STUDIUL SUBSTANȚELOR CONSERVANTE CELE MAI FOLOSITE ÎN PRODUSELE COSMETICE [310294]

STUDIUL SUBSTANȚELOR CONSERVANTE CELE MAI FOLOSITE ÎN PRODUSELE COSMETICE

Masterand: [anonimizat]ÓNIKA CSILLA

Coordonator științific:

Conf. Dr. NICOLETA TODORAN

TÎRGU MUREȘ

2018

CUPRINS

SUBSTANȚELE FOLOSITE CU SCOP DE CONSERVARE

Legea nr. 178/ 2000 (republicată în 2011) definește produsul cosmetic ca „[anonimizat], păr, unghii, buze, [anonimizat] a le curăța, a le parfuma, a le modifica aspectul și/sau a le corecta mirosurile corporale și/sau a le proteja ori a le menține în bună stare” [1].

Conform definiției conservanții sunt substanțe folosite în scopul împiedicării fermentației unor produse alimentare sau de altă natură. [2]

[anonimizat] a [anonimizat], astfel produsul se alterează. Procesul de alterare este inhibată prin adăugarea conservanților.

Astfel ajung microorganismele în produsele cosmetice:

[anonimizat] a degetelor în produs. [3]

Figura 1.1. Creșterea bacteriilor în produsele cosmetice [4]

Un conservant ideal:

trebuie să aibă efect în concentrații mici față de cât mai multe microorganisme

să nu să fie toxic față de organismul uman

să fie compatibil cu celelalte ingrediente

să fie stabil [5]

Între anii 1960- 1970 a crescut utilizarea substanțelor conservante în cosmetice și din această cauză au apărut legi care să reglementeze folosirea acestor substanțe.

Legislația care reglementează acest domeniu în Uniunea Europeană a fost sincronizată prin Directive Cosmetice în anul 1976 [6].

Legislația privind folosirea substanțelor conservante în cosmetice

În Uniunea Europeană fabricarea și distribuirea produselor cosmetice este reglementată de către Comisia Europeană prin:

Regulamentul 1223/2009: este principalul regulament pentru produsele cosmetice finite care urmează să fie introduse pe piața Uniunii Europene.

Acest regulament înlocuiește Directiva 76/ 768 care a fost adoptată în 1976.

Decizia 2013/ 674/ EU din 25 noiembrie 2013 (anexa I) privind siguranța produselor cosmetice

Regulamentul 655/ 2013 din 10 iulie 2013: criterii comune privind produsele cosmetice [7]

În Statele Unite ale Americii produsele cometice sunt reglemetate de către FDA prin Actul cosmetic federal elaborat în anul 1938.

Comisia Europeană prin sistemul RAPEX ([anonimizat]) are posibilitatea de a retrage produsele care nu sunt conform prevederilor legale; în perioada 2008- 2014 prin acest sistem au fost retrase 62 de produse cosmetice din 14 țări diferite din cauza contaminării cu microorganisme [8].

Frecvent produsele au fost retrase având ca conservant metilcloroizotiazolinonă și metilizotiazolinonă (MCI/ MI) care provoacă dermatită de contact [9]

Comisia Europeană asigură o listă acualizată de conservanți evaluate științific și care pot fi utilizate cu siguranță în produsele cosmetice.

Figura 1.2. Conservanții în Uniunea Europeană [10]

În România acest domeniu este reglementat de către Legea nr. 178/2000 (republicată în 2011) privind fabricarea și punerea pe piață a produselor cometice. Conform acestei legi conservanții „sunt substanțe care se adaugă în produsele cosmetice, în scopul principal de a inhiba dezvoltarea microorganismelor în aceste produse”. Legea transpune Directiva Consiliului nr. 76/768/ CEE referitoare la produsele cosmetice, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L053 din 25 februarie 1977, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin Directiva nr. 2003/15/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L066 din 11 martie 2003 [11].

Anexa II din Regulamentul nr. 1223/ 2009 conține lista substanțelor interzise de a fi folosite în produsele cosmetice, în timp ce anexa V conține lista conservanților permiși în produsele cosmetice [12].

Ordinul nr. 1448/ 2005 reglementează categoriile de produse cosmetice și cuprind listele substanțelor care pot fi folosite în produsele cosmetice [13]:

Anexa I: categorii de produse cosmetice

Anexa II: substanțe interzise să fie utilizate în compoziția produselor cosmetice

Anexa III: substanțe care au o limită de admisibilitate

Anexa IV: lista coloranților admiși

Anexa VI: lista conservanților admiși

Tabelul 1.1 Lista conservanților admiși

Substanțele frecvent utilizate ca conservanți în produsele cosmetice [14]:

Parabenii

Tabelul 1.2. Parabenii folosite în produse cosmetice

De obicei pentru conservare se folosesc combinația acestor substanțe, concentrația nu poate să depășească 0,4% în cazul în care numai o substanță este folosită și 0,8% în cazul combinațiilor [19].

Studiile recente sunt focusate pe identificarea efectelor toxice ale parabeniilor, și posibilitatea acestora de a cauza cancer de sân. S-a demonstrat că butilparabenul are efecte care le mimează pe cele ale estrogenului după administrare per orală sau injectabilă în doze mai mari. Aceste rezultate însă nu sunt relevante în cazul produselor cosmetice care nu sunt injectate și nici înghițite [20].

În cursul studiilor recente au fost găsite parabeni în celulele canceroase de sân [21, 22].

Parabenii sunt aprobați de cărte Comisia Europeană și de către FDA, sunt considerate siguri pentru sănătatea umană. Siguranța și eficacitatea a fost reevaluată de mai multe ori.

Avantajele parabeniilor:

Sunt ieftine

Sunt cele mai folosite substanțe pentru conservare

Au efect față de fungi și față de bacterii gram pozitive

Se pot combina cu alte substanțe cu efect la bacterii gram negative

Se folosesc atât în cazul produselor care se îndepărtează prin clătire, dar și în cazul produselor care nu necesită clătire [14]

Fenoxietanol

Substanța este folosită ca și conservant în produsele cosmetice, dar ca și stabilizator în parfumuri și săpunuri. Este activă față de bacterii gram pozitive și gram negative. Concentrația maximă admisă în produsele cosmetice este 1% și nu se poate folosi în cazul copiilor sub 3 ani.

Are tendință de a cauza urticărie în cazul alergiei dar și șoc anafilactic în cazuri grave [23].

Metilizotiazolinonă

Figura 1.3. Structura chimică a metilizotiazolinonei [24]

Este o substanță organică heterociclică cu efect antibacterian. Uniunea Europeană permite utilizarea derivațiilor metil-cloro-izotiazolinonă și metil-izotiazolinonă într-un raport de 3:1 [25].

Au fost raportate cazuri în care a apărut dermatită de contact după utilizarea produselor cosmetice conservate cu această substanță [26, 27].

Acizi organici: acid benzoic/ benzoat de sodiu, acid sorbic/ sorbat de potasiu, acid levulinic, acid anisic

Tabelul 1.3. Acizi organici folosiți ca conservanți: acidul benzoic și benzoatul de sodiu [28]

În cazul acizilor organici eficacitatea depinde de pH, cu scăderea pH-ului eficacitatea crește, numai forma nedisociată are efect [28].

Tabelul 1.4. Acizi organici folosiți ca conservanți: acidul salicilic și salicilatul de sodiu [28]

Substanțe care eliberează formaldehidă: DMDM hidantoină, imidazolidinil urea, diazolidinil urea

Sunt eficace față de bacterii, dar efectul antifungic este mai slab

Nivelul formaldehidei în produsul cosmetic este scăzut, numai cât este necesară pentru inhibiția bacteriilor [14]

În ultimii ani în locul substanțelor chimice sunt preferate substanțele naturale cu efect antimicrobian extrase din plante și uleiurile volatile [33, 34, 35]. Cu acest scop sunt folosite: mușețel (Matricaria chamomilla), gălbenele (Calendula officinalis), aloe (Aloe vera) și uleiuri din lavandă (Lavandula angustifolia), scorțișoară (Cinnamomum zeylanicum), arbore de ceai (Melaleuca alternifolia), rozmarin (Rosmarinus officinalis), cimbru de câmp (Thymus vulgaris), oregano (Origanum vulgare), iarbă de lămâie (Cymbopogon citratus) [36]. Mecanismul lor de acțiune nu este încă descoperită. Uleiurile esențiale sunt constituite din terpenoide (90% monoterpene) și din substanțe aromatice și alifatice cu masă moleculară mică [21]. Studiile ne arată că aceste substanțe au efecte mai puternice decât al p- hidroxibenzoatului de metil.

Tabelul 1.5. Plantele cele mai des folosite pentru obținerea uleiurilor volatile cu efect antimicrobian

COSMETOVIGILENȚA

Cosmetovigilența este monitorizarea permanentă a siguranței produselor cosmetice din punctul de vedere a sănătății umane [46].

Se referă la metode și activități care urmărește studierea, identificarea și evaluarea efectelor nedorite cauzate de produsele cosmetice după indtroducerea lor pe piața. Este o supraveghere postmarketing a produselor cosmetice [47].

Rolul cosmetovigilenței este de a colecta, de a analiza și de a asuma reacțiile adverse apărute la consumatori, prin identificarea riscului potențial de a crește siguranța consumatorilor.

Companiile au procedeuri prin care se înregistrează, se evaluează reacțiile adverse raportate de către consumatori și care le permite să reacționeze în mod adecvat [48].

Figura 1.4. Pagina oficială al FDA privind raportarea efectelor nedorite cauzate de cosmetice [49]

Figura 1.5. Pagina oficială al Franței privind raportarea efectelor nedorite cauzate de cosmetice [50]

Figura 1.6. Contactul privind raportarea efectelor nedorite cauzate de cosmetice al firmei Pierre Fabre [51]

Asociația Cosmetics Europe are un ghid care descrie procedura și raportarea efectelor nedorite către autoritățile competente.

Figura 1.7. Raportarea efectelor nedorite cauzate de cosmetice în Uniunea Europeană (Cosmetics Europe Guidelines on the Management of Undesirable Effects and Reporting of Serious Undesirable Effects from Cosmetics in the European Union)

Efectul nedorit sau nefavorabil este o reacție adversă, raportat voluntar de consumator, de profesionist sau de o autorizație competentă care în timpul folosirii sau după folosirea produsului cosmetic observă modificări ( iritații, reacții alergice) la nivelul pielii, buzelor sau ochilor.

Reacții adverse produse de către produse dematocosmetice:

Urticarie de contact: senzație de arsură locală, care se manifestă după aplicarea produsului prin umflare și înroșirea zonei. Se vindecă spontan fără tratament medical în 24 de ore.

Dermatită de contact alergic: apare la persoane care au fost deja sensibilizate la alergen. Erupția cutanată se manifestă după 24 de ore după expoziție. Simptomele includ edem, hiperemie și prurit. Zonele afectate sunt: obraji, buzele, nasul, ochii, urechi și gâtul [52, 53, 54, 55]

Fotosensibilitate: interacția dintre ingrediente și razele soarelui.

Șoc anafilactic: dificultăți de respirație, greață, vărsături, erupții cutanate cu edem. Este de obicei rară, dar poate să fie fatală.

INTRODUCERE

Substanțele conservante sunt folosite în scopul de a împiedica dezvoltarea bacteriilor în produsele cosmetice. Prin adăugarea acestor substanțe conservante crește valabilitatea produselor.

În ultimii ani datorită acestor substanțe au apărut reacții alergice și reacții nedorite la utilizatori. Reacțiile nedorite se pot anunța pe diferite platforme digitale.

În cele mai multe cazuri pe eticheta produselor sunt notate: „fără parabeni”, „fără conservanți”. Aceste notificări au scop de markentig, crește nivelul vânzării. Chiar dacă unele produse nu conțin parabeni, au în compoziție alți conservanți.

Scopul lucrării este de a cerceta substanțele folosite ca și conservanți în diferite produse cosmetice.

MATERIALE ȘI METODE

Produsele care sunt analizate în această lucrare de disertație sunt culese dintr-o farmacie comunitară. Cu ajutorul unui aparat foto am înregistrat poze despre cutiile produselor și lista ingredientelor la fiecare produs.

Conform deciziei 2006/ 257/ CE am selectat din lista ingredientelor substanțele utilizate cu scop de conservare. Am folosit programul Microsoft Excel® la obținerea tabelelor și diagramelor.

REZULTATE

Șampoane

Figura 2.1. Șampoane Herbosophy®

Tabelul 2.1. Substanțele conservante a produselor cosmetice menționate la figura 2.1.

Figura 2.2. Șampoane Herbosophy ®

Tabelul 2.2. Substanțele conservante a produselor cosmetice menționate la figura 2.2.

Figura 2.3. Șampoane Ducray ® pentru diferite afecțiuni

Tabelul 2.3. Substanțele conservante a produselor cosmetice menționate la figura 2.3.

Figura 2.4. Șampoane Klorane ®

Tabel 2.4. Substanțele conservante a produselor cosmetice menționate la figura 2.4.

Figura 2.5. Șampoane Vichy ®

Tabelul 2.5. Substanțele conservante a produselor cosmetice menționate la figura 2.5.

Figura 2.6. Diferite tipuri de șampoane

Tabelul 2.6. Substanțele conservante a produselor cosmetice menționate la figura 2.6.

Creme de față

Figura 2.7. Creme de față Herbosophy® pentru diferite tipuri de ten

Tabelul 2.7. Substanțele conservante a produselor cosmetice menționate la figura 2.7.

Figura 2.8. Creme de față Oxyance® pentru diferite tipuri de ten

Tabelul 2.8. Substanțele conservante a produselor cosmetice menționate la figura 2.8.

Figura 2.9. Creme de față Oxyance® pentru diferite tipuri de ten

Tabelul 2.9. Substanțele conservante a produselor cosmetice menționate la figura 2.9.

Figura 2.10. Creme de față Vichy® cu diferite efecte

Tabelul 2.10. Substanțele conservante a produselor cosmetice menționate la figura 2.10.

Figura 2.11. Creme de față Bioderma ® pentru diferite afecțiuni ale tenului

Tabelul 2.11. Substanțele conservante a produselor cosmetice menționate la figura 2.11.

Figura 2.12. Creme de față Ivatherm ® pentru diferite afecțiuni ale tenului

Tabelul 2.12. Substanțele conservante a produselor cosmetice menționate la figura 2.12.

Figura 2.13. Creme de față

Tabelul 2.13. Substanțele conservante a produselor cosmetice menționate la figura 2.13.

Figura 2.14. Creme de față Avene® cu diferite efecte

Tabelul 2.14. Substanțele conservante a produselor cosmetice menționate la figura 2.14.

Creme de mâini

Figura 2.15. Creme de mâini

Tabelul 2.15. Substanțele conservante a produselor cosmetice menționate la figura 2.15.

Săpunuri

Figura 2.16. Săpunuri solide și lichide

Tabelul 2.16. Substanțele conservante a produselor cosmetice menționate la figura 2.16.

Geluri de duș

Figura 2.17. Geluri de duș de la diferite producători

Tabelul 2.17. Substanțele conservante a produselor cosmetice menționate la figura 2.17.

Lapte de corp

Figura 2.18. Creme și lapte de corp de la diferite producători

Tabelul 2.18. Substanțele conservante a produselor cosmetice menționate la figura 2.18.

PRELUCRAREA A DALTELOR OBȚINUTE

Tabelul 2.19. Frecvența substanțelor conservante în produsele analizate

Figura 2.19. Frecvența (nr.) substanțelor conservante în produsele examinate

Figura 2.20. Distribuția (%) substanțelor conservante în produsele cosmetice examinate

Tabelul 2.20. Numărul medie de substanțe conservante la diferite tipuri de produse cosmetice

Figura 2.21. Numărul medie de substanțe conservante utilizate în diferite categorii de produse cosmetice

Tabelul 2.21. Substanțele conservante cele mai frecvent utilizite în cazul șampoanelor examinate

Figura 2.22. Substanțele conservante cele mai frecvent utilizite în cazul șampoanelor examinate

Tabelul 2.22. Substanțele conservante cele mai frecvent utilizate în cazul cremelor de față examinate

Figura 2.23. Substanțele conservante cele mai frecvent utilizate în cazul cremelor de față examinate

DISCUȚII

La determinarea frecvenței de utilizare a substanțelor de conservare în cazul produselor analizate reiese, că cele mai folosite coservanți sunt: fenoxietanolul (19,44%), benzoatul de sodiu (12,5%), acidul benzoic (11,11%), sorbatul de potasiu și acidul dehidroacetic (7,64%).

În funcție de categorie de produs cosmetic numărul mediu de substanțe conservante folosite sunt între 1,2 (loțiune de corp) – 3,75 (geluri de duș).

În cazul șampoanelor analizate fenoxietanolul, benzoatul de sodiu și acidul benzoic sunt cele mai folosite. Șampoanele Herbosophy® nu conțin parabeni.

La nivelul cremelor de față fenoxietanolul și clorfenezinul sunt cele mai utilizte.

În totatlitate a fost analizată 66 produs cosmetic, respectiv 144 substanță conservantă.

CONCLUZII

Rezultatele sunt în concordanță cu datele preluate din literatură, adică între substanțele conservante cele mai frecvent utilizate sunt: fenoxietanolul, benzoatul de sodiu și acidul benzoic.

Apariția reacțiilor nedorite în cazul produselor cosmetice cauzată de către substanțele conservante s- a rezultat apariția promovării prin lipsa conservanților: ”fără conservanți”, ”fără parabeni”. La majoritatea acestor produse în locul parabeniilor se află o altă substanță conservantă.

În ultimii ani sunt disponibile platforme digitale pentru raportarea reacțiilor nedorite în cazul produselor cosmetice, se pune accentul pe siguranța utilizării a produselor cosmetice.

BIBLIOGRAFIE

[1] ٭٭٭ Legea nr. 178/ 2000 privind produsele cosmetice, republicată în 2005

[2] http://www.dexro.ro/definitii/conservant – Dicționar Explicativ Român- accesat în data de 12 03 2018„q

[3]https:/www.fda.gov/cosmetics/productsingredients/potentialcontaminants/ ucm433748.htm #Microorganisms – accesat în data de 12 03 2018

[4] http://www.cosmeticsinfo.org/preservative-information – accesat în data de 12 03 2018

[5] Beale JM – Anti- infective Agensts. In: Beale JM, Block JH – Wilson and Gisvold’s textbook of organic medicinal and pharmaceutical chemistry, Filadelfia: The People’s Republic of China, 2011: 190-191.

[6] Lundov MD, Moesby L, Zachariae C, Johansen JD – Contamination versus preservation of cosmetics: a review on legislation, usage, infections, and contact allergy, Contact Dermatitis, 2009, 60: 70-78.

[7] https://ec.europa.eu/growth/sectors/cosmetics/cosing/inventory_en- accesat în data de 16 03 2018

[8] Halla N, Fernandes IP, Heleno SA, Costa P, Otmani ZB, Boucherit K, et al. – Cosmetic Preservation: A Review on Present Strategies, Molecules, 2018, 23: 1-41.

[9]https://ec.europa.eu/consumers/consumers_safety/safety_products/rapex/alerts/?event=main.search#searchResults

[10] https://ec.europa.eu/growth/sectors/cosmetics/products/preservatives_en – accesat în data de 16 03 2018

[11] https://lege5.ro/Gratuit/gi3doobz/legea-nr-178-2000-privind-produsele-cosmetice/3 – accesat în data de 16 03 2018

[12] Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele cosmetice – accesat în data de 17 03 2018

[13] Ordinul nr. 1448/2005 privind categoriile de produse cosmetice și listele cuprinzând substanțele ce pot fi utilizate în compoziția produselor cosmetice – accesat în data de 17 03 2018

[14] http:/microchemlab.com/five_most_common_types_of_preservatives_used_in_ cosmetics – accesat în data de 17 03 2018

[15] https://www.sigmaaldrich.com/catalog/product/sial/m8911?lang=en&region=RO – accesat în data de 17 03 2018

[16] https:/www.sigmaaldrich.com/catalog/product/aldrich/111988?lang=en&region= RO – accesat în data de 17 03 2018

[17] www.drugfuture.com/Pharmacopoeia/USP32/pub/data/v32270/usp32nf27s0_ m71170.html – accesat în data de 17 03 2018

[18] Farmacopeea Română, Ediția a X-a, Ed. Medicală, București, 1993, 641-643, 802- 804.

[19] Garner N, Siol A, Eilks I – Parabens as preservatives in personal care products, Chemistry in Action, 2014, 103: 38- 43.

[20] www.csid.ro/beauty/ingrijire-frumusete/parabenii-sunt-cu-adevarat-periculosi-9923232/ – accesat în data de 18 03 2018

[21] Dreger M, Wielgus K – Application of essential oils as natural cosmetic preservatives, Herba Polonica, 2013, 59: 142-156.

[22] Dabre PD, Aljarrah A, Miller WR, Coldham NG, Sauer MJ, Pope GS – Concentrations of Parabens in Human Breast Tumours, Journal of Applied Toxicology, 2004, 24: 5-13.

[23] https:/ascc.com.au/preservatives-used-in-personal-care-products-2/ – accesat în data de 18 03 2018

[24] https:/quimichristian.blogspot.ro/2014/12/inimigo-intimo-produtos-de-higiene.html – accesat în data de 18 03 2018

[25] Gavin JG, Vansina S, Kerre S, Naert A, Goossens A – Methylisothiazolinone, an emerging allergen in cosmetics?, Contact Dermatitis, 2010, 63: 96-101.

[26] Liao SL, Tseng YH, Chu CY – Contact allergy to methylisothiazolinone/
methylchloroisothiazolinone: A retrospective case series in a referral center in northern Taiwan, Dermatologica Sinica, 2017, 35: 201- 205.

[27] Scherrer MAR, Andrade ARC, Rocha VB – Contact dermatitis to methylisothiazolinone, Anais Brasileiros de Dermatologia, 2015, 90: 912- 914.

[28] Siegerd W – Approved Preservatives for Cosmetics, Berlin: Schulke & Mayr GmbH, 2014: 12-16, 18-20.

[29] https:/www.sigmaaldrich.com/catalog/product/supelco/47849?lang=en&region= RO – accesat în data de 20 03 2018

[30] https://healinggourmet.com/healthy-eating/sodium-benzoate/ – accesat în data de 20 03 2018

[31] https://www.facingacne.com/salicylic-acid-acne-pros-cons/ – accesat în data de 20 03 2018

[32] http://www.pharmacopeia.cn/v29240/usp29nf24s0_m77230.html – accesat în data de 20 03 2018

[33] Kerdudo A, Burger P, Merck E, Dingas A, Rolland J, Michel T et al – Development of a natural ingredient e Natural preservative: A case study, Comptes Rendus Chimie, 2016, 19: 1077- 1089.

[34] Herman A, Herman AP, Domagalska BW, Młynarczyk A – Essential Oils and Herbal Extracts as Antimicrobial Agents in Cosmetic Emulsion, Indian J Microbiol, 2013, 53: 232-237.

[35] Papageorgiou S, Varvaresou A, Tsirivas E, Demetzos C – New alternatives to cosmetics preservation, Journal of Cosmetic Science, 2010, 61: 107-123.

[36] Millezi AF, Caixeta DS, Rossoni DF, Cardoso MG, Piccoli RH – In vitro antimicrobial properties of plant essential oils thymus vulgaris, cymbopogon citratus and laurus nobilis against fve important foodborne pathogens, Ciênc. Tecnol. Aliment., 2012, 32: 167-172.

[37] http://xn–-7sbadwpoc0bo5bj.xn--p1ai/chabretsa-trava – accesat în data de 21 03 2018

[38] essentialoildiffuserjudge.com/tea-tree-oil-skincare/ – accesat în data de 21 03 2018

[39] http://www.tuttiverde.com.br/shop/organicos-em-natura/verduras/alecrim/ – accesat în data de 21 03 2018

[40] https://csolsqs.com/assets/download.php?file=/camomille/image_20170927_ 160254_44962.jpg – accesat în data de 21 03 2018

[41] http://www.ingredientecosmetice.ro/produse-de-ingrijire-naturala/ulei-de-musetel – accesat în data de 21 03 2018

[42] https://belongnaturally.com.au/product/lavender-essential-oil/?v=3a1ed7090bfa – accesat în data de 21 03 2018

[43] http://www.ema.europa.eu/docs/en_GB/document_library/Maximum_Residue_Limits_-_Report/2009/11/WC500014607.pdf?fref=gc – accesat în data de 21 03 2018

[44] Nabavi SF, Lorenzo AD, Izadi M, Sanchez ES, Daglia M, Nabavi SM – Antibacterial Effects of Cinnamon: From Farm to Food, Cosmetic and Pharmaceutical Industries, Nutrients, 2015, 7: 7729- 7748.

[45] https://www.1eo.us/index.php/product/cinnamon-leaf-essential-oil/ – accesat în data de 21 03 2018

[46] Vigan M, Castelain F – Cosmetovigilance: definition, regulation and use „in practice”, Eur J Dermatol, 2014, 24: 643- 649.

[47] Dhavalshankh AG, Dhavalshankh GP – Cosmetovigilance:the study of prevalence & vigilance of adverse cutaneous reactions in hairdye users, International Journal of Biological & Medical Research, 2012, 3: 1704- 1707.

[48] Salverda JGW, Bragt PJC, Wit BL, Rustemeyer T, Coenraads PJ, Tupker RA et al – Results of a cosmetovigilance survey in The Netherlands, Contact Dermatitis, 2013, 68: 139- 148.

[49] https://www.fda.gov/Cosmetics/ComplianceEnforcement/AdverseEventReporting/ default.htm – accesat în data de 23 03 2018

[50] http://obeliscosmetics.net/ – accesat în data de 23 03 2018

[51] https://www.pierre-fabre.com/en/cosmetovigilance-contact – accesat în data de 23 03 2018

[52] Schwensen JF, Thyssen J – Contact Allergy to Preservatives—Is the European
Commission a Commendable Risk Manager?, Cosmetics, 2016, 29: 1-8.

[53] Uter W, Yazar K, Kratz EM, Mildau G, Liden C – Coupled exposure to ingredients of cosmetic products: II. Preservatives. Contact Dermat., 2014, 70: 219–226

[54] Yim E, Baquerizo NKL, Tosti A – Contact dermatitis caused by preservatives. Dermatitis, 2014, 25: 215–231

[55] Truchlinski J, Sembratowicz I, Gorzel M, Kiełtyka-Dadasiewicz A – Allergenic potential of cosmetic ingredients, Arch Physiother. Glob. Res. 2015, 19: 7–15.