Zamosteanugabriel.licență [310252]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

“ION IONESCU DE LA BRAD” [anonimizat]. Esmeralda

CHIORESCU

Absolvent: [anonimizat]

2017

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

“ION IONESCU DE LA BRAD” [anonimizat],

Șef lucr. dr. Ing. Esmeralda

CHIORESCU Absolvent: [anonimizat]

2017

Listă de figuri

Figura 1.1. Irigarea prin picurare 12

Figura 1.2. Irigarea prin microaspersie 14

Figura 1.3. Producție agricolă de răsadnițe 16

Figura 1.4. Solar 17

Figura 1.5. [anonimizat] 18

Figura 2.1. Amplasarea județului Botoșani 20

Figura 2.2. Hotel Belvedere 21

Figura 2.3. [anonimizat] a municipiului Botoșani 22

Figura 3.1. Amplasarea serei Valea Florilor 27

Figura 3.2. Sera Valea Florilor 27

Figura 3.3. Valea Florilor 28

Figura 4.1. Conector cu filet 31

Figura 4.2. Robinet plastic 31

Figura 4.3. Racord 32

Figura 4.4. Teu 32

Figura 4.5. Dop 33

Figura 4.6. Garnituri 33

Figura 4.7. Filtru cu sita 33

Figura 4.8. Banda de picurare 34

Figura 4.9. Tub de picurare 34

Figura 4.10. Ciuperci picurătoare 35

Figura 4.11. Debitul picuratorului comparativ cu presiunea 36

Figura 4.12. [anonimizat] 38

Figura 4.13. Schița serei Valea Florilor 40

Figura 4.14. Fitinguri cu sudare și fitinguri cu etanșare prin compresiune 41

Figura 4.15. Robineți fixați pe țeava volector 42

Figură 4.16. Montarea ciupercilor picurătoare pe țeava de polietilenă 42

Figura 4.17. Sistem de pompare 43

Figura 4.18. Pompă centrifugală 36

Figură 4.19. Irigarea prin microaspersie 46

Figura 4.20. Irigarea plantelor cu rampă mobilă 46

Figura 4.21 Rampă de udare prin microaspersie 49

Listă de tabele

Tabelul 1.1. Proiectare în funcție de tipul de cultură 37

Tabelul 1.2. Deviz materiale 44

Tabelul 1.3. Diametru de udare 45

Tabelul 1.4. Duze cu sector de udare reglabil 48

Tabelul 1.5. Accesorii 50

Tabelul 1.6. Deviz materiale 51

PARTEA I

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat]. Concret, [anonimizat].

[anonimizat], au importanță cu precădere următoarele elemente: temperatura solului și a aerului, precipitațiile, radiația, [anonimizat]. Planta, [anonimizat]. [anonimizat].

[anonimizat]. Astfel, în situația unui deficit de umiditate accentuat, se reduce ritmul creșterilor vegetative și are loc un dezechilibru între eliminarea apei prin transpirație și absorbția apei prin sistemul radicular, având ca urmare în cele mai multe cazuri ofilirea frunzelor.(Elena Selaru 2002)

Irigația, prin urmare, este o măsură cu care se intervine, în scopul asigurării regimului de umiditate din sol, în raport cu cerințele plantelor cultivate. Prin irigație se urmărește alimentarea dirijată a solului cu apă, în funcție de cerințele plantelor, în scopul obținerii de recolte mari și de o calitate superioară.

Sistemul de irigație este complexul de lucrări și amenajări cu ajutorul cărora se captează debitele din sursa de apă, se transportă și se distribuie apa pe teren. Culturile din sere și solarii necesită cantități însemnate de apă, mai ales ca în spațiile acoperite plantele nu au acces la apa din precipitații. Asigurarea cu apă trebuie să fie permanentă și să prezinte o calitate din punct de vedere al sărurilor, dar și a temperaturii.

Irigarea în sere și solarii reprezintă principala măsură de îmbunătățire a regimului de apă din sol și are ca efect creșterea producției, dar și asigurarea unei calități superioare a acesteia.

În final, considerăm că folosirea irigațiilor nu trebuie privită numai ca o masură dedicată în intregime obținerii de profituri economice imediate. Mai presus de aceasta, scopul principal este crearea condițiilor pentru stăpânirea de către om a unuia din principalii factori de producție, și anume apa, pentru ca într-adevăr să se realizeze condițiile indispensabile unei agriculturi durabile, incluzând cele două componente principale: cantitate-calitate. (S. N. Teodor 2010).

Multumită creșterii cererii de flori, în România, până în anul 1989 s-a înregistrat o mărire semnificativă a sectorului floricol în întreprinderile de stat al fostului trust de seră, care după Revoluție au devenit societăți comerciale cu capital majoritar de stat (peste 220 ha). Dupa 1990, suprafețele cultivate cu flori în seră s-au micșorat datorită:

– invadării pieței interne cu flori de import;

– costurilor de producție mari;

– costurilor energetice mari;

Prin fluxul valorificării florilor se urmărește realizarea unei concordanțe între cererea cu caracter sezonier a consumatorului și oferta realizată în condiții de producție. Caracterul neuniform al cererii este determinat de solicitările de piață ce se manifestă în cadrul pieței florilor mai ales în anumite sărbători și evenimente importante, alături de oferta producției generată de variația factorilor de mediu ai culturilor floricole din seră și câmp.

Produsele de import, în special din Olanda, Turcia, Israel și Italia, acoperă cea mai mare parte a cererii pieței de plante ornamentale și flori tăiate, producțiile ce se obțin în prezent în România fiind destinate numai piețelor autohtone. Deși nu poate fi considerată ca un producător important în acest domeniu de activitate, disponibilitățile sunt mari, atât pentru producția de flori, în câmp și spații protejate, dar și pentru plante ornamentale.

În România, chiar dacă există un climat prielnic cultivării florilor, s-a simțit nevoia unor construcții speciale, tocmai pentru a avantaja piața internă de producție floricolă prin asigurarea pe tot parcursul anului a unui sortiment variat de material floricol și anume: plante la ghiveci, flori tăiate, material de înmulțire.

Aceste construcții trebuie să permită utilizarea pe scară largă a mecanizării și automatizării pentru reducerea costurilor de producție și să fie cât mai simple dar și rezistente la condițiile atmosferice.

Serele și solarele sunt construcții speciale ce au ca scop crearea de condiții optime de vegetație pe tot parcursul anului, indiferent de fenomenele meteorologice din exterior, pentru cultivarea legumelor, a florilor, pentru înmulțirea plantelor sau iernarea celor sensibile la frig.( https://www.regielive.ro/)

Dintre avantajele puse la dispoziție de aceste sisteme de cultură cu o deosebită importanță, amintim: calitatea superioară a produselor; obținerea de producții extratimpurii și timpurii; apariția eșalonată a producției, în special în perioadele de maximă solicitare; realizarea de producții mari la unitatea de suprafață; evitarea pericolelor prezentate de ploi torențiale, înghețuri ușoare sau brume târzii de primăvară și timpurii de toamnă care ar putea calamita producția, grindina, etc.

Singurele dezavantaje a utilizării serelor sunt costurile ridicate de întreținere și menținerea acestora la un anumit nivel dar chiar și așa, utilitatea serelor este pe deplin recunoscută, acestea fiind utilizate în continuare pe scară tot mai largă.

CAPITOLUL 1

STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII

1.1 Aplicabilitatea irigației prin picurare în sere și solarii floricole la nivel național și internațional

În anul 2012 în România se constată o creștere semnificativă a suprafețelor cultivate cu flori atât în câmp cât și în spații protejate datorită conștientizării de valoarea spirituală a plantelor care aduc și o satisfacție de ordin estetic precum și cererii în creștere. Dezvoltarea economică și accelerarea urbanizării impun inființarea de parcuri și grădini cu diverse amenajări florale menite să satisfacă nevoile omului de a se reface în ambianța vegetației.

Pe plan mondial, floricultura cunoaște o dezvoltare accelerată ca urmare a cererii din ce în ce mai mari și mai diversificate de flori tăiate sau cultivate la ghiveci și în grădini.

Un model în obținerea de venituri îl reprezintă Olanda, țara care a reușit să transforme cultura florilor într-o adevarată tradiție, având la bază cele mai dezvoltate tehnologii și principii manageriale. Ea a devenit una din cele mai mari producătoare de material săditor (bulbi, rizomi, tuberobulbi, semințe), flori tăiate, flori de ghiveci.

Dezvoltarea irigațiilor în România a început spre sfârșitul anului 1945, căpătând însă având în perioada 1970-1989, când au fost construite marile sisteme de irigații prin pompare. Până spre sfârșitul anului 1989, era amenajată o suprafață totală de infrastructură de irigații ce însumă aproape 3,1 milioane de hectare și care cuprindea un număr de 375 de sisteme mari de irigații. Aceste sisteme au fost dezvoltate în principal în scopul irigării porumbului, sfeclei de zahăr, florii-soarelui, grâului și de asemenea orezului și legumelor. Majoritatea sistemelor au fost dotate cu echipamente de udare cu mutare manuală, modul de irigare fiind prin aspersiune. (N. Grumeza, C. Kleps 2005)

Indiferent de modalitatea de distribuire a apei la plante, metoda de udare trebuie să îndeplinească următoarele cerințe generale:

randament și eficiență maximă ale udărilor;

executarea udării cu un consum cât mai mic de energie și forță de muncă;

degradarea cât mai redusă a însușirilor agroproductive ale solului;

umezirea uniformă a solului;

Irigarea rațională a serelor și solariilor floricole trebuie să aibă la bază cunoașterea amănunțită a regimului de apă din sol, pentru a-l putea regla astfel încât să corespundă în mod optim cerințelor plantelor cultivate, să evite procesele de saturare și să se asigure folosirea cu economie maximă a apei de irigare.

1.2. Caracteristicile principale ale irigării prin picurare

Tehnologia pentru irigare cu tub (sau bandă) prin picurare se rezumă în principal la udarea cu cantități controlate de apă, picătură cu picătură, corelate cu capacitatea de absorbție și evapotranspirație a solului, distribuite în zona de dezvoltare a rădăcinilor plantelor. Principalul avantaj al acestei metode este economisirea apei cu până la 40%, comparativ cu alte metode de udare. Specifică udării terenurilor cultivate cu legume sau flori, apa este adusă și distribuită la plante cu ajutorul unor instalații speciale din mase plastice. Caracteristica de bază a sistemelor de micro-irigare este utilizarea tuburilor de plastic de diametru mic. Pe aceste tuburi sunt racordate tuburi capilare de diametru 4,6 mm.

Această metodă de irigare a introdus în agricultura modernă conceptul de fertiirigație, respectiv fertilizarea concomitentă cu irigarea, folosind apa ca suport, împreună cu substanțe fertilizante total solubile realizate în mod special pentru a fi folosite în echipamentele și instalațiile pentru irigații prin picurare. Substanțele nutritive și stimulative sunt administrate concomitent cu apa de irigare, în cantități riguros controlate, fără a fi risipite, reducând cu 25% costurile unei fertilizări clasice.

Funcționarea instalațiilor și sistemelor de irigare cu tub (furtun) de picurare se bazează pe distribuirea apei în mod uniform, în puncte apropiate de plante, în mod lent și cu o frecvență adaptată nevoilor plantei, având posibilitatea compensării stricte a evapotranspirației, permițând controlul normelor de udare și aplicare a acestora.

În raport cu alte metode de irigații cunoscute, echipamentele, instalațiile și sistemele pentru irigații cu tub (furtun) de picurare (cu picurători) asigură o sanitate deosebită, datorită următoarelor considerente:

se reduce apariția bolilor și a epidemiilor ca rezultat al neudării frunzelor și fructelor;

apariția bolilor criptogamice este eliminată datorită umidității atmosferice scazută;

densitatea buruienilor și dezvoltarea acestora este redusă ca efect al udării limitate al suprafețelor.

O altă caracteristică a irigării prin picurare este că aproape niciun pic de aer nu este scos din sol datorită mișcării capilare lente a apei. Microporii din sol rămân de obicei uscați și aerisiți, nivelul de umiditate fiind numai cu puțin peste capacitatea solului, cu excepția unei zone saturate aflată în apropierea picurătorului. Acest lucru permite solului o respirație irigații a rădăcinilor plantelor de-a lungul întregului sezon de vegetație, fără nici o strangulare în timpul, sau imediat după irigare.

Comparativ cu metoda de irigare cu aspersoare sau brazde, temperatura solului se păstrează mai ridicată în timpul udării, fapt ce conduce la o maturitate mai timpurie a culturilor, lucru de o deosebită importanță la irigarea spațiilor protejate (sere, solarii). Prin aducerea apei doar în locul în care este nevoie de ea, se poate face o mare economie de apă deoarece nu mai este purtată de vânt, nu se mai evaporă într-o cantitate așa mare și nu ajunge în zone ce nu trebuie irigate. Instalațiile de irigare prin picurare sunt ușor de proiectat și instalat, fiind în general mai ieftine decât un sistem tradițional de udare prin aspersie.

Sistemul de irigare la rădăcina plantei crează o cantitate optimă de aer și apă în sol ce va asigura o dezvoltare perfectă plantelor cu un consum mic de energie, iar timpii de udare cât și debitul apei au posibilitatea de a fi setate, astfel orice utilizator poate avea un control precis asupra cantităților de apă folosite.

Ca dezavantaje ale acestor echipamente, sisteme și instalații pentru irigare cu tub (sau bandă) de picurare (cu picurători) semnalăm:

costul puțin ridicat al investiției inițiale, dar destul de repede amortizabil (1-2 ani) prin reducerea cheltuielilor de producție, sporul de producție și calitatea produselor;

posibilitatea deteriorării acestor echipamente. Radiațiile solare afectează materialele din care sunt realizate conductele de irigare, scurtând asftel viața acestora.

riscul înfundării dacă apa nu este filtrată corespunzător, duzele foarte fine ale sistemului de irigare prin picurare au posibilatea de a se înfunda.

după recoltare generează cheltuieli în plus. Aceste cheltuieli se referă la strângerea conductelor sau a benzilor de picurare, transportul și depozitarea acestora prezentând alt risc de deteriorare.

pierderi de apă sau moartea plantelor dacă sistemul de irigare prin picurare nu este instalat cu atenție și există scăpări de apă sau duze înfundate.

Avantajele multiple ale metodei de irigații prin picurare reduc dezavantajele menționate, ducând la beneficii suplimentare importante prin economicitate, siguranță în exploatare și calitatea producțiilor obținute, făcând din această metodă cea mai utilizată la culturile de legume în câmp, solarii, sere dar și la culturile de porumb și cartofi.( http://www.sisteme-irigatii.ro/Produse/Sisteme-de-irigatii-2)

1.3. Caracteristicile principale ale irigării prin microaspersie

Metoda irigării prin microaspersie constă în distribuția apei la plante sub formă de picături fine (ceața), realizate prin pulverizarea apei pompată sub presiune din rețeaua de conducte, gândită pentru a fi eficient și economic atât în sere și solarii cât și în livezi sau ferme de melci. Această metodă asigură o uniformitate foarte bună a irigării, oferă posibilitatea dozării precise a normelor de udare iar în cele mai multe cazuri se preferă funcționarea în regim automatizat.

Irigarea prin microaspersie este des folosită în sere și solarii iar ca prim avantaj îl reprezintă controlul umidității aerului și diminuarea efectului nociv al temperaturii ridicate din timpul verii. Ca și la irigarea prin picurare, această metodă permite introducerea de substanțe fertilizante sau îngrășăminte chimice ușor solubile.

Principalele avantaje ale irigării prin microaspersie pot fi sintetizate astfel:

oferă posibilitatea dozării precise a normelor de udare, cu efecte avantajoase pentru: economisirea apei, folosirea riguroasă a regimului de irigație;

determină randament ridicat al rețelei de aducțiune și distribuție;

se poate aplica atât ziua cât și noaptea fără impedimente;

microaspersoarele sunt rezistente atât la șocuri mecanice cât și la acțiunea îngrășămintelor sau a diferitelor tratamente aplicabile în același timp cu apa;

asigură condiții pentru folosirea mai bună a terenului agricol prin înlocuirea totală sau parțială a rețelei de canale cu rețele de conducte îngropate și uneori chiar desființarea rețelei de evacuare;

nu necesită folosirea unui personal cu calificări deosebite.

Această metodă de irigare prezintă, firește, și unele dezavantaje, între care se evidențiază următoarele:

implică investiții mari și este costisitoare;

cheltuieli de exploatare ridicate;

comparativ cu alte metode de udare, necesită multă muncă la mutarea echipamentului de udare;

determină pierderi semnificative de apă prin evapotranspirație în timpul aplicării udării.

nu se poate aplica în condiții de vânturi puternice deoarece determină o udare neuniformă;

contribuie la formarea crustei precum și la îndesarea stratului arabil;

contribuie la distrugerea agregatelor structurale ale solului;

aplicarea udărilor este supusă de frecvența avariilor de la sistemele de pompare și pe rețeaua de conducte;

1.4. Caracteristicile principale ale spațiilor protejate pentru plantațiile floricole (răsadnițe, sere, solariii)

Spațiile protejate pentru plantațiile floricole sunt construcții speciale cu scopul asigurării unui sortiment variat de material floricol (plante la ghiveci, flori tăiate, material de înmulțire) în tot timpul anului indiferent de fenomenele meteorologice din exterior.

Realizarea producției floricole în spațiile protejate oferă avantaje deosebite și anume: obținerea de producții timpurii și extratimpurii, siguranță în realizarea ei prin evitarea pericolelor date de fenomenele meteorologice, eșalonarea produselor și realizarea de producții mari pe unitate de suprafața. Construcțiile pentru realizarea producției floricole pot fi:

răsadnițe și solarii, folosite pentru prelungirea duratei de vegetație toamna și primăvara, în scopul obținerii recoltelor timpurii sau târzii;

sere destinate producției intensive pe tot timpul anului.

Răsadnițele sunt construcții simple, joase, destinate în special producerii răsadurilor pentru culturile floricole din câmp. Acestea pot fi formate dintr-un toc din scânduri sau beton și rame din metal sau lemn cu sticlă sau materiale plastice. Răsadnițele sunt din ce în ce mai puțin utilizate în țara noastră doarece necesită un consum mare de forță de muncă.

Solarele sunt construcții horticole simple, neîncălzite sau cu încălzire biologică (gunoi de grajd), formate dintr-un schelet de susținere din fier beton, stâlpi de beton sau lemn,

acoperite cu folie sau alte materiale plastice, utilizate pentru producerea răsadurilor și pentru cultura protejată a unor specii floricole (culturi timpurii, culturi târzii) .

La amplasarea solarelor și răsadnițelor trebuie să se țină cont de de factorii climatici și de teren deoarece producția realizată în aceste construcții este puternic influențată de acești factori.

Căldura și lumina- factori de bază ce influențează puternic creșterea și dezvoltarea plantelor. La căldura rezultată din radiația solară din timpul zilei se mai poate adăuga și cea rezultată din procesele de descompunere a materialului organic (biocombustibil) atât în timpul nopții cât și în timpul zilei. Poziția geografică a terenului și orientarea construcțiilor determină lumina naturală, iar din această cauză este de preferat ca răsadnițele si solarele să fie amplasate în zonele cu nebulozitate scăzută.

Relieful și expoziția – de asemenea, este de dorit ca aceste construcții să fie amplasate pe terenuri cu o înclinație între 2-15% pentru a permite scurgerea apelor provenite din precipitații. Pentru a primi o cantitate cât mai mare de radiație solară orientarea trebuie să fie sudică, sud-estică sau sud-vestică.

Protecția împotriva vântului va reduce pierderile de căltură. Fără a le umbri, serele și solarele se pot amplasa în spațiile protejate de alte clădiri existente, sau se pot realiza perdele de protecție de 2.50-3 m înalțime din diferite materiale.

Este absolut necesară o sursă de apă care să asigure cantitatea necesară zilnică .

Serele sunt construcții ce asigură creșterea și dezvoltarea plantelor în tot cursul anului având posibilitatea de a se realiza un microclimat interior necesar acestui scop. Aceste construcții horticole au pereții și acoperișul realizate din materiale transparente, spațiul interior fiind organizat în general cu o alee centrală de circulație pe de o parte și de alta spații de producție.(Draghia Lucia 2011)

Aceste construcții speciale trebuie să asigure un climat interior cât mai aproape de cel necesar producției în condiții naturale, în întreaga perioadă a anului. Factorii de microclimat trebuie să fie menținuți în limite stricte, după posibilitate, știind că plantele sunt dependente de mediul ambiant. Temperatura, apa și viteza curentului de aer reprezintă principalii factori de microclimat din sere.

Prin condiționarea aerului în spațiile protejate se acționează simultan asupra umidității și temperaturii acestora, evitând apariția situațiilor în care plantele ar putea suferi din aceste motive. Parametrii optimi pentru dezvoltarea fiecărei culturi trebuie asigurați pe toată perioada de vegetație.

Condiționarea aerului se poate realiza fie prin ventilare naturală, fie prin ventilare forțată:

ventilarea naturală se realizează prin deschiderea unor părți ale acoperișului sau a părților laterale, aerul din exterior pătrunzând ușor în spațiul protejat atunci când se vizează răcirea spațiului de cultură. Prin producerea unei dispersii a apei sub formă de ceață care prin evaporarea ei mărește capacitatea de preluare a căldurii se poate intensifica procesul de răcorire din spațiul protejat;

ventilarea forțată – se urmărește de cele mai multe ori încălzirea erului, pentru aceasta fiind utilizate sisteme de ventilare cu aeroterme. În scopul răcirii aerului se deschid jaluzelele și aerul este adus din exterior în spațiul protejat cu ajutorul ventilatorului, evacuarea aerului făcându-se pe un perete lateral opus, astfel producându-se un curent de aer.

Serele și solarele se pot încălzi prin centrale electrice, căldură biologică (gunoiul de grajd folosit la răsadnițe), căldura apelor termale sau căldura provenită din surse neconvenționale (solară, eoliană, biogaz, etc). (https://www.gazetadeagricultura.info/constructii-instalatii-echipamente/sere-solarii.html)

CAPITOLUL 2

CADRUL NATURAL ȘI ANDROPIC AL LOCALITĂȚII BOTOȘANI, JUD BOTOȘANI

2.1. Cadrul natural

Județul Botoșani este amplasat în nordul regiunii istorice Moldova, între Siret și Prut, în extremitatea nord-estică a României, la granița cu Ucraina (la nord) și Republica Moldova (la est), iar la vest și sud se învecinează cu județele Suceava, respectiv Iași. Județul ocupă o suprafață de 4 896 km pătrați, reprezentând 2,1% din teritoriul României și se întinde pe cuprinsul a două mari unități de relief ale Podișului Moldovei, respectiv Podișului Sucevei.

Ca organizare administrativă, județul Botoșani cuprinde 78 de localități, din care 2 municipii (Botoșani și Dorohoi), 5 orașe (Darabani, Săveni, Ștefănești, Bucecea și Flămînzi) și 71 de comune care cuprind 330 de sate.

Între relieful înalt din vest de pe stânga văii Siretului și cel de câmpie colinară a Câmpiei Moldovei, ce se întinde spre est, există un culoar depresionar(uluc) în care este așezat municipiul Botoșani cu o suprafață de 4 132 ha și un caracter ușor alungit pe direcția nord-sud. Caracteristic acestei regiuni este relieful de câmpii deluroase dezvoltate pe depozite monoclinale (ușor înclinate spre sud-est), cu pante ușoare și văi foarte largi, altitudinea medie a orașului fiind de 163 metri, nedepășind decât excepțional 200 de metri, în partea vestică.

Clima temperat-continental, este puternic influențată de masele de aer din estul continentului, lucru ce determină ca temperatura anuală medie să fie mai redusă decât în restul țării(8,6 C), cu ierni sărace în zapadă și veri cu regim scăzut în umezeală, vânturi predominante din sud-vest și nord-est și cu precipitații atmosferice variabile (508,3 mm).( https://ro.wikipedia.org/wiki/Boto%C8%99ani)

2.1. Cadrul antropic

În aria municipiului Botoșani se găsesc o serie de ansambluri arhitectonice ce reprezintă patrimoniul cultural de interes național:

Așezămintele Sofian;

Centrul istoric al municipiului;

Biserica Întâmpinarea Domnului și Sfinții Împărați, Rosetti;

Biserica Uspensia, cu clopotnița;

Biserica domnească Sfântul Gheorghe, cu clopotnița.

Dintre monumentele istorice de categoria B, se numără casa Prasa, vechi conac boieresc situat în centrul orașului, în continuarea căruia s-a construit Hotelul Belvedere.

Municipiul Botoșani posedă un număr mare de monumente istorice, grupate adesea în câteva ansambluri și concentrate în partea centrală a orașului.

Datorită numeroaselor monumente istorice, orașul Botoșani dispune de un bogat potențial turistic antropic, reprezentând o destinație deosebit de atractivă pentru potențialii vizitatori. Trebuie amintit și faptul că de acest municipiu sunt legate și destinele unora dintre cei mai importanți oameni de cultură din România: Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Octav Băncilă, etc, ale căror case memoriale sunt deschise publicului.

(http://www.creeaza.com/afaceri/turism/Judetul-Botosani758.php)

2.3 Concluzii asupra cadrului natural

În general, clima unui oraș este generată în primul rând de factorii climatogeni specifici zonei respective. În amănunt însă, orașul introduce o serie întreagă de modificări în climatul de pe arealul său, creându-și un climat propriu, cu caracteristici distincte. Așezarea geografică a acestui centru urban contribuie mai mult la apariția diferențelor de temperatură între vară si iarnă. Botoșaniul, fiind așezat la contactul dintre Podișul Sucevei și Câmpia Jijiei, larg deschisă spre nord, nord-est și est, adică spre platourile și Câmpia Europei Orientale, se află sub influența curenților de aer continentali, care își măresc valorile lor termice pozitive sau negative în zona urbană.

PARTEA II

CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL 3

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE STUDIULUI

3.1. Scopul și obiectivele studiului

Scopul cercetărilor care stau la baza prezentei teme de diplomă presupune implementarea unui sistem de irigare prin picurare și microaspersie într-o seră floricolă din județul Botoșani. Irigarea culturilor are o importanță decisivă în promovarea unei agriculturi moderne, de mare randament deoarece înlătură în mare parte dependența recoltelor de caracterul aleator al factorilor naturali, participă la obținerea de producții mari și de calitate superioară. Atât sistemele de irigare prin picurare cât și cele prin microaspersie s-au impus din ce în ce mai mult datorită costurilor tot mai scăzute și a numeroaselor avantaje. Materialul de cercetare al acestei lucrări a presupus informarea, analizarea modelelor sistemelor de irigare și sintetizarea informațiilor.

Materialul redactat explică pașii ce trebuie urmați în scopul implementării sistemului de irigare prin picurare și microaspersie. Metodele de cercetare sunt documentarea, analiza sau metoda teoretică și sinteza.

Irigarea culturilor reprezintă știința exploatării agricole a solurilor cultivate din sistemele de irigație. Caracterul științific al irigării culturilor s-a conturat în paralel cu dezvoltarea amenajărior de irigație. Irigația reprezintă un sistem de lucrări și operații prin care se aduce și se administrează artificial apă pe un teren cu vegetație. Prin irigația rațională se creează condiții prielnice pentru creșterea și dezvoltarea plantelor cu scopul asigurării de recolte mai bune și stabile de culturi agricole, independente de cantitatea de precipitații atmosferice.

În cadrul acestei ramuri de activitate se deosebesc atât lucrările hidrotehnice care urmăresc proiectarea, execuția, întreținerea și exploatarea amenajărilor de captare, aducțiune și distribuție a apei, cât și lucrările de exploatare agricole exprimate prin modalități de umezire controlată a stratului radicular din sol, în coincidere cu cerințele plantelor.

Se va urmări realizarea și punerea în funcțiune a unui de sistem de irigare prin picurare și microaspersie într-o seră floricolă din județul Botoșani, orașul Botoșani, pentru o plantație floricolă la ghiveci, ținând cont și de costurile materialelor folosite, astfel ca acestea să funcționeze în condiții de siguranță și disponibilitate maximă urmărindu-se asigurarea desfășurării procesului tehnologic de cultivare a florilor în condiții optime. Prin utilizarea acestor tehnologii se urmărește obținerea de produse de calitate, în condiții de productivitate a muncii sporite.

Datorită sistemelor de irigare automate care permit udarea plantelor din spațiile protejate într-un mod aplicat și controlat, întreținerea culturilor din aceste construcții speciale devine din ce în ce mai facilă, iar timpul alocat va fi economisit, cultura beneficiind de necesarul de apă pentru o dezvoltare armonioasă și rezultate cât mai mulțumitoare.

Pe piața de profil există multe tipuri de astfel de sisteme de irigare, iar pentru a-l alege pe cel mai potrivit trebuie să ținem cont de anumite aspecte cum ar fi: marimea serei, tipul acesteia, plantele și modul în care acestea sunt repartizate, etc.

3.2. Date generale

Denumire solicitant: S.C PRONTO EDIL SRL

Sediul social: Orașul Botoșani, Județul Botoșani

Intreprinderea S.C PRONTO EDIL SRL a fost înființată în anul 2009

S.C PRONTO EDIL SRL ca intreprindere individuală are ca scop principal de activitate conform actului constitutiv cod CAEN 0119 “ Cultivarea altor plante nepermanente”, domeniul de interes fiind cultivarea florilor la ghiveci.

Tema proiectului: Proiectul are ca scop înființarea unui sistem de irigare prin picurare și microaspersie într-un spațiu protejat pe o suprafață de 3 840 mp.

Tipurile de material floricol cultivate în spațiul protejat: răsad flori anuale și flori la ghiveci.

Sera Valea Florilor este amplasată în comuna Cristești, imediat după ieșirea din satul Zăicești, la 10 kilometri de orașul Botoșani, județul Botoșani, pe ruta DN28B Botoșani-Hârlău-Tg. Frumos-Iași (fig 3.1).

S.C PRONTO EDIL SRL, firmă ce și-a început activitatea ca producător de flori în anul 2010, s-a impus pe piață cu flori anuale și perene, in ghiveci ori ca flori tăiate. Sera se întinde pe o suprafață de 3 840 m pătrați și este împărțită în 4 sectoare simetrice.

SC PRONTO EDOL SRL se impun pe piață cu o ofertă de răsad de flori anuale într-o bogată paletă de culori și nuanțe, dar și cu o bogată ofertă de flori la ghiveci.

Materialul săditor este livrat în tăviță alveolară cu un volum de pământ de cca 160 ml/rădăcină sau ghiveci pătrat cu un volum de pământ cca 270 ml/rădăcină. Răsadurile se prezintă viguroase, nealungite, libere de boli și dăunători cu un sistem radicular bine format. Ageratum houstanianum, Alyssum maritimum, Begonia semp. angy/sally, Gazania maggy sunt câteva exemple din speciile prezente în oferta de răsaduri ce se pot găsi în sera Valea Florilor, județul Botoșani.

În prezent, în cadrul serei se află un puț de apă capabil să alimenteze instalația de irigații dar și un rezervor de apă cu un volum de 10 m cubi cu sistem de colectare a apei de ploaie (fig 3.2 și fig 3.3 )

Se prevede achiziționarea următoarelor mașini și utilaje agricole:

-instalație de irigat prin picurare;

-instalație de irigat prin microaspersie;

S.C PRONTO EDIL SRL își desfășoară activitatea in sectorul floricol, sector ce face obiectul măsurii 121 “Modernizarea exploatațiilor agricole” ce promovează și sprijină investițiile în exploatațiile agricole.

Obiectiv general: creșterea productivității printr-o utilizare mai bună a factorilor de producție și îndeplinirea standardelor naționale și a standardelor comunitare.

Acest obiectiv va fi atins prin implementarea sistemelor de irigare prin picurare și microaspersie în spațiul protejat pe o suprafață de 3 840 mp și dotarea cu echipamentele indispensabile realizării în bune condiții a tehnologiei de cultivare a florilor, fapt ce va conduce în mod direct la creșterea competitivității intreprinderii individuale ca urmare a atingerii unei performanțe generale reflectată prin următorii factori:

Obținerea unei producții ridicate: flori la ghiveci- 18 000 ghivece, material săditor- tăvițe alveolare- 6 000.

Obținerea de randamente sporite de producție și calitate superioară mare a produselor datorită achiziționării sistemelor de irigare;

Asigurarea condițiilor pentru utilizarea forței de muncă;

Îndeplinirea normelor naționale și comunitare. Normele de calitate al materialului floricol este determinat de aspectul comercial al produselor prezentate la vânzare, prin următoarele caracteristici:

de condiționare: prezentare, ambalare, etc;

vizuale: culoare, prospețime etc;

olfactive: miros;

Aceste norme de calitate, care se numesc și standarde de comercializare, garantează uniformitatea clasificării florilor proaspete, în funcție de caracteristicile comerciale ale acestor produse, printr-un sistem unic de evaluare.

Prin implementarea tehnologiilor propuse, pentru intreprinderea individuală se vor estima obținerea unor venituri de aproximativ 70 000 mii lei/an din comercializarea materialului floricol, în condițiile în care produsele răspund unei cereri în creștere recunoscute pe piață pentru florile proaspete de origine autohtonă.

CAPITOLUL 4

PROPUNERE DE ÎNFIINȚARE A SISTEMULUI DE IRIGARE PRIN PICURARE ȘI MICROASPERSIE

În prezent, S.C PRONTO EDIL SRL nu deține echipamente necesare irigării unei exploatații floricole de 3 840 mp. Astfel, prin urmărirea întreținerii în bune condiții a nevoii de apă a plantelor floricole, precum și evitarea costurilor suplimentare, achiziționarea instalațiilor de irigat este oportună. Avantajele acestor echipamente de irigare sunt:

pierderile vor fi eliminate datorită dozării apei în cantitățile necesare în diferitele etape de dezvoltare a culturilor;

consumul de apă pentru irigații se va reduce cu 20-45% datorită randamentului ridicat;

fiecărei plante în parte i se poate administra cantitatea optimă de apă în funcție de necesarul de moment;

fertilizarea se poate face simultan cu irigarea economisindu-se timp;

4.1. Înființarea sistemului de irigare prin picurare

În principal, o instalație de udare prin picurare are în componență următoarele elemente:

start conector cu filet: realizat din polietilenă sau metal, reprezintă piesa ce face legatura între țeava colector și instalația de picurare. Se aplică mai ales la instalația de irigare prin picurare tip bandă (fig 4.1)

robinetele (minivalve): se folosesc ca piesă de legătură între țeava colector și instalația de picurare tip bandă sau tub, cu avantajul că irigarea poate fi oprită complet pe un rând de plante (fig 4.2 ).

racorduri: rolul lor este să facă legătura între conducte sau benzi de udare (diam de 16 mm), confecționat din plastic(fig 4.3).

teu: se folosește la ramificarea tubului de picurare, confecționat din plastic (fig 4.4).

dopul: confecționat din plastic sau cauciuc, cu inel sau cu filet, se montează la capătul liber al tubului de irigare prin picurare și are rol în împiedicarea curgerii apei (fig 4.5).

garnituri: realizate din cauciuc, au rol în etanșeizarea punctului de legătură, țeava colector și conector sau robinet (fig 4.6 ).

filtru cu sită: are rol în filtrarea apei pentru a diminua riscul înfundării picurătoarelor cu impurități (fig 4.7).

picurătorul: rolul lui este de a transforma curgerea continuă a jetului de apă sub presiune mică, în curgere intermitentă, lentă (consum între 1 și 10 litri pe oră) sub formă de picături.

injector ventouri: este folosit pentru a introduce fertilizatorii în apa de irigat;

banda de picurare: cu distanțe între picătoare de 10-15 cm (fig 4.8 ).

tub de picurare: cu diametrul de 16 mm, este utilizată în zonele cu diferențe mari de nivel unde se impune ondularea și unde sunt necesare lungimi mari pe rând (fig 4.9).

tub picurare din material cauciucat de 16 mm diametru: se folosește la irigarea florilor, pomilor, gazonului, legumelor, etc.

ciuperci picurătoare: sunt folosite în special în sere și solarii la culturi fără sol, în ghivece cu irigare individuală. O ciupercă cu o capacitate de 2-3 l pe oră cuprinde in jur de 60-80 cm de tub capilar și o repusă cu gheară de scurgere liberă. Pentru o ramificație dublă debitul este de 4 l pe oră, iar la o ramificație cu 4 brațe debitul este de 8 l pe oră. Aceste ciuperci au un debit reglabil între 0-100 l pe oră și se pot deschide ori închide toate în același timp. Se folosesc la irigarea trandafirilor, arbuștilor, plantelor ornamentale și la culturile în care distanța dintre plante este inegală (fig )( curs sef lucrari ing dr Chioresc esmeralda)

Tuburile utilizate în structura instalației de udare prin picurare trebuie sa îndeplinească în principal următoarele cerințe:

să asigure transportul apei cu pierderi de sarcină hidrodinamică cât mai mici.

să fie rezistente la:

variațiile de temperatură;

diferite microorganisme;

acțiunea corozivă a substanțelor chimice din apa de irigație.

să fie ușoare și rezistente la transport și manipulare.

să fie cât mai lungi și să permită înlocuirea cât mai ușoară a tronsoanelor de conductă degradate.

Diametrele orificiilor picurătoarelor pot varia între 0,4-2,0 mm iar cu cât diametrele sunt mai mici, cu atât exigențele picurătoarelor față de puritatea apei de irigație sunt mai mari.

Instalațiile de irigare prin picurare se pot ajusta la diferite scheme de amenajare în funcție de modalitățile de așezare a conductelor de udare (pe sol, pe spalier) între care, cele mai semnificative întâlnim:

cu conducte de udare mobile;

cu conducte de udare fixe;

cu conducte de udare fixe și tuburi capilare.

Spre deosebire de alte metode de udare, la irigarea prin picurare, asigurarea umidității solului la nivelul cerințelor plantelor se face din sursă punctiformă, fapt ce determină unele particularități privind distribuția apei în sol. Acest proces este dependent de distanța dintre picurătoare, debitul acestora, durata udării, proprietățile substratului de cultură, temperatura apei, etc.

Debitul picurătorului este dependent de presiunea apei, acesta fiind direct proporțional cu presiunea, de exemplu la o presiune de 0.5 bari debitul va fi de aproximativ un litru pe oră (fig 4.11). (http://www.hortinform.ro/legumicultura-irigare-picurare.htm)

În vederea lungimii conductei de udare se va stabili astfel încât diferența între debitele primului și ultimului picurător să nu depășească 20%. Această condiție este satisfacută, în general, pentru lungimi mai mici de 100 m.

Distanța dintre picurători este dependentă de natura plantei irigate, debitul picurătorului și particularitățile umezirii solului: pentru rândurile de flori, distanța între picurători variază între 0,2-0,3 m. La stabilirea numărului de picurători la o plantă se va ține cont de consumul de apă al culturii, debitul picurătorului și desimea plantelor pe rând. De exemplu putem urmări tabelul de mai jos cu privire la proiectarea de picurători în funcție de tipul de cultură:

În scopul implementării unui sistem de irigare prin picurare vom avea nevoie de următoarele componente principale:

1) sursă de apă: poate fi din rețeaua centralizată, sursă locală (fântână) sau din bazine de stocare. Datorită consumului mare de apă pentru sere se va ține cont de o sursă de apă cât mai ieftină;

2) sistem de pompare;

3) filtru cu rol în separarea suspensiilor minerale sau organice prezente in apă, pentru prevenirea pericolului înfundării picurătoarelor.

4) conducta distribuitoare este reprezentată de țeava de polietilenă, dimensionată în funcție de necesarul de apă consumat și tipul sursei de apă;

5) liniile de picurare.

Înainte de începerea lucrărilor de înființare a sistemului de irigare, pe baza planului de mai sus (fig 4.12), trebuie sa executăm operațiunile de pichetaj și jalonare care cuprind:

materializarea în teren a traseului conductelor, pozițiile acestora;

stabilirea pozițiilor tuturor rețelelor edilitare existente în zonă (electrice, telefonice, canalizare, etc);

Vom verifica traseul rețelei din plan cu datele din teren și se va asigura că există condiții pentru începerea lucrărilor. În situația în care nu există date certe despre prezența unor rețele subterane, avem obligația de a efectua propriile măsurători cu ajutorul unor echipamente de detectare a cablurilor electrice și conductelor metalice.

Săpăturile de șanț pentru conductele principale vor fi executate manual sau mecanizat pe o lățime de minim 20 cm și maxim 80 cm adâncime, pe cât posibil la scurt timp înainte de montarea conductei. Lățimea șanțului depinde de diametrul conductelor, de natura terenului, materialul conductei, tipul și modul de îmbinare.

Înainte de a fi montate, tuburile și piesele confecționate din polietilenă vor fi verificate vizual și dimensional.

La examinare vizuală se va urmări ca:

tuburile să fie liniare;

suprafața interioară și exterioară sa fie netedă, fară denivelări, fisuri, incluziuni sau zgârieturi;

secțiunea transversală a tubului să nu aibă goluri de aer.

La examinarea geometrică se vor urmări abaterile geometrice ale tuburilor și pieselor. Materialele componente ale sistemului automat de irigații (tubulatura de picurare, electrovane, fitinguri speciale, etc) vor fi verificate vizual și cantitativ la recepție. Piesele nu trebuie să prezinte bravuri de turnare sau zgârieturi, iar tuburile nu trebuie să prezinte îndoiri.

Proiectul sistemului de irigații va urmări:

să asigure apa la debitul și presiunea optimă funcționării corespunzătoare a picurătorilor amplasați în orice punct;

să ajungă apa la fiecare picurător în parte;

să asigure irigarea conform cerințelor în timpul maxim alocat;

irigarea să poată fi programată unitar și ușor de către utilizator. Este necesar, de asemenea, ca sistemul ales să nu permită modificarea neautorizată a programelor de irigație.

Pașii pe care îi vom parcurge în vederea instalării sistemului de irigare prin picurare sunt următorii:

Pasul 1: Schița terenului;

Pasul 2: Stabilirea pozițiilor de montare;

Pasul 3: Montarea sistemului de irigare;

Pasul 4: Montarea sistemului de pompare.

Pasul 1: Schița terenului

Înainte de a instala un sistem de irigare prin picurare trebuie să măsurăm suprafața ce o dorim irigată și să întocmim o schiță care să cuprindă detaliile privind numărul rândurilor pe care le dorim irigate, lungimea acestora, lungimea coloanei principale și eventual ramificațiile pentru a ști ce și cât cumpărăm. În cazul de față, sera Valea Florilor se întinde pe o suprafață de 3840 m pătrați, împărțită în 4 zone simetrice (fig 4.13 )

Schița de început pentru implementarea unui sistem de irigare prin picurare trebuie să cuprindă toate zonele și plantele pe care le dorim irigate, sursa de apă și presiunea de care dispunem, dar și distanțele pe care dorim să le aplicăm sistemului. În general, sistemele de irigare prin picurare funcționează la presiuni mai mici decât sistemele de irigare prin aspersie, presiunea optimă fiind de 1,5-2 bari. Un alt aspect important pe care trebuie să-l luăm în considerare la această metodă de udare este faptul că acest sistem este mult mai predispus la înfundarea cu impuritățile din apă, motiv pentru care se pot înfunda cu ușurință. Această problemă impune achiziționarea unor filtre care să oprească impuritățile astfel încât circuitul apei să nu fie blocat.

( http://agrointel.ro/48713/irigarea-prin-picurare-in-cultura-de-legume-sfaturi-specialistil/)

Pasul 2: Stabilirea pozițiilor de montare

Odata terminată schița terenului, vom trece la evaluarea elementelor ce intră în componența sistemului de irigare pe care îl vom achiziționa.

Va fi stabilită suprafața și poziționarea sistemului de irigare apoi va fi ales sistemul necesar pentru tipul de cultură care va fi irigat. Necesarul de țevi va fi stabilit în funcție de lungimea totală a parcelei și de numărul de rânduri irigabile. Pentru fiecare din aceste rânduri va fi necesar un robinet cu garnitură, care va fi conectat la țeava colector situată pe lățimea parcelei, și un dop pentru capătul benzii irigate. Îmbinarea conductelor principale de alimentare ieșirea de la stația de pompare până la racordul tuburilor picurătoare și îmbinările conductelor ce alcătuiesc ramurile rețelei de distribuție se va face cu fitinguri cu sudare prin electrofuziune sau cu sudură cap la cap iar îmbinările tuburilor de polietilenă ce alcătuiesc zonele secundare cu liniile de picurare și a tuturor componentelor situate după branșamentele se va face cu fitinguri cu etanșare prin compresiune (fig 4.14 ).

Pentru o parcelă cu lățimea de 50 m și lungimea de 38,4 m vom instala 20 linii de udare situate la 1,5 metri distanță, cu lungimea de 50 de m și vor fi racordate la conducta distribuitoare. Numărul de picurători va fi ales în funcție de capacitatea pompei.

Pasul 3: Montarea sistemului de irigare

Pentru început este necesară asigurarea apei la limita zonei de irigat și instalarea unei țevi de înaltă densitate. Țeava va fi colectorul de apă la care va fi racordat fiecare furtun de irigare, iar în funcție de de distanța dintre rânduri va fi efectuată o gaură pe colector în care va fi fixat robinetul cu garnitură de etanșare (fig 4.15).

În fiecare robinet conectat pe țeava colector vom fixa câte un furtun picurător prin strângerea piuliței de pe robinet, după care va fi întins pe lungimea rândului.

Pentru fiecare linie de picurare vom avea câte un robinet, o garnitură și un dop. din 15 în 15 cm, cu ajutorul unei unelte de găurit, vom monta ciuperci picurătoare cu 4 ramificații cu capacitatea de 8 l/h (fig 4.16). Întregul sistem de irigare va fi racordat la sistemul de pompare și la sursa de apă.( http://www.hortinform.ro/legumicultura-irigare-picurare.htm)

Pasul 4: sistemului de pompare

Sistemul de pompare este alcătuit din (fig 4.17):

pompă centrifugală cu capacitate de până la 1100l/min (66 m cubi/ oră)

filtru cu nisip;

pompă dosatrom pentru inserarea ingrășământului;

țevi de 2 țoli din PVC U ce fac legătura cu sistemul de irigare.

1)Țevi PVCU; 2)Filtru nisip; 3)Filtru de linie; 4)Robineți.

Când sursa de apă reprezintă o cisternă, un puț, un lac sau o fântână sistemul de irigat trebuie echipat cu o pompă (fig 4.18). Pentru a menține pompa amorsată se poate instala o supapă de aspirație la capătul conductei de aspirație. O supapă de reținere trebuie instalată pe conducta de scurgere deoarce trebuie evitată curgerea în sens invers. Se va instala o vană automată de control pe conducta de scurgere cu scopul reglării debitului, iar manometrul ar trebui folosit pentru a monitoriza presiunea sistemului. Pentru o presiune constantă de la supapa de reținere la zona de control se recomandă țeavă din PVC U.

Întrucât la sistemul de irigare prin picurare, circulația apei are loc prin orificii mici, se impun câteva precauții care să permită funcționarea normală a instalației. La punerea în funcțiune a instalației trebuie verificate toate componentele acesteia, asftel:

se introduce apă în instalație și se lasă să funcționeze cu capetele și supapele conductelor de udare deschise până când reziduurile rămase accidental în interiorul conductelor sunt eliminate;

întreaga instalație se controlează detaliat pentru a identifica eventualele fisuri prin care s-ar putea pierde apa;

se efectuează funcționarea picurătoarelor și se efectuează unele determinări de debite;

Se evită presiunea prea ridicată în rețeaua de conducte prin acționarea lentă a robinetelor, astfel că în timpul umplerii instalației viteza apei să nu depășească 0,30 m/s. Capetele țevilor de udare se opturează după 15-20 de minute din momentul în care apa a început să curgă prin secțiunile acestora în scopul evacuării aerului din instalație.

Exploatarea normală a instalației de udare prin picurare este influențată de funcționarea eficientă a filtrului de apă iar frecvența spălării acestuia este condiționată de calitatea apei de irigare. Funcționarea picurătoarelor reprezintă, de asemenea, un factor limitativ foarte important în exploatarea și întreținerea instalației, obturarea acestora datorându-se impurităților, microorganismelor și substanțelor organice.

4.2. Inființarea sistemului de irigare prin microaspersie

Irigarea prin microaspersie reprezintă cel mai folosit sistem de udare în serele de tip industrial datorită faptului că poate asigura o udare uniformă sub formă de picături fine pe toată suprafața solului, îmbunătațește umiditatea aerului în spațiul protejat și nu provoacă tasarea solului. Un alt avantaj important al acestei metode de udare este că acesta se pretează cel mai bine la automatizare și la administrarea de îngrășăminte chimice prin aspersiune, fiind posibilă utilizarea aceleiași instalații pentru cele două lucrări. În fig 4.19 este prezentată o instalație de irigat prin microaspersie în care duzele de pulverizare sunt instalate pe partea superioară a structurii.

Irigarea prin microaspersie în sere și solarii se poate realiza cu o rampă mobilă (fig 4.20. ) la care duzele de pulverizare distribuie apa în mod asemănător cu erbicidarea. La această metodă consumul de apă scade față de irigarea cu aspersoare deoarece aspersoarele pot distribui apa și pe aleile interioare, pe stâlpii de susținere sau se elimină odată cu aerisirea serelor.

Această metodă de udare oferă posibilitatea dozării precise a normelor de udare cu avantajul economisirii apei prin aplicarea normelor de udare oricât de mici la udări speciale. La fel ca irigarea prin picurare, este posibilă introducerea de substanțe fertilizante sau ingrășăminte chimice ușor solubile în apa de irigare, dar și a tratamentelor fitosanitare și de combatere a buruienilor. Un alt avantaj important al acestei metode este că se poate aplica fără impedimente atât ziua cât și noaptea și nu implică folosirea de udător cu calificare deosebită.

Costurile pentru această metodă sunt puțin ridicate deoarece implică investiții mari pentru amenajare dar și cheltuieli de întreținere (necesită energie electrică sau combustibil și un consum ridicat de metan). Deși costurile de investiție în sistemul de microaspersie este mai mare, are avantajul unei utilizări mai îndelungate și eficiență foarte bună, mai ales pe suprafețe foarte mari. (https://www.folie-solar.ro/irigare-prin-ceata-si-microaspersie)

În vederea înființării unui sistem de irigare prin microaspersie pe rampă vom parcurge următorii pași:

Pasul 1: determinarea debitului de apă;

Pasul 2: alegerea duzelor;

Pasul 3: instalarea rampei de udare.

Pasul 1: determinarea debitului de apă și înălțimea duzelor

Ceața trebuie să fie cât mai fină și în conexiune cu cerințele plantelor cultivate, din acest motiv fiind necesar cunoașterea elementelor tehnice și a calității microaspersorului, respectiv al instalațiilor mobile de udare.

În comparație cu sistemul de udare prin picurare, cel prin aspersie funcționează la presiuni și debite mai mari. În primul rând, în proiectarea unui sistem de irigare eficient trebuie determinat corect debitul, ținând cont de dimensiunea liniei de serviciu, măsurând circumferința exterioară a țevii care merge de la linia principală pâna la sursa de apă. Zona de udare este dependentă de diametrul duzei și înălțimea acesteia de udare, iar diametrul duzei, la fel ca la metoda udării prin picurare, influențează debitul apei.

Pasul 2: alegerea duzelor

Rolul duzelor este de a efectua ceața, care reprezintă un fenomen fizic de divizare a lichidelor de stropit în particule fine care sunt apoi proiectate către suprafața țintă. Ceața conține particule de lichid de mărimi asemănătoare sau de mărimi diferite, în orice caz, spectrul de mărime este dependent de mai multe elemente, între care:

sistemul de pulverizare;

tipul de duză;

presiunea de lucru;

tensiunea peliculară;

vâscozitatea, etc.

Când proiectăm un sistem de irigare prin microaspersie este important să ne asigurăm că fiecare zonă udată primește aceeași cantitate de apă. Cantitatea de apă potrivită este determinată alegerea duzei potrivite, sau amplasând în aceeași zonă duzele cu același debit de udare.

Cerințele pe care trebuie să le îndeplinească duzele pentru a funcționa la paramtri normali sunt:

să realizeze o acoperire uniformă;

fără picurare în timpul funcționării pentru a evita pierderile de apă;

să distribuie apa simetric fără deviere sau “colțuri moarte”;

să realizeze o dimensiune ideală a picăturilor pentru a preveni scurgerea ceții fine;

Duzele pentru tratamentele fitosanitare trebuie să dozeze produsele exact pe fiecare suprafață tratată și să păstreze în timpul lucrului reglajele făcute asupra parametrilor instalației. O altă cerință pe care trebuie să o îndeplinească este de a realiza o fragmentație cât mai uniformă conformă cu cerințele agrotehnice. Posibilitatea de reglaj multiplu, construcția simplă, costul redus de fabricație și faptul că sunt simple de manevrat reprezintă câteva avantaje în aplicarea tratamentelor fitosanitare cu ajutorul duzelor.

Pasul 3:instalarea rampei de udare.

Rampa de udare (fig 4.21. ) va fi realizată din:

țevi PVC plus fitinguri de îmbinare pe care se vor îmbina duzele;

distribuitor;

port duze;

două rânduri a câte 10 duze: un rând pentru udat și un rând pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare;

motor cu rolul de a acționa rampa pe rândul de udare;

sistem de monitorizare și avertizare;

filtru;

1.Filtru; 2. Robineți; 3. Duze pentru tratamente; 4. Duze pentru irigat; 5. Programator irigații

Distribuția omogenă a ceții pe suprafețele țintă și respectarea strictă a dozei ce asigură efectele biologice necesare înseamnă calitate, iar aceasta depinde de următorii factori:

-debitul jetului de lichid pulverizat reprezintă un principiu esențial al normei de lucru;

-gradul de finețe al ceții;

-uniformitatea de distribuție în spațiu a ceții la rândul ei legată de performanțele duzelor.

Duzele vor fi amplasate la distanța de 30 cm între ele pe țevile distribuitoare confecționate din PVC. Rampa de udare, cu lungimea de 3 m, este conectată la un furtun de alimentare și acționată pe șină pe o lungime de 100 m și are un consum de 3 m cubi la o udare pentru 500 m pătrați.

Date tehnice:

-presiune de lucru recomandată: 0.6-1.4 bari pentru duzele (super LPD 4/7) Green Mist Lp;

-presiune de lucru recomandată: 2.4-4.0 bari pentru duzele (super LPD 4/7) Green Mist HP;

-debit: 30-40 l/oră;

-cerințe filtrare: 130 microni;

-diametru de udare: 1,2 m;

Debit comparativ cu presiune

Presiune (bar) -2,0 – 2,5 – 3,0 – 3,5

Debit (l/oră) -30 -34 – 37 – 40

DEVIZ MATERIALE

Realizarea sistemului va însemna pentru SC PRONTO EDOL SRL valorificarea mai multor oportunități de ordin economic și social cu efecte favorabile în dezvoltarea economiei locale. Achizițiile propuse sunt strict necesare pentru asigurarea unei rentabilități ridicate.

POTENȚIALII FURNIZORI:

SC COVERA S.R.L

SC MITTAL STEEL S.R.L

SC ROMSTAL IMEX S.R.L

SC DIMAC Business S.R.L

SC DEPOZITUL DE SEMINȚE S.R.L

NETAFIM ROMANIA

SC HIDROTECHNIKA

Furnizorii vor fi selectați în urma evaluării acestora după criteriile preț-termen de livrare-termene și modalități de plată-calitatea produselor.

TOTAL GENERAL: 8 712.86 lei+6 816.88 lei=15 529.74

CONCLUZII

Din moment ce producțiile plantelor cultivate sunt dependente de precipitații, omul trebuie să intervină cu toate mijloacele ce îi stau la îndemână pentru a lua măsuri în cazul unui deficit de umiditate accentuat.

Irigarea culturilor reprezintă o serie de măsuri prin care se intervine pentru a asigura regimul de umiditate din sol în funcție de cerințele plantelor cultivate și sporirea recoltelor agricole. Aceste sisteme de irigare constituie principala măsură de combatere a efectelor secetei asupra plantelor cultivate și pot fi uneori utilizate în combinație cu drenajul pentru ameliorarea solurilor salinizate.

În cazul spațiilor protejate, unde plantele nu au acces la apa din precipitații, irigarea acestora reprezintă principala măsură de îmbunătățire a regimului de apă din sol. Sistemul de irigare reprezintă un complex de lucrări și amenajări a căror scop este să capteze debitele din sursa din apă, transportarea și distribuirea acestora în locuri țintă pe teren. Irigarea culturilor din spațiile protejate are o deosebită importanță deoarece influențează în mod direct calitatea produselor și obținerea de producții mari.

Indiferent de metoda de udare, umezirea solului trebuie să fie cât mai uniformă, consumul de apă și energie să fie cât mai mic, iar randamentul și eficiența udărilor să fie maximă. Pentru o irigare rațională a spațiilor protejate se impune cunoașterea amănunțită a cerințelor plantelor cultivate și să se asigure folosirea cu economie maximă a apei de irigare.

În concluzie, implementarea unui sistem de irigare intr-o seră floricolă, nu numai că evită costurile suplimentare cu forța de muncă și economisește timp prețios, dar se reduce substanțial și consumul de apă datorită uniformității și randamentului ridicat.

.