Flora si vegetatia,acestei regiuni. [310056]

I.[anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat] “Elena Negri”din aceasta localitate. Spre deosebire de alte zone aici este o [anonimizat], [anonimizat].

Această lucrare este structurată pe doua parti.Prima parte cuprinde trei capitole: [anonimizat] o listă ce cuprinde peste 250 [anonimizat].In a [anonimizat] a [anonimizat]. [anonimizat] d-l lector.univ. dr. Milian Gurău.

[anonimizat] a [anonimizat], în partea de sud a [anonimizat]. [anonimizat]. [anonimizat], iernile sunt reci. Acest lucru se observă și în toponimele locale; în partea de vest se găsește Valea Gerului. Localitatea are o vechime de aproape 200 [anonimizat] 1848, de aceea poartă numele patriotului Costache Negri și în prezent are aproape 2500 de locuitori.

Suprafața comunei este de 2556 ha și este împărțită conform Legii nr. 18 / 1991 pe următoarele categorii de utilizări: arabil – 2223 ha (87%), pășune 173 ha (6,76%), vii 139 ha (5,43%) și neproductiv 20 ha (0,78%) (Fig. 1).

Fig. 1. Utilizări ale suprafețelor din comuna Costache Negri

Relieful. [anonimizat] 200 m, cea minimă de 60 – 70 m. [anonimizat] 50 – 70 m.

în partea de sud sunt terase litorale cu altitudini de 60 – 80 m, numite „[anonimizat]”.

Formele geomorfologice sunt: platourile (dealuri, câmpii), văi și versanți. [anonimizat]. Versanții au pante de 2-11°, sunt afectați de eroziuni de suprafață. [anonimizat], [anonimizat].

Geologia

Acest teritoriu se găsește în aria geostructurală a [anonimizat] (Sf. Gheorghe), zona a rezultat din scufundarea marginii sudice a Platformei Moldovenești și a părții nord

dobrogene. [anonimizat], peste care se găsesc depozite triasice. [anonimizat].

în pleistocenul superior s-a depus o cuvertură groasă de luturi nisipoase (depozite de loes) care au o grosime de 5-15 m în nordul podișului Covurlui și de 30-70 m la nord de Galați. Solurile în mare parte s-au format pe aceste depozite loesoide, multe sunt fosile. Pe văi se acumulează materiale spălate de pe platouri și versanți unde formează material coluvial.

Hidrografia și hidrologia

Pârâul Geru, cu afluenții, Gologanu, Vulpii, Vameșului și Potârnichii, au debite mari în timpul plopilor torențiale, se varsă în Siret. Apele subterane provin din depozite cuaternare, fântânile au o adâncime mai mare de 10 m.

Clima

Caracterul climatului temperat – continental este dat de iernile friguroase și verile secetoase, călduroase.

Temperatura medie anuală înregistrată la stația meteorologică Tecuci este de 9,6° C. Caracterul continental al climei este accentuat, luna ianuarie are o medie de – 4° C, verile fierbinți au în luna iulie o medie de 21,7° C.

Precipitațiile sunt în cantitate mică, doar 467 mm, anual iarna cad zăpezi care sunt viscolite. Perioadele secetoase sunt în martie – aprilie și iulie – august – septembrie – octombrie.

Ploile au caracter de averse, sunt repartizate neuniform. Cantitatea de apă căzută este suficientă pentru dezvoltarea normală a plantelor de cultură. Lunile deficitare în precipitații sunt martie, aprilie și iulie.

Vântul bate predominant din nord, nord – vest și sud.

În perioadele de vegetație 1 martie – 31 octombrie, suma temperaturilor este de 36-46° C, temperatura medie este de 14,9° C și suma precipitațiilor de 35,4 mm. Solurile cernoziomice, închise la culoare, rețin radiația solară în proporție de 85%, aceasta fiind favorabil vegetației.

Influența antropică

Înlăturarea vegetației naturale în diferite scopuri a dus la evoluția ulterioară a solurilor respective.

Desțelenirea terenurilor din zonele de stepă au frânat procesul de acumulare a humusului, în urma defrișărilor pădurilor s-au instalat pajiștile care au intensificat procesele bioacumulative. Pe terenurile în pantă au apărut fenomene de eroziune care au avut ca rezultat scoaterea terenurilor respective din circuitul agricol.

Executarea lucrărilor agricole de-a lungul curbelor de nivel au frânat scurgerea apei pe pante și solul a început să se refacă.

Înființarea plantațiilor de vie și pomi implică desfundarea adâncă a solului și executarea de lucrări agricole ca terasarea, nivelarea, modelarea, etc.

Solurile

În această zonă rocile mamă și hidrografia sunt diverse, aceasta atrage diversificarea tipurilor de sol. Sunt soluri din clasa soluri molice reprezentate de cernoziomuri tipice, cernoziomuri cambice și soluri neevoluate ca: soluri aluviale, erodisoluri, coluvisoluri și

soluri desfundate.

Repartiția procentuală a solurilor este următoarea:

cernoziom tipic – 524 ha (20,5%)

cernoziom cambic tipic – 1517 ha (59,35%)

sol aluvial tipic – 208 ha (8,13%)

erodisol tipic + cambic – 202 ha (7,90%)

coluvial molie – 118 ha (4,61 %)

sol desfundat tipic + cambic – 108ha (4,22%)(Fig. 2).

Fig 2.Tipuri de soluri întâlnite în comuna Costache Negri

În zonă sunt 24 unități de sol grupate la două clase mari: molisoluri și soluri neevoluate. Din prima clasă fac parte cernoziomurile și cernoziomurile cambice.

Cernoziomurile (cz) sunt răspândite la altitudini de 150 – 200 m, s-au format pe depozite loesoide într-un climat cu 467 mm și o medie anuală de 9,8° C. în procesul de solidificare au o cantitate ceva mai mare de argilă în partea superioară. Levigarea a dus la spălarea carbonatului de calciu dar fără migrarea coloizilor. Orizontul A este gros de 40-45 cm din care Ap de 20-30 cm care este arat și cu structura distrusă, AC de 20-30 cm de culoare mai deschisă și orizontul C de 30 – 40 cm sau mai mult de culoare brun – gălbuie, slab structurat, cu foarte multe concrețiuni de carbonat de calciu. Cernoziomul tipic este afânat și permeabil, are o capacitate bună pentru apă și aer, se lucrează ușor, are 2-4% humus și pH alcalin de 8,10 – 8,30, aprovizionarea cu N, P, K este de la slabă spre bună. Aceste soluri sunt bune pentru toate culturile agricole.

Cernoziomurile cambice (CC) s-au format pe terenuri orizontale sau slab frământate, pe depozite de loess, cu textură lutoasă și luto-nisipoasă, uneori pe nisipuri, argile și roci dure. Vegetația naturală de silvostepă a lăsat anual cantități ridicate de resturi organice, din transformarea cărora au rezultat cantități însemnate de humus de tip mull calcic. Levigarea și alterarea au dus la apariția între orizontul A și C a unui orizont de tranziție cambic BV. Orizontul Am numit A molie este gros de 40-50 cm și culoare brun- închisă până la neagră, orizontul BV are 30 – 60 cm, este închis la culoare și stare umedă ca primul orizont. Orizontul C, de culoare mai deschisă, brună-gălbuie are 40-50 cm și limita superioară la o adâncime de 80- 120 cm, conține neofomații de carbonat de calciu.

Această categorie de soluri are o suprafață de 1517,39 ha (59,37%), are rezerve mijlocii de humus (1,62-3,24%), aprovizionare cu elemente N, P, K foarte slabă spre mijlocie, pH între 6,22 și 8,40 adică slab-moderat alcalin. Pentru obținerea de producții mari este necesară aplicarea de îngrășăminte chimice și gunoi de grajd cernoziomurile cambice sunt soluri bune pentru toate culturile deosebit de favorabile pentru vie și pomi dar sunt folosite mai ales pentru cultura grâului, porumbului, florii soarelui, fac parte din clasele I și II de folosință a terenurilor arabile.

Solurilee aluviale (SA) au orizontul A de 20 cm grosime situat pe un material parental alcătuit din depozite fluviatile, sunt răspândite pe valea Gologanu și valea Gerului. S-au format în luncile apelor curgătoare, în condiții de revărsare frecventă. După retragerea apelor din inundație, depozitele de aluviuni sau zvântat și s-au uscat, au crăpat, se regulariza regimul de apă și aer, au avut loc transformări prin mineralizare și humificare a materialului organic din materialului organic din materialul aluvionar. Aceasta a dus la crearea condițiilor pentru instalarea și dezvoltarea vegetației, formarea de humus. Pe teritoriul comunei Costache Negri sunt 208 ha de soluri aluviale (8,13%), au un pH slab moderat, alcalin (7,68-8,62) cu conținut mijlociu în humus (0,96 – 3,60). Au un conținut diferit în N, P, K în sensul că azotul (N) se găsește în cantități mici, fosforul în cantități mici și mijlocii, potasiul (K) în cantitate mare.

Solurile aluvionare se degradează prin sărăturare secundară produsă prin antrenarea sărurilor spre straturile superficiale ca urmare a evaporării. Erodisolurile (ER) sunt soluri erodate sau dacopertate, la care orizonturile rămase nu permit încadrarea într-un tip de sol. Sunt răspândite pe versanți, erodarea este produsă de ape și nânturi, sunt slab productive și uneori neproductive, cu vegetație slab dezvoltată, cu ogașe și ravene pe versanții moderat înclinați și care în comunaCostache Negri ocupă 3,17% adică 81 ha.

Coluvisolurile (CO) au rezultat din material coluvial, nehumifer, acumulat la baza versanților, cu o grosime de 50 cm, cu sau fără orizontul A. Atunci când există, orizontul A este de culoare cenușiu – închisă, cu un conținut de humus între 2,94 – 3,66%m structură grăunțos glomerată, pH moderat alcalin de 7,90 – 8,09, aprovozionare mijlocie cu

Fig 2. Tipurile de sol

azot, mijlocie pentru fosfor și foarte bună pentru potasiu. Au fertilitate bună, li se recomandă administrarea de îngrășăminte organice și minerale, ocupă 118 ha (4,61%) din suprafața totală și se încadrează în clasa I de fertilitate.

Soluri desfundate (DD) sunt specifice arealelor de viță de vie, au profilele deranjate între 60 – 100 cm, profilele naturale de sol sunt deranjate. Au o porozitate si o permeabilitate mai mare decat celalalte tipuri de sol, sunt afectate de eroziune cu 1,92-2,10 % humus, reactie moderat alcalina (Fig. 2).

Istoricul cercetărilor botanice din regiune

Toate județele din Moldova au fost analizate amănunțit, încât după 1940 s-au reluat studiile pentru protejarea habitatelor naturale. Câmpia Covurluiului a fost studiată de Adriana Pătrașcu (1975), a inclus și teritoriul comunei Costache Negri care se găsește la limita dintre coline și câmpie. Ultima lucrare care are citate specii și asociații vegetale de la Costache Negri este „Flora și vegetația județului Galați” în care găsim menționate speciile Botriochloa ischaemum, Agropyron repens, Artemisia annua, Poa bulbosa, Carduus acanthoides, Fulago vulgaris și asociațiile Carduetum acanthoides, Agropyretum repentis, Bothriochloetum ischaemi și Artemisio austriacae – Poetum bulbosae. Un studiu monografic, cu caracter geografic și ecologic al Colinelor Covurluiului l-a făcut Sorin Geacu (2002).

Metoda de lucru

Flora

Au fost colectate plante în vara anului 2014 și în primăvara anului 2015.

S-au ierborizat.

Determinarea s-a făcut după „Flora României” și V. Ciocârlan 2002 – „Flora ilustrată a României”.

S-au întocmit spectrul bioformelor, elementelor geografice și al indicilor ecologici.

Utilizările plantelor sunt luate după Pârvu C., 2001-2004, „Enciclopedia plantelor”.

Vegetația

S-au utilizat ca metodă de eșantionaj releveul fitosociologic conceput de școala floristică central-europeană (Zürich – Montpelier).

Releveul este …”un inventar floristic (listă de specii) însoțit de mențiuni sau coeficienți corespunzând anumitor puncte de vedere sociologice, analitice sau sintetice” (Braun – Blanquet et Pavillard, 1928). Prin releveu se înțelege o evidențiere a vegetației dintr-un eșantion reprezentativ. Releveul este o metodă de bază pentru studiul cantitativ și calitativ al vegetației ce constă într-o succesiune de observații și determinări (majoritatea pe teren care se finalizează prin transpunere grafică a ambianței eco-cenotice dintr-o suprafață de probă. Releveul este mai mult decât un inventar floristic deoarece se convertesc în coduri realități structurale ale comunității vegetale și a ecotopului din suprafața determinată.

Perioada de efectuare a releveului depinde de tipul de vegetație, de zona sau etajul de vegetație în cade se găsește terenul studiat, de gradul de complexitate al cercetării (interior, staționar), etc. Zona geografică în care ne aflăm aparține fostei regiuni de silvostepă. Dacă ar mai exista păduri formațiunile de silvostepă se studiază primăvara în martie – aprilie și vara în mai-iunie. în timpul verii (VII-VIII) studiile de vegetație nu mai sunt suficient de reprezentative. Pădurea de stejari se cercetează primăvara în aprilie – mai și vara în iunie – iulie. Pajiștile de stepă și silvostepă se studiază primăvara în martie – aprilie și vara în mai – iunie, pajiștile de pe dealuri din martie până în iulie. Mlaștinile eutrofe se studiază între iulie și august după ce au fructificat inclusiv ciupercile. Buruienile din culturile de păioase se studiază în mai – iunie, cele din culturile prășitoare în iulie – septembrie. Buruienile ruderale se studiază primăvara în mai și la sfârșitul verii (VII-VIII).

Suprafața releveului în tufărișuri are 100 m2, în pajiști 25-100 m2, în mlaștini eutrofe 25-50 m2, în buruienării ruderale 6-25 m2, în buruienării segetale 25-100 m2.

Forma releveului este în funcție de condițiile de mediu.

Locul în care se aleg releveele trebuie să aibă vegetație omogenă, adică să reunească atât caractere generale cât și pe cele particulare ale tipului de fitocenoză analizat, inclusiv ale factorilor ecologici. Se evită porțiunile de ecoton, pâlcurile (unde se afirmă aspectul cantitativ), locurile cu vegetație perturbată (depunerile de îngrășăminte pe o pajiște, exploatări, etc).

Faza de pregătire a studiului constă în consultarea bibliografiei referitoare la cadrul natural al regiunii, alegerea și delimitarea terenului, pregătirea materialelor de lucru.

Faza de efectuare a releveelor se desfășoară în teren, deplasându-se pe itinerarii în așa fel încât să cuprindem toate formațiunile vegetale existente. Cel mai indicat este să avem fișe pentru a nu ne scăpa anumite aspecte ale investigației. La fiecare specie se notează clasa de abundență dominantă (AD). La urmă se verifică suma acestei notări care în mod firesc nu trebuie să depășească 100%.

După Braun -Blanquet notările de AD sunt următoarele:

r = 0,01–0,1% din suprafața de probă

+ = 0,1 – 1% din suprafața de probă

= 1-10% din suprafața de probă

= 10-25% din suprafața de probă

= 25-50% din suprafața de probă

= 50-75% din suprafața de probă

5= 75-100% din suprafața de probă

Se colectează plantele care nu au putut fi identificate, se recoltează probe de sol, se realizează fotografii, etc. Se notează speciile uscare care și-au încheiat fenofazele.

În laborator sau la birou se determină toate plantele, se introduc releveele în tabele brute și pentru fiecare specie se notează: bioforma, elementul geografic, indicii ecologici și încadrarea cenotaxonomică. Se fac interpretările acestor parametri și se ordonează asociațiile în clase astfel încât, în final obținem tabelul complet al vegetației. Se poate face și o hartă topografică xeroxată pe care să reprezentăm vegetația.

II.5.RECOLTAREA,VALORIFICAREA SI CONSERVARE A PLANTELOR

5.1 HERBORIZAREA, PREPARAREA ȘI ÎNTOCMIREA HERBARELOR

Un herbar cuprinde mai multe specii de plante uscate prin presare,acestea fiind apoi asezate pe coli albe urmand sa fie lipite si aranjate in functie de clasa sau ordin si familie.Herbarele pot fi clasificate fie in ordine sistematica sau fie in functie de importanta plantelor in viata omului.(ex.herbare cu plante cerealiere,legumicole sau medicinale),dar si cu anumite parti dintr-o planta.(tipuri de flori sau frunze etc.)

Alcătuirea herbarelor

Operatiunea de realizarea a unui herbar cuprinde mai multe etape succesive:colectarea plantelor sau fragmente din plante in mediul studiat,uscarea si presarea,urmata de determinarea plantelor ca denumire si grupa din care fac parte,lipirea pe coli dar si conservarea lor.

1. Colectarea plantelor constituie operația de herborizare a plantelor.

Pentru herborizare sunt necesare o serie de ustensile și materiale ca:

– lupa faciliteaza observarea unor caractere morfologice ale plantelor,ceea ce nu se poate distinge cu ochiul la prima vedere;

– deplantor/ (lopățică sau cutit) – cu ajutorul lui se scot plantele superioare din pamant ;

– cuțit cu lama lungă – serveste la desprinderea lichenilor și mușchilor de pe substrat (scoarța arborilor, pământ);

– botanieră sau în lipsa acesteia pot fi utilizate pungi de material plastic pentru depozitarea temporara a plantelor colectate;

– presa de teren este necesară deoarece unele plante trebuiesc introduse în presă imediat după colectare; in lipsa acesteia coli cartonate si ziare pot fi utilizate cu bune rezultate in uscarea plantelor;

– hârtie de ziar, necesară la presarea plantelor pe teren dar si hartie speciala;

– etichete care se lipesc pe coli pe care se vor scrie denumirea plantei si toate informatiile despre aceasta;

– un caiet de teren în care se trec toate datele legate de plantele colectate;

–se intocmeste o harta a mediului studiat ;

Totalitatea factoriilor de mediu care actioneaza asupra plantelor dintr-un mediu respectiv la un moment dat se numeste statiune.(tip de sol,forma de relief,etc.)

Colectarea materialului didactic vegetal se poate face în mod diferit in functie de grupele de plante.

Ex: Lichenii , pot fi colectați în tot timpul anului. Este de preferat ca materialul vegetal să fie colectat dimineata cand este roua in vederea conservarii mai bune a fragmentelor de tal sau a talului in general.

Colectarea se face cu ajutorul unui cuțit cu care lichenii sunt desprinși de pe substratrate diferite împreună cu o porțiune din aceștia.

Observații:

– fiecare fragment de lichen va fi desprins cu o porțiune de substrat, o atenție deosebită se acorda marginii talului , constituind o caracteristica in determinarea acestuia; .

– probele colectate se ambalează imediat, separat, se pun in pliculete de hartie sau nylon apoi se eticheteaza;

Pentru muschii de pamant colectarea este asemănătoare cu cea a lichenilor. Probele colectate se curăță bine de resturile de pamant. Pentru mușchii care încorporeaza multă apă este necesară îndepărtarea acesteia prin uscare si aerisire.

Plantele superioare. La colectarea plantelor superioare terestre se va utiliza deplantorul pentru detașarea plantei de substrat împreună cu organele sale subterane (rădăcini și tulpini).

Observații:

– plantele nu se vor colecta pe timp ploios și nici pe timpul amiezii cand e prea cald;

– se pot colecta doar plante complete, cu toate organele vegetative (rădăcină, tulpină, muguri, frunze) și de inmultire( conuri, flori);

– plantele erbacee din pajisti sau padure se vor colecta cu toate partile componente,iar cele de talie mai inalta fragmente de planta;

– de la plantele lemnoase (arbori, arbuști, subarbuști) se vor lua doar acele părți care sunt strict necesare pentru determinarea lor (ramuri tinere cu frunze și muguri, flori, fructe)

– se vor colecta mai multe exemplare din aceeași specie,se vor fotografia in mediul studiat;

– fiecare plantă colectată avea un biletel cu denumirea si zona din care a fost colectata;

– plantele pot fi introduse imediat în ziare sau pungi de material plastic.

2. Presarea și uscarea

Presarea și uscarea plantelor colectate se poate face in acelasi mod în mod la toate grupele de plante. Plantele superioare terestre sunt aduse în laborator, urmand a fi apoi imediat presate și uscate.

Fiecare plantă se va curăță de pământ, se așează pe hârtie de ziar.

Așezarea plantelor se va face cât mai bine astfel incat toate martginile sau partile plantelor sau afragmentelor de plante sa fie bine intinse. Florile vor fi, desfăcute pentru a putea analiza detaliat componentele acestora.

Dacă plantele sunt de marimi mici, pot fi puse pe aceeași coală două sau mai multe exemplare din aceeași specie.

Pe fiecare coală alba pe langa planta uscata si lipita se pune si o eticheta ce contine toate datele despre aceasta.(denumire populara,denumire stiintifica,ordinul,familia,zona din care a fost colectata).

Plantele mai mari care nu se incadreaza pe hârtie de presare se îndoaie făcând 2–3 coturi, in functie de dimensiunile hârtiei, cu o aranjare cât mai elocventa a rădăcinii, frunzelor și florilor.

Plantele vor trebui ținute în ziare până cand uscarea e completa fiindcă exista riscul ca plantele sa se încrețesca (în special florile și frunzele).

Plantele se vor usuca pe parcursul mai multor zile, timp in care se vor schimba”saltelele” pentru ca acestea sa se usuce lent si bine si sa nu mucegaiasca astfel materialul botanic colectat sa se deterioreze iar munca sa fi fost in zadar ,verificate fiind cu mana.

3. Determinarea

Identificarea grupelor de plante este o etapa foarte importantă. Pentru determinarea acestora sunt utilizate: determinatoare pentru grupul respectiv (talofite, cormofite), albume, atlase etc. În determinatoare se gasesc prezentate caracterele morfologice și anatomice esențiale fiecarei grupe de plante. Se comparâ caracterele morfo-anatomice ale plantei determinate cu cele incluse în chei, diagnoze, desene și fotografii se poate ajunge în final la cunoașterea grupei căreia îi aparține planta analizata.

4. Lipirea plantelor pe colile de herbar

După toate operatiunile ( uscare, presare și determinare )plantele vor fi aranjate pe coli de herbar sau coli de desen sau dupa caz coli xerox.

În colțul din dreapta-jos al colii se lasă suficient loc pentru lipirea etichetei care va cuprinde: denumirea științifică (genul și specia) și populară, localitatea, stațiunea, altitudinea și numele celui care a colectat și determinat planta.

Lichenii si mușchii vor fi ambalati în pliculețe speciale, confecționate din coli albe de hârtie . Acestea la rândul lor vor fi lipite pe coala de herbar. În funcție de mărimea pliculețelor pe aceeași coală pot fi lipite 3-6 pliculețe.

Pe fiecare coala se va lipi o singură plantă, dacă aceasta este mare sau mai multe, în cazul celor mai mici, dar care trebuie să aparțină aceleiași specii.

După operatiunea de lipire a plantelor, colile se grupează după criterii taxonomice (pe încrengături, clase, ordine, familii, genuri și specii) sau în funcție de tipul de plante(medicinale,legumicole etc).

5.2 RECOLTAREA,USCAREA SI CONSERVAREA PLANTELOR MEDICINALE

In cercetările de laborator,efectuate dea-lungul timpului ,in special in sec.XX ,au stabilit urmatoarele:
– nu in majoritatea cazurilor plantele medicinale au principii active in toate partile plantelor sau in tot timpul anului;

-cantitatea de principii active din organul de plantă cel mai bogat în ele nu este aceeași în tot timpul anului,(ex. Cimbrisorul se recolteaza la sfarsitul lunii mai inceput de iunie);

-calitatea si eficienta plantei medicinale recoltate depinde pe de o parte de modul de uscare a acesteia, iar pe de altă parte de modul de păstrare a acestora.

In funcție de specie se recoltează organele recomandate in diferite afectiuni terapeutice,precizandu-se denumirea lor stintifica astfel:

-rădăcinile (Radix); tulpinile subterane care pot fi rizomii (Rhizoma), bulbii (Bulbus) și tuberculii (Tubera); frunzele (Folium), florile (Flores), părțile aeriene sau supraterestre denimite în mod curent „iarba” (Herba), mugurii foliari (Gemmae sau Toriones), semințele (Semen), fructele (Fructus) și scoarța sau coaja (Cortex).

1.Recoltarea.

Operațiune de recoltare presupune în primul rând  ca persoana care recoltează o specie vegetală medicinală sa o cunoască suficient de bine.

Daca persoana care recolteaza o plantă medicinală  are dubii asupra identității ei, este recomandat să se consulte cu o persoana specializata gen un farmacist, sau cineva specialzat în științe naturale, fie specialistul unui plafar.

Recoltarea mugurilor foliari. se face primăvara timpuriu când planta își intensifică activitatea ei de vegetație.

Recoltarea frunzelor, are loc primăvara  când acest organ a ajuns la o maturitate, variind in functie de specie.. În cazul plantelor ierbacee recoltarea se face in perioada de înflorire a lor. Frunzele care conțin uleiuri volatile trebuiesc recoltate pe timp noros, iar celelalte pe vreme cu soare.

Recoltarea florilor se va face înainte de înflorire, adică în faza de boboc, dar si în timpul înfloririi,dar nu dupa ce floarea a trecut.

Recoltarea fructelor se face în funcție de natura fructului, astfel în cazul fructelor cărnoase recoltarea lor , se face când ele sunt complet dezvoltate (ex. fructele de afin, de ienupăr, etc.), iar în cazul fructelor uscate, se va face înainte de deschiderea lor, când semințele sunt deplin dezvoltate, de regula pana la caderea brumei.

Recoltarea semințelor în scopuri terapeutice se va face când semințele ajung la maturitate, iar când fructele sunt dehiscente (procesul prin care fructul ajuns la maturitate se deschid pentru a pune în libertate semințele).

De la unele specii de plante se folosește si scoarta în scopuri medicinale recoltandu-se numai scoarța de pe tulpini, sau de pe ramuri uneori chiar de pe rădăcini. Aceasta oprtatiune se face primavara pe o vreme uscata ,fara umiditate.

2.Uscarea

Un procedeu esential este uscarea fiind un factor important de care depinde calitatea materiei prime vegetale, deoarece în momentul recoltării ea conține o cantitate importantă de apă, care variază de la organ la organ; astfel semințele conțin 5-10% , frunzele 60-90%, organele subterane 75-80%, iar florile până la 90%.

Inca din cele mai vechi timpuri s-a practicat de catre oamenii din timpurile cele mai îndepărtate, iar procedeele folosite în acest scop au fost și sunt în permanență imbunatatite.

In cazul radacinilor si rizomilor uscarea se face în aer liber și la soare dar si, a unor fructe și semințe și chiar a unor flori. Acest mod de uscare se poate folosi in mare masura în regiunile calde și mai secetoase ale țării. În regiunile de munte și de deal uscarea la umbră este cea mai indicatadar si in , podurile caselor, magaziilor,sau chiar in casa.

Operatiunea de uscare trebuie făcută imediat după recoltare, plantele fiind puse in straturi subțiri, pe ziare sau coli albe.Uscarea se face lent nu fortat pentru a pastra culoarea dar si calitatiile terapeutice a plantelor medicinale respective.Plantele sunt uscate atunci cand fosnesc sau se rup cu putin zgomot la indoire.

De preferat  să nu se usuce în același timp sau același loc (încăpere sau pod) plante sau organe de plante medicinale puternic mirositoare cu altele lipsite de miros, deoarece acestea vor imprumuta mirosul celorlalte;Un produs de calitate este acela care isi pastreaza culoarea si dupa uscare .

3.Conservarea.

După ce plantele au fost uscate, acestea dar și organele de plante trebuiesc păstrate în pungi de hârtie duble, pergaminate, în cutii de carton, se pun etichete și se vor depozita în încăperi curate, uscate fara mirosuri de la alte produse.

De regula se recomandă ca plantele medicinale după ce au fost recoltate și uscate să fie inlocuite după 1-2 ani; prioritate se va da florilor și frunzelor care conțin uleiuri eterice,rezistente fiind scoarțele, rădăcinile și tulpinile care pot avea o durata de conservare mai lunga.

6. FLORA VASCULARĂ SPONTANĂ ȘI SUBSPONTANĂ DIN REGIUNE

6.1. CONSPECTUL FLOREI SPONTANE

Încrengătura PTERIDOPHYTA

Fam. Equisetaceae

Equisetum arvense L. – coada calului; G, Cosm, U3T3R0. Este o specie de locuri umede, bogate în equisetonă (2%), acid silicic, mai conține în cantități mici săruri de potasiu, etc. Se utilizează pentru mineralizarea organismului, după tratarea tuberculozei, pentru întărirea oaselor și dinților, o mai bună funcționalitate a sistemului renal.

Equisetum telmateia Ehrh. – G, Circ, U3i5T2Ro. Crește pe marginea firelor de apă, este bogată în siliciu, se utilizează rareori pentru băi la picioare în reumatism și edeme.

Încrengătura MAGNOLIOPHYTA (Angiospermatophyta)

DICOTILEDONATE

Fam. Amaranthaceae

Amaranthus albus L. – știr; Th, Adv (Am. de N), U3T3R0; buruiană problemă.

Amaranthus blitoides S. Watson – știr; Th, Adv (Am. de N), U2T4R0; buruiană sporadică în culturi.

Amaranthus caudatus L. – moțul curcanului, știr roșu; ornamental.

Amaranthus retroflexus L. – știr; Th, Adv (Am. de N), U3T3R0. Buruiană invadantă în culturi. Produce o cantitate uriașă de semințe. Crează probleme pentru agricultură.

Fam. Apiaceae

Caucalis platycarpos – Th, Med-Euc; U2T4R5; buruiană.

Conium maculatum L. – cucută; Th, Eua, U3T3R3; buruiană otrăvitoare.

Daucus carota L. – morcov sălbatic; TH-H, Eua (Med); buruiană.

Eryngium campestre L. – rostogol, scaiul dracului; H, Pont-Med, UiT5R4; buruiană.

Falcaria vulgaris Bernh. -T, Eua (Med); U2T4R4; buruiană furajeră din culturi.

Fam. Aristolochiaceae

Aristolochia clematitis L. – mărul lupului; G, Med, U2,5T3i5R5. Este o buruiană cu frunze cordate și flori galbene, care emană un miros greu, crește în culturi, margini ale parcelelor, toate părțile plantei se folosesc, conțin aristolochină, acid acetic, ulei volatil, săruri minerale, derivați flavonici, alantoină, sitosterină, etc. Se utilizează în medicină pentru tratarea cancerului genital, esofagian, gastric, intestinal, laringian, de piele, reumatism, oprește căderea părului. Este o plantă foarte toxică și se administrează numai în cantități extrem de mici (0,2 g / administrare) sau după sfatul medicului.

Fam. Asclepiadaceae

Cynanchum acutum L. – curpen câinesc; H, Pont. Med.; U2,5T4Ro; toxică.

Fam. Asteraceae

Achillea millefolium L. – coada șoricelului; H, Eua; U3T0Ro. Conține azulenă, mărește debitul biliar de 4-5 ori, este hemostatică (utilizare în uler), stimulează pofta de mâncare.

Achillea setaceae Waldst et Kit – H, Eua (Cont); U2T3R5. Are proprietăți asemănătoare cu A. millefolium

Arctium lappa L. – brustur; TH, Eua; U35T3R4.

Arctium tomentosum Miller. – brustur; TH, Eua; U3T0R5. Toate speciile de brustur au rădăcina bogată în inulină, substanța cu efect depurativ. Nu prezintă contraindicații. Se utilizează în furuncule, boli de piele, dezintoxicarea sângelui, contra răririi părului.

Artemisia absinthium L. – pelin alb; H (Ch), Eua (Med); U2T3R4; toxic și medicinal. în cantități mici, infuzia de pelin este recomandată în infecții.

Artemisia annua L. – peliniță; Th, Eua (Cont); U3T4R4.

Artemisia austriaca Jacq – năfurică; Ch, Eua (Cont); U2T4R45.

Artemisia vulgaris L. – pelin negru; H, Circ; U25T3R4.

Bellis perenrtis L. – bănuței; H, Eur (Med); U3T2R0. Sunt utilizați pentru tratarea durerilor de cap, eliminarea gazelor intestinale, răceli, cancere.

Berteroa incana (L.) DC. – cicușoară; Th (TH), Eua (Cont); U2T3R4.

Bidens cemua L. – dentiță; Th, Eua; U5T0Ro; buruiană de mlaștină.

Bidens tripartita L. – dentiță; Th, Eua; U4)5T3R0; buruiană de mlaștină.

Calendula officinalis L. – gălbenele; H; ornamentală. Sunt utilizate pentru tratarea inflamațiilor gastro-intestinale, ulcere, coleciste, dischinezie biliară, stimularea funcției hepatice și a secreției de bilă, dismenoree.

Callistephus chinensis L. – ochiul boului; H; ornamentală.

Carduus acanthoides L. – spin; TH, Eur.; U2T3R0; buruiană ruderală.

Carduus nutans L. – spin; TH, Eua; U15T3R3.

Centaurea apiculata ssp. spinulosa (Rochel) Ledeb- Dostal; H, Eur; U2T3,5R4,5; pajiște.

Centaurea biebersteinii DC. – TH-H, Pont-Pan-Balc; U15T4R4.

Centaurea cyanus L. – albăstriță; Th-H, Med (în prezent Cosm); U3T4R0. Florile au acțiune antidiareică, astringentă, diuretică, calmantă.

Centaurea orientalis L. – H, Pont; U2T4 R4,5.

Chondrilla juncea L. – mestică; TH-H, Eua (Cont); U1i5T3i5R4. Cichorium intybus L. – cicoare; H, Eua; U3T0R3. Utilizată pentru stimularea activității ficatului și rinichiului, depurativ, dureri reumatice, constipație, dureri de cap și stomac.

Cirsium arvense (L.) Scop. – pălămidă; G, Eua; U2,5T3R0; buruiană problemă, greu de combătut.

Cirsium vulgare (Savi) Ten. – spin de pe pășuni suprapopulate; Th, Eua; U3T3R0.

Conyza canadensis (L.) Cronq – bătrâniș; Th, Adv (Am. de N); U2)5ToR0; buruiană.

Cosmos bipinnatus L. – fluturi; Th, Mexic; ornamentală.

Crepis foetida L. – Th, Eua; U2T35R3.

Crepis setosa Halles fii. – Th, Euc; U2T3R3.

Dahlia coccina Cav. – gherghine; G, Am. Centr.; ornamentale. Rădăcinile tuberizate se recoltează toamna și se replantează primăvara.

Dahlia variabilis (Willd.) Desf. – gherghină, dalie; G, Am. Centr. Echinops sphaerocephalus L. – măciuca ciobanului (rostogol); H, Eua (Cont); U2T3R3; buruiană de pe pajiști mezofile și lunci.

Erigeron acris L. – Th, Circ; U2i5T3R0; buruiană.

Erigeron annuus (L.) Pers. – bunghișori; Th-TH-H, Adv (Am. de N); U4T0R4. Puțin studiată fitochimic, este astringentă.

Filago vulgaris Lam. -flocoșele; Th, Eua (Mad); U3T3R0; buruiană sporadică, furajeră; citat de Pătrașcu (1974).

Galinsoga pan/iflora Cav. – chipăruș; Th, Adv., Cosm.; U3i5ToR3. Buruiană invazivă în grădini de zarzavaturi, furajer.

Inula britanica L. – solovirviță; TH, Eua (Med); U3T3R0.

Lactuca saligna L. – Th-TH, Euc; U1i5T4R4.

Lactuca serriola L. – TH, Eua; U1i5T3j5Ro; plantă busolă, toxică, se dezvoltă pe depozitele de gunoaie.

Matricaria perforata Merat – mușețel nemirositor; Th-TH, Eua; UoToR3,5-

Matricaria recutita L. – mușețel; Th,Eua;U2i5T3i5R5;

imunostimulator și dezinfectant eficient.

Picris hieracioides L. – TH-H, Eua; U15T3R4.

Senecio vernalis Wolds. et Kit. – cruciuliță; Th-TH, Eua (Cont); U2,5T4R0; buruiană.

Sonchus ansensis ssp. arvensis L. – susai; G, Eua; U3T0R0; buruiană.

Sonchus asper ssp. asper(L.) Hill – Th-TH, Cosm; U3T0Ro; buruiană.

Taraxacum officinale Weber – păpădie; H, Eua; U3T0R0; frunzele tinere și tijele descongestionează ficatul, au efect benefic în dischinezie biliară, colecistită, pentru tratarea obezității. Rădăcina este folosită la colorarea fibrelor naturale în galben. Florile sunt căutate de albine pentru nectar și polen.

Taraxacum serotinum (wolds et Kit) Poiret – H, Pont-Pan-Balc; U2T4R4j5.

Xanthium albinum ssp. albinum (Widder) Scholz et Sukopp – cornuți; Th, Adv (Am de N); U2i5T4R0; buruiană din pajiști mezofile și culturi, depreciază lâna oilor, se combate foarte greu.

Fam. Begoniaceae

Begonia maculata Radd. – cultivată în ghivece.

Fam. Boraginaceae

Anchusa ochroleuca L. – H, Pont-Cauc; U2T4R4

Anchusa officinalis L. – limba boului; TH-H, Eur (Med); U2T3Ro; se utilizează pentru tratarea gripei, anginei, tromboflebitelor, asteniei, sclerozei, paraliziei.

Borago officinalis L. – limba mielului; Th, Med; cultivată și sălbăticită, utilizată ca ceai în retenții urinare, boli de stomac, palpitații ale inimii, tuse, bronșită, răgușeală.

Cerinthe minor L. – pidosnic; Th-TH, Euc-Med; U3T3R0.

Cynoglossum officinale L. – limba câinelui; TH, Eua (Cont); U3T3R3; buruiană utilizată pentru tuse și diaree.

Echium vulgare L. – iarba șarpelui; TH, Pont-Pan; U2T4R4; utilizată intern pentru tratarea de diaree, dizenterie (inflorescențe, infuzie), specie meliferă.

Lithospermum arvense L. – mărgelușe; Th-TH, Eua; U0T0R4.

Myosotis arvensis (L.) Hill – Nu-mă-uita; TH, Eua; U3T3R0.

Nonea pulla (L.) DC – ochiul lupului; TH-H, Eua; U2T4R3.

Pulmonaria rubra Schott. – miere ursului; H, Carp-Balc; U35T2R3; utilizate în gastrite și cistite.

Symphytum officinale L. – tătăneasă; H, Eua; U4T3R0; rizomii conțin alantoină, tanin, colină, coniferină, substanțe minerale, frunzele conțin ulei volatil (mucilagii, colină). Se utilizează în gastrite hiperacide, ulcer gastric și duodenal, afecțiuni renale, diaree, cancer, arsuri. Este eficientă în boli hepatice. Rădăcinile se recoltează toamna și primăvara.

Fam. Brassicaceae

Alyssum alyssoides (L.) L. – Th-TH, Eua (Cont); ll^Ro.

Arabis hirsuta (L.) Scop – T, Eua (Med); U1i5T3R4.

Armoracia rusticana P. Gaertner – hrean;M G (H), Adv (Eua- Cont); U3T35R0; bogat în vitamina C și mirazină. Descongestionează organele interne, combate anemia, este contraindicat în dereglări ale ritmului cardiac, hemoroizi și hemoptizie. Rădăcina conține 2% protide, 6% zahăr, 295 mg% potasiu, 100 mg% vitamina C, etc.

Brassica nigra (L.) Kosh – rapiță; T, Eua (Med); U3T4R0; buruiană segetală.

Brassica rapa L.-Th, Med; U3T3R4; buruiană segetală.

Capsella bursa-pastoris (L.) Medicus – traista ciobanului; T, Cosm (Med); U3T0R0; conține alcaloizi, acetilcolină, substanțe tanante, rezine, săruri de potasiu. Este utilizată pentru tratarea anginei pectorale, insuficiență cardiacă, hipertensiune, diaree, hemoragii interne, infertilitate

Cardaria draba (L.) Desv. – urda vacii; H, Eua (Med); U2T4R4; buruiană de pe pârlogi.

Coronopus squamatus L. – Th-TH, Eur; U35T4R4.

Crambe tatarica Sebeok – tirton.

Descurainia sophia L. – voinicică; Th-TH, Eua; U2,5T4R4; buruiană.

Diplotaxis tenuifolia (L.) DC. – H, Euc (Med); U2T4R0; buruiană de pe depozite de gunoaie și ruine.

Erophilla verna (L.) Cheval -flamânzică; Th, Eur; U2i5T3i5R0.

Raphanus raphanistrum L. – ridiche sălbatică; Th, Med-Cosm; U2,5T3R0; buruiană segetală.

Rorippa sylvestris ssp. syivestris (L.) Besser- boghiță; H, Eua; U4T3R4.

Sinapis arvensis L. – muștar sălbatic; Th, Eua; U3T3R3; buruiană segetală.

Thlaspi arvense L. – punguliță; T, Eua; U2T3R4; buruiană segetală.

Fam. Cannabaceae

Cannabis sativa L. ssp. spontanea Serebr – cânepă sălbatică; Th, Eua (Cont); U2i5T3R4.

Fam. Caryophyllaceae

Agrostema githago L. – neghină; Th, Cosm; U3T4R0; buruiană rărită foarte mult datorită tratamentelor chimice aplicate de-a lungul anilor.

Cerastium arvense L. – struna cocoșului; Ch, Circ; U2,5ToR3>5.

Cerastium fontanum Baurung. – Ch (H), Cosm (Eua); U3T0R0.

Cucubalus bacciferL. – plescăiță; H, Eua; U3i5T3R4.

Dianthus armeria L. – garofițe; Th, Eur; U2T3R0.

Dianthus membranaceus Borbâs. – garofițe; H, Pont; U2T4R4 5.

Spergularia media (L.) C. Presl (Spergularia marginata Kitell) – H, Eua; U4T0R0; plantă de sărătură.

Stellaria media (L.) Vili. – Th (TH), Cosm; U3T0Ro; buruiană furajeră cu aspect de mătreață care apare primăvara pe terenuri nearate.

Fam. Celastraceae

Evonymus europaeus L. – salbă moale; M, Eur; U3T3R3.

Fam. Ceratophyllaceae

Cerathophyllum demersum L. – cosorul bălților; H, Cosm; U6T3R0; este o plantă ierboasă submersă care a apărut în iazurile piscicole, produce o mare cantitate de sapropel. Indică o evoluția spre înmlăștinire. Planta conține cantități mari de siliciu.

Fam. Chenopodiaceae

Atriplex patula L. – Th (Med); UoT0R0; buruiană de pe soluri gunoite și depozite de gunoaie. Este furajeră.

Fam. Elaeagnaceae

Elaeagnus angustifolia L. – salcie mirositoare; MM-M, Asia temperată; cultivată ca ornamentală. A devenit subspontană. Fixează terenurile erodate foarte bine.

Fam. Euphorbiaceae

Euphorbia agraria Bieb – laptele câinelui; H, Pont-Balc; U2T4R0; buruiană toxică, frecventă.

Euphorbia cyparissias L. – laptele câinelui; H-G, Eua; U2T3R4; plantă toxică.

Euphorbia esuia L. – laptele câinelui; H, Eua; U2T3R3; plantă toxică.

Euphorbia helioscopia L. – laptele câinelui; Th, Eua-Cosm; U3T3R0; plantă toxică.

Ficus elastica Ratb – ornamentală, de apartament, originară din India.

Fam. Fabaceae

Coronilla varia L. – coroniște; H, Euc (Med); U2T3R4; foarte slabă furajeră.

Lathyrus tuberosus L. – orăștică; H (G), Eua (Med); U2T4R4; buruiană din culturi, furajeră

Lotus corniculatus L. – ghizdei; H, Eua; U2i5T0R0; specie furajeră, utilizată și în medicină ca antiseptic, calmant în stări de excitație nervoasă, insomnii, neliniște.

Lotus uliginosus Schkuhr- ghizdei de mlaștină; H, Eua (Med); U4T3R3.

Medicago falcata L. – lucernă galbenă; H, Eua; U2T3R5; furajeră.

Medicago sativa L. – lucernă; Ch, Eua (Med); U2T3R5; cultivată.

Melilotus officinaiis Lam. – sulfină; Th (TH), Eua; U2i5T3i5R0.

Trifolium repens L. – trifoi alb, trifoi târâtor; H, Eua; U3)5T0Ro; furajeră.

Onobrychis viciifolia Scop. – sparcetă; H, Eua; U2T4R4i5; valoare furajeră foarte slabă.

Ononis arvensis L. – osul iepurelui, sudoarea calului; Ch-H, Eua (Cont); U3T4R0; rădăcina este utilizată pentru tratarea de edeme datorate insuficienței circulatorii, gută, edeme cardio-vasculare, afecțiuni cardiovasculare, afecțiuni metabolice. Are efect diuretic.

Ononis spinosa L. – osul iepurelui; H-Ch, Eur (Med); U0T3i5R0.

Vicia sylvatica L. – măzăriche; H, Eua; U3)5T2R0; furajeră.

Fam. Fumariaceae

Fumaria schleicheri Soyer – Willemet – fumăriță; Th, Eua (Med); buruiană din culturi prășitoare.

Fam. Gentiancaceae

Centautium erythraea Rafn. – țintaură; Th, Euc; U3T3R2; utilizată pentru stimularea poftei de mâncare, tonic stomahic, boli de ficat, gripă, etc.

Fam. Geraniaceae

Erodium cicutarium (L.) L’Herit- pliscul cocoșului; Th, Cosm.; U2i5T0Ro.

Geranium rotundifolium L. – Th, Eua (Med); U2T3 5R4.

Fam. Hypericaceae

Hypericum perforatum L. – pojarniță; H, Eua; U3T3R0; conține hipericină, quercitină, vitaminele C, PP, săruri minerale. Se utilizează în dichinezii biliare, stimularea celulei hepatice, ulcer, enterocolite, cosmetică, boli nervoase.

Fam. Lamiaceae

Ballota nigra L. – cătușe; H, Med-Euc; U2T3i5R4; buruiană.

Lamium album L. – urzică moartă albă; H, Eua; U3T3R0; se utilizează intern în tulburări gastro-intestinale, leucoree, metroragii, prostată, bronșite, diaree, insomnii, tulburări de menopauză, hemoragii.

Lamium amplexicaule L. – urzică moartă; Th, Eua; U2>5T3)5Ro; buruiană segetală.

Lamium maculatum L. – urzică moartă cu floare violetă; Th, Eua; U2,5T3)5Ro; buruiană.

Leonurus cardiaca L. – talpa gâștei, H, Eua; U3T3R0; frunzele și florile se utilizează în insomnii, tulburări neurovegetative, tulburări de menopauză, astm, stimularea digestiei, afecțiuni cardiace cu substrat nervos.

Marrubium peregrinum L. – cătușnică sălbatică; H, Pan-Balc; U2T4R0.

Marrubium vulgare L. – unguraș; H, Eua; UiT4R4; se utilizează pentru tratarea de afecțiuni cardiace cu substrat nervos.

Mentha longifolia (L.) Hudson – H, Eua; U4i5T3R4

Mentha spicata L. (Mentha viridis (L.) L.) – H, Atl-Med; U3T3Ro; se utilizează în boli hepatice.

Sideritis montana L. – Th, Eua; U2T4R4.

Teucrinum montanum L. – Ch, Med-Euc; silvostepă.

Teucrinum polium L. – Ch, Med.

Thymus glabrescens ssp. glabrescens Willd. – cimbrișor sălbatic; Ch, Pont-Med; U2T4R0; specie aromată și condimentară, stimulează digestia.

Fam. Lythraceae

Lythrum salicaria L. – răchitan; H-HH, Circ; U4T2i5R0; conține taninuri, flavone, uleiuri volatile, substanțe minerale; se utilizează în hemoragii, diaree, dizenterie, ulcere varicoase, dermatoze.

Fam. Malvaceae

Abutilon theophrastri Medicus – pristolnic; Th, Eua; U3T3R3; conține fibre textile, specie sporadică.

Althaea officinalis L. – nalbă mare; H, Eua (Cont); U3T4R4; utilizată pentru tratarea tusei de diverse etiologii, bronșită, aringită, inflamații ale rinichilor și ale căilor urinare.

Althaea rosea (L.) Cav – H; ornamentală.

Hibiscus trionum L. – zămoșiță; Th, Eua (Med); U2,5T4R4; utilizată intern pentru tratarea de afecțiuni ale aparatului urinar (cistite, pielite și boli ale stomacului; extern pentru tratarea mătreții, furuncule, bube de pe cap.

Malva sylvestris L. – nalbă mare; TH-H, Eua-Cosm; U3T3R0; florile și rădăcinile sunt utilizate în boli de plămâni, cosmetică (tenuri ridate).

Fam. Onagraceae

Epilobium palustre L. – pufuliță de baltă; H, Circ; U5T0R2.

Fam. Papaveraceae

Chelidonium majus L. – rostopască; H, Eua; U3T3R4; este o cunoscută plantă de leac pentru cancere hepatice dacă se asociază cu un regim de viață recomandat de medic. Are efecte benefice și în probleme gastrice, cauterizează negii. în doze mari este toxică. Se folosește în cantități mici și cu planta verde deoarece prin uscare își pierde proprietățile (caz excepțional). Se poate găsi verde și iarna dacă nu este zăpadă. Crește pe terenuri bogate în substanțe organice de pe ruine, la baza pantelor din plantații.

Coridalis cava (L.) Schweig. et Koerk – brebenei.

Glaucium corniculatum (L.) J.H. Rudolph – mac cornut roșu; Th (TH), Med; U2T4R3; buruiană de pe depozite de gunoaie de la marginea satului.

Papaver dubium ssp. dubium L. – Th, Med; U2T3i5R3; este un mac cu flori gălbui.

Papaver rhoeas L. – mac roșu; Th, Cosm; U3T3 5R4; buruiană din cereale cu flori foarte frumoase.

Fam. Plantaginaceae

Plantago lanceolata L. – pătlagină; H, Eua; U3T0R0.

Plantago major L. – pătlagină; H, Eua; U3T0R0; conține taninuri, mucilagii. Se utilizează în răceli, boli de plămâni. Extern este un foarte bun cicatrizant.

Fam. Polygonaceae

Polygonum aviculare L. – troscot; Th, Cosm; U2i5T0R3; furajeră, conține tanin. Se utilizează în infecții virotice.

Polygonum hidropiper L. – iarbă iute; Th, Circ; U5T3R4; buruiană de baltă.

Rumex confertus Willd. – H, Eua (Cont); U3i5T4R4; buruiană din localitate. în stadiul tânăr are frunze comestibile.

Fam. Primulaceae

Anagalis arvensis L. – Th, Circ; U2T3R4; buruiană segetală.

Anagalis foemina L. – Th, Cosm; U3T3 5R0; buruiană segetală.

Lysimachia nummularia L. – Ch, Eur; U4T3R3.

Lysimachia vulgaris L. – gălbâjoară; H-HH, Eua; U5T2R0.

Fam. Ranunculaceae

Adonis aestivalis L. – cocoșei; Th, Eua (Cont); U3T4R3; buruiană. Cerathophalus ortoceros DC. – plosnicar; Th, Eua (Cont); U2T4R4 5.

Clematis integrifolia L. – curpen de pădure; H, Eua (Cont); U3T3t5R3; este o liană din tufărișuri și margini de păduri, uneori devine sufocantă pentru arborii folosiți ca suport.

Consolida orientalis (Gay) Schrodinger – nemțișori cu floare violetă; Th, Eur; U2i5T4R4i5; buruiană.

Consolida regalis S.F. Gray – nemțișori; Th, Circ; U2T4R4; sunt plante de câmp, cu flori albuste pintenate, folosite empiric contra durerilo de burtă. Apare In culturi cerealiere, florile se utilizează pentru tratarea gutei, afecțiuni renale, ale vezicii, hipertensiune, astm, leucoree. Sunt melifere și decorative.

Ranunculus acris L. – piciorul cocoșului; H, Eua (Med); U3i5T0R0; buruiană toxică.

Ranunculus arvensis L. – Th, Eua (Med); U3T3R0; buruiană toxică de pe pârloage.

Ranunculus ficaria L. – grâușor; H, Eua; U3 5T3R3; este o ierboasă cu frunze mici, rotunde, comestibile, flori galbene și bulbuli la baza tulpinii. Nu se consumă frunzele de la plantele expuse razelor de soare, sunt iritante; în mod obișnuit această plantă crește la umbră sub tufărișuri și arbori.

Ranunculus repens L. – H, Eua (Med); U4T0Ro; buruiană toxică din fânete umede.

Fam. Rosaceae

Agrimonia eupatoria L. – turiță mare; H, Eua; U2,5T3R4; conține tanin, ulei volatil, substanțe amare, Si02, vitaminele C, K; se utilizează în litiază biliară și renală, diaree, reumatism, gută etc.

Crataegus monogyna Jacq. – păducel; M, Eua; U2)5T35R3; florile, frunzele și fructele sunt indicate pentru normalizarea tensiunii arteriale, are efect atât hipotensiv cât și hipertensiv în caz de tensiune sub valoare normală. Totodată are și efect calmant.

Fragaria viridis Weston – căpșuni de câmp; H, Eur (Cont); U2T4R3.

Potentilla anserina L. – coada racului; H, Cosm; U4T3R4.

Potentilla argentea L. – scrintitoare; H, Eua; U2T4R2.

Potentilla reptans L. – cinci degete; H, Eua; U3j5T4R4; utilizări pentru diaree.

Rosa canina L. – măceș; N, Eur; U2T3R3; este utilizată în avitaminoze, boli hepatice, tulburări de circulație periferică (fructe).

Fam. Rubiaceae

Asperula cynanchica L. – H, Euc-Med; U2T3R5.

Galium aparine L. -turiță; buruină de pe locuri gunoite.

Fam. Salicaceae

Salix fragilis L. – salcie, M-MM, Eua; U5T3R4; ca și salcia albă scoarța are tanin, salicilină, rezine, cu efect benefic în răceli, reumatism, stimularea circulației periferice.

Fam. Scrophulariaceae

Antirrhium majus L. – gura leului; H, Med; ornamentală.

Kickxia elatine (L.) Dumont – Th, Euc-Med; U2t5T3i5R4; buruiană segetală.

Linaria vulgaris Miller- H, Eua; U2T3R3.

Verbascum ovalifolium Donn – TH, Pont-Balc; U1i5T4R4; citată de Pătrașcu (1974), specie rară.

Verbascum speciosum Schroder – TH, Pont-Pan-Balc; U2T4R4; florile sunt utilizate în boli de ficat.

Veronica anagalis – aquatica L. – H (HH), Circ; U5T0R4.

Veronica chamaedrys L. -șopârliță; H (Ch), Eua; U3T0Ro.

Veronica persica Poiret – Th, Adv (Asia de SV); buruiană segetală

Veronica prostrata L. – Ch, Eua (Cont); U2T4R3; buruiană.

Veronica teucrium L. -șopârliță; H, Eua (Cont); U1i5T4R4i5.

Fam. Solanaceae

Datura inoxia L. – cultivată în centrul satului.

Datura stramonium L. – ciumăfaie; Th, Adv (Am. de N) în prezent Cosm.; U35T4R4; buruinaă toxică bogată în alcaloizi tropanici. Se dezvoltă pe depozite de gunoaie.

Solanum nigrum L. – zârnă; Th, Cosm; U3T4R0; buruaină toxică și medicinală utilizată ca sedativ și în colici hepatice. Nu se folosesc plantele care au crescut la soare. în general se dezvoltă pe gunoaie.

Fam. Tiliaceae

Tilia cordata Miller – tei pucios; MM, Eur; U3T3R3; lemnul se prelucrează ușor. Florile unt calmante, combat insomniuile, pot fi utilizate și în tuse, răceli, bronșite.

Fam. Verbenaceae

Verbena officinaiis L. – verbină; H, Cosm; U2i5T3Ro.

Fam. Violaceae

Viola arvensis Murray – Th, Cosm; U3T3R0; părțile aeriene sunt depurativ, indicate pentru detoxifierea sângelui și a pielii.

Viola hirta L. – toporași; H, Eurasia; U2T3R4; Festuco – Brometea car. Origanetalia.

MONOCOTILEDONATE

Fam. Alismataceae

Alisma plantago-aquatica L. – pătlagină de apă; HH, Circ, U6ToRo; toxică și medicin Fam. Cannaceae

Canna indica L. – belsița; G, Adv (America tropicală); ornamentală.

Fam. Butomaceae

Butomus umbellatus L. – roșățeu; HH, Eua; U6T3R0.

Fam. Cyperaceae

Bolboschoenus maritimus (L.) Palia – G (HH), Cosm; U4 5T3R5.

Carex riparia Curtis – rogoz; G (HH), Eua; U5T4R4; valoare furajeră slabă.

Carex vulpina L. – rogoz; H, Eua; U4T3R4.

Schoenoplectus tabernaemontani (C. C. Gmelin) Palia. – G-HH, Eua; U4 5T3R5.

Fam. Juncaceae

Juncus gerardi L. – rugină; H, Eua; U4T4R4; margine de pârâu.

Juncus inflexus Loisell – rugină; G, Circ; U4i5T3R5.

Fam. Liliaceae

Allium rotundum L. – G, Euc-Med; U2T4R4 5.

Allium scorodoprasum L. – ai sălbatic; G, Euc; U2T3R4.

Amaryllis vittata Aiton – G, Peru; ornamentală, de apartament.

Asparagus officinalis L. – umbra iepurelui, sparanghel; G, Eua (Med); U1i5T4)5R3.

Convalaria majalis L. – lăcrămioare; G, Eur; U25T3R3; toxică și medicinală. Pulberea din plantă uscată (3-4 g) se utilizează ca infuzie în afecțiuni cardiace. Nu se crește doza.

Gagea lutea (L.) Ker – Gawler. – G, Eua; U3T3R3.

Gagea pratensis (Pers.) Dumort – G, Eur; U2T3R3.

Hyacinthus orientalis L. – zambilă; G, Asia de SV; cultivată ca ornamentală.

Muscari tenuiflorum Tausch – G, Pont-Pan-Balc; U2T4R4.

Ornithogalum ortophyllum Ten (Ornithogalum gusonei) – luscă; G, Pont-Med; U2T4R4.

Fam. Poaceae

Agrostis stolonifera L. – șovar; H, Circ; U4T0R0; valoare furajeră bună.

Bromus arvensis L. – obsigă; Th-TH, Eua (Med); U2j5T3Ro; valoare furajeră slabă; buruiană de pe pârlogi.

Bromus hordeaceus L. – obsigă; Th-TH, Eua (Med); U0T3R0.

Bromus sterilis L. – obsigă; Th, Eua (Med); U2T4R4.

Bromus tectorum L. – obsigă; Th, Eua (Cont); U1i5T3i5Ro.

Calamagrostis epigeios (L.) Roth – trestioară; G, Eua; U2T3R0.

Cynosurus echinatus L. – Th, Med; U25T4R4; car. Festcuo – Brometea.

Dactylis glomerata L. -golomăț; H, Eua; U3T0R4; valoare furajeră bună.

Digitaria sanguinalis (L.) Scop. – Th, Cosm; U15T0R4; buruiană sporadică în culturi.

Echinocloa crus-galli (L.) Beauv – castrei; Th, Cosm.; U4T0R3; buruiană furajeră de pe soluri fertile cu umiditate ridicată și medie.

Elymus repens (L.) Gould – pir; G, Circ; U0T0Ro; valoare furajeră slabă; rizomul este utilizat în răceli.

Eragrostis minor Host – Th, Euc (Med); U3T4R0; ierbacee scundă de pe terenuri pietriere, însorite care înțelenește solul.

Festuca valesiaca Schleicher ex. Gaudin – H, Eua (Cont); U1T5R4.

Hordeum murinum L. – orzul șoarecilor; Th, Eua; U2T4R45; buruiană de cărare și terenuri bătătorite.

Phragmites australis (Cav.) Stendel – HH, Cosm; U6T0R4; ocupă suprafețe mici la coada iazurilor.

Poa annua L. – Th, Cosm; U3i5T0Ro; ierboasă scundă de pe locuri bătătorite.

Poa pratensis L. -firuță; H, Circ, Cosm. în prezent; U3T0Ro.

Setaria pumila (Poiret) Schultes – mohor; Th, Cosm; U2,5T4Ro.

Setaria verticillata (L.) Beauv. – Th, Euc-Med; U2T4R0.

Setaria viridis (L.) Beauv. – Th, Cosm.; U2T35R0; speciile de Setaria sunt buruieni problemă.

Sorghum halepense (L.) Perse – bălur, baldâr (localnicii); H, Med; U3T4R0; buruiană frecventă din culturi de porumb.

Fam. Typhaceae

Typha angustifolia L. – papură; G (HH), Circ.; U6T4R0.

Typha laxmanii Lepechiu -G (HH), Eua (Cont); U5T4R0.

6.2Analiza taxomonică

Pe teritoriul comunei Costache Negri am găsit 258 specii care aparțin la 176 genuri și 50 familii. în cadrul acestora sunt 2 subspecii, 15 specii ornamentale și 83 specii buruieni ruderale și segetale (32%). Numărul foarte mare de specii de buruieni indică o zonă de interes agricol, cu foarte puține ecosisteme neantropizate. în pajiști, fânețe și terenuri umede s-au găsit 160 specii (61%). Majoritatea speciilor sunt comune zonei de câmpie. Ne rețin atenția prezența foarte puține specii cum sunt: Cannabis sativa ssp. spontanea care crește pe nisipuri în sudul României, Delta Dunării, Hanul Conachi, etc., Thymus glabrescens ssp. glabrescens, Abutilon theophrasti (pristonic, specie sporadică), Cynosurus echinatus (pieptănăriță, o specie de silvostepă), Sorghum halepense (buruiană frecventă în aceste locuri) Ceratocephalus ortoceras (ploșnicar, specie de primăvară specifică silvostepei), Clematis intergrifolia (curpen, luminoasă, specie sporadică, prezentă în etajul stejarului), Consolida orientalis (nemțișori cu flori violete care sunt specifice regiunilor sudice ale României), Datura inoxia (o specie de ciumăfaie ornamentală, impunătoare prin mărimea frunzelor și florilor, cultivată în fața primăriei), Typha laxmanii (o specie de papură sporadică, dar mai greu de găsit în zone umede cu suprafață mică), specii de sărături secundare (Spergularia salina, Bassia hirsuta, Juncus gerardi, etc.) (Tabelul 1).

Tabel 1. Analiza taxonomică a florei vasculare din comuna Costache Negri

4.2. Buruienile

Creșterea și dezvoltarea buruienilor este influențată de factorii climatici, biotici și edafici. Din factorii climatici influență decisivă au lumina, temperatura și apa.

4.2.1Factori climatici

Lumina

Majoritatea buruienilor, cu excepție celor parazite preferă locurile intens luminate (heliofile). Această particularitate se manifestă pregnant în cazul speciilor efemere deoarece trebuie să-și încheie ciclul de viață într-o perioadă de timp foarte scurtă (Erophila verna, Veronica hederifolia, Holosteum umbellatum etc.). în culturi de cereale buruienile au dimensiuni mici dacă plantele sunt dese. După recoltare speciile de Amaranthus retroflexus, Solanum nigrum etc încep să se dezvolte foarte mult.

Specii cum sunt Polygonum aviculare (troscot), Cardaria draba (urda vacii), în culturi rămân pipernicite.

Temperatura

Este factorul care influențează germinarea buruienilor. Cerințe foarte ridicate față de temperatură au Euphorbia agraria, Fumaria schleicheri, Xanthium italicum, Amaranthus blitoides, Abutilon theophrastii etc.

Cerințe mijlocii față de căldură au Convolvulus arvensis, Matricaria recutita, Lamium purpureum, etc.

Temperatura ridicată desface si mugurii de pe rizomii plantelor perene (Cynodon dactylon).

Apa

Asigură creșterea și dezvoltarea plantelor, nevoile de apă sunt diferite de la o specie la alta, în general este mai mare la buruieni decât la speciile de cultură.

4.2.2. Factorii edafici

Solul este mediul care asigură creșterea și dezvoltarea plantelor, însușirile solului pot fi decelate frecvent în funcție de prezența buruienilor indicatoare. Buruienile nitrofile cresc pe soluri bine aprovizionate cu azot. Pe soluri foarte sărace în azot se dezvoltă Trifolium arvense, Stachys annua, Lathyrum aphaca, etc. Pe soluri slab aprovizionate cu azot se întâlnesc: Adonis aestivalis, Falcaria vulgaris, Medicago lupulina etc.

Pe soluri mijlociu aprovizionate cu azot se dezvoltă: Papaver rhoeas, Thlaspi arvense, Sonchus arvensis, Centaurea cyanus, Daucus carota etc.

Pe soluri bine aprovizionate cu azot se întâlnesc Aristolochia clematitis, Lamium amplexicaule, Linaria vulgaris, Matricaria perforata, capsella bursa-pastoris etc.

Pe soluri supraîngrășate cresc: Amaranthus retroflexus, Solanum nigrum, Stellaria media, Portulaca oleraceae, Polygonum lapathifolium, etc.

Indiferente la cantitatea de azot din sol: Achillea millefolium, Convolvulus arvensis, Digitaria sanguinalis, Elymus repens, Equisetum arvense, Polygonum aviculare, Ranunculus repens, Vicia cracca, etc.

Pe solurile cu fosfor suficient cresc Lamium purpureum, L amplexicaule, Sonchus oleraceus, Senecio vulgaris, Urtica urens, etc.

Pe solurile cu potasiu se găsesc Atriplex patula, Galium aparine, Thlaspi arvense, Cirsium arvense, Sonchus arvense, Chenopodium album, etc.

4.2.3Reacția solului

pH-ul solului poate deveni factor limitativ pentru unele specii sau poate să aibă o importanță mai redusă pentru altele.

Pe soluri foarte acide apar buruieni ca Filago arvensis, Rumex acetosella, etc. Pe soluri acide se dezvoltă Anthemis arvensis, Raphanus raphanistrum etc., pe soluri slab acide, Matricaria perforata, Sonchus asper, Digitaria sanguinalis, etc., pe soluri cu reacție aproape neutră se găsesc Adonis aestivalis, Aristolochia clematitis, Falcaria vulgaris, Coronilla varia, etc.

Există multe specii indiferente la reacția solului, acestea sunt frecvente în zona cu umiditate foarte scăzută sau foarte mare, dintre buruieni menționăm pe Agrostis stolonifera, Capsella bursa-pastoris, Daucus carota, Equisetum arvense, Ranunculus repens etc.

în general afinitatea unei plante față de un anumit grad de aciditate sau alcalinitate este relativă deoarece aceasta este compensată de ceilalți factori ecologici.

Kolev I.J. (1963) arată că la un pH de 4,3-6 se dezvoltă specii ca: Anthemis arvensis, Brasica campestris, Digitaria sanguinalis, Equisetum arvense, Polygonum lapathipholium, Raphynus raphanistrum, Rumex acetosella, Sonchus arvensis, Trifolium arvense, Vicia hirsuta, Xanthium italicum, etc. și la un pH de 6-8 se dezvoltă bine Adonis nestivalis, Atriplex patula, Cynodon dactylon, Euphorbia falcata, Lamium amplexicaule, Lathyrus tuberosus, etc.

4.2.4. Alte însușiri ale solului

în funcție de textura solului (granulometrie) sunt soluri argiloase și soluri nisipoase.

Pe solurile argiloase cresc buruieni ca Elymus (Agropyron) repens, Sonchus arvensis, Stachys palustris etc.

Solurile nisipoase se încălzesc mai ușor, dacă sunt în zone depresionare au și un aport freatic mai bun, frecvent sunt populate de Equisetum arvense, Polygonum lapathifolium, Portulaca oleraceae, etc.

Solurile grele sunt mai reci, au o reacție ușor acidă.

Pe solurile bogate în humus sunt specii ca: Adonis aestivalis, Anthemis austriaca, Atriplex patula, Sambucus ebulus, etc. Dacă solurile sunt sărace în humus, pe ele se dezvoltă Medicago lupulina, Rumex acetosella, etc.

Apa freatică modifică și structura florei segetale (de buruieni), dacă pânza freatică este la câțiva metri de sol se dezvoltă Calystegia sepium, Equisetum arvense, Stachys palustis, etc.

Cu cât nivelul apei freatice este mai ridicat cu atât apar un număr mai mare de specii higrofile sau chiar helofile (de mlaștină).

Când apa freatică este foarte aproape de suprafața solului, prin evapotranspirație se antrenează săruri minerale în orizontul superior al solului, acestea se depun, se ridică mult pH-ul solului, apare fenomenul de sărăturare secundară întâlnit în această zonă care este observat prin apariția buruienilor de sărătură sau în stadii avansate apar pete albicioase pe suprafața solului.

Microorganismele din sol, în general mai reduse cantitativ pe soluri foarte acide, au rol în procesul de solificare și de creare a condițiilor de hrănire normală a plantelor. Microorganismele metabolizează ierbicidele aplicate pe sol reducându-se efectul nociv deși are loc o reducere a acestora în timpul aplicării tratamentelor.

În general bacteriile descompun ierbicidele cu un grad ridicat de solubilitate în apă și care sunt mai puțin absorbite, ciupercile metabolizează ierbicide mai puțin solubile dar cu un grad mai ridicat de absorbție, algele unicelulare și actinomicetele participă la metabolizarea tuturor ierbicidelor.

4.2.5. Influența factorilor biotici

Animalele, plantele de cultură și oamenii au o influență mai mult sau mai puțin vizibilă asupra florei de buruieni.

Pe blana animalelor se prind și sunt transportate la distanțe mari semințe de Bidens sp. (dentiță), Galium apariție (turiță), Xanthium sp. (cornuți), etc. Furnicile transportă semințele de toporași (Viola).

Prin gunoaie de grajd nefermentat se răspândesc multe specii de buruieni (Cuscuta), etc.

în cultura de floarea soarelui, buruienăriile de Sonchus arvensis (susai) sunt puternic inhibate. Culturile de cânepă inhibă dezvoltarea multor specii de buruieni (alelopatie).

Cel mai evident fenomen este acela al concentrației dintre speciile de buruieni și plantele de cultură.

Dezvoltarea speciilor de buruieni este influențată de natura speciei și desimea lor, durata competiției, data răsăririi lor în raport cu planta de cultură, specia cultivată cu desimea și vigoarea acesteia (Barralis G., 1977).

Omul influențează conștient sau inconștient schimbările din vegetația de buruieni. Și în această zonă au pătruns buruieni cum sunt Kochia scoparia care s-a extins în toată Moldova; aceasta a fost inițial o plantă de cultură iar în prezent este o buruiană invadantă, la fel și Galinsoga parviflora (chipăruș) care a invadat toată Europa fiind scăpată dintr-o grădină botanică, etc. faptul că buruienile se înmulțesc puternic vegetativ și prin semințe ele formează pâlcuri prezente de la an la an numite vetre de buruieni.

Buruieni ca Agrostema githago, Raphanus raphanistrum, Ranunculus arvensis, Lamium purpureum etc. produc 200 – 200 semințe / individ, adică un număr egal cu al semințelor produse de cereale. Specii de buruieni cum sunt Setaria viridis, Convolvulus arvensis, Fumaria officinalis, etc. produc 400 – 800 semințe (individual), adică dublu față de speciile de cereale.

Specii ca Centaurea cyanus (albăstrițe), Daucus carota ssp. carota (morcov sălbatic), Atriplex patula, etc. produc 1000 – 5000 semințe. Sunt cazuri când indivizi de Amaranthum retroflexus (știr) produc frecvent peste 50.000 semințe pe an.

4.2.6 Germinarea semințelor de buruieni depinde de factorii endogeni (duritatea tegumentului seminal, prezența unor substanțe care frânează germinația, existența unui embrion nematurat), de factori exogeni (raportul 02 / C02, apă, căldură, lumină și de locul unde s-au format semințele). Buruieni ca Sinapis arvensis (muștarul sălbatic, rapița) au trei straturi în testa tegumentului seminal, Diplotaxis muralis (puturoasă) are două s traturi, această caracteristică întârzie germinarea semințelor. La specii de buruieni din familia Fabaceae tegumentul seminal este foarte gros și este necesar ca semințele să se îmbibe cu apă.

Buruieni ca Matricaria recutita (mușețel), Lepidium ruderale (păducherniță), Cardaria draba (urda vacii), Thlaspi arvense (punguliță) etc., germinează în funcție de prezența oxigenului în stratul superior al solului.

Lumina împreună cu temperatura oscilantă de 10-25 °C determină o germinație de peste 95% la Thlaspi arvense.

Deficitul de umiditate limitează drastic germinația semințelor de buruieni. De aceea în primăverile secetoase germinația lor este foarte slabă.

În culturile din câmp germinația buruienilor mai este influențată de adâncimea la care sunt semințele în sol, mărimea lor și gradul de mobilitate al solurilor. Semințele foarte mici germinează bine în primii 2 cm de sol mobilizat. Din rezerva de semințe a solului, aproximativ 5-10% germinează Tn cursul unui an, celelalte semințe rămân în repaus primar sau secundar sau pier ca urmare a acțiunii factorilor de mediu.

Primăvara înainte de arat sau pe pârloage, mai puțin în culturi de plante prășitoare, o creștere impresionantă are Stellaria media care se ramifică foarte mult.

4.2.7 Înmulțirea vegetativă a buruienilor

Buruienile perene cu stoloni supraterani se înmulțesc rin formarea de rădăcini la noduri. Din această categorie fac parte Glechoma hederacea, Potentilla anserina, Ranunculus repens, etc. Multe buruieni anuale și perene se înmulțesc prin fragmente de tulpini aeriene rezultate în urma lucrărilor de întreținere a culturilor.

Buruienile cu rădăcini drajonante, rizomi, tuberculi și bulbi se înmulțesc prin muguri de regenerare care se dezvoltă pe aceste formațiuni.

Cele mai frecvente buruieni care formează lăstari de pe formațiunile subterane, adică drajonează, sunt Convolvulus arvensis (volbura) și Cirsium arvense (pălămida). în această zonă din grpua buruienilor drajonate se mai găsesc frecvent pe terenuri rămase necultivate temporar specii ca Euphorbia agraria (laptele câinelui de semănătură), Linaria vulgaris (lânărică) în vii, Rorippa austriaca (boghiță) pe pășuni din apropierea pârâului, Rumex acetosella (măcriș) prin fânețe și pășuni de pe dealuri, Sonchus arvensis (susai) în culturi.

Din grupa buruienilor care se înmulțesc prin rizom frecvente sunt Elymus repens (pir) și Equisetum repens (coada calului).

Prin bulbi se înmulțesc Allium, Gagea, Muscari, etc.

Comunitățile de buruieni

I. Morariu (1943) considera că există și argumente spre a justifica ridicarea comunităților de buruieni la rangul de asociație dar și argumente care să li se refuze acest privilegiu deoarece nu există o limită precisă între asociațiile naturale și cele artificiale ci o serie de stadii. Totuși buruienile se grupează pe criteriul dominației și formează foarte greu asociații vegetale.

Importanța economică a buruienilor

În general efectul dăunător pentru agricultură este mult mai mare în comparație cu posibilele utilizări ale acestora.

În alimentația omului se pot utiliza: Armoracia rusticana (hrean), Artemisia absinthium (pelin alb) ca aromatizant pentru băuturi, Cichorium inthybus în salate și supe, Mentha longifolia ca aromatizant alimentar, semințe de Nigella arvensis (negrușcă) pentru armonizarea brânzeturilor, petale de Papaver rhoeas (mac roșu) ca și colorant al unor ceaiuri și produse alimentare: Rumex crispus (ștevie, dragavei) în ciorbe, Taraxacum officinale (păpădie) la salate, Tussilago farfara (potbal) la ciorbe, sarmale, Urtica dioica etc.

Pentru apicultură prezintă importanță: Althaea officinalis (nalbă mare), Arctium lappa (brustur), Brassica rapa (rapiță), Lamium album (urzica moartă), Leonurus cardiaca (talpa gâștii), Mentha sp., Taraxacum officinale (păpădie), Trifolium repens etc.

Dintre buruienile cu utilizări medicinale se găsesc: Althaea officinalis (nalbă mare, frunzele în tuse, bronșite, inflamații ale căilor urinare, etc. Aristolochia clematitis (mărul lupului, frunzele pentru tratarea rănilor, antibiotic, antitumoral), Armoracia rusticana (hrean, rădăcina în scorbut, pentru mărirea diurezei, dureri lombare, etc.), Artemisia absinthium (pelin alb, frunze, ca tonic amar, vermifug), Brassica nigra (muștar negru, semințe ca antireumatic și revulsiv), Capsella bursa-pastoris (traista ciobanului, frunze în ateroscleroză, insuficiență cardiacă, antihemoragic, diuretic), Centaurea cyanus (albăstrele, flori ca diuretic, antidiareic, astringent), Cihorum intybus (cicoare, frunze și rădăcina ca depurativ, diuretic, vermifug, laxativ, antianemic, dureri reumatice), Consolida regalis (nemțișor, flori în gută, astm), Convolvulus arvensis (volbură, toată planta ca purgativ, în deschinezie biliară, ciroză, uremie, arsuri), Elymus repens (pir, rizomul ca diuretic, depurativ, remineralizant), Hibiscus trionum (zămoșiță, toată planta în afecțiuni ale aparatului urinar și ale stomacului), Potentilla anserina (coada racului, partea aeriană ca hemostatic, astringent, antianemic, antidiareic), Taraxacum officinale (podbal, toată planta pentru detonifierea ficatului, slăbire, boli de piele), Xanthium spinosum (holeră, toată planta în adenom de prostată, etc.).

Întrucât buruienile sunt cunoscute de localnici mai bine decât ierburile din pajiști și fânețe și în cadrul acestei categorii se găsesc exemple de specii care pot fi utilizate în cosmetică, vopsitorie, etc.

Plantele terestre care aparțin la taxoni diferiți dacă își duc viața în aceleași condiții de mediu capătă forme asemănătoare ca urmare a evoluției convergente și aceleași particularități generale de înmulțire.

Hemicriptofitele (H) sunt ierboase care dau muguri de regenerare la suprafața solului acoperiți iarna de resturi vegetale, în aceeași zonă au o pondere de 32,2%. Frecvente sunt: Sorgum halepense, Poa pratensis, Festuda valesiaca, etc.

Terofitele (T) se înmulțesc prin semințe și spori, prezența lor este aceentuată în ecosistemele agricole, în aceeași zonă au o pondere foarte mare de 45,76%, aceasta indică suprafețe mici de terenuri cu pășuni și fânețe, o zonă intens cultivată. în general numărul lor nu este mai mare decât al hemicriptofitelor dar în aceste zone este mult mai mare.

Geofitele (G) se regenerează din bulbi, rizomi și tuberculi, ocupă 12,98% (Gagea pratensis, Cirsium arvense, Aristolochia clematitis etc.).

Chameofitele(Ch) ocupa 4,66%, hidro-hilofitele (HH) 1.22%, fanerofitele(M) (arbori) 0,84% si nanofanerofitele (MM) 2,98% (Fig.3)

Fig.3. Spectrul bioformelor

6.3. Spectrul elementelor geografice

Fiecare specie are un areal de răspândire pe glob, datorită evoluției climatice de-a lungul perioadelor geologice și a acțiunii factorilor ecologici pe un teritoriu se găsesc specii care aparțin la diverse unități geografice. Speciile din această comună aparțin următoarelor categorii de geoelemente: europene 5,88%, eurasiatice 39,5%, circumpolare 6,30 %, european centrale – mediteraneene 2,11 %, european mediteranean 4,2 %, eurasiatic – mediteranean 2,1 %, mediteraneene 5,04 %, cosmopolite 10,92%, carpato-balcanice 0,42 %, ponto – balcanice 0,84%, pontice 0,84%, ponto-caucaziene,42%, ponto-panonice 0,42%, balcanice 0,42%, adventive 7,14%. Din această distribuție rezultă că flora din acest teritoriu are specii din toate unitățile floristice europene. în mod obișnuit indiferent care teritoriu românesc este cercetat predomină speciile eurasiatice urmate de cele europene. Ne surprinde prezența unui număr mare de specii cu caractere sudice cu influențe mediteraneene și submediteraneene 20%, influențe pontice 6%, influențe balcanice 1%.

Speciile cosmopolite se dezvoltă Tn general în medii umede cum sunt mlaștinile și bălțile. Este un număr semnificativ din aceste specii (11 %) deoarece în zonă există un iaz și un pârâu.

Speciile adventive își fac simțită prezența în terenuri de interes agricol, în această categorie intră multe specii de buruieni (7%).

Speciile circumpolare pe teritoriul României preferă un climat mai răcoros care-l găsesc în zonele montane. Cele din această zonă sunt cantonate în mlaștini.

Din grupa speciile circumpolare frecvente sunt: Alisma plantago- aquatica, Cerastium arvense, Artemisia vulgaris, Epilobium palustre, Lythrum salicaria, Equisetum palustre, Equisetum telmateja. Adventive sunt: Galinsoga parviflora, Veronica persica.

Cosmopolite sunt: Equisetum arvense, Bolboschoenus maritimus, Chenopodium album.

Elemente mediteraneene au ca reprezentanți pe: Artemisia absinthium, Teucrium polium, Borago officinalis, Cynanchum acutum, Arabis hirsuta, Cerinthe minor; Eragrostis minor, Sorghum halepense (frecvent în culturi de porumb), Cynosurus echinatus, Caucalis platycarpos, Bellis perennis, Filago vulgaris, Bromus sterilis, B. hordeaceus, B. arvense, Glaucium corniculatum (frecvent), Fumaria schleicheri, Ranunculus acris, R. repens, etc.

Elementele pontice sunt date de prezența unor specii ca: Centaurea orientalis, Dianthus membranaceus, cele ponto-panonice prin Echium vulgare, ponto-caucaziene prin Anchusa officinalis, ponto-balcanice prin Verbascum ovalifolium, panono-balcanice prin Marrubium peregrinum etc (Fig. 7).

Fig. 7. Spectrul elementelor geografice

Xeromezofitele ocupă mai mult de 1/3 din specii; în zona sunt frecvente: Achillea setacea, Artemisia absinthium, Berrteroa incana, Carduus acanthoides, Crepis foetida, Echium vulgare, Euphorbia agraria, E. cyparisias, Alium rotundum, Hordeum murinum, Linaria vulgaris etc. Speciile de locuri umede sunt pe valea Gologanului, aproape de lac și pe luncă, ocupă suprafețe mici. Sunt puține specii ultrahidrofite: Lemna minor, Butomus umbellatus, etc.

6.4. Spectrul indicilor ecologici

Fig. .8 Umiditatea

Fig. 9 Temperatura

Temperatura influențează etapele de dezvoltare ale plantelor, deși suntem în zona de climat temperat, în funcție de biotop apar preferințe ale plantelor și în funcție de acest factor. în această zonă sunt următoarele categorii de plante: microterme 1,81% (4 specii), mezoterme T3 = 39,09%, T35 = 11,81%), moderat termofile 29,55%, termofile 0,9% amfitolerante 51)

Aciditatea mediului scoate în evidență prezența următoarelor categorii de plante: amfitolerante (euriionice) 41,8%, acidofile (R2) 35% (3 specii: Centaurium erythraea, Potentilla argentea, Epilobiul palustre), acido-neutrofile (R3 + R3,5) 16%, slab acide – neutrofile (R4 + R4,5) 35,8% și neutro-bazifile (R5) 4,97% (11 specii).

Fig. 10 Aciditatea solului

Deși este o zonă intens cultivată speciile spontane eurionice în procent foarte mare (42%) indică un sol cu pH acid sau impropriu multor specii furajere. Tipic pentru zonă sunt speciile acido-neutrifole.

5. Vegetația

5.1. Conspectul asociațiilor vegetale

I. PHRAGMITETEA Tx. et Prsg. 1942

PHRAGMITETALIA W. Koch 1926 em. Pism. 1953

PHRAGMITOIN W. Koch 1926

Scirpo – Phragmitetum W. Koch 1926

Typhaetum latifoliae G. Lang 1973

Typhetum laxmanni (Ubriszy 1961) Nedelcu 1968

BIDENTETEA TRIPARTITI Tx. Lohm. et Prsg 1950

BIDENTETALIA TRIPARTITI Br-BI. et Tx. 1943 CHENOPODIUM FLUVIATILE (rubri) Tx. 1960 4. Echinochloo – Polygonetum lapathifolii (Ujvarosi 1940) Soo et Csusos 1944 (1947) BIDENTETION TRIPARTITI Nordh 1940

FESTUCO-BROMETEA Br.-BI. etTx

FESTUCETALIA VALESIACAE Br.-BI. et Tx 1943

FESTUCION RUPICOLAE (Soo 1929) 1964

Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi (Krist. 1937) I. Pop 77

Artemisio austiacae – Poetum bulbosae I. Pop 1970

PLATAGINETEA MAJORIS Tx. et Prsg. 1950

PLANTAGINETALIA MAJORIS Tx (1947) 1950 AGROPYRO-RUMICION CRISPI Nordh.

Trofilio fragifero – Cynodonetum Br.-BI. et Bolos 1958

POLYGONION AVICULARIS Br.-BI. 1931 emTx. 1950

Polygonetum avicularis Gams 1927

STELLARIETEA MEDIAE R. Tx., Lohm et Prsg. In R. Tx. 1950 SISYMBRIETALIA J. Tx. 1954

DAUCO – MELITION Gors

Echino-Melilotetum albi Tx. 1942

Berteroetum incanae Siss. et Tideman et al.

Agropyretum repentis Felfoldy 1942

Cannabinetum ruderalis Morariu )1943) 1973

SISYMBRION OFFICINALIS Tx. Lohm et Prsg. 1950

Xeranthemetum annui (Borza 1931) Dihoru 1971

POLYGONO – CHENOPODIETALIA (Tx. et Lohm. 1950) J. Tx. 1961

POLYGONO – CHENOPODION POLYSPERMI W. Koch 1926, Siss 1946

Digitario sanguinalis – Galinsogetum Beck 1941

Atriplicetum tataricae (Prodan 1923) Borza 1926

ERAGROSTETALIA J. Tx. 1961 em. Soo 1968

SETARIO – THLASPION ARVENSE Slonovschi

Erigero – Setarietum glauce Slonovschi

Convolvulo arvensi – Agropyretum repentis Gors

Agropyretum repentis Felfoldy

ARTEMISIA VULGARIS Lohm et al in R. Tx. 1950

ARTEMISIETALIA Lohm. et Tx.

ARCTION LAPPAE Tx. 1937 em. Siss 46

Lycietum barbarum Felfoldy 1942 corr Soo

Ivetum xanthifoliae Fjalkowschi 1967

Sambucetum ebuli (Kaiser 1926) Felfoldy

I. Clasa Phragmitetea Tx. et Prsg. 1942

Cuprinde asociații de stufăriș și rogozuri înalte care se dezvoltă în mlaștini, bălți, margini.

Ordinul Phragmitetalia W. Koch 1926 em. Pism. 1953 grupează vegetația de stufărișuri, păpurișuri și rogozuri înalte din mlaștini, lacuri și microdepresiuni din lungul râurilor.

Alianța Phragmitoin W. Koch 1926 cuprinde specii ca Phragmites austrialis, Glyceria maxima, Schoenoplectus lacustris, Typha latifolia, Sparganium ramosum, Sium latifolium, Oenanthe aquatica, etc.

Asociația Scirpo – Phragmitetum W. Koch 1926 este prezentă numai la coasta iazului unde apa ajunge la 1 m adâncime, creează un microclimat propriu, are caracter tranzitoriu deoarece odată cu colmatarea bazinului este înlocuită gradat de păpurișuri și buruieni de baltă (tabel 2).

Tabel 2. Asociația Scirpo – Phragmitetum

Data: 15.08.2015

2.Asociația Typhaetum latifoliae G. Lang 1973

Papura se dezvoltă bine pe soluri neaerate, humice, pseudogleizate, cu pH acid. Formează populații dese monodominante (Tabel 3).

Tabel 3. Asociația Typhaetum latifoliae

Data: 15.08.2015

Tabel 4. As. Typetum laxmanni

C. Negri: 19.08.2015

3.Asociatia Typhetum laxmanni (Ubriszy 1961) Nedelcu 1968 este o asociație mai rar întâlnită în zona continentală,mai ales acolo unde rețeaua de ape curgătoare este foarte rară. S-a instalat la coada iazului în fitocenoze mici (Tabel 4)

Tabel 4. As. Typhetum laxmanni

C. Negri: 19.08.2015

Clasa Bidentetea tripartiti Tx. Lohm. et Prsg 1950 grupează buruienăriile din mediile umede. Fitocenozele din mlaștini sunt bogate în azot, atât pe marginea apelor cât și în microdepresiuni. Sunt permanent materii organice de origine vegetală pe cale de descompunere. Speciile care populează aceste biotopuri sunt higrofile, au texturi aerifere foarte bine dezvoltate, anuale și pioniere ale habitatelor. în apropierea pârâului și pe marginea iazului sunt frecvente: Bidens tripartita, Echinochloa crus-gali, Mentha arvensis, Polygonum hidropiper; P. lapathifolium, Rorippa sylvestris, Xanthium italicum, Galega officinalis, Symphytum officinale, etc.

Ordinul Bidentetalia tripartiti Br-BI. et Tx. 1943 este reprezentativ pentru clasă, are aceleași specii caracteristice.

Alianța Chenopodium fluviatile (rubri) Tx. 1960 are cu specii de recunoaștere chenopodiacee higrofile cum sunt: Chenopodium rubrum, Ch. polyspermum, Ch. glaucum, Atriplex hastata.

Asociația Echinochloo – Polygonetum lapathifolii (Ujvarosi 1940) Soo et Csusos 1944 (1947) are fitocenoze pe marginea colmatată a iazului. Cele două specii edificatoare ale asociației sunt pioniere ale vegetației (Tabel 5)

Tabel 5. Asociația Xanthio strumario-Chenopodietum

C. Negri: 18.08.2015

5.Asociația Xanthio Strumario-Chenopodietum (Timar 1947) I. Pop 1968 vegetează pe terenurile gunoite de la marginea satului și pe terenurile ușor sărăturate de pe șes. Specia dominantă este Xanthium strumarium, alături de care se găsesc: Chenopodium album, Atriplex hastata, Amaranthus retroflexus, Althaea officinalis, Plantago major, etc. Sunt dominante speciile care se înmulțesc prin semințe (Tabel 6)

Tabel 6. Asociatia Echinochloo – Polygonetum lapathifolii

Locul si data: Iaz- C. Negri: 18.08.2015

Ordinul Puccinellietalia Soo 1940 are ca specii caracteristice pe: Artemisia maritima, Hordeum hystrix, Lepidium perfoliatum, Plantago maritima, etc.

Alianța Juncion gerardi Wendelberg 1940 cuprinde pajiști cu umiditate accentuată și sărăturare slabă, secundară, formată prin antrenarea sărurilor din păturile profunde de sol spre suprafață. Formează fitocenoze compacte în preajma bălților, pe marginea iazurilor.

6.Asociația Juncetum gerardi Nordh 1923 este răspândită pe marginea pârâului Gologanu, polulează locuri cu exces de umiditate pe toată durata sezonului de vegetație. Formează fitocenoze compacte, cu valoare furajeră slabă. Solul este greu, pseudogleizat, Juncus gerardi este monodominant (Tabel 7).

Tabel 7. Asociația Juncetum gerardi,C.Negri:20.08.2015

Clasa Molinio-Arrhenatheretea Tx. 1937 grupează fitocenoze mezofile și mezo-higrofile din Europa care cresc pe soluri brune luvice, brune acide, gleice și turboase, cu un conținut ridicat de substanțe nutritive și o umiditate variabilă. Structura floristică este influențată de activitatea umană. Pe terenurile bogate în umiditate sunt fitocenoze mezo-higrofile și higrofile din ordinul Moiinietalia. Pe pante sunt fitocenoze mezofile din ordinul Arrhenatheretalia.

Ordinul Molinietalia coeruleae W. Koch 1926 formează pajiști mezotrofe și oligo-mezotrofe pe soluri aluviale, pseudogleice și turboase.

Alianța Agrostion stoloniferae Soo (1933) 1971 se instalează pe luncile râurilor, pe soluri humico-gleizate unde apa poate să băltească o perioadă îndelungată.

Asociația Agrostidetum stoloniferae (Ujvarosi 1941) Burduja et al 1956 se instalează pe marginea iazului unde există exces de umiditate, formează o cantitate de fitomasă apreciabilă. Pe lângă specia dominantă mai participă Rosippa sylvestris, Trifolium repens, Lysimachia nummularia, Ranunculus repens, Lotus corniculatus, etc. (Tabel 8).

Tabel 8. Asociația Agrostidetum stoloniferae

Data: 15.08.2015

VI. Festuco-Brometea Br.-BI. et Tx 1943 este o grupare heterogenă care reunește toate grupările ierboase xerofile care indiferent de apartenența singenetică au specii comune ce: Botriochloa ischaemum, Koeleria gracilis, Petrorhagia prolifera, M. falcata, Trifolium campestre, Salvia pratensis, artemisia campestris, etc.

Ordinul Festucetalia valesiacae Br.-BI. et Tx 1943 delimitează asociații stepice de origine continentală, cu optim climatic est- european.

8. Alianța Festucion rupicolae (Soo 1929) 1964 cuprinde asociații xerofite instalate pe pante defrișate din zona stejăretelor.

Asociația Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi se instalează pe zonele însorite de pe marginea drumului național și în viile părăsite. Au valoare economică slabă, nu oferă nutreț pe timp de vară dar are rol antierozional. Pe teritoriul comunei C. Negri ocupă suprafețe mici (Tabel 9).

Tabel 9. Asociația Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi

Locul și data efectuării releveelor:

1 – marginea satului (18.08.2015)

2 – podgorie părăsită

9. Asociația Artemisio austiacae – Poetum bulbosae -1970 sunt extinse pe valea pârâului Gologanul, unde formează mozaicuri de vegetație împreună cu Festuca valesiaca. Terenul este pășunat, nu este erodat deoarece panta nu-i accentuată, creează un peisaj auster, de foarte slabă calitate furajeră (Tabel 10).

Tabel 10. Asociația Artemisio austiacae – Poetum bulbosae

Valea Gologanului, 19.08.2015

Clasa Plataginetea majoris Tx. et Prsg. 1950 cuprinde asociații nitrofile, eutrofe, care vegetează pe soluri bogate în azot și în substanțe organice pe care de descompunere. Se găsesc pe terenuri bătătorite, margini de drumuri, curți, piețe, islazuri degradate.

Ordinul Plantaginetalia majoris Tx (1947) 1950 are aceleași specii caracteristice cu ale clasei: Polygonum aviculare, Poa annua, Plantago major, Potentilla argentea, P. reptans, Agropyron repens, Dipsacus laciniatus, Ranunculus repens, Rorippa sylvestris, Rumex crispus, Verbena officinalis, Lolium perenne, Taraxacum officinale, etc.

Alianța Agropyro-Rumicion crispi Nordh. 1940 cuprinde asociații de buruieni care populează marginile umede ale șanțurilor și luncile inundabile. Solul este nisipo-argilos, bogat în substanțe nutritive.

Asociația Trifolio fragifero – Cynodonetum Br.-BI. et Bolos 1958 este întâlnită pe șesul din apropierea satului și pe marginea pârâului Gologan, solul este ușor sărăturat secundar (Tabel 11).

Tabel 11. Asociația Trifolio fragifero – Cynodonetum

C. Negri, Pârâul Gologanu, 18.08.2015

Alianța Polygonion avicularis Br.-BI. 1931 em Tx. 1950

11. Asociația Polygonetum avicularis Gams 1927.

Troscotul crește pe terenuri bătătorite de pe marginea drumurilor, cărărilor, în curți, pe sol compact, rezistă foarte bine la călcare, este pionier al vegetației în aceste biotopuri care au un conținut relativ suficient de substanțe organice. Acest tip de vegetație persistă din primăvară până în toamnă, este furajeră (Tabel 12).

Tabel 12. Asociația Polygonetum avicularis

C. Negri, 18.08.2015

VII. Clasa Stellarietea mediae R. Tx., Lohm et Prsg. In R. Tx. 1950

Reunește clasele vechi Chenopodietea și Secalietea. Din Chenopodietea au rămas ordinul Sisymbietalia și Chenopodietalia albi. Sunt asociații segetale și parțial ruderale. în general ocupă soluri cu un conținut mediu sau ridicat de azot.

Ordinul Sisymbrietalia J. Tx. 1954 reunește asociații de pe terenuri uscate din apropierea localităților care au substanțe organice acumulate în sol.

Alianța Dauco – Melition Gors 1966 are ca specii de recunoaștere: Daucus carota, Melilotus officinalis, Verbascum nigrum, Silene alba, Erigeron canadensis.

Asociația Echio-Melilotetum albi Tx. 1942 ocupă terenuri însorite din viile părăsite unde există puțină substanță organică, formeaza o fitomasa slaba, nu prezinta valoare furajera ( Tabel 13)

Tabel 13. Asociația Echio-Melilotetum albi

este o asociație xerofilă care formează o fitomasă redusă, cuprinde multe specii ruderale, are valoare furajeră extrem de scăzută (Tabel 15). Asociația Berteroetum incanae Siss. et Tideman et al. 1984 s-a instalat pe terenurile însorite de pe marginea culturilor și șoselei principale (Negri – Tg. Bujor). Cuprinde specii ruderale și specii din pășunile suprapopulate, are un caracter secundar deoarece compoziția chimică a substratului este schimbată în raport cu aceea a fitocenozelor naturale de pajiște și fâneață. Prezintă valoare economică slabă (Tabel 14)

Tabel 14. Asociația Berteroetum incanae

C.Negri 18.08.2015

Alianța Sisymbrion officinalis Tx. Lohm et Prsg. 1950 cuprinde asociații ruderale de pe terenuri care se usucă rapid după ploaie.

Asociația Xeranthemetum annui (Borza 1931) Dihoru 1971 se instalează pe pantele islazului de pe marginea pârâului Gologanu,

Tabel 15. Asociația Xeranthemetum annui

Pârâul Gologanu, 19.08.2015

Asociația Atriplicetum tataricae (Prodan 1923) Borza 1926 se instalează pe soluri gunoite și pe depozite de gunoi de grajd, are un accentuat caracter nitrofil, prezintă valoare furajeră foarte bună, se găsește pe Valea Gerului (Tabel 16).

Tabel 16. Asociația Atriplicetum tataricae

Depozite de gunoaie, 15.08.2015

Ordinul Eragrostetalia J. Tx. 1961 em. Soo 1968 grupează asociații de pe pârlogi, frecvent răscolite și din culturi de legume.

Alianța Setaria – Thlaspion arvense Slonovschi 1977 are ca specii caracteristice: Capsella bursa-pastoris, Veronica polita, Sinapis arvensis, Thlaspi perfoliatum, Th. arvense, Convolvulus arvense, Setaria viridis, Amaranthus retroflexus, etc.

Asociația Erigero – Setarietum glauce Slonovschi 1937 este prezentă pe pârlogi de pe soluri cernoziomice slab levigate (Tabel 17).

Tabel 17. Asociația Erigero – Setarietum glauce

Data: 16.08.2015

Alianța Convolvulo arvensi – Agropyretum repentis Gors 1966 grupează asociații de buruieni care se instalează pe terenuri lăsate pârloagă câțiva ani.(Tab.18).

Asociația Agropyretum repentis Felfoldy 1942 are ca specii de recunoaștere Agropyron repens (pirul) și Convolovulus arvensis (volbura), buruieni care înțelenesc solul foarte bine. S-a instalat în viile necultivate, la capetele terenurilor agricole și pe pârloage vechi.

Tabel 18. Asociația Agropyretum repentis

C. Negri, 19.08.2015

Asociația Cannabinetum ruderalis (Murariu 1943) 1970.

În județul Galați este prezentă la Hanul Conachi pe nisipuri și în apropiere cum ar fi localitatea Costache Negri. Se instalează la marginea culturilor, pe terenuri bogate în materii organice. Formează o cantitate de fitomasă abundentă deoarece sămânța se scutură pe aceleași locuri și indivizii sunt deși, la margini de culturi stânjenesc dezvoltarea celorlalte specii (Tabel 19).

Tabel 19. Asociația Cannabinetum ruderalis

Zona Sonda,C.Negri,2015

Ordinul Polygono – Chenopodietalia (Tx. et Lohm. 1950) J. Tx. 1961 grupează asociații din culturile de porumb, sfeclă, legume, cartofi.

Alianța Polygono – Chenopodion polyspermi W. Koch 1926, Siss 1946 cuprinde asociații pioniere de pe terenurile cultivate slab întreținute sau de pe cele rămase pârloagă un an. Are ca specii de recunoaștere Digitaria sanguinalis, Polygonum persicaria, Thlaspi arvense, Diplotaxis muralis, Euphorbia helioscopia, Sonchus asper; Senecio vernalis, Galinsoga parviflora.

Subalianța Digitario (Panico) – Setarion Siss 1946 corr Sanda, Popescu 1993 grupează asociații care se dezvoltă pe forme pozitive de relief.

Asociația Digitario sangionalis – Galinsogetum Beck 1941 este larg extinsă pe terenurile agricole rămase necultivate dintre pârâul principal și sat, formează un peisaj dezolant pe pârlogi dar pătrunde masiv și în viile localnicilor care sunt bine întreținute. Este caracteristică zonelor sudice și estice ale României (Tabel 20).

Tabel 20. Asociația Digitario sangionalis – Galinsogetum

C. Negri, 18.08.2015

VIII. Clasa Artemisia vulgaris Lohm et al in R. Tx. 1950 reunește asociații formate în urma activității oamenilor, cuprinde buruieni înalte, moderat nitrofile, din habitate diferite,cu spectrude umiditate diferita puțin pretențioase față de acumulările de materie organică din sol. Se dezvoltă pe maidane, locuri părăsite,margini de drumuri,la periferia

așezărilor omenești, sunt heterogene în ce privește compoziția floristică, fitocenologică și aspect fizionomie.

Ordinul Artemisietalia Lohm. et Tx. 1947 cuprinde asociații de buruieni înalte, de pe soluri reavene, lutoase edificate de specii ca: Artemisia vulgaris, A. absinthium, Sambucus abulus, Leonurus cardiaca, etc.

Alianța Arction lappae are aceleași specii de recunoaștere ca și clasa.

Asociația Ivetum xanthifoliae Fjalkowschi 1967 formează buruieni înalte în partea de est a României, se instalează pe soluri gunoite compacte, pe dărâmături și construcții părăsite. Când apare pe marginea culturilor se combate extrem de greu. Pe lângă specia dominantă – Iva xanthifolia – apar buruieni segetale și ruderale. Am identificat o fitocenoză la marginea satului (Tabel 21).

Tabel 21. Asociația Ivetum xanthifoliae

Marginea satului, 17.08.2015

Ordinul Artemisietalia Lohm et Tx. 1947 cuprinde asociații de buruieni înalte mezofile și nitrofile de pe soluri reavene, lutoase, edificate de specii cu talie înaltă cum sunt: Artemisia absinthium (pelin alb), A. vulgaris (pelin negru), Sambucus ebulus (boz), Leonurus cardiaca (talpa gâștii), etc.

Alianța Arction lappae Tx. 1937 em. Siss 46 cuprinde ca specii de recunoaștere Arctium sp. (brusture), Conium maculata (cucuta), Sambucus ebulus (boz), Tussilago farfara (podbal), etc.

Asociația Lycietum barbarum Felfoldy 1942 corr Soo 1971 este edificată de tufărișuri de cătină de gard prezente la marginea satului, este foarte bună fixatoare pe malurile erodate, are un sistem radicular extins și profund, drajoneză. Pe lângă această plantă care rămâne pentru totdeauna în locul în care s-a instalat se dezvoltă și plante ierboase din fitocenozele vecine ca Agropyrum sp., Tanacetum sp., Euphorbia sp., Chondrilla juncea etc(Tabel 22).

Tabelul nr.22 Asociatia Lycietum barbarum

C. Negri, 20.08.20!5

21. Asociația Sambucetum ebuli (Kaiser 1926) Felfoldy 1942 formează pâlcuri compacte datorate sistemului radicular foarte dezvoltat, se găsește pe locurile unde au staționat stânile sau sunt aruncate gunoaie de la grajduri, este o grupare accentuat nitrofilă. Datorită vigorii pe care o are înlătură speciile din fitocenozele primare. Rădăcina este bună fixatoare de terenuri erodate (Tabel 23).

Tabel 23. Asociația Sambucetum ebuli

C. Negri, 19.08.2015

Capitolul III

VALORIFICARE INSTRUCTIV-EDUCATIVĂ A REZULTATELOR CERCETARII

Ființa umană, ca entitate biologică și spirituală, este strâns legată și dependentă de mediul natural. Lumea în care noi, oamenii, trăim, devine, pe zi ce trece, mai complexă și mai complicată datorită transformărilor la care este supusă. Supraviețuirea fiecăruia dintre noi depinde de o serie de factori, fapte, circumstanțe și atitudini variabile și diferite. Reușita personală și profesională în orice domeniu, depinde de antrenamentul intelectual și de cunoașterea condițiilor externe de viață. Această cunoaștere, a lumii în care trăim, pornește de la acumularea unor cunoștințe de bază, care privesc modul de funcționare și componentele acesteia.

Științele biologice oferă o parte din răspunsurile la întrebările pe care copiii le au în legătură cu funcționarea și complexitatea Planetei noastre. Curiozitatea lor față de componentele lumii vii, morfologia lor, fiziologia și ecologia acestora, poate fi satisfăcută prin realizarea unor activități extrașcolare care să ofere o viziune micro și macroscopică asupra naturii, ca unitate funcțională.

Elevii din clasele de gimnaziu manifestă un tip de căutare aparte. Ei îmbină curiozitatea anilor de copilărie cu o imaginație bogată, putând realiza conexiuni și deducții dintre cele mai surprinzătoare. Oferirea informațiilor în această perioadă îi pregătește și îi instruiește pentru a acumula ușor cunoștințe și, în special, pentru a avea un teren favorabil posibilelor descoperiri ulterioare. Orele de curs prevăzute în programa de biologie pentru gimnaziu nu sunt suficiente pentru a descoperi întreaga complexitate și frumusețe a ființelor din mediul înconjurător și a mecanismelor biologice care le mențin în interdependență.

Caracterul interdisciplinar pe care dorim să-l promovăm este o condiție pentru funcționarea unui astfel de curs, deoarece lumea în care trăim și despre care dorim să învățăm este, în aceeași măsură, biologică, istorică, socială și spirituală.

Utilizarea celor mai noi și interactive metode de lucru cu elevii, va permite dezvoltarea capacităților motrice și intelectuale a acestora, iar folosirea mijloacelor de învățămâmt adecvate, moderne, va oferi o viziune realistă și practică asupra morfologiei lumii vii.

III.1. Valorificarea la orele de curs

In aceasta lucrare am incercat sa prezint cat mai mult cercetariile intreprinse asupra florei si vegetatiei Comunei Costache Negri si zonele din imediata vecinătate a acesteia, evidentiind rolul economic ale acestora,prezentand un mare potential de valorificare in lectiile de biologie de gimnaziu.

Pe scurt voi prezenta implicațiile cercetării mele impreuna cu elevii de gimnaziu procesul instructiv-educativ pe unități de învățare și nivel de studiu .Cea mai mare parte a lecțiilor din cadrul disciplinelor biologice se desfășoara în școală,în laboratorul de științe si Ael, timpul nepermițând de cele mai multe ori o deplasare în teren pentru observații directe ale organismelor vii.Elevii traiesc in mediul rural si au un contact strans cu mediul natural astfel încât pot studia cu usurinta plantele din imediata lor apropiere dar și utilizarea acestora în viața noastră și nu numai.Este un bun prilej de a cunoaște ,,altfel”lumea înconjurătoare trecând peste barierele temporale și cele impuse de o programă și un orar școlar mult prea încărcat.

Pe langa orele de biologie obișnuite, derulez impreuna cu elevii școlii in fiecare an, Cercul de biologie dar si opționale cu tematica legata de studiul plantelor dar si animalelor. In afara acestora in școala desfașor proiecte educaționale cu tematica Proțectia mediului dar si Reciclare. Activitațiile extracuriculare sunt de asemenea o prioritate in desfașurarea lor in școala acestea starnesc un real interes elevilor, dezvoltandu-le abilități de investigare si explorare a mediului inconjurator.Expun mai jos un model de programa pe care am aplicat-o la clasa a Va in anul scolar 2015-2016 ca si disciplina optional la sugestia elevilor,o ora de botanicafiind insuficienta in studiul plantelor.Titlul acestei programe dar si continuturile le-am stabilit in urma consultarii cu elevii scolii.aceste ore mi-au fost de un real folos in studiul mai aprofundat al plantelor dar si in cercetarea metodico-stiintifica pe care am derulat-o in Comuna Costache Negri avand ca tema:”Flora si vegetatia”,acestei regiuni.

,,PLANTELE – MIRACOLUL VIETII’’

ARGUMENT

Programa opționalului are rolul de a completa cultura generală a elevilor de clasa a V a, asigurată de curriculum obligatoriu cu cunoștințe și deprinderi dintr-un domeniu față de care eacestia manifestă interes și anume importanta plantelor in viata omului ,utilizarea plantelor medicinale in scopul prevenirii si vindecarii unor boli dar si protectia plantelor.

Am pornind de la afirmația, “natura a existat fără om, dar omul nu poate exista fără natură ”, constientizam faptul că ne revine sarcina de a cunoaște și ocroti natura ,in special plantele,fiind singura sursa de oxigen necesara respiratiei vietuitoarelor,deci a insasi vietii. Protejand natura înseamnă a cunoaște și respecta legile de existență și evoluție a ei. Grija față de natură, de mediul înconjurător trebuie să fie o componentă esențială a dezvoltării morale a tinerii generații. Proiectul de programa optional “Plantele –miracolul vietii!“ are ca obiective sensibilizarea elevilor și îndrumarea lor către promovarea unor atitudini responsabile față de mediul înconjurător,fata de plante in special dar și responsabilizarea societății civile prin informare, conștientizare și educare..

În flora spontană a României vegetează circa 800 specii de plante medicinale cu acțiune terapeutică recunoscută și 370 care au însușiri recunoscute ca efecte farmaco-dinamice. Plantele medicinale au importanță pentru economia țării, la ora actuală medicamentele de origine vegetală ocupând un loc din ce în ce mai mare în arsenalul terapeutic.

Multe plante medicinale preferă particularitățile climatice specifice sudului țării noastre: măghiran, mușețel, roiniță, busuioc, anason, mentă, cimbru, pelin, cimbrisor, soc, măceș, etc.

Studierea plantelor in special a celor medicinale este o temă de actualitate care interesează elevii, aceste plante fiind cunoscute și studiate încă de cele mai vechi timpuri și are o mare importanță practică, cultura lor fiind în legătură cu medicina naturistă, alternativă.

Programa este elaborată în conformitate cu obiectivele generale ale predării-învățării biologiei în gimnaziu și vine să răspundă interesului elevilor pentru acest domeniu, exprimat prin întrebările frecvente la orele de biologie și prin curiozitatea lor privind plantele.

SUGESTII METODOLOGICE

Strategiile didactice utilizate vor situa elevul în centrul activităților de învățare selectate în raport de conținut, tipul de lecție și opțiunea profesorului.

Ca medode didactice se pot folosi:

studiul de caz – presupune o confruntare directă a elevului cu o situație reală;

experimentul de laborator- pentru realizarea diferitelor produse din plante medicinale: infuzie, decoct, macerat;

observatia- studiu real asupra mediului incojurator in special asupra plantelor in mediul lor de viata;

investigatia – cercetarea asupra conditiilor de mediu si adaptarile plantelor la acestea;

metafora- în realizarea unor desene cu plante medicinale și efectele lor asupra sănătății omului;

lucrul în grup- pentru realizarea unor herbare,colectii de seminte,tablouri realizate in urma lipirii unor frunze sau seminte;

dezbaterea:- discuții în grup pentru stabilirea consecințelor utilizării incorecte a plantelor medicinale si a nerespectarii masurilor de protectie a mediului;

evaluarea-elaborarea de referate, postere, desene pe această temă,realizarea de tablouri tematice,colectii de seminte,prezentari ppt cu imagini din mediu local studiat.

VALORI SI ATITUDINI

Curriculum-ul opționalului ,,Plantele – miracolul vietii’’ urmărește formarea următoarelor valori și atitudini:

motivația pentru aplicarea cunoștințelor dobândite în viața cotidiană;

interesul pentru cunoașterea plantelor ,in special a celor medicinale și utilizările lor terapeutice;

preocuparea pentru dobândirea informațiilor privind colectarea, uscarea și păstrarea plantelor medicinale;

dezvoltarea in randul elevilor a interesului pentru studiu plantelor dar si de protectie a mediului inconjurator;

EVALUARE

Observarea sistematică a elevilor: profesorul urmărește ritmic rezolvarea sarcinilor de lucru și intervine pentru a regla eventualele disfuncționalități. Elevii sunt grupați în echipe care vor primi sarcini precise pe parcursul anului școlar.

Probe orale, scrise și practice: se utilizează metode activ-participative, în care elevii sunt încurajați să-și expună punctul de vedere. Probele practice sunt bazate pe activități de investigare-experimentare și observații directe asupra materialului biologic;

Referate având ca temă plantele medicinale și importanța lor pentru sănătatea omului;

Albume cu fotografii cu plante medicinale.

Desene, postere cu plante medicinale.

Colectii de seminte,tablouri,ppt-uri.

Pliante – cu mesaje de protectie a mediului local

LISTA DE CONȚINUTURI

Introducere

Prezentarea comunei Costache Negri din punct de vedere geografic

3. Istoricul utilizării plantelor ca mijloc de vindecare

4. Cunoașterea plantelor medicinale din România și a zonelor de răspândire

5. Cunoașterea grupelor de plante din orizontul local

6. Principalele plante medicinale din zona Comunei Costache Negri:

Coada șoricelului- Fam. Asteraceae

Cicoare – Fam. Asteraceae

Mușețelul, romanița – Fam. Asteraceae

Păpădia – Fam. Asteraceae

Gălbenele, filimică – Fam. Asteraceae

Socul – Fam. Caprifoliacea

Volbura – Fam. Convolvulaceae

Traista ciobanului – Fam. Brassicaceae

Sunătoarea, pojarnița – Fam. Hypericaceae

Lăcrimioare – Fam. Liliaceae

Rostopască, negelariță – Fam. Papaveraceae

Cireșul – Fam. Rosaceae

Păducelul – Fam Rosaceae

Teiul – Fam. Tiliaceae

7. Plante medicinale cu potențial toxic crescut

8. Tehnici generale de recoltare a plantelor medicinale

perioada favorabilă recoltării

transportul, uscarea și păstrarea plantelor medicinale

recoltări de plante medicinale

9. Forme de utilizare a plantelor medicinale: infuzia, decoctul, maceratul, vinul, siropul, cataplasmele.

10. Rolul plantelor medicinale în medicina contemporană.

11.Importanta plantelor pentru om

12.Influenta omului asupra mediului si a plantelor in special

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

BIBLIOGRAFIE

Viorel Lazar,Daniela Caprarin Metode didactice utilizate in predarea biologiei,Editura Arves,2008

Monografia Comunei Costache Negri

“Curiozoitati din lumea naturii”, Ploscariu, N., Editura Aramis, Bucuresti,1999

“Din tainele naturii si ale lumii inconjuratoare”, Voda, Claudiu ; Voda, Stefan, Editura Aramis, Bucuresti, 2002

Florentin Craciun,Mircea Alexan,Carmen Alexan-Ghidul plantelor medicinale uzuale,Editura Stiintifica,Bucuresti 1992

Ecaterina D.,Raducanu D.- Terapia Naturista,Editura Stiintifica,Bucuresti 1992

„NATURA- CASA NOASTRĂ”

Cercul de biologie

ARGUMENT

SCOP

COMPETENTE /OBIECTIVE GENERALE

MODALITATI DE REALIZARE A ACTIVITATILOR DIN CADRUL CERCULUI

ORGANIZAREA ACTIVITATIILOR

LISTA DE CONTINUTURI

TEMATICA ACTIVITATIILOR SAPTAMANALE DIN CADRUL CERCULUI DE BIOLOGIE

PROGRAMUL ACTIVITATIILOR CERCULUI DE BIOLOGIE

ACTIVITATI SI CONCURSURI PE TEME DE SPECIALITATE DIN ANUL SCOLAR 2014-2015

REGULAMENTUL DE PROTECTIE A MUNCII IN CADRUL CERCULUI DE BIOLOGIE

1. Argument

Ființa umană, ca entitate biologică și spirituală, este strâns legată și dependentă de mediul natural. Lumea în care noi, oamenii, trăim, devine, pe zi ce trece, mai complexă și mai complicată datorită transformărilor la care este supusă. Supraviețuirea fiecăruia dintre noi depinde de o serie de factori, fapte, circumstanțe și atitudini variabile și diferite. Reușita personală și profesională în orice domeniu, depinde de antrenamentul intelectual și de cunoașterea condițiilor externe de viață. Această cunoaștere, a lumii în care trăim, pornește de la acumularea unor cunoștințe de bază, care privesc modul de funcționare și componentele acesteia.

Științele biologice oferă o parte din răspunsurile la întrebările pe care copiii le au în legătură cu funcționarea și complexitatea Planetei noastre. Curiozitatea lor față de componentele lumii vii, morfologia lor, fiziologia și ecologia acestora, poate fi satisfăcută prin realizarea unor activități extrașcolare care să ofere o viziune micro și macroscopică asupra naturii, ca unitate funcțională.

Elevii din clasele de gimnaziu manifestă un tip de căutare aparte. Ei îmbină curiozitatea anilor de copilărie cu o imaginație bogată, putând realiza conexiuni și deducții dintre cele mai surprinzătoare. Oferirea informațiilor în această perioadă îi pregătește și îi instruiește pentru a acumula ușor cunoștințe și, în special, pentru a avea un teren favorabil posibilelor descoperiri ulterioare. Orele de curs prevăzute în programa de biologie pentru gimnaziu nu sunt suficiente pentru a descoperi întreaga complexitate și frumusețe a ființelor din mediul înconjurător și a mecanismelor biologice care le mențin în interdependență.

Realizarea unei activități extrașcolare precum acest cerc de biologie, oferă copiilor interesați în mod special de științele naturale, posibilitatea descoperirii și aprofundării cunoștințelor specifice.Caracterul interdisciplinar pe care dorim să-l promovăm este o condiție pentru funcționarea unui astfel de curs, deoarece lumea în care trăim și despre care dorim să învățăm este, în aceeași măsură, biologică, istorică, socială și spirituală.

Utilizarea celor mai noi și interactive metode de lucru cu elevii, va permite dezvoltarea capacităților motrice și intelectuale a acestora, iar folosirea mijloacelor de învățămâmt adecvate, moderne, va oferi o viziune realistă și practică asupra morfologiei lumii vii.

Cercul de biologie “NATURA –CASA NOASTRA” reprezintă una dintre activitățile realizate în școală, prin care dorim să atragem copiii spre descoperirea fenomenelor lumii vii și a adevărurilor științifice ale acesteia.

2. Scop

Oferirea posibilității de a descoperi mecanismele fiziologice, morfologia, ecologia și anatomia organismelor vii și a interdependenței dintre acestea și ceilalți factori de mediu.

3. Obiective generale

Îmbogățirea și dezvoltarea cunoștințelor acumulate de elevi în cadrul orelor de biologie

Abordarea interdisciplinară a temelor vizate, pentru o mai bună înțelegere a noțiunilor oferite

Dezvoltarea interesului pentru cunoaștere, a spiritului de cercetare și investigare a fenomenelor biologice

Formarea deprinderilor motrice prin realizarea experimentelor și lucrărilor practice

Formarea unor atitudini și comportamente ecologice față de mediul înconjurător

Transferul de cunoștințe specifice

Dezvoltarea unor sisteme de principii, a unor adeziuni emoționale și moral-estetice și a unor viziuni teoretice și practice

4. Modalități de realizare a activităților din cadrul cercului

colaborarea în cadrul grupelor/echipelor de lucru

realizarea de experimente și lucrări practice, finalizate cu întocmirea fișelor de observație și valorificarea rezultatelor

vizionarea filmelor sau clip-urilor documentare

utilizarea metodelor active de predare-învățare-evaluare, folosind mijloace moderne de învățământ (sistem audio-video, calculator, videoproiector etc.)

deplasări în teren

excursii

realizarea unor sesiuni de referate în cadrul cărora elevii vor prezenta rezultatele obținute la cerc

participarea la concursuri cu tematică de specialitate

sărbătorirea datelor din calendarul ecologic

5. Organizarea activităților

Activitățile cercului de biologie se vor desfășura o dată pe săptămână, pe toată durata anului școlar. Acestea sunt alese în concordanță cu conținuturile din programa de biologie pentru gimnaziu, respectând capacitățile cognitive ale elevilor din clasele V-VIII. În cadrul cercului de biologie elevii vor pune în practică lucrări de botanică și ecologie, după următorul calendar:

10 septembrie 2014- 9 noiembrie 2014- lucrări practice de botanică

12 noiembrie 2014- 1 februarie 2015- lucrări practice de ecologie

4 februarie 2014- 26 aprilie 2015- lucrări practice de botanica

30 aprilie 2015- 21 iunie 2015- desfășurarea activităților pe teme de ecologie

6. Cerințe pentru selectarea temelor

să fie în concordanță cu particularitățile de vârstă ale elevilor

tematica trebuie să corespundă intereselor și preocupărilor membrilor cercului

să țină cont de baza didactică și materială a școlii

să îmbine activitatea teoretică cu cea practică

7. Lista de conținuturi

I. Botanică

1.1 Mediul de viață al plantelor și diversitatea lor

1.2 Alcătuirea generală a unei plante cu flori

1.3 Celula vegetală

1.4 Țesuturile vegetale

1.5 Organele plantei și funcțiile acestora

1.6 Clasificarea Regnului Plantae- mușchi, ferigi, gimnosperme și angiosperme

1.7 Plante ocrotite și modalități de protejare a acestora

1.8 Plante folositoare omului

II. Ecologie

1.1 Nivelurile de organizare a materiei vii: individ, populație, specie

1.2 Biotopul și biocenoza. Alcătuirea unui ecosistem

1.3 Relații trofice în ecosisteme

1.4 Tipuri de ecosisteme

1.5 Deteriorarea mediului înconjurător

1.6 Protecția și conservarea mediului

1.7 Unitatea și diversitatea lumii vii

1.8 Evoluția organismelor și dovezi ale evoluției

8. Tematica activităților săptămânale din cadrul cercului de științe biologice

Întâlnirile membrilor vor avea loc în fiecare zi de .sambata începând cu ora.10,00, în laboratorul de stiinte sau AEL.La aceste intalniri participa voluntar elevi ai claselor a V a si a VIII a.

În cadrul întâlnirilor:

se vor realiza experimentele, lucrările practice și deplasările în teren

se vor discuta proiectele cercului, propunerile și nelămuririle membrilor

se vor actualiza și lămuri cunoștințe dobândite anterior sau din afara școlii

se vor face pregătiri pentru concursuri și activități extrașcolare

se vor întocmi fișele de observație, referatele și lucrările cu rezultatele muncii în teren

9. Programul activităților cercului de biologie

Organizarea activităților cercului de biologie în anul școlar 2014-2015

10. Activități și concursuri pe teme de specialitate din anul școlar 2014-2015

11. Regulamentul de protecție a muncii în cadrul cercului de științe biologice

An școlar 2015-2016

– intrarea în cadrul cercului se face voluntar;

– părăsirea cercului de către un membru se face fără restricții, după anunțarea profesorului coordonator și a colegilor înainte de acest lucru, pentru a putea redistribui sarcinile de lucru în cadrul echipei;

– la sfârșitul fiecărei activități, laboratorul sau zona cercetată se lasă curate, fiecare obiect utilizat se pune la locul de unde a fost luat, în timpul deplasării nu se mănâncă sau se aruncă resturi;

– nu se utilizează obiecte sau ustensile cu defecțiuni; dacă se observă fisuri sau spărturi în obiectele din sticlă se anunță profesorul coordonator și se avertizează colegii;

– deplasarea pentru realizarea activităților de teren se face în mod ordonat, respectând regulile de circulație și cele ale deplasării civilizate pentru a evita accidentele;

– elevii nu se îndepărtează sau nu rămân în urma grupului, în anumite cazuri, grupul așteaptă în liniște revenirea colegilor întârziați;

– la locurile stabilite pentru activitățile de teren, grupele se deplasează pentru studiu astfel încât să observe colegii din celelalte echipe de studiu;

– pentru orice deplasare în afara locului stabilit se anunță profesorul coordonator care încuviințează sau nu deplasarea;

– ustensilele de orice fel pentru studiu se scot doar în locurile alese pentru cercetare alese de către echipă;

– comunicarea în cadrul echipei se face în liniște; dacă este nevoie de prezența profesorului coordonator, acesta este chemat de un singur membru care se va deplasa în liniște;

– dacă se observă un lucru interesant în timpul deplasării sau în zona de cercetat se anunță profesorul coordonator în liniște care îl va verifica și va decide dacă sunt sau nu chemați colegii; în acest timp restul echipei își așteaptă colegii în liniște;

– datele colectate se trec în fișele de lucru ale fiecărui membru al echipei în funcție de sarcina fiecăruia;

– fotografiile realizate în cadrul activităților se centralizează de către profesorul coordonator care le va distribui celorlalți membri;

– nerespectarea acestor reguli duce la avertisment; la 3 avertismente (în timpul aceleiași activități sau a activităților diferite) duce la eliminarea elevului dintre membrii cercului;

– în cazul în care elevul eliminat continuă să însoțească elevii cercului la activitățile de teren, profesorul coordonator și membrii cercului nu sunt răspunzători în cazul accidentării sau comportamentului necivilizat al acestuia;

– regulamentul va fi distribuit fiecărui elev al cercului care îl va atașa la dosarul individual;

– regulamentul va fi îmbunătățit în timp de comun acord;

– acest regulament va fi distribuit fiecărui elev al cercului care îl va atașa la dosarul individual;

– după citirea acestui regulament, elevii vor semna că au luat la cunoștință prevederile acestuia și se obligă să îl respecte

EXCURSIA DIDACTICĂ

Excursia didactica poate fi folosita ca metodă de învățămant în școala, la toate disciplinele de invatamant.

Datorita acestei metode alternative, se pot transmite noi cunoștințe, se pot fixa și sistematiza cunoștințele dobandite la lecții,se pot realizeaza aplicații practice, pot fi verificate diferite cunoștințe dobandite in școală .

Ca metoda didactica alternativa ,poate fi folosită la aproape toate disciplinele de învățămant , ca o necesitate pedagogica actuala.

Planul unei excursii didactice este elaborat în conformitate cu planurile calendaristice pe obiectele de învățămant, în care se prevede folosirea excursiilor ca metoda de invățămant :geografie,biologie,chimie,istorie etc.

Atat excursia cat și o simpla drumeție, induce dorința ,de cunoaștere, de a ști cat mai mult, de a dobandi prin propriile forțe cunoștințe noi, de a se supune unui program de lucru în care activitatea intelectuală este corelata cu munca fizică si de a calatorii pur si simplu.

Profesorului i se da sansa într-o excursie numeroaselor posibilități de a transpune în viață sarcinile procesului instructiv-educativ.Datorită acestui fapt el este mai apropiat de elev decat in școala, va reuși să-l cunoască mai bine în toate manifestările lui și, ca atare să poată realiza mai eficient sarcinile unei educații morale.

Cele doua metode atractve ,excursia și drumeția contribuie intr-o mare măsură și la educația estetică a elevilor,constituind un bun prilej de stimulare a creației artistice,de cunoaștere a frumosului etc.

CLASIFICAREA EXCURSIILOR

Dupa dicționarul explicativ al limbii romane(ediția a II-A) definește excursia ca o”plimbare sau călătorie făcută,de obicei în grup, pe jos sau cu un mijloc de transport , în scop educativ,recreativ etc »

. Organizarea excursiei și buna ei desfășurare depind în cea mai mare măsură de precizarea tipului excursiei.

De exemplu : o excursie pe timp de vară trebuie organizată altfel decât una pe timp de iarnă, ca și o excursie de durată mai lungă față de una de durată mai scurtă sau o excursie de vizitare față de una cu un itinerar bine stabilit.

1. In funcție de scopul urmărit are o mare importanță, deoarece ne poate ușor conduce la metodele și mai ales la direcțiile către care trebuie îndreptată această activitate.

Excursiile se clasifica astfel : excursii cu caracter instructiv-educativ,excursii cu caracter sportiv și excursii cu caracter recreativ.

2. După locul și durata acestora se deosebesc :excursii in mediul local, excursii in regiuni apropiate,regionale și interregionale,excursii de lungă durată și excursii peste hotare.Daca depărtarea se mărește și durata excursiei deasemeni.

3.In functie de sezon, excursiile pot fi :excursii de iarnă,excursii de primăvară,excursii de vară și excursii de toamnă.

4.După mijloacele de transport  :excursii pe jos,cu bicicleta,cu trenul,cu mijloacele auto și pe apă sau combinate.Excursiile realizate pe jos poartă numele de drumeție.

ETAPELE ORGANIZĂRII EXCURSIEI

Stabilirea unei tematicii ;

Se alege locul care va fi cercetat  ;

Se fixeaza traseul dar și dura ;

Cercetarea terenului respectiv se va face de catre profesor ajutat de elevi ; .Pregătirea elevilor pentru excursie :

Se anunța obiectivele excursiei ;

Se prelucreaza normele de securitate ;

Se precizeaza echipamentul și obiectele de uz personal ;

Se fixeaza sarcini de colectare a materialelor,de prelucrare a acestora, păstrarea lor ;

Se indica ustensile necesare ;

6) Desfășurarea propriu-zisă a excursiei ;

7) Valorificarea materialului biologic colectat :

Determinarea speciilor de plante\sau animale colectate ;

Realizarea de ierbare ;

Conservarea animalelor, realizarea de insectare ;

Intocmirea unor albume de fotografii;

Realizarea unor portofolii ale elevilor.

VALORIFICAREA INSTRUCTIV-EDUCATIVĂ A EXCURSIILOR ȘCOLARE

Daca o excursie este bine organizată, si are o temă bine aleasa , ii creeaza elevului posibilități variate de observare și cunoaștere ;el dobandind anumite deprinderi practice utile,care-i pot ajuta în viață, rămane amintiri frumoase.. Valorificarea instructiv-educativă poate fi făcută în timpul și după desfășurarea excursiei.In timpul excursiei,ea se face în primul rand prin numeroase aplicații care pot fi efectuate pe teren, prin observarea fenomenelor naturii, cunoștințele fixandu-se astfel mai bine..Profesorul ii îndrum pe elevi în cercetariile pe teren, le arata cum să observe, dandu-le explicațiile necesare.materialele didactice colectionate pot fi utilizate cu succes si in scoala in timpul unor lectii facilitand dobandirea abilitatiilor la elevi de a prelucra acest material.

Ca metoda alternativa excursiile pot sprijini în mod efectiv lecțiile de curs, mai ales la unele discipline, cum sunt de exemplu geografia sau biologia.

Lecțiile în natură, concretizate prin excursii, se pot desfășura, în general, după aceleași metode ca și o lecție de curs .In excursii, ca și în clasă, profesorul poate purta discuții cu elevii, îi poate chestiona, le da să lucreze în mod independent sau pe grupe.De exemplu, într-o excursie în orizontul local, cu tema bine stabilită, profesorul comunică elevilor scopul excursiei,apoi le prezintă la fața locului conținutul problemei, face fixarea și sistematizarea cunostintelor și apoi le poate da și o activitate pentru acasă în legătură cu cele văzute și învățate în excursie.

Exemplific in ceea ce urmeaza o excursie didactica cu elevii claselor a VIII a intr-o regiune a Comunei Costache Negri,care a starnit un real interes pentru studiu pentru elevi dar si in colectionarea si determinarea unor specii de plante existente in zona.

PROIECT DIDACTIC

Excursie didactică la disciplina biologie

Traseu stabilit: Pădurea de salcami – Zona Broscarie și împrejurimi

Grupul țintă: 32 de elevi din clasele a VIII-a

Tema: Se vor face cercetari asupra diversității plantelor în diferite regiuni ale comunei Costache Negri dar și observarea unor adaptări la mediul de viata al plantelor si animalelor.

Durata: O zi

Scopul: Descoperirea de către elevi a caracteristicilor plantelor in ecosisteme diferite, observarea adaptărilor la mediu dar și formarea unor abilități de identificare a acestora.

Obiectivele excursiei:

– sa realizeze colecții de frunze și fructe;

– sa realizeze ierbare;

– sa stabileasca caracteristicile arborilor și arbuștilor;

– sa stabileasca importanța plantelor;

– sa identifice plantele din ecosistemele vizitate;

– sa stabileasca modalități de protecție a mediului.

Materiale necesare:

– carnete pentru însemnări,observatii;

– creioane, etichete;

– termometre, anemometru;

– lupe, pensete;

– botaniera, presă de plante, ziare, mapă pentru ierborizat, deplantator, etichete, pungi de plastic, plicuri pentru semințe și fructe, cutii de carton;

– aparat de fotografiat;

– determinatoare și atlas botanic.

Forme de organizare pe 4 grupe de câte 8 elevi:

.

Desfășurarea excursiei

Elevii sau adunat la școală ora 8,00 în laboratorul de biologie unde am facut prezența, am controlat tinuta caracteristica de excursie, am repartizat ustensilele și materialele pe grupe de activitate.

Am prelucrat regulile și normele specifice în vederea evitării accidentelor în timpul deplasării și în timpul aplicațiilor practice. Elevii au semnat procesul verbal de luare la cunoștință a acestor reguli.

Deplasarea s-a făcut pe jos circa 3 km,la marginea comunei Costache Negri catre Pechea,regiunea Broscarie. Pe traseu elevii au recunoscut câteva specii de buruieni : brusturele (Arctium lappa), urzica vie (Urtica dioica), ciumăfaia (Datura stramonium), nalba sălbatică (Malva silvestris), troscotul (Polygonum aviculare), numeroase specii de știr (Amaranthus), lobodă (Chenopodium) și holeră (Xanthium); tufișuri de soc și păducel. În Pădurea de salcami din zona Broscarie arborii sunt reprezentați de salcâm, ca specie predominanta. S-a urmărit intervenția omului în pădure (tăieri de arbori, vetre de foc părăsite, gunoaie menajere de pe urma localnicilor, excremente de animale).

Prin observații directe am aproximat temperatura și luminozitatea atat in interiorul padurii cat si la intrare, umiditatea aerului și solului mai ridicate în desișul pădurii.

Ajunși la locul efectuării observatiilor am facut o oprire în ecosistemul de pajiste. Am realizat o observație de ansamblu precizand caracteristicile biotopului și componentele biocenozei in acest ecosistem (pajiște de câmpie). Aspectul sezonier este cel vernal.

In vederea realizarii obsevatiilor am dispus în teren grupele de elevi astfel încât să nu se intersecteze cu alta. Fiecare grupă va realiza aplicația conform fișei de lucru.

Ecologii au determinat temperatura aerului și a solului, tipul de sol, aspectul sezonier și au descris biotopul existent.

Botaniștii au notat plantele întâlnite, au colectat pentru a presa plantele necunoscute, au tras o serie de concluzii referitor la plantele existente precum si faptul că plantele care au florile viu colorate sunt polenizate de insecte, notează plantele pe care le-au observat, pe când plantele care nu au flori colorate, de exemplu Poaceaeele, sunt polenizate de vânt și produc o cantitate mare de polen si nu au miros placut.

Ca profesor am îndrumat observația, folosirea corectă a materialelor și ustensilelor pentru măsurători, determinări, recoltări și conservări de material biologic natural precum și notarea corectă a rezultatelor. Am trecut pe la fiecare grupă de elevi discutând cu aceștia, răspunzând la o serie de întrebări și probleme care s-au ivit pe parcurs.

Grupele de elevi au comunicat foarte bine între ele,datorita responsabililor de grupă în vederea completării listelor specifice.

La finalul excursiei didactice s-au prezentat următoarele materiale:

– caracteristicile vremii;

– o lista floristică și caracterizarea florei;

– adaptările întâlnite la plante fata de mediu de viata, cu exemple;

– caracterizarea biotopului.

Ne-am deplasat apoi în ecosistemul de pădure. Observațiile de ansamblu coteaza faptul că ne aflăm într-o pădure de salcam.. Aspectul sezonier este același,vernal.

Grupele de elevi au realizat obsevatiile pe rând pentru a pastra ordinea in studiu.

Ecologii au nota temperatura aerului, a solului, umiditatea, lumina, precipitațiile.

Botaniștii au notat speciile întâlnite în stratul ierbos, stratul arbustiv și cel al arborilor, vor colecta plantele necunoscute ierborizându-le.Au observat plantele de umbră si faptul ca au culoare verde închis ca adaptare la aceste condiții .

Din pădure, ne-am deplasat circa 1 km spre un ecosistem agricol. Elevii au recunoscut câteva specii segetale ca pălămida (Cirsium), rochița rândunicii (Convolvulus arvensis), pirul (Agropyrum), mohorul (Setaria), le notează și le recoltează pentru ierbar. Au observat faptul că, în comparație cu pădurea, stabilitatea ecosistemului este redusă fiind necesară realizarea unor lucrări de întreținere pentru menținerea lui.

Ca profesor am urmărit corectitudinea colectărilor de plante sau organe ale acestora și a determinărilor sistematice a lor conform taxonilor.

La finalul excursiei am facut o comparație între ecosistemul de pajiste, pădure și cel agricol.

Concluziile pe care le-am prezentat în urma aplicațiilor pe teren s-au referit la:

– executarea sarcinilor de lucru pe grupe în cele trei ecosisteme;

– aprecierea asupra rezultatelor observațiilor și evaluarea celor mai buni elevi din grupe;

– verificarea rezultatelor și determinarea speciilor de plante necunoscute în laboratorul de stiinte;

– valorificarea materialelor și datelor colectate sub formă de comunicări, ierbare, colecții pe teme ecologice;

– necesitatea ocrotirii ecosistemului de pădure.

Excursia s-a încheiat cu deplasarea elevilor spre școală unde au predat materialele colectate și instrumentele folosite.

Valorificarea ulterioară a excursiei s-a făcut într-o întâlnire în laboratorul de biologie, unde sub supravegherea mea ca profesor, materialul colectat a fost prelucrat, presat, uscat și conservat în vederea păstrării sale în laborator și folosirii ca material intuitiv în lecțiile de biologie.

Elevii au realizat o serie de referate,prezentari ppt.,fime scurte avand ca tematica c: Flora Pădurii de Salcam, Buruieni din Culturile Agricole și Combaterea lor, Adaptari ale plantelor la mediu de viata,etc..

Măsuri de protecție a muncii pe care elevii le-au respectat în timpul deplasării în excursie

1) Pe timpul deplasării:

– elevii au mers organizat și nu s-au abatut de la traseul stabilit;

– nu au depășit și nici nu au rămas în urma grupului;

2) Pe timpul popasurilor în pădure:

– elevii nu au provocat incendii;

– nu au lăsat gunoaie.

3) În timpul aplicațiilor ecologice:

– au mers cu grupul pentru a nu tulbura liniștea speciilor de animale;

– nu au distrus produsele activității animalelor (cuiburi, ouă, mușuroaie);

– nu au colectat decât numărul strict de plante necesare colecțiilor;

– au folosit ustensilele ascuțite și tăioase cu grijă, pentru a evita accidentările;

– s-au spalat pe mâini după terminarea aplicațiilor și înainte de a lua masa;

– au evitat înțepăturile de insecte;

– nu au mănâncat fructe otrăvitoare;

Sarcini de lucru pentru fiecare grupă de elevi

Fiecare grupa au avut cateva sarcini de lucru pe care au incercat sa le rezove eficient si in timpul alocat

I. Ecologii (10 elevi)

Obiectiv – sa măsoare și determine valoarea unor factori ecologici

– sa descrie biotopurilor ecosistemelor observate;

Sarcini:

1) – măsurarea temperaturii aerului cu termometrul pentru aer la înălțimea de 2 m;

– dupa un timp de 15 minute, se citește, se notează în caiete rezultatele;

– măsurarea temperaturii solului, cu termometrul pentru sol.

– dupa 15 minute, se citește, se notează în caiete rezultatele.

2) Determinarea intensității și direcției vântului

– elevii se vor așeză cu fața spre vânt și cu ajutorul busolei stabilește punctul cardinal de unde suflă vântul;

– intensitatea și viteza o stabilește cu ajutorul anemometrului mecanic cu cupe portabile;

– elevii notează în caiete apoi rezultatele.

3) Determinarea nebulozității, gradul de acoperire a aerului cu nori se apreciază vizual

4) Determinarea intensității luminii

– observarea în diverse puncte: la loc deschis, baza ierburilor, coronamentul arborilor, sub coronament;

– apreciază relativ (lumină puternică, moderată, slabă, umbră);

5) Determinarea umidității aerului și solului

– observații directe (tactile și vizuale) determina: aer foarte umed, umed, potrivit de umed, uscat, foarte uscat, sol uscat, cu aspect proaspăt, umed și foarte umed;

– se noteaza în caiete rezultatele obținute în fiecare ecosistem;

– se întocmește caracterizarea vremii comparativ în cele trei ecosisteme.

6) Descrierea biotopurilor (poziție geografică, vântul, temperatura, umiditatea,luminozitatea, solul, suprafața) într-un tabel.

7) Determinarea aspectului sezonier și specificarea fazelor vegetative la plante

8) Observarea intervenției omului în cele trei ecosisteme.

Ustensile și materiale: termometru de aer, termometru de sol, anemometru, busolă, ruletă.

II. Botaniștii (14 elevi)

Obiective: – Sa determine și sa recolteze plante pentru ierbar;

Sa observe adaptările plantelor pentru polenizarea prin vânt și de către insecte.

Sarcini:

1) Determinarea pe loc a plante cunoscute folosind la nevoie și determinatoare .

2) Recoltarea unor plante necunoscute în pungi de plastic cu etichete, în care se consemnează locul, determinarea ulterioară în laboratorul de stiinte.

3) Sa dea exemple de plante polenizate de insecte și explicați ce adaptări prezintă.

4) Enumerarea unor plante care pot fi polenizate de vânt și ce adaptări prezintă la acest mod de polenizare.

5) Colectarea de : frunze , de la baza și vârful tulpinii, flori cu adaptări la polenizare prin vânt și prin insecte, flori de diferite culori.

6) Enumerarea de plante care prezintă fructe și semințe adaptate pentru răspândirea cu ajutorul vântului.

7) Intocmirea listei cu arborii, arbuștii, plantele ierboase dicotiledonate și monocotiledonate.

8) Intocmirea unei caracteristici a florei cu dominanța plantelor.

Ustensile și materiale – lupă, deplantator, determinatoare, pungi de plastic, etichete, presă pentru plante, ziare, etc.

Concluzii – În pădure temperatura aerului și solului e mai scăzută, intensitatea vântului și a luminii mai slabă, umiditatea aerului și a solului este mai ridicată față de pajiste și fata de ecosistemul agricol.

Plante determinate in mediul studiat

Concluzii: În cultura agricolă și în pajiste predomină plantele ierboase atât dicotiledonate cât și monocotiledonate (graminee sălbatice) iar în pădure plantele lemnoase (arbori și arbuști).

Plantele prezinta adaptări la polenizare cu ajutorul insectelor: flori viu colorate, odorante și cu nectar (ex: sânziene, cicoare, păpădie, coroniște, ghizdei, sunătoare).

Plantele prezinta adaptări la polenizare prin vânt: flori reduse, fără înveliș floral, care produc cantități mari de polen, spice sau amenți: salcam, ulm, , urzică, specii din Familia Poaceae (obsiga, golomăț, păiuș, iarba câmpului etc.)

Semințele și fructele plantelor prezinta adaptări morfologice pentru a le ușura raspandirea: acoperire cu puf (păpădie), existența aripioarelor (tei).

Aspectul sezonier:

-Vernal (primăvară târzie): – arborii prezinta frunze, cu flori pe scuturate;

– arbuști prezinta frunze si au fructe mici;

– plantele ierboase de vară sunt înflorite și unele au si fructe.

Valorificarea excursiei. La întoarcere din excursia didactica, în laboratorul de biologie elevii au prelucrat materialele colectate, au așezat plantele la presat în vederea alcătuirii unui ierbar al zonei cercetate. Apoi am organizat un concurs de recunoaștere a plantelor identificate în excursie

Concluzii despre excursia didactică:

excursia didactică a fost foarte interesanta atât pentru elevi cât și pentru profesor;

– însușirea cunoștințelor noi s-a facut în mod direct, în naturii;

– s-au format abilități de observare a fenomenelor naturii;

– aceasta metoda permite elevilor reactualizarea cunoștințelor biologice însușite anterior;

– elevii au dezvoltat un comportament ecologic;

excursia didactica are o dimensiune instructiv-educativă și una educativ-estetică.

PROIECTUL UNITATII DE INVATARE

Nume si prenume: Vasile Iuliana

Scoala Gimnaziala “Elena Negri”

Localitate : Costache Negri

Disciplina: Biologie

Titlul unitatii de invatare: Importanta plantelor pentru om

Rezumatul unitatii de invatare:

Viata omului este strans legata de viata plantelor.Nici o vietuitoare,inclusiv omul,nu ar putea trai daca ar lipsi plantele. Ele sunt sursa principala de oxigen necesar respirației noastre. Din cele mai vechi timpuri,omul a folosit pentru hrana sa diferite plante din natura. Plantele cele mai importante pentru om sunt folosite in alimentatie fiind consumate fie proaspete fie preparate.Prin importanța lor,o categorie deosebita de plante o constituie plantele textile din care se fac diferite țesaturi.In afara de plantele amintite,omul foloseste si lemnul multor arbori in primul rand drept combustibil,alaturi de carbuni care stim ca provin tot din plante. Lemnul este folosit mult in diferite consțructii,in industria mobilei precum si la fabricarea diferitelor obiecte.

Din cele mai vechi timpuri,oamenii,au folosit pentru vindecarea unor boli anumite plante. Ele se numesc plante medicinale,deoarece contin,in diferite organe,substante care au acest rol. La noi in țara,tratarea cu plante medicinale are o veche tradiție, inca din vremea dacilor.

Din peisajul țarii noastre fac parte si plantele ornamentale numite si plante decorative. Ele infrumusețeaza parcurile,gradinile,balcoanele si ferestrele locuințelor noastre.Majoritatea sunt plante cultivate pentru frumusețea florilor si mirosul acestora iar altele pentru coloritul si forma frunzelor sau pentru infatișarea lor deosebita. In prezent numarul plantelor ornamentale este in continua creștere, deoarece oamenii sunt mereu in cautare de frumos. Din dragostea omului pentru frumos s-a nascut si interesul sau pentru cultivarea plantelor ornamentale. Fiecare om trebuie sa manifeste grija fata de plantele din parcuri si gradini.

Plantele,acest ocean verde„al Pamantului,sunt o lume care s-a nascut inaintea omului, dar care a suferit transformari,mai ales dupa aparitia acestuia.

Aria tematica Matematica si Stiinte ale naturii

Clasa a V a Timp necesar: 3 ore

C.1. Identificarea unor grupe si specii din regnul Plantae

C.2. Utilizarea de metode si mijloace adecvate explorarii\investigarii lumii vegetal

C.3. Utilizarea in viata cotidiana a cunostintelor de biologie vegetala

C.4. Prezentarea informatiilor folosind diverse metode de comunicare

Obiective operationale\rezultate asteptate:

Ob. 1. să enumere grupe de plante pe baza imaginilor din atlase, planșe și a manualului;

Ob. 2. să precizeze plante textile și plante folosite in industria mobilei

Ob. 3. să enumere plantele ocrotite din țara noastră pe baza materialelor prezentate;

Ob. 4. să prezinte importanța plantelor și capacitatea de lucru în echipă în cadrul realizării unei planșe cu grupa de plante primita

ACTIVITATI: Activitatea I.

-Profesorul îi provoaca pe elevi la o metoda de lucru, metoda invatarii prin proiect în cadrul lectiei,,Importanta plantelor pentru om,,.

– Identificarea de catre profesor a nevoilor de invatare ale elevilor legate de tema propusa.

– Discutii pe tema data.

– Profesorul anunta scopul proiectului.

– Profesorul prezinta continutul proiectului

-Se formeaz grupele de elevi (4). Activitatea II.

– Evaluarea initiala a elevilor.

-Transmiterea de sarcini de lucru fiecarei grupe de elevi.

– Profesorul impreuna cu elevii verifica indeplinirea sarcinilor de lucru de catre fiecare grupa in parte in cadrul fiecarei ore de curs.

– Profesorul completeaza grila de observare a activitatii elevilor.

Activitatea III.

– Prezentarea proiectelor de catre un reprezentant al fiecarei grupe.

Activitatea IV.

-Profesorul noteaza fiecare portofoliu al elevilor.

Resurse procedurale: studiul de caz,explicatia,observatia,demonstratia,portofoliu,fise de lucru

Resurse materiale: atlas botanic, ierbare, prezentari power-point,manual ;

Evaluare: prezentare portofolii,evaluare orala,evaluare scrisa,fisa de lucru cu o planta data.

DESFASURAREA LECTIEI

Anexa1

III. 2. Valorificarea în proiecte educaționale

Predarea științelor biologice se realizează înțelegerea științifică a vieții sub toate aspectele legate de plante,animale si om dar si relatiile interspecifice dintre acestea.

Prin practica s- a dovedit că teoria este însușită mai temeinic, atunci când ea este însoțită și ativitati practice. Împreuna cu elevii Scolii Gimnaziale “Elena Negri „ am desfasurat o serie de activitati extracurriculare in cadrul unui proiet derulat in fiecare an in scoala noastra : „Un mediu curat – o viata sanatoasa „ proiect realizat in parteneriat cu Scoala Gimnaziala nr 1 Grivita dar si Complexului Muzeal de Științele Naturii ,,Răzvan Angheluță”Galați.Școala noastră datorită interesului elevilor pentru aceaste activitati a participat si la Concursul National „Scoala Zero Waste”

„Un mediu curat – o viata sanatoasa”este un program-proiect pentru activități extracurriculare la obiectul biologie, antrenand in desfasurarea activitatilor cuprinse in proiect elevii claselor de gimnaziu de la cele doua scoli la care sunt profesor titular. Obiectivul principal al poiectuluii vizează aplicativitatea cunoștințelor teoretice însușite la orele de curs, precum și formarea de abilități și obișnuințe în domeniul stiinte.Tematica de bază a proiectului vizează in primul rand masurile de protectie a mediului de viata in care traim dar si ingrijirea plantelor si animalelor..

Proiectul se finalizează anual pentru elevi și profesorii coordonatori printr-o lucrare practica care consta in realizarea unei machete.( globul pamantesc realizat pe suport de sarma groasa din peturi: cuprinzand continente si oceanele). Pe langa partea practica elevii realizeaza filme sau ppt-uri cu prezentarea plantelor si animalelor preferate (acestea se diferentiaza prin modul de prezentare,materialul ales, originalitate, sau orice alt material de interes științific din domeniul plantelor ornamentale etc.).

Inițiative de acest fel sunt obisnuinta a activităților scolii noastre, deoarece ele determina dragostea elevilor de orice varsta pentru mediu,si protectie a lui avand in vedere schimbarea aspectului climatic din ultima vreme.

MINISTERUL EDUCAȚIEI SI CERCETARII STIINTIFICE

ȘCOALA GIMNAZIALĂ

NR. 1 GRIVIȚA ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”ELENA NEGRI”

COSTACHE NEGRI

Nr.________/______________ Nr________/_____________

PROIECT EDUCATIONAL

“UN MEDIU CURAT – O VIAȚĂ SĂNĂTOASĂ!”

INIȚIATORI PROIECT – RESPONSABILI

PROFESORI: VASILE IULIANA -GHIȚA

MUSAT GINA

COLABORATORI: Prof.DUMITRASCU LUIZA

Prof. GINGHINĂ CARMEN

Prof.dir. GOLOMOZ VIORICA

PARTENERI:

GRĂDINA BOTANICĂ GALAȚI

PRIMĂRIA COSTACHE NEGRI

AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI GALAȚI

Durata proiectului : Martie – Iunie , 2015

RESURSE

Resurse materiale

Arbusti ornamentali

Răsad flori

Pungi din plastic

Hârtie creponata

Pensule, acuarele, coli A 4

Materiale textile

Dopuri de plută, pahare plastic,farfurii plastic

Laborator Ael, videoproiector

Resurse umane

Elevii claselor a V – a și a VIII – a

Părinții elevilor implicati in proiect;

Directorul unității, cadrele didactice implicate;

Reprezentanți ai Primăriei Grivița si comunei Costache Negri;

Reprezentanți ai Grădinii Botanice Galați;

Reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Protecția Mediului Galați;

ARGUMENT

Prezentarea calendarului ecologic si activitatiilor legate de acesta elevilor și determinarea implicarii lor în acțiuni de constientizarea a importantei acestor zile care au ca tematica mediul de viata in care traim cu varietatea de vietuitoare,dar si cunoșținte desre acestea, duc la formarea unor atitudini corespunzatoare față de mediu, față de fiecare componenta a mediului,indiferent de forma de organizare.Prin activitatiile cuprinse in Calendarul Ecologic, ce urmeaza a fi desfașurate vom încerca să insuflam eleviilor celor doua scoli rolul și importanța acestor date ,si respectul fata pe care îl au fata de un mediu in care traiesc, conducându-ne după principiul :

“ UN MEDIU CURAT – O VIAȚĂ SĂNĂTOASĂ ! “

SCOPUL PROIECTULUI

Proiectul educațional a fost conceput și va fi pus în practică cu scopul de a-i face pe elevii sa constiientizeze ca activitatiile umane pot pune in pericol mediul in care traim, dacă nu limităm factorii ce duc la dezechilibre naturale,mediul in care traim devine nociv pentru toate vietuitoarele.

Astfel,implicarea elevilor, profesorilor și a comunității locale în acțiuni ecologice, dezvoltarea conștiinței și a conduitei ecologice la elevi ar trebui bazată pe respectul față de natură și protecția mediului,ele fiind prioritati esentiale ale acestora intrucat gradul de poluarea a mediului este ridicat avand in vedere faptul ca in Comuna Costache Negri au avut loc inundatii in 2013 dar si alte calamitati naturale.

OBIECTIVELE PROIECTULUI

Să defineasca mediul de viata ;

Să precizeze rolul unui mediu curat in viata omului;

Să participe activ la acțiuni practice de îngrijire și protejare a mediului;

Să-și dezvolte abilitatea de a planta și ocroti spatiile verzi din curtea școlii;

Să precizeze importanța unui aer curat pentru o viață sănătoasă;

Să colecteze selectiv deseurile si inființarea unui punct de colectare a materialelor refolosibile in scoala;

Să participe la activitati de protectie a mediului inconjurator;

Să utilizeze internetul si mass-media pentru a obțin informații despre mediu;

Să precizeze impactul activității omului asupra mediului înconjurător, analizând situații concrete din natură;

Sa informeze comunitatea locala prin confectionarea de panouri cu mesaje ecologice in vederea unui mediu local curat;

EVALUAREA PROIECTULUI

Se vor realiza portofolii individuale cu dovezi ale acțiunilor intreprinse, proiecte de activități integrate desfășurate pe parcursul proiectului, prezentări PowerPoint sau filmulete pentru fiecare activitate desfășurată,facandu-se schimb de informatii si cu instituțiilor partenere. Portofoliile elevilor vor conține pe lângă cele enumerate, texte literare – ghicitori, poezii, calendarul ecologic, scurtă descriere a acțiunilor. În fiecare unitate parteneră se vor realiza expoziții cu lucrări artistice și practice ale elevilor și cadrelor didactice implicate: tablouri, postere,mulaje,casute pasarele,ierbare, toate acestea se pot constitui într-o bază materială pentru desfașurarea unor viitoare acțiuni, sau folosi în activitățile de la clasă,dar se vor realiza si expoziții la nivelul fiecarei unității scolare..

Realizarea unui demers catre Consiliul Local Costache Negri si Grivita in vederea achizionarii de cosuri speciale, avand ca scop depozitarea seletiva a deseurilor in vederea reciclarii acestora.

Buna colaborare scoala-familie-comunitate in vederea desfasurarii unor actiuni concrete de infiintare de spatii verzi dar si un parculet in centru comunei Costache Negri.

MONITORIZAREA PRIECTULUI

Pe parcursul desfășurării acțiunilor se va analiza modul de desfășurare a acestora dar și posibile oportunități ivite, astfel încât acțiunile care se vor deșfășura să fie un mod plăcut de destindere, dar și de implicare a elevilor, cât și a cadrelor didactice. Se va purta un dialog constructiv în vederea desfășurării acțiunilor într-un mod cât mai plăcut, interesant, atractiv , constructiv.Elevii vor realiza fimulete,poze la fiecare activitate in parte.Elevii vor impartasii la randul lor experientele traite dar si impresiile lor personale despre activitatiile derulate.

FINALITATI:

a) teoretice:

postere, pliante, eseuri literare, desene, colaje, album foto, publicații în revista școlii sau Școala Gălățeană dar si in revista Scolii gimnaziale nr 1 Grivita;

mapă cu materialele proiectului;

practice

Îngrijirea parcului școlii, plantarea de arbori ornamentali, înființarea de spații verzi;

Curățenie în comună;

Realizarea unor expoziții tematice;

Construirea de căsute pentru păsărele;

Realizarea de panouri cu mesaje pro – mediu;

REZULTATE ASTEPTATE:

Dobandirea unui comportament pozitiv fata de mediu ;

Dezvoltarea unor relatii interpersonale si colaborăre intre elevii din cele doua scoli implicate in activitatiile proiectului pentru îmbunătățirea sănătății mediului;

Implicarea responsabilă a elevilor și părinților în viața școlii;

Realizarea de panouri cu mesaje de protectie a mediului inconjurator;

Dezvoltarea de parteneriate cu alte școli din zonă, elaborarea de noi proiecte în viitor, atragerea părinților, a altor membri ai comunității în activitatiile școlii;

Înfiintarea de spatii verzi in cele doua scoli.

Infiintarea unui parculet in centru Comunei Costache Negri.

ACȚIUNILE PROIECTULUI

15 MARTIE – 15 APRILIE LUNA PĂDURII

Întâlnire cu reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Protecția Mediului Galați, care vor sublinia rolul copiilor, pentru a păstra curate pădurile și mediu;

Acțiune practică de plantare de puieți ajutați de părinții care au experiență în domeniu;

Prin această activitate urmărim o colaborare fructuoasă, formarea deprinderilor de muncă, a unei concepții sănătoase de protecție a mediului, dezvoltarea spiritului de echipă, realizarea acestui ecosistem artificial important pentru ,,ochiul verde’’ al elevului. Elevii au nevoie de exemple de bune practici deoarece câștigă motivație, deschidere către cooperare, comunicare, atitudine pozitivă în fața naturii.

22 MARTIE – ZIUA MONDIALĂ A APEI

Realizarea unor referate și prezentări ppt despre importanța apei;

Examinarea calitații apei, organoleptic, din apropierea școlii;

Realizarea unor lucrări artistico-plastice: picturi cu acuarele, creioane colorate, colaje estetice și funcționale cu materiale din natură, materiale refolosibile.

Expozitie cu lucrări ale copiilor .

Premierea celor mai reușite lucrări și înmânarea de diplome elevilor participanti.

1 APRILIE – ZIUA MONDIALĂ A PĂSĂRILOR

Realizarea unor portofolii cu informații despre păsări, a unor colaje cu păsări

Expoziție de filatelică ; ghicitori despre păsări
Prezentarea „Din viața păsărilor” ;

Prezentări despre păsări deosebite din diferite zone ale lumii

Montare de cuiburi artificiale, construirea de căsuțe pentru păsărele.

Vizită la Complexul muzeal de Științele Naturii Galați

22 APRILIE – ZIUA PĂMÂNTULUI

SĂ AJUTĂM PĂMÂNTUL SĂ RESPIRE!

Dezbatere pe tema “Avem un singur Pământ”;

Expoziție de desene pe tema “Pământul suferă! Stinge lumina!”

Vizionarea filmului “ Ceasul al 11-lea”

Schimb de experiență cu alte școli, în cadrul căreia va avea loc un schimb de idei, portofolii ilustrând activitățile deosebite realizate de cadrele didactice din școala noastră , lucrări ale copiilor realizate din diferite materiale, exemple de bune practici constând din proiecte de activitate integrată ilustrate, proiecte de parteneriat, expoziții, diferite materiale confecționate de elevi având în vedere munca pe care o desfășurăm.

10 MAI – ZIUA PĂSĂRILOR ȘI ARBORILOR

Realizarea unor lucrări artistico-plastice: picturi cu acuarele, creioane colorate, colaje estetice și funcționale cu materiale din natură, materiale refolosibile.

Expoziție cu lucrări ale copiilor și schimb de materiale la nivelul unităților implicate.

Premierea celor mai reușite lucrări și înmânarea de diplome elevilor participanți.

Schimb de experiență cu alte școli, în cadrul căreia va avea loc un schimb de idei, portofolii ilustrând activitățile deosebite realizate de cadrele didactice din școala noastră, lucrări ale copiilor realizate din diferite materiale, exemple de bune practici constând din proiecte de activitate integrată ilustrate, proiecte de parteneriat, expoziții, diferite materiale confecționate de elevi având în vedere munca pe care o desfășurăm.

22 MAI – ZIUA INTERNAȚIONALĂ A DIVERSITĂȚII BIOLOGICE

Excursie, având ca scop cunoașterea de către elevi a împrejurimilor localității, familiarizarea cu mediul natural, cunoașterea florei și faunei existente, cunoașterea ariei protejate, dacă este cazul.

Organizarea unei întâlniri la care participă echipa de proiect, elevi, părinți, reprezentanți ai Primăriei Grivița si ai Comunei Costache Negri în care se vor prezenta produsele finale ( album foto, expoziție de colaje și postere, eseuri, portofoliul și jurnalul proiectului), grădinița de flori, arborii ornamentali plantați.

Discuțiile de grup și mesajele culese de la grupul țintă ( elevi, cadre didactice) ne vor ajuta să avem convingerea că astfel de proiecte valorifică imensul potențial al elevilor de care dispun elevii și cadrele didactice din școală care pot transforma astfel de activități în experiențe de succes.

Vizită la Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați

5 IUNIE – ZIUA MONDIALĂ A MEDIULUI

Organizarea unei expoziții cu desene, articole informative, postere, creații literare referitoare la problemele globale ale mediului,

Realizarea de afișe și pliante cu mesaje ecologice (care vor fi distribuite pe toata raza localității pentru sensibilizarea locuitorilor) având ca temă „Protejarea mediului” cu ocazia zilei de 5 iunie – Ziua Mondială a Mediului.

expediție având ca temă: Flora și vegetația de pe Valea Gologanului.

CONȚINUTUL PROIECTULUI

III. 3. Valorificarea în dotarea cabinetului

Pentru a realiza obiectivele caracteristice studiului biologiei la ciclul gimnazial pe langa manual si alte cunostinte teoretice se impune existența unei baze didactico-materiale moderne,care să asigure condiții eficiente in studiul stiintelor biologice în predarea lectiilor dar si folosirea unor metode active de învățământ,avand in vedere stimularea interesului elevilor pentru cunoașterea științifică mai amanuntita a lumii vii.

Astfel ca pe lângă dotarea școlii cu material didactic necesar, în procesul de învățământ,scoala dispune de un cabinet de stiinte modern in care pe langa mijloacele didactice din dotare se poate confectiona material didactic si de catre elevi, atat la orele de biologie cat si la cele de fizica si chimie asigurand interdisciplinaritatea ca mijloc modern de determinare a unor fenomene sau procese intalnite in lumea vie. Deci pornind de la faptul că peste 70% dintre informațiile sosite din mediu la sistemul nervos sunt informații vizuale voi incerca impreuna cu elevii să îmbunătătesc laboratorul cu materiale didactice ce vor fi necesare folosirii lor ca material didactic in orele de biologie.Cu o valoare deosebită s-au dovedit a fi softurile-educaționale cu care am dotat laboratorul Ael,o sala aparte cu 10 calculatoare și deasemenea materialele didactice confecționate cu elevii și ceilalti colegi profesori in cadrul saptamanii „Scolii altfel” precum:panourile,planșele,colecția de ierbare,semințe a școlii,colectie de seminte,colectii solzi pesti etc.

Plantele colectate cat si fructe uscate de la acestea,in fiecare an scolar,s-au materializat in ierbare cat si colectii de seminte sau fructe uscate.

Materiale pentru botanică contribuie la însușirea mai clara a unor cunostinte legate de plante privind structura acestora dar si importanta lor economica.

Prin folosirea mijloacelor de învățămant și materiale didactice cat mai diverse elevii pot sa isi însușeasca mai eficient cunoștințele biologice,observănd direct subiectul temei astfel incat participarea la orele de biologie sa conduca la formarea propriei lor personalități, dezvoltarea capacitatea de cunoaștere,formarea de deprinderi a utilizarii metodelor știintifice și a tehnicilor de lucru specifice biologiei.

III. 4. Cercetare educațională

Cercetarea mea impreuna cu elevii scolii gimnaziale „Elena Negri” am desfășurat-o în anul școlar 2014-2015.

S-a lucrat pe grupe de elevi de la clasele a V a cat si cei de la clasele a VIII a atat in lectiile de la clasa cat si in proiectele educationale desfasurate la nivel de scoala ,cercetarea noastra avand caracter experimental.

La Școala Gimnazială ,,Elena Negri” Galați din esantioanele experimentale au facut parte elevii clasei a V-a ,format din 19 de elevi, si elevii claselor a VIII a A si B , 27 elevi,find continuu monitorizati pe tot parcursul cercetarii , urmand ca la final sa compar rezultatele testelor initiale cu progresele obtinute de ei in final de cercetare.

În cercetare am urmarit stimularea curiozității și interesului elevilor pentru descoperirea viului asa cum exista el in natura dar si dezvoltarea abilităților și competențelor specifice disciplinei biologie la nivelul clasei a V-a si a VIII a.

III.4.1.Etapa formativă(de intervenție psihopedagogică propriu-zisă)

Aceasta etapa din cadrul cercetării s-a desfășurat în perioada februarie 2015-iunie 2015.

În cadrul lecțiilor de biologie pot fi folosite o serie de metode, mijloace și forme de organizare a grupului de elevi care duc la determinarea formarii unei atitudini pozitive fata de disciplina biologie a elevilor, raportat la mediul în care trăiesc zi de zi..Însusirea conținuturilor științifice specifice clasei a V-a s-a realizat prin utilizarea unor modalități variate de studiu cum ar fi:metode activ-participative,metode interactive de cercetare (experimentul didactic,observația,demonstratia,studiul de caz,stiu-vreau sa stiu-am invatat, ),metode stimulative (jocul didactic,proiectu,portofoliu), abordare interdisciplinară(corelarea notiunilor la disciplina biologie cu cele de la educatie tehnologica si educatie pentru sanatate) etc.

Utilizarea în activitatea de predare-învățare-evaluare a unor strategii didactice euristice și interactive,care promovează o învățare activă presupune implicarea elevilor in scenariul didactic propriu- zis, conducand in final la realizarea competentelor/obiectivelor propuse . Elevii au avut ocazia de a se implica în procesul propriei formări,de a-și exprima liber ideile,de a le compara cu ale colegilor din clasă,de a dezvolta competențe cognitive dar si de a avea abilitatea de a fi profesor pentru o ora.

III.4.2.Proiectarea demersului didactic la disciplina biologie

Modele proiecte didactice aplicate

PROIECT DIDACTIC I

Școala Gimnaziala “Elena Negri”

Clasa: a V a

Obiectul: Biologie

Aria curriculară: Matematică – Științe ale naturii

Unitatea de învățare: ,,Principalele plante medicinale din zona Comunei Costache Negri ”

Subiectul lecției: ,, Mușețelul, romanița – Fam. Asteraceae”

Durata de desfășurare: 2 ore

Tipul lecției: Dobândire de cunoștințe, formare de priceperi și deprinderi.

Scopul lecției: Cunoașterea plantelor medicinale din zona dar și importanța acestora pentru viața omului.

Competențe specifice:

C1:Recunoască plantele din familia Asteraceae;

C2:Observarea și precizarea alcătuii plantei mușețel;

C3:Realizeze diferitelor preparate din plante medicinale;

C4:Precizarea importanței plantelor medicinale studiate.

Resurse materiale:

plante din familia Asteraceae proaspete sau uscate;

ierbare cu plante medicinale;

manuale, caiete,

tablă, cretă;

ulei de floarea-soarelui, grăsime animală,

alcool

vase de sticlă de diferite dimensiuni ;

sursă de încălzit ;

apă de la robinet ;

Resurse procedurale:

observarea sistematica;

explicația;

experimentul;

conversația euristică

Tipul de organizare: pe grupe de câte 3 elevi, frontal.

Bibliografie:

Dobran F.- Biologie, manual pentru clasa a-V-a, Ed. Teora

Leahu I., Singer M.,Leahu D.- Ghid metodologic de proiectare a activității didactice la Științele Naturii, Ed. Aramis

Popovici L., Moruzi C., Toma I.-Atlas botanic, E. D. P. București, 1985

Popescu Honorius – Resurse medicinale în flora României, Ed. Dacia, Cluj- Napoca 1984

Desfășurarea lecției

FIȘA DE LUCRU I

Obținerea produselor din plante medicinale

MATERIALE NECESARE:

Plantă medicinală: mușețel

Pahare

Apă de la robinet

Sursă de încălzit

Ulei de floarea-soarelui, alcool

OBȚINEREA PRODUSULUI ULEIOS DE MUȘEȚEL

MOD DE LUCRU:

100 grame mușețel se umectează cu alcool 70 grade. Se păstrează 2-3 ore la temperatura camerei. Se adaugă 100 ml. ulei de floarea-soarelui, se amestecă și se ține pe baia de apă, agitând continuu până ce alcoolul s-a evaporat. Se filtreză. Uleiul de mușețel se folosește în afecțiuni dermatologice.

OBȚINEREA INFUZIEI DE MUȘEȚEL

MOD DE LUCRU:

10 grame flori de mușețel (o lingură) se pun în 100 ml. apă fierbinte și se mențin la temperatura de fierbere un minut. După 15 minute se filtreză.

Infuzia de mușețel se folosește intern în inflamațiile mucoaselor din tubul digestiv: gastrite, colite. Extern, ceaiul se folosește în afecțiuni ale mucoasei bucale și sub formă de comprese în conjunctivite.

FIȘA DE LUCRU II

Obținerea produselor din plante medicinale

MATERIALE NECESARE:

Plantă medicinală: păpădie

Pahare, apă de la robinet

Sursă de încălzit

Zahăr

OBȚINEREA MACERATULUI ȘI SIROPULUI DE PĂPĂDIE

MOD DE LUCRU:

Se obține un macerat din 5 grame de rădăcini mărunțite bine și 100 mg. apă. Maceratul se obține ținând plantele în apă timp de 3 ore, la temperatura camerei după care se strecoară. La produsul astfel rezultat se adaugă 40 grame de zahăr, se amestecă bine până la obținerea siropului.

OBȚINEREA DECOCTULUI DE PĂPĂDIE

MOD DE LUCRU:

Se pun 15 grame rădăcină de plantă în 200 ml. apă. Se menține vasul timp de 15 minute pe baie de apă în fierbere. Soluția fierbinte se separă și se filtreză prin vată. Se recomandă în afecțiuni hepatice. Se bea o linguriță de 2 ori pe zi cu 30 de minute înainte de masă.

FIȘA DE LUCRU III

Obținerea produselor din plante medicinale

MATERIALE NECESARE:

Plantă medicinală: gălbenele

Vase de sticlă

Alcool

Sursă de încălzit

Grăsime de porc.

OBȚINEREA TINCTURII DE GĂLBENELE

MOD DE LUCRU:

Se obține din flori proaspăt culese, care se introduc într-un recipient de sticlă. Peste flori se toarnă alcool, până ce acestea sunt acoperite complet și se lasă în repaus 14 zile. Se filtrează prin vată și se obține tinctura, care se folosește :

– intern, 20-60 picături dizolvate în apă sau ceai, în afecțiuni gastro-intestinale ;

– extern, sub formă de comprese, în micoze, contuzii, ulcerații, abcese.

OBȚINEREA UNGUENTULUI DE GĂLBENELE

MOD DE LUCRU:

Se așează pe foc un vas de sticlă cu 100 grame grăsime de porc nesărată, peste care se pun 20 grame flori proaspete. Se amestecă încet și continuu timp de 10 minute. Se lasă amestecul în repaus 24 de ore, după care se reîncălzește și se filtrează prin tifon. Unguentul se folosește la tratarea arsurilor, aplicându-se în strat subțire pe zonele afectate.

PROIECT DE LECTIE II

Unitatea de învățământ: Școala Gimnaziala”Elena Negri”

Profesor : Vasile Iuliana

Aria curriculară: Matematica și științe

Disciplina: Biologie

Clasa: a V- a

Data :17.noiembrie. 2015

Unitatea de învățare : Organele vegetative ale plantei

Subiectul lecției: Funcțiile frunzei-lucrări și aplicații practice

Resurse de timp: 50 de minute

Tipul lecției: Consolidare de cunoștințe

Scopul lecției: Consolidarea cunoștințelor despre alcătuirea internă a frunzei pentru evidențierea relației dintre structura și funcțiile frunzei, dintre acestea și factorii de mediu.

Competențe specifice:

1.2 Stabilirea relației factori de mediu- plante

1.4 Explicarea alcătuirii generale a unei plante cu flori

2.1 Utilizarea de metode și mijloace adecvate explorării/ investigării lumii vegetale

2.2 Realizarea de activități experimentale și interpretarea rezultatelor

5.1 Utilizarea în viața cotidiană a cunoștințelor de biologie vegetală

Obiective operaționale:

O.1: să evidențieze procesul de fotosinteza prin producerea de oxigen; O.2: să evidențieze procesul de fotosinteza prin procedeul bazat pe evidențierea substanțelor organice sintetiza;

O.3: să evidențieze procesul de respirație prin procedeul bazat pe consumul de oxigen;

O.4: să evidențieze procesul de transpirație cu ajutorul unui clopot de sticlă;

Resurse procedurale: lucrul cu manualul, experimentul, învățarea prin descoperire,demonstrația , explicația, demonstrația și conversația euristică

Resurse materiale :

– Activitatea frontală: Prezentare PPT. – Fotosinteza

Fiecare elev : fișe de lucru, material biologic viu

Fiecare grupă: material vegetal proaspăt , preparat microscopic, microscop

Organizarea activității :frontală, individuală și pe grupe.

Evaluare : formativă – prin chestionare orală și prin rezolvarea de exerciții

Bibliografie :

Ardelean A., Mohan G., Mihail Aurora., – Biologie – manual pentru clasa a V-a, Ed. All Educațional, 2000

Dobran Florea – Biologie – manual pentru clasa a V-a, Ed. Teora, 2000

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

GRUPA I

Materiale necesare: plante de acvariu, pahar de sticlă, eprubete, pâlnie, lama de ras.

Secționați oblic o ramură de ciuma – apelor și introduceți-o cu vârful în jos într-o eprubetă cu apă. Puneți eprubeta la lumina solară. Ce ați observat?

Pentru a demonstra ca aceste bule sunt de oxigen se pun 4 – 5 ramuri de ciuma- apelor într-un vas cu apa și se acoperă cu o pâlnie așezată cu gura în jos. Peste gâtul pâlniei se așează o eprubetă cu apă , cu gura în jos, în așa fel încât ea să rămână plină cu apă( nivelul apei din vas trebuie să depășească partea de sus a pâlniei). La lumină bulele de gaz degajate se ridică prin gâtul pâlniei, împingând apa în jos. Ridicați eprubeta din apă, astupând-o cu degetul, și introduceți apoi în interiorul ei un chibrit aprins, fără flacăra. Ce ați observat?

GRUPA II

Materiale necesare: Frunze de mușcată, pahar de sticlă, eprubete, pâlnie, lama de ras, alcool, foița de staniol, iod.

Luați un ghiveci cu o mușcată și țineți-l la întuneric 5-6 zile, dupa care acoperiți o frunză cu o bandă ingusta de staniol, iar frunza o fierbeți în alcool, pentru a dizolva clorofila. Puneți apoi frunza într-o soluție de iod. Ce ați constatat?

GRUPA III

Materiale necesare: material vegetal, balon, dop

Introduceți material vegetal( semințe încolțite, frunze) într-un balon, puneți dopul și plasați-l la întuneric. După câteva ore introduceți în balon o lumânare aprinsă ce se întâmplă? De ce în balonul martor nu se întâmplă același lucru?

GRUPA IV

Materiale necesare: ghiveci cu plante, clopot sau borcan de sticlă, staniol

Luați un ghiveci cu o plantă. Acoperiți pământul cu o foiță de staniol . puneti ghiveciul sub un clopot de sticlă. Ce ați observant?

FIȘĂ DE LUCRU

Ce fel de gaz se degajă în prezenta luminii și ce proces ați demonstrat voi?

De ce s-a aprins chibritul și cum se numeste gazul care întreține arderea?

Cum explicați că partea din frunză acoperită cu staniol rămâne albicioasă?

Cum demonstrați că plantele transpiră?

III. 4. 3. ETAPA FINALA

Etapa de finala a cercetării a constat în aplicarea probelor de evaluare finală cu scopul de a identifica nivelul cunoștințelor acumulate de elevi pe parcursul acestei teme.

Probele de evaluare finală au avut aceeași structură ca și etapa inițială a cercetării,însă conținutul acestora a fost mai complex.

Rezultatele obținute au oferit informații despre modul în care a progresat fiecare elev,despre greutățile întâmpinate de elevi în însușirea noțiunilor din tema parcursă și despre eficiența metodelor folosite.

4.3.1 PROIECT DE RECAPITULARE

Data: 25.05.2015

Clasa: a V-a

Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii

Unitatea de învățare: Diversitatea lumii vii

Tema: Angiosperme – Test de evaluare sumativă

Scopul lecției: Constatarea nivelului de pregătire, organizarea și încadrarea cunoștințelor

Competențe specifice:

Identificarea unor grupe și specii din regnul Plante (1.1)

Stabilirea relațiilor între factorii de mediu-plante (1.2)

Explicarea alcătuirii generale a unei plante cu flori (1.4)

Utilizarea metodelor și mijloacelor adecvate explorării/investigării lumii vegetale (2.1)

Exersarea utilizării unor surse de informare (4.1)

Prezentarea informațiilor folosind diverse metode de comunicare (4.2)

Utilizarea în viața cotidiană a cunoștințelor de biologie vegetală (5.1)

Competențe derivate:

Recunoasterea principalelor angiosperme dicotiledonate învățate ;

Descrierea alcătuirii externe a angiospermelor dicotiledonate învățate

Cunoasterea rolului partilor componente la angiospermelor dicotiledonate învățate

Evidențierea importanței angiospermelor în viața omului

Tipul lecției: verificarea cunoștințelor prin test de evaluare sumativă

Demersul didactic:

Resurse procedurale:

explicația

descoperirea

observare independentă

problematizare

Resurse materiale:

Fișe de evaluare – test docimologic;

Forme și moduri de organizare: frontal, individual

Locul de desfășurare : laboratorul de biologie

Evaluare: sumativă centrată pe competențe.

Bibliografie:

Viorel Lazăr- Lecția- formă de bază a organizării procesului de predare-învățare-evaluare, la disciplina biologie, Editura Arves, Craiova, 2007

Gheorghe Mohan, Aurel Ardelean, Aurora Mihail –Manual de biologie clasa a V-a, Editura All, București, 2007

Nicoleta Ianovici, Ancuta Oana Frent – Metode didactice in predarea, invatarea si evaluarea biologiei, Editura Mirton, 2009

Secventele lecției

MATRICEA DE SPECIFICAȚII

BIOLOGIE

Clasa a V-a

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

Disciplina BIOLOGIE

Clasa a V-a

Numele și prenumele elevului:

Data susținerii testului:

Din oficiu se acordă 10 puncte.

Timpul efectiv de lucru este de 40 de minute.

PARTEA I 45 puncte

1. Coloana A cuprinde tipuri de plante, iar coloana B caracteristici ale acestora. Scrieți, în spațiul liber din dreptul fiecărei cifre din coloana A, litera corespunzătoare din coloana B.

A B

__1. plantă cu flori de culoare albă a) cactus

__2. plantă mirositoare b) lăcrămioară

__3. plantă cu țepi c) tei

__4. plantă comestibilă d) cartof

Citiți, cu atenție, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 2 la 5. Dacă apreciați că afirmația este adevărată, scrieți, în spațiul din dreptul cifrei corespunzătoare afirmației, litera A. Dacă apreciați că afirmația este falsă, scrieți, în spațiul din dreptul cifrei corespunzătoare afirmației, litera F și modificați parțial afirmația pentru ca aceasta să devină adevărată. Afirmația modificată se scrie în spațiul de sub afirmația falsă pe care o modificați. 18 puncte

___ 2. Următoarele plante sunt înrudite cu cartoful: roșia, vânata, hreanul, ardeiul.

___3. Din gale se extrage un tannin folosit la tăbăcitul pielii.

___4. Salcâmul este o plantă meliferă.

___5. Plantele care au semințe descoperite, neînchise în fruct, se numesc angiosperme.

Pentru itemii 6, 7, 8, 9, 10 încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect.

6. Evidențierea amidonului din tuberculul de cartof se face prin reacție cu:

a) azotului

b) iodului

c) oxigenul

d) dioxidul de carbon

7. Din grupa măceșului face parte următoarea plantă ierboasă:

a) ciresul

b) fragul

c) mărul

d) trandafirul 3 puncte

8. De la ridiche consumăm:

a) rădăcina

b) tulpina

c) fructul

d) floarea 3 puncte

9. Floarea viței de vie are:

a) e pe tipul 3

b) e pe tipul 6

c) e pe tipul 5

d) e pe tipul 4 3 puncte

10. Inflorescența de la floarea soarelui se numește :

a) gală

b) capitul

c) ciorchine

d) spic 3 puncte

PARTEA a II-a 45 de puncte

Rezolvarea completă a cerințelor din PARTEA a II-a testului se realizează, pe foaia de test, în spațiul repartizat rezolvării acestora la sfârșitul testului.

1.Leguminoasele sunt o grupă importantă de plante:

a) Cum se numește fructul plantelor leguminoase. 5 puncte

b) Argumentați de ce mazărea, fasolea, lintea sunt plante leguminoase.

6 puncte

c) Exprimați un punct de vedere în legătură cu alternanța culturilor de cereale și lucernă.

7 puncte

d) Explicați motivul pentru care în zonele de câmpie este bine să ne protejăm culturile cu păduri de salcâm. 7 puncte

2. a) Imaginați-vă că participați la o drumeție în pădure. Dați câte două exemple de plante ierboase, arbustive și arbori, care ar putea fi întâlnite în pădure. 12 puncte

b) Culegeți mămicilor din pădure: două plante cu bulbi și două plante cu fructe comestibile. 8 puncte

BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE

• Se punctează oricare alte formulări/ modalități de rezolvare corectă a cerințelor.

• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracțiuni de punct.

• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea punctajului total acordat pentru test la 10.

PARTEA I 45 puncte

1. Se acordă câte 3p. pentru fiecare asociere corectă: 1b; 2c; 3a; 4d. 4 x 3p.= 12 puncte

Pentru itemii 2 – 5, se acordă câte 3p. pentru fiecare răspuns corect:

2F; 3A; 4A; 5F 4 x 3p.= 12 puncte

Se acordă 3p. pentru modificarea corectă a afirmației false.

2.- hreanul nu face parte din plantele înrudite cu cartoful

5.- plantele care au semințe descoperite, închise în fruct, se numesc angiosperme

2 x 3p.= 6 puncte

Pentru itemii 6 – 10, se acordă câte 3p. pentru fiecare răspuns corect:

6b; 7b; 8a; 9c; 10 b. 5 x 3p.=15 puncte

PARTEA a II-a 45 puncte

1.a) Se numește păstaie sau legumă

5 puncte

b) Aceste plante se numesc leguminoase deoarece și fructul lor se numește legumă

6 puncte

c) Oamenii practică alternanța culturilor de cereale cu lucernă deoarece rădăcinile plantelor leguminoase conțin bacterii fixatoare de azot, care vor îmbogăți natural solul pentru o bună creștere și dezvoltare a plantelor ce urmează după lucernă. 7 puncte

d) Pădurile de salcâm oferă perdele de protecție culturilor împotriva vânturilor puternice.

7 puncte

2. a) Enumerarea a două exemple de plante ierboase( ghiocel, nu-mă-uita, viorea, etc.), arbustive ( măceș, zmeur, mur, corn, alun) și arbori ( stejar, fag, carpen, bran, mesteacăn, etc.), care ar putea fi întâlnite în pădure. 6x2p= 12 puncte

b) – fragi,capsuni,mure,zmeura,etc 2×2=4 puncte

c) – ghiocel, viorea, brândușă, crin de pădure, etc 2×2=4 puncte

10 puncte din oficiu

Numele și prenumele elevului :…………………………………..

Data:………………

Clasa a V-a

TEST DE EVALUARE (CES)

I. Scrie părțile componente 10 p.

II. Încercuiește litera corectă pentru fiecare afirmație de mai jos. 20 p.

1. De la vița de vie consumăm:

2. a) Enumerarea a două exemple de plante ierboase( ghiocel, nu-mă-uita, viorea, etc.), arbustive ( măceș, zmeur, mur, corn, alun) și arbori ( stejar, fag, carpen, bran, mesteacăn, etc.), care ar putea fi întâlnite în pădure. 6x2p= 12 puncte

b) – fragi,capsuni,mure,zmeura,etc 2×2=4 puncte

c) – ghiocel, viorea, brândușă, crin de pădure, etc 2×2=4 puncte

a) rădăcina

b) tulpina

c) fructul

d) floarea

2. De la varză consumăm:

a) rădăcina

b) tulpina

c) frunza

d) floarea

III . Care din următoarele propoziții sunt adevărate și care false. Scrie litera A sau F în dreptul propoziției. 10 p.

1. Cactusul este o plantă comestibilă.

2. Din grâu se face mălaiul.

3. Ghiocelul face parte din aceeași grupă cu laleaua.

4. Stejarul este un arbore.

5. Salcâmul produce mult polen.

IV. Scrie despre importanța următoarelor plante: 50 p.

1. Stejarul

2. Mărul

BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE

I. floare, frunză, fruct tulpină, rădăcină 5×2=10 p.

II. 1. c 10 p.

2. c 10 p.

III. 1. F 2×5=10 p.

2. F

3. A

4. A

5 A

IV. 1. Stejarul 5×5= 25 p.

pentru combustibil

pentru construcții, tâmplărie, mobilă, instrumente muzicale

2. Mărul 5×5=25 p.

– lemn pentru foc

– lemn pentru construcții, tâmplărie

– consum alimentar prospăt sau conservate

ADMINISTRAREA INSTRUMENTULUI DE EVALUARE

Testul a fost aplicat pe 19 elevi de clasa a V-a. Rezultatele obținute de elevii clasei a V-a la testul de evaluare finală.

MEDIA PE CLASA – 9,00

CONCLUZII:

Puncte slabe:

– asociere incorecta a unor notiuni date

– enumerare incorecta a unor plante ierboase

Puncte tari:

-insusirea unor notiuni despre clasificarea angiospermelor

-precizarea plantelor leguminoase si a caracteristicilor lor

-enumerarea unor plante cerealiere

-identificarea corecta a grupelor de plante studiate

-clasificarea tipurilor de tulpini

Măsuri:

-reluarea unor cunostinte despre angiosperme

-desfasurarea unor activitati practice legate de plante

-excursii didactice in orizontul local avand scop identificarea tipurilor de plante

Compararea rezultatelor obținute de elevii clasei a V-a la testele de evaluare inițială și finală evidențiază progresul realizat de aceștia în urma parcurgerii unității de învățare ,,Alcătuirea generală a unei plante cu flori”.

Cei 19 elevi doar unul a înregistrat un regres,6 dintre ei și-au menținut rezultatele însă majoritatea(12 elevi) au progresat, înregistrând de la 1 până la chiar 4 puncte diferență la testele finale față de cele inițiale.

IV. CONCLUZII

În localitatea Costache Negri si arealul local aferent acesteia, pădurile sunt inexistente, datele istorice de la primărie aratau că au fost defrișate în trecut dar din necesitatea consolidarii unor regiuni cu un terasament cu posibilitate eroziva si din dorinta de a exista perdele verzi cu scop de protective sau atragere de precipitatii au fost infiintate doua plantatii de salcam in zona Gologanu si Zona Potarnichea in anul 2008.

Pășunile sunt slab productive, provin din fostele vii nobile de pe versanții erodați fiind si suprapasunate datorita numarului mare de animale existente in raport cu unitatea de suprafata(reprezentativ Pasunea Gologanu,Valea Gerului,Valea Vamesului cuprinzand si o parte din Potarnichea).

Buruienile din culturi au o pondere de 2 – 9% din vegetație, frecvente sunt Sinapis arvensis (rapiță), Cirsium arvense (pălămidă), Aristolochia clematitis (cucubețică), Atriplex tatarica (căpriță,), Amaranthus retroflexus (știr), Convolvulus arvensis (volbură), Setaria viridis (mohor), Rubus caesius (mur).

Flora vasculară numără 258 specii ce aparțin la 176 genuri și 50 familii din care 83 specii sunt buruieni din culturi și din sat. Din speciile rare menționăm pe Verbascum ovalifolium. Apar specii de sărături secundare. Flora are un caracter stepic.

Spectrul elementelor geografice scoate în evidență caracterul sudic prin prezența a 50 specii (20%) care preferă mai mult climat mediteranean și submediteranean pontic prin prezența a 16 specii (6%).

Spectrul bioformelor este accentuat particularizat prin numărul foarte mare de plante care se regenerează din semințe (46%) situație întâlnită numai în locurile intens cultivate și cu foarte puține ecosisteme naturale.

Cantitatea moderată de precipitații se reflectă prin prezența a 37% specii xero-mezofite.

Climatul călduros se poate observa și prin prezența a 30% specii moderat termofile.

Vegetația din pășuni, fânețe, zone ruderalizate și cultivate se încadrează în 8 clase de vegetație cu 24 asociații. Dintre acestea, vegetația județului Galați din 1994 păstrează numai 4 asociații. Sunt noi fitocenozele de stuf, câteva de garduri și Iva xanthifolia.

Primăvara pe Valea Gologanului se găsesc plante ce caracterizează zona de stepă, această zonă a fost exploatată în aceleași mod de-a lungul anilor și rămâne cea mai întinsă zonă cu ecosisteme naturale.

O caracteristica aparte o reprezinta interesul locuitorilor pentru recoltarea,uscarea si conservarea plantelor medicinal din zona.

Ca si biolog am un rol important în identificarea speciilor de plante din comuna; medicinale, furajere,ornamentale etc.,să le evaluez cantitativ în vederea exploatării lor eficiente și raționale sau de ce nu impreuna cu conducerea Consiliului Local sa militez pentru protectia mediului ,initiind proiecte educationale la nivel local cum ar fi:”Reciclarea deseurilor – o metoda eficienta?”,”UN mediu sanatos –o viata sanatoasa” etc.in vederea conservarii biodiversitatii locale.Cercetările întreprinse de mine impreuna cu elevii scolii gimnaziale „Elena Negri”,de la clasele a V a si a VIII a în arealul local au vizat in special cunoașterea diversității taxonomice a plantelor existente în localitate si imprejurimi prezentate mai sus, dar si importanta lor din puct de vedere economic si protectiv.

BIBLIOGRAFIE 1..Adrian Ionel,Zanoschi,V.,Pascal,P.(2000)”Plante furajere,toxice și medicinale”,Editura A92,Iași

2.Ardelean,A.,Mohan,Gh.(2008),Flora medicinală a României,Editura All,București

3.Andrei M.(1971),”Să cunoaștem plantele medicinale”,Editura Didactică și Pedagogică,București

4..Anton S.(2006)”Incursiune în medicina naturistă”.Ediția a IX-a,Editura Polirom,Iași

5..Anastasiu,P.,Negrean,G.(2007)”,Invadatori vegetali în România”,Editura Universității București

6.Anca S.,Daniela S.,Gabriela P. – “Herborizarea,Prepararea si intocmirea herbarelor” Editura Universitatea din Bucuresti,2003

7.Balan,B.,Boncu,Șt.,Cosmovici,A. și colab.(1998),”Psihopedagogie pentru examenele de definitivat și grade didactic”e,Editura Polirom

8..Beldie,Al.(1977-1979),”Flora României.Determinator ilustrat al plantelor”

9.Borza AL, 1973 – Dicționar etnobotanic, Editura Academiei Române, București.

10..Chifu,T.,Mânzu,C.,Zamfirescu,O.(2006),Flora și vegetațiaMoldovei(România),Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza”,Iași,

11..Chirilă C., 2001 – „Biologia buruienilor – Organografie,corologie, dinamică, importanță”, Ed. Ceres, București.

12..Ciocârlan V., 2000 – „Flora ilustrată a României – Pteridofita et Spermatophita, Ed. Ceres, București.

13.Cristea V., Gafta D., Pedrotti F., , 2004 –„ Fitosociologie”, Ed Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.

13..Costică,N.(2008),Metodica predării biologiei”,Editura Graphys,Iași

14.Constantinescu,C.,Agopian,A.(1973),”Plante medicinale din flora spontană”.Ediția a III-a,

Editura Recoop

15. Constantinescu Gr.,Farm.dc.Elena H.-“Plante medicinale-proprietati terapeutice si modul de folosire”,Ed.medicala,Bucuresti-1979

16..Didactic.ro –Prof.Voicila Adriana”Studiul biodiversitatii”-Dolj,2006

17..Drăgulescu,C.(1992)”,Plante medicinale și alimentare din flora spontană”,Editura Ceres, București

18..Dimitrie I.O.,Swizewski C.(1979),Județul Galați,Editura Acad.R.S.România, București

19.Didactic.ro-Prof.Neguleasa Carmen – “Metode active de predare a biologiei”,Targu Jiu,2006

20.Geacu S., 2002 – Colinele Covurluiului – Studiu ecogeografic, Ed. Univers Enciclopedic, București.

21..Lazăr,V.,Căprărin,D.(2008),Metode didactice utilizate în predarea biologiei”,Editura

22..iTeach:”Experimente didactice”- Corina Kodjabashja,2014

23.Mohan,Gh.,Ardelean,A.,Mohan,R.(1998)”,Plantele și sănătatea”,București

24. Mititelu D., Pătrașcu A., Gociu E., O. Ad., 1994 – „Flora și vegetația județului Galați”, Buletinul Grădinii Botanice, UNiv. „AL I. Cuza”, lași, 3: 96-141.

25..Pătrașcu A., 1973 – „Contribuții la cunoașterea vegetației halofile din Câmpia Covurluiului,” Stud. și cerc. șt., Institutul Pedag. Bacău, p. 97-110.

26..Pârvu C., 1991 –„ Universul plantelor”, Ed. Enciclopedică,București.

27..Pârvu C., 2001-2004 – „Enciclopedia plantelor”, l-IV, Ed.Tehnică, București.

28..Pop I. și colab., 1983 – „Botanica sistematică”, Ed. Didacticăși Pedagogică, București.

29..Sanda V., 2002 – „Vandemecum cenostructural privind covorul vegetal din România”, Ed. Vergiliu, București.

30..SandaV., Biță Nicolae Claudia, Barabaș N., 2003 –„Flora cormofitelor spontane și cultivat din România”, Ed. „I. Borcea”, Bacău.

31.Sanda V., Popescu A., Barabaș N., 1998 – Cenotaxonomia și caracterizarea gruparilor

vegetale din România”,Studii și Comunicări, Compl. Muzeal de Naturii, Bacău

32. Stănescu I. și colab., 1980 – „Masivul Ceahlău,Țara Giurgeului, Depresiunea Dărmănești, Podișul Covurlui – Cercetări în geografia României,” Ed. Șt. și Enciclopedică, București.

33..Todor,V.,Csengeri,E.,Mândrușca,E. și colab.(1982),”Metodica predării biologiei la clasele V-VIII”,Editura Didactică și Pedagogică,București

ANEXE

Imagini cu zona cercetata

Imagini lucrări experimentale

Imagini modele realizate de elevi

Imagini sămânțare-rezultate în urma jocului didactic

Imagini activități de observație

Imagini proiectul educațional-„Un mediul curat – o viata sanatoasa”

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE

privind elaborarea lucrării metodico-științifice pentru gradul didactic I

Subsemnata

declar pe propria răspundere că:

lucrarea a fost elaborată personal și îmi aparține în întregime;

nu au fost folosite alte surse decât cele menționate în bibliografie;

nu au fost preluate texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări sau din alte surse fără a fi citate și fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv în cazul în care sursa o reprezintă alte lucrări ale mele;

lucrarea nu a mai fost folosită în alte contexte de examen sau de concurs.

Data, Semnătura,