II.1-Edificiile de cult [310187]

II.1-Edificiile de cult

II.1.1- Catedrale

Catedralele se impun interesului turistic prin o [anonimizat]: dimensiune, arhitectură, dotări, pictură,funcții ecleziastice îndeplinite. Ele se caracterizează printr-o arhitectură complexă și sunt specifice mai ales spațiului în care creștinismul este preponderent. [anonimizat] a [anonimizat] a unora dintre ele.

Din anul 1990 au început lucrările construcției Catedralei ortodoxe”Pogărârea Sf.Duh” Onești și a [anonimizat] „Fericitul Ieremia Valahul”–seminarul teologic Capucini (Onești).

Singura catedrală autentică din bazinul hidrografic al Trotușului este Catedrala ortodoxă ”Pogărârea Sf.Duh” Onești.

Catedrala ([anonimizat]édrale) este o [anonimizat], [anonimizat] ([anonimizat], mitropolit,cardinal, patriarh sau un sobor etc ).

Catedrala este biserica principală a unei eparhii/dieceze. [anonimizat], o [anonimizat].

[anonimizat]-un oraș mare este numită "catedrală", [anonimizat] (exemplu: [anonimizat].Ocna ,Biserica "Sf. Nicolae", Moinești,BisericaSf. Împ. Constantin și Elena", Dărmăneșt,Biserica Împ. Constantin și Elena", Comănești)

Catedrala „Pogorârea Duhului Sfânt”  (fig.11 a) a cărei construcție a început imediat după data de 2 iunie 1990 -dată la care s-a sfințit locul de amplasare a catedralei de către Prea Sfințitul Episcop Eftimie al Romanului și Hușilor.

Catedrala “Pogorârea Duhului Sfânt” este situată în zona centrală a municipiului Onești și are următoarele dimensiuni: lungimea de 52,10 m,lătimea de 36,20 m, înăltimea de 48,00 m.

Fig.11 (a) -Catedrala „Pogorârea Duhului Sfânt”

Catedrala este structurată pe mai multe nivele astfel:
 – Nivel 1( -4,50 – [anonimizat] A.L.A. cu tunele de evacuare);
 – Nivel 2 ±0,00 – parterul aflat la 1,75 pete nivelul terenului cuprinde: naos, pronaos și altar;
 – Nivel 3 +5,50 – etaj , construită peste zona de intrare în legătură (balcoane) cu cele două scări aflate în cele 4 turnuri; [anonimizat];
 – Nivel 4( +9,00 m – [anonimizat]).

II.1.2 -[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

Viața monahală desfășurată în interiorul lor a fost însoțită de o permanentă preocupare de natură culturală concretizată în elaborarea și tipărirea unor opere incluse în patrimoniul spiritual al poporului nostru.[anonimizat] – [anonimizat]: cea religioasă și cea socială.

Fig.12-[anonimizat] (Tg.Ocna)

Este singura mănăstire din Mitropolia Moldovei si Bucovinei închinată acestui sfânt.
Mânăstirea a fost construită în anul 2000 la punctul numit Cireșoaia, în partea de vest a cartierului Poieni, la o altitudine de 524 metri , înscriindu-se în aceeași curbă de nivel cu Mănăstirea Măgura Ocnei.

Scopul pentru care a fost ridicată a fost acela de a omagia și a întreține cultul eroilor în zona Cireșoaia.

Fig.13-Mânăstirea Cireșoaia( localizare și acces)- Sursa: manastiriortodoxe.ro

Mânăstirea Nașterii Maicii Domnului (Mânăstirea Cașin )

Mânăstirea Cașin este situată la circa 1,5 km de centrul satului cu vedere spre dealurile Comânac și Piscul Înalt (fig.14).

Mânăstirea Cașin a fost ridicată în 1655 de voievodul Gheorghe Ștefan.

Este asemeni bisericii Golia din Iași ca plan și dimensiuni, dar formele sunt simplificate.

Clădirea era înconjurată de case domnești și de un zid de piatră cu turnuri ca de cetate,cu elemente baroce a fost concepută ca loc de apărare.Construcția actuală a bisericii a început din anul 1990 și a fost terminată în anul 1998.Mânăstirea este locuită de maici (este mănăstire de rit ortodox pe stil vechi).

Fig.14-Mânăstirea Cașin ( localizare și acces)

În cadrul Mănăstirii Cașin există următoarele monumente turistice:

Monumente istorice Datare (vechimea)

1.Fosta Mănăstire Cașin 1656-1657

2.Biserica Sf.Voivozi 1655-1657

3.Ruinele casei domnești lui Gheorhe Ștefan sec.XVII

4.Ruine școala domnească sec.XIX

5.Ruine chilii 1657

6.Turn clopotniță 1657

7.Zid de incintă 1657-refăcut în 1820-1830

Fig.15- Mănăstirea Cașin

Vizitatorii văii Cașinului se pot reculege și închina în cadrul a numeroase lăcașe de cult: Biserica "Sfinții Voievozi Mihail și Gavril" (fostă mănăstire, monument istoric de interes național), Biserica "Sf. Simeon Noul Teolog", Biserica "Cuvioasa Paraschiva", Biserica pe stil vechi "Buna Vestire".

Mânăstirea “Acoperamântul Maicii Domnului” (Valea Budului)

Fig.16 Mânăstirea “Acoperamântul Maicii Domnului”-2003 (Valea Budului)

Așezământul își începe existența în data de 1 iunie 2003, când, pentru nevoile pastoral misionare din zonă, a fost  înființată Parohia Valea Budului și a fost dată binecuvântarea pentru zidirea unui nou lăcaș de închinare, iar pentru nevoile spirituale imediate ale credincioșilor a fost improvizat un paraclis cu hramul „Sf. Împ. Constantin și Elena”.

Din anul 2013 așezământul de la Valea Budului a fost transformat în mănăstire (fig.16).

Mânăstirea Diaconești
Situată la altitudinea de 624 m pe Valea Trotușului, între Munții Ciucului și Tarcăului-Muntele Cărunta,1516 m (comuna Agăș), Mănăstirea Diaconești a fost înființată în anul 1998.Accesul se poate

Fig.17-Mânăstirea Diaconești( localizare și acces)

face din localitatea Comănești spre Miercurea Ciuc, pe drumul național 12A, cale de 16 kilometri, apoi se face stânga, în localitatea Preluci, cale de doi kilometri (fig.17).

Specificul mănăstirii este unul misionar(rânduiala de rugăciune și slujbe, cântăre bisericească și iconografie, spovedanie).

Pe lângă ascultările clasice unei mânăstiri, monahiile din Mânăstirea Diaconești au și preocupări editoriale legate de sfinții închisorilor comuniste, pictură și muzică bizantină.

Mânăstirea Înălțarea Domnului Zemeș/Strigoi)
Mânăstirea Stirigoi este o mânăstire ortodoxă  cu hramul Înălțarea Domnului, situată în comuna Zemeș  pe platoul Muntelui Chiliilor, ce aparține culmii Runcul Stânelor din Munții Tarcău.

Este așezată la altitudinea de 1192,4 m.Accesul se face din localitatea Zemeș (fig.18).

Tradiția orală consemnează că în secolul al XVII-lea aici au viețuit câțiva pustnici, ce locuiau în chilii construite fiecare pe câte o colină, de unde și denumirea de Muntele Chiliilor. Vârful acestui munte se numește Stirigoi după o plantă otrăvitoare care se găsește în această zonă – numită stirigoaie și, care a influențat toponimia locurilor.

În anul 1936 – în contextul prigoanei instituite împotriva susținătorilor calendarului iulian, autoritățile civile și ecleziastice ortodoxe au distrus fizic așezământul ce aparținea de Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România, au alungat călugărițele și au dat bunurile bisericești rămase parohiei Tazlău

Fig.18-Mânăstirea Strigoi/Zemeș ( localizare și acces)

În anul 1937 cu susținerea financiară a sondorilor de la schelele petroliere din zonă, se reînființează aici un schit de maici Acesta a fost distrus de un incendiu în 1956 și reconstruit un an mai târziu  cu contribuția populației locale. Doi ani mai târziu, în urma Decretului 410 printre mănăstirile desființate de autoritățile comuniste, s-a numărat și cea din Zemeș.

În zona mânăstirii pot fi vizitate:

-la o distanță de trei ore de mers pe coasta muntelui se găsesc 4 chilii săpate în pământ, actual părăsite;

-lângă complexul mânăstiresc  se află un complex de 3 lacuri formate pe trepte de alunecare;

-orașul Moinești cu izvoarele de ape minerale din Parcul Băi, rezervația Pădurea de pini și monumentul artistic „Dada”;

-micile cascade și săritori de pe pârâul Lespezilor, lacurile Goioasa și Asău, cascada Apa Asău;

-stâncile de la Stogul de Piatră și Lacul Boiereasca (Dealul Modârzău cu altitudinea de 560 m).

Un traseu turistic posibil se poate face plecând din valea râului Tazlăul Sărat (satul Zemeș) spre vârful Runcul Stânelor (1.269 m) apoi spre vest pe valea pârâului Lespezi și a pârâul Izvorul Alb (localitatea Păltiniș.Din localitatea Păltiniș drumul continuă spre nord spre  Muntele Strigoiu (1239 m) unde se află situată și Mănăstirea Stirigoi (1192 m)-fig.18.

Mânăstirea Cotumba

Este situată în Sud – Vestul Depresiunii Brusturoasa – Agăș, pe cursul superior al râului Trotuș, la 2 km NV de satul Agăș (localitatea Cotumba, com. Agăș) la altitudinea de 728 m -fig.19,20.

Schitul Cotumba, cu Biserica „Sf. Treime”, a fost ridicată în sec. XVIII, din lemn. În locul ei, în 1766, a fost ridicată o alta de zid, de vornicul Grigorie Crupenschi. După 1864, schitul a fost desființat, iar în timpul primului război mondial, Cotumba fiind post de graniță, biserica a fost distrusă și reclădită în 1929. Acum i s-a schimbat hamul din „Sf. Treime” în „Pogorârea Sf. Duh”. După 1948 Schitul Cotumba, devenit mânăstire.

Fig.19-Mânăstirea Cotumba

În zona mănăstirii pot fi vizitate interesante obiective turistice :

-muzeul satului la Antal Maria – sat Ghimeș;

-muzeul obiecte de meșteșuguri și artizanat de la școala I-IV Sulța;
-cabana "Bârlogul Ursului" Sulța;
-pensiunea agroturistică Sulța;

– Vf Cârunta 1517 m  (Munții Ciucului);
​- monumente istorice, tradițiile și obiceiurile populare , gastronomia specifică și nu în ultimul rând ospitalitatea locuitorilor.

Fig.20-Mânăstirea Cotumba( localizare și acces)

Mânăstirea Ștefan cel Mare și Sfânt /Bolovanu (Slănic Moldova)

.

Fig.21- Mânăstirea Ștefan cel Mare și Sfânt (Slănic Moldova)

Mânăstirea este situată la o altitudine de 709 metri în apropiere de muntele Bolovanu, la aproximativ 10 kilometri de stațiunea Slănic Moldova (fig.21).

Din Cerdac, mergând spre Slănic, există un indicator care ne informează că drumul forestier pe care intrăm duce după 6 km în muntele Bolovanu, loc unde este construit așezământul monahal (fig.22).

Inițiatorii și susținătorii principali ai construcției au fost doi cetățeni americani, de origine română, Vasile și Catinca Gavrilă (Sursa: manastiriortodoxe.ro)

Fig.22- Mânăstirea Ștefan cel Mare și Sfânt (Slănic Moldova)- localizare și acces

Episcopia Romanului a dat binecuvântarea pentru înființarea mănăstirii cu obște de călugări și a întocmit formele necesare în anul 2000, când s-a deschis șantierul pentru începerea lucrărilor (hramul mănăstirii este pe data de 2 iulie-ziua Sfântului Ștefan cel Mare).O drumeție interesantă pentru relaxare se poate face spre ferma „Stâna dacilor” (4 km) de pe Muntele Bolovanu (se poate vizita domeniul fermei Dacilor-adăpostul de animale, lacul din apropiere, se pot face plimbări cu trăsura, echitație,pescuit, cățăre pe panoul de climbing, plimbări cu poneii iar în luna octombrie participare la festivalul “Răvășitul oilor”) .

Mânăstirea "Măgura Ocnei"

Fig.23 -Mânăstirea Măgura Ocnei(localizare și acces)

Geografic este situată pe muntele Măgura (720 m) la altitudinea de circa 505 m.Accesul se face din DN 12 A la ieșirea din orașul Tg.Ocna în direcția Slănic- Moldova (fig.23).

Mânăstirea "Măgura Ocnei" este așezată pe locul unui fost schit (monaha Salomeia, fiica lui Constantin Donose din Dărmănești, își dăruiește partea ei de moștenire Schitului de la Târgu Ocna, construit din lemn în anul 1653). Totuși prima mențiune a schitului apare într-un document din 13 noiembrie 1665.

Un alt document care atestă vechimea schitului este hrisovul domnesc al lui Constantin Cehan Racoviță, datat la 1 ianuarie 1757( prin care se înzestrează Spitalul Sfantul Spiridon din Iași, cu moșia de la Târgu Ocna, pe care se afla și schitul).

Schitul "Măgura Ocnei" a fost transformat în post de prim ajutor regimentar, mii de soldați răniți primind ajutor în timpul primului război mondial.

Mânăstirea a fost fondată de câtre Salomia monahia încă din 1653, aceasta dăruind partea sa de moștenire pentru construirea schitului. Biserica mânăstirii a fost demolată de către autoritățile comuniste în 1960, iar piatra rezultată a fost folosită pentru împrejmuirea iazului mănăstirii. Bucătăria și trapeza au fost transformate în restaurant, atelierul de țesătorie a devenit sală de dans, cimitirul a devenit teren de fotbal, iar chiliile au fost transformate în spații de cazare. Mănăstirea a fost restabilită începând cu anul 1990.Este o mânăstire de maici cu hramul Înălțarea Domnului. Aici se află Icoana Maicii Domnului (“Zburătoarea”).

O drumeție interesantă pentru relaxare se poate face pentru vizitarea monumentului Măgura din apropiere sau a rezervație cu același nume.

Monumentul – Muzeu Măgura Ocnei este unul dintre cele mai impresionante monumente ridicate în memoria ostașilor căzuți în primul război mondial. Este situat la altitudinea de 520 m pe dealul Măgura, la 2 km de șoseaua Târgu Ocna – Slănic Moldova. A fost construit între 1925-1928 în memoria celor peste 14.000 de ostași români căzuți în Primul Război Mondial pe fronturile de la Oituz, Coșna și Cireșoaia. Monumentul a fost ridicat din piatră cioplită și are o înălțime de 22 de metri.

Rezervația se află între altitudini de 310 si 700 metri și se întinde pe o suprafață de 210 hectare.
Rezervația a fost înființată pentru a proteja pădurile, formațiunile ierboase dar și tufișuri și stâncării.

Mânăstirea Prodromița

Fig.24- Mânăstirea Prodromița (localizare și acces)

Geografic este așezată în localitatea Palanca pe drumul național Miercurea Ciuc – Comănești, la 1,5 km de la șosea DN 12 A, pe valea pârăulul Șanț la altitudinea de circa 800 m depe Dealul Cuchiriș (1096 m).

Mânăstirea ortodoxă, de stil vechi, este relativ nouă. În anul 1995, la dorința enoriașilor, s-a luat hotarărea ridicării unei manastiri pe aceste meleaguri, pe o mai veche vatră de rugăciune. Lăcașul a fost ridicat prin munca celor 15 călugări, diaconi și preoți, care au ales să slujească la Prodromița.

Mănăstirea Prodomița

Geografic este situată la poalele Dealului Roșu (725 m) la altitudinea de circa 300 m pe teritoriul Munților Berzunți.Accesul spre mânăstire se poate face din localitatea Poduri sau Moinești (fig.25).

În zona mănăstirii în comuna Poduri se află situl arheologic de interes național de pe dealul Ghindaru, lângă fostul sat Rusăești (astăzi parte a satului Poduri), la 500 m nord-vest de biserica de lemn „Sfinții Voievozi”. Situl cuprinde urmele unei așezări neolitice aparținând culturii pre-Cucuteni, ale unei așezări eneolitice aparținând culturii Cucuteni, precum și un mormânt din epoca bronzului (cultura Costișa). În anul 1981, în situl multistratificat de la Poduri-Dealul Ghindaru a fost descoperit complexul statuar denumit ” Soborul zeițelor de la Poduri”. Tezaurul de statuete precucuteniene este format din 15 statuete mari, pictate cu roșu, 13 tronuri de lut ars, alte șase statuete mai mici nepictate (complexul statuar se află la muzeul de arheologie din Piatra Neamț).

Fig.25- Mânăstirea Prodomița(localizare și acces)

Un traseu turistic interesant: Moinești-Poduri-Bucșești-Cernu-Buda-M.rea Sfântul Sava (o zonă splendidă,cu peisaje mirifice , purificatoare , de înaltă trăire sufletească și creștinească).

Pot fi vizitate și căteva obiective cultural-istorice-religioase de mare valoare (11 biserici și 2 mănăstiri):

-monumentul eroilor căzuți în primul razboi mondial 1916-1919;
-Biserica de lemn ,,Sfinții Voievozi" Rusaiești;
-Biserica de lemn ,,Sfintii Voievozi" Prohozești – Vale;

-versantul estic al Culmii Munților Berzunți( pădurea de tisa(tacsus bacata) și crucea voinicului în punctul numit Scutar de sub vârful Tarnița;

-situl arheologic ,,Dealul Ghindaru" Rusăiești (situl este situat la altitudinea relativă de 345 m față de albia Tazlăului și se întinde pe o suprafață de 1,5 ha);

Mânăstirea Poiana Uzului

Din punct de vedere geografic este situată în apropiere de coada lacului Poiana Uz din Obcina Lapoșului (1336 m) –Munții Nemira (fig.26).

Mânăstirea a fost înființată în anul 2002 (mănăstire de călugări).

Din zona mânăstirii se pot face drumeții spre Lacul Poiana Uzului, Lacul Bălătău și cascadele Nasolea Mare și Mică .

Din Dărmănești prin Sălătruc până la Mânâstirea Poiana Uzului sunt circa 14 km.

Fig.26- Mânăstirea Poiana Uzului(localizare și acces)

Lacul Poiana Uzului este alimentat de apa râului Uz dar și de o serie de afluenți din Munții Nemira (Groza, Izvorul Alb, Răchiți, Plopu) cât și pluvial.Acumularea Poiana Uzului a fost pusă în funcțiune în anul 1972, are o suprafață de 334 ha, o lungime de 3,7 km, adâncimea maximă de 64,7 m, înălțimea barajului de 80 m și un volum de apă de 90 mil. m3. Barajul a fost construit în 1972 în minidefileul de la Pivniceri, din ambracamente.Satul Valea Uzului a fost inundat și strămutat în orașul Dărmănești, deși câteva case au rămas la coada lacului.

Folosința principală a lacului este de alimentare cu apă a orașelor Onesti, Comănești, Târgu Ocna, Dărmănesti și Bacău, iar folosința secundară este producerea de energie electrică și rol peisagistic pentru turism.

Interesante din punct de vedere turistic sunt cascadele Nasolea Mare și Nasolea Mică de pe valea Uzului.Cascadele au câteva căderi de apă în marmitele de eroziune din gresia de Tarcău.

Din zona Poiana Uzului se poate face o drumeție pe valea pârăului Alb spre lacul Bălătău (6 km).

L.Bălătău (denumit și Lacul Bolătău ) este un lac de baraj natural situat în Munții Nemira, la o altitudine de 532 m, la 4 km de Sălătruc. Este declarat monument al naturii prin apartenența sa la Rezervația Naturală Munții Nemira, inclusă în rețeaua ecologică europeană.

Lacul s-a format în anul 1883 în urma unei alunecări pe versantul nord-vestic al Plaiului Focul lui Ivan în albia râului Izvorul Negru-afluent al Uzului (I.Gh.Năstase,1949).La momentul apariției autorul aprecia că lacul avea o lungime de 1 km, lățime de 150 m și o adâncime de 40 m.

Evoluția ulterioară a lacului a fost foarte rapidă.În anul 1888 lacul avea o lungime de 770 m iar în 1906 de 500 m și o adîncime de 37. Exploarea pădurii ( în medie circa 100 m3/zi lemn) a determinat un proces de eroziune intensă a versanților și aluvionarea lacului).

În urma accentuării procesului de colmatare s-a produs o reducere a suprafeței ocupată de apă și adâncimii (în anul 1985 lacul mai avea doar o lungime de 350 m,o suprafață de circa 4 ha și o adâncime de 3 m).În perioada următoare reducerea suprafeței lacului a continuat astfel încăt în anul 2012 acesta avea dimensiuni și mai reduse (adâncimea de 2,0-1,5 m,lungimea de 320 m,suprafața de circa 3,2 ha și un intens proces de eutrofizare).

Din zona Poiana Uzului se pot face drumeții

Mânăstirea Vermești (Mânăstirea Sfinților Împărați Constantin și Elena)

Este situată în vestul Munților Berzunți (în apropiere Vf.Tarnița,892 m) la altitudinea de 380-390 m în apropiere de Vermești (în apropiere de fosta zona industrială a orașului Comănești)-fig.27. A fost construită începând cu anul 2000 și sfințită în anul 2002.

Dinstre mănăstire se pot face drumeții spre Munții Berzunți pentru vizitarea L.Tarnița .

Lacul Tarnița este situat pe versantul vestic al Muntelui Tarnița din Culmea Berzunți.Are o formă cvasicirculară cu diametru de circa 20 m.Este alimentat permanent de izvoare de pe pantă și are un emisar care în perioadele ploaiase abundente formează alte căteva lăculețe cu caracter temporar ceea ce determină ca apa să fie limpede.

Fig.27- Mănăstirea Vermești (localizare și acces)

Mânăstirea Caraclău

Fig.28- Mânăstirea Caraclău (localizare și acces)

Din punct de vedere geografic mânăstirea Caraclău situată în apropiere de Dealul Brătila (400 m) din Subcarpații Tazlăului (2 km de localitatea Caraclău).Accesul se face din localitatea Caraclău (fig.28).Este o mănăstire de maici cu hramul Nașterii Maicii Domnului.

Un traseu turistic interesant este spre Dealul Perchiu sau Dealul Baba Ghigea.

Dealul Perchiu reprezintă un hogback (deal cu versanți abruți și asimetrici).Are 397,7 m altitudine absolută și 200 m altitudine relativă. Aspectul de hogback este rezultatul acțiunii combinate a eroziunii fluviale realizate de râul Trotuș la baza dealului și a ridicărilor neotectonice în asociere cu procesele de denudație sub efectul eroziunii diferențiale realizate pe rocile slab cimentate de pe versantului sudic (șiroire pe versant și supare).Din loc în loc apar “klippe” de gresii,calcare și gipsuri calcaroase de vârsă helvețiană.

Cele peste 600 specii de plante cu flori și numeroase elementele stepice identificate pe teritoriul rezervației (colilia, capul șarpelui, plevaița,frăsinelul) în asociere cu arborii termofil (stejar pufos, tufa râioasă) și bogatului etaj arbustiv (vița de vie sălbatică,măceșul, săngerul,alunul) au impus declararea Dealului Perchiu drept rezervație naturală.

Mânăstirea Sfântul Sava

Geografic este situată la altitudinea de 500 m în estul M.Berzunți, în apropierea localității Buda. Accesul se face din comuna Berzunți (satul Buda)-fig.29.

Fig.29- Mănăstirea Sfântu Sava (localizare și acces)- Sursa: manastiriortodoxe.ro

Lăcașul a fost zidit în anul 1766 de Varnava Ieroschimonah, ce înainte a fost preot de mir în comuna Poduri, cu numele de Vasile.Biserica a fost construită pe vatra schitului Cermol, construit de sihastrul Savu pe muntele Savului, în secolul XVII. În anul 1809, răzeșii satelor Poduri și Cernu și ieromonahul Varnava fac învoiala de a face un schit în acel loc, dar, în 1828, schitul a trebuit coborat la poalele muntelui, în satul Buda, datorită tălharilor care-l jefuiau. Astfel se zidește, în anul 1829, actuala biserică, care, de-a lungul timpului, a avut alternativ, perioade de decădere (închisă în anul 1960 de regimul comunist) și dezvoltare (reînființată în anul 1990 ). În anul  1840, schitul s-a transformat în mânăstire de maici, prima stareță fiind Maica Maria, fiica Preotului Vasile (Ieroschimonahul Varnava, primul ctitor ziditor). Maicile au stat aici până în 1890, când biserica a devenit biserică de mir, iar maicile s-au împrăștiat la alte mânăstiri. În prezent este o mânăstire de călugări și poartă hramul "Schimbarea la Față"(6 august).Interesante din punct de vedere turistic și cultural sunt icoanele vechi de 200 de ani ce alcătuiesc catapeteasma bisericii.În anul 2007, s-au dat în folosință spații de cazare pentru pelerini.

Pe locul fostului schit din apropierea Dealului Bulimandru din Culmea Berzunților , la 5,8 km de mănăstire, a fost construit Schitul Sfântul Ilie.

Un traseu turistic interesant pentru drumeție se poate realiza din localitatea Buda spre Munții Berzunți (Muntele Runcu Mare/pârăul Savu – Mânăstirea "Sf. Sava") .Traseul poate continua spre schitul Sf.Ilie-Dealul Trei Hotare din Culmea Savu (circa 5, 6 km) apoi peste Culmea Berzunțului spre depresiunea Comănești.

Mânăstirea Bogdana

Geografic este localizată pe valea pârăului Bogdana pe patrea estică a Dealului subcarpatic cu același nume (altitudine de 427 m) la circa 14 km de municipiul Onești (fig.30,31). Prima atestare documentară a mânăstirii este din 17 iulie 1634 și, la scurt timp, 12 iunie 1664.

Mânăstirea Bogdana – ctitorie din 1670, a logofătului Solomon Barlădeanu, în stil moldovenesc a fost refăcută după 1755 de episcopul loanichie. După renovarea din 1977 a devenit muzeu iar din anul 1990 este reînființată ca mănăstire.

După tradiția locală primii călugari s-au așezat în acea zonă începând cu secolul XIV în vremurile descălecătorului Bogdan, venit din Cuhea Maramureșului, peste Carpați, să întemeieze Țara Moldovei. Chiliile acestora erau răspândite prin pădure și ei se adunau doar la sărbători, în jurul bisericii de lemn ridicată prin osteneala mâinilor lor.

În secolul XVII sihăstria Bogdana ajunsese cunoscută în toată Țara Moldovei. Marele logofăt Solomon Bârlădeanu a transformat la 1660  sihăstria în mănăstire, păstrând hramul „Pogorârea Sf. Duh”. Zidită din piatră și cărămidă, cu ziduri de apărare și turn clopotniță, cu biserica în plan treflat, a avut ca model necropola lui  Ștefan cel Mare și sfânt de la Putna.

Ansamblul format din biserica „Pogorârea Sfântului Duh și Sfânta Treime”, paraclisul, stăreția, chilia, turnul clopotniță și zidul de incintă este categorisit ca și Monument de arhitectură, fiind inclus în lista Monumentelor Istorice din România din 2010.

Fig.30- Mănăstirea Bogdana (localizare și acces) Fig.31- Mânăstirea Bogdana

În cadrul mânăstirii poate fi vizitată colecția de artă religioasă medievalăce cuprinde valorile patrimoniale din mănăstirile desființate și din bisericile de parohie ale județului Bacău.

Mânăstirea Făgețel

Geografic este situată la altitudinea de 1033 m ,la poala estică a Muntelui Păgănilor (1351 m) din Munții Ciucului (fig.32).

Accesul se face pe drumul național 12A, la 24 de kilometri de Miercurea Ciuc și 58 de kilometri de Comănești, în apropierea comunei Frumoasa.

Fig.32- Mănăstirea Făgeței (localizare și acces)

Mănăstirea a fost construită pe locul bisericuței ce data din anul 1903.Mănăstirea este locuită de călugări și are hramul Sfânta Treime (12 iunie).

Între 1942-1951 lăcașul de cult a suferit distrugeri (arhiva este distrusă,moartea starețului Dionisie etc.).Între 1994-1996 funcționează ca schit iar din anul 1996 primește al doliea hram (Tăierea

Capului Sfântului Ioan Botezătorul).

Din zona mânăstirii se pot face drumeții fie spre izvoarele Trotușului fie spre Dealul Fagu (1306 m).

II.1.3- Bisericile

În județul Bacău, în ultimii 25 de ani, au luat ființă peste 150 noi lăcașuri de cult, în mare parte, ortodoxe.

Bisericile, ca lăcașuri de închinare, prin valoarea lor istorică constituie adevărate comori de artă  românească și mărturii ale unei străvechi evlavii ortodoxe.

Bisericile alcătuiesc resursa atractivă cea mai răspândită și mai bogat reprezentată în spațiul bazinului râului Trotuș. Edificiul religios destinat celebrării cultului creștin – Biserica, datează din perioada de început a creștinismului și reprezintă adevărata imagine a sentimentului religios profund de care a fost animat întotdeauna poporul român. Evoluția ei din punct de vedere architectonic este similară evoluției comunității creștine pe care o deservea.

În ascensiunea valorilor sociale și spirituale reprimate înainte de anul 1989,manifestarea credinței religioase în cadrul comunității trotușene ocupă în prezent un loc foarte important.

Construcția după anul 1990 de noi edificii religioase a oferit posibilitatea unei aprecieri concrete și obiective privind procesul de vitalitate religioasă.În prezent repartiția lăcașelor de cult din bazinul Trotușului prezintă o dispunere spațială uniformă pe întregul spațiu al acestuia.

Cea mai veche biserică de lemn din județul Bacău este cea de la Oprișești ( com. Răchitoasa) din 1640, cu hramul Sf. Arh. Mihail și Gavril, urmată de biserica de lemn din Șesuri ( com. Măgirești), din 1648, cu hramul Sf. Gheorghe și biserica de lemn din Răchitoasa, din 1650, cu hramul Cuv. Parascheva.

În bazinul hidrografic al Trotușului o deosebită importanță turistică prezintă vechile biserici de lemn din localitățile Curița,Tg.Ocna,Lapoș,Plopu,Poduri,Cucuieți etc (sursa: manastiriortodoxe.ro/wikipedia):

Biserica de lemn Sf. Nicolae, 1819 (com. Berești-Tazlău-):

Biserica de lemn Sf. Ilie, sec XIX(sat Prisaca, com. Berești-Tazlău);

Biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril (Cașin), 1796 și biserica de lemn Sf. Nicolae din satul Curița, 1740, ref. 1933;

Biserica de lemn Sf. Nicolae, 1755, ref. 1810(Pralea)-fig.37;

Biserica de lemn Sf. Nicolae, sec. XIX(oraș Comănești);

Biserica de lemn Sf. Nicolae, 1808, pictată în 1873 (Dărmănești- fig.35) și biserica de lemn Sf. Voievozi, din satul Lapoș, 1813, și biserica de lemn  Ad. Maicii Domnului, din satul Plopu, 1795, ref.în 1886;

Biserica din lemn cu hramul „Sfinții Voievozi” (1800, refăcută în 1860) din satul Prohozești;

Biserica de lemn Ad. Maicii Domnului, 1808, ref. 1864(Găiceana);

Biserica de lemn Sf. Nicolae, 1781(Com. Gura Văii);

Biserica de lemn Sf. Nicolae, sec.XVIII, ref. 1930 (Brătila) și biserica de lemn din satul Drăgugești, 1790;

Biserica de lemn Sf. Dumitru, 1814 (Poiana-Livezi);

Biserica de lemn Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, 1803, ref. 1923(Palanca);

Biserica de lemn Ad. Maicii Domnului, 1809 Cornet-Poduri;

Biserica de lemn Sf. Voievozi, 1749, ref. 1808 (Cucuieți-Solonț- fig.40);

Biserica de lemn Sf. Dumitru, 1806 (Negoiești-Ștefan cel Mare) –fig.34 și biserica de lemn Sf. Voievozi, din satul Răcăuți, sec.XVIII , ref. 1881 și biserica de lemn din cimitir, de la mănăstirea Bogdana, 1750;

Biserica de lemn Cuv. Parascheva- Domnească, 1725 și biserica de lemn Sf. Gheorghe, 1761, pictată în stil neobizantin în 1889 (fig.33 )și biserica de lemn armenească  Sf. Născătoare de Dumnezeu, 1808, ref. 1825 și biserica de lemn Sf. Dumitru, 1813 și biserica de lemn Sf. Ap. Petru și Pavel, 1832 (Tg.Ocna);

Biserica de lemn Sf. Nicolae, sec.XVIII (Lunca Dochiei, Urechești).

*sursa: manastiriortodoxe.ro/wikipedia

Fig.33-Biserica de lemn Cuv. Parascheva- Domnească Fig.34-) Biserica de lemn „Sf. Dimitrie” Fig. 35-Biserica Sf. Gheorghe” din Poiana

(Tg.Ocna) (din Negoiești – Ștefan cel Mare) (Dărmănești)

Fig.36-Nașterea Maicii Domnului”(Sălătruc) Fig.37- Biserica de lemn Sf. Nicolae (Pralea) Fig.38- Biserica de lemn din Popeni(Căiuți)

Fig.39-Biserica de lemn Sf. Nicolae Fig.40-Biserica din lemn Fig.-41 Biserica din lemn Fig.42- Biserica din lemn

(Cucuieți) (Moinești) (Palanca)

Foto.crestinortodox.ro

*Zona orașului Tg.Ocna dispune de interesante monumente istorice și religioase reprezentate prin două mănăstiri,19 biserici,un schit și 3 capele.Dintre acestea 8 edificii sunt declarate monumente istorice (Buna Vestire,,Sf.Nicolae,Sf.Gheorghe,Cuvioasa Parascheva,Sf.Treime,Precista,Sf.Ioan Botezătorul și Sfinții Voivozi).

Interesante lăcașe de cult din punct de vedere al turismului cultural-religios sunt bisericile:

Biserica Buna Vestire (fostă Mănăstirea Răducanu) a fost ctitorită în anul 1694 și refăcută în 1763). Lângă peretele sud-estic al bisericii se află mormântul marelui diplomat și scriitor Costache Negri (1812- 1876;

Biserica Răducanu – Buna Vestire din Tg.Ocna a fost construită de marele logofăt Ion Buhuș și un târgoveț bogat, Pavăl, la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, în orașul Tg. Ocna.Biserica Răducanu este un monument reprezentativ pentru barocul târziu moldovenesc.

Biserica Precista – Târgu Ocna (1662; 1860) are ca hram „Adormirea Maicii Domnului” și a fost zidită prima dată în anul 1683 (după alte izvoare în 1662) și apoi refăcută și mărită în anul 1860, după cum reiese din pisania care se află deasupra ușii la intrarea în pronaos: 
Această biserică, fostă mănăstire „Precista”, înălțată de vistierul Gheorghe Ursache, în anul 1683 și prin testament închinată sfintei mănăstiri „Ivirul” din Muntele Athos, cu timpul fiind deteriorată și gata a se prăbuși, a fost reconstruită și mărită prin cheltuiala și supravegherea prea cuviosului arhimandrit și stareț Damaschin Iviritul, în anul 1860( timp de 202 ani a fost mănăstire).
A fost înzestrată cu peste 74 de moșii în 9 ținuturi ale Moldovei, cu mori, case și prăvălii de către unii domni și mari boieri. Până la secularizare, mânăstirea a fost condusă de 16 egumeni greci.

Biserica de Lemn "Sfântul Gheorghe" (ctitorită în anul 1761 ); monument de arhitectură

Biserica "Sfântul Nicolae" (ctitorită în anul 1580, transformată în anii 1768, 1883); în incinta acesteia seaflă cimitirul cu tunuri, în care odihnesc 69 de eroi căzuți în luptele de la Coșna și Cireșoaia, din vara anului 1917; monument de arhitectură;

Biserica "Sfânta Treime (1810); monument de arhitectură;

Biserica "Sfinții Împărați Constantin și Elena" (1824);

Biserica Armenească "Sfânta Născătoare" (1808, refăcută în anul 1825);

Biserica "Sfinții Voievozi Mihail și Gavril" (între 1737, reconstruită în anul 1849);

Biserica „Sfânta Varvara“.Hramul lăcașului Sfânt este „Sf. Varvara“, ocrotitoarea minerilor; Biserica Sfânta Varvara este situată în mina de sare „Trotuș”, din orașul Tg. Ocna. Biserica a fost zidită și amenajată în perioada aprilie-decembrie 1992. Acest lăcaș de rugăciune, ctitorit numai de minerii ce muncesc aici, se află așezat la o adâncime de 240 de metri, sub nivelul solului (aste deschis spre vizitare în fiecare zi).

Interiorul bisericii este luminat de frumoase candelabre sculptate în sare de către mineri, de altfel, de sub târnăcopul ortacilor ieșind la iveală și scaunul împărătesc și iconostasele. Pereții nu sunt acoperiți de picturi, catapeteasma este formată din 24 de icoane, în partea dreaptă fiind icoana ocrotitoarei minerilor- Sfânta Varvara.

Toate obiectele de cult au fost achiziționate prin contribuția minerilor și a părintelui stareț de la Măgura Ocnei.

Patrimoniul edificiilor de cult este completat cu 7 monumente comemorative dedicate eroilor câzuți în primul și al doilea război mondial/Războiul de Independență,4 troițe,3 biserici romano-catolice

(fig.43).

Fig.43 -Harta edificiilor istorice și religioase din orașul Tg.Ocna

Conform arhiepiscopiei Romanului și Bacăului în bazinul hidrografic al Trotușului mai sunt incluse în categoria catedralelor și:

Biserica Precista , Tg.Ocna (1662-1860).

Biserica "Sf. Nicolae", Moinești (fig.44).

BisericaSf. Împ. Constantin și Elena", Dărmănești (fig.45).

Biserica Împ. Constantin și Elena", Comănești

Fig.44-Biserica "Sf. Nicolae", Moinești Fig.45- Biserica "Sf. Împ. Constantin și Elena", Dărmănești

*Spre sud-vest,pe valea Slănicului sunt situate numeroase lăcașe de cult de o deosebită importanță turistică ( Biserica Adormirea Maicii Domnului,Bisrica catolică,Biserica Sf.Ilie,Biserica Sf.Ana etc)

Impresionantă prin stilul arhitectonic avangardist, Biserica Catolică este o frumoasă pată de culoare în ansamblul stațiunii, remarcându-se prin aspectul diferit.

Fig.46-Biserica Catolică (Slănic Moldova)

Biserica din Slănic Moldova a fost construită spre sfârșitul perioadei interbelice, din piatră, fiind sfințită în ziua de 8 septembrie 1943. A fost filială a parohiei Cireșoaia până în anul 1990 când a fost înființată parohia. La 31 decembrie 1993 înregistrează 306 familii, cu 984 de suflete. Având o poziție geografică minunată, cu izvoarele de ape minerale tămăduitoare, aici s-a construit o casă cu cinci nivele (subsol, parter, și trei etaje) care cuprinde casa parohială și casa de odihnă și tratament pentru personalul cultului.

Fig.47-Biserica Sf.Ilie (Slănic Moldova)

Fig.48–Biserica Sf.Ana (Cireșoaia)

Biserica Sfânta Ana este situată în satul Cereșoaia (zidită în perioada 1922-1946),Biserica Sf.Ilie este localizată în Slănic Moldova (parcul stațiunii) iar Biserica Sf.Gheorghe în Cireșoaia-fig. 47,48 .

*Pe teritoriul municipiului Onești sunt 19 lăcașe de cult, formate din catedrale,biserici și capele (fig.50). Patronul spiritual al orașului Onești este SF.Nicolae iar ziua de 6 decembrie este sărbătoarea oficială a orașului.

Principalele obiective de natură religioasă din zona municipiului Onești sunt:

● Biserica „Sf.Nicolae Onești”a fost construită în anul 1843 de câtre hatmanul Alecu Aslam, are Catapeteasma pictată în stil clasic iar pictura murală realizată de Gh.Tătărescu.

●Biserica- monument Borzești (situată la 6 km de Onești) a fost ridicată în anii 1493-1494 fiind ctitorie a lui Ștefan cel Mare și Sfânt și a fiului său Alexandrel.Combină trei stiluri: moldovenesc,gotic și bizantin.

●Bisrica din Parohia Crucea de Piatră cu hramul Sfăntul Dimitrie Izvorâtorul de Mir( a fost construită în anul 1848 și renovată în perioada 1993-1994). În curtea bisericii a fost amenajat în anul 1994 și un interesant muzeu (clădirea fostei școli din Borzești ce datează din anul 1838).

●Biserca cu hramul "Nașterea Maicii Domnului".Construită din lemn ,este amplasată în intravilanul Municipiului Onesti din cartierul Mal.

●Capela “Sf. Pantelimon” din incinta spitalului municipal Onești.Construcția capelei a început în anul 2000 și a fost terminată în anul 2007.

● Capela “Sfinții Apostoli” de pe Calea Mărășești.

● Biserca cu hramul "Sfăntul Nicolae" din cartierul Slobozia.Lăcașul de cult sub formă de corabie a fost construit în anul 1801.

● Capela Sf. Ioan Evanghelistul din cartierul Belci ( 1992).

●Biserica "Maria Magdalena" din "Satul Catolic".Acest lăcaș de cult repreyintă replica la scară redusă a bisericii de la Mănăstirea Putna.

● Capela ”Sfintii Ierarhi Grigore,Vasile și Ioan”din incinta Colegiului Tehnic ”Gheorghe Asachi” din Onești .

●Bisrica catolică Sfinții Apostoli „Petru și Paul” (fig.49) .

Fig. 49-Biserica catolică Sfinții Apostoli „Petru și Paul” Onești

●Capela catolică „Sfânta Tereza a Pruncului Isus” .

●Biserica adventistă din cartierul Mal (construită în anul 1994).

●Bisericile penticostale Filadelfia și Betel.

●Biserica creștină baptistă „Sfănta Treime”de pe Bulevardul Mărășești.

●Casa de rugăciune„Martorii lui Iehova”.

● Conventul (mânăstire) fraților Capucini din Borzești“Sf. Francisc din Assisi” (înființat în anul 1999, Ordinul Capucinilor).

Francisc din Assisi în anul 1939 a fost proclamat de câtre Papa Pius al XII-ca Patron principal al Italiei, numindu-l „cel mai italian dintre sfinți și cel mai sfânt dintre italieni”.

Fig. 50-Repartiția obiectivelor istorice și religioase din municipiul Onești (2019)-Șorgot Virgil

În jurul Oneștiului sunt situate și numeroase lăcașe de cult romano-catolice-Biserica romano-catolică din Oituz,Bălăneasa – "Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul" (1950),Biserica catolică Turluianu – "Preasfânta Inimă a lui Isus" (1950); Biserica catolică Prăjoaia (1950);Biserica catolică Moreni (1950); Biserica catolică Helegiu (1997) ;Biserica catolică din Scăriga ;Biserica catolică din Părgărești etc.

Fig.51-Biserica romano-catolică din Oituz

Dintre acestea din punct de vedere turistic se remarcă biserica romano-catolică din localitatea Oituz

( fig.51). În Oituz prima biserică, de lemn, s-a ridicat în anul 1734, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”. În anul 1806 s-a ridicat bisericuța care se află astăzi în grădina vechii case parohiale. În anul 1854 s-a ridicat o altă biserică, din piatră, care a durat până la primul război mondial când a fost distrusă în timpul luptelor care s-au dus în zonă. După război, s-a construit din piatră, în anul 1924, actuala biserică, având hramul “Preasfânta Treime” (fig.51 a).

În arealul municipiului Moinești principalele obiective turistice cultural-religioase sunt: Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din cartierul Hangani (construită în anul 1702, refăcută apoi în anul 1768, în anul 1847 i-au fost refăcute fațadele, iar în anul 1896 s-a adaugat un pridvor și un turn); Biserica Sf. Nicolae din Moinești( construită în anul 1808);Biserica Sf. Voievozi din Lucăcești (construită în anul 1850);Biserica Cuvioasa Paraschiva din Vasiești (construită în 1805);Biserica Sf. Gheorghe din Moinești (construită în 1860).

Fig.51 a-Obiective cultural-istorice și religioase de interes turistic din localitatea Oituz

La ieșirea din localitatea Ferăstrău Oituz se pot face două trasee turistice interesante (fig.51 b):

Ferăstrău Oituz-Schitul Oituz;

Biserica Codreanu (cu hram „Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” –anul de temelie 2010) -Mânăstirea Slănic (Muntele Bolovanu).

Fig.51 b-Localizarea obiectivelor religioase Biserica Codreanu, Schitul Oituz,Mânăstirea Slănic

Din punct de vedere al turismului cultural-religios și istoric interesante sunt obiectivele religioase și istorice de pe cursul superior al Trotușului.

a) Biserica ortodoxă cu hramul”Sf.Neculai”–Leorda (construită din lemn în anul 1751 și extinsă în anul 1901);
b) Biserica ortodoxă cu hramul”Sf.Spiridon”(construită la poalele dealului Comăneștiului, în anul 1810-1815 de către Căminarul Spiridon Pandele, în timpul domniei lui Scarlat Calimachi);
c) Biserica ortodoxă cu hramul ”Sf.Apostoli Petru și Pavel” – Șupan a fos(construită între anii 1802-1807, ctitor fiind Năstase Donici);
d)  Biserica ortodoxă cu hramul ”Nașterea Maicii Domnului”- Lăloaia (construită între anii 1908-1929, cu întreruperi din cauza războiului mondial);
e)  Biserica ortodoxă Șipoteni;
f)  Biserica catolică cu hramul “Sf.Anton de Padova”- Lunca de jos(construită în anul 1925).

g) Cimitir Internațional al eroilor din România, special construit în anul 1933 după încetarea ostilităților din primul război mondial, unde au fost adunate osemintele eroilor căzuți, indiferent de tabăra din care au făcut parte(aici odihnesc 165 de eroi români, 46 soldați  germani, 2141 soldați ruși, 370 soldați unguri și 191 soldați austrieci);

h) Troița Comemorativă a Eroilor din Războiul de Independență din 1877  și din Primul Război Mondial amplasată pe dealul Comăneștiului, construită în anii 1925-1928;

i) Monumentul Eroilor din  curtea bisericii din Lăloaia(construit între anii 1933-1938).