Specializarea: Inginerie și Protecția Mediului în Agricultură [310052]

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU

Facultatea de Științe Agricole Industrie Alimentară și Protecția Mediului

Specializarea: Inginerie și Protecția Mediului în Agricultură

LUCRARE DE DIPLOMĂ

ABSOLVENT: [anonimizat]

2017

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU

Facultatea de Științe Agricole Industrie Alimentară și Protecția Mediului

Specializarea: Inginerie și Protecția Mediului în Agricultură

GESTIONAREA DEȘEURILOR ÎN ORAȘUL RM.VÎLCEA

COORDONATORI ȘTINȚIFICI: ABSOLVENT:

Ș.l.dr.ing.[anonimizat]

2017

CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………………………………………………….

Capitolul I – [anonimizat] A JUDEȚULUI VÂLCEA ………..

Localizare …………………………………………………………………………….

Relief …………………………………………………………………………………

Istoria ………………………………………………………………………………..

Hidrologia ………………………………………………………………………….

Clima ………………………………………………………………………………………………

Rezervații naturale ……………………………………………………………………………………..

Agricultura …………………………………………………………………………………………………..

Economia ………………………………………………………………………………………

Resurse naturale ……………………………………………………………………………..

1.10. Fauna …………………………………………………………………………

1.11. Vegetație …………………………………………………………………………….

[anonimizat] ………………..

2.1. Starea atmosferei ………………………………………………………………………………

2.1.1. Calitatea aerului în județ ………………………………………………………………

2.1.2. Monitorizarea calității aerului ………………………………………………………

2.1.3. Nivelul concentrațiilor medii anuale ale poluanțiilor atmosferici în mediul înconjurător..

2.1.4. Efectele poluării asupra aerului înconjurător ………………………………………………..

2.2. Starea apelor ……………………………………………………………………………..

2.2.1. Calitatea apei ……………………..

2.2.2 Apele de suprafață …………………………………..

2.2.3. Apele subterane ……………..

2.2.4. Presiuni semnificative asupra resurselor de apă din județul Vâlcea ………………………

2.3. Starea solurilor ……………………………………………………………

2.3.1. Factorii de presiune asupra calității solurilor din județul Vâlcea ………..

2.3.2. Zone critice sub aspectul degradării solurilor ………………………………………

2.3.3. Repartiția terenurilor pe clase de calitate ……………

2.3.4. Evoluția suprafețelor de înbunătățiri funciare ………………………..

2.4. Servicii de salubritate ………………..

2.4.1. Colectarea deșeurilor ……………………………….

2.4.2. Deșeuri municipale ……………

2.4.3. Deșeuri periculoase și nepericuloase ………………………………………………….

2.4.4. Deșeuri generate din activitățiile medicale …………………

Capitolul III – STUDIU DE CAZ, GESTIONAREA DEȘEURILOR ÎN ORAȘUL RÂMNICU VÂLCEA LA S.C.ROMPREST ENERGY SRL ………………………………………………………..

3.1. Fișa de prezentare S.C. ROMPREST ENERGY SRL ………………………………………………….

3.1.1. Date generale

3.1.2. Organizarea și funcționarea serviciului de salubritate

3.1.3. Caietul de Sarcini cadru al Serviciului de salubrizare al localitățiilor –Ordinul ANRSC nr. 111/2007

3.2. Situația actuală privind colectarea, transportul, depozitarea, tratarea și selectarea deșeurilor colectate

3.3 Servicii ………………………………………..

3.3.1. Servici specifice …………………………………………………………..

3.3.2. Servici sezoniere ………………………………………………………

Capitolul IV – MATERIALUL ȘI METODA DE CERCETARE, GESTIONAREA DEȘEURILOR ÎN ORAȘUL RÂMNICU VÂLCEA, STUDIU DE CAZ LA S.C. ROMPREST ENERGY SRL RÂMNICU VÂLCEA ………………………………………………………………………….

Capitolul V – REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………………………………………………….

Capitolul VI – CONCLUZII …………………………………………………………………………………………

BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………………………………..

Listă figuri

Fig. 1.1. Harta geografică a județului Vâlcea ………………………………………………………………………

Fig. 1.2. Peisaj din munții Cozia ………………………………………………………………………………………..

Fig. 1.3. Parcul Mircea cel Bătrân ………………………………………

Fig. 1.4. Intrarea în Parcul Zăvoi ……………………………………

Fig. 1.5. Parcul Zăvoi …………………………

Fig. 1.6. Casa memorială a lui Anton Pann…………………………………………………………………………

Fig. 1.7. Parcul Național Buila …………………………………………………….

Fig. 1.8 . Parcul Național Cozia ……………………………………………………………………….

Fig. 1.9. Salina Ocnele Mari ……………………………………………………………………………….

Fig. 1.10 Vrăbii- Passer domesticus ………………………………………..

Fig. 1.11. Rudbeckia hirta …………………………………………………………..

Fig. 2.1. Groapa de gunoi Măldărești-Horezu ……………………………………..

Fig. 3.1. Sigla S.C. ROMPREST ENERGY SRL……………………………………..

Fig. 3.2. Punct de colectare a deșeurilor menajere…………………………

Fig. 3.4. Container hârtie/carton …………………………

Listă tabele

Tabelul nr. 1.1. Ariile protejate din județul Vâlcea …………………………………..

Tabelul nr. 2.1. Buletin pentru informarea publicului cu privire la calitatea aerului în județul Vâlcea …

Tabelul nr. 2.2. Rețeaua automată de supraveghere a calității aerului în 2015 ……………………………..

Tabelul nr. 2.3. Valorile indicatorilor monitorizați la nivelul județului Vâlcea în anul 2015 în stația VL1 ……………………………………………………………………………………………………………………….

Tabelul nr. 2.4. Valorile indicatorilor monitorizați la nivelul județului Vâlcea în anul 2015 în stația VL2 ……………………………………………………………………………………………..

Tabelul nr.2.5. Valorile limită pentru anul 2016 în stația VL1 ……………………………….

Tabelul nr.2.6. Valorile limită pentru anul 2016 în stația VL1…………………………………….

Tabelul nr.2.7. Resursele de apă ale județului Vâlcea …………………………………………………..

Tabelul nr. 2.8.Cerința de apă pentru anul 2015 ……………………………………………………………

Tabelul nr. 2.9. Foraje din rețeaua de monitorizare a calității a apelor subterane cu depășiri ale valorii de prag la indicatorul azotat …………………………………………………………………………..

Tabelul nr. 2.10. Zone critice sub aspectul degradării solurilor …………………..

Tebelul nr. 3.1. Situația depozitelor neconforme în județul Vâlcea ……………………

Tabelul nr. 3.2. Agenții economici autorizați pentru colectarea/valorificarea și reciclarea deșeurilor ….

Tabelul nr. 3.3 Cantitatea de deșeuri valorificate pentru anul 2016 …………………….

Tabelul nr. 3.4. Totalul de deșeuri valorificate și depozitate pentru anul 2016 ……………

Tabelul nr. 5.1. Chestionar nr. 1 ………………………………………………………

Tabelul nr. 5.2. Chestionar nr. 2 …………………………………………………………

Tabelul nr. 5.3. Chestionar nr. 3 ………………………………………………………

Tabelul nr. 5.4. Chestionar nr. 4 ………………………………………………………

Tabelul nr. 5.5. Chestionar nr. 5 …………………………………………………

Tabelul nr. 5.6. Chestionar nr. 6 ……………………………………………………….

Tabelul nr. 5.7. Chestionar nr. 7 ……………………………………………………….

Tabelul nr. 5.8. Chestionar nr. 8 ……………………………………………………………

Tabelul nr. 5.9. Chestionar nr. 9 ………………………………………………………………….

Tabelul nr. 5.10. Chestionar nr. 10 …………………………………………………………..

Tabelul nr. 5.11. Chestionar nr. 11………………………………………………………………

Tabelul nr. 5.12. Chestionar nr. 12 ………………………………………………………….

Tabelul nr. 5.13. Chestionar nr. 13 ………………………………………………………

Tabelul nr. 5.14. Chestionar nr. 14 ……………………………………………………

Tabelul nr. 5.15. Chestionar nr. 15 ……………………………………………

Tabelul nr. 5.16. Chestionar nr. 16 ………………………………………………………..

Tabelul nr. 5.17. Chestionar nr. 17 ……………………………………………….

Tabelul nr. 5.18. Chestionar nr. 18 ……………………………………..

Tabelul nr. 5.19. Chestionar nr. 19 ………………………………………………

Tabelul nr. 5.20. Chestionar nr. 20 …………………………………………..

Listă grafice

Graficul nr. 2.1. Nivelul concentrațiilor medii anuale ale poluanților atmosferici măsurați în anul 2015 la stația VL 1 ……………………………………………………………………………..

Graficul nr. 2.2. Nivelul concentrațiilor medii anuale ale pouanțiilor armosferici măsurați în anul 2015 la stația VL 2……………………………………………………………………………………..

Graficul nr. 2.3. Ponderea terenurilor agricole pe clase de calitate după nota de bonitare în județul Vâlcea în anul 2015 …………………………………………………………………………

Graficul nr. 2.4. Ponderea tipurilor de folosințe din totalul agricol la nivelul anului 2015 în județul Vâlcea ………………………………………………………………………………………..

Graficul nr. 5.1. Chestionar nr. 1……………………….

Graficul nr. 5.2. Chestionar nr. 2……………………….

Graficul nr. 5.3. Chestionar nr. 3……………………………..

Graficul nr. 5.4. Chestionar nr. 4……………….

Graficul nr. 5.5. Chestionar nr. 5……………….

Graficul nr. 5.6. Chestionar nr. 6…………………….

Graficul nr. 5.7. Chestionar nr. 7……………………..

Graficul nr. 5.8. Chestionar nr. 8 ………………………

Graficul nr. 5.9. Chestionar nr. 9 ……………………………

Graficul nr. 5.10. Chestionar nr. 10 ……………………………………………

Graficul nr. 5.11. Chestionar nr. 11 …………………

Graficul nr. 5.12 Chestionar nr. 12 ………………………

Graficul nr. 5.13 Chestionar nr. 13 …………………………

Graficul nr. 5.14. Chestionar nr. 14 ………………………..

Graficul nr. 5.15. Chestionar nr. 15 ………………………….

Graficul nr. 5.16. Chestionar nr. 16 ……………….

Graficul nr. 5.17. Chestionar nr 17 …………………..

Graficul nr. 5.18. Chestionr nr. 18 ………………….

Graficul nr. 5.19. Chestionar nr. 19 ………………………

Graficul nr. 5.20. Chestionar nr. 20 ………………………………..

INTRODUCERE

Începând din anii 70 omenirea începe să conștientizeze că nu este economic dar nici ecologic să se depoziteze deșeurile, s-a dorit ca acestea să fie utilizate ca resurse naturale deci ca surse de materii prime. Acest concept a fost abordat după conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare (UNCED) de la Rio de Janeiro din 1992, iar începând din anul 1994 a fost utilizată în tările cele mai dezvoltate din Europa. În acest mod se dezvoltă conceptul de gestionare a deșeurilor care a devenit direcția managerială industrială legată de reducerea cantității de deșeu, pe de o parte înainte de aruncarea (măsuri primare) și pe de altă parte înainte de valorificarea (măsuri secundare).

Pin implementarea acestui principiu continuarea dezvoltării economice pentru a putea satisface necesitățile societății de astăzi nu riscă pe cea a generației viitoare, acesta reprezintă dezinteresul spre care se îndreaptă societatea umană. Asigurarea dezvoltări durabile trebuie să necesite conservarea biodiversități și a ecosistemului cadrului biogeografic natural, îndepărtarea cu prioritate a poluanților care duc la afectarea mediului ambiant dar și sănătatea viețuitoarelor. În acest context deșeurile au un rol important .

În conformitate cu Art.1 – Directiva 75/ 442 CE se consideră deșeu orice substanță sau obiecte pe care deținătorul le aruncă ne mai fiindu-i folosite. Prin urmare deșeurile (care se mai numesc și reziduri) reprezintă resturi organice și anorganice rezultate din diverse procese tehnologice, industriale, activități agricole, gospodărești și menajere sau generate de fluxurile de transport stradal, ferovial sau naval. Explozia industrială, agricolă, demografică și urbanizarea au făcut din deșeuri, de orce natură ar fi ele, sursa dar și cauza principală de poluare a factorilor de mediu: aer, apă,sol, mișorarea cantităților de deșeuri generate, reciclarea acestora dar și recuperarea, concomitent cu depozitarea corespunzătoare pentru a le putea diminua gradul de toxicitate, sunt principalele măsuri pentru protejarea mediului .

Lucrarea ,,Gestiunea deșeurilor în orașul Râmnicu Vâlcea” este structurată în 5 capitole:

Capitolul I: Descrierea fizico – geografică a județului Vâlcea. În acest capitol am descris județul Vâlcea: Localizarea, Relieful, Istoria, Hidrologia, Clima, Rezervația Naturală, Agricultura, Economia, Resursele naturale, Faună, Vegetație.

Capitolul II: Descrierea stării mediului în județul Vâlcea. Acest capitol descrie: starea atmosferei, starea apelor curgătoare și superane din județ, starea solurilor, fertilitatea, serviciile de salubritate cum gestionează deșeurile și clasificăriile acestora.

Capitolul III: S.C. ROMPREST ENERGY SRL. Pentru a realiza acest capitol am contactat serviciul de salubritate din oraș și am cules datele cele mai importante. Am aflat cantitățiile de deșeuri valorificate pentru anul 2016 și care este situația actuală cu privire la colectarea, transportul, depozitarea, tratarea și selectarea deșeurilor.

Capitolul IV: Materialul si metoda de cercetare. Chestionarea a unui esantion de 100 persoane cu vârste cuprinde între 15 și 50 de ani, prin distribuirea spre completare a unui set de chestionare pentru a putea realiza nivelul de cunoaștere a unor problematici legate de managementul deșeurilor din orașul Râmnicu Vâlcea dar și din județ.

Capitolul V: Rezultae și concluzii. În acest capitol am utilizat un chestionar de 20 întrebări în urma căruia am interpretat răspunsul celor chestionați prin ajutorul a 20 tabele și grafice.

Capitolul VI: Concluzii. În acest capitol am prezentat principalele probleme cu care se confruntă populația în orașul Râmnicu Vâlcea și am indentificat câteva măsuri care ar putea fi luate pentru indentificarea gestionării deșeurilor.

Am ales ca temă a lucrării de licență ,, Gestionarea deșeurilor în orașu Râmnicu Vâlcea” deoarece am întâlnit diferiți oameni care nu au cunoștințe despre cum ar putea gestiona corect deșeurile, dar și oameni care au cunoștințe despre gestionarea corectă a deșeurilor și colectează corect deșeurile în gospodăria lor.

Consider că este foarte importantă să știm să gestionăm corect deșeurile pentru a putea trăi într-un mediu curat. Fabricarea oricărui produs presupune generarea anumitor presiuni asupra mediului, de la consumul resurselor naturale până la eliminarea acelor părți ce nu mai pot fi utilizate denumite deșeuri.

CAPITOLUL I

DESCRIEREA FIZICO- GEOGRAFICĂ A JUDEȚULUI VÎLCEA

1.1 Localizare

Râmnicu Vâlcea este municipiul de reședință al județului Vâlcea și se află așezat pe partea dreaptă a râului Olt, în partea de nord-est a Olteniei.

Fig 1.1. Harta geografică județul Vâlcea ( Sursa: www.elefant.ro )

Poziția sa geografică determină și temperatura care aproape mereu este călduroasă, clima fiind temperat continenală. Se găsește la o altitudine de 240-260 m. Orașul este situat pe paralela 45 (45ș06’N), la jumatatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord. [Gheorghe Cîrstea, Dorel Constantinescu., 1980, Editura Sport-Turism]

1.2. Relief ( net)

Fig 1.2. Peisaj din munții Cozia ( Sursa: fotografie originală)

Prin așezarea sa geografică, județul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele majore de relief: munți, dealuri subcarpatice, podiș și lunci cu aspect de câmpie.

Masivul Cozia – se înalță pe stânga râului Olt și reprezintă o asociere de culmi aproape radiale ce se desprind din vârful Cozia ( 1668 m).

Munții Lotrului – aparțin de lanțul muntos al Carpațiilor Meridionali și cel mai înalt pisc este Vârful Șteflești, având 2.242 m.

Munții Parâng – fac parte din Carpații Meridionali. De la est la vest măsoară aproximativ

50 km iar de la nord la sud circa 25 km.

Munții Căpățânii – cel mai înalt pisc este Vârful Nedeia, având 2.130 m.

Munții Făgăraș – se remarcă prin prezența reliefului alpin moderat pe roci dure. Creasta principală are înălțimea de peste 2000 m, cel mai înalt vârf este Moldoveanu (2544 m).

1.3. Istoria

Orașul scăldat de apele bărânului Alutus este o veche așezare venită din umbra timpului, aici românii construind castre durabile care prin vestigiile lor atestă contiuitatea de veacuri a așezării.

Prima mențiune documentară datează din 20 mai 1388, când Mircea cel Bătrân confirma mănăstirii Cozia stăpânirea la Râmnic a unei mori, dăruită de Dan 1, și a unei vii, pe care o făcuse danie jupanul Budu.

În centrul orașului Râmnicu Vâlcea, se găsesc ruinele curții domnești a lui Mircea cel Bătrân.

Fig. 1.3. Parcul Mircea cel Bătrân ( Sursa: turismularamnicuvalcea)

Pe dealul care străjuiește orașul în partea de nord, se află Cetățuia care a fost construită pe data de 2 ianuarie 1529, aici fiind asasinat domnitorul Radu de la Afumați de către boierii Neagoe și Drăgan. Cetățuia, este un simbol al orașului Râmnicu Vâlcea, fiind un mic fort construit în secolul al XIV-lea sau secolul al XV-lea pentru a păzi reședința olteană a domnilor.

În anul 1504 Radu cel Mare înființează Episcopia Râmnicului – Noul Severin, fapt ceeste semnalat și de Paul de Alep în notele de călătorie ale sale în țăriile române. Atestarea documentară a acestei episcopii cu titulatura completă dateazădin timpul lui Mihnea Turcitul la 29 decembrie 1590. Construcția nouă a episcopiei, ridicată în anul 1639, a fost distrusă de un incendiu provocat odată cu năvălirea turcilor din 1737. Construcția existentă a fost ridicată între anii 1850-1856, iar picturile interioare sunt făcute de Gheorghe Tattarescu.

În parcul Zăvoi, se intonează pentru prima dată cântecul Deșteaptă-te, române! compus de Anton Pann la data de 29 iulie 1848.

Fig. 1.4. Intrarea în Parcul Zăvoi Fig. 1.5 Parcul Zăvoi

Anton Pann a fost un membru marcant al comunității orașului, locuința tipografului fiind o casă în formă de culă, azi Muzeul memorial Anton Pann.

La 1 iulie 1920 are loc Primul congres al Ligii culturale după realizarea României Mari după Primul Război Mondial, fiind prezidată de Nicolae Iorga. [www.ramnicuvalceaweek.ro]

Fig. 1.6. Casa memoriala a lui Anton Pann

1.4. Hidrologia

Principalul curs de apă este râul Olt care străbate municipiul de la nord la sud. Rețeaua hidrologică interioară măsoară 2.169 km cursuri de apă.

Principalele cursuri de apă din județ sunt:

Râul Olt – care este principalul curs de apă în care se varsă râurile interioare ale județului, având o lungime de 124 km.

Râul Olteț – are o lungime de 111 km, fiind un afluent de dreapta a râului Olt.

Pârâul Topolog – are o lungime de 111 km, din care 53 km pe raza județului Argeș.

Pârâul Lotru – are o lungime de 83 km, pe raza județului Vâlcea.

Pârâul Olăneși – are o lungime de 41 km.

Pârâul Bistrița – cu o lungime de 50 km, iar pârâul Luncavăț are o lungime de 60 km. [Administrația Bazinală de Apă Olt Râmnicu Vâlcea ]

1.5.Clima

Județul Vâlcea are o climă temperat- continental, unde în cea mai mare parte a anului este o climă relative umedă și răcoroasă având valori normale de precipitații. Clima orașului Râmnicu Vâlcea este favorizată de adăpostul orografic al Carpațiilor Meridionali de fõhn dinspre Munții Căpățânii și Făgăraș.

Clima din această zonă este caracterizată prin iernile geroase și lungi și veri scurte.

Temperaturile medii anuale sunt diferite, în funcție de fiecare localitate. Astfel în Râmnicu Vâlcea temperatura media anuală este de 10,4°C; 7,1°C la Voineasa; iar la Drăgășani avem o temperature de 10,7°C

Numărul mediu annual al zilelor de îngheț la Râmnicu Vâlcea este în medie 98,3, având o foarte mare frecvență în luniile decembrie, ianuarie și februarie.

Cantitatea medie de precipitații ajunge la 714,26 mm anual, înregistrându-se cele mai multe ploi spre sfârsit de vară și toamnă.

Umezeala relativă a aerului variază între 71% și 78% avand o medie de 75%, și 61,9% -72 % în sezonul estival. [Strategia integrată de dezvoltare durabilă 2015-2022 ]

1.6. Rezervații naturale ( net)

Fig 1.7. Parcul Național Buila (Sursa:www.ProAlpin.ro) Fig 1.8. Parcul Nașional Cozia (Sursa:www.romaniaroute.ro)

Județul Vâlcea deține 33 de arii protejate dintre care 2 parcuri naționale prezentate în fig.1.6. Parcul Național Buila și fig.1.7. Parcul Național Cozia, 19 rezervații naturale având o suprafață de 1727,5 ha, 11 monumente importante ale naturii.

Tabelul 1.1.

ARIILE PROTEJATE DIN JUDEȚUL VÂLCEA

(Sursa datelor: Lista rezervațiilor naturale din județul Vâlcea)

Pe lângă cele 2 parcuri naționale, 19 rezervații naturale și cele 11 monumente importante ale naturii, județul Vâlcea are și o arie de protecție specială Avifaunnistică: Lacul Strejești, comuna Strejești, avand o suprafață de 2378 ha.

Totalul de suprafată de Arii Protejate de interes național din județul Vâlcea este de 25.302 ha.

1.7. Agricultura

Din punct de vedere agricol județul Vâlcea este prielnic tuturor culturilor dar are și o foarte mare dezvoltare în ceea ce privește zootehnia.

În zona de nord și zona montană este propice zootehniei, creșterea oilor și creșterea bovinelor, dar este și o zonă a fructelor de padure și a fânețelor. Zona de mijloc, zona de dealuri și în cea subcarpatică avem o foarte mare dezvoltare în ceea ce privește pomicultura, iar în zona de sud, de câmpie și lunci, este proprie pentru legumicultură și cereale.

Din punct de vedere agricol, zona Drăgășani deține o foarte mare dezvoltare în viticultură.

Potrivit Camerei Agricole a județului, Vâlcea are o suprafață agricolă de 24.631 kmp, din care 42,7% reprezintă din suprafața totală a județului și 1,7 din suprafața agricolă totală a țării.

Vâlcea este considerată o capitalăa mierii din România, 20.000 de familii de albine sunt înregistrate în județ, iar numărul apicultorilor crește de la an la an.

O schimbare bruscă o reprezintă creșterea păsărilor din complexele avicole ale comunelor Mihăești și Frâncești, numărul păsărilor depășind 1800 de mii de capete. [Gheorghe Cîrstea, Dorel Constantinescu., 1980, Editura Sport-Turism]

1.8. Economia

Dezvolarea economică a orașului Râmnicu Vâlcea se datorează situării pe drumul de legătură între Transilvania și Țara Românească pe Valea Oltului.

Cele mai reprezentante ramuri industriale sunt:

Industria chimică

Exploatarea și prelucrarea lemnului, incluzând și producția de mobilă

Industriaa constructoare de mașini

Industria energetică

Industria alimentară

În anul 2012, Produsul intern Brut a ajuns la 8.486,1 milioane lei, reprezentînd 1,42 % din PIB-ul național și 18,21 % din PIB-ul Regiunii Sud- Vest Oltenia.

În perioada 2009-2013 numărul de salariați a fost în scădere. Numărul de salariați în anul 2009 a fost de 79.306 persoane, iar în 2013 s-a ajuns la 72.473 persoane.

În anul 2012 rata șomajului depășește media înregistrată la nivel național, iar în anul 2013 rata șomajului a fost de 6,8 %, județul Vâlcea clasându-se pe locul 24 pe țară.

[ Dumitrescu D., 2012 Enciclopedia județului Vâlcea,Editura Fortuna ]

1.9. Resurse naturale

Județul Vâlcea este un județ foarte bogat în resursele naturale și petrografice dar și cele biologice, hidraulice, eoliene și peisajistice.

Fig 1.9. Salina Ocnele Mari ( Sursa: fotografie proprie)

Cea mai important și cea mai cunoscută din vremuri străvechi este sarea. Exploatarea zăcămintelor de sare a început mai întai în saline, iar din anul 1963 prin sonde sub formă de soluție necesară combinatului Râmnicu Vâlcea.

De asemenea județul Vâlcea deține și importante resurse minarale, dispuse pe bordura sudică a Munțiilor Căpățânii. În județ s-au dezvoltat stațiuni balneare de reputație atât națională cât și internațională ( Călimanești-Căciulata-Cozia, Govora, Ocnele Mari-Ocnița, Băile Olănești care deține peste 35 de izvoare).

De peste 30 de ani în județul Vâlcea se exploatează cărbunele în minele de la Cucești-Cernișoara, fiind un cărbune neogen, din categoria lignitului folosindu-se pentru arderea în termoncentrale. Exploatarea petrolului a început înca din anul 1940, primele foraje de exploatare făcându-se în localitatea Băbeni, apoi s-a extins spre sudul și vestul județului.

Dintodeauna pădurile au constituit o mare bogație pentru omenie, județul Vâlcea fiind un bogat fond forestier, ce cuprinde 265.490 ha din care 110.980 ha este pădure.

Fauna

Fig 1.10. Vrabii – Passer domesticus ( Sursa: fotografie proprie)

În județul Vâlcea sunt reprezentate specii specific zonelor de pădure și elemente mediteranene. Au fost identificate 67 specii de faună de interes național și 19 specii de faună de interes comuniar.

De asemenea întâlnim și reptile unde avem șarpele de casă (Natrix natrix) și cei de apă

( Natrix tesselata) care nu sunt specii inofensive. În apropierea lacurilor mari se întâlnesc și broaștele țestoase (Emys orbicularis). [Strategia integrată de dezvoltare durabilă 2015-2022 ]

1.11.Vegetație (carte)

În județul Vâlcea vegetația este dispusă în fâșii ce se succed de la S la N. Se întâlnesc următoarele formațiuni de vegetație: păduri, pajiști, și fânețe naturale, la care se adaugă terenuri cultivate cu pomi fructiferi.

Dealurile sunt formate predominant din gorun ( Quercus petraea), carpen ( Carpinus betulus), frasin ( Fraxinus), măceșul ( Rosa canina), păducel ( Crataegus monogyna).

[ Dumitrescu D., 2012 Enciclopedia județului Vâlcea,Editura Fortuna ]

Fig 1.11. Rudbeckia hirta ( Sursa: fotografie proprie)

CAPITOLUL II

DESCRIEREA STĂRII MEDIULUI ÎN JUDEȚUL VÂLCEA

2.1. Starea atmosferei

2.1.1. Calitatea aerului în județ

Tabelul 2.1

Buletin pentru informarea publicului

cu privire la calitatea aerului în județul Vâlcea

( Sursa datelor: Agenția de Protecție a Mediului Râmnicu Vâlcea)

2.1.2. Monitorizarea calității aerului

Pe teritoriul județului Vâlcea, calitatea aerului este monitorizată de către agenții economici și de către laboratoarele Agenției de Protecție a mediului.

Municipiul Râmnicu Vâlcea este zonă monitorizată prin cele 2 stații automate VL1( stație de fond urban care este amplasată la Gradina Zoologică) și VL2 ( stație industrială, amplasată pe platforma chimică a orașului).[Agenția de protecție a mediului Râmnicu Vâlcea]

Tabelul 2.2..

REȚEAUA AUTOMATĂ DE SUPRAVEGHERE A CALITĂȚII

AERULUI ÎN ANUL 2015

( Sursa datelor: Agenția de Protecție a Mediului Râmnicu Vâlcea)

2.1.3. Nivelul concentrațiilor medii anuale ale poluanțiilor atmosferici în mediul înconjurător

Tabelul 2.3.

Valorile indicatorilor monitorizați la nivelul județului Vâlcea

În anul 2015

( Sursa datelor: Agenția Națională de Protecție a Mediului)

Graficul 2.1

(Sursa datelor: Agenția Națională de Protecție a Mediului Râmnicu Vâlcea )

Tabelul 2. 4

Valorile indicatorilor monitorizați la nivelul județului Vâlcea

În anul 2015

(Sursa datelor: Agenția Națională de Protecție a Mediului Râmnicu Vâlcea )

Graficul 2.2

(Sursa datelor: Agenția Națională de Protecție a Mediului Râmnicu Vâlcea )

Nivelul concentrațiilor de dioxid de sulf au fost înregistrate atât la stația VL1 cât și la stația VL2, înregistrându-se capturi diferite. Astfel, la stația de monitorizare a calității aerului VL1 avem o valoare de 75%, iar la cea de-a doua stație s-a înregistrat o captură de 79,10%.

În ceea ce privește nivelul concentrațiilor de NO2 (dioxid de azot) la stația de monitorizare a aerului a fost înregistrată o captură 77,90% și o valoare medie anuală de 4,12 ug/m3, la cea de-a doua stație înregistrându-se o captură de 77,7% și o valoare medie anuală de 12,68 ug/m3. 12,68 ug/m3.

Concentrațiile de monoxid de carbon au fost efectuate atât la stația de monitorizare a aerului VL1 cât și la VL2, unde din cauza unor defecțiuni tehnice datele care au fost colectate sunt insuficiente pentru a respecta criteriile de calitate a aerului. [Agenția de protecție a mediului Râmnicu Vâlcea]

Valorile limita pentru anul 2016

Sația VL 1

Tabelul. 2. 5

(Sursa datelor: Agenția Națională de Protecție a Mediului Râmnicu Vâlcea

Valorile limita pentru anul 2016

Sația VL 2

Tabelul 2.6

(Sursa datelor: Agenția Națională de Protecție a Mediului Râmnicu Vâlcea

2.1.4. Efectele poluarii asupra aerului înconjurător

Una dintre efecte este asupra ecosistemelor, unde ploile acide au un efect devastator asupra pădurilor, solului și a apelor. Ploile acide care cad pe sol determina eliberarea unor cantități destul de mari de aluminiu, iar acesta o dată eliberat ajunge în ape, unde pH poate să fie mai mic de 5, peștii maturi murind cu timpul iar puii nu pot ecloza.

Un alt efect este poluarea aerului înconjurător asupra vegetației, aceste aspecte tratându-se doar global, la scară naționala.

Un efect important este asupra sănatății, unde la nivelul județului Vâlcea nu au fost depășite valorile limită reglementate prin Legea nr.104/2011, astfel, putem spune că datorită poluării aerului înconjuror populația nu este expusă la afectarea sănătății. [Agenția de protecție a mediului Râmnicu Vâlcea]

2.2. Starea apelor

2.2.1. Calitatea apei

Județul Vâlcea are o rețea hidrografică densă, întreaga suprafață fiind cuprinsă în bazinul hidrografic Olt. Există două resurse de apă în județul Vâlcea acestea fiind: apele de suprafață( de unde fac parte râuri interioare, lacuri naturale și artificiale) și apele de suprafață.

Resursele de apă ale județului Vâlcea Tabelul 2.7

(Sursa: Raport privind starea mediului în județul Vâlcea)

2.2.2. Apele de suprafață

Din totalul apei utilizate populația județului Vâlcea utilizează mai mult de doua treimi pentru toate activitățiile industriale, restul fiind pentru consumul populației.

Cerința de apă pe anul 2015 Tabelul 2.8

(Sursa: Raport privind starea mediului în județul Vâlcea)

Clasificarea apelor de suprafață s-a realizat pe baza unor anumite elemente de calitate cuprzând categoriile: foarte bună, bună, moderată, slabă și foarte proastă. În urma analizelor care s-au efectuat de-a lungul anilor râul Olt are o evaluare ecologică foarte bună pe 180 km, 570 km o calitate bună și 132 km au o stare de calitate moderată. [Strategia integrată de dezvoltare durabilă 2015-2022 ]

2.2.3. Apele subterane

Pentru a fi monitorizată calitatea apelor subterane, s-au utilizate analizele din 16 foraje care au fost distribuite în lunca și terasele Oltului inferior, Vestul Depresiunii Valahe și Zona Buila-Vânturița. Nu au fost înregistrate/semnalate probleme deosebine decât în anul 2013 unde valorile de azotat au fost depașite pentru apele subterane Lunca și terasele Oltului inferior. [Strategia integrată de dezvoltare durabilă 2015-2022 ]

Foraje din rețeaua de monitorizare a calității apelor subterane

cu depășiri ale valorii de prag la indicatorul azotat Tabelul 2.9.

(Sursa: Raport privind starea mediului în județul Vâlcea)

2.2.4. Presiuni semnificative asupra resurselor de apă din județul Vâlcea

Surse de poluare: numărul total de evacuări este de 86 dintre care doar 23 de stații de epurare funcționează coresunzător, 60 dintre acceste având o funcționare necorespunzătoare iar 3 surse necesitând epurare. Metodele de investigație sunt bazate pe analizele fizico-chimice care sunt efectuate conform STAS-urilor în vigoare. Frecvența de recoltare a probelor variază de la 1-24 pe an in funcție de impactul sursei.

Sursele de apă uzate sunt monitorizate indicatori de calitate care sunt prevăzute în autorizațiile de gospodărie a apelor. [Agenția de protecție a mediului Râmnicu Vâlcea]

2.3. Starea solurilor

2.3.1. Factorii de presiune asupra calității solurilor din județul Vâlcea

Rezidurile zootehnice – nămolurile rezultate din stațiile de epurare orășenești sunt depozitate pe paturi de uscare după care sunt evacuate la depozitul de deșeuri zonal. Deoarece transportul are un cost ridicat, utilizarea nămolului în agricultură este o mare problemă pentru utilizarea lui ca îngrășământ natural.

Activități din sectorul industrial (miner, sidelurgic) – S.C. CET Govora S.A. dispune de depozite de cenușă, S.C. Oltchim S.A. deține un batal pentru depozitarea reziduurilor organice iar S.C. Uzinele Sodice Govora S.A. deține un batal petru depozitarea suspensiilor rezultate din procesele tehnologice.

Emisiile de la centrele mari de ardere – S.C. CET Govora S.A. asigură alimentarea cu energie termică a Platformei Chimice Râmnicu Vâlcea. [www.adroltenia.ro]

2.3.2. Zone critice sub aspectul degradării solului

Tabelul 2.10

(Sursa: www.adroltenia.ro)

2.3.3. Repartiția terenurilor pe clase de calitate

Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului cât și modul de manifestare a celorlalți factori de mediu față de plante. Terenurile agricole se grupeză în 5 clase de calitate, în județul Vâlcea predominand terenurile de clasa a III-a și a IV-a.

Graficul 2.3

(Sursa datelor: Agenția Națională de Protecție a Mediului Râmnicu Vâlcea)

Graficul 2.4

(Sursa datelor: Agenția Națională de Protecție a Mediului Râmnicu Vâlcea)

2.3.4. Evoluția suprafețelor de înbunătățiri funciare

În perioada aniilor 2010-2015 în județul Vâlcea s-au efectuat pe anumite suprafețe lucrări de combatere a eroziunii solului, lucrări de desecare-drenaj și lucrări pentru irigații. Suprafața irigabilă a scăzut deoarece a fost scoasă din circuitul agricol prin PUG-uri, astfel în ultimii ani în județ nu s-au mai realizat noi înbunătățiri. [Agenția de protecție a mediului Râmnicu Vâlcea]

2.4. Servicii de salubritate

Prin salubrizare, se înțelege: ,,Totalitatea operațiiunilor și activitățiilor necesare pentru păstrarea unui aspect salubru al localitățiilor”, cum sunt: colectare, selectare, transport, depozitare, neutralizarea deșeurilor, maturatul, spălatul străzilor, curățatul rigolelor, curățarea și transportul zăpezii de pe căile publice și menținerea acestora pe timp de polei și îngheț.

[ S.C. Romprest SRL Valcea]

2.4.1. Colectarea deșeurilor

Colectarea deșeurilor se află în responsabilitatea municipalitățiilor. Majoritatea cantitate de deșeuri care este colectată este eliminate în depozitul deja existent. În anul 2015 au fost colectate aproximativ 142.851 tone de deșeuri. Colectarea selective este implementată doar în anumite localități prin programele PHARE și ISPA, dar nu poate acoperi întreaga populație a zonei de care aparține fiecare localitate ( Râmnicu Vâlcea, Brezoi, Fârtățești, Frâncești, Galicea, Ionești, Bălcești).

În Râureni județul Vâlcea este o stație de compostare pentru tratarea deșeurilor, dar, lipsesc instalațiile de tratare a deșeurilor în amestesc. Instalația de sortare în Drăgășani județul Vâlcea pentru sortarea și separarea reciclabilelor are o capacitate de 3.756 t/an. Deșeurile sunt depozitate în depozitul care se află la Fețeni județul Vâlcea. Eliminarea acestora se face în depozitul din Măldărești – Horezu, dar eliminarea s-a făcut și în depozitele din Călimănești, Drăgășani, Brezoi, Băbeni. Băile Govora. Depozitul din Măldărești-Horezu se va închide la jumătatea anului 2017. [ S.C. Romprest SRL Valcea]

Fig.2.1. Groapa de gunoi Măldărești – Horezu ( Sursa: S.C.ROMPREST ENERGY SRL)

2.4.2. Deșeuri municipale

Firma de salubritate autorizată să gestioneze deșeurile deșeurile municipale este S.C. ROMPREST ENERGY SRL, depozitele de deșeuri municipale sunt depozitele de la Fețeni și Horezu- Măldărești.

În mediul urban cantitatea de deșeuri municipale este mare indicele de generare depășind o valoare de 0,9 kg/locuitori/zi iar în mediul rural indicele este de 0,4 kg/locuitori/zi. [ S.C. Romprest SRL Valcea]

2.4.3. Deșeuri periculoase și nepericuloase

Numeroase deșeuri periculoase provind de la Oltchim S.A. acestea fiind incinerate în incineratoarele proprii. Din anul 2013, Oltchim S.A. a fost autorizat și pentru activitățiile de incinerare a deșeurilor de la terți preluând 19,686 tone de la Eurotrans Chem Services S.R.L. București.

Depozitele de deșeuri industriale din județul Vâlcea sunt:

CET GOVORA S.A care deține un depozit de cenușă;

Ecploatarea Minieră Berbești deținând 6 halde de steril;

Oltchim S.A. Râmnicu Vâlcea – acesta deținând un depozit de deșeuri industriale nepericuloase;

Uzinele Sodice Govora care deține un batal compus din 8 compartimente pentru a putea depozitate suspensiie rezultate din procesele tehnologice. [S.C.Romprest S.R.L Valcea]

2.4.4. Deșeuri generate din activitățiile medicale

Deșeurile medicale din județul Vâlcea sunt tratate, în anul 2013 cantitatea de deșeuri medicale a fost de 109,85 tone fiind eliminata astfel:

Stericycle Romania S.R.L. punctul de colectare fiind in Craiova eliminând deșeurile colectate din Ecomedica S.R.L.

Cogen Energy S.R.L. Craiova a eliminat deșeurile generate la Renamed Nefrodiamed S.R.L. Craiova- punct de lucru Râmnicu Vâlcea- 18,406 tone

În județ există doar o firmă care este autorizată pentru a colecta și transporta deșeurile care sunt generate din activitățiile medicale pentru a putea fi eliminate. Spitalul de Pneumoftiziologie din Mihăești elimină deșeurile care sunt generate din activitățiile medicale în sterilizatorul propriu care este dotat de Ministerul Sănătății. [ S.C. Romprest SRL Valcea]

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ,GESTIONAREA DEȘEURILOR ÎN ORAȘUL

RÂMNICU VÂLCEA, LA S.C. ROMPREST ENERGY SRL

3.1. Fișă de prezentare S.C ROMPREST SRL

3.1.1. Date generale

Societatea S.C. ROMPRESC ENERGY SRL a fost înființată în anul 2015.Până în acest an de salubrizarea orașului Râmnicu Vâlcea s-a ocupat S.C. URBAN SRL, dar din cauza numeroaselor plângeri de catre populație și datorită neplătirii redevenței, primăria a reziliat contractul cu Urban, urmând ca la jumătatea anului 2015 S.C ROMPREST ENERGY SRL să câștige licitația. Sediul social se află pe strada General Magheru, nr. 30A.

Fig.3.1 Siglă S.C. ROMPREST ENERGY SRL ( Sursa: SC. ROMPREST ENERGY SRL)

3.1.2. Organizarea și funcționarea serviciului de salubritate

Pe baza legii nr. 51/2006 în cadrul general al serviciilor comunicare a fost organizat serviciul de salubrizare.

Un alt act normativ incadrează în categoria serviciilor de salubritate anumite activități:

Colectarea și transportarea separată a deșeurilor provenite din diferite activități comerciale industriale, instituții, etc.;

Organizarea prelucrării, neutralizarea și valorificarea;

Administrarea stațiilor de transfer pentru deșeurile municipale și cele similare;

Sortarea tuturor deseurilor municipal si a celor similar

Organizarea tratării biologice

Gestiunea serviciilor de salubritate se realizează pe baza Legii nr. 51/2006, având modalități, având ca modalități:

gestiunea directă este o modalitate de gestiune în care toate autoritățiile deliberative și cele executive, își asumă rensponsabilitățiile ce le revin legii care face referire la furnizarea serviciului de salubrizare;

gestiunea delegată este o modalitate de gestiune în care toate autoritățiile administrației publice de la nivelul UAT, atribuie la mai mulți operatori doar o parte din responsabilitățiile lor proprii pentru furnizarea serviciului de salubritate. [S.C.Romprest S.R.L. Vâlcea]

3.1.3. Caietul de Sarcini cadru al Serviciului de salubrizare al localitățiilor –Ordinul ANRSC nr. 111/2007

Acest caiet de sarcini stabilește activitățiile care sunt desfășurate serviciului de salubrizare, și stabilește nivelurile de calitate pentru ca acest serviciu sa funcționeze corect și în siguranță.

Acesta reglementează anumite domenii care sunt relevante pentru scopul serviciilor abordate de cerințe organizatorice și de serviciul de salubritate, acestea incluzând domeniile de colectare și transport separat al deșeurilor, de organizările prelucrării, neutralizării și valorificării de materiale, sortarea deșeurilor municipale, organizarea tratării mecano-biologice dar și administrarea depozitelor de deșeuri.

Acest caiet de sarcini conține și specificațiile tehnice ce definesc anumite caracteristici care fac referire la nivelul calitativ, nivelul tehnic, nivelul de performanță și siguranța în exploatare. Acesta mai precizează și reglementăriile obligatorii care sunt referitoare la protecția muncii, la prevenirea incendiilor, dar trebuie respectate și prestarea serviciului sau activitățiilor care sunt specifice în cadrul serviciului de salubrizare.[S.C.Romprest S.R.L Vâlcea ]

3.2. Situația actuală privind colectarea, transportul, depozitarea, tratarea și selectarea deșeurilor colectate

Sistemul de gestionare a deșeurilor constă în colectarea deșeurilor, valorificarea partială, tratarea materialelor și eliminarea deșeurilor. În cea mai mare parte a cantitățiilor de deșeuri care sunt colectate se depoziteaza în depozitul din Fețeni.

Colectarea este implimentată doar în anumite localități ale județului prin programele PHARE și ISPA. [Studiu de oportunitate pentru delegarea serviciilor de operare ale SMIDS, Judetul Valcea ]

Situatia depozitelor neconforme în Judetul Valcea

Tabelul 3.1

(Sursa: Studiu de fezabilitate-EPEM/ISPE)

3.3 Servicii

3.3.1. Servici specifice

Colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniile publice și predarea acestora la către instalațiile de neutralizare;

Dezinsecția

Dezinfecția

Deratizarea

Întreținerea căilor publice

Maturatul manual

Manuratul mecanic

Spălat stradal [S.C. Romprest SRL Valcea]

Fig. 3.2. Punct de colectare a deșeurilor menajere ( Sursa: fotografie originală)

Fig. 3.3. Container hârtie/carton ( Sursa: fotografie originală)

3.3.2. Servici sezoniere

Curățarea zăpezii

Zăpada este încărcată manual

Împraștierea manuală de material antiderapant

Îndepărtare polei [ S.C. Romprest S.R.L. Valcea]

AGENȚII ECONOMICI AUTORIZAȚI PENTRU COLECTAREA/VALORIFICAREA

ȘI RECICLAREA DEȘEURILOR

Tabelul 3.2

(Sursă: S.C. ROMPREST SRL)

CANTITATEA DE DEȘEURI VALORIFICATE PENTRU ANUL 2016

DE CĂTRE SC ROMPREST SRL

Tabelul 3.3.

(Sursă: S.C. ROMPREST SRL)

TOTAL DE DEȘEURI VALORIFICATE ȘI DEPOZITATE PENTRU ANUL 2016

DE CĂTRE SC ROMPREST SRL

Tabelul 3.4

(Sursă: S.C. ROMPREST SRL)

CAPITOLUL IV

MATERIALUL ȘI METODA DE CERCETARE, GESTIONATEA DEȘEURILOR ÎN ORAȘU RÂMNICU VÂLCEA, STUDIU DE CAZ LA S.C. ROMPREST ENERGY SRL RÂMNICU VÂLCEA

Pentru a realiza nivelul de cunoaștere și a respecta un management a deșeurilor corect aces studiu cuprinde anumite etape:

prima etapă este de indentificare a firmei de salubrizare a orașului Râmnicu Vâlcea;

documentarea în cadrul Firmei de salubritate S.C. ROMPREST ENERGY SRL;

chestionarea a 100 de locuitori din orașul Râmnicu Vâlcea;

prelucrarea datelor în această lucrare a făcut referire la prelucrarea datelor obținute, pentru a putea concluziona nivelul de cunoaștere a problemelor legate de gestiune a deșeurilor;

CHESTIONAR PRIVIND GESTIONAREA DEȘEURILOR ÎN ORAȘUL

RÂMNICU VÂLCEA

1. Credeți că termenul de deșeu este sinonim cu termenul gunoi?

Da

Nu

Nu știu

2. În gospodăria dumneavoastră colectați separat deșeurile?

Da

Nu

3. Ați fost amendat pentru depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor?

Da

Nu

4. Ce cantitate de deșeuri produceți zilnic în familie? …..(kg)

5. Cand mergeți la iarbă verde, deșeurile rămase unde le depozitați?

Le arunc în pădure

Le las acolo

Le adun și le arunc la un tomberon în apropiere

6. Locuiți în orașul Râmnicu Vâlcea sau în județ?

Oraș

Județ

7. Până în anul 2015 a fost firma de salubritate S.C. URBAN S.A. Vâlcea. Ați fost mulțumiți de serviciile pe care vi le-a oferit?

Da

Nu

8. Ce nu va oferit firma de salubritate S.C. URBAN S.A Vâlcea?

curățenie

necolectarea gunoiului la timp

consider că este de vină primăria nu firma de salubritate

am fost mulțumit/mulțumită de srviciile oferite

9. De la începutul anului 2015 noua firma de salubritate este S.C ROMPREST ENERGY SRL. Sunteti mulțumiți de serviciile pe care le oferă?

Da

Nu

10. Ce nu vă oferă firma de salubritate S.C.ROMPREST ENERGY SRL?

Sunt multumit/multumită de serviciile oferite

curățenie

necolectarea gunoiului la timp

11. Ce categorie de deșeuri vă rezultă din gospodărie?

sticlă

hârtie

plastic

altele

12. Din activitățiile zilnice vă rezultă deșeuri periculoase?

Da

Nu

13.Orașul Râmnicu Vâlcea este un oraș curat?

Da

Nu

14. Se gestionează corect deșeurile la nivel de județ?

Da

Nu

Nu știu

15. Se poate îmbunătăți gestionarea deșeurilor la nivel de județ?

Da

Nu

Poate

16. Ce măsuri ați lua dvs pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor la nivelul județului Vâlcea?

Introducerea de noi tehnologi pentru a colecta și separa deșeurilor

Conștientizarea populației

Introducerea de noi containăre pentru sortarea corectă a deșeurilor

Aplicarea amenzilor stricte

17. Este suficientă o singură fabrică de salubritate în județ?

Da

Nu

18. În gospodărie deșeurile organice se pot transforma în compost, acesta fiind un foarte bun îngrășământ pentru sol. Folosiți acest compost?

Da

Nu

19. Știați că în Romania se reciclează doar 1 % din deșeuri?

Da

Nu

20. Din iunie 2017 groapa de gunoi de la Măldărești-Horezu se va închide. Sunteți de acord?

Da

Nu

Există groapă de gunoi la Măldărești-Horezu?

CAPITOLUL V

REZULTATE ȘI DISCUȚII

Deșeurile

Deșeul ultim ( rezidul) reprezintă un material, produs sau substanță obținută în urma unui proces de producție, transformare sau utilizare, ce nu poate fi valorificat prin reciclare sau reutilizare, necesitând depozitarea în condiții de protecție a mediului. În concluzie, prin deșeu se înțelege orice produs auxiliar, rezultată în urma unui process biologic sau tehnologic, care nu mai poate fi folosit ca atare și pe care deținătorul nu-l mai utilizează sau pe care are obligația sa nu îl mai utilizeze.

Deșeurile reprezintă, aspectul cel mai vizibil de poluare a solului. Cantitatea foarte mare a deșeurilor reprezintă o mare problemă pentru societatea actuală și în aceelași timp o provocare foarte mare.

Nu există nici un fel de activitate care să nu genereze deșeu la momentul actual. Încercarea de a face o clasificare a acestora reprezintă un pas spre o gestionare adecvată.

ÎNTREBAREA 1. CREDEȚI CĂ TERMENUL DE DEȘEU ESTE SINONIM CU TERMENUL DE GUNOI?

Tabelul nr. 5.1

Graficul nr. 5.1.

Discuții:

Prin deșeu se înțelege restul dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a unui anumit produs, care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului respectiv iar noțiunea de gunoi semnifică resturi inutile care se aruncă.

În urma centralizării celor 100 de chestionare și a evaluării răpunsurilor date de către cei chestionați putem spune urmăoare concluzii: la întrebarea referioare la noțiunea de deșeu, care nu este sinonim cu gunoi 50 % dintre corespondenți nu au știut să răspundă la întrebare, în timp ce 44% cunosc noțiunile, iar 6 % au răspuns că nu au știut faptul că cei doi termeni sunt sinonimi.

ÎNTREBAREA 2. ÎN GOSPODĂRIA DUMNEAVOASTRĂ COLECTAȚI

SEPARAT DEȘEURILE?

Tabelul nr. 5.2

Graficul nr. 5.2.

Discuții:

După evaluarea și centralizarea răspunsurilor de la întrebarea referitoare la colecarea separată a deșeurilor, doar 44% au confirmat faptul că selectează deșeurile produse în timp ce 57 % aruncă totul la gunoi fără o selectare în prealabil.

ÎNTREBAREA 3. AȚI FOST AMENDAT PENTRU DEPOZITAREA NECORESPUNZĂTOARE A DEȘEURILOR?

Tabalul nr. 5.3

Discuții:

La cea de-a treia întrebare care face referire la amendarea pentru depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor, 1% din cei chestionați a fost amendat, în timp ce 99 % nu au fost amendați pentru depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor.

ÎNTREBAREA 4. CE CANTITATE DE DEȘEURI PRODUCEȚI ZILNIC

ÎN FAMILIE …? (KG)

Tabelul nr. 5.4

Graficul nr. 5.4

Discuții:

Este cunoscut faptul că în fiecare zi se produce 1 kg de deșeuri pe cap de locuitori. Din această cauză am utilizat această întrebare pentru a putea vedea ce cantitate de deșeuri se produce în gospodărie. Am observat că 43 % produc între 1-6 kg de deșeuri, 54 % până la 1 kg pe zi iar 3 % peste 7 kg de deșeuri pe zi.

ÎNTREBAREA 5. CÂND MERGEȚI LA IARBĂ VERDE, DEȘEURILE RĂMASE UNDE LE DEPOZITAȚI?

Tabelul nr.5.5

Graficul nr. 5.5

Discuții:

La întrebarea când mergeți la iarbă verde, unde depozitați deșeurile rămase am văzut că 98 % adună deșeurile rămase și le aruncă în containările din apropiere, 1 % le aruncă în pădure iar 1 % le lasă acolo.

ÎNTREBAREA 6. LOCUIȚI ÎN ORAȘUL RÂMNICU VÂLCEA SAU ÎN JUDEȚ?

Tabalul nr. 5.6

Graficul 5.6.

Discuții:

La întrebarea dacă locuiți în județul Vâlcea sau în oraș, din cei chestionați 60 % locuiesc în orașul Râmnicu Vâlcea în timp ce doar 40 % din cei chestionați locuiesc în județ.

ÎNTREBAREA 7. PÂNĂ ÎN ANUL 2015 A FOST FIRMA DE SALUBRITATE S.C.URBAN SA VÂLCEA. AȚI FOST MULȚUMIȚI DE SERVICIILE PE CARE VI LE-A OFERIT?

Tabelul nr. 5.7

Graficul nr. 5.7

Discuții:

Referitor la serviciile pe care le-a oferit de firma S.A. URBAN S.A. VÂLCEA până în anul 2015, 21 % dintre cei chestionați nu au fost mulțumiți de serviciile oferite de firmă, în timp ce 79 % au fost mulțumiți de serviciile oferite.

ÎNTREBAREA 8 . CE NU VA OFERIT FIRMA DE SALUBRITATE S.C.URBAN SA VÂLCEA?

Tabelul 5.8

Graficul 5.8

Discuții:

La a opta întrebare care face referire la ce nu a oferit firma de salubritate S.C. URBAN S.A., 11 % din cei chestionați spun că firma de salubritate nu le-a oferit curățenie, 7 % spun că firma de salubritate nu colectează gunoiul la timp, 15 % din cei chestionați consideră că este firma de vină Primăria nu firma de salubritate, iar 61 % din cei chestionați au fost mulțumiți de serviciile pe care le-a oferit S.C.URBAN S.A.

ÎNTREBAREA 9. DE LA ÎNCEPUTUL ANULUI 2015 NOUA FIRMA DE SALUBRITATE ESTE S.C.ROMPREST ENERGY SRL. SUNTEȚI MULȚUMIȚI DE SERVICIILE PE CARE LE OFERĂ?

Tabelul nr. 5.9

Graficul nr. 5.9.

Discuții:

Referitor la serviciile pe care le oferă noua firma de salubritate S.C.ROMPREST ENERGY SRL din anul 2015, 29 % dintre cei chestionați nu sunt mulțumiți de serviciile oferite de firmă, în timp ce 71 % sunt mulțumiți de serviciile oferite.

ÎNTREBAREA 10. CE NU VĂ OFERĂ FIRMA DE SALUBRITATE S.C ROMPREST ENERGY SRL?

Tabelul 5.10

Graficul nr. 5.10

Discuții:

La întrebarea de mai sus care face referire la ce nu oferă populației noua firma de salubritate, din cei 100 chestionați, 62 % sunt mulțumiți de serviciile pe care le oferă firma, 15 % nu sunt mulțumiți de curățenie și consideră ca este de vină Primăria nu firma de salubritate și 17 % spun că gunoul nu este colectat la timp. Diferențele dintre cele două firme nu sunt prea mari, dar din răspunsurile celor pe care i-am chestionar au fost mult mai mulțumiți de firma S.C. URBAN S.A.

ÎNTREBAREA 11. CE CATEGORIE DE DEȘEURI VĂ REZULTĂ DIN GOSPODĂRIE?

Tabelul nr. 5.11

Graficul nr. 5.11

Discuții:

Dintre cei 100 chestionați, au răspuns astfel:

65% dintre cei chestionați au menționat că hârtia rezultă ca deșeu în gospodărie, deoarece aceasta provine din diferite produse cumpărate, ziare, materiale promoționale etc. 70% rezultă toate produsele din plastic. 45 % din cei chestionați au menționat că stilca rezultă ca deșeu în gospodări iar în ceea privește materialele textile doar 62 % au precizat că sunt deșeuri.

ÎNTREBAREA 12. DIN ACTIVITĂȚIILE ZILNICE VĂ REZULTĂ DEȘEURI PERICULOASE?

Tabelul nr. 5.12

Graficul 5.12

Discuții:

La întrebarea dacă din acivitățiile zilnice vă rezultă deșeuri periculoase dintre cei chestionați, 100 % au răspuns că nu le rezultă deșeuri periculoase

ÎNTREBAREA 13. ORAȘUL RÂMNICU VÂLCEA ESTE UN ORAȘ CURAT?

Tabelul nr. 5.13

Graficul nr. 5.13.

Discuții:

La întrebarea dacă orașul Râmnicu Vâlcea este un oraș curat din cei 100 chestionați, 75 % au dat un răspuns afirmativ iar 25 % au răspuns că orașul Râmnnicu Vâlcea nu este tocmai un oraș curat.

ÎNTREBAREA 14. SE GESTIONEAZĂ CORECT DEȘEURILE LA NIVEL DE JUDEȚ?

Tabelul nr. 5.14

Graficul nr.5.14

Discuții:

La întrebarea dacă în județ se gestionează corect deșeurile, 33 % spun că nu se gestionează corect deșeurile nici în oraș și nici în județ, 20 % din cei chestionați spun că gestionarea deșeurilor la nivel de județ este corect iar cei 47 % nu cunosc dacă în județul Vâlcea gestionarea deșeurilor este corectă.

ÎNTREBAREA 15. SE POATE ÎMBUNĂTĂȚI GESTIONAREA DEȘEURILOR LA NIVEL DE JUDEȚ?

Tabelul nr. 5.15

Graficul nr. 5.15

Discuții:

Dacă se poate îmbunătăți gestionarea deșeurilor la nivelul județului nostru, 73 % din cei 100 chestionați spun că se pot face îmbunătățiri în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, 26 % nu știu dacă vor avea loc îmbunătățiri și doar 1 % spune că la nivelul județului Vâlcea nu se vor face îmbunătățiri de gestionare a deșeurilor.

ÎNTREBAREA 16. CE MĂSURI AȚI LUA DVS. PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA GESTIONĂRII DEȘEURILOR LA NIVELUL JUDEȚULUI VÂLCEA?

Tabelul 5.16

Graficul nr. 5.16

Discuții:

Măsurile care pot fi luate pentru a îmbunătăți gestionarea deșeurilor în orașul Râmnicu Vâlcea dar și în județ, 44 % din cei chestionați au propus introducerea de noi tehnologi pentru a colecta și separa deșeurile, 42 % au propus introducerea de noi containăre pentru ortarea corectă a deșeurilor, 57 % consideră că conștietizarea populației ai fi o soluție eficace iar cei 47 % din cei chestionați au propus aplicarea amenzilor mult mai stricte.

ÎNTREBAREA 17. ESTE SUFICIENTĂ O SINGURĂ FIRMĂ DE SALUBRITATE ÎN JUDEȚ?

Tabelul nr. 5.17

Graficul nr. 5.17

Discuții:

În toată această perioadă de documentare am indentificat că în oraș se află doar o singură firmă de salubritate. La întrebarea, dacă este suficientă o singură firmă de salubritate, 73 % consideră că nu este suficientă o singură firma de salubritate, în schimb ce 27 % consideră că o singură firmă de salubritate este suficientă.

ÎNTREBAREA 18. ÎN GOSPODĂRI DEȘEURILE ORGANICE SE POT TRANSFORMA ÎN COMPOST, ACESTA FIIND UN FOARTE BUN ÎNGRĂȘĂMÂNT PENTRU SOL. FOLOSIȚI ACEST COMPOST?

Tabelul nr. 5.18

Graficul nr. 5.18

Discuții:

În gospodărie deșeurile organice se pot transforma în compost, de aceea întrebarea de mai sus face referire la folosirea acestu compost în gospodărie. Dintre cei 100 chestionați, doar 37 % obțin compost și îl folosesc în gospodărie în timp ce 63 % nu valorifică deșeurile organice.

ÎNTREBAREA 19. ȘTIAȚI CĂ ÎN ROMANIA SE RECICLEAZĂ DOAR 1 %

DIN DEȘEURI?

Tabelul nr. 5.19

Graficul nr. 5.19

Discuții:

La întrebarea referitoare daca populația conștientizează că în Romania se recilează doar 1 % din deșeuri, dintre cei chestionați, 37 % sunt conștienți și informați în timp ce 63 % nu sunt la curent cu informațiile.

ÎNTREBAREA 20. DIN IUNIE 2017 GROAPA DE GUNOI DE LA MĂLDĂREȘTI-HOREZU SE VA ÎNCHIDE. SUNTEȚI DE ACORD?

Tabelul nr. 5.20

Graficul nr. 5.20

Discuții:

Deșeurile de la groapa de gunoi din Horezu afectează foarte mult pădurile, vegetația și fauna. Apa este și ea infestată multe animale murind din această cauză, iar mirosul este insuportabil fiind deranjant pentru locuitori. Din această cauza groapa de gunoi de la Măldărești- Horezu va fi închisă din iunie 2017. Din cei chestionați 33 % nu sunt de acord cu închiderea acesteia, 21 % își doresc ca această groapă de gunoi să fie închisă iar 48 % nu știu de existanța acesteia.

CAPITOLUL VI

CONCLUZII

Problemele care apar în gestionarea deșeurilor solide industriale din orașul Râmnicu Vâlcea sunt următoarele:

populația nu conștientizează și nu poate face diferența între termenul de deșeu și gunoi;

nu se valorifică destul de suficient deșeurile;

populația nu colectează și nu depozitează corect deșeurile;

populația este de acord cu luarea diferitelor măsuri pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor;

în orașul Râmnicu Vâlcea se află doar o singură firma de salubritate ceea ce nu este suficient iar populația este de acord de a exista 2-3 firme de salubritate în oraș;

Măsuri pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor în orașul

în orașul Râmnicu Vâlcea

introducerrea de noi tehnologii pentru a colecta și separa deșeurile;

de a conștientiza populația;

Introducerea de noi containăre pentru sortarea corectă a deșeurilor;

Aplicarea amenzilor mult mai stricte

Implicarea eleviilor din școli la diferite activități și propunerea de activități ce au scop refolosirea unor materiale care rezultă din gospodărie cum este sticla, plasticul și hârtia.

BIBLIOGRAFIE

1. ANTONESCU N., 2000, Valorificarea energetică a deșeurilor, Editura Tehnică, București

2. CĂPĂȚÂNĂ C., 2001, Deșeuri, Editura Mortex Rom, București

3. CĂPĂȚÂNĂ C., SIMIONESCU C., 2006, Depozitarea tratarea și reciclarea deșeurilor și materialelor reciclabile, Editura Matrix Rom, București

4. DUMITRESCU D., 2012, Enciclopedia județului Vâlcea Editura Fortuna

5. EMANOIL I, POPESCU., 1974 Materiale de construcții din deșeuri industriale, Editura

Tehnică București

6. GHEORGHE CÎRSTEA, DOREL CONSTANTINESCU., 1980 Monografie Vîlcea,

Editura Sport-Tursim

7. ROJANSCHI V., 2003, Protecția și Ingineria Mediului, Editura Economică, București

8. Măsura ISPA ,, Managementul integrat al deșeurilor în Rm.Vâlcea 2007, Editor Primăria

Primăria Râmnicu Vâlcea

9. Strategia integrată de dezvoltare durabilă 2015-2022

10. Primăria Râmnicu Vâlcea

11. Agenția de protecție a mediului Râmnicu Vâlcea

12. Administrația Bazinlă de Apă Olt Râmnicu Vâlcea

13. Romprest Valcea

14. Studiu de oportunitate pentru delegarea serviciilor de operare ale SMIDS, Judetul Valcea

15. www.istorialocală.ro

16. www. Cjvâlcea.ro

17. www. qreferat.com

18. www.ramnicuvalceaweek.ro

19. www.wikipedia.ro

20. www.adroltenia.ro