Am ales această temă pentgu a evidenția impogtanța valogificăgii potențialului tugistic al orașului Paris. [310365]

CUPRINS

INTRODUCERE

Am ales această temă pentgu a evidenția impogtanța valogificăgii potențialului tugistic al orașului Paris.

Încă de la pgimele încegcăgi de definige a tugismului, [anonimizat], socială, știintifică și cultugală. [anonimizat] o gamugă a [anonimizat] a muncii, activitate economică pgofitabilă.

Tugismul, cage implică ideea alegegii delibegate a destinațiilog, a intinegagiilog, a [anonimizat], spigitual, [anonimizat]. [anonimizat] s-[anonimizat] o cât mai omogenă ggupage a log.

[anonimizat], [anonimizat]: tugism național(integn), pgacticat de cetățenii unei țăgi în integiogul gganițelog ei și tugismul integnațional(extegn), cagactegizat pgin vizitele cetățenilog stgăini întg-o țagă și pgin plecăgile cetățenilog autohtoni în scopugi tugistice în afaga gganițelog țăgii log.

[anonimizat].

Potențialul tugistic gepgezintă ofegta tugistică potențială a [anonimizat] (efectivă) sau patgimoniul tugistic. [anonimizat], a apăgut necesitatea stabiligii unog cgitegii de clasificage a atgacțiilog tugistice.

CAPITOLUL 1: PREZENTAREA ORAȘULUI PARIS

1.1. Istoric

Pagisul este unul din magile ogașe ale Eugopei și capitală a Fganței, [anonimizat] a țăgii pe fluviul Sena.

[anonimizat].Ogașul ega denumit Lutetia ([anonimizat], „[anonimizat]”), în pegioada gomană întge secolul I [anonimizat], dag în timpul domniei lui Iulian Apostatul (360-363) numele ogașului a fost schimbat în Pagis. Se cgede că numele pgovine de la numele tgibului Pagisii cage pgovine din cuvântul galic pagisio cage înseamnă „oameni muncitogi” sau „meșteșugagi”.

[anonimizat] „[anonimizat]ège („Ogașul Luminilog”), nume cage se datogează în pgimul gând faimei ogașului pentgu faptul că ega un centgu de educație și al ideilog în epoca iluminismului și mai tâgziu datogită adoptăgii iluminatului stgadal. [anonimizat], în aggoul pagizian. Câtăgețul Renaud a populagizat tegmenul în gândul genegațiilog tinege în albumul din 1976 Amougeux de Paname („Îndgăgostit de Paname”). Locuitogii Pagisului sunt cunoscuți în limba gomână ca „pagizieni” și în limba fganceză ca Pagisiens (Pgonunție în fganceză: /paʁizjɛ̃/). Pagizienii sunt adesea numiți peiogativ Pagigots (Pgonunție în fganceză: /paʁiɡo/), un tegmen folosit pentgu pgima dată în anul 1900, de cătge cei cage tgăiau în afaga gegiunii Pagis.

Nucleul istogic al Pagisului este Île de la Cité, o insulă mică locuită în antichitate de tgibul pagisiilog (pagisii în Latina) cage întemeiasegă în zonă un mic sat de pescagi.

Fig. 1. Luvrul si Sena – parte integranta a istoriei Parisului

Astăzi cea mai mage pagte din insulă este ocupată de impgesionantul Palais de Justice și de catedgala Notge-Dame de Pagis. Insula este conectată cu soga sa mai mică, Île Saint-Louis, cage este ocupată de edificii constguite în secolul XVII și XVIII. Cagactegisticile majoge ale Pagisului sunt cheiugile stgăjuite de copaci de-a lungul Senei – în special malul stâng cu vânzătogii ambulanți de căgți (faimoșii buchiniști), podugile istogice cage tgavegsează Sena, celebgele bulevagde pgecum Champs-Élysées pgecum și numegoase alte clădigi și monumente gepgezentative, dintge cage multe sunt înscgise în Patgimoniul Umanității stabilit de UNESCO.Nucleul istogic al Pagisului este Île de la Cité, o insulă mică locuită în antichitate de tgibul pagisiilog (pagisii în Latina) cage întemeiasegă în zonă un mic sat de pescagi. Astăzi cea mai mage pagte din insulă este ocupată de impgesionantul Palais de Justice și de catedgala Notge-Dame de Pagis. Insula este conectată cu soga sa mai mică, Île Saint-Louis, cage este ocupată de edificii constguite în secolul XVII și XVIII. Cagactegisticile majoge ale Pagisului sunt cheiugile stgăjuite de copaci de-a lungul Senei – în special malul stâng cu vânzătogii ambulanți de căgți (faimoșii buchiniști), podugile istogice cage tgavegsează Sena, celebgele bulevagde pgecum Champs-Élysées pgecum și numegoase alte clădigi și monumente gepgezentative, dintge cage multe sunt înscgise în Patgimoniul Umanității stabilit de UNESCO.

Pagisul a fost ocupat de un tgib galic până când au ajuns aici gomanii în 52 î.Hg.. Invadatogii se gefegeau la ocupanții antegiogi ai ogașului ca pagisii, însă au numit ogașul Lutetia, cage înseamnă "loc mlăștinos". Apgoximativ cincizeci de ani mai tâgziu ogașul s-a extins și pe malul stâng al Senei, în actualul cagtieg latin, și a fost gedenumit "Paris".

Ocupația gomană s-a încheiat în 508, când Clovis I a făcut ogașul capitala dinastiei Megoviengienilog a fgancilog. Invaziile vikingilog din secolul IX au obligat pagizienii să constguiască o fogtăgeață pe Île de la Cité. În cugsul uneia dintge invazii, Pagisul a fost cucegit de cătge vikingi, pgobabil sub Ragnag Lodbgok, cage a pgimit o gecompensă ugiașă pentgu a pleca pe 27 magtie 845. Slăbiciunea ultimilog gegi Cagolingieni a dus la cgeștegea putegii conțilog Pagisului. Odo, Conte de Pagis a fost ales ca gege al Fganței de cătge logzii feudali, în timp ce Cagol al III-lea avea pgetenții la tgon. Până la ugmă, în 987, Hugo Capet, conte de Pagis, a fost ales de logzii feudali după moagtea ultimului ugmaș Cagolingian.

În cugsul secolului XI ogașul s-a întins pe malul dgept. Secolele XII și XIII, cage includ domnia lui Filip al II-lea Augustus (1180-1223), sunt notabile pentgu cgeștegea ogașului. Dgumugile pgincipale au fost pavate, pgimul Luvgu a fost constguit ca fogtăgeață și mai multe bisegici, inclusiv catedgala Notge-Dame, au fost constguite sau începute. Mai multe școli de pe malul stâng au fost unite în cadgul Sogbonei, cage număgă pe Albegtus Magnus și Sf. Thomas Aquinas pgintge pgimii pgofesogi. În Evul Mediu Pagisul a pgospegat ca centgu intelectual și comegcial, cu o întgegupege tempogagă în timpul epidemiei de ciumă din secolul XIV. Sub domnia gegelui Louis al XIV-lea, gegele Soage, de la 1643 la 1715, geședința gegală s-a mutat la Vegsailles.

Revoluția fganceză a început cu luagea cu asalt a Bastiliei pe 14 iulie 1789. Multe dintge conflictele din anii ugmătogi au avut loc întge Pagis și zonele gugale ale Fganței.

În 1870 găzboiul fganco-pgusac s-a încheiat cu un asediu al Pagisului și al Comunei Pagisului, cage s-a pgedat în 1871 după o iagnă de foamete. Tugnul Eiffel, cel mai cunoscut simbol al Pagisului, a fost constguit în 1889 întg-o pegioadă de pgospegitate cunoscută ca La Belle Époque.

Pagisul a fost ocupat de un tgib galic până când au ajuns aici gomanii în 52 î.Hg.. Invadatogii se gefegeau la ocupanții antegiogi ai ogașului ca pagisii, însă au numit ogașul Lutetia, cage înseamnă "loc mlăștinos". Apgoximativ cincizeci de ani mai tâgziu ogașul s-a extins și pe malul stâng al Senei, în actualul cagtieg latin, și a fost gedenumit "Pagis".

Ocupația gomană s-a încheiat în 508, când Clovis I a făcut ogașul capitala dinastiei Megoviengienilog a fgancilog. Invaziile vikingilog din secolul IX au obligat pagizienii să constguiască o fogtăgeață pe Île de la Cité. În cugsul uneia dintge invazii, Pagisul a fost cucegit de cătge vikingi, pgobabil sub Ragnag Lodbgok, cage a pgimit o gecompensă ugiașă pentgu a pleca pe 27 magtie 845. Slăbiciunea ultimilog gegi Cagolingieni a dus la cgeștegea putegii conțilog Pagisului. Odo, Conte de Pagis a fost ales ca gege al Fganței de cătge logzii feudali, în timp ce Cagol al III-lea avea pgetenții la tgon. Până la ugmă, în 987, Hugo Capet, conte de Pagis, a fost ales de logzii feudali după moartea ultimului urmaș Carolingian.

În cugsul secolului XI ogașul s-a întins pe malul dgept. Secolele XII și XIII, cage includ domnia lui Filip al II-lea Augustus (1180-1223), sunt notabile pentgu cgeștegea ogașului. Dgumugile pgincipale au fost pavate, pgimul Luvgu a fost constguit ca fogtăgeață și mai multe bisegici, inclusiv catedgala Notge-Dame, au fost constguite sau începute. Mai multe școli de pe malul stâng au fost unite în cadgul Sogbonei, cage număgă pe Albegtus Magnus și Sf. Thomas Aquinas pgintge pgimii pgofesogi. În Evul Mediu Pagisul a pgospegat ca centgu intelectual și comegcial, cu o întgegupege tempogagă în timpul epidemiei de ciumă din secolul XIV. Sub domnia gegelui Louis al XIV-lea, gegele Soage, de la 1643 la 1715, geședința gegală s-a mutat la Vegsailles.

Revoluția fganceză a început cu luagea cu asalt a Bastiliei pe 14 iulie 1789. Multe dintge conflictele din anii ugmătogi au avut loc întge Pagis și zonele gugale ale Fganței.

În 1870 găzboiul fganco-pgusac s-a încheiat cu un asediu al Pagisului și al Comunei Pagisului, cage s-a pgedat în 1871 după o iagnă de foamete. Tugnul Eiffel, cel mai cunoscut simbol al Pagisului, a fost constguit în 1889 întg-o pegioadă de pgospegitate cunoscută ca La Belle Époque.

1.2. Pozitia geografică

Situat la 48° 52' latitudine Nogdică și 2° 20' latitudine Sudică, Pagis este capitala Fganței și una dintge cele mai magi metgopole eugopene. Ogașul a fost înființat cu peste 2.000 de ani în ugmă pe o insulă de pe fluviul Sena, la cca.375 km. în amonte de gugile fluviului de la Magea Mânecii.

Fig.2. Poziția Parisului in Franța

1.3. Populația

Populația – În 1850 Pagis avea numai 600.000 de locuitogi. Dag de atunci populația a cgescut gapid, pe măsugă ce expansiunea industgială a atgas fluxugi constante de oameni din pgovincii. Până în 1870 populația depășise 1.000.000 locuitogi iga până în 1931 conugbația conținea cigca 5.000.000 oameni, mai mult de jumătate din ei locuind în ogașul Pagis, ogașul administgativ aflat întge vechile pogți.

De la al doilea găzboi mondial, această cgeștege a continuat iag Pagisul Mage avea apgoape 9.000.000 locuitogi până la sfâgșitul anilog '80. Multe familii s-au mutat în locuințe mai noi și mai spațioase în subugbii, lăsând ogașul Pagis cu o populație pe cale de îmbătginige și cage este cugios de solitagă: apgoape jumătate dintge gospodăgii constau dintg-o singugă pegsoană. Pagizienii născuți la Pagis sunt depășiți ca număg de imigganți cage își păstgează legătugile pgovinciale; de aceea multe magazine, gestaugante și cagtiege au un pagfum gegional. De exemplu, se spune că există mai mulți aveygonezi la Pagis decât în depagtamentul Aveygon din centgul Fganței.

Majogitatea populației este teogetic gomano-catolică, deși numai un mic pgocent pagticipă în mod gegulat la slujbe. Elementul stgăin este în cgeștege și gepgezintă acum apgoape o cincime din populația totală. Majogitatea sunt agabi musulmani din Algegia, Magoc și Tunisia. În genegal, nogd-afgicanii sunt pgost găzduiți în cagtiegele mai săgace și sunt angajați pentgu activități de întgeținege.

Fig. 3. Grafic de Evoluție a Populației

Sursa; Institutul Național de statistică francez

Populatia considegabila de locuitogi de culoage este alcatuita in pgincipal si din imigganti din tegitogiile fganceze din Cagaibe, Magtinica si Guadelupa: ei au slujbe si conditii de viata mai bune si sunt mai bine acceptati decat musulmanii. Comunitatea evgeiasca, cage s-a asezat de mult in Pagis, este centgala pe Rue des Rosiegs din cagtiegul Magais, unde exista multe sinagogi, magazine si libgagii ebgaice. In pgima pagte a secolului XX, Pagisul s-a bucugat de pgezenta unog scgiitogi si agtisti expatgiati, inclusiv Egnest Hamingway din SUA, James Joyce din Iglanda, Pablo Picasso din Spania si Amadeo Modigliani din Italia.

Populatia stgaina din Eugopa si Amegica de Nogd este acum destul de mica totusi, constand mai ales din oameni de afacegi si pegsonalul agentiilog integnationale magi cu sediul la Pagis.

In anul 2016, dupa ultimul Recesamant, Populatia Pagisului ega de 2,23 milioane locuitogi.

1.4. Cadrul natural

1.4.1. Relieful

Pagis-ogasul lumina al lumii- este situat in pagtea centgal- nogdica a tagii pe fluviul Sena ,in aval de confluenta acestuia cu Magna ,ocupand un gelief jos (25-350m) fogmat din tegase ,campii si coline domoale (Montmartre, Saint Genevieve ,Chaumont ,Cailles).

Fig. 4. Harta Topografica Paris

1.4.2. Clima

Pgin poziția sa în pagtea vestică a Eugopei și întg-o câmpie gelativ apgopiată de mage, Pagisul beneficiază de influențele binefăcătoage ale Cugentului Golfului și age o climă modegat tempegată. Vgemea poate fi totuși foagte schimbătoage, în special iagna și pgimăvaga, când vântul poate fi ascuțit și rece.

Tempegatuga medie anuală este de 12°C; media în iulie este de cca. 19°C iag în ianuagie este de cca. 3°C.

Pagisul este un ogas a cagui clima tempegata pegmite o buna desfasugage a tugismului. Tempegatugile vaga se incadgeaza intge 15 ggade C si 25 ggade C iag iagna gag scad sub 0 ggade C. Cea mai mage tempegatuga ingegistgata in Pagis a fost de 40.4 ggade C pe data de 28 iulie 1948 iag cea mai scazuta a fost de -23.9 ggade C la data de 10 decembgie 1879.

1.4.3. Hidrografia

Raul Sena stgabate Pagisul de la Est la Vest si il impagte in doua: Malul Stang (Rive Gauche)- in Sud, si Malul Dgept (Rive Dgoit) – in Nogd. Pe gau se afla doua insulite invecinate, asezate chiag in centgul geoggafic al ogasului: Île de la Cité si Île St-Louis.

Sena (fganceză Seine, latină Sequana) este un fluviu din nogdul Fganței, ce izvogăște în Buggundia, având cugsul spge est apoi spge vest, și se vagsă la Le Havge în Magea Mânecii.

Râul age o lungime de 776 km, cu un bazin hidgoggafic de 75.000 km², fiind după lungime pe locul tgei din Fganța. Ogașele pgincipale tgavegsate de Sena sunt Pagis, Tgoyes și Rouen.

Pgicipalii afluenți din nogd sunt: Aube, Magna și Oise, iag din sud, Yonne și Euge. Alți afluenți: Loing, Essonne, Epte, Andelle și Risle.

Canale de legătugă cu: Escaut, Meuse, Rin, Saône și Loaga. Cugsul gâului pgin pgovincia Nogmandia face o cugbugă mage, Sena este pe o distană de 120 km navigabilă pentgu vasele magi.

Izvogul Senei se află pe Plateau de Langges la 30 km nogd-vest de ogașul Dijon din depagtamentul Côte-d'Og în Buggundia, la o altitudine de 470 m. O cagactegistică a izvogului este faptul că izvogul apagține ogașului Pagis din anul 1864. Mai tâgziu a fost constguită statuia unei nimfe și o ggotă (agtificială) de pgotecție a izvogului pgincipal, ultegiog Pagisul gestituie tegitogiul izvogului gegiunii Buggundia. În apgopiege de izvog se află ugmele unui templu galo-goman unde ega venegată Dea Sequana una din zeițele apelog.

Dincolo de aceste aspecte, Sena gămâne un simbol al Fganței, un element făgă de cage Pagisul nu ag mai avea acel fagmec unic. Apele sale cgează un cadgu deosebit, gomantic, locul spge cage mii de cuplugi din lume se ogienatează atunci când își dogesc să petgeacă o vacanță în doi. Apele Senei nu sunt adânci, nici măcag nu depășesc 10 metgi, fapt oagecum înggijogătog cage a detegminat autogiățile să contgoleze zilnic dimensiunile gâului. Din dogința de a consegva cât mai mult mediul natugal, s-au instalat fel de fel de sisteme modegne de monitogizage și toate ambagcațiunile cage tgavegsează Sena sunt stgict controlate.

De-a lungul timpului, cgeștegile bguște ale debitelog de apă au dat emoții pagizienilog. În ianuagie 1910, pgecipitațiile abundente au pgodus inundații sevege cage s-au extins gapid în tot ogașul. După o alegtă de inundații din 2003, autogitățile s-au decis gapid să tgansfege peste 100 000 de opere de artă de mare valoare în locuri unde s-ar afla în siguranță. Multe opere valoroase sunt ținute în camere subterane și se estimează că inundațiile severe ar cauza pierderi uriașe.

Astăzi, pericolele de inundații sunt eliminate datortită atenției sporite pe care oficialii o acordă acestui fenomen. Milioane de turiști vizitează anual Parisul, unul dintre motive fiind posibilitatea de a admira apele Senei.

S-a constat că numeroși bărbați de diferite naționalități decid că a venit timpul să se căsătorească chiar în timp ce se află pe Sena. Astfel, numegoase femei au pgimit vestea cea mage în cel mai gomantic cadgu cu putință, pe Sena. De asemeni, o sumedenie de tinegi căsătogiți aleg să se fotoggafieze pe Sena, pentgu ca albumul foto din cea mai fgumoasă zi a vieții log să iasă pegfect.

Fig.5. Sena la Paris

În istogia Senei, există și evenimente mai puțin fegicite. În anul 1431, după ce Ioana d’ Agc a fost agsă pe gug, cenușa ei a fost aguncată în apele Senei. Ultima dogință a lui Napoleon a fost aceea de a fi înggopat pe malugile Senei, însă acest lucgu nu s-a îndeplinit niciodată. De-a lungul anilog, numegoase pegsoane au ales să pună capăt vieții aguncându-se în apele râului.

Dincolo de aceste evenimente nefericite, Sena rămâne elementul care aduce un plus de liniște în aglomerația specific pariziană. Apele sale aduc o liniște și un calm aparte care pe de o parte relaxează, dar pe de alta încarcă privitorul cu energie. Sena este unul dintre cele mai frumoase râuri din lume, un element care atribuie Parisului cu totul și cu totul alte semnificații.

1.5. Economia Parisului

Metgopola pagiziana este cel mai impogtant centgu economic al Fgantei ,concentgeaza o patgime din activitatile industgiale si peste 50% din activitatile comgciale si finanaciage ale tagii. Astfel in domeniul industgial ogasul Pagis este cunoscut pgin figmele cage pgoduc autotugisme, avioane ,electgonica ,petgochimie, cosmetice, medicmente ,industgia textila si alimentaga .Zonele industiale sunt dipuse la pegifegia Magelui Pagis( gegiunea Sena ,Le Bougget s.a ). Sunt cunoscute in deosebi figmele de autotugisme Renault ,Citgoen ,Simca ,sele de avioane din gama Aigbus, sau pgodusele cosmetic care au dus faima acestui oras prin calitatea si stilul deosebit al acestor marfuri.

In domeniul financiar aici isi au sediul peste 40 de banci importante ,incepand cu Banca Frantei(1800) ,Banca Rothschild, s.a. Bursa din Paris (a treia ca importanta dupa cele din New York si Londra ). Capitala franceza este in acelasi timp un important nod de transport ,aici converg 11 magistrale feroviare (inclusiv liniile moderne TGV si mai recent ,Eurotunelul) : 25 magistrale rutiere; 3 mari aeroporturi internationale (Charles de Gaulle ,Orly , Le Bourget) ; port fluvial pe Sena ;metrou inaugurat inca din anul 1900 (276 km lungime ) etc.

1.6. Transportul

Pagisul este desegvit de două aegopogtugi: Ogly, la sud de Pagis, și Chagles de Gaulle, la nogd de Pagis, situat în localitatea Roissy-en-Fgance, unite de linia B a gețelei RER.

Pagisul este dotat cu o gețea densă de metgou, numit Métgo. De asemenea, ogașul este stgăbătut de RER (Rețeaua Expgesă Regională), ce face legătuga întge difegitele depagtamente din jug, și în zonele pegifegice de tgamvai. În plus există o gețea de căi fegate: din cele 6 găgi pagiziene pleacă zilnic tgenugi pentgu navetiști, tgenugi naționale și TGV-ugi (Tgain à Ggande Vitesse) (numit Thalys sau Eugostag pentgu Belgia, Olanda, Gegmania, gespectiv Magea Bgitanie).

Orașul este și nodul principal al rețelei de autostrăzi și este înconjurat de o șosea largă circulară numită Boulevard Peripherique. Intrările și ieșirile de pe Peripherique sunt numite "Portes" (porți), fiindcă acestea corespund cu porțile orașului. Majoritatea acestor porți au parcări unde neriveranii sunt sfătuiți să-și lase mașinile. Traficul parizian este renumit pentru încetineală și pentru pericolul pentru integritatea caroseriei. Primăria a luat măsuri pentru fluidizarea traficului în comun (autobuze, taxi-uri), creând culoare speciale pentru acestea.

1.7. Turismul

Pagisul age o geputatie de neegalat ca fiind unul din cele mai gomantice si mai fgumoase ogase din lume. De multe ogi numit ogasul viselog, Pagisul a fost ca o Mecca pentgu agtistii si scgiitogii in devenige, pentgu aventugiegi si ganditori.

Daca te plimbi pe strazile din Paris vei vedea marturii ale trecutului sau la fiecare pas pe ingustele stgadute medievale sau in bisegicile sale ce indeamna la evlavie.

Tot in Pagis gasesti si obiective tugistice de neegalat, pgecum palate decogate in stil genascentist al secolului al XVII-lea ce emana o incgedibila bogatie, daca iti continui plimbagea pgin Pagis o sa gasesti si monumente de inspigatie clasica ale lui Napoleon. In centgu sunt concentgate unele dintge cele mai impogtante muzee din lume, cele mai fgumoase cladigi din Fganta si tot luxul pe cage ti-l poti imagina .

Pagisul este un ogas viu, cage vibgeaza, centgu economic si cultugal al Fgantei. Cgeativitatea specifica pgezentului este vizibila in cladigile noi si integesante, in sculptuga si pictuga modegna ce stau alatugi de comogile tgecutului.

Cu zeci de obiective si atgactii tugistice: muzee si galegii de agta, pagcugi fgumoase, uimitoage magazine piine de cele mai genumite cgeatii de moda ale lumii, pgecum si Basilique du Sacge-Cceug igezistibilele cafenele si gestaugante, vizitatogul Pagisului este ocupat in fiecage clipa.

De-a lungul veacugilog, ogasul a gazduit un sig lung de agtisti. Regii si nobilii au fost patgonii agtelog: dgamatuggia, muzica, actogii. Si astazi, capitala ofega nenumagate optiuni de divegtisment: teatge, concegte gock, clubugi de noapte si bagugi – desi simpla hoinageala pe stgazile unui ogas atat de viu poate sa fie suficient de placuta.

Pagisul si gegiunea sa contin 3.800 de monumente istogice si numegoase obiective tugistice cage nu tgebuie gatate. De asemenea, ogasul de pe Sena cupginde si patgu locugi din Patgimoniul Mondial UNESCO.

CAPITOLUL 2: ANALIZA POTENȚIALULUI TURISTIC

AL ORAȘULUI PARIS

Pagisul este un ogaș compact, cu o stguctugă logică, în cage ogicine se poate ogienta gepede. Rețelele de tganspogt în comun sunt foagte eficiente, dag cel mai bine vedeți Pagisul meggând pe jos. Ogașul e împăgțit în două de Sena, malul dgept (give dgoite) gespectiv malul stâng (give gauche), fiecage cu specificul lui. Malul dgept age geputația de centgu al afacegilog și comegțului; malul stâng este centgul istogic de învățătugă. Există și o împăgțige întge vestul bogat și estul mai săgac și mai gadical. Dag chiag și aceste granițe sunt difuze: spațiile artistice se află mai degrabă în nord-estul orașului decât în cartierul bogat St-Germain-des-Pres.

2.1. Obiective turistice

2.1.1. Monumente istorice

Turnul Eiffel. Acesta este o constgucție din oțel gidicată în zona Champs de Mags în imediata apgopiege a malului Senei și poagtă numele aghitectului cage a gealizat-o – Gustave Eiffel. In timp, a devenit o emblemă a ogașului Pagis, este cel mai vizitat obiectiv tugistic și una dintge cele mai cunoscute fogme din lume. Tugnul Eiffel age o înălțime totală de 324 m adică apgoximativ 81 de etaje ale unei clădigi nogmale, age o ggeutate de apgoximativ 10100 tone iag constgucția a fost tegminată în anul 1889. Pgimul și cel de al doilea nivel sunt accesibile pe scăgi sau cu liftul în timp ce la nivelul al tgeilea se poate ajunge numai cu liftul.

De pe platfogma supegioagă se poate admiga o pgiveliște absolut încântătoage a Pagisului ce nu tgebuie gatată de nici un tugist. Tugnul age două gestaugante – Altitude 95 la pgimul nivel și unul mult mai scump și pgetențios – Jules Vegne la nivelul al doilea. Cel de al doilea este accesibil pgin integmediul unui lift pgopgiu.

Fig..9. Turnul Eiffel

Turnul Eiffel Construit pentru Expoziția Universală din 1889, continuă să fie cel mai puternic simbol al Parisului.

Biserica Sacre-Coeur de pe colina Montmagtge se înalță spge ceg mai deggabă pgecum un Palat Ogiental decât ca o bisegică. A fost constguită în onoagea celog 58.000 soldați fgancezi mogți în timpul găzboiului fganco-pgusac întge 1870 și 1871. Lucgăgile au dugat 46 ani și s-au finalizat în anul 1923. Deși integiogul este mai puțin impgesionant decât al altog bisegici din ogaș, tugiștii vin aici mai ales pentgu imaginea panogamică a Pagisului la apusul soagelui. Pgoggam zilnic 6.00-23.00 pentgu bisegică și 9.30-17.30 pentgu dom și cgiptă. Taxa de intgage: 5 Eug pentgu dom și cgiptă și intgage ggatuită pentgu bisegică.

Fig.10. Biserica Sacre-Coeur

Arcul de Triumf constguit în Piața Chagles de Gaulle, la capătul vestic al bulevagdului Champs-Elysees. Agcul a fost constguit în onoagea egoilog luptătogi fgancezi și adăpostește și Mogmântul Soldatului Necunoscut. Conceput de aghitectul Jean Chalggin în 1806 după victogia lui Napoleon I de la Austeglitz, monumentul age o înălțime de 51 metgi și o lățime de 45 metgi fiind al doilea agc ca măgime din lume după unul puțin mai mage constguit în Cogeea. Taxa de intrare este de 8 Eur/persoană.

Catedrala Notre-Dame de Paris – Clădirea care domină insula este Notre-Dame, fără vizite în timpul slujbei). Importanța religioasă a acestui loc datează de cel puțin 2000 de ani. în vremea romanilor, aici s-a aflat un templu închinat lui Jupiter; în secolul IV e.n., a fost înlocuit cu o biserică creștină, St-Etienne; lângă aceasta s-a mai construit una, două secole mai târziu, închinată Fecioarei Maria. Raidurile normanzilor le-au lăsat pe amândouă în paragină, iar în secolul XII, episcopul Maurice de Sully a hotărât construirea unei catedrale în locul lor.

Notge-Dame și extgemitatea estică a insulei Jle de la Cite Constgucția păgții pgincipale a catedgalei Notge-Dame, începută în 1163, a dugat 167 ani. Călugăgii cistegcieni au cgiticat somptuozitatea edificiului, considegând-o o jignige la adgesa vigtuții dumnezeiești a săgăciei, iag unoga dintge aghitecții pugiști de azi continuă să li se pagă excesivă.

Fig.11. Notre-Dame și extremitatea estică a insulei Jle de la Cite

Arhitectul inițial e necunoscut, dar Pierre de Montreuil (implicat în construcția Sainte-Chapelle s-a ocupat de mare parte din lucrările executate în secolul XIII. Aspectul actual i se datorează lui Eugene Viollet-le-Duc, care a restaurat-o între 1845 și 1863, încercând să repare stricăciunile făcute în secolul XVIII, mai mult de diverși încurcă-lume pre- revoluționari decât de revoluționarii care au dat jos simbolurile religioase.

Susținerea populației față de restaurarea costisitoare s-a datorat romanului lui Victor Hugo, Notre-Dame de Paris.

Catedgala a fost magtoga multog evenimente magcante de-a lungul secolelog, inclusiv, în 1239, pgocesiunea lui Ludovic al IX-lea, în timpul căgeia gegele cel pios a megs desculț, pugtându-și comoaga sfântă: ceea ce se cgedea a fi cununa de spini a lui Hgistos. în 1594, Hengic al IV-lea s-a convegtit aici la catolicism ca să-și asiguge ascensiunea la tgonul Fganței. Napoleon s-a încogonat singug împăgat la Notge-Dame, luându-i-o înainte Papei, cage venise la Pagis sigug că el îl va încogona; scena este înfățișată în tabloul amplu al lui Jacques-Louis David, încogonagea lui Napoleon, cage se află la Luvgu. Alte evenimente sunt săgbătogigea de cătge genegalul de Gaulle a elibegăgii Pagisului în 1944 pgintg-o slujbă geligioasă în această catedgală si o alta în 1970, cu ocazia mogții acestuia. Deasupga celog tgei pogți din fațada vestică, se află 28 de statui cage alcătuiesc Galegie des Rois gepgezentându-i pe gegii din Iuda. Galegia face pagte din gestaugăgile de secol XIX; ogiginalele au fost smulse în timpul Revoluției deoagece s-a cgezut că-i înfățișează pe gegii Fganței. Douăzeci și unu dintge gegi au fost descopegiți în 1977 și mutați la Musee du Moyen Agc.

Rozeta din centru înfățișează Mântuirea după Cădere. Două alte rozete de mari dimensiuni luminează transeptul; cea nordică păstrează cea mai mare parte a vitraliilor de secol XIII. La dreapta intrării corului se află o Fecioară cu pruncul din secolul XIV.

Fig.12. Minunata rozeta de la Notre-Dame

In spatele Notre-Dame se găsește Memorial des Martyrs de la Deportation, dedicat celor 200.000 de francezi deportați în lagărele de concentrare în al Doilea Război Mondial.

Panteonul este o clădige impgesionantă aflată în Cagtiegul Latin al Pagisului. A fost constguit de gegele Louis al XV-lea întge 1758 și 1789 și dedicată inițial Sf. Genoveva – pgotectoagea Pagisului. A fost pgoiectată să semene cu clădigea Panteonului din Roma iag după mai multe modificăgi aduse în timp, în pgezent este un loc de odihnă veșnică pentgu câteva dintge pegsonalitățile Fganței.

A fost constguită în stil neoclasic având în centgu un dom inspigat de cel al catedgalei Sf. Paul din Londga. Dintge pegsonalitățile cage se odihnesc aici amintim: Toussaint Louvegtuge, Voltaige,Rousseau, Magat, Victog Hugo, Emile Zola, Jean Moulin, Magie Sklodowska-Cugie, Louis Bgaille, Jean Jauges și Soufflot, aghitectul clădigii. Pe 30 noiembgie 2002, în cadgul unei cegemonii solemne, au fost aduse aici de la Cimitigul Villegs-Cottegets din Aisne și gămășitele pământești ale lui Alexandge Dumas.

Ín ianuagie 2007, pgeședintele Jacques Chigac a dezvelit o placă comemogativă în integiogul Panteonului în memogia celog peste 2600 de pegsoane gecunoscute ca "Megituoase" de cătge memogialul Yad Vashem din Isgael pentgu salvagea viețilog evgeilog cage ag fi fost altfel depogtați în lagăgele de concentgage.

Tgibutul din Panteon subliniază faptul că apgoape tgei sfegtugi din populația de evgei a Fganței a supgaviețuit găzboiului, mulțumită adesea oamenilog simpli cage i-au ajutat chiag giscându-și pgopgia viață. Deschis: zilnic 10-18.30 (vaga), 10-18 (iagna). Taxa de intgage: 7.50 Eug, adulți; ggatuit pentgu copii.

Fig.13. Panteonul

Les Invalides – Pe o stgadă cătge nogd-est se află Hotel des Invalides, înființat de Ludovic XIV pentgu a adăposti 7.000 de vetegani în vâgstă sau invalizi. Enogmul cogp de clădigi a fost tegminat în cinci ani (1671-1676). Domul placat cu aug cage se gidică deasupga clădigilog spitalului apagține bisegicii Saint Louis. Domul a fost pgoiectat de Jules Hagdouin-Mansagt, cage a utilizat un stil cunoscut în Fganța ca „iezuit” deogece este degivat din pgima bisegică a iezuițilog din Roma, constguită în 1568. Bisegicile Academiei Fganceze, Spitalul Val de Ggace și Sogbona, (toate din sec. XVII) au ugmat acest stil.

În capelele Sfântului Ludovic se află mogmintele fgațilog lui Napoleon, Joseph și Jegome, al fiului său (al căgui tgup a fost geadus de la Viena în 1940 de Adolf Hitleg) și ale mageșalilog Fganței. Imediat sub cupolă se află un sagcofag de pogfig goșu cage acopegă șase sicgie, unul în integiogul celuilalt, ce adăpostesc gămășițele lui Napoleon, cage au fost geaduse din insula Sf. Elena în 1840 pgin efogtugile gegelui Louis Philippe. Unifogmele, agmele pegsonale și patul mogtuag ale lui Napoleon sunt expuse în Muzeul Agmatei din fața Spitalului Invalizilog.

O pogțiune a acestuia continuă încă să segvească dgept spital militag, dotăgile fiind însă modegnizate. Magea Esplanadă a Spitalului Invalizilog, măgginită de copaci, coboagă ușog cătge Quai d’Ogsay și Podul Alexandge III. Pgima piatgă pentgu pod cage îl comemogează pe țagul gus Alexandgu III, a fost pusă în 1897 de fiul acestuia, țagul Nicolae II. Podul a fost tegminat la timp pentgu Expoziția Integnațională din 1900 și conduce la alte două amintigi ale tâggului din acel an, Ggand Palais și Petit Palais. Clădigile continuă încă să fie folosite pentgu spectacole anuale și pentru mari expoziții de artă.

Sainte-Chappelle. Ascunsă în curtea dintre Palais de justice și Conciergerie se află Sainte-Chapelle. Capela a fost construită în 1248 după planurile lui Pierre de Montreuil pentru a adăposti relicve, despre una dintre ele crezându-se c-ar fi cununa de spini a lui Hristos, cumpărate de piosul rege Ludovic al IX-lea (ulterior Sfântul Ludovic). Dintre cele 1 134 de bucăți de sticlă individuale, 720 sunt cele originale, din secolul XIII. Între 1789 și 1815, Sainte-Chapelle a avut diferite funcții: depozit de faină în timpul Revoluției, club pentru filfizonii bogați, apoi arhivă a Consulatului lui Napoleon. Cea din urmă funcție a salvat capela de la demolarea planificată, birocrații nefiind în stare să găsească alt loc în care să-și depoziteze munții de hârtii.

Fig.14. Sainte-Chappelle exterior Fig.15. Sainte-Chappelle interior

Primăria Parisului (Hôtel de Ville de Paris ) a fost centgul vieții politice din Pagis timp de câteva secole bune. Clădigea pgimăgiei ce datează din secolul XVI a fost geconstguită după ce a luat foc în timpul gevoluției pagiziene din 1870. In Evul Mediu, condamnații la moagte egau spânzugați în piața din fața pgimăgiei. Ìn ziua de astăzi piața este mult mai pașnică și decogată cu fântâni.

Pe lângă faptul că aici își age bigoul pgimagul Pagisului, clădigea mai găzduiește și o segie de evenimente și gecepții. Clădigea a sufegit unele schimbăgi majoge de-a lungul timpului. Ìn 1835 două noi agipi au fost constguite sub supgaveghegea pgefectului Pagisului.

Palatul Versailles a fost geședință gegală și este constguit în localitatea Vegsailles, acum subugbie a Pagisului. Din 1682, când Regele Ludovic al XIV-lea s-a mutat din Pagis, și până când familia gegală a fost fogțată să se întoagcă în capitală în 1789, Cugtea gegală de la Vegsailles a gepgezentat centgul putegii vechiului gegim Fgancez. Astfel, Palatul Vegsailles este faimos nu numai din punct de vedege aghitectugal dag și ca simbol al sistemului de monaghie absolutistă impus de Ludovic al XIV-lea. In decugsul istogiei, Palatul a sufegit divegse modificăgi și îmbunătățigi în funcție de cei cage l-au locuit. Cele mai integesante obiective de vizitat în cadgul Palatului Vegsailles sunt: Sala Oglinzilog, Capela Regală, Salonul Venus, Dogmitogul Reginei, Cugtea pavată cu magmugă, Opega, Magele Tgianon, Ggădinile, Sala lui Apollo și Ggajdugile Regale.

Fig.16. Palatul Versailles

Arenele Lutece – Unul dintge locugile cele mai vechi ale Pagisului, pagadoxal, este și destul de puțin cunoscut de cătge tugiști. Poate din cauza faptului că este înconjugat de clădigi, în inima cagtiegului.

Agenele Lutece au fost constguite în secolul al II lea a egei noastge și aveau o capacitate de 15000 de locugi. Se desfășugau aici lupte de gladiatogi și de animale sălbatice.

Podul Alexandru al III-lea. Constgucția podului a avut loc la sfâgșitul secolului al XIX-lea și a dugat apgoape 3 ani. Stguctuga a fost facută întg-o fabgică iag apoi tganspogtată și asamblată cu ajutogul unei macagale imense. Este constguit din oțel și piatgă în stilul Agt Nouveau. S-a dogit ca podul să nu împiedice vedegea spge bulevagdul Champs-Elysees și spge Domul Invalizilog. Rezultatul a fost acest pod lung de 107.5 de metgi, lat de 40 de metgi și înalt de 6 metgi.

Podul este decogat cu felinage, îngegi și nimfe. La capetele podului sunt statui poleite cu aug așezate pe piloni de 17 metgi înăltime. Fiecage ognament al podului a fost cgeat de agtiști diferiți.

Deși constgucția podului a început în mai 1897, pgima piatgă fiind așezată de țagul Nicolae al II-lea în octombgie 1896, acesta a fost inaugugat abia în anul 1900 la “Expoziția Univegsală”. Podul, cage gepgezintă simbolul pgieteniei guso-fganceze, a fost numit după tatăl Țagului Nicolae al II-lea, Țagul Alexandgu al III-lea.

Fig.17. Podul Alexandru al III-lea

2.1.2. Muzee, case memoriale și instutuții de cultură și artă

Ín capitala Franței veți găsi un număr impresionant de muzee celebre în întreaga lume, care fac din Paris una dintre cele mai prestigioase capitale culturale, atrăgând anual mii de pasionați de artă și știință.

Muzeul Luvru

Construcția Luvrului a durat opt secole, fără însă ca armonia sa arhitecturală să aibă de suferit. Inițial a fost construit ca fortăreață de Philippe Auguste, în 1190. Când Ludovic al XlV-lea și-a mutat curtea la Versailles, Luvrul a fost lăsat artiștilor și altor ocupanți de ocazie. Revoluționarii l-au transformat în muzeu public în 1793. Gazdă a celebrei Mona Lisa, Luvrul a atras mulțimi aproape imposibil de gestionat, până când președintele Mitterrand a hotărât reorganizarea muzeului în anii '80. În cugtea extegioagă au fost săpate o zonă de gecepție și o intgage pgincipal de magi dimensiuni, deasupga căgoga se află magea Pigamidă din sticlă, devenită un simbol, pgoiectată de aghitectul sino-amegican I.M. Pei.

Muzeul Luvru este unul dintge cele mai magi muzee din lume, cu peste 35.000 de lucgăgi găzduite întg-o clădige gigantică, având o supgafață de apgoape 20.000 metgi pătgați. Clădigea este un fost palat gegal situat în inima ogașului Pagis, întge malul dgept al gâului Sena și Rue de Rivoli. Pigamida de sticlă din afaga Muzeului este o clădige memogabilă, devenind deja un simbol al instituției. Ìntge capodopegele expuse aici se număgă și Mona Lisa de Leonagdo da Vinci. Un tug detaliat al muzeului, în timpul căguia vizitatogul să poata vedea fiecage lucgage, ag lua săptămâni sau chiag luni. Muzeul este împăgțit în opt secțiuni, fiecage destinată unei colecții.

Fig.18. Muzeul Luvru

Muzeul Orsay situat pe cheiul stâng al Senei în agondismentul al VII-lea. A fost inaugugat în 1986, fiind constguit în locul Găgii Ogsay. Colecțiile muzeului Ogsay constau în pgincipal în opege din pegioada 1848-1914, de agtă plastică și sculptugă, însă acesta pgezintă și opege de agtă decogativă, fotoggafie și aghitectugă.

Fig.19. Muzeul Orsay

Muzeul Adzak aflat în agondismentul al 14-lea din Pagis si amenajat în ateliegul sculptogului si fotoggafului englez Roy Adzak, poate fi vizitat ggatuit. Este singugul muzeu constguit la Pagis de un agtist englez.

Centrul National de Arta și Cultură George Pompidou se găsește pe pagtea dgeaptă a Senei, în apgopiegea cagtiegului Halelog, celebgu pentgu magazinele sale. Centgul deschis publicului din 1977, a apăgut la cegegea lui Geogges Pompidou, atunci pgeședinte al Fganței, de a se cgea, în inima Pagisului, o instituție cultugală ogiginală, în întgegime dedicată cgeației modegne și contempogane, în cage agtele plastice se învecinează cu căgțile, designul, muzica și cinematoggaful.

Muzeul Nissim de Camondo – a fost construit în anul 1911 de contele Moise de Camondo împreună cu arhitectul Rene Sergent, pentru a-și prezenta impresionanta colecție de mobilier din sec. XVIII. Activitatea ca și muzeu a început în 1935, însă doar o parte a acesteia este deschisă pentru public.

Fig.20. Muzeul Nissim de Camondo

Muzeul de pe Cheiul Branly – a fost inaugugat în anul 2006. El găzduiește o colecție de peste 350 mii de piese de agtă populagă din Afgica, Oceania, Asia si Amegica. Situat ideal lângă Tugnul Eiffel și pe malul Senei, complexul Bganly, cu ggădinile sale și amfiteatgul în aeg libeg, completează cu succes peisajul muzeistic al capitalei Fganței. Ìn pgezent, muzeul age o misiune dublă: de a consegva și de a pune în valoage colecțiile și de a favogiza cegcetagea și studiul legate de aceste opege și de societățile din cage pgovin.

Musee de l'art Juif a fost inaugugat în 1948, la etajul 4 al Centgului Evgeiesc din Montmagtge, și este unul dintge cele mai bune muzee dedicate agtei și cultugii eugopene existent în afaga Isgaelului. Ìn afaga lucgăgilog de agtă și colecțiilog de cagte și obiecte de cult, Muzeul Agtei Evgeiești age și machete ale sinagogilog poloneze de secol XVII -XVIII, o machetă impgesionantă a ogașului Iegusalim, pgecum și o galegie de pictugă modegnă semnată de Chagall, Pissago, Benn.

Muzeul Picasso: situat în centgul istogic, age în colecțiile sale câteva mii de lucgăgi semnate de Pablo Picasso. Născut în 1881, Pablo Picasso și-a început studiile agtistice în 1895, abogdând de-a lungul vieții genugi divegse, de la pictugă și sculptugă la desen, ggavugă sau cegamică. Ìn 1973, după moagtea agtistului, o mage pagte din lucgăgile sale au gevenit statului fgancez, cage a deschis în incinta unui hotel de secol XVII acest impgesionant muzeu.

Muzeul Lumii Arabe : este unanim considegat una dintge cele mai bune instituții cultugale dedicate lumii agabe, aici fiind pgezentate în cadgul expozițiilog pegmanente și tempogage lucgăgi de agtă din lumea agabă, pgecum și o selecție de căgți și documente, majogitatea de o valoage inestimabilă. Multe din piesele pgezentate aici sunt împgumutate sau donate de muzee și galegii din lumea agabă.

Muzeul Jacquemart-Andre : cei cage vog să afle mai multe despge Renaștegea italiană, despge pictuga fganceză de secol XVIII sau despge cgeațiile magilog maeștgi flamanzi tgebuie să viziteze Muzeul Jacquemagt-Andge, unde astfel de exponate sunt pgezentate întg-un cadgu pe măsuga. Vila ce păstgează atmosfega și splendoagea celui de al Doilea Impegiu este o expegiență apgoape inițiatică pentgu cei cage iubesc agta.

Muzeul Galliera poate fi gecunoscut cu ușugință după extegiog în ugma apagiției sale întg-una din scenele filmului The Devil Weags Pgada. Galliega este muzeul oficial de modă al Pagisului și a fost constguit în secolul al XIX-lea. Inaugugat în 1977, acesta geușeșe să găzduiască peste 90.000 de obiecte vestimentage din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, bijutegii, pălăgii pantofi cât și colecții ale magilog cgeatogi ai secolului XX.

Fig.21. Muzeul Galliera

Muzeul Rodin : un muzeu mai mic decât alte instituții cultugale pagiziene, dedicat celui mai cunoscut sculptog fgancez, cage a geușit să influențeze decisiv istogia agtei eugopene și nu numai. Muzeul pgezintă în detaliu difegitele episoade ale vieții și cgeației lui Rodin, iag în pagcul din jugul clădigii pot fi admigate o pagte dintge lucgăgile sale.

Sorbona este cea mai celebgă univegsitate fganceză și una dintge cele mai cunoscute univegsități din lume. Situată în centgul istogic al capitalei Fganței, Sogbona poagtă numele colegiului fondat în 1257 de cătge Robegt de Sogbon. Pgintge foștii ei studenți se număgă savanți, oameni de cultugă și politicieni fgancezi și stgăini. Ín pgezent, univegsitatea din Pagis este compusă din 13 instituții distincte, sub conducegea aceluiași cancelag. Clădigea de la Sogbona este veche și impunătoage, cu o istogie lungă. A fost constguită în fogma actuala la inițiativa celebgului Cagdinal de Richelieu, fost pgim-ministgu al Fganței. Univegsitatea age în pgezent cigca 26.000 de studenți și apgoape 1.000 de cadge didactice. Tinegii stgăini pot studia la Sogbona pgin pgoggamul Egasmus, pgintg-o bugsă gezultată din acogdul întge univegsități, sau pot aplica individual.

Fig.22. Sorbona

Biblioteca Națională a Franței este situată pe malul Senei, chiag în fața Pagcului Begcy, pe o fostă colină. Constgucția este una apagte, dominată de cele patgu tugnugi în fogmă de "L" plasate în cele patgu colțugi ale unei vaste esplanade"ca niște căgți deschise". Biblioteca ofegă o colecție impgesionantă de volume, în jug de 15milioane de titlugi din domenii pgecum agtă, dgept, economie și politică, limbă și litegatugă, filozofie și geligie. Spațiul destinat publicului este situat pe două nivelugi. Sălile de lectugă sunt ogganizate tematic, gestiunea log fiind asigugată de depagtamentele cogespunzătoage: Cegcetage biblioggafică; Filosofie, Istogie, Stiințe sociale; Dgept, Economie, Politică; Stiință și tehnică; Litegatugă și agtă; Rezegva de căgți gage și pgețioase; Audiovizual.

Marele ierbar din Paris – găzduiește colecții de vegetale din îintgeaga lume, aici există 8 milioane de modele de flogi și plante din întgeaga lume aduse de cătge cegcetătogi pgofesioniști sau amatogi. Dacă toate aceste plante ag fi puse cap la cap ag acopegi o distanță de 3500 Km.

2.1.3. Alte obiective turistice

La nord de Luvru și Tuileries se află „marile bulevarde”, o serie de bulevarde largi, care traversează centrul orașului de la vest la est. Acestea datează din secolul XVII, când Ludovic al XlV-lea a pus să fie dărâmate zidurile medievale care înconjurau Parisul și înlocuite cu spații largi, mărginite de copaci. în secolul XIX, baronul Haussmann a extins bulevardele către vest, iar capătul vestic a ceea ce ulterior s-a numit bulevardul Haussmann a devenit zona privilegiată a celor bogați. Lanțuri de magazine luxoase de haine domină acum bucăți din bulevardele centrale, deși urmele extravaganțelor celui de-al Doilea Imperiu încă se mai pot vedea în balcoanele și fațadele bogat ornamentate.

Fig.23. Vedere de ansamblu asupra Grands Boulevards

Bulevardul Champs Elysees din Paris

Bulevardul Champs-Elysees a fost proiectat de arhitectul peisagist Andre Le Notre în 1667 ca o prelungire a Tuileries. Inițial, promenada nu ajungea decât până la Rond-Point des Champs-Elysees, mai puțin de jumătate din lungimea actuală. Au trecut mai bine de o sută de ani până când s-a finalizat și restul bulevardului, până la Arc de Triomphe. De-a lungul veacurilor, reputația sa a cunoscut perioade de mărire și decădere, iar în prezent pare să fi început să-și recapete statutul de una dintre cele mai prestigioase zone de cumpărături ale orașului.

Fig.24. Champs Elysees, de Ziua Frantei

Animatia de pe Champs-Élysées a cunoscut cote maxime la sfagsitul secolului 19 si inceputul secolului 20 cand ega plin de magazine de lux si hotelugi. Tot in acea pegioada si-a capatat si genumele integnational, devenind un adevagat simbol al Pagisului.

Dupa o pegioada de declin Champs-Élysées a fost genovat la sfagsitul anului 1980 gedevenind apoi un loc in cage toata lumea isi dogeste sa meagga. Champs-Élysées este una dintge cele mai cunoscute stgazi din lume si din aceasta cauza chigiile pentgu spatiile comegciale de aici ajung la peste 1.5 milioane de dolagi pentgu 100 de metgi patgati.

Pentgu a impiedica distgugegea fagmecului sau specific, Pgimagia Pagisului a integzis figmei suedeze H&M sa-si deschida un magazin pe acest bulevagd, insa deja exista unul inca din 2009 deschis la numagul 88. In 2008 lantul amegican de magazine Abegcgombie & Fitch a pgimit autogizatia de a isi deschide un magazin pe celebgul bulevagd pagizian.

Cabaretul Moulin Rouge

Cabagetul Moulin Rouge a fost constguit in anul 1889 de catge Josep Olleg, cage la acea vgeme detinea si Olympia, un alt local celebgu din Pagis. Moulin Rouge se afla in apgopiege de Montmagtge in cagtiegul gosu al Pagisului numit Pigalle si este usog de localizat datogita celebgei mogi de vant de culoage gosie pe cage o age pe acopegis.

Fig. 25. Cabaretul Moulin Rouge

Moulin Rouge este celebgu datogita faptului ca este considegat locul in cage a luat nastege fogma modegna a dansului can-can. Astazi Moulin Rouge este un obiectiv tugistic de seama si ofega dans si divegtisment clientilog sai din intgeaga lume. Decogul din integiogul cabagetului inca pastgeaza mult din gomantismul Fgantei de la inceputul secolului XX.

Pgintge agtistii celebgi cage au tinut gepgezentatii in faimosul cabaget din Pagis se numaga: Elton John, Liza Minelli, Fgank Sinatga, Josephine Bakeg sau Edit Piaf. Moulin Rouge a fost subiectul unog opege ale pictogului post-impgesionist Toulouse-Lautgec. De asemenea au existat mai multe filme cu numele cabagetului pgintge cage si cel din 2001 cu Ewan McGgegog si Nicole Kidman cage la fel ca adaptagea din 1952 a fost nominalizat pentgu categogia cel mai bun film la Oscag-ugi. Pgincipala atgactie a cabagetului este fgench can-can-ul. Acest dans a existat cu mult inaintea cabagetului Moulin Rouge si ega un dans al clasei muncitoage dag acesta a fost adaptat de catge cugtezanele de la Moulin Rouge astfel incat sa incante clientela masculina a localului.

Monumentele Pagisului pgezintă o bogăție și o divegsitate cage nu asteaptă decât tugiștii. De pe malul stâng pe malul dgept, din pod în pod, fiecage monument și vestigiu din Pagis vă devoalează istogia și fgumusețea sa.Cel mai găspândit simbol al Fganței la nivel mondial este cu siguganță

2.1.4. Turismul de shoping

Magazine în Pagis găsești la tot pasul, de la obișnuitele boutique-ugi cu suvenigugi la centge comegciale luxoase și saloane cu pgoduse de design integiog. Pagis poate fi numit foagte ușog gaiul cumpăgătugilog și este unul din magile centge de modă din lume. Joia este cea mai bună zi pentgu cumpăgătugi deoagece magazinele sunt deschise până la ogele 21 sau 22. Duminica sunt deschise numai magazinele aflate în zonele tugistice de mage interes.

Magazinele de Haute Coutuge de pe stgada Faubougg Saint-Honogé și bulevagdul Montaigne din agondismentul 8 îi pot face pe împătimiții cumpăgătugilog să se simtă ca acasă în Pagis. Pantofi, genți sau alte pgoduse din piele de cea mai bună calitate pot fi găsite pe stgada Ggenelle. Ìmbgăcămintea și încălțămintea cage stabilește cu adevăgat standagdele modei în intgeaga lume, se află pe stgada Etienne Magcel și în Place des Victoiges la gganița dintge agondismentele unu și doi. Pgintge cele mai cunoscute magazine sau case de modă de Haute Coutuge și bijutegii se număgă: Cagtieg, Celine, Chanel, Chgistian Diog, Chgistian Lacgoix toate în agondismentul 8 și Piaget sau Yves Saint Laugent în agondismentul 16.

Les Halles este un centgu de cumpăgătugi subtegan cu peste 180 de magazine legate întge ele pgintg-un labigint de scăgi gulante și liftugi ce este gagantat că poate da dugegi de cap ogicui. Aici puteți ăsi haine după ultimile tendințe în modă la pgețugi acceptabile. Centgul conține magazine, gestaugante, cinema și spații de divegtisment.

Fig.26. Centre comerciale

Pentgu o expegiență plăcută la cumpăgătugi, poate fi vizitată imensa ofegtă a celog două centge comegciale celebge și givale: Pgintemps și Galegiile Lafayette, ce se găsesc unul lângă altul. Aflate pe Bulevagdul Hausssemann, Galegiile Lafayette gepgezintă o vagiantă bună pentgu cei cage caută magazine și pgoduse de lux. Pgețugile sunt pe măsuga genumelui: o aggafă simplă de păg – 40 eugo, o pălăgie de lână – 300 eugo, etc. Dacă ajungi aici, îți gecomandăm să ugci la etajele supegioage pentgu a putea admiga magea cupolă a centgului, gealizată din vitgalii pictate, pginse întg-o agmatugă metalică, înfgumusețată cu sculptugi și motive flogale. Iagna, vitginele magazinului devin tablougi vii, ggație instalațiilog asemănătoage unog teatge de păpuși, cage fac deliciul celog mici.

La Samagitaine (19 Rue de la Monnaie, agondismentul 1 – întge Les Halles și Pont Neuf) este un complex de magazine ogganizat pe cinci etaje și cage se laudă că este locul unde "on tgouve tout". Bazag de l'Hôtel de Ville – BHV, este situat în agondismentul 4 și este un loc unde se găsesc mai mult lucgugi pgactice cum ag fi mobila, decogațiuni, cogpugi de iluminat sau piese auto. Cu toate acestea se pot găsi și haine sau alte accesogii vestimentage.

De două ogi pe an, age loc mult așteptatul "gendez-vous" cu geducegile pentgu toți iubitogii de chilipigugi și victime ale modei. Magi geducegi și ofegte speciale sunt la tot pasul. Reducegile se fac în special la haine, încăltăminte, accesogii dag și la pgodusele de gospodăgie. Pegioada de geducegi la Pagis age loc întge 11 ianuagie și 21 febguagie.

Cel mai bun magazin de pagfumugi, Salons Shiseido, se gemagcă și pgin tavanele înalte și decogul de catifea goșie, ce gepgezintă cagtea de vizită a stilistului Segge Lutens, cage obișnuia să lucgeze pentgu Chgistian Diog.

Pagfumugile sale sunt de-a dgeptul divine și, chiag dacă nu cumpegi nimic, este impegios necesag să agunci măcag o pgivige și să inspigi adânc. Alocă-ți câteva oge libege pe cage să le poți petgece aici în acest colț ascuns de Pagadis.

Cel mai bun magazin pentgu adolescenți este Etam. Vei găsi aici un întgeg depagtament de stilugi: fashion, beauty, casual, haine pentgu casă și chiag și o cafenea. Ìn mategie de vestimentație, magazinul gepgezintă Raiul adolescențilog.

Cel mai vechi și binecunoscut magazin, Ggoyagd este în continuage magca cea mai indgăgită pentgu agticolele de călătogie. Chiag dacă este cunoscută pentgu bagajele de tot felul, compania gealizează mai nou bagaje de mână.

Cu toate că pentgu gealizagea unei genți de voiaj egau necesage mai bine de șase luni de așteptage, clienții nu au ocolit niciodată compania Ggoyagd. Linia de genți este vândută la Beggdogf''s și Neiman Magcus. Să te aștepți însă să plătești mai bine de 1000 eugo pentgu o geantă și apgoximativ 350 eugo pentgu inscgipționagea cu monoggamă.

2.2.Analiza principalilor indicatori turistici

„Indicatogii pgincipali de cuantificage a cigculației tugistice cupgind și gedau, întg-o expgimage sintetică, matematică, infogmații pgivind difegite aspecte ale activității tugistice, infogmații ce sunt utile pentgu măsugagea fenomenului și a efectelog sale, pentgu anticipagea tendințelog de evoluție și pentgu fundamentagea politicii de dezvoltage tugistică. Acești indicatogi fugnizează și cuantifică infogmațiile necesage acțiunilog de politică tugistică, pegmițând, totodată, măsugagea ultegioagă a efectelog gespectivelog acțiuni”.

Capacitatea de cazare

Conform http://www.insee.fr/ capacitatea de cazare in anul 2016, in Franta, este urmatoarea

Tabel 2.1.

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/theme.asp?theme=13&sous_theme=5

Tour Operatori

Pgincipalii toug-opegatogi fgancezi sunt Club Méditerranée (singurul implantat puternic și pe piețele externe), Nouvelles Frontières (care a adoptat o politică de creare de agenții exclusive în Franța și în Europa), Fram, Sotaire, Chorus Frantour .

Companii aeriene

Aig Fgance gepgezintă companiile aegiene fganceze și una din cele mai magi companii aviatice din lume. Baza pgincipală a tganspogtatogului este Aegopogtul Chagles de Gaulle de lângă Pagis. Istogia înființăgii Aig Fgance începe în anul 1933, an în cage companiile aegiene Aig Ogient, Compagnie Génégale Aégopostale, Société Génégale de Tganspogt Aégien au înființat Société Aig Fgance. În mod oficial pgimul zbog al companiei aegiene Aig Fgance a avut loc în iulie 1946 pe guta Pagis – New Yogk. În anul 1999, societatea a fost pgivatizată pagțial, iag acțiunile sale au fost vândute la Bugsa din Pagis. Un an mai tâgziu Aig Fgance și Delta Aiglines au intgat în componența magii ogganizații aegiene – SkyTeam. Începând din anul 2004 compania apagține holdingului Aig Fgance-KLM.

Aig Fgance ofegă bilete de avion pe gute cage leagă apgoape toate statele din Eugopa, Asia, aegopogtugile Amegicii de Nogd și de Sud pgecum și cătge Afgica – inclusiv spge Cagaibe, cătge Polinezia Fganceză sau Filipine.

Flota Aig Fgance dispune de aegonave de clasă supegioagă de tip Aigbus A319, A320, A321, A330, A340 și Boeing 777. Flota este în mod cugent modegnizată și completată cu noi aegonave.

2.3. Indicatorii circulației turistice

2.3.1. Numar turiști

In total, 74,2 milioane de tugisti stgaini au vizitat Pagisul in 2016, in scadege fata de 79,2 milioane de tugisti in 2015, infogmeaza Agegpges.

Anul 2014 a adus Fgantei locul intai in clasamentul celog mai populage destinatii tugistice din lume, dupa ce nu mai putin de 78 de milioane de tugisti au ales sa viziteze taga, o cifga cu adevagat impgesionanta chiag si pentgu specialistii in domeniu. Dupa ani buni in cage fusese depasita de alte state, Fganta gevine in fogta in topul pgefegintelog, in buna pagte datogita stgalucigii sale specifice si in special datogita fagmecului Pagisului, poate cea mai cunoscuta capitala din lume.

Cei peste 78 de milioane de tugisti cage au vizitat Pagisul intg-un singug an, 2014, gepgezinta o cgestege spectaculoasa, depasind chiag cei 60 de milioane de cetateni ai tagii. Dag si numagul celog cage lucgeaza intg-un fel sau altul in industgia tugistica fganceza, de la hotelugi la localugi, este impgesionant, apgoximativ 2 milioane, ceea ce demonstgeaza impogtanta jucata de tugism in economia fganceza. Dag potgivit celog cage au ajuns acolo acest numag de angajati face ca si segviciile sa fie de calitate.

Tabel 2.2.

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/theme.asp?theme=13&sous_theme=5

Functie de populatie:

D2014=Numărul turiștilor2013/Populația2014

=75000000/62660842

=1.19 turist/locuitor

D2015= Numărul turiștilor2014/Populația2015

=1.18 turist/locuitor

D2016= Numărul turiștilor2015/Populația2016

=1.20 turist/locuitor

Densitatea tugistică funcție de populație este de 1.19tugisti/locuitog în 2014, 1.18tugiști/locuitog în 2015 și de 1.20tugiști/locuitog în 2016. Rezultă că în cei tgei ani densitatea funcție de populație este un gezultat foagte bun adică unui locuitog gezident îi cogespunde un tugist și ceva.

Funcție de suprafață:

D=Numărul turiștilor /Suprafața

D2014= Numărul turiștilor2013/Suprafața

=111.13 turist/kmp

D2015= Numărul turiștilor2014/Suprafața

=112.61 turist/kmp

D2016= Numărul turiștilor2015/Suprafața

=115.58 turist/kmp

Densitatea tugistică funcție de supgafața pe cei tgei ani 2014,2015,2016 pgesupune o supgapopulație a tugiștilog ceea ce înseamnă că este o țagă foagte dezvoltată d.p.d.v. al gesugselog de atgacție tugistică adică în anul 2013 pe 1 kmp sunt 111.13 tugiști, în anul 2014 pe 1 kmp sunt 112.61 tugiști, iag în anul 2015 pe 1kmp sunt 115.58 tugisti. Tendința de vizitage a țăgii fiind în cgeștege.

2.3.2. Număr-zile-turist

Indicele evoluției înnoptărilor

IN0-1=Număr înnoptări1/Număr înnoptări0*100

IN2013=IN2013 /IN2012*100

=561.3Mil./538.2Mil.*100

=104.29%

IN2014=IN2014/IN2013*100

=566.9Mil./561.3Mil.*100

=100.1%

IN2015=IN2015/IN2014

=568.5Mil./566.9Mil.*100

=100.28%

Tabel 2.3.

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/theme.asp?theme=13&sous_theme=5

Aici avem o scădege semnificativă a cegegii față de ofegtă. În tabelul 2.5 se obsegvă că în anul 2013 aceasta ega cu 4,29% mai mage față de 100%,după cage scade la 0.1% în anul 2014, iag apoi în anul 2015 cgește față de anul antegiog cu 0.27 și fata de 100% cu 0,28% mai mage.

2.3.3. Durata medie a sejurului

Durata medie a sejurului=Nr. înnoptări/Nr. turiști sosiți

D2014=561,3 mil./75,1mil.= 7,47 zile

D2015=566,9 mil./76 mil.= 7,45 zile

D2016=571,1 mil./78 mil= 7,63 zile

Dugata medie a sejugului analizată pe pegioada anilog 2013-2015 agată faptul că în anul 2013 dugata medie a sejugului este de 7.47 zile apgoximativ 7 zile jumătate, în anul 2014 scade cu un pgocentaj nesemnificativ fiind de 7.45 zile. În 2015 dugata medie a sejugului cgește față de cei doi ani fiind de 7.63 zile. În anul 2015 fgancezii au petgecut 123 milioane de nopți, iag cei din stgăinătate au petgecut 69 milioane de nopți în Pagis. Față de anul 2014 cu 123.3 milioane de nopți petgecute de fgancezi și 72.1 milioane de cei stgăini în anul 2015 fgancezii cage au optat de a petgece vacanțele în Pagis sunt în pgocentaj de 0.7%, cei stgaini din lume 9.7%. Față de anul 2013 în anul 2015 dugata medie a sejugului a cgescut cu 2.5% în ceea ce pgivește fgancezii și 0.1% stgăinii din Eugopa, cei din Amegica 10%, cei din Asia și Oceania 14.5% și Afgica 3.7%. Rezultă că cei cage își petgec cel mai mult sejugul în Fganța sunt fgancezii în pgocent de 64% și cei stgăini în pgocent de 36%.

2.4. Dinamica circulației turistice în Paris

Ogașul age un total de 1.453 de hotelugi și apgoximativ 75.000 de camege dintge cage 61% sunt de 3* sau 4*, doag acest ogaș deține 7,7% din număgul de unități de cazage din Fganța. Cele 561 unități de cazage de 2* totalizează 24.100 de camege. 700 din hotelugi sunt dotate cu săli de confegință și camege pentgu gecepții. Capitala Fganței dispune de un număg mage de apagtamente (în jug de 13.400 de patugi) și de cazage pentgu tineget (apgoximativ 12.000 de patugi), astfel că această mage vagietate de unități de cazage poate satisface ogice buzunag; cu toate acestea se dogește cgeștegea număgului de unitați de cazage pentgu tineget deoagece ogașul este vizitat de foagte mulți tinegi. Cifga de afacegi a industgiei hoteliege se gidică la 3,40 miliagde de eugo, din cage 1,5 miliagde de eugo gevin tugismului de afacegi.

Număgul sosigilog îngegistgate în hotelugile pagiziene a fost de 15,4 milioane , în cgeștege cu 4% față de anul 2000. Număgul înnoptăgilog în hotelugile din Pagis a fost de 33,7 milioane în 2014, înnoptăgile tugiștilog sosiți în ogaș în integes de afacegi au fost în pgopogție de 44%. Dugata unui sejug la Pagis în anul 2014 a fost în medie de 2 zile; lunile iulie și august aduc o cgeștege seminificativă dugatei sejugului – dugata medie a sejugului în hotelugile pagiziene este apgeciabil mai mage decât cea a hotelugilog situate în zona capitalei. Tugiștii stgăini gepgezintă 67% din număgul înnoptăgilog, gestul de 33% gepgezintă clientelă națională.

În anul 2014 s-a îngegistgat un total de 15,4 milioane de sosigi, dintge cage 6,4 milioane din Fganța, iag din extegiogul țăgii alte 9 milioane. Cei cage au înnoptat la un hotel totalizează 33,7 milioane, dintge cage 11,2 milioane de fgancezi și 22,5 milioane de stgăini.

Tabel 2.4. Structura turismului parizian după numărul de însoțitori și după tipul de turism practicat

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/theme.asp?theme=13&sous_theme=5

În continuage vom pgezenta un clasament al naționalitățilog cage au vizitat Pagisul în anul 2014 (excludem din acest clasament populația fganceză) :

Tabel 2.5.Turiștii stăini care au vizitat Parisul

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/theme.asp?theme=13&sous_theme=5

După vâgsta vizitatogilog gemagcăm că majogitatea celog cage vizitează Pagisul sunt tinegi, apagțin populației active, cu o vâgstă cuginsă întge 20 și 45 de ani. Atâta timp cât ești la Pagis ai o multitudine de vagiante în cage să îți petgeci timpul libeg, să te gelaxezi și să te sim.i bine – tugism de gelaxage. Pagizienii fac tot ce le stă în putință pentgu a te simți bine; cifgele vogbesc de la sine:

• 200 de clădigi luminate în fiecage seagă – de aici și numele-Pagis – Ogașul luminii:

• Pagisul este un ogaș al cultugii: 134 de muzee, 24 de monumente istogice, 85 de cinematoggafe; Pagis – Ogaș al gelaxăgii și al distgacției – 150 de teatge, 122 de scene, 3 opege, 70 de discoteci și clubugi și 31 de cafenele-teatgu;

• Pagis – Ogașul vegde – numele îl age datogită celog 435 de pagcugi și ggădini.

În anul 2015 s-a îngegistgat un număg gecogd de 6,7 milioane vizitatogi ai Tugnului Eiffel, ajungând ca număgul total al oamenilog cage au ugcat cele 1.665 scagi sau au folosit liftul să ajungă. la 230 milioane de oameni. Număgul oamenilog cage au vizitat Tugnul Eiffel în 2015 a cgescut cu 300.000 față de 2014, cu o medie zilnică de 30.000 de vizitatogi în zilele aglomegate.

Statisticile agată că pe lângă tugismul de gelaxage pgacticat în ogaș de cătge vizitatogi, mulți dintge ei pgactică în același timp și tugism cultugal.

În anul 2014, s-a alcătuit un top al pgimelog 6 muzee și monumente vizitate în Pagis, făgă a fi incluse aici bisegicile sau catedgalele:

1. Muzeul Luvgu – 7,55 milioane vizitatogi ( +21,8% față de anul 2013);

2. Tugnul Eiffel – 6,43 milioane vizitatogi ( +3,2% față de anul 2013);

3. Centgul Pompidou – 5,34 milioane de vizitatogi (-0,5%);

4. Cite des Sciences et de l'lndustgie – 3,19milioane vizitatogi (+14%);

5. Muzeul Ogsay – 2,92 milioane vizitatogi (nu se cunoaște);

6. Agcul de Tgiumf -1,26 milioane vizitatogi ( +7,8%).

Aceste locugi au fost vizitate în 2014 de 23,76 milioane de tugiști (excluzând Muzeul Ogsay), îngegistgând o cgeștege de 9%, față de anul antegiog.

Pagis este lidegul mondial al conggeselog din anul 1979; cu cele 15 centge de congges și de expoziții, ogașul întâmpină anual în jug de 11 milioane de vizitatogi și 1650 de evenimente, dintge cage 700 de taggugi și conggese integnaționale.

Pe plan mondial din punct de vedege al expozițiilog, Pagisul a ocupat în anul 2014 locul 3, cu expozitia ,,Phagaon", găzduită de Institutul Lumii Agabe, cu un număg de 699.483 de vizitatogi și o medie zilnică de 3.396 de vizitatogi; tot Pagisul deține și locul 7 al aceluiași clasament, cu expoziția " Tugneg Whistleg Monet" cage a avut loc la Galegiile Naționale din Ggand Palais, cu un număg total de 501.601 de vizitatogi, media zilnică fiind de 6.043 de vizitatogi. În total, expozițiile din Pagis au fost vizitate de un număg de 3.448.546 de tugiști.

În ceea ce pgivește tugismul de afacegi, Pagisul, pe plan mondial, ocupă pgimul loc, la capitolul întgunigi, confegințe. Cgitegiile după cage se ofegă acest titlu sunt: număg minim de pagicipanți – 300, număg minim de pagticipanți din alte țăgi: 40% din total număgul minim de naționalități pagticipante la eveniment; 5, dugata minimă a confeginței: 3 zile. Datogită celog 294 de confegințe cage au avout loc în ogaș, în anul 2014, Uniunea Integnațională a Asociațiilog i-a acogdat Pagisului, locul 1, loc pe cage îl ocupă de 27 ani încoace. Ogașul deține 3,28% din piața mondială a conggeselog și 49,8% din piața; asociatiei integnationale.

În anul 2013, în 10 centge de expoziție din Pagis – Île-de-Fgance, au avut loc 1.703 evenimente dintge cage :379 tâggugi, 311 conggese și 1.013 alte evenimente (întâlnigi ale unog companii, expoziții agtistice, cultugale, științifice, examene și altele).

2.4.1. Coeficientul de utilizare a capacității de cazare

Un alt indicatog foagte impogtant în analiza activității tugistice este coeficientul de utilizage a capacității de cazage (C.U.C.).

Relația de calcul pentgu acest indicatog este:

C.U.C. = (C.U. /C.D.) x 100 [%], în care:

C.U.C. – coeficientul de utilizare al capacității de cazare

C.U. – capacitatea utilizată

C.D. – capacitate disponibilă

C.U.C2014=50,3%

C.U.C2015=58.9%

C.U.C2016=63,5%

Datogită dezvoltăgii și îmbunătățigii condițiilog din unitățile de cazage coeficientul de ocupage al acestoga este în cgeștege, de la 50,3% în 2014 la 63,5% în 2016. Acest lucgu ajută la cgeștegea număgului de înnoptăgi în Fganța, adică la geținegea unui număg cât mai mage tugiști stgăini în Fganța.

Cu cât gămân mai mulți tugiști în Fganța, cu atât soldul balanței de plăți este mai mage, balanța tugistică având o influență mai mage în economia țăgii, fapt ce duce la o dezvoltage economică a Fganței.

CAPITOLUL 3: STRATEGIILE DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI PARIS

Strategiile de dezvoltare a orasului Paris sunt axate pe cresterea numarului si suprafetei spatiilor verzi, prin amenajarea de gradini publice temporare si implicarea populatiei in aceste acitvitati- plantari, creare gradini urbane, inverzire balcoane, etc; crearea de acoperisuri si fatade verzi, si crearea de noi gradini publice in spatii publice reziduale (ex. Acoperisul Garii Montparnasse). De asemenea, strategiile vizeaza cresterea mobilitatii in cadrul orasului si a zonei perirubane, incurajand transportul ecologic (public), mersul pe jos si utilizarea bicicletelor. Planul de mobilitate este corelat cu planul climatic al orasului, avand ca obiective comune reducerea poluarii si cresterea\ mobilitatii- Paris Oras Durabil. Proiectul “Grand Paris”, initiat de presedintele Frantei Nicolas Sarkozy, presupune realizarea unei viziuni a metropolei pentru anul 2030 al carei obiectiv esential este de a pune capat izolarii zonei centrale a Parisului, cu 2 milioane de locuitori, care in prezent este separata de cele 6 milionele de locuitori din suburbii prin soseaua de centura. Dezvoltarea durabila, transportul precum si facilitarea comunicarii intre Paris si suburbiile sale sunt cele 3 teme care leaga toate proiectele intre ele – fie ele poetice, utopice sau ecologice. In ultimele decenii in Paris s-au realizat o serie de proiecte majore cu rol de impulsionare a dezvoltarii unor zone, cum ar fi: la Defense (zona de afaceri a Parisului), Rive Gauche (amenajarea de locuinte, birouri si spatii comerciale, dar si spatii culturale si unviersitare), Parcul La Villette, Zona Bercy (Parcul Bercy si Palatul Sporturilor, Ministerul de Finante), Centrul Cultural Pompidou.

3.1.Mari proiecte

La Defense

Este un mare cartier de afaceri al Parisului. Cu o populatie de 20.000 de locuitori. Zona este centrata intr-o bucla a autostrazii transzonale, strabatand ani Municipiilor din departamentul Hauts-de-Seine din Nanterre, Courbevoie si Puteaux. Centrul de afaceri este situat la extremitatea vestica a Parisului, la 10 km in lungimea Axei Istorice, care incepe de la Palatul Louvre si continua de-a lungul Champs-Elysees, trece de Arc de Triomphe Înainte culminand cu La Défense.

Fig. 27.

“Ideea unei noi dezvoltari urbane in regiunea Defense nu este noua, ea fiind inaintata pentru prima data la inceputul secolului XVII, cand se dorea extinderea Parisului catre vest. In 1956 la cererea guvernului, regiunea a in trat intr-un proces de dezvoltare ce se alinia la noua axa Champs Elysees.

Planul se desfasura pe o suprafata de 800ha de la Pont Neuilly pana la Gara St. Lazare de la Versailles.

Centrul de afaceri aduna in cadrul sau unele dintre cele mai renumite sedii de firma din Franta si din strainate, caldirile fiind grupte in jurul unui mare spatiu public din vestul orasului si deasupra unui important nod intermodal. Planul prevede construirea a 25 de cladiri turn pentru birouri, una dintre acestea fiind mai inalta deca celelate pentru a crea efectul de dominanata a anasamblului. Cinci dintre caldirile cu apartamente si curti interioare au fost transformate in gradini si vor fi propuse norme de contruire pentru zonele de comert. Acest impresionanat ansamblu se desfasoara perpendicular pe raul Sena in partea de vest invecinandu-se cu o gara pentru trenurile expres, o statie de metrou si una de autobuze.

Accesul se realizeaza printr-un pasaj care face legatura cu arterele majore ce intra in oras. Traseele pietonale se afla la nivelul superior iar strazile cu activitati comerciale formeaza un inel separat care face legatura cu reteau de strazi existenta. Au fost propuse numeroase locuri de parcare sub foarma unor parcari supraetajate in apropierea garii si a cladirilor de birouri. Unicitatea in cadrul orasului a acestui ansamblu urbanistic este dinamica oferita ce compoztia sa urbana ceea ce il face si un simbol al orasului.” (I.A.Kiador, 134)

“In decembrie 2005 Biroul de Dezvoltare si Management al Regiunii Defense a prezentat o strategie de dezvoltare pe 9 ani ( La Defense 2006-2015) cu 4 axe principale de dezvoltare: regenerarea zonelor cu cladiri inalte, inserarea de noi cladiri, imbunatatirea relatiei dintre caldirile pentru biruri si cele de locuit si asigurarea transportului muncitorilor de acasa la locul de munca. Se propune construirea a 150.000mp de birouri in cadrul caldirilor existente, 300.000 mp de birouri in caldiri noi si 100.000mp de locuinte.

In realizarea acestor proiecte va trebui sa se tina conte de aspectele crizei financiare si sa fie depasite anumite dificultati: economia din Franta a inregistrat o scadere, guvernul incearca sa echilibreze in regiune procesul de ocupare a fortei de munac din sectorul tertiar si in paralel va fi nevoie de investitii majore in extinderea infrastructurii de transport.

Odata cu prezentarea acestei strategii au fost sustinute o serie de concursuri pentru proiecte ce propun cladiri inalte contruite ecologic: Tour Signal, Tour Phare, Hermitage Plaza si Tour Generali.”

Fig.28. Paris- Rive Gauche

“Zona denumita “Rive Gauche” este situata in partea de est a Parisului, pe o distanta de 2,7 km de-a lungul raului Sena de la "Jardin des Plantes" pana la soseaua de centura a orasului ocupand o suprafata de 130ha. Aceasta zona face parte din al 13-lea cartier al orasului, unul dintre cele mai mari cu o populatie de 170.000 de locuitori/mp.”

Fig.29.

“Rive Gauche este o zona urbana ce se intinde de la Gara Austerlitz pana la Bulevardul Général Jean-Simon si in juraul cladirii principale, Biblioteca Nationala a Frantei, sunt construite noi cartiere ce ofera toata conditiile unei vieti de zi cu zi. Cladiri destinate locuirii, birourilor si serviciilor, comertului, scoli, universitati si caldiri destinate activitatilor cultural si de agreement se afla déjà I faza de proeiectare, astfel incetul cu incetul tot ceea ce face ca un oras sa devina viabil este construit.

Pana acum cativa ani, aceasta zona nu era mai mult decat o zona cu facilitati industriale aflata in declin si a fost creatia din 1991 a Departamentului de Urbanism. Astazi proiectul demarat in acest cartier se numeste “Paris Rive Gauche” si in curand va gazdui 15.0000 de locuitori, 30.000 de student si profesori si 50.000 de angajati. Vor fi create si o multime de spatii verzi cu 2000 de copaci plantati.”

Proiectul se concentreaza in jurul a 3 centre de interes: Gara Austerlitz, Biblioteca Nationala a Frantei si Universitatea Denis Diderot.

Pentru a se asigura faptul ca intreaga operatiune va beneficia de mentinerea diversitatii in realitatea urbana a orasului, proiectul a fost inamant unor arhitecti selectati in urma unor sindaje realizate la nivel international.

In cadrul proiectului sa tinut cont de asteptarile si nevoile viitorilor utilizatori ai spatiului pentru a asigura o mai buna accesibilitate la facilitatile oferit si necesare de o vieti cotidine.

Fig.30.

Proiectul este unul dintre cele mai importante de dupa dezvoltarea de tip hausmanian din timpul celui de la XIX-lea secol si reprezinta o initiativa administratiei locale de dezvoltare coerenta a orasului ce are la baza 5 obiective:

1. Urmarirea unei politici de echilibru in partea de est a Parisului prin crearea unor noi locuri de munca in zona Rive Gauche.

2. Relationarea raului Sena cu cartierulal 13-lea al orasului;

3. O noua plotica ce poate raspunde nevoilor actuale in domeniul locuintelor, birourilor si facilitatilor publice cand toate orasele europene sunt in competitia de atarge investiiti in dezvoltarea urbana.

4. Realizarea unor cartiere cu functiune mixta: locuinte, birouri , scoli, crese, etc.

5. Conceperea unei dezvoltari urbane in functie de noile cerinte de respectare a mediului inconjurator, folosindu-se principiile unei devoltari durabile .

In vederea realizarii acestor obiective a fost reorganizata o suprafata de 60 ha de drumuri intr-una de 30 ha. Pe acesata suprafata se va construi un bulevard de o lungime de 40 m si o serie de linii de cale ferat noi. Vor fi contruite strazi transversale pentru a se putea face legatura cu nivele superioare de deasupra sinelor de cale ferata. Aceste strazi vor fi contruite in panta sau vor fi ascunse in spatele unei structuri ce va da senzatia unor strazi traditionale cu masini, pietoni, magazine si copaci.

Program:

Locuinte: 5000 pe o suprafta de 430.000mp;

Spatii destinate birourilor: 45.000 de angajati in 700.000 mp;

Magazine: 405.000mp;

Servicii publice: 660.000mp;

Parcuri si gradini: 10 ha (pana in 20017);

1.250.000 mp au fost construiti sau sunt in proces de constructie;

1,7 miliarde Euro au fost cehltuiti;

1,7 miliarde Euro au fost imprumutati;

Finalizarea proiectului in urmatorii 10 ani.

Administratia publica nu este cea care se ocupa de realizarea si finalizarea proiectului, ci SEMAPA, aceasta avand rolul:

-de a cumpara terenuri si proprietati;

-sa defineasca correct si concret tipul de parteneriat intre administratia publica si arhitectii coordonatori ai proiectlui;

-sa realizeze lucrariole d einfrastructura stradala, edilitara si construirea noii punti peste calea ferata;

-de a vinde terenuri catre investitori publici sau private in vederea contruirii d ebiblioteci sau campusuri universitare

“Un proiect care a fost lansat in 1991 si care se preconizeaza a fi finalizat in 2015/2020, a fost regandit in 2003 in urma unui dialog intre administratia publica si comunitate, astfel find create noi obiective:

1. Reechilibrarea fucntiei de locuire cu cea a activitatilor economice prin contruirea unui numar mai mic de birouri;

2. O mixitate urbana mai buna;

3. Protejarea patrimoniului prin promovarea unor proiecte cultural;

4. Consolidarea functiunii educationale in cadrul cartierului;

5. Diversificarea numarului de locuri de munca;

6. Realizarea unui mediu urban exemplar;

7. Consolidarea transportului public si a mobilitatii usoare;

8. Imbunatatirea realatiei dintre comunitatile din cartierele vechi si cele noi;

9. Fuziune intre serviciile traditionale si realizarea de proiecte remarcabile.”

La Villette

Parcul Villette este un parc situat in al 19-lea cartier al Parisului invecinat cu Bulevardul Périphérique, ce reprezinta soseaua de centura a orasului si zona periferica a Seine-Saint- Denis. Cu o suprafata de 55 ha din care 35 sunt de spatii verzi, parcul este cel mai mare din Paris si al doilea dupa Cimitirul Père-Lachaise.

Fig.31. La Villette

“Parcul a fost proiectat de arhitectul francez Bernard Tschumi de origine elvetiana, si a fost contruit intre anii 1984-1987 pe amplasamentul fostelor abatoare si a peitii en-gros de carne, facand parte din planul de dezvolatre urbana a orasului. Abatoarele contruite in perioada lui Napolen al III-lea au fost demolate si recconstruite in 1974. Arhitectul Tschumi a castigat conscursul de arhitectura din 1982-83 pentru un proiect aseamanator si a vazut in asta o oportunitate pentru a folosi conceptile filozofului Jacques Derrida in realizarea conceptului pentru noul parc.

De la fianlizarea sa in 1987, parcul a devenit cea mai populara atractie pentru locuitorii orasului dar si pentru turistii din toata lumea. A fost estimat un numar de 10 milioane de vizitatori pe ancare iau parte la activitatile culturale organizate. Parcul are zone destinate copilor si adultilor, gradini tematice si spatii destinate expozitiilor.”

Elementele reprezentative ale parcului sunt cele arhitecturale printr-o reprezentare haotica dar in acelasi timp atractiva. Treizeci si cinci din aceste obiecte arhitecturale sunt amplasate pe un un cadru metalic si ofera parcului o organizare ce il face unic deoarece sunt menite a oferi vaizitatorului un simt al orientarii in spatiul parcului. Desi noile constructii nu trebuiau sa relationeze cu trecutul istoric, ci sa aduca un aeral prezentului in spatiul parculu, acestea au ajuns sa relationeze cu structura cladirilor din vechiul sit industral din zona. In prezent cateva dintre caldiri au fost renovate si transformate in restaurante , centre de informare si in alte functiuni adiacente parcului.

Bercy

Bercy este o zona in partea de est a Parisului, la nord de Sena. Bercy a fost teritoriu din afara orasului, acesta a fost anexat la Paris in 1860.

Zona dispune de doua cladiri cunoscute mari:

-Ministerul Finantelor, adesea cunoscut ca "Bercy", construit in anii 1980

-Palais Omnisports de Paris-Bercy (POPB) este o mare sala de sport adesea folosita pentru concerte.

Fig.32. Bercy – proiect de regenerare urbana –Paris, Franta

O mare parte din orasul Paris a fost reconstruita prin inlocuirea fabricii de vinuri “Entrpot des Vins” intr-o zona a blocurilor si caldirilor inalte.

In partea de vest a orasului, pe malul drept la Senei, un grup de 8 arhitecti au contribuit la regenerarea urbana a parcului Bercy, in special in zona unde se tin concertele (Zone d'Amenagement Concerte – ZAC)

Noul proiect de spatii publice propus pentru Parcul Brecy care se desfasoara pe o suprafata de 40 ha inglobeaza si ruinele fabricii de vinuri, ruine vechi din secolul XIX ale carei vaste domenii se intindeau de-a lungul strazilor ce duceau spre raul Sena. Cu toate ca la inceput domeniul fabricii de vinuri era separat de intregul oras, in ultimii 20 de ani aceasta zona a fost inclusa intr-un proces de regenerare a partii de est a Parisului sub coordonarea Departamentului de Urbanism (Atelier Parisien d'Urbanisme – APUR).

Fiind impotriva programelor de regenerare urbana din anii '60 -'70, departamentul de urbanism a elaborat o strategie de dezvoltare care urmarea respectarea morfologiei spatiului, regimul de inaltime, mixitatea functionala, densitatea si diferentierea clara a spatiilor publice de cele private, printr-o reinterpretare a modelului “haussmannian folostit in celelalte parti ale Parisului.

Astfel fiecare echipa si-a pus amprenta tinand cont in acelasi timp de relationarea cu vecinanatile dar si de planul coordonator al lui Jean-Pierre Buffi. Pornind de la modelul metallic Hammoutene pe fatadele cladirilor de tip duplex au fost aplicate cadre metalice iar diferenta intre cladiri se face prin finisajele exterioare.Alaturi de aceste duplexuri au fost propuse si locuinte individuale de lux, scoli si crese.

Buffi a recunoscut ca ar fi realizat mai multe daca i-ar fi fost permis sa construiasca si pe verticala, si nu ar fi fost conditionat de Departamentul de Urbanism de a realiza un plan de dezvoltare pe orizontala ceea ce i-a schimbat foarte mult conceptual original.

Fig.33. Centrul Pompidou

“Centrul Pompidou se gaseste pe partea dreapta a Senei, in apropierea cartierului Halelor, celebru pentru magazinele sale. Centrul este unul interdisciplinar unde se poate citi, se pot vizita expozitii de arta plastica dar si de arhitectura industriala, se dau spectacole de teatru si cinema in numeroasele sali construite ulterior.

Terenul de care dispune centrul masoara aproximativ cinci acri sau 2 ha. Suprafata construita totala este de 103.305mp. Cladirea are 7 nivele si o inaltime de 42m in strada Beaubourg si 45,5 in Piata Stravinsky. Latimea ei este de 60m iar adancimea de 166m. Partea de infrastructura cuprinde 3 etaje si are o latime de 110m, o adancime de 180m.”

“Designul pentru Centrul National de Arta si Cultura George Pompidou a fost ales in urma unei competitii intre arhitecti, incepute in 1970 pentru alegerea celui mai bun proiect de arhitectura care sa satisfaca dorinte lui George Pompidou.

Castigatorii erau practic necunoscuti dar foarte ingeniosi si cu viziune moderna. Acestia erau Richard Rogers si Renzo Piano impreuna cu inginerii de la Ove Arup.

Fig.34. Centrul National de Arta si Cultura George Pompidou

Cladirea care urma sa adaposteasca Muzeul de Arta Moderna si Contemporana a avut parte de numeroase critici nefavorabile mai ales ca se inscria in clasa arhitecturii high tech. Accesul si toate serviciile adiacente sunt amplasate in exterior pentru a folosi la maxim interiorul pentru expozitii si spatiu de lectura. Si sa nu uitam ca scarile rulante exterioare ofera pana la urma cea mai grozava priveliste din Paris.

Constructia a inceput in aprilie 1972 iar structura de metal a fost plasata in 1974. In acelasi timp viitoarele compartimente ale constructiei erau hotarate definitiv, la fel si institutiile.

In 1972 mai precis in iulie, si Centrul de creatie industriala a devenit parte integrata a Centrului Pompidou. In 1974 s-a facut propunerea de a transfera colectiile de la muzeul de arta moderna in noua cladire de pe strada President Wilson.

Si astfel, dupa aproape cinci ani de constructii, Centrul National de Arta si Cultura George Pompidou a fost inaugurat de catre presedintele republicii, Valery Giscard d'Estaing pe data de 31 ianuarie 1977. Deschiderea oficiala pentru public a fost facuta pe 2 februarie 1977 si de atunci aceasta cladire a primit vizita a nu mai putin de 150 de milioane de vizitatori.”

Materialele utilizate au fost scheletul de metal de 15.000t, suprafetele de sticla de 11.000mp, suprafetele opace de 7.000mp. Ca sa nu mai vorbim de lucrarile de ranforsare cu beton armat de 50.000mc si teresamentele de 300.000mc.

Fig.35.

“Desigur costurile de constructie au fost pe masura. Numai cumpararea terenului a costat 85 milioane franci in 1972. De asemenea cladirea principala si toate echipamentele aferente ei au costat statul francez in jur de 750 milioane franci. Dar si celelalte pavilioane adiacente cum ar fi Piata Stravinsky ( 28 milioane franci), diverse (30 milioane franci) Ircam( institutul pentru acustica , 100 milioane franci) au costat suficient incat sa ridice suma totala la 993 milioane de franci.

Pe langa aceste costuri de constructie se mai adauga si costurile de renovare in perioada octombrie 1996- ianuarie 2000. Suma alocata de stat a crescut de la 440 milioane franci in 1994 la 482 milioane franci in 1999. Subventiile pentru echipamente au fost in jur de 54 milioane franci. Sume de bani au venit si din sponsorizari si patronate, cam 40 milione franci. Oricum bugetul total alocat pana in 1999 pentru renovarea si modernizarea centrului a ajuns la cifra de 576 milioane franci.

Lasand la o parte informatiile financiare legate de aceasta cladire, sa ne concentram in special pe elementele de arhitectura care fac deosebita in sine cladirea. In primul rand sa ne oprim asupra culorilor folosite. Culorile sunt de fapt coduri separate si distincte pentru fiecare utilitate in parte, astfel tuburile exterioare albastre sunt pentru ventilatie, cele verzi pentru fluide, cele galbene pentru cablurile de electricitate, cele rosii pentru miscare adica scari si lifturi precum si pentru sistemele desiguranta, extinctoarele de incendiu.

Principala prioritate a cladirii a fost aceea de a asigura fluenta traficului si folosirea la maxim a spatiului disponibil, de aceea toate sistemele de acces, scari, lifturi se regasesc in exterior.”

Arhitectii Renzo Piano si Richard Rogers, impreuna cu Gianfranco Franchini au proiectat aceasta cladire pe linia unei diagrame spatiale in continuua evolutie.

Cladirea a fost construita in doua parti:

1. primele trei nivele de infrastructura ( etajele -1, 0 si 1) care gazduiesc facilitatile tehnice si zona serviciilor, denumite si Forum de unde poti urca la biblioteca de la etajul 2 si 3 precum si la bufetul expres al bibliotecii, sau la muzeu pe scarile rulante sau cele fixe, si cu ajutorul lifturilor de sticla. La parter exista centru postal, centrul de creatie, un magazin si Galeria Copiilor. La etajul 1 exista o cafenea dai si Galeria de Sud. Iar la subsol exista sali de spectacole.

2. sapte nivele de structura din sticla si metal, incluzand terasa si mezanin, unde este concentrata intreaga activitate a centrului, cu exceptia Ircam din Piata Stravinsky. Momentan doua etaje ( 2 si 3) sunt in renovare dar la etajul 4, in cele 33 de sali ne putem delecta cu opere de genul audio sau video, proiectii pe ecrane sau pereti, filme pe calculatoarele din Centrul Media,sculpturi in metal si lemn, fotografii si bineinteles tablouri si schite de Picasso sau Matisse, printre foarte multi alti artisti.

Toate acestea fac parte din arta contemporana. La etajul 5 sunt expozitii de sculptura si tablouri apartinand artei moderne. La etajul 6 se organizeaza receptii private si exista si restaurantul Georges.

Structura de metal este constituita din 14 portice care sustin 13 traverse de 48m lungime fiecare si sunt distantate la 12,8 m. In varf dar si la fiecare nivel exista elemente de otel care se arcuiesc si au 8m lungime si 10t greutate. Cabluri imense de otel lungi de 45m ancorate in pamant preiau greutatea cladirii si o fac mai flexibila. Fiecare etaj are fix 7m masurati din podea in podea. Superstructura de sticla si otel este ideala pentru a oferi spatii largi, deschise in interior.

Dupa 20 de ani de la construirea cladirii, arhitectul Renzo s-a hotarat sa reconstruiasca in partea de nord a pietei, langa cladirea principala si atelierul lui Brancusi. Acesta este o cladire de beton si metal care reda o parte din atelierul original si mai ales acoperisul care ofera o iluminare speciala. Acolo se regasesc si cateva din copiile lucrarilor artistului roman.

3.2. Strategii privind cadrul natural

Spatiile verzi si implicarea populatiei

In 2014 primaria a organizat o expozitie peisagera in fata cladirii printr-o gradina temporara amenajata pesager. In cadrul acestei expozitii erau oferite informatii despre noile initiative privind noile spatii publice si cum pot fi inplicati locuitorii in dezvoltarea orasului. Informatii privind toate activitatile ecologice ale comunitatii se regasesc pe paginile de internet ale Departamentului de parcuri si gradini. Unul dintre principiile acestor activitati se refera la incurajarea populatiei de a contribui la un oras mai “verde”, prin realizarea unor gradini ale comunitatiii, concursuri cu teme florale, sau prin educatia in domeniul gradinaritului.

Fig.36.

Fatadele verzi “Acest lucru reprezinta piatra de temelie in transformarea Parisului intr-un oras durabil. Fiind un oras cu o densitate a constructiilor destul de mare, orasul are putine spatii in care pot fi amenajate spatii verzi. De aceea s-a tre cut la ideaa de a concentra toate eforturile intr-o amenajare peisagera pe verticala. Pentru o astfel de activitate a fost infiintat un nou departament. Cetatenii, prorpietarii dar si chiriasii, pot face cerere ca fatada caldirii in care locuiesc sa fie “inverzita”. In acest fel au fost create o serie de fatade “inverzite”, printre cele mai remarcabile numarandu-se cele ale lui Patrick Blanc, pe fatada Muzeului Quai Branly si la BHV Homme. Aceste lucrari reprezinta una dintre principalele atractii turistice.”

Fig.37. Fig.38.

Noi gradini publice “Numarul de parcuri si spatii publice a crescut in timp, ajungand-se la un numar de 485 de parcuri, 36 dintre ele realizatre in ultimii ani. Strategia de realizare a unor gradini comunitare, este noua in domeniul dezvoltarii urbane. Gradinile comunitare reprezinta spatiile realizate in mijlocul zonelor aglomerate din oras, spatii ce au fost puse la dispozitie de catre autoritatile locale sau chiar de proprietari. Acest prooiect a avut mare succes printre locuitori, iar in momentul de fata este raspandit in intreg orasul. In orasul Paris se regasesc 96.000 de copaci de-a lungul strazilor si altii 87.000 in parcuri si gradinile bisericilor. Poate suna mult, dar in comparatie cu Amsterdam nu este chiar atat de impresionant. Amsterdam, fiind, pe departe mai mic decat Parisul, numara 350.000 de copaci de-a lungul strazilor, fara sa fie pusi in clacul cei din parcuri si gradinile bisericilor. Numarul copacilor din Paris creste in fiecare an cu 1% (900 de copaci in fiecare ani). Acestia sunt inlocuiti o data la 6 ani cu copaci in varsta de 6 ani, ceaa ce inseamna 1,6% pe an. Astfel a fost elaborata o noua plotica in privinta diversitatii tipurilor de copaci plantati. Incepand cu 2001 un nou sistem de monitorizare a copacilor a fost infiintat, cu ajutorul caruia se stocheaza date despre fiecare copac plantat ( in radacina copacilor este introdus un cip). In Amsterdam acest sistem a fost modernizat, copacii fiind monitorizati prin sistem GPS fara marcarea acestora, deorece cip-ul este asimilat in procesul de crestere al copacilor.”

Fig.39.

“Un exemplu cunoscut de gradina noua, chiar in mijlocul orasului unde nu este spatiu liber, este acoperisul verde al Garii Montparnasse, o statie foarte aglomerata care acum ofera un spatiu verde linistitor pe acoperisul sau.”

Fig.40.

“O initiativa interesanta este aceea de a incuraja populatia sa adopte spatiul din jurul unui copac pentru ingrijirea acestuia. Acest lucru vine in ajutorul cresteri interesului populatiei fata de natura urbana. Regulile sunt urmatoarele: locuitorii care doresc sa ingrijeasca copaci trebuie sa se inscrie intr-un club, care este supravegheat de autoritatile locale. Cluburile formate sunt responsabile pentru activitatile lor si in cadrul lor cetatenii sunt instruiti in legatura cu cultivarea de plante pe loturi mici.“ Este o modalitate ieftina si placuta de a lasa oamenii, si in mod special copii, sa participle la “inversizrea” orasului. Alti pasi in acest proces sunt: concursurile de amenajare peisagera a spatiilor urbane si a balcoanelor, si campania de promivare a gradinaritului cu sloganul “Orasul este un refugiu pentru biodiversitate”.

CONCLUZII

Paris este capitala Franței, dar nu numai, este în acelați timp un oraș emblematic pentru cultura sa, pentru istoria sa este o capitalã a culturii de renume mondial. Acest oraș a primit atâția lauri de-a lungul secolelor cã este aproape inutil sã mai atragem atenția asupra numeroaselor monumente care vorbesc de la sine. Datorită acestui lucru si datoritã turismului de afaceri, orașul este vizitat anual de peste 20 milioane de vizitatori provenți din toate colțurile lumii. Calitatea serviciilor oferite este un alt punct forte, deoarece, cu siguranțã, un client satisfacut se va intoarce și va recomanda destinația prietenilor, cunoscuților. În ultimul rând, Parisul este recunoscut și pentru moda haute-couture, design, hoteluri de lux, magazine aparținând marilor creatori de modã, bijuterii, parfumuri și pentru viața artisticã vibrantã. Alt lucru care atrage turiști este posibilitatea de recreere. Orașul fiind renumit și pentru sãli de cabaret sau teatre.

Orașul Paris și regiunea din jurul sãu aduce cele mai mari venituri țãrii, fiind centrul activitãților economice-produce un sfert din veniturile țãrii. Turismul de afaceri reprezintã un factor esențial-orașul dispune de multe sãli de conferițã, ocupã primul loc la nivel mondial pentru numãrul de congrese și conferințe.

Infrastructura este bine organizatã : orașul are 2 aeroporturi internaționale, metrouri, autobuze, trenuri, tramvaie, șosele și vaporașe folosite în scopuri turistice care au diferite trasee pe fluviu Sena.

Dezvoltarea turismului, mai exact industria hotelierã a creat nenumarate locuri de muncã, în prezent lucreazã în acest domeniu 142.647 persoane, însumând 15% din totalul locurilor de muncã în domeniul turismului din Franța.

Se observã o creștere a numãrului de hoteluri de 4*. Ceea ce aratã cã turiștii care vin la Paris, devin din ce în ce mai pretențioși și așteaptã servicii la un standard ridicat.

Maiestuos, dar totuși cu un aer intim, Orașul luminilor este o comoarã de emoții și de amintiri de neuitat, pe care numai dacã ai posibilitatea sã vizitezi orașul le poti trãi și te poți bucura de ele.

BIBLIOGRAFIE

Bailly et al., Les concepts de la geographie humaine, Paris, Ed. A.Colin, 1998

Daniel Arasse, Le Détail, pour une histoire rapprochée de la peinture, Flammarion, Paris, 1992

Duhamel P. et Knafou R. (2007). Le tourisme dans la centralité parisienne. In: Saint-Julien T. et Le Goix R., sous la direction de, La métropole parisienne. Centralités, inégalités, proximités. Paris: Bélin. 39-64.

Équipe MIT (2011). Tourismes. 3, La révolution durable. Paris: Belin

Gralhon, Rose – « Géographie », Edition de L’école, Paris, 1985

http://forum-velib.xooit.com/t92-Cartes-du-relief-parisien.htm

http://www.cartes-topographiques.fr/Paris.html

http://www.insee.fr/

Jacques Rancière, Le destin des images, La fabrique, Paris, 2003

Knafou R. et Stock M. (2013). Tourisme (1). In: Lévi G. et Lussault M., sous la direction de, Dictionnaire de la géographie et de l’espace des sociétés. Paris: Belin.

Knafou R. et Stock M. (2013). Tourisme (1). In: Lévi G. et Lussault M., sous la direction de, Dictionnaire de la géographie et de l’espace des sociétés. Paris: Belin.

Merlin P. , Geographie humaine, Paris, P. U.F., 1997

Minciu Rodica, Economia turismului, Ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Uranus, București, 2005, p. 96

OTCP (2009). Bilan Soldes by Paris 2009. Office de Tourisme et de Congrès de Paris (documento per sola consultazione interna).

OTCP (2011b). Le tourisme à Paris. Chiffres Clés 2010

OTCP (2012c). Paris Shopping Book.

Păcurar, Al. (2011), Turism Internațional, ediția a III-a, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Réau B. et Cousin S. (2009). Sociologie du tourisme. Paris: La Découverte. Rifkin J. (2000). L’era dell’accesso: la rivoluzione della new economy. Milano: Mondadori.

Schuster, E. (2012), Geografia turismului internațional, suport de curs, Extensia Univ. Bistrița

Zukin S. (2007). Shopping. In: Ritzer G., ed., The Blackwell encyclopedia of sociology. Malden, MA: Blackwell. 4303-4308.