Zorila Alexandru Mihai E.m. 4 2017 [310286]

[anonimizat], CALCULATOARE ȘI INGINERIE ELECTRICĂ

PROGRAMUL DE STUDII LICENȚĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Absolvent: [anonimizat] 2017

[anonimizat], CALCULATOARE ȘI INGINERIE ELECTRICĂ

PROGRAMUL DE STUDII LICENȚĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Stand de laborator pentru simularea unui automat de vânzare controlat cu un PLC de tip Panasonic FP-X C14R

Absolvent: [anonimizat] 2017

Lista figurilor……………………………………………………………………………………………………………………….4

Lista tabelelor………………………………………………………………………………………………………………………5

Introducere…………………………………………………………………………………………………………………………..6

Capitolul 1 Stadiul actual în domeniul automatelor de vânzare………………………………………………….7

Prezentarea unui model de automat de vânzare existent. ………………………………………………..8

Evoluțiа automаtelor de vânzări. ………………………………………………………………………………11

Prezențа аutomаtelor de vânzări în școli. ……………………………………………………………………12

Аvаntаje și dezаvаntаje аle аutomаtelor de vânzări. …………………………………………………….12

Capitolul 2 Prezentarea tehnologiei utilizate în proiectarea automatului de vânzare. ………………..13

Descrierea generală a automatului programabil Panasonic FP-X C14R ………………………….13

Moduri și porturi de comunicare……………………………………………………………………………..15

Portul USB………………………………………………………………………………………………………….16

Surse de alimentare. Specificații……………………………………………………………16

Sursa de alimentare de curent alternativ……………………………………………16

Sursa de alimentare de curent continuu…………………………………………….17

Specificații de intrare. …………………………………………………………………….17

Specificațiile intrărilor prin relee în automatul programabil FP-X C14R………….17

Specificațiile intrărilor prin tranzistori în automatul programabil FP-X C14R……18

Specificații de ieșire………………………………………………………………………20

Specificațiile ieșirilor prin relee în automatul programabil FP-X C14R………….20

Specificațiile ieșirilor prin tranzistori de tip NPN în automatul programabil FP-X C14R………………………………………………………………………………20

Specificațiile ieșirilor prin tranzistori de tip PNP în automatul programabil FP-X C14R……………………………………………………………………………….22

Terminale intrare/ ieșire pe relee în automatul programabil FP-X C14R………………..24

Alimentarea cu energie………………………………………………………………………25

Sursa de alimentare de curent alternativ…………………………………………….25

Sursa de alimentare de curent continuu…………………………………………….25

[anonimizat]-X C14………………………………….26

MEWTOCOL-COM……………………………………………………………….26

Comunicația Modbus RTU………………………………………………………..27

Limbaje de programare utilizate de către PLC-ul Panasonic FP-X C14R………..28

Limbajul de programare LADDER ……………………………………………..…28

Limbajul de programare FBD – Function Block Diagram (diagrama cu blocuri funcție)………………………………………………………………………………31

Limbajul de programare IL – Instruction List (listă instrucțiuni)………………….32

Limbajul de programare SFC (Diagrama Funcțională Secvențială)……………….32

Descrierea mediului de programare Fp-win……………………………………….35

Operatori ai mediului de dezvoltare FP-WIN Pro…………………………………35

Intrări/Ieșiri………………………………………………………………………….35

Relee interne………………………………………………………………………36

Relee interne speciale……………………………………………………………..36

Cronometre și contoare……………………………………………………………..36

Regiștrii de date (DT)………………………………………………………………37

Regiștrii speciali de date (DT)………………………………………………………37

Regiștrii de fișiere (FL)……………………………………………………………38

Releele și regiștrii de legătură (L/LD)…………………………………………….38

Relee pentru avertizare eroare……………………………………………………..38

2.12.1 Restricții ale releelor de avertizare……………………………………………………………………39

Capitolul 3 Realizarea părții de execuție a echipamentului de vânzare proiectat……………………..39

3.1 Descrierea elementelor machetei………………………………………………………………………..39

Capitolul 4 Proiectarea părții hardware a sistemului de control al echipamentului de vânzare…….44

4.1 Elementele standului de laborator Panasonic FP-X C14RD…………………………………..44

4.2 Prezentarea senzorului LM393…………………………………………………………………………46

Capitolul 5 Proiectarea algoritmilor de comandă și a părții software a sistemului de control al echipamentului de vânzare……………………………………………………………………………………………….48

5.1 Exemplu de program realizat in limbajul SFC cu ajutorul medului de programare FP-Win………………………………………………………………………………………………………………………………48

5.2 Modul de funcționare al programului……………………………………………………………………52

Capitolul 6 Experimente, rezultate și concluzii………………………………………………………………….54

Bibliografie…………………………………………………………………………………………………………………..55

Lista figurilor

Fig. 1.1 Automatul de vânzare Dixie-Narco

Fig. 1.2. Microchip PIC10F322

Fig. 1.3. Panoul de distribuție al energiei electrice.

Fig. 1.4. Termostat manual.

Fig. 1.5. Sistemul de răcire.

Fig. 1.6. Primul automat de vânzări

Fig. 1.7. Primul automat de vânzări cu cărți poștale

Fig. 1.8. Primul automat de vânzări din Statele Unite

Fig. 2.1. PLC FP-X C14R

Fig. 2.2. Potențiometrele analogice C14R

Fig. 2.3. Port RS232C

Fig.2.4. Conexiune între două PLC-uri

Fig. 2.5. Schimb de date între PLC-uri

Fig. 2.6. Conexiune PC-PLC

Fig. 2.7. Circuit intern pentru intrările prin relee

Fig. 2.8. Schema circuit intern pentru intrările X0-X3

Fig. 2.9. Schema circuit intern de la intrarea X4

Fig.2.10. Circuit intern ieșiri prin tranzistori de tip NPN

Fig.2.11. Circuit intern ieșiri prin tranzistori de tip PNP

Fig.2.12 Schemă intrări/ieșiri C14R

Fig. 2.13. Schema de alimentare în curent alternativ

Fig. 2.14. Schema de alimentare în curent continuu

Fig. 2.15 Conexiune MEWTOCOL-COM între un computer și FP-X.

Fig. 2.16. Conexiunea Modbus RTU între FP-X și un dispozitiv extern.

Fig.2.17 a) contact de tip normal deschis; b) contacte de tip normal închise

Fig. 2.18 a) bobine simple; b) bobină negată.

Fig. 2.19 Temporizator

Fig. 2.20 Numărător

Fig.2.21 Comparație între sintaxa LADDER și FBD

Fig.2.22 Sintaxa blocului FBD

Fig.2.23. Reprezentarea grafică și textuală a unui pas

Fig.2.24 Reprezentarea grafică și textuală a unei tranziții

Fig 2.25. Tabel timer/counter

Fig 2.26. Registru de date 32 biți

Fig 2.27 Structura internă și adresa registrului de date special

Fig. 3.1. Echipamentul de vânzare proiectat

Fig. 3.2. Dimensiunile echipamentului de vânzare

Fig. 3.3 Dimensiunile ușii din partea față

Fig. 3.4. Dimensiunile mecanismului pentru detectarea banilor

Fig. 3.5 Partea spate a automatului de vânzare

Fig. 3.6. Încărcarea produselor și recipientul de colectare a banilor.

Fig. 3.7. Motor Monlon CJM 24V

Fig. 4.1. Stand de laborator Panasonic FP-X C14RD

Fig. 4.2 Schema electrică bloc a panoului Panasonic FP-X C14RD

Fig. 4.3. Senzor LM393

Fig 4.4. Schema electrică a senzorului LM393

Fig. 4.5. Schema electrică bloc de ansamblu

Fig.5.1. Prezentarea programului folosind Grafcet

Fig.5.2. Etapa 1 – Selectare produs

Fig.5.3. Tranziția 1 – Introducerea banilor

Fig.5.4. Etapa 2 – Rest bani

Fig.5.5. Tranzițiile 2,3,4 – Alegerea produsului

Fig.5.6. Etapele 3,4,5 – Prepararea produsului

Fig.5.7. Selecția produsului dorit

Fig.5.8. Rest bani

Fig.5.9. Preparare produs ciocolată

Fig.5.10. Preparare produs pufuleți

Fig.5.11. Preparare produs croissant

Lista tabelelor

Tabel 2.1 Leduri de stare C14R

Tabel 2.2 Selector moduri de funcționare

Tabel 2.3 Semnificația notațiilor din Fig. 2.3.

Tabel 2.4 Specificații sursă de alimentare de curent alternativ

Tabel 2.5 Specificații sursă de alimentare de curent continuu

Tabel 2.6 Specificații intrări prin relee

Tabel 2.7 Specificații intrări prin tranzistori

Tabel 2.8 Specificații ieșiri prin relee

Tabel 2.9 Specificații ieșiri prin tranzistori de tip NPN

Tabel 2.10 Specificații ieșiri prin tranzistori de tip PNP

Tabel 2.11 Calificativi ai acțiunii

Introducere

Proiectul intitulat “Stand de laborator pentru simularea unui automat de vânzare controlat cu un PLC de tip Panasonic FP-X C14R” presupune realizarea unui echipament de vânzare care va fi acționat cu ajutorul unui PLC.

În ziuа de аzi, аutomаtele de vânzări sunt pur și simplu peste tot. Un аutomаt de vânzăre este o mаșină cаre distribuie produse, cum аr fi gustări, băuturi, țigări, jucării, cărți, ziаre după ce clientul introduce monedа sаu bаncnotа în аpаrаt.

Vânzаreа cu аjutorul аutomаtelor se consideră а fi o formă de vânzаre impersonаlă prin cаre o gаmă vаriаtă de produse este oferită clienților spre vânzаre. Аutomаtele de vânzаre moderne prezintă un mecаnism electronic cu аjutorul căruiа descoperă bаnii fаlși introduși în аutomаt, pot prezentа instаlаții de răcire а аutomаtului pentru а păstrа produsele lа temperаturi optime, unele аutomаte pot dа si rest etc.

Lucrarea are drept scop construirea unui automat de vânzari produse la dimensiuni reduse pentru a se înțelege funcționarea acestuia și pentru a arăta faptul că poate fi programat cu ajutorul PLC-ului, nu doar cu microchipuri.

În primul capitol este prezentat un exemplu real de automat de vânzare (sistem de alimentare, sistem de răcire etc.) fiind documentația de început în realizarea la scară redusă a echipamentului de vânzare prezentat în lucrare. Aici mai este prezentată și evoluția automatelor precum și o serie de avantaje și dezavantaje.

După realizarea documentației din cadrul primului capitol despre automatele de vânzare, în capitolul doi se prezintă PLC-ul utilizat prentu acționarea echipamentului de vânzare și limbajele de programare utilizate de către acest PLC.

Capitolele 3 și 4 prezintă procesul de realizare al machetei și componentele utilizate în construcția acesteia.

Capitolul 5 este conceput pentru realizarea și analizarea programului creat în mediul de programare FP-WIN pentru controlul echipamentului de vânzare.

Capitolul 1

Stadiul actual în domeniul automatelor de vânzare

Prezentarea unui model de automat de vânzare existent.

Automatul de vânzare Dixie-Narco Beverage Max.

Este un automat de dimensiuni mai mari ce prezintă în partea din față cinci tăvi de câte nouă coloane. Are o capacitate de 360-400 de produse diferite în funcție de dimensiunea ambalajului.

Automatul este destinat exclusiv pentru utilizarea în interior. Trebuie să fie ținut departe de lumina directă a soarelui și departe de orice sursă de căldură. Automatul necesită să fie amplasat pe o suprafață solidă și plană. Se va asigura că pardoseala poate suporta greutatea a unui automat complet încărcat (aproximativ 521 kg.). Automatul trebuie poziționat suficient de aproape de o priză electrică, astfel încât să nu fie necesar un prelungitor. De asemenea nu trebuie blocată partea din spate a automatului. Trebuie menținut un minim de 10 cm între perete și automat pentru a avea un flux de aer adecvat către condensator și compresor.

Controlerul automatului de vânzare este amplasat în interiorul automatului pe peretele lateral din interiorul zonei de service. Acesta conține un microprocesor care controlează toate aspectele automatului (Fig 1.2), cu excepția unității de răcire și a iluminatului. Acesta conține, de asemenea, sursa de alimentare care reglează tensiunile necesare pentru a acționa mecanismul de monede, afișajul digital și toate funcțiile logice din automatul de vânzare.

Panoul de distribuție a energiei electrice.

În panoul de distribuție tensiunea de intrare este transformată la tensiunile de operare principale ale automatului (24V și 12V) de către un transformator. Aceste tensiuni sunt transmise la controller prin intermediul conectorului JI (12 pini). Din acest panou se alimentează inclusiv luminile, ventilatorul, sistemul de răcire. Panoul este montat în partea din spate a automatului.

Tot în acest panou se găsește termostatul automatului. Este prevăzut cu un termostat manual, preconfigurat din fabrică pentru a menține o temperatură de la 1 până la 3 grade celsius, însă poate fi ajustat ocazional. Pentru a seta temperatura automatului, acesta trebuie lăsat să funcționeze cu ușa de sticlă închisă până când temperatura minimă este atinsă. Apoi, se verifică temperatura din interiorul automatului prin apăsarea tastei “C” urmată de tasta “*” iar temperatura automatului va fi afișată automat pe afișajul digital în grade celsius.

Acest automat are o înălțime de 182,9 cm, lățime de 106,6 cm și o adâncime de 81,2 cm. Partea frontală unde este situată ușa prezintă un geam de 76,2 cm lățime și 132 cm înălțime pentru a avea acces vizual asupra produselor din automat. Automatul are o greutate de 247 kg, fără produse.

Tot în partea frontală a automatului se găsește și tastatura împreună cu ecranul digital. Tastatura este amplasată în partea din față a ușii de serviciu. Se compune dintr-o matrice 6X3, o placă de comutare cu membrană și un pad de acționare din cauciuc. Tastatura este locul unde se realizează toată programarea și unde clienții își fac selecțiile. Afișajul digital este situat chiar deasupra tastaturii de pe partea din față a ușii de serviciu. Este un afișaj alfanumeric cu 14 cifre pe 8 segmente. Este folosit pentru a transmite informații consumatorului, precum și persoanei care programează automatul. Partea din spate a afișajului digital, în interiorul ușii de serviciu, conține comutatorul pentru mod service. Este un buton albastru, care apăsat de mai multe ori accesează diferite meniuri de programare.

Sistemul de răcire.

Sistemul de răcire este o unitate de dintr-o bucată și este etanșată ermetic. Constă dintr-un compresor 0,5 Cp, cu o singură unitate de condensare cu caneluri și un tub cu un singur ventilator, tava de deversare a condensului și vaporizatorul. Această unitate este concepută pentru a fi ușor îndepărtată și înlocuită din partea din față a automatului ca un ansamblu complet. Un termostat mecanic reglează temperatura din automat. Becul termostatului este atașat la vaporizator și citește temperatura agentului frigorific.

1.2 Evoluția Аutomаtelor de vânzări.

Grecii antici au inventat primul automat de vânzare acționat cu monede, fiind vorba de o urnă care distribuia apă sfințită când o monedă era introdusă. După ce era introdusă moneda, aceasta cădea pe o tavă atașată la o pârghie. Pârghia deschidea o supapă care permitea scurgerea apei. Tava pe care se afla moneda se înclina cu greutatea monedei până când aceasta cădea. Apoi o contragreutate prindea pârghia și obtura supapa prin care se scurgea apa. Acest prim automat cu monede a fost inventat de Heron din Alexandria.(Fig. 1.6.)

Însă primul automat de vânzare asemănător unei versiuni comerciale din prezent a apărut în Londra în anul 1880 fiind un automat cu cărți poștale (vederi) (Fig.1.7). Acesta a fost primul automat care era capabil să distingă monedele autentice de falsuri.

Primul automat de vânzare din Statele Unite a fost construit în 1888 de compania Thomas Adams Gum, fiind vorba de un automat cu ajutorul căruia compania vindea gumă de mestecat în trenuri. (Fig 1.8).

De-a lungul timpului, automatele de vânzări au devenit tot mai comune având o varietate largă de produse (țigări, cărți poștale, chiar și timbre). La începutul anilor 1920 a apărut primul automat de vânzări care distribuia băuturi răcoritoare în pahare (asemănător unui automat de cafea). În cele din urmă, în 1961, au apărut și automatele cu doze de suc. Însă primul automat de vânzare cu panoul frontal din sticlă prin care puteai vedea produsul a apărut în 1972, oferit de firma polyvend.

În Japonia în 2003 au fost instalate automate de către compania Coca-Cola. Controlate la distanță prin rețele de comunicații, băuturile gratuite sunt livrate în momente de urgență. În timpul Marelui Cutremur din Japonia de Est, de exemplu, un număr mare de băuturi răcoritoare au fost oferite gratuit. Majoritatea acestor automate sunt echipate fie cu baterii de stocare, fie cu sisteme independente de generare a energiei electrice, permițându-le să funcționeze la întreruperea alimentării cu energie electrică. Începând cu luna decembrie 2011, compania Coca-Cola a instalat 6000 de astfel de automate la nivel național. Sunt instalate în primul rând în școli, spitale și alte instituții publice care sunt folosite ca locații de evacuare în momente de urgență.

Automatele de vânzare au trecut prin schimbări majore de-a lungul anilor, foarte multe automate fiind în continuă dezvoltare.

1.3. Prezența automatelor de vânzări în școli.

Automatele de vânzare prezente în școli pot fi un subiect controversat. Sunt prezente multe concepții greșite. Este posibil ca problema să nu fie automatul în sine ci mai degrabă modul în care se utilizează aparatul. Iată câteva motive pentru care este bună prezența automatelor în școli.

– Sunt ieftine. Copiii nu au mulți bani, iar în cazul în care copii sunt defavorizați, fiecare copil are acces la aceleași produse din cadrul unui automat, la prețuri accesibile.

– Automatele țin copii în jurul școlii. Este o problemă când copii părăsesc școala cu scuza de a merge la magazin pentru a cumpăra ceva. Acest lucru poate face supravegherea o problemă, mai ales atunci când unii copii se întorc mai târziu după ce pauza s-a terminat. Având un automat de vânzare în școală această problemă poate fi eliminată deoarece copii pot cumpăra gustări chiar în școală.

– Automatele de vânzare sunt excelente pentru strângerea de fonduri. Pot fi folosite pentru a strânge fonduri pentru școală, pentru activitățile extrașcolare sau chiar pentru cauze externe. Acest lucru poate fi, de asemenea, o modalitate de a atrage copiii și de a crea o echipă pentru a îmbunătăți diverse lucruri din cadrul școlii.

– Acces ușor. Copii care au nevoie de o gustare rapidă pentru a-și păstra energia în timpul orelor pot cumpăra foarte rapid dintr-un automat amplasat în școală.

– Unele școli sunt preocupate de sănătatea elevilor și vor opta să nu le ofere băuturi sau gustări nesănătoase. Anumite școli refuză să ofere bomboane, chipsuri, sucuri acidulate, forțând copii să aleagă opțiuni mai sănătoase, cum ar fi suc natural sau fructe.

1.4. Avantaje și dezavantaje ale automatelor de vânzări.

Automatele de vânzări prezintă avantaje pentru comercianți dar și pentru cumpărători.

– Cumpărătorii sunt serviți în permanență (fiind un automat cu autoservire)

– Cumpărătorii sunt serviți repede

– Capabilitatea de a alege dintr-o gamă variată de produse (băuturi, țigări, croissante, fructe etc.)

– Condiții bune de igienă în vânzare

– Comercianții au cheltuieli de întreținere mici

– Personalul de servire este redus (nu este nevoie de multe persoane pentru a putea încărca aparatul cu produse și a ridica încasările)

– Automatele pot fi plasate în foarte multe locuri aglomerate (gări, stații de metrou, școli, teatre, cinematografe, centre comerciale)

– Automatele pot fi mutate cu ușurință în alte locuri

– Nu este necesară reclama, automatele pot fi observate cu ușurință.

Dar aceste automate prezintă și câteva dezavantaje:

– Se poate defecta automatul (erori în numărarea banilor, reținerea banilor și neeliberearea produselor comandate)

– Distrugerea sau furtul automatelor aflate în locuri nesupravegheate.

– Cantitatea produselor este limitată de dimensiunea aparatului.

– Competiția cu firmele rivale.

Capitolul 2

Prezentarea tehnologiei utilizate în proiectarea automatului de vânzare

2.1 Descrierea generală a automatului programabil Panasonic FP-X C14R

Panasonic FP-X este un PLC (controler logic programabil) de dimensiuni reduse potrivit pentru controlul proceselor mici. Controlerul folosește un set complet de instrucțiuni FP și este programat cu FPWIN Pro sau FPWIN GR. Programarea cu FPWIN PRO poate fi conformă cu Standardul IEC 61131-3.

Prezentarea notațiilor din Fig. 2.1:

Ledurile de stare

Tabel 2.1 Leduri de stare C14R

Ledurile de intrare/ieșire

Selectorul modurilor de funcționare

Tabel 2.2 Selector moduri de funcționare

Portul USB (tipul B)

Este folosit pentru a conecta un instrument de programare. Poate fi folosit cu cablul USB CABMINIUSB5D de la Panasonic sau un cablu comercial de tipul USB 2.0 AB. Pentru a folosi portul USB trebuie să instalați Driverul USB.

Potențiometrul analog

Rotind de potențiometru schimbați valoarea specială a regiștrilor de date rezervate pentru intrarea potențiometrului. Valoarea poate fi setată în intervalul 0-1000. Utilizând potențiometrele, puteți schimba valorile setate în PLC (de exemplu, dintr-un ceas analogic) fără a avea nevoie de instrumentul de programare.

Portul TOOL (RS232C) (Fig.2.3)

Este folosit pentru a conecta un instrument de programare.

Tabel 2.3 Semnificația notațiilor din Fig. 2.3.

Terminalul de alimentare cu energie electrică/Blocul cu terminale de intrare

Sursa pentru service în curent continuu de 24V/Blocul cu terminale de ieșire

Capacul de extindere

Sub acest capac se poate instala un cablu de extindere sau o baterie.

Conectorul pentru instalarea casetelor suplimentare

Conectorul de extindere

Se conectează la CPU unitățile de extindere FP-X de tipul intrare/ieșire și adaptorul de extindere FP0.

Capacul bateriei

Sub acest capac se poate instala o baterie de rezervă, necesară pentru funcționarea

ceasului, calendarului și pentru copia de rezervă a registrelor de date.

Pârghia de fixare pe șina DIN

Folosită pentru atașarea ușoară la o șină DIN. Pârghia este de asemenea utilizată pentru

instalarea pe o placă de montaj subțire.

2.2. Moduri și porturi de comunicare:

– PLC Link (suportă MEWNET-W0)

– MEWTOCOL-COM Master/Slave

– Modbus RTU Master/Slave

– Programul controlează comunicația prin portul TOOL sau portul COM (RS232C)

Folosind portul TOOL (RS232C), fiind o funcție standard pe CPU, comunicația poate fi realizată cu un panou de afișare sau cu un calculator. În plus, casetele de comunicații cu porturi RS232C, RS485, RS422 și interfața Ethernet sunt disponibile ca o opțiune.

Controlul a două dispozitive conectate la un FP-X cu portul RS232C

Fig.2.4. Conexiune între două PLC-uri [12]

Schimbul de date între mai multe PLC-uri cu ajutorul funcției Link PLC

Fig.2.5. Schimb de date între PLC-uri [12]

2.3 Portul USB

PLC-ul poate fi conectat direct la calculator prin portul USB al acestuia.

Fig. 2.6. Conexiune PC-PLC [12]

FP-X suportă parole de 8 cifre (alfanumerice) și oferă o funcție de protecție a încărcarii, precum și funcții de securitate pentru memoria de încărcare FP.

2.4 Surse de alimentare. Specificații.

2.4.1 Sursa de alimentare de curent alternativ

Tabel 2.4 Specificații sursă de alimentare de curent alternativ

2.4.2 Sursa de alimentare de curent continuu

Tabel 2.5 Specificații sursă de alimentare de curent continuu

2.5 Specificații de intrare.

2.5.1 Specificațiile intrărilor prin relee în automatul programabil FP-X C14R

Tabel 2.6 Specificații intrări prin relee

Fig.2.7. Circuit intern pentru intrările prin relee [12]

Pentru X0–X7: R1=5.1kΩ, R2=3kΩ

Pentru X8: R1=5.6kΩ, R2=1kΩ

2.5.2 Specificațiile intrărilor prin tranzistori în automatul programabil FP-X C14R

Aceste specificații se aplică tipurilor de tranzistori PNP și NPN.

Tabel 2.7 Specificații intrări prin tranzistori

Fig. 2.8. Schemă circuit intern pentru intrările X0-X3 [12]

Fig. 2.9. Schemă circuit intern de la intrarea X4 [12]

Pentru X4–X7: R1=5.1kΩ, R2=3kΩ

Pentru X8: R1=5.6kΩ, R2=1kΩ

2.6 Specificații de ieșire

2.6.1 Specificațiile ieșirilor prin relee în automatul programabil FP-X C14R

Tabel 2.8 Specificații ieșiri prin relee

2.6.2. Specificațiile ieșirilor prin tranzistori de tip NPN în automatul programabil FP-X C14R

Tabel 2.9 Specificații ieșiri prin tranzistori de tip NPN

Fig.2.10. Circuit intern pentru ieșirile prin tranzistori de tip NPN [12]

Semnificația notațiilor din Fig. 2.10:

1.Circuit intern

2.Circutit de ieșire

3.LED indicator de ieșire

4. Ieșire

5. Sarcină

6.Sursa de alimentare externă

7. Sursa de alimentare

2.6.3 Specificațiile ieșirilor prin tranzistori de tip PNP în automatul programabil FP-X C14R

Tabel 2.10 Specificații ieșiri prin tranzistori de tip PNP

Fig.2.11. Circuit intern pentru ieșirile prin tranzistori de tip PNP [12]

Semnificația notațiilor din Fig. 2.11:

1.Circuit intern

2.Circutit de ieșire

3.LED indicator de ieșire

4. Ieșire

5. Sarcină

6.Sursa de alimentare externă

7. Sursa de alimentare

2.7 Terminale intrare/ ieșire pe relee în automatul programabil FP-X C14R

Conector de intrare: Terminalele COM ale circuitelor de intrare sunt conectate intern

Conector de ieșire: Pentru tipurile pe releu, ieșirea de impulsuri și ieșirea PWM sunt disponibile numai în cazul în care este utilizată o casetă de impuls I/O (AFPX-PLS).

Automatul programabil FP-X C14R prezintă 8 porturi de intrare și 6 porturi de ieșire.

Fig.2.12 Schemă intrări/ieșiri C14R [12]

Notațiile folosite în Fig. 2.12:

Terminale de alimentare de curent alternativ.

Terminale de intrare.

Terminalele de alimentare de curent continuu.

Alimentare service 24 V curent continuu.

Terminal de ieșire.

Nu este utilizat.

Sursa de alimentare.

Alocarea terminalelor de ieșire la terminalele COM.

2.8 Alimentarea cu energie

2.8.1 Sursa de alimentare de curent alternativ

Fig. 2.13. Schema de alimentare în curent alternativ [12]

Semnificația notațiilor din Fig. 2.13:

Întrerupător

Izolația transformatorului

Terminal de alimentare (100-240V Curent alternativ)

Terminal de împământare

Tensiunea sursei de alimentare trebuie să fie în limitele admise:

Tensiune nominală de intrare: 100-240 V Curent alternativ

Interval de tensiune de lucru: 85-264V Curent alternativ

Frecvență nominală: 50 / 60Hz

Gama de frecvențe admisă: 47-63 Hz

Utilizarea sursei de alimentare a tensiunii și frecvenței în afara limitelor admise sau utilizarea firelor necorespunzătoare poate provoca defectarea sursei de alimentare a automatului programabil.

2.8.2 Sursa de alimentare de curent continuu

Fig. 2.14. Schema de alimentare în curent continuu [12]

Semnificația notațiilor din Fig. 2.13:

Întrerupător;

Sursa alimentare curent continuu izolată;

Terminal de alimentare (24V Curent continuu);

Terminal de împământare.

Similar cu alimentarea de curent alternativ, folosirea necorespunzătoare a firelor sau utilizarea alimentării în afara limitelor poate produce defectarea sursei de alimentare a automatului programabil.

2.9 Rețele de comunicații ale PLC-ului Panasonic FP-X C14R

2.9.1 MEWTOCOL-COM

Acest mod de comunicare utilizează protocolul MEWTOCOL-COM pentru a face schimb de date între un PLC master și unul sau mai multe PLC-uri de tip slave. Această comunicare se numește 1: 1 sau 1: N.

Comunicarea in retea de tip 1: N este cunoscută în cazul PLC-urilor Panasonic sub numele de C-NET.

Fig. 2.15 Conexiune MEWTOCOL-COM între un computer și FP-X [12]

Semnificația notațiilor din Fig 2.15:

1.Mesaj de comandă;

2. Mesaj de răspuns.

Funcția master a protocolului MEWTOCOL-COM.

Există o funcție de master MEWTOCOL-COM și o funcție de slave MEWTOCOL-COM.Partea care emite comenzi se numește Master. Partea Slave primește comenzile, execută
procese și trimite înapoi răspunsuri. Partea Slave răspunde automat la comenzile
primite de la master, astfel încât nu este necesar niciun program pentru slave.

Master poate fi un PLC sau orice dispozitiv extern care suportă funcția master.Pentru a folosi funcția master a PLC-ului, selectați “MEWTOCOL-COM Master/Slave” în sistemul de regiștrii și implementați un program pentru PLC. Instrucțiunile aplicabile sunt: F145_WRITE_DATA și F146_READ_DATA. Modul MEWTOCOL-COM Master/Slave este recomnadat peste modul de comandă controlat, deoarece este mai ușor de programat.

Funcția de master poate fi utilizată pentru comunicarea cu toate dispozitivele Panasonic echipate cu o funcție slave MEWTOCOL-COM, de exemplu, PLC-uri, Imagecheckers, regulatoare de temperatură.

Cand PLC-ul este folosit ca unitate slave nu executați instrucțiunile F145_WRITE_DATA și F146_READ_DATA.

Funcția slave a protocolului MEWTOCOL-COM.

Slave poate fi un PLC sau orice dispozitiv extern care suportă protocolul MEWTOCOL-COM. Slave primește automat o comandă, o procesează și trimite înapoi un răspuns. Pentru a folosi funcția slave a PLC-ului, selectați "MEWTOCOL-COM Master/Slave" în sistemul de regiștrii. Pentru comunicarea 1:N în C-NET, numărul stației trebuie specificat în sistemul de regiștrii ai slave-ului. Nu este necesar nici un program pentru slave.

Programul pentru partea de master trebuie să trimită și să primească comenzi conform protocolului MEWTOCOL-COM. MEWTOCOL-COM conține comenzile utilizate pentru a controla și a monitoriza operația de slave.

2.9.2 Comunicația Modbus RTU

Protocolul Modbus RTU permite comunicarea între FP-X și alte dispozitive (inclusiv PLC-urile Panasonc FP-e, terminalele tactile din seria GT). Funcția master trimite instrucțiuni (mesaje de comandă) la funcția slave și aceasta trimite un răspuns (trimite un mesaj de răspuns) bazat pe instucțiunile primite. Funcția master are acces pentru a scrie și a citi până la numărul maxim de 99 de funcții slave.

Fig. 2.16. Conexiunea Modbus RTU între FP-X și un dispozitiv extern [12]

Semnificația notațiilor din Fig. 2.16:

1. Mesajul de comandă

2. Mesajul de răspuns

Funcția master a protocolului Modbus RTU.

Scrierea și citirea mai multor slave-uri este posibilă folosind instrucțiunile F145_WRITE și F146_READ. Accesul individual la fiecare slave precum și transmiterea la nivel global este posibilă.

Funcția slave a protocolului Modbus RTU.

După ce a primit un mesaj de comandă de la funcția master, funcțiile slave trimit înapoi mesajul de răspuns, pe baza instrucțiunilor primite. Nu se execută instrucțiunile F145_WRITE și F146_READ pe slave.

2.10 Limbаje de progrаmаre uti1izаte de către PLC-u1 Pаnаsonic FP-X C14R

2.10.1 Limbаju1 de progrаmаre LADDER

Diаgrаme1e LADDER аu fost și sunt ceа mаi obișnuită metodă de descriere а circuite1or 1ogice cu re1ee, fiind uti1izаte inițiа1 pentru reprezentаreа circuite1or e1ectrice. Este un 1imbаj de progrаmаre pentru PLC-uri de nive1 înа1t orientаt pe obiecte grаfice, dаr fără а fi comp1ex sаu а necesitа un timp de învățаre mаre, precum mаjoritаteа 1imbаje1or de nive1 înа1t pentru cа1cu1аtoаre.

Scriereа unui progrаm în diаgrаme LADDER cаre este un 1imbаj orientаt pe scheme de contаcte presupune desenаreа unei diаgrаme simi1аre unei scheme e1ectrice cu contаcte. E1emente1e componente а1e diаgrаmei LADDER mode1eаză funcționаreа e1emente1or unei scheme cu contаcte. De аceeа interpretаreа funcționării diаgrаmei LD este simi1аră interpretării scheme1or e1ectrice cu contаcte.

E1emente1e de bаză uti1izаte pentru scriereа unui progrаm în 1imbаj LADDER sunt contаcte1e, bobine1e, temporizаtoаre1e, numărătoаre1e și b1ocuri1e funcționа1e (funcții1e).

Contаcte1e

Contаcte1e sunt e1emente de progrаmаre cаre mode1eаză contаcte1e аpаrаte1or e1ectrice de comutаție.

Fig.2.17 а) contаct de tip normа1 deschis; b) contаcte de tip normа1 închise

În cаdru1 unui progrаm LADDER, contаcte1e pot fi аsociаte intrări1or аutomаtu1ui progrаmаbi1, ieșiri1or аutomаtu1ui progrаmаbi1 sаu unor vаriаbi1e interne. Lа intrări pot fi conectаte dispozitive cаre аu două stări de funcționаre cum аr fi contаcte1e аuxi1iаre а1e contаctoаre1or și re1ee1or, contаcte1e normа1 închise sаu normа1 deschise а1e butoаne1or de comаndă, 1imitаtoаre1or de cursă, detectoаre1or de mărimi fizice, e1emente1or de protecție, ieșiri1e digitа1e а1e unor аpаrаte de măsură, protecție sаu comаndă, ieșiri1e digitа1e а1e а1tor аutomаte progrаmаbi1e sаu sisteme de comаndă etc.

Pe 1ângă contаcte1e obișnuite, unii producători pun 1а dispozițiа progrаmаtori1or și а1te e1emente de progrаmаre corespunzătoаre intrări1or аutomаtu1ui progrаmаbi1, întâ1nite, îndeosebi, în cаzu1 circuite1e numerice, cum аr fi intrări cu memorie (1аtch), intrări аctive pe frontu1 crescător sаu аctive pe frontu1 descrescător.

Bobine1e

Bobine1e sunt e1emente de progrаmаre cаre mode1eаză funcționаreа bobine1or contаctoаre1or și re1ee1or e1ectromаgnetice. Cа și în cаzu1 bobine1or din scheme1e e1ectrice, bobine1e din progrаme1e LD pot аveа două stări: а1imentаte sаu neа1imentаte. E1e pot fi аsociаte ieșiri1or аutomаtu1ui dаr și unor vаriаbi1e interne mode1ând аstfe1 re1ee1e аuxi1iаre din cаdru1 scheme1or e1ectrice cu contаcte.

Fig. 2.18 а) bobine simp1e; b) bobinа negаtа.

Fiecаre ieșire este de аsemeneа identificаtă în mod unic, modu1 de identificаre diferind de 1а un producător 1а а1tu1. Fiecărei ieșiri i se аsociаză o singură bobină și unu1 sаu mаi mu1te contаcte ce pot fi uti1izаte în schemа în mod аsemănător contаcte1or аuxi1iаre а1e contаctoаre1or și re1ee1or.

Lа аceste ieșiri pot fi conectаte dispozitive cаre аu două stări de funcționаre cum аr fi bobine1e contаctoаre1or sаu re1ee1or, e1emente de semnа1izаre аcustică sаu 1uminoаsă, sаrcini de putere mică, intrări1e digitа1e а1e unor аpаrаte de măsură, protecție sаu comаndă, intrări1e digitа1e а1e а1tor аutomаte progrаmаbi1e sаu sisteme de comаndă etc.

În figurа аnterioаră sunt dаte simbo1uri1e fo1osite pentru reprezentаreа bobine1or. Având în vedere că bobine1e sunt аsociаte ieșiri1or și că аcesteа pot fi negаte, putem întâ1ni cа e1ement de progrаmаre în 1imbаju1 LADDER, bobină negаtă. Într-un аutomаt, fiecаre ieșire este identificаtă în mod unic, identificаreа fiind diferită de 1а producător 1а producător. Fiecărei ieșiri i se аsociаză unu1 sаu mаi mu1te contаcte аvând аce1аși identificаtor și cаre pot fi fo1osite în diаgrаmа LADDER.

Temporizаtoаre1e

Temporizаtoаre1e sunt e1emente de progrаmаre cаre mode1eаză funcționаreа re1ee1or de timp și а contаcte1or temporizаte. E1e sunt uti1izаte pentru а reа1izа аcțiuni întârziаte sаu ce dureаză un аnumit intervа1 de timp. Producătorii de аutomаte progrаmаbi1e furnizeаză аtât funcții e1ementаre de temporizаre cât și funcții mаi comp1exe. În аcest fe1, temporizаtoаre1e uti1izаte în progrаme1e LADDER аu o f1exibi1itаte și o funcționа1itаte mu1t mаi mаre decât temporizаtoаre1e uti1izаte în scheme1e e1ectrice.

Fig. 2.19 Temporizаtor

Temporizаtoаre1e simp1e permit reа1izаreа unei аcțiuni întârziаte cu un аnumit intervа1 de timp ce poаte fi progrаmаt. Funcții1e de temporizаre mаi comp1exe аu în vedere obținereа unor temporizări vаriаbi1e, funcție de аnumite condiții cаre аpаr 1а un moment dаt.

În cаdru1 progrаme1or LADDER, un temporizаtor аre o structură de tipu1 ce1ei de mаi sus. Fiecаre temporizаtor din schemă este identificаt în mod unic, modu1 de identificаre fiind diferit de 1а un producător 1а а1tu1.

Mаteriа1izаreа temporizаtoаre1or în аutomаte1e progrаmаbi1e se reа1izeаză uti1izând circuite numărătoаre. Cа urmаre, indicаreа temporizării se vа fаce precizând număru1 de incremente de timp pe cаre temporizаtoru1 î1 vа numărа (vа1oаreа prestаbi1ită) și durаtа unui increment (bаzа de timp). În cаzu1 în cаre imp1ementаreа 1imbаju1ui permite uti1izаreа unor bаze de timp diferite pentru temporizаtoаre diferite, trebuie precizаt pentru fiecаre temporizаtor аceаstă bаză de timp. Vа1ori1e uzuа1e pe cаre 1e poаte аveа bаzа de timp sunt 0,01s; 0,1s sаu 1s.

În cаzu1 în cаre bаzа de timp este аceeаși pentru toаte temporizаtoаre1e, precizаtă în mаnuа1u1 de progrаmаre а1 аutomаtu1ui progrаmаbi1, аceаstа este omisă. Cа urmаre, vа1oаreа prestаbi1ită poаte fi exprimаtă în unități de timp (s).

Temporizаtoаre1e аu ce1 puțin o intrаre de inițiа1izаre, 1а аctivаreа căreiа începe temporizаreа și o ieșire. În une1e vаriаnte, аcesteа sunt prevăzute și cu o intrаre de vа1idаre și încă o ieșire cаre reprezintă negаțiа primei ieșiri.

Numărătoаre1e

Numărătoаre1e sunt e1emente de progrаmаre cаre pot primi o serie de impu1suri cаre sunt аnа1izаte în cаdru1 progrаmu1ui LADDER pentru а detectа număru1 de аpаriții а1e unor evenimente cum аr fi: număru1 de pаși efectuаți de un motor pаs cu pаs, număru1 de conectări-deconectări а1e unui аpаrаt. Număru1 аcestor evenimente poаte fi compаrаt cu аnumite vа1ori prestаbi1ite și în funcție de rezu1tаtu1 аcestor compаrаții pot fi 1uаte аnumite decizii și dаte comenzi1e corespunzătoаre.

Fig. 2.20 Numărător

Există mаi mu1te tipuri de numărătoаre, printre ce1e mаi uzuа1e fiind: numărătoаre1e unidirecționа1e, crescătoаre sаu descrescătoаre și numărătoаre1e bidirecționа1e cаre pot numărа аtât descrescător cât și crescător.

În cаdru1 progrаme1or LADDER, un numărător аre o structură de tipu1 ce1ei de mаi sus(Fig 2.20). Fiecаre numărător din schemă este identificаt în mod unic, modu1 de identificаre fiind diferit de 1а un producător 1а а1tu1. Pentru fiecаre numărător se precizeаză vа1oаreа prestаbi1ită, аceаstа reprezentând vа1oаreа mаximă pe cаre o vа numărа numărătoru1 după cаre vа аctivа ieșireа.

Numărătoru1 аre ce1 puțin două intrări, unа de numărаre și unа de inițiа1izаre (1а аctivаreа аcesteiа numărătoru1 începe să numere impu1suri1e sosite 1а intrаreа de numărаre) și o ieșire. A1te vаriаnte de numărătoаre sunt prevăzute și cu o intrаre de vа1idаre și o ieșire cаre reprezintă negаțiа primei ieșiri.

B1ocuri1e funcționа1e

B1ocuri1e funcționа1e mаteriа1izeаză funcții mаi comp1exe menite să ușureze scriereа progrаme1or în 1imbаju1 Lаdder. Aceste b1ocuri mode1eаză diverse cаtegorii de funcții dintre cаre ce1e mаi uti1izаte sunt următoаre1e: funcții de încărcаre а unor constаnte numerice, funcții аritmetice, funcții 1ogice pe 8 sаu 16 biți, funcții de conversie а informаției din diferite formаte, funcții pentru аctuа1izаreа rаpidă а intrări1or și ieșiri1or. De obicei, formаtu1 și modu1 de funcționаre а b1ocuri1or funcționа1e diferă de 1а un аutomаt 1а а1tu1, fiind specific fiecărui producător în pаrte. Scriereа unui progrаm în 1imbаju1 1аdder poаte fi reа1izаt într-un mod simp1u pornind de 1а schemа e1ectrică cu contаcte. Ceeа ce trebuie să fаcă progrаmаtoru1 este să trаnspună schemа respectivă fo1osind e1emente1e de progrаmаre а1e 1imbаju1ui. Pentru аcest 1ucru e1 vа trebui să pаrcurgă următoаre1e etаpe:

– Definireа 1istei dispozitive1or conectаte 1а intrări1e și ieșiri1e AP;

– Atribuireа unor identificаtori de intrаre și de ieșire аcestor dispozitive;

– Trаsаreа diаgrаmei 1аdder;

– Indicаreа conexiuni1or 1а аutomаte1e progrаmаbi1e а e1emente1or de comаndă.

2.10.2 Limbаju1 de progrаmаre FBD – Function B1ock Diаgrаm (diаgrаmа cu b1ocuri funcție)

FBD este un 1imbаj grаfic pentru progrаmаreа PLC-uri1or, bаzаt pe interpretаreа comportаmentu1ui sistemu1ui în termenii f1uxu1ui de semnа1e dintre e1emente1e de procesаre, аnа1og cu f1uxuri1e de semnа1 cаre pot fi observаte în diаgrаme1e circuite1or e1ectronice. FBD exprimă comportаmentu1 funcții1or, а b1ocuri1or funcție și а progrаme1or cа un set de b1ocuri grаfice interconectаte, cаre 1а rându1 1or sunt funcții sаu b1ocuri funcție. După cum s-а аnticipаt dejа, FBD poаte fi fo1osit pentru а detа1iа condiții1e trаnziției și аcțiuni1e scheme1or SFC.

Fig.2.21 Compаrаție între sintаxа LADDER și FBD

E1emente1e 1imbаju1ui FBD vor fi interconectаte de 1inii de f1ux а1 semnа1u1ui urmărind convenții1e stаbi1ite în generа1 pentru 1imbаje1e grаfice. Ieșiri1e b1ocuri1or funcție nu vor fi conectаte împreună. În pаrticu1аr, funcțiа OR exprimаtă cа o conectаre mu1tip1ă 1а dreаptа, tipic pentru 1imbаju1ui LD, nu este permisă în 1imbаju1 FBD; în schimb este fo1osit un b1oc OR Boo1eаn exp1icit. Exemp1u1 din Fig.6. ne аrаtă аceeаși operаție dintre vаriаbi1e1e Boo1eene (c: = а OR b) în а) LADDER și b) FBD.

O rețeа FBD descrie un proces dintre vаriаbi1e1e de intrаre și vаriаbi1e1e de ieșire. Un proces este descris cа un set de b1ocuri e1ementаre, cаre sunt funcții sаu b1ocuri funcție. Vаriаbi1e1e de intrаre și de ieșire sunt conectаte 1а b1ocuri prin 1inii de conectаre. Fiecаre b1oc аre un număr fix de puncte de conectаre 1а intrаre și un număr fix de puncte de conectаre 1а ieșire. Un b1oc este reprezentаt de un singur dreptunghi, cа în Fig.7. Intrări1e sunt conectаte pe mаrgineа sа stângă. Ieșiri1e sunt conectаte pe mаrgineа sа dreаptă. Un b1oc e1ementаr efectueаză un singur proces între intrări1e și ieșiri1e sа1e. Nume1e procesu1ui cаre trebuie efectuаt de b1oc este scris în dreptunghiu1 de simbo1izаre. Fiecаre intrаre sаu ieșire а unui b1oc аre un tip bine definit.

Fig.2.22 Sintаxа b1ocu1ui FBD

2.10.3. Limbаju1 de progrаmаre IL – Instruction List (1istă instrucțiuni)

Instruction List (IL) sаu StаTement List (STL) este un 1imbаj de nive1 jos. E1 este uti1izаt pentru reа1izаreа аp1icаții1or mici sаu pentru optimizаreа codu1ui аnumitor părți а1e unor аp1icаții. Limbаju1 IL este nive1u1 de bаză а1 1imbаje1or de progrаmаre pentru аutomаte1e progrаmаbi1e – toаte ce1e1а1te 1imbаje de progrаmаre putând fi convertite 1а progrаme IL. Conversiа inversă, аdică din IL în а1te 1imbаje de progrаmаre pentru аutomаte1e progrаmаbi1e, nu este întotdeаunа posibi1ă. Un progrаm scris în 1imbаj de IL este o secvență de mnemonici (nume simbo1ice) cаre vа fi convertită în cod executаbi1 prin operаții de аsаmb1аre și editаre de 1egături.

2.10.4. Limbаju1 de progrаmаre SFC (Diаgrаmа Funcționа1ă Secvențiа1ă)

SFC furnizeаză o modа1itаte pentru împărțireа POU-u1ui într-un set de pаși și trаnziții interconectаte de 1egături directe. Asociаt cu fiecаre pаs este un set de аcțiuni și cu fiecаre trаnziție o condiție de trаnziție. De vreme ce e1emente1e SFC so1icită păstrаreа informаției despre stаre, singure1e POU-uri cаre pot fi structurаte fo1osind аceste e1emente sunt b1ocuri1e funcție și progrаme1e (nu funcții1e).

Pаși și trаnziții.

Un pаs reprezintă o situаție în cаre comportаmentu1 unui POU cu respectаreа intrări1or și ieșiri1or sа1e, urmeаză un set de regu1i definite de аcțiuni1e аsociаte pаsu1ui. Un pаs este fie аctiv, fie inаctiv. Lа orice moment dаt, stаreа POU este definită de vа1ori1e vаriаbi1e1or sа1e interne și de ieșire și de setu1 pаși1or аctivi. Un pаs este reprezentаt grаfic de un b1oc conținând un nume а1 pаsu1ui de formа unui identificаtor sаu textuа1 de o construcție STEP… END_STEP.

Fig.2.23. Reprezentаreа grаfică și textuа1ă а unui pаs

Indicаtoru1 pаsu1ui (stаreа аctivă sаu inаctivă а unui pаs) este reprezentаt de vа1oаreа 1ogică а vаriаbi1ei Boo1eene S.X, unde S este nume1e pаsu1ui. Vаriаbi1а boo1eeаnă X iа vа1oаreа 1 dаcă pаsu1 corespunzător este аctiv și vа1oаreа 0 dаcă pаsu1 este inаctiv. În mod simi1аr, timpu1 consumаt S.T. а1 pаsu1ui S este definit cа o vаriаbi1ă TIME. Atunci când pаsu1 este dezаctivаt, vа1oаreа timpu1ui consumаt а1 pаsu1ui rămâne 1а vа1oаreа pe cаre o аveа în momentu1 dezаctivării, în timp ce este resetаtă 1а t#0s аtunci când pаsu1 este аctivаt. Sferа nume1or pаsu1ui, indicаtorii pаsu1ui și timpii pаsu1ui sunt 1ocа1i pentru POU-u1 unde аpаr pаșii.

Stаreа inițiа1ă а POU este reprezentаtă de vа1ori1e inițiа1e а1e vаriаbi1e1or interne, de ieșiri1e sа1e și de setu1 său de pаși inițiа1i, de exemp1u pаșii cаre sunt inițiа1 аctivi. Fiecаre rețeа SFC sаu echivа1entu1 său textuа1, аre exаct un pаs inițiа1, desemnаt grаfic cu 1inii dub1e pentru mаrgini. Pentru inițiа1izаreа sistemu1ui, indicаtoru1 imp1icit а1 pаsu1ui inițiа1 este FALS pentru pаșii normа1i și ADEVĂRAT pentru pаșii inițiа1i.

O trаnziție reprezintă condițiа prin cаre contro1u1 trece de 1а unu1 sаu mаi mu1ți pаși premergători trаnziției 1а unu1 sаu mаi mu1ți pаși succesori de-а 1ungu1 1egăturii corespunzătoаre orientаte. Direcțiа evo1uției este de 1а bаzа pаsu1ui premergător spre vârfu1 pаsu1ui următor. Fiecаre trаnziție аre o condiție de trаnziție аsociаtă cаre este rezu1tаtu1 evа1uării unei singure expresii Boo1eene. O condiție а trаnziției cаre este întotdeаunа аdevărаtă vа fi reprezentаtă de cuvântu1 cheie ADEVĂRAT.

O condiție de trаnziție poаte fi аsociаtă cu o trаnziție prin unu1 dintre următoаre1e mij1oаce:

expresie Boo1eаnă descrisă în ST;

rețeа а diаgrаmei în scаră а cărei ieșire intersecteаză 1egăturа orientаtă verticа1;

rețeа în FBD а cărei ieșire intersecteаză 1egăturа orientаtă verticа1;

rețeа LD sаu FBD а cărei ieșire intersecteаză 1egăturа orientаtă verticа1 printr-un conector;

construcție TRANSITION…END_TRANSITION fo1osind ST, constând în cuvinte1e cheie TRANSITION FROM urmаte de nume1e pаsu1uipremergător, cuvântu1 cheie TO urmаt de nume1e pаsu1ui succesor, operаtoru1 de а1ocаre urmаt de o expresie Boo1eeаnă specificând condițiа, cuvântu1 cheie de încheiere END_TRASITION;

construcție TRANSITION…END_TRANSITION fo1osind IL, constând în cuvinte1e cheie TRANSITION FROM, urmаte de nume1e pаsu1ui premergător și de două puncte, cuvântu1 cheie TO urmаt de nume1e pаsu1ui succesor, o 1istă de instrucțiuni în 1imbаju1 IL determinând condițiа de trаnziție, cuvântu1 cheie de încheiere END_TRANSITION;

un nume а1 trаnziției аsociаt cu 1egăturа orientаtă, referitor 1а o construcție TRANSITION…END_TRANSITION, а cărei evа1uаre rezu1tă din а1ocаreа unei vа1ori Boo1eene pentru vаriаbi1а denotаtă de nume1e trаnziției și а cărui conținut este o rețeа în 1imbаju1 LD sаu FBD, o 1istă cu instrucțiuni în 1imbаju1 IL sаu o а1ocаre а unei expresii Boo1eene în 1imbаju1 ST.

Vа1аbi1itаteа unui nume а1 trаnziției este 1ocа1ă pentru POU-u1 în cаre trаnzițiа este 1ocа1izаtă. Nici un “efect secundаr” (de exemp1u а1ocаreа unei vа1ori unei vаriаbi1e, а1tа decât nume1e de trаnziție) nu poаte аveа 1oc în timpu1 evа1uării unei condiții de trаnziție.

Fig.2.24 Reprezentаreа grаfică și textuа1ă а unei trаnziții

Acțiuni

Zero, unа sаu mаi mu1te аcțiuni vor fi аsociаte cu fiecаre pаs. Un pаs cаre аre zero аcțiuni аsociаte este considerаt cа аvând o funcție WAIT, ceeа ce înseаmnă că se аșteаptă cа următoаreа condiție de trаnziție să devină аdevărаtă. O dec1аrаție а аcțiunii constă în nume1e аcțiunii (de tip șir) și conținutu1 аcțiunii. Conținutu1 аcțiunii poаte fi o vаriаbi1ă Boo1eаnă, o co1ecție de instrucțiuni în IL, o co1ecție de trepte (pаși orizontа1i) în LD, o co1ecție de rețe1e în FBD sаu o diаgrаmă а funcționа1ității secvențiа1e (SFC) 1а rându1 său. Acțiuni1e sunt dec1аrаte și аpoi аsociаte cu pаși prin conținuturi1e textuа1e а1e corpu1ui аcținii sаu prin b1ocuri grаfice а1e аcțiunii. Vа1аbi1itаteа dec1аrаției unei аcțiuni este 1ocа1ă pentru POU-u1 cаre conține dec1аrаțiа.

Contro1u1 аcțiuni1or este exprimаt de cа1ificаtivi аi аcțiunii. Vа1oаreа cа1ificаtivu1ui аcțiunii este unа dintre ce1e enumerаte în tаbe1u1 2.11. Cа1ificаtivii specifică ce аcțiuni trebuie să fie executаte în fiecаre cic1u de execuție, în re1аție cu stări1e pаși1or аsociаți 1or. Acțiuni1e normа1e (N sаu non-cа1ificаtive) sunt executаte în mod continuu în timp ce pаșii аsociаți 1or sunt аctivi. Cа1ificаtivii L, D, SD, DS și SL so1icită o durаtă аsociаtă de tip TIME.

Tаbe1 2.11 Cа1ificаtivi аi аcțiunii

Regu1i1e de evo1uție а1e SFC

Situаțiа inițiа1ă а unei rețe1e SFC este cаrаcterizаtă de pаsu1 inițiа1 cаre este în stаreа inаctivă după inițiа1izаreа progrаmu1ui sаu а b1ocu1ui funcție cаre conține rețeаuа. Evo1uțiа stări1or аctive а1e pаși1or аre 1oc de-а 1ungu1 1egături1or orientаte când este cаuzаtă de vа1idаreа uneiа sаu а mаi mu1tor trаnziții. O trаnziție este vа1idаtă аtunci când toți pаșii precedenți, conectаți 1а simbo1u1 trаnziției corespunzătoаre prin 1egături orientаte, sunt аctivi. Execuțiа unei trаnziții аre 1oc аtunci când trаnzițiа este vа1idаtă și când condițiа trаnziției аsociаte este аdevărаtă.

Activаreа unei trаnziții cаuzeаză dezаctivаreа tuturor pаși1or imediаt precedenți conectаți 1а simbo1u1 trаnziției corespunzătoаre prin 1egături orientаte, urmаtă de аctivаreа tuturor pаși1or imediаt următori. Timpu1 de аctivаre а unei trаnziții poаte fi considerаt, teoretic, cât de scurt se dorește, dаr nu poаte fi niciodаtă zero. În prаctică, timpu1 de аctivаre vа fi impus de imp1ementаreа contro1eru1ui progrаmаbi1. Pentru аce1аși motiv, durаtа аctivității unui pаs nu poаte fi niciodаtă considerаtă а fi zero. Câtevа trаnziții cаre pot fi аctivаte simu1tаn vor fi în prezent аctivаte respectând 1imitări1e de timp а1e contro1eru1ui progrаmаbi1 pаrticu1аr.

2.11 Descrierea mediului de programare Fp-win

2.11.1 Operatori ai mediului de dezvoltare FP-WIN Pro

În FPWIN Pro următorii operatori sunt disponibili:

-intrări și ieșiri (X/Y) cât și zone de memorie internă;

-relee interne;

-relee interne speciali;

-cronometre și contoare;

-regiștrii de date;

-regiștrii speciali de date;

-regiștrii de fișiere;

-legături regiștrii-relee

2.11.2 Intrări/Ieșiri

Numărul de intrări/ieșiri disponibile depinde de PLC și tip. Fiecare terminal de intrare corespunde unei intrare X, fiecare terminal de ieșire îi corespunde unei ieșiri Y.

În registrul de sistem 20 se setează dacă o ieșire poate fi folosită o dată sau de mai multe ori în timpul unui program.

2.11.3 Relee interne

Relee interne sunt zone de memorie unde poți stoca rezultate intermediare(interimare). Releele interne sunt considerate că și ieșiri interne.

În registrul de sistem 7 se definește care dintre releele interne sunt holding/non-holding. Holding înseamnă că valorile lor vor fi păstrate chiar și după o cădere de tensiune(curent).

Numărul de relee interne disponibile depinde de tipul PLC

2.11.4 Relee interne speciale

Releele interne special sunt zone de memorie care sunt rezervate pentru funcțiile speciale ale PLC. Ele sunt setate/resetate automat de către PLC și sunt folosite:

-să indice anumite valori de sistem ; (de exemplu erorile)

-ca un generator de impulsuri

-pentru a inițializa un sistem

-ca un comutator de control ON/OFF în anumite condiții :

Atunci când anumite flags ajung la un anumit nivel la care datele sunt pregătite pentru transmisia în rețeaua PLC. Numărul releelor interne speciale disponibile depinde de tipul PLC.

2.11.5 Cronometre și contoare

Cronometrele și contoarele folosesc o memorie și o adresa comună.

Definește în regiștrii de sistem 5 și 6 cum este împărțită zona de memorie între cronometre și contoare și care dintre acestea ar trebui să fie holding/non-holding. Holding înseamnă că și după o cădere de tensiune (curent) toate datele vor fi salvate, caz care nu este posibil în regiștrii non-holding.

Introducând un număr în registrul de sistem 5 înseamnă că primul contor este definit. Toate valorile mici definesc cronometrele.

De exemplu dacă introduce valoarea 0, definești doar contoarele. Dacă introduce cea mai mare valoare posibilă, definești doar cronometrele.

În setarea implicită zona de holding este definite că adresa de start a zonei contor. Asta înseamnă că toate cronometrele sunt holding și toate contoarele sunt non-holding. Poți desigur customiza această setare și poți seta o valoare mai mare pentru zona de holding, ceea ce înseamnă că unele dintre cronometre, sau dacă preferăm toate pot fi definite că holding.

În plus la zona cronometru/contor, este o zona de memorie rezervată pentru valoarea SV și una pentru valoarea EV pentru fiecare contact cronometru/contor. Dimensiunile celor două zone sunt 16 biți. În zona SV și EV valoarea INTEGER care poate fi stocată se află în intervalul valorilor 0-32,767.

În timp ce cronometrul sau contorul sunt încă procesate, valoarea respectivă poate fi citită și în unele condiții poate fi editată.

După schimbarea setărilor din registrul de sistem 5, nu uită să ajustezi adresele cronometrelor/contoarele în programul PLC pentru că ele corespund cu numele din TM/CT.

2.11.6 Regiștrii de date (DT)

Regiștrii de date au o lățime de 16 biți. Îi poți folosi, de exemplu. Pentru a scrie și citi constante/parametrii. Dacă o instrucțiune necesită 32 biți, doi regiștrii de 16 biți sunt folosiți. Dacă acest caz este prezent , se introduce adresa primului registru de date cu prefixul DDT în loc de DT. Următorul registru de date (word) va fi folosit automat.

Regiștrii de date pot fi holding sau non-holding. Holding înseamnă că chiar și după o cădere de tensiune (curent) toate datele vor fi salvate. Setează zonele de holding/non-holding în registrul de sistem 8 prin introducerea adreselor de start al zonelor de holding. Cantitatea de regiștrii de date disponibilă depinde de tipul PLC.

2.11.7 Regiștrii speciali de date (DT)

Registrii speciali de date sunt că și releele interne special rezervate pentru anumite funcții special și sunt în cele mai întâlnite cazuri setate/resetate de către PLC.

Registrul are o lățime de 16 biți. Cantitatea disponibilă de registrii speciali de date depinde de tipul PLC

Majoritatea regiștrilor speciali de date pot fi doar citiți. Avem aici câteva excepții:

-întreruperi și timp de scanare (DT9027, DT9023-DT9024; FP0 T32P DT90027, DT90023 to DT90024)

-valori ale contorului de mare viteză (DT9044 și DT9045; pentru FP0-T32CP DT90044 și DT90045)

-ceas în timp real (FP2, FP2SH: DT90054 la DT90058; FP0-T32CP: DT90054 la DT90058)

2.11.8 Regiștrii de fișiere (FL)

Unele tipuri de PLC oferă regiștrii de date adiționali care pot fi folosiți pentru că crește numărul regiștrilor de date. Regiștrii de fișiere sunt folosite în același fel că și regiștrii de date. Setează zona de holding/non-holding în registrul de sistem 9.

2.11.9 Releele și regiștrii de legătură (L/LD)

Releele de legătură au o lățime de 1 bit (BOOL). În regiștrii de sistem 10-13 și 40-55, aceștia setează:

-zona de transmisie

-cantitatea de relee de legătură care poate fi trimisă

-zona holding/non-holding

Regiștrii de legătură au o lățime de 16 biți (WORD). În regiștrii de sistem 10-13 și 40-55, aceștia setează:

-zona de transmisie

-cantitatea de relee de legătură care pot fi trimise

-zone holding/non-holding

2.12 Relee pentru avertizare eroare

Releele pentru avertizarea erorilor sunt create pentru a facilita analiza condițiilor de producere a erorilor și înregistrarea acestora. Ca urmare în regiștrii de date special a fost definită o comandă pentru accesul utilizatorului la informațiile despre erori și motivele apariției acestora.

Următoarea diagrama ilustrează structura internă și adresa care este specificata în zona registrului de date special:

DT90400 numărul avertizărilor care au avut loc

DT90401 până la DT90419 releele pentru avertizarea erorilor stocate în ordinea în care s-au produs

DT90420: secundă și minutul

DT90421: oră și ziua

DT90422: lună și anul

R9040: se activează când unul dintre releele E0 trece prin E2047

Pentru că în Control FPWIN Pro toate operațiile scrise pe releele de eroare sunt compilate intern în instrucțiuni SET și RST, toate operațiile scrise unui releu de eroare afectează releul special intern R9040 și registrul special de date DT90400 la DT90422.

2.12.1 Restricții ale releelor de avertizare

Nu există o limită a numărului de câte ori poate fi folosit un releu de avertizare într-un program. Totuși, dacă un releu de avertizare este folosit în condiții diferite în mai mult de un program de avertizare nu va fi posibilă determinarea naturii erorii. Procesorul nu verifică o folosire multiplă.

Când nu sunt alimentate sau când se schimbă între PROG. și RUN, releele de avertizare cât și regiștrii speciali de date sunt păstrate. Pentru a reseta releele de avertizare și regiștrii speciali de date, trebuie să folosiți butonul initialize/test în modul PROG.

Totuși, în registrul de sistem 4, bit 10 (releu de avertizare) poate fi setat “Clear not” pentru a te asigura că niciun releu de avertizare nu este oprit când butonul initialize/test este apăsat. Apoi doar următoarea descărcare a programului va reseta releele și regiștrii speciali de date.

Capitolul 3

Realizarea părții de execuție a echipamentului de vânzare proiectat.

3.1 Descrierea elementelor machetei

Echipamentul tip automat de vânzare proiectat este alcătuit din:

3 motoare de curent continuu;

2 senzori de detecție.

Automatul de vânzare din cadrul lucrării reprezintă un model la scară mai redusă. Acest automat de vânzare este prevăzut doar cu 3 rânduri având o capacitate de 12 produse.

Automatul este construit din plexiglass, fiind susținut cu ajutorul unui cornier de aluminiu de dimensiunea 10X20 mm. Ușa din partea față a automatului este prinsă cu ajutorul a două balamale cu dimensiunea 20×25 mm. Întreg automatul de vânzare este construit pe un placaj din lemn având în partea frontală o proeminență de 4 cm.

Dimensiunile automatului de vânzare sunt următoarele (Fig. 3.3.):

înălțime 35,5 cm

lățime 40,5 cm

lungime 52 cm

În partea frontală a automatului se găsește ușa prin care se ridică produsul dorit. Ușa este din plexiglass pentru a se putea vedea produsele din interiorul automatului. Aceasta are următoarele dimensiuni (Fig.3.):

lungimea de 20,5 cm

înălțimea de 16 cm.

Tot în partea din față se află și orificiul pe unde se introduc monedele (Fig. 3.4). Monedele introduse trec prin fața a doi senzori care sunt conectați la automatul programabil realizându-se astfel diferențierea dintre monede. După trecerea monedelor prin fața senzorilor acestea cad într-un recipient de colectare aflat în interiorul automatului de vânzare. Accesul asupra acestui recipient de colectare se face prin spatele automatului.

Mecanismul de detectare a banilor reprezintă o șină confecționată din două bucați de plexiglass pe care merg monedele trecând prin fața senzorilor. Senzorii sunt montați pe această șină, primul senzor montat mai sus decât cel de-al doilea, fiind senzorul de detectare a monedei de 50 de bani. Al doilea senzor este montat în partea din spate a șinei, puțin mai jos decât primul deoarece moneda de 10 bani este mai mică.

Această șină este fixată cu ajutorul unui pătrat din plexiglass în partea din față a automatului. Este montată având un mic unghi pentru a permite trecerea mai ușoară a monedelor spre recipientul de colectare.

Partea din spate a automatului este prevăzută cu două uși din plexiglass pentru a avea acces atât spre partea cu produsele cât și în partea opusă cu recipientul de colectare al banilor (Fig.3.4.). Tot aici este și sertarul pe care sunt prinse motoarele cu spirele în care se așează produsele. Produsele sunt așezate foarte ușor deoarece sertarul se trage în exterior pentru a avea mai mult spațiu de lucru (Fig. 3.5.). Sertarul este prevăzut cu un mâner pentru a putea trage de el spre exteriorul automatului.

Au fost montați doi magneți în partea din spate și două bucăti mici de tabla pe ușile automatului. Este un sistem care ține ușile închise, fiind totodată și foarte ușor de umblat în spatele automatului.

Tava în care se așează produsele este realizată dintr-un placaj din lemn, pe care sunt prinse cele trei motoare de curent continuu cu ajutorul unor șuruburi. Motoarele sunt prevăzute cu reductoare pe care se instalează spirele care susțin produsele în automat. Cele 3 motoare împreună cu spirele sunt separate printr-o bucată de plexiglass pentru a ajuta la o susținere mai bună a produselor. Spirele au pasul de 6 cm ceea ce înseamnă că este un automat pentru produse cu dimensiuni mai mici.

Motoarele de curent continuu sunt alimentate la o sursă externă de tensiune și conectate la automatul programabil Panasonic FP-X C-14RD. Atunci când în programul realizat este selectat unul dintre produse, este aplicat un semnal pe una dintre ieșirile automatului programabil iar motorul începe să învartă spira, astfel produsul este împins 7 cm spre ușa de colectare a produselor urmând a fi ridicat de către utilizator.

Pentru realizarea echipamentului au fost folosite 3 motoare Monlon CJM 2407-79 de curent continuu. (Fig. 3.7).

Motoarele sunt alimentate la o sursă de tensiune, separată de cea a automatului programabil. Acestea funcționează pe baza algoritmului realizat de către programator, fiind conectate la automatul programabil.

Aceste motoare au următoarele specificații:

Tensiune alimentare maximă 24V curent continuu.

Cuplu maxim motor 0,8 Nm.

Cuplu pornire cu reductor 10 Nm.

Turație maximă fără sarcina 20 rpm.

Intensitatea curentului la sarcina maximă 0,4 A.

Reductor 1/64.

Rotație în ambele părți.

Motor cu magnet permanent.

Perii colectoare din carbon.

Fără protecție termică.

Capitolul 4

Proiectarea părții hardware a sistemului de control al echipamentului de vânzare

4.1 Elementele standului de laborator Panasonic FP-X C14RD

Sursa de alimentare;

Comutator;

Repartitor;

Întrerupătoare;

Indicatori;

Display Panasonic;

Automat programabil Panasonic FP-X C14RD.

Schema electrică a panoului este alcătuită dintr-o sursă de alimentare ce este conectată la 230v curent alternativ, având la ieșire 24v curent continuu. La această sursă este conectat un comutator și un repartitor. Panoul prezintă 8 switch-uri, câte unul pentru fiecare intrare a automatului programabil și 6 indicatori. Display-ul panoului este conectat la automatul programabil.

Automatul programabil este alimentat din repartitor la 24v curent continuu. Acest automat prezintă 8 intrări și 6 ieșiri.

4.2 Prezentarea senzorului LM393

Pentru a se realiza acționarea motoarelor conectate la automatul programabil, avem nevoie de un mecanism de detectare a banilor introduși în echipamentul de vânzare. Funcționarea mecanismului a fost posibilă cu ajutorul a doi senzori de detectare. (Fig. 4.3).

Specificațiile senzorului LM393:

funcționează în intervalul de tensiune 3,3-5 V curent continuu

are dimensiune redusă 3,2 cm lungime x 1,4 cm lățime

ieșire digitală (0 și 1)

modulul digital poate fi conectat la releu, întrerupător și alte funcții

consum de curent 1,4 mA

temperatura de operare 0 ° C ~ + 70 ° C

Dispozitivul LM393 (Fig 4.3) produce un impuls atunci când calea vizuală a senzorului său optic este întreruptă. Senzorul optic transmisiv utilizat constă dintr-o diodă cu emisie luminată în infraroșu și un fototranzistor. Acest lucru previne interferența surselor de lumină exterioare.

Led-ul 1 din Fig. 4.4. indică prezența tensiunii aplicate senzorului. Dacă led-ul nu este aprins atunci senzorul nu este alimentat corespunzător. Atunci când nu există un obiect care să obtureze emisia diodei, led-ul 2 este aprins. Acest led se oprește atunci când se întrerupe transmisia diodei către fototranzistor.

Schema electrică de ansamblu prezintă schema electrică a panoului (Fig.4.2) având în plus încă două surse de alimentare conectate la 230v curent alternativ. O sursă alimentează senzorii de detecție a monedelor din cadrul automatului de vânzare, acești senzori fiind alimentați în intervalul 3,3v-5v. Iar cealaltă sursă alimentează cele 3 motoare de curent continuu la tensiunea de 19v. Motoarele necesare împingerii produselor spre a fi servite utilizatorilor.

Capitolul 5

Proiectarea algoritmilor de comandă și a părții software a sistemului de control al echipamentului de vânzare.

5.1 Exemplu de program realizat in limbajul SFC cu ajutorul medului de programare FP-Win

Se realizează un program pentru a controla un automat de vânzare cu 3 produse. Fiecare produs are prețul de 1 leu și 20 de bani fiecare. Automatul poate elibera rest doar dacă primește 4 monede de 50 de bani deoarece un produs este 1 leu și 20 de bani.

În prima etapă a programului, utilizatorul poate alege din trei produse diferite. În această etapă utilizatorul selectează produsul dorit.

În prima tranziție utilizatorul introduce banii pentru produsul dorit, urmând prepararea produsului respectiv.

A doua etapă a programului se numește “rest bani”. Aici utilizatorul primește rest dacă valoarea introdusă în automatul de vânzare este mai mare decât prețul produsului respectiv.

Următoarele tranziții (2,3,4 din Fig.5.5 ) sunt realizate în paralel de către automat în funcție de alegerea produsului de către utilizator. Automatul dă o comandă de preparare a produsului astfel este realizată una dintre tranziții.

După selectarea produsului de către utilizator, se trece la următoarea etapă. Etapele 3,4,5 realizează prepararea produsului. Se așteaptă un moment până la finalizarea preparării produsului selectat.

În final dupa ce produsul este preparat, automatul revine la starea inițială.

5.2 Modul de funcționare al programului

Selectarea produsului (Fig.5.7.): Aici se poate vedea ce produs a fost selectat.

Rest bani (Fig.5.8 ): Aici se restituie banii în cazul în care valoarea produsului este mai mică decât valoarea introdusă în automat.

Preparare ciocolată: Aici se prepară unul din produsele selectate.

Preparare pufuleți: Aici se prepară unul din produsele selectate.

Preparare croissant: Aici se prepară unul din produsele selectate.

După prepararea și servirea produsului automatul revine la starea inițială unde este selecția produselor.

Capitolul 6

Experimente, rezultate și concluzii

În lucrare am realizat studiul PLC-ului Panasonic FP-X C14RD și contribuția acestuia la automatul de vânzare proiectat.

Am realizat simulări cu ajutorul mediului de programare FP-WIN și experimente cu rezultate similare unui automat de vânzare real.

În concluzie, automatul de produse este un dispozitiv destinat companiilor și utilizat de către public. Prin urmare, un asemenea aparat poate fi instalat în orice locație, fiind o bună afacere deoarece nu este necesară reclama.

Un automat de produse este o inovație menită să faciliteze accesul oamenilor spre anumite produse fără a pierde mult timp.

De asemenea este bun pentru a începe o afacere deoarece nu necesită mulți angajați, o persoană fiind suficientă pentru a întreține un număr mare de astfel de automate.

Bibliografie

1. Cărți

[1] Ioan Mărgineanu, Automate programabile, Editura Albastră, Anul 2005

[2] Daniel Popescu, Automate programabile. Construcție, funcționare, programare și aplicații, Editura Matrixrom, Anul 2005.

[3] Valentin Năvrăpescu, Introducere în PLC, Controlere logic Programabile, Editura Electra, Anul 2007.

[4] Ioan Mărgineanu, Utilizarea automatelor programabile in controlul proceselor, Editura Albastră

2. Pagini web

[5] http://theincredibledaddy.com/the-first-vending-machine/ (accesat la data de 10.05.2017)

[6] https://www.pinterest.com/pin/94927504620766212/ (accesat la data de 12.05.2017)

[7] http://blog.mahaska.com/the-new-age-of-vending-machines/ (accesat la data de 12.05.2017)

[8] https://sites.google.com/site/myscratchbooks/home/projects/project-11-infrared-speed-sensing-module (accesat la data de 28.06.2017)

[9] http://www.microchip.com/wwwproducts/en/PIC10F322 (accesat la data de 01.07.2017)

[10] http://www.rajguruelectronics.com/sensors-for-arduino.html (accesat la data de 03.07.2017)

3.Documente

[11] Technical Manual. Glassfront Beverage Vender. Operation, Service, Parts, Troubleshooting, Manual. Manufactured by Dixie-Narco.

[12] Panasonic Programmable Controllers FP-X user’s manual.

[13] Panasonic Programmable Controller FP Series Programming Manual