Productivitatea muncii, importanta si semnificatia 6 [310445]

CUPRINS

INTRODUCERE 4

Capitolul I – Abordări teoretice privind productivitatea muncii 6

[anonimizat] 6

Factorii productivitatii muncii…………………………………………………………..6

1.3. [anonimizat] S.C.AUTOMOTOR S.A. 19

2.1. Caracteristica generala a întreprinderii S.C. AUTOMOTOR S.A. 19

2.1.1. Identificarea societății : Denumire, localizare, obiect de activitate 19

2.1.2. Scurt istoric și evoluția recentă a întreprinderii 19

2.1.3. [anonimizat]; concurența Scurt istoric și evoluția recentă a întreprinderii 20

2.1.4. [anonimizat] 21

2.1.5. Valoarea mijloacelor fixe 22
2.1.6. Situația generală a productivității muncii 22

2.2. Analiza în dinamica a principalilor indicatori economici ai activității de producere și comerciala a întreprinderii S.C. AUTOMOTOR S.A. 28

2.3. Analiza factorială a productivității muncii a întreprinderii S.C. NORI FARM S.R.L. 32

2.3.1. Analiza modificării productivității muncii în anul 2014 față de anul 2013 33

2.3.2. Analiza modificării productivității muncii în anul 2015 fără de anul 2014 34

2.3.3. Analiza modificării productivității muncii în anul 2014 față de anul 2013 36

2.3.4. Analiza modificări productivității muncii în anul 2015 față de anul 2014 37

2.4. Analiza profitului pe salariat in cazul întreprinderii S.C. NORI FARM S.A. 38

2.4.1. Analiza modificării profitului pe salariat în anul 2014 față de anul 2013 40

2.4.2. Analiza modificării profitului pe salariat în anul 2015 față de 2014 41

2.5. [anonimizat]……………………………………………………………………………….41

[anonimizat] S.C. NORI FARM S.R.L. 44

3.1. Măsuri de îmbunătățire 44

3.2. Analiza fezabilității 45

[anonimizat] 48

BIBLIOGRAFIE 50

INTRODUCERE

Lucrarea de față “Mecanisme de creștere a productivității la nivel de firma – S.C. NORI FARM S.A.” [anonimizat] a asigura o analiză cât mai potrivită.

În prima parte a lucrării s-a prezentat principalele aspecte teoretice cu privire la analiză productivității muncii: analiza situației generale a indicatorilor productivității muncii; aprecierea nivelului și dinamicii productivității muncii; analiza factorială a productivității muncii; analiza resurselor de creștere a productivității muncii și analiza efectelor economice ale modificării productivității muncii.

[anonimizat] S.C. NORI FARM S.A., m-am axat pe obiectul de activitate și pe realizarea unui scurt istoric al firmei din momentul înființării până în anul 2016.

Fiind o societate pe acțiuni am prezentat modul în care este organizată S.C. NORI FARM S.A. [anonimizat], căci ei sunt cei care asigura o bună funcționare a societății.

În structura acestui capitol a [anonimizat] a societății, veniturile, cheltuielile, [anonimizat], [anonimizat] a trei ani de activitate 2013-2015.

În a III-ea parte a lucrării am prezentat metode cum aș putea îmbunătăți productivitatea muncii în cadrul societății în mai multe domenii, cum ar fi: în domeniul cercetării și dezvoltării; în cadrul activității comerciale; în cardul activității specifice funcției de marketing; în activitățile economico-financiare și în cadrul resurselor umane.

Capitolul I

Evolutia conceptului de productivitatii a muncii

Aspecte privind productivitatea muncii

Productivitatea poate fi definită ca raportul între valoarea produselor și serviciilor (prin calitatea și unicitate acestora) și de randamentul cu care acestea sunt obținute. Altfel spus, obținerea maximului de efecte cu minimum de resurse.

De asemenea, productivitatea mai poate fi caracterizată ca raportul dintre rezultatele obținute (producția – output-ul unei societăți economice) și eforturile depuse pentru a le obține (factorii de producție utilizați, adică input-urile).

Productivitatea muncii este un indicator pe baza caruia se poate arata cat de rentabila este eficienta muncii, adică: creșterea productivității muncii arată că o anumită cantitate de bunuri a fost realizată cu mai puțină forță de muncă si ea poate fi calculata pe firma, pe bransa sau pe angajat.

Productivitatea muncii depinde de cuantumul muncii, precum și de calitatea ei, de mărimea capitalului utilizat, etc..

Creșterea productivității muncii înseamnă creșterea producției realizată în unitatea de timp, respectiv scăderea timpului pe unitatea de produs. Deci efectele directe pot fi:

– creșterea producției

– economisirea absolută și/sau relativă a resurselor de muncă

În vederea creșterii productivității exista multiple metode ce se regăsesc în reducerea consumurilor de muncă, reducerea duratei de execuție a lucrărilor, reducerea costurilor de producție și creșterea profiturilor.

Factorii productivității muncii

La nivel microeconomic, creșterea productivității muncii schimbă raportul dintre muncă vie și muncă materializată încorporată în valoarea finala a produselor si serviciilor, ducând la reducerea costurilor.

Factorii care influențează productivitatea muncii au un caracter foarte complex și din acest motiv acești factori se grupează după mai multe caracteristici, cum ar fi:

Factori tehnici și tehnologici – se referă la modul cum avansează știința și tehnica, care duc la perfecționarea echipamentelor și tehnologiilor, dar și la creșterea consumului de energie și la modificarea de resurse a forței de muncă, cu toate acestea crește eficacitatea ei. Odată cu introducerea utilajelor, tehnologiilor noi și modernizarea celor existente va duce la creșterea performanței a acelei societăți. Totul depinde de modul în care investește firma atât în tehnologie, dar și în modul în care adaptează sau investește în factorul uman la nivelul noilor tehnologii. Acești factori tehnici și tehnologici sunt:

Automatizarea

Mecanizarea

Perfecționarea proceselor tehnologice și introducerea unor tehnologii noi

Chimizarea producției

Cibernizarea producției

Electrificarea producției

Factori organizatorici și economici – organizarea este foarte importanta în cadrul unei societăți, este o latura importantă din cadrul managementului ce definește starea de ordine, reglementează legăturile dintre elementele unui sistem.

Realizarea structurii organizatorice a unei societăți poate duce la influențarea nivelului productivității muncii cum ar fi: gradul de folosire a timpului de muncă, calculează necesarul de resurse umane, dar se poate afla și rezultatele activității. Organizarea producției, cât și a muncii ține de introducerea structurilor flexibile, bazate pe muncă în echipa și mărirea rolurilor angajaților care răspunde la o valorificare mai bună a potențialului uman, îmbunătățirea utilizării timpului de lucru, îmbunătățirea rezultatului și creșterea productivității muncii.

Factori sociali – se refera la condițiile de viață materială, social-culturale, la nivelul cultural, la calitatea mediului de muncă și anume la protecția și securitatea muncii, cât și calitatea mediului familial.

Aceste enumerări intra în categoria managementului modern, unde tot mai multe societăți organizează numeroase acțiuni pentru a asigura necesarul de resurse umane și folosirea lor cât mai eficientă. Astfel, societatea investește în resursele umane și va beneficia în timp atât pentru angajat, cât și angajator prin reducerea conflictelor, a fluctuației, a absenteismului, a conflictului la locul de muncă și creșterea productivității muncii.

Factori psihologici – ce ține de aptitudini, motivație, voința de muncă, interes și aptitudini față de muncă.

Factori biologici – ce ține de vârsta, constituție, sex, starea de sănătate, variația alimentelor, principii de alimentație.

Factori naturali – aici intra condițiile climatice, bogăția solului (adâncimea și concentrația solului), fertilitatea solului.

Valoarea factorilor de producție are efect asupra dezvoltării calității tuturor produselor și a întregii activități economice, cât și reducerea costurilor materialelor de producție.

Sunt mai multe modele factoriale sau relații de calcul care pun în evidenta acești factori ce fac parte din mai multe sisteme de legături, de exemplu:

Legătura între timpul de muncă și producția medie orară realizată de un muncitor

Unde:

– numărul mediu de ore lucrate de un muncitor

– producția medie orară

Unde avem:

iar depinde de , care la rândul lor țin de si , și de , precum și .

Modificarea numărului mediu de ore lucrate de un muncitor în perioada de gestiune analizată :

– arata eficacitatea muncii depuse

– calculeaza abaterea nivelului producției medii orare

Creșterea producției realizată într-o oră, respectiv reducerea timpului necesar pentru obținerea unei unități de produs asta reprezintă modificarea productivității muncii orare.

Productivitatea muncii prin prisma legăturii ei cu gradul de înzestrare tehnică a personalului angajat

Dezvoltarea tehnică corespunzătoare duce la ușurarea condițiilor de muncă, creșterea productivității muncii și ameliorarea calității. În analiza economică, aprecierea de ansamblu a eficienței înzestrării tehnice se face pe bază corelației dintre dinamica gradului de înzestrare tehnică a personalului și indicele productivității muncii (exprimată prin cifra de afaceri medie anuală pe lucrător). Folosirea eficientă a mijloacelor de muncă (F) duce în mod general la devansarea indicelui înzestrării tehnice de către indicele productivității muncii. Legătura dintre gradul de înzestrare tehnică și productivitatea muncii se poate arata pe bază relației:

unde:

– este ponderea mijloacelor fixe active () în totalul mijloacelor fixe ( )

– este gradul de înzestrare tehnică a personalului operativ

– este eficiența utilizării mijloacelor fixe active, exprimată prin CA la 1 leu mijloace fixe active utilizate. Astfel :

Productivitatea ca rezultat al unui complex de factori de natură diferită

Acest lucru se observa și în formula următoare:

Unde:

– reprezintă eficiența utilizării mijloacelor fixe exprimată prin producția exercițiului 1 leu mijloace fixe active.

– gradul de vânzare a producției exercițiului

Sporirea productivității muncii duce la dezvoltarea producției proporțional cu timpul efectiv lucrat, dacă numărul de muncitori și gradul de utilizare a timpului disponibil se păstrează la nivelul programat.

Sporirea productivității muncii într-un ritm rapid comparativ cu salariul mediu, provoacă scăderea relativă a cheltuielilor cu salariile și prin acestea a costului unitar.

Dezvoltarea productivității asigură o acțiune rapidă a rotației activelor și scăderea cheltuielilor dependente de mărimea stocurilor. Toate aceste efecte ale productivității muncii se regăsesc indirect în desfășurarea rezultatului exploatării și a ratei rentabilității. Se observa ca odată cu creșterea productivității muncii se formează și numeroase efecte în întreaga activitate a societății. De menționat este ca aceste efecte nu se regăsesc de la sine și condiția realizării lor o reprezintă obținerea unor produse și servicii corespunzătoare solicitărilor clientului.

Productivitatea muncii in Romania

Potrivit datelor din Eurostat, biroul de statistica al Uniunii Europene, angajații români au înregistrat cea mai mare creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană în ultimul deceniu, de la un indice al productivității muncii de 34,2 în anul 2005 (față de media statelor UE de 100) la 59,4 în 2015. Cu toate acestea salariul nu a crescut in acelasi ritm, iar in prezent un angajat roman ia un salariu mediu de 2.000 RON/luna.

Aceasta diferenta are avantaje, cat si dezavantaje fata de piata romana, de exemplu cresterea productivitatii s-a realizat datorita scaderii demografice si a deficitului de personal, care au obligat firmele sa produca cel putin de mult sau chiar mai mult cu mai putini angajati.

Iar salariile mici au prezentat pentru investitorii straini o importanta piata de deschidere a unor noi investitii. Nivelul salarial este legat și de structura economiei, de cât de dezvoltat este antreprenoriatul, cat si de gradul de pregătire a forței de muncă. În industria componentelor auto însă, care s-a dezvoltat foarte mult în România, salariile sunt încă destul de mici în raport cu valoarea adăugată generată. Cu cat vor fi mai multi investitori ce vor participa la dezvoltarea pietei romane, cu atat vor duce la producerea valoarei adaugate mai mare si astfel si salariile vor fi mai mari.

Pe langa investitorii straini, ar trebuie si statul roman sa contribuie la cresterea productivitatii muncii prin investitii, prin dezvolatarea infrastructurii si prin diverse cursuri ce se cauta pe piata, pentru a oferi angajatilor acele aptitudini pe care le cauta investitorii.

In Romania putine societati au investit in tehnologie, prin programe software sau utilaje moderne si acesta reprezinta un alt factor de scadere a productivitatii muncii. Insa in timp odata cu cresterea digitalizarii, va creste si productivitatea angajatilor.

România conduce în clasamentul european al creșterii productivității muncii pe ora lucrată întocmit pe ultimii cinci ani, potrivit datelor furnizate de către Eurostat.

În intervalul 2011- 2015, acest indicator s-a îmbunătățit cu nu mai puțin de 18,7% raportat la media UE, mult peste situația consemnată în statele baltice Letonia (+11,0%) și Lituania (+8,5%), urmate de Bulgaria (+8,3%).

Figura 1.1. Evolutia productivitatii muncii per angajat in perioada 2011-2015 in UE

Sursa: Eurostat http://ec.europa.eu/eurostat

Productivitatea muncii pe ora lucrată este calculată ca produsul real al activității pe numarul total de ore lucrate. Astfel duce la crearea a unei versiuni mai bună a evoluțiilor privind productivitatea în economie decât productivitatea muncii pe persoană angajată, deoarece anuleaza diferențele ce au rezultat din compoziția forței de muncă de tip angajat cu normă întreagă/ angajat cu timp redus de lucru.

Ca si concluzie, cresterea productivitatii trebuie urmarita cu atentie si trebuie utilizat inteligent.

Capitolul II

Studiul productivității muncii la

S.C. AUTOMOTOR S.A.

2.1. Prezentarea societatii S.C. AUTOMOTOR S.A.

2.1.1. Obiect de activitate si istoricul firmei

Sediul social S.C. AUTOMOTOR S.A. : str.Primaverii nr.19,

Număr de telefon : 0753.442.013

Codul fiscal : CUI 105603

Numărul și data înregistrării la Oficiul Registrului Comerțului : J16/01/1991

Forma legala : S.A.

Pagină internet : www.automotor.ro

Data începerii activității :16/01/1991

Număr angajați la data : 31/12/2017 14.766

Cifra de afaceri la data 31/12/2017 : 11.571.749.419 lei.

Conform codului CAEN 2910, societatea are ca si obiect de activitate „Fabricarea de autovehicole de transport rutier”.

Dezvoltarea societatii

Societatea S.C. MOTOR S.A. detine cea mai mare parte de actiuni (99,426%) la care se adauga si diverse filiale din jurul lumii, impreuna fomand un grup multinational.

Ca si actiune firma doreste sa produca vehicole de calitate la un pret redus printr-o gama de autovehicole puternice, fiabile si la indemana ca si pret pentru clienti.

Domeniul principal de activitate a societatii S.C. AUTOMOTOR S.A. este de a fabrica si comercializa:

vehicole de persoane si utilitare;

colectii de piese si accesorii pentru autovehicole din uzina si din exterior(SKD si CKD);

piese de schimb pentru toata gama de autovehicole;

servicii diverse(leasing auto, audit si trainig pentru service-uri auto).

Figura 2.1. Rezultatul comercial din 2017 fata de 2016.

Sursa: http://www.mfinante.ro

Global

a avut o crestere pe piata auto de 0.27 pt

si o crestere in vanzarea de vehicole de persoane si utilitare de 13.3%

Asia si Europa

pe piata auto +1.09 pt

in vanzarea de vehicole de persoane si utilitare + 2.3%

America

pe piata auto +0.27 pt

in vanzarea de vehicole de persoane si utilitare + 0.1%

Africa si Orientul Mijlociu

pe piata auto +1.74 pt

in vanzarea de vehicole de persoane si utilitare + 36.4%

Europa

pe piata auto +0.45 pt

in vanzarea de vehicole de persoane si utilitare + 11.8%

S.C. AUTOMOTOR S.A. in anul 2017 a avut cea mai mare crestere a produsului intern brut de 6.9%, fiind cel mai mare ritm de crestere din 2008.

Una dintre cauze care au dus la o crestere atat de mare a PIB-ului a fost exportul de vehicole si a pieselor inregistrand o crestere de 10,1% fata de anul 2016, s-a dezvoltat piata interna auto, calificarea fortei de munca si sectoarele conexe(transport, productie subansamble, industria textila).

Cu toate acestea am putea avea o crestere si mai mare a PIB-ului, insa datorita anumitor factori cum ar fi accesarea inca dificila a fondurilor europene, surplusul de modificari fiscale, infrastructura inca slaba si emigrarea calificata a fortelor de munca(in special tineri) poate duce la o scadere a productivitatii muncii pe termen mediu si lung.

Chiar daca sunt impedimente ce nu permite o evolutie mai mare in cadrul societatii, cifra de afacere in 2017 a avut o crestere de 11,45%, fata de anul 2016 ca urmare a cresterii a numarului de autovehicole, cat si componente ale acestora.

Cifra de afacere pentru anul 2017 a fost de 11.571 milioane lei, iar vanzarea auto, cat si a componentelor, a pieselor de schimb a fost de 10.646 milioane lei, ceea ce inseamna ca aceasta reprezinta 92% din totalul cifrei de afaceri.

Grafic 2.2. Cifra de afaceri pentru perioada 2015-2017

Sursa: http://www.mfinante.ro

In perioada 2016-2017 au avut loc vanzari per total in crestere si astfel avem vanzari de:

SKD cu o crestere de 1.594 bucati;

CKD cu o crestere de 68.028 bucati;

vehicole cu o scadere de 3.388 bucati;

Resursele umane

Personalul societatii dispun de anumite beneficii pentru dezvoltarea personala, iar numarul acestora in prezent e in crestere. Din anul 2015 pana in anul 2017 au fost angajati 286 de persoane.

Grafic 2.3. Evolutia personalului

Sursa: http://www.mfinante.ro

Surse financiare si subventii pentru acestea

Investiile sunt o buna sursa pe care se poate baza creșterea economică, inclusiv în perioadele în care stabilitatea economică este în pericol și creșterea este sub presiune, deoarece aceste investitii duc la :

cresterea capitalului necesar pentru dezvoltarea economiei;

duc la crearea unor noi locuri de munca atat in cadrul societatii, dar si impulsioneaza si celelalte firme cu acelasi domeniu;

investirea in tehnologii moderne, ce duce la dezvoltarea angajatilor si a firmei

si cel mai important cresterea productivitatii.

In cadrul societatii S.C. AUTOMOTOR S.A. s-a investit pe doua ramuri corporale si necorporale. Cele corporale au fost investitii in logistica, achizitii, uzina de asamblare, uzina de productie subansamble in valoare de 1.828 mil lei si cele necorporale au fost investitii in licente si programe informatice in valoare de 1.36 mil lei.

Situatia economica financiara pentru anii 2015-2017

Tabel 2.1. Situatia economico-financiara mil. lei

Grafic 2.4. Profitul net al societatii mil. lei

Sursa: http://www.mfinante.ro

Productivitatea muncii – situatia generala

Prin productivitate se poate arata randamentul muncii consumate in procesul de productie si ea poate fi calculată pe om sau pe întreprindere sau chiar pe domeniul în care se lucrează, luând în calcul totusi anumite aspect.

Dezvoltarea productivitatii muncii reprezinta unul dintre cei mai importanti factori ce duce la cresterea cantitatii productiei si a rentabilitatii, si la scaderea costului de productie.

Tabel 2.2. Productivitatea muncii in cadrul societatii S.C. AUTOMOTOR S.A. în perioada 2015-2017

Figura 2.4. Evoluția productivității anuale pe un salariat în perioada 2015-2017

Sursa: http://www.mfinante.ro

După cum se observa și în grafic (2.4.), în perioada 2015-2017 la S.C. AUTOMOTOR S.A. productivitatea pe un salariat crește în fiecare an. Din anul 2015 până în 2016 a avut loc o creștere de 43.231 RON, iar din anul 2016 până în anul 2017 productivitatea anuală pe un salariat a crescut cu 45.320 RON.

Figura 2.5. Evoluția productivității anuale pe un salariat muncitor în perioada 2015-2017

Sursa: http://www.mfinante.ro

În grafic (2.5.) se observă că în perioada analizată, productivitatea anuală pe un salariat muncitor, înregistrează o creștere anuală de 59.209 RON din 2015 până în 2016 și respectiv de 77.443 RON din 2016 până în anul 2017.

Figura 2.6. Evoluția indicelor de creștere a productivității muncii

Sursa: http://www.mfinante.ro

Indicii de creștere a productivității muncii înregistrează, de la an la an, diferite ritmuri, ceea ce duce la formarea anumitor legături. Din grafic (2.6.) reies următoarele concluzii:

În anul 2016 , unde 109%>109% de aici rezultă că nu au avut loc schimbări în structura personalului;

Tot în anul 2016 se observa ca , 109%>104%, de aici rezulta ca în cadrul societății S.C. AUTOMOTOR S.A. au avut loc modificări în structura timpului de muncă și anume au crescut numărul de zile lucrate în medie de un salariat de la 220 zile din anul 2015 până la 245 în anul 2017.

Analiza factorială a productivitatii muncii in cadrul societatii

S.C. AUTOMOTOR S.A.

Analiza factoriala se ocupa cu recunoasterea factorilor de influenta si stabileste legatura intre acestia, cat si intre productivitatea muncii. Acesti factori sunt timpul efectiv lucrat, structura salariaților, gradul de înzestrarea, ce pot fi calculate cu ajutorul unor modele de analiza factorială.

Unul dintre aceste modele se prezintă astfel:

Unde: – productivitatea anuală pe un salariat

– numărul de zile lucrate în medie pe un salariat într-un an

– productivitatea zilnică pe un salariat

Grafic 2.7. Dezvoltrea productivității muncii în funcție de munca depusa in timp pe perioada de un an (2015-2017)

Sursa: Sursa: http://www.mfinante.ro

Modul de calcul :

Grafic 2.7. Dezvoltrea productivității muncii în funcție de munca depusa in timp pe zile pe o perioada de un an (2015-2017)

Sursa: Sursa: http://www.mfinante.ro

Modul de calcul :

Prezentarea modificării productivității muncii în 2016 față de 2015

Modificarea procesului analizat:

Evaluarea influentei factorilor:

Influența adaptarii timpului de muncă ce este aratat prin numărul mediu de zile muncite:

Influenta modificării productivității zilnice pe angajat:

În urma calcului influentei factorilor, situația nivelului productivității muncii pe un salariat în anul 2016 față de anul 2015, se prezinta astfel:

Productivitatea muncii pe un salariat în anul 2016 față de anul 2015 a crescut cu 63.230 lei, ceea ce inseamna ca a crescut eficiența cu care este utilizată forța de muncă.

Un rol important la acesta creștere a avut și factorul calitativ, care este reprezentat de productivitatea zilnică pe salariat cu o creștere de 32.430lei.

Prezentarea modificării productivității muncii în anul 2017 fătă de anul 2016

Modificarea procesului analizat:

Evaluarea influentei factorilor:

Influența adaptarii timpului de muncă ce este aratat prin numărul mediu de zile muncite:

Influenta modificării productivității zilnice pe un angajat:

In urma calcului influentei factorilor, situația nivelului productivității muncii pe un salariat în anul 2017 față de anul 2016, se prezinta astfel:

Productivitatea muncii anuală pe un salariat este în continuu creștere – în anul 2017 față de anul 2016 productivitatea muncii a crescut cu lei, ceea ce înseamnă că a crescut eficiența cu care este utilizată forța de muncă.

Grafic 2.7. Evolutia productivitatii muncii

Sursa: Sursa: http://www.mfinante.ro

Din tabelul (2.7.)se observa ca e in scadere Wa si anume ceea ce inseamna ca a scazut eficienta cu cu care este folosita forta de munca. Aceasta scadere se datoreaza si scaderii productivitatii zilnice pe salariat.

Analiza factorială se poate determina și printr-un alt model, unde se consideră că productivitatea muncii este calculată de structura salariaților și anume de ponderea salariaților operative. Se consideră ca acești salariați participă în mod direct la realizarea vânzărilor zilnice.

Operația de calcul pentru acest model se prezinta astfel:

– gradul de inzestrare tehnica a muncii

– ponderea mijloacelor fixe active () în totalul mijloacelor fixe (F)

– eficiența mijloacelor fixe active, exprimata prin cifra de afaceri care revine la 1 leu mijloace fixe active utilizate.

Tabel 2.7. Gradul de inzestrare tehnica a muncii în perioada 2015-2017

Mii lei/ pers

Sursa: Sursa: http://www.mfinante.ro

Modul de calcul:

– total mijloace fixe

– numar total salariati

Grafic 2.9. Structura mijloacelor fixe in perioada din 2015 pana in anul 2017

%

Sursa: Sursa: http://www.mfinante.ro

Modul de calcul:

– ponderea mijloacelor fixe active

– total mijloace fixe

Grafic 2.10. eficienta mijloacelor fixe actve intre anii 2015-2017

Mii lei

Sursa: Sursa: http://www.mfinante.ro

Modul de calcul:

– cifra de afaceri

– ponderea mijloacelor fixe active

Prezentarea modificării productivității muncii în anul 2016 față de anul 2015

Modificarea procesului analizat:

Evaluarea influentei factorilor:

Influența adaptarii timpului de muncă ce este aratat prin numărul mediu de zile muncite:

Influenta modificării structurii mijloacelor fixe:

Influenta modificării cifrei de afaceri ce revine la 1 leu mijloc fix activ:

In urma sintezei calculului influentei factorilor, se prezinta astfel situația:

Productivitatea muncii înregistrează în anul 2016 față de anul 2015 o creștere, creștere ce a fost posibila datorita gradului de înzestrare tehnica a muncii, structura mijloacelor fixe și cifra de afacere care revine la 1 leu mijloace fixe active utilizate.

Analiza modificări productivității muncii în anul 2017 față de anul 2016

Modificarea procesului analiza:

Evaluarea influentei factorilor:

Influenta modificării gradului de înzestrare tehnica:

Influenta modificării structurii mijloacelor fixe:

Influenta modificării cifrei de afaceri ce revine la 1 leu mijloc fix activ:

In urma calcului influentei factorilor, situația nivelului productivității muncii pe un salariat în anul 2017 față de anul 2016, se prezinta astfel:

Productivitatea muncii anuală pe un salariat per ansamblu este în continuu creștere. în anul 2017 față de anul 2016 productivitatea muncii a crescut cu lei, ceea ce inseamna ca a crescut eficiența cu care este utilizată forța de muncă. Singura scădere față de anul 2016 este la nivelul cifrei de afacere care revine la 1 leu mijloc fix activ, unde productivitatea muncii pe salariat scade cu lei.

Analiza profitului pe angajat in societatea S.C. AUTOMOTOR S.A.

Profitul pe angajat este un concept ceva mai complicat, deoarece se ia în calcul atât productivitatea muncii, cât și o multitudine de influențe ale politicii comerciale și de preturi susținute de firma. Formula se prezinta astfel:

R – profitul obținut de firmă

Tabel 2.8. Profitul realizat de un angajat în perioada 2015-2017

Sursa: http://www.mfinante.ro

Din tabel de mai sus se observa o crestere anuala de profit pe angajat din 2015 pana in anul 2017 de aproape 18.000 lei, crestere ce se datorează profitului mare față de numarul angajatilor..

Productivitatea muncii și rentabilitatea comerciala reprezintă profitul pe salariat. Un model de analiza factorială a indicatorului prezinta incidența directă a productivității muncii asupra profitului pe salariat și are formula:

– productivitatea anuală pe salariat;

– rata rentabilității comerciale calculată după formula:

Modelul acesta de analiză poate fi marit unde productivitatea anuală pe un angajat poate fi calculată ca produs între productivitatea zilnică pe salariat () și numărul de zile lucrate în medie de un salariat (Z).

Tabel 2.9. Rata rentabilității comerciale în perioada 2015-2016

Sursa: http://www.mfinante.ro

Prezentare modificării profitului pe angajat în anul 2016 față de anul 2015

Modificarea procesului analizat:

Evaluarea influentei factorilor:

Influenta modificării productivității anuale pe angajat:

Ca urmare voi prezenta influența factorilor indirecți si anume:

Zilele muncite în medie de un angajat:

Modificarea productivității zilnice pe un angajat:

Influenta modificarii :

Astfel, în urma calculelor situația se prezinta:

În anul 2016 față de anul 2015 se inregistreaza o creștere a profitului pe salariat cu lei, dar scade in schimb . Cu 7 lei.

Odata cu cresterea productivitatii anuale pe un angajat a dus si la cresterea profitului pe salariat cu 14 lei, in cazul in care au crescut si numarul zilelor de la 220 din 2015 pana la 230 in 2016.

Analiza modificării profitului pe salariat în anul 2017 față de 2016.

Modificarea procesului analizat:

Evaluarea influentei factorilor:

Influenta modificării pe angajat:

Voi analiza influenta factorilor indirecți:

Numărului de zile muncite în medie de un salariat:

Influenta modificării productivității zilnice pe un angajat:

Influenta modificării :

În urma calculelor situația se prezinta astfel:

În anul 2017 față de anul 2016 apare o scăderea pe profitul de salariat cu 68 lei, scădere care se simte și la rata rentabilității comerciale cu 111 lei.

Odată cu creșterea numărului de zile lucrate în medie de un salariat, creste și productivitatea muncii anuale cu 111 lei.

Capitolul III – Masuri privind sporirea productivității muncii la S.C. NORI FARM S.R.L.

3.1. Masuri de îmbunătățire

“ Strategia este ansamblul deciziilor și acțiunilor cu privire la alegerea mijloacelor și articulării resurselor în vederea atingerii unui scop”.

( R.A. Thietart)

Prin strategie putem forma căi și mijloace ce îi va permite firmei sa crească spre obiectivele propuse, ce va duce la o dezvoltare mai armonioasa și va forma o legătura strânsă cu mediul actual și viitor.

Elaborarea strategiilor în cadrul firmei se realizează continuu, datorită schimbărilor ce au loc în mediul extern și intern al societății, pe când obiectivele pe termen lung pot fi neschimbate o perioada buna de timp.

Până în prezent, societățile românești și-au realizat strategia bazându-se pe o scurta analiza financiară. O strategie de producție trebuie să asigure fundamentarea capacității de producție, tipul și localizarea instalațiilor, alegerea tehnologiei de proces sau limitele integrării verticale. La acestea se adaugă deciziile tactice, adică natura efectelor, gestiunea calității, fluxul materialelor și organizarea producției și a muncii.

Astfel, prioritățile firmei SC NORI FARM S.A. pentru următorii 2 – 3 ani, în vederea creșterii productivității , ar putea fi prezentate astfel:

Capacitatea de a asigura oferte la preturi competitive;

Capacitatea de a efectua livrari rapide;

Capacitatea de a efectua livrari sigure;

Capacitatea de a face schimbări rapide de concepție;

Capacitatea de a face schimbări rapide de volum.

Creșterea productivității muncii este unul din factorii de creștere a eficienței economice generale și se poate realiza prin scaderea consumului de muncă pe unitate de produs, sau prin creșterea cantității de produse în unitate de timp.

Orientarea strategică în următoarea perioadă este:

Intrarea pe noi piete cu produse existente;

Dezvoltarea gamei de produse;

Dezvoltarea noilor produse pe piata existent;

Dezvoltarea noilor produse pe noi piete;

Integrarea orizontala (achizitii, fuziuni);

Integrarea în amonte;

Integrarea în aval.

3.2. Analiza fezabilității

Dezvoltarea activității realizate în cadrul unei societăți nu se axeaza doar la estimarea profitului, ea are un continut mult mai larg. Din punct de vedere economic, eficiența reprezintă raportul dintre ansamblul efectelor utile (rezultatelor) și eforturile (cheltuielile) ocazionate de desfășurarea unei activități economice.

Pornind de la principalele funcțiuni ale firmei și de la categoriile importante de factori care influențează mecanismul ei de funcționare: factori tehnici și tehnologici, manageriali, economico -financiari și sociali, voi prezenta unele căi potențiale de creștere a eficienței firmelor:

In domeniul cercetarii și dezvoltarii creșterea eficientei presupune:

Modernizarea bazei tehnico și materiale existente;

Amenajarea spatiilor comerciale;

Utilizarea sistemelor de depozitare performante;

Creșterea retelei existente, în cazul în care indicatorii economico-financiari obtinuti indica o situatie pozitiva.

In domeniul producției pentru creșterea eficientei trebuie:

Retras din structura producției acele produse care au cerere redusa, ceea ce duce la scăderea cifrei de afaceri și aducerea unor produse noi, cu caracteristici tehnico-economic ridicat;

Mecanizarea și modernizarea proceselor de producție;

O gama cât mai larga a producției și serviciilor în funcție de strategiile stabilite.

Activitatea comerciala aici exista numeroase posibilități de creștere a eficienței, dintre care:

A restrânge numărul de furnizori la cei care oferă cel mai bun raport calitate-preț, cât și cele mai avantajoase condiții de livrare;

Optimizarea stocurilor;

Introducerea a unei noi modalități de vânzare care sa fie avantajoasă pentru client, cât și pentru societate, prin creșterea desfacerilor;

Ridicarea nivelului de sporire.

Activitati specifice funcției de marketing pentru creșterea eficientei:

Investigatia continua a mediului social și economic în domeniul în care isi desfasoara firma;

Stabilirea potrivita a bugetului de marketing, astfel încât sa se permită realizarea de studiu de piața și efectuarea acțiunilor promoționale;

Realizarea de activități din domeniul marketingului de către personalul specializat în acest domeniu.

Activitățile economico-financiare sunt legate de partea tehnica moderna a firmei.

Aceasta presupune o buna gestionare a capitalului lichid disponibil;

Schematizarea cheltuielilor de circulatie, cât și cele financiare;

Apelarea la credite pentru investitii.

Creșterea eficientei resurselor umane reprezint un element important pentru satisfacerea oricarei societăți, prin intermediul urmatoarelor modalitati:

Acoperirea posturilor existente cu personal corespunzator sub aspect numeric și structural;

Actualizarea permanenta a principalelor instrumente de organizare ale societății: regulamentul de functionare și de organizare,fisele de post și organigrama;

Asigurarea stabilității forței de muncă.

Capitolul IV – Concluzii

Productivitatea muncii în cadrul farmaciilor este unul dintre cei mai importanți indicatori care exprimă nivelul de eficiență al activității productive și economice.

In lucrarea de față am analizat productivitatea muncii la firma S.C. NORI FARM S.A. cu scopul de a identifica nu numai nivelul general al productivității muncii într-o perioadă determinată de timp (2013 – 2015), dar și a factorilor care determina acest nivel.

Obiectivele cuprind sarcini efective, sarcini care urmează să fie realizate de către firma în decursul a unei perioade de timp. Perspectiva de dezvoltare pe care o prefigurează strategia firmei asigură direcționarea acesteia în viitor în vederea atingerii obiectivelor.

Productia obținuta în perioada analizată 2013-2015 a fost relativ buna, cu excepția anului 2013 când a înregistrat o ușoară scădere a producțiilor obținute față de cele planificate. O cauză care explică nivelul scăzut al producției ar fi o creștere a preturilor.

Analiza productivității muncii realizată pe bază indicatorului „cifra de afaceri” arată că nu există o constantă a acestui indicator, de la un an la altul. Nivelul acestui indicator dÎn anul 2013 și până în anul 2015 a crescut continuu. Analiza efectuată la nivelul anului 2015 arată că principala cauză a creșterii productivității muncii este creșterea cifrei de afaceri cu până la 70% și numărului de personal. Insa trebuie de luat în calcul și cât de bine este pregatit personalul.

In anii următori se va continua cu :

deschiderea a 5 farmacii noi în centre comerciale din tara și din Bucuresti;

se va pune accentul pe modernizarea vechilor farmacii;

se va structura vânzările pe un trend crescator al ponderii OTC-ului, cosmeticelor și parafarmaceuticelor;

vor fi angajati noi farmacisti și asistenti de farmacie;

se va introduce programul non-stop în una dintre farmaciile din Bucuresti;

se vor ține cursuri de specialitate pentru perfectionarea și evaluarea farmacistilor, asistentilor de farmacie și beauty advisers;

se vor introduce noi politici de marketing pentru a fideliza vechii client și pentru a atrage noi client;

se va introduce pe piata farmaceutica romanesca o gama noua de produse.

BIBLIOGRAFIE

Cornescu V., Ioan M., Stanciu S. – „Management si Marketing”– Editura C.H. Beck, București, 2003

Enache Elena, Gust Marius, Diaconu Mihaela – „ Analiza Economico – Financiara”, Ed. Independenta Economica, Pitesti, 1998;

Epuran M.– „Analiza activității economice a întreprinderilor”, Tipografia Universității din Timișoara, Timișoara,1996.

http://ec.europa.eu/eurostat

Ioan M.– „Analiză economică financiară” , Editura Mirton, Timișoara, 2001

Manoilescu Mihail – „Forțele naționale productive și comerțul exterior”, Editura Științifică și Eciclopedică, București, 1996

Margulescu D.- „Analiza economico-financiară a societăților comerciale”, Supliment la Tribuna Economică, București, 1994.

Mihalcea R., Androniceanu A.– „Management”, Ed. All Back, București, 2000;

Negoescu Gh.– „Risc și incertitudine în economia contemporană”, Editura Alter-Ego Cristian, Galați, 2005

Nicolescu O., Verboncu I. – „Management”, Editura Economică București, 2007

Pașa F., Pașa L. – „Productivitatea indicator de eficiență a muncii”, Ed. Polirom, Iași, 2003

Petrescu S. – „Analiza economico-financiară”, Editura Universității „Al. I. Cuza” Iași 2004

Popescu. M., Popescu E. – „Notiuni de Management si Marketing”, Editura Universitatii din Sibiu, Pitesti, 2005

Robu V., Georgescu N., – „Analiza economico-financiară”. Cursuri în format digital, http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=113&idb=\

Stancu I.– „Gestiunea financiară a agenților economici”, Editura Economică, București, 2004

Stanescu C., Ișfanescu A., Baicusi A.– „Analiza economico-financiară”, Editura Economică, București, 1996

http://www.zf.ro.