrele romane)

1000 + (900 + 3 x 6) = ………..

Analizând rezultatele obținute, 1. XII. 1918, elevii au realizat legătura dintre evenimentul petrecut cu aproape o sută ani în urmă, Marea Unire, și titlul textului „Visul împlinit”. Elevii au urmărit o prezentare power-point – „Pașii spre Unirea cea Mare”, consolidându-și, astfel cunoștințele dobândite în alte activități referitoare la daci, romani, prima unire realizată de Mihai Viteazul, Unirea Principatelor Române realizată de Alexandru Ioan Cuza. Folosindu-se de cunoștințele dobândite în urma discuțiilor, elevii au identificat pe harta mută care au fost ultimele regiuni istorice care s-au unit cu țara. Copiii au fost împărțiți în patru echipe: moldovenii, transilvănenii, românii și basarabenii. Au urmat diverse exerciții de citire integral, selectiv, în lanț, exerciții de explicare a cuvintelor necunoscut, integrarea acestora în enunțuri. Fiecare echipă a avut ca sarcini: să citească câte un fragment al textului, să răspundă la întrebările puse de membrii celorlalte echipe, să povestească oral fragmentul dat, să extragă ideea principală. S-a insistat asupra surprinderii mesajului textului de către copii, asupra înțelegerii importanței acestui eveniment pentru istoria poporului nostru. Elevii au colorat harta țării în culorile steagului și au scris în jurul hărții motive pentru care își iubesc țara. Activitatea s-a încheiat prin intonarea cântecului „Treceți batalioane române Carpații!”. Pentru a marca această zi importantă, dar și din respect față de tradițiile acestui neam, copiii au venit la școală în costum popular.

Prin studiul acestui text s-a realizat legătura cu istoria, geografia, matematica, muzica și artele vizuale.

Promovând învățarea interdisciplinară care permite asociații și corelații permanente între discipline, se iese din cadrul strâns al unei discipline și crește valoarea instructiv-educativă a textelor literare cu conținut istoric.

3.3. Abordarea interdisciplinară a conținuturilor din cadrul ariei curriculare Matematică și științe ale naturii

Abordarea interdisciplinară constituie una din trăsăturile definitorii ale progresului științei contemporane. Presupune depășirea unor granițe, transferul de rezultate de la o disciplină la alta, în vederea unei explicări mai profunde a fenomenelor și integrarea celor dobândite într-un sistem unitar de cunoștințe.

Matematica, prin problematica diversă și complexă pe care o tratează, prin antrenarea și stimularea tuturor forțelor intelectuale și psihice ale elevului, contribuie la dezvoltarea personalității elevului, la perfecționarea structurilor cognitive și a metodelor de cunoaștere a lumii. Nu există domeniu de activitate umană care să nu folosească într-o mai mare sau mai mică măsură, matematica.

Să nu uităm, faptul că în clasa pregătitoare, întâi și a doua, se studiază integrat disciplina Matematică și explorarea mediului. În ciclul Achizițiilor fundamentale, elevul operează cu anumite noțiuni matematice de bază. Aceste noțiuni pot fi mai ușor înțelese și asimilate dacă sunt transpuse în situații concrete. Matematica și cunoașterea mediului au o multitudine de aspecte comune, iar studierea lor împreună asigură premisele însușirii logice a conținuturilor care trebuie abordate.

O integrare interdisciplinară la Matematică și explorarea mediului implică alegerea unei teme care, pe parcursul unei zile sau a unei săptămâni să fie studiată din perspectiva mai multor discipline. Abordarea interdisciplinară a temei prezintă o serie de avantaje deoarece evidențiază multitudinea posibilităților de abordare și exprimare a realității valorizând cunoștințele, imaginația, creativitatea și deprinderile elevului.

Am ales o temă, care pe parcursul unei săptămâni, să fie studiată prin prisma mai multor materii.

Spre exemplu, tema Împărțirea la 2. Împărțirea la 3. Despre Polul Nord și Polul Sud (clasa a II-a).

Scenariile didactice gândite din perspectiva interdisciplinarității pot fi: imaginate (în funcție de experiența cadrului didactic și achizițiile elevilor) sau realizate „ad-hoc” (schimbarea secvențelor demersului didactic are loc în funcție de intervențiile oportune, dar neașteptate ale elevilor).

Abordări interdisciplinare putem aplica la clasă și într-o lecție sau într-o secvență de lecție.

Aria curriculară: Matematică și științe

Disciplina: Matematică

Tipul: consolidare de cunoștințe

Tema: Punctul, linia, dreapta, semidreapta, segmentul de dreaptă

Folosirea corelațiilor interdisciplinare în construirea scenariilor didactice prezintă numeroase avantaje: elevii dobândesc cunoștințe despre lumea înconjurătoare (obiecte, fenomene, ființe); aceste cunoștințe vor fi structurate, sistematizate ulterior în cadrul altor discipline; permit utilizarea, aplicarea cunoștințelor în alte contexte (implică și îmbinarea teoriei cu practica); se realizează astfel o învățare reală, eficientă; stimulează procesele intelectuale ale elevilor, facilitează transferul de informații/ achiziții.

Una dintre metodele pe care le-am utilizat în abordarea conținuturilor matematice este jocul didactic. Jocurile interdisciplinare asigură transferul cunoștințelor asimilate la situații nou-create apropiate de realitatea vieții, consolidează deprinderi motrice, facilitează efortul intelectual, pregătesc elevii pentru activitățile practice, le stimulează creativitatea. Această metodă reprezintă cea mai accesibilă cale de abordare interdisciplinară, deoarece prin intermediul său se realizează sarcini formative care capre presupun dezvoltarea spiritului de observație, a spiritului de ordine, antrenarea operațiilor de calcul, formarea deprinderilor de lucru corect și rapid.

Integrat în diverse situații de învățare, jocul didactic antrenează elevul într-o activitate didactică obișnuită în care trebuie să observe, să clasifice, să localizeze, să denumească, să compună, însă în timpul jocului, toate aceste operații sunt efectuate într-un mod plăcut, copiii mobilizându-și toate resursele pentru a realiza sarcinile jocului.

Abordarea interdisciplinară poate include matematica și specii literare mult îndrăgite de copii, cum ar fi: poveștile, poeziile, ghicitorile. Astfel, copiii vor lucra cu multă plăcere sarcinile, fără să simtă efortul depus.

Voi exemplifica, în continuare câteva din exercițiile utilizate la clasa I și a II-a.

Ghicește numărul!

4 rațe supărate Unu, unu și cu altul

Măcăie la 5 surate Și cu 3 legat de 4.

Câte au rămas pe lac, Cât rămâne, măi Andrei

Dacă 2 nu se-mpacă Din total dacă scazi 3?

Și se duc în lumea largă?

Continuă povestea!

A fost odată un împărat care avea un fiu, pe nume Făt-Frumos. Când acesta a împlinit…. (2×4+10) ani, a plecat în lume să-și caute norocul. După ce a trecut peste ….. (12-3×3) țări și tot atâtea mări, a ajuns la Împăratul Roșu. Acesta avea ….. (15:3) fete. Pentru a se căsători cu cea mai frumoasă dintre fete, Făt-Frumos trebuia să treacă prin …. (9+9-15) încercări. El a trecut cu bine cele trei încercări, s-a însurat cu aleasa sa, iar nunta a ținut ….. (3×3- 3×2) zile și tot atâtea nopți. Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți.

Jocurile de atenție, logică și perspicacitate sunt îndrăgite de elevi. De exemplu:

Câte zile de naștere are un elev de 10 ani?

Sora mea este mai mare decât fratele tău cu 8 ani. Câți ani avea sora mea când s-a născut fratele tău?

Dacă astăzi la ora 12 noaptea plouă, crezi că peste 48 de ore va fi soare și frumos?

Un alt joc îndrăgit de către copii este „Cuvântul interzis”. Am desfășurat acest joc pentru a consolida cunoștințele copiilor referitoare la anotimpul primăvara. Elevii sunt invitați la dialog. Se interzice folosirea cuvântului „primăvara”.

În ce anotimp suntem? (Răspunsuri posibile: în anotimpul în care înfloresc ghioceii, se întorc păsările călătoare etc.)

Acest joc poate fi aplicat cu succes și la alte discipline de învățământ.

Jocul de rol stimulează interacțiunea dintre elevi, le înlesnește sarcina de învățare, favorizează accesibilitatea cunoștințelor și transferul lor într-o sferă mai largă. Transpunându-se în „pielea” unor personaje, elevii își îmbogățesc mijloacele de expresie, își manifestă originalitatea în exprimarea părerilor, își dezvoltă capacitățile empatice, manifestă receptivitate și toleranță față de interlocutori.

Lecțiile de arte vizuale și abilități practice constituie un bun prilej de aplicare și consolidare a cunoștințelor dobândite și la alte discipline de învățământ.

Astfel, având pe bancă cele șapte figuri obținute prin împărțirea pătratului Tangram, elevii au realizat colaje deosebit de interesante, dovedind astfel, imaginație, originalitate, perseverență, simț estetic. Copiii au realizat umbre de roboți, castele, păsări, animale, litere, cifre.

În cadrul orelor de științe ale naturii, elevii au realizat, colaje, afișe, desene pe o anumită temă.

Jocurile muzicale îmbină armonios melodia, ritmul și poezia. Valoarea lor interdisciplinară este dată de tematica variată pe care o au cântecele și jocurile copiilor. Pe fondul de sensibilitate creat de muzică, noțiunile abstracte ale unor discipline devin accesibile. Voi oferi doar câteva exemple: „Un elefant”, „Țăranul e pe câmp”, ”Hai să zicem una!”, „Zece negri mititei” etc.

În abordarea interdisciplinară a conținuturilor din cadru ariei curriculare Matematică și științe ale naturii am folosit ca formă de cunoaștere a capacităților intelectuale, afective și psihomotorii, portofoliul – „cartea de vizită a elevului”.

Inițierea elevilor în folosirea portofoliului am început-o, treptat, încă din clasa I, cerându-le să realizeze lucrări specifice fiecărei teme. De exemplu, la tema „Animale”, le-am cerut să adune ilustrații cu animale domestice și sălbatice, de la noi din țară sau din alte zone ale lumii, să realizeze desene ale acestora și compoziții plastice, să adune informații din surse diferite, să scrie mici texte etc. Pe lângă aceste materiale, elevii au adăugat și alte elemente reprezentative pentru activitățile de învățare la Științe sau Matematică și explorarea mediului, cum ar fi: fișe de lucru; teste; experimente care evidențiază stările de agregare, dezvoltarea unei plante; rezultatele unor activități de investigație; curiozități – „Știați că…..”;afișe; reclame etc.

Portofoliul ne poate oferi o imagine clară asupra evoluției în timp a copilului, oglindește dorința lui de învățare și este o mod eficient de cunoaștere a rezultatelor, progreselor, atât pentru elev, cât și pentru părinți. De asemenea, portofoliul este un mijloc util de autoevaluare și autocunoaștere a propriilor rezultate.

Anexez câteva imagini din portofoliul copiilor la tema „Animale”.

Portofoliile tematice constituie experiențe interesante de predare-învățare a cunoștințelor din domeniul științelor. Astfel, la tema „Protejarea mediului înconjurător”, elevii au avut de realizat sarcini diferite: să completeze chestionare care au ca subiect protejarea mediului, să realizeze creații literare despre pădure, să realizeze colaje, desene, postere, afișe publicitare etc.

Portofoliul oferă elevilor condiții optime de afirmare a abilităților individuale prin variate forme de manifestare, în funcție de tipul de inteligență al fiecăruia.

3.4. Interdisciplinaritatea prin proiect

Inițiată de J. Dewey, „Project method” a fost fundamentată pe principiul învățării prin acțiune practică, cu finalitate reală. Preluată și dezvoltată de William Heard Kilpatrich, metoda presupune lucrul pe grupe, dar și pregătirea profundă a cadrului didactic și a elevului.

Proiectul este o metodă interactivă de predare-învățare care implică, de regulă, o micro-cercetare sau o investigare sistematică a unui subiect care prezintă interes pentru copii.

Învățarea bazată pe proiect presupune colectarea de informații, prelucrarea și sintetizarea acestora, interpretarea și reflecția personală, cooperarea în realizarea sarcinilor. Îmbinând cercetarea cu acțiunea, această metodă antrenează elevii în rezolvarea unor probleme practice, acumulând un plus de informație și stimulându-i în autoevaluare.

Când se recurge la aplicarea acestei metode, marea dificultate constă în determinarea temelor și în identificarea subiectelor care urmează să fixeze cadrul de conținut al proiectului. Dificultatea este cu atât mai intensă atunci când învățătorul își propune realizarea proiectului într-o perspectivă interdisciplinară.

În acest sens se impune amplificarea conexiunilor disciplinare, pornind de la disciplinele existente și încercându-se diminuarea sau chiar eliminarea granițelor stânjenitoare dintre acestea.

Un pas important în realizarea proiectului, îl reprezintă formarea grupelor de elevi eterogene sau orientate pe câmpuri de interes care să valorizeze inteligența fiecăruia. Cadrul didactic trebuie să aibă în vedere faptul că fiecare elev are dreptul să fie tratat diferențiat, în funcție de dominantele sale de inteligență și de tipul său de personalitate. De real folos în această etapă a proiectului este Teoria Inteligențelor Multiple a lui Gardner care definește nouă tipuri de inteligență: lingvistică, logico-matematică, muzical-ritmică, spațială, naturalistă, kinestezică, interpersonală, intrapersonală și existențială. Astfel, învățarea prin intermediul proiectului are rațiunea cea mai importantă în faptul că oferă fiecărui elev șansa de a reuși, deoarece permite elevului să-și folosească toate „inteligențele”, la fel cum o fac proiectele vieții normale, cotidiene.

Proiectul îi rezervă elevului un rol activ și principal în înfăptuirea obiectivelor, determinându-l nu numai să imagineze, să construiască în plan mental, ci și să transpună în practică, să găsească mijloacele și resursele de traducere în fapt a ceea ce a prefigurat. Pentru aceasta, elevul trebuie să facă investigații, să strângă materiale informative, pe care apoi să le selecteze, să le ordoneze și să le prelucreze.

Rolul dascălului este să-l observe și să-l orienteze pe elev să întreprindă cercetarea, respectând caracterul integrat al conținuturilor oferite de discipline sau surse de informare. Pe de altă parte, el vizează și integrarea educației formale cu cea nonformală și informală, ca sursă de stimulare a unui nou spirit didactic.

Ca ultimă etapă în realizarea unui proiect, de mare importanță, este evaluarea care trebuie să vizeze procesul, produsul și prezentarea. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, odată dus la bun sfârșit reprezintă concomitent și una din cele mai puternice posibilități de obiectivizare și de relevație a bunei pregătiri la care au ajuns elevii.

Voi prezenta în continuare un proiect realizat de către elevii clasei a III-a.

Tema proiectului: Respect pentru apă

Scopul proiectului: Efectuarea unor investigații asupra mediului înconjurător pentru a înțelege și pentru a explica mai bine ceea ce se întâmplă în natură, la schimbarea anotimpurilor.

Realizarea unei cărți a clasei care va cuprinde materialele realizate de fiecare echipă.

Am fixat pentru început cele trei faze de realizare ale proiectului.

FAZA I – Pregătirea

Subtemele proiectului:

1. Apa. Surse de apă, tipuri, utilizări;

2. Mișcarea apei la suprafața Pământului;

3. Schimbări ale stării de agregare a apei. Circuitul apei în natură;

4. Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, vânt, fulger, tunet;

5. Poluarea apei.

Obiective urmărite în proiect:

să își îmbogățească cunoștințele legate de fenomenele naturii, stările de agregare a apei, caracteristici și utilizări ale apei;

să efectueze experimente pentru evidențierea schimbării stării de agregare a apei;

să caute informații științifice despre apă;

să realizeze desene care să ilustreze circuitul apei în natură;

să realizeze un pluviometru și să descrie etapele de realizare;

să creeze texte cu întâmplări imaginare (De vorbă cu o picătură de ploaie sau un fulg de nea);

să ordoneze materialele realizate pentru a obține o carte a clasei;

să promoveze cartea în rândul elevilor.

Locul de desfășurare: sala de clasă, biblioteca.

Resurse materiale: cărți, enciclopedii, reviste, cerneală (roșie, galbenă, albastră), creioane colorate, carioci, coli albe, carton colorat, lipici, foarfece, borcane, planșe, cilindru gradat, markere, materiale științifice, CD educaționale.

Durata proiectului: două săptămâni

Forme de organizare: primele două ore – individual și frontal, următoarele ore -activități în grup și în echipă

Grupe de lucru: de 3, 4 elevi, având înclinații diferite care pot fi asociate cu câte unul dintre următoarele tipuri de inteligențe: lingvistic, logico-matematic, spațial corporal, kinestezic, naturalist.

Modalități de evaluare: intermediară, finală – prezentarea cărții.

Sursa alegerii subiectului a fost discuția începută de copii cu privire la capriciile iernii. Aceștia au observat cum de dimineață a nins abundent, după care ninsoarea s-a oprit, a ieșit soarele, iar zăpada s-a topit. Din acel moment s-a declanșat o mulțime de întrebări referitoare la stările de agregare ale apei, la circuitul apei în natură, la utilizările apei. Împreună am hotărât să lucrăm la un proiect pe această temă.

FAZA a II-a – Realizarea

desfășurarea propriu-zisă a activităților;

valorificarea situațiilor de învățare;

realizarea unor produse.

GRUPA I – TINERE TALENTE

Din această grupă fac parte copiii care sunt dotați cu o inteligență lingvistică și gândesc în cuvinte. Le place cititul, scrisul, să povestească, jocurile de cuvinte.

Activități propuse:

citesc și selectează texte în care se vorbește despre apă;

creează un dialog cu un fulg de nea sau o picătură de ploaie;

își imaginează o călătorie cu un nor;

realizează o bandă desenată ce are ca temă întâlnirea dintre un fulg și o picătură de ploaie.

GRUPA a II-a – ISTEȚII

Din această grupă fac parte copiii care sunt dotați cu o inteligență logico-matematică. Le place experimentarea, punerea întrebărilor, calculul.

Activități propuse:

realizarea unui pluviometru;

efectuarea unor măsurători cu ajutorul cilindrului gradat pentru a grada pluviometrul;

realizarea unui pian-curcubeu din borcane;

efectuarea de măsurători și împărțirea înălțimii fiecărui borcan în șapte părți egale;

consemnarea datelor.

GRUPA a III-a – CERCETAȘII

Din această grupă fac parte copiii care sunt dotați cu o inteligență naturalistă, au capacitatea de a rezolva probleme și de a dezvolta produse cu ajutorul clasificărilor/ taxonomiilor și a reprezentărilor din mediul înconjurător.

Activități propuse:

colecționarea unor informații științifice despre apă;

identificarea comportamentelor distructive ale omului față de mediu;

identificarea măsurilor de protejare ale mediului;

realizarea experimentului „Ploaie …. la borcan”.

GRUPA a IV-a – ÎNDEMÂNATICII

Din această grupă fac parte copiii care sunt dotați cu o inteligență spațial-vizuală. Gândesc în imagini, le place desenul, vizualizarea, schițarea.

Activități propuse:

realizarea unor desene ce prezintă circuitul apei în natură;

decorarea paginilor cărții cu elemente geometrice: puncte, linii, segmente de dreaptă, figuri geometrice;

realizarea unor fluturași prin care vor promova cartea clasei în rândul elevilor școlii.

GRUPA a V-a – MICII ARTIȘTI

Din această grupă fac parte copiii dotați cu un tip de inteligență corporal-kinestezică. Le place dansul, alergarea, atingerea, gestualizarea.

Activități propuse:

joc de rol;

interpretarea unui cântec la alegere la pianul-curcubeu confecționat de colegi.

FAZA a III-a EVALUAREA

prezentarea și evaluarea rezultatelor individuale și de grup;

ordonarea materialelor pentru a obține cartea clasei;

evaluarea globală a proiectului.