Probleme Introductive (autosaved) [309975]

PROBLEME INTRODUCTIVE

Localizare geografică

Având o populație de 149.509 locuitori, [anonimizat] a județului. Aceasta este formată din alte 3 municipii – Sighișoara, Reghin, Târnăveni, 7 orașe – Luduș, Sovata, Iernut, Sărmașu, Ungheni, Miercurea Nirajului și Sângeorgiu de Pădure, 91 de comune și 464 de sate. [anonimizat] a României, [anonimizat], fiind cuprins între meridianele 2355’ și 2514’ longitudine estică și paralelele 4609’ și 4700’ latitudine nordică. [anonimizat] o poziție aproximativ centrală în cadrul județului ceea ce îi conferă statutul de pol județean. Având o suprafață de 6.714 km², județul Mureș se întinde începând de la crestele Carpaților Răsăriteni spre Podișul Târnavelor și Câmpia Transilvaniei.

Fig. 1 [anonimizat] „Centru”, [anonimizat], Covasna, Harghita și Sibiu. După cum îi spune și numele Regiunea de dezvoltare „Centru” este așezată în zona centrală a României, în interiorul marii curburi a [anonimizat], fiind străbătută de meridianul de 25 longitudine estică și paralela de 46 latitudine nordică. [anonimizat], realizează conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni, din zona ei centrală și până la punctele de trecere a [anonimizat], iar situarea la intersecția unor rute de transport rutier și feroviar deosebit de importante are o contribuție însemnată la dezvoltarea regiunii.

[anonimizat] o poziție destul de avantajoasă dedusă din faptul că face legătura cu alte 2 Regiuni de dezvoltare: Nord-[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat], iar la vest județul Cluj.

Fig. 2 [anonimizat]-Deda. Aflat la marginea dintre munți a [anonimizat] o poziție centrală în cadrul teritoriului național (4633 latitudine nordică și 2434 longitudine estică) într-o zonă de contact a trei regiuni naturale: [anonimizat] a [anonimizat] a dealurilor subcarpatice interne.

[anonimizat]: la doar câțiva kilometri spre cele 4 [anonimizat]. Orașul este amplasat pe o [anonimizat] – de la 310 metri pe lunca Mureșului până la 450 [anonimizat] o [anonimizat], de pe terasele din dreapta râului Mureș. La acestea se adaugă accesul ușor oferit de valea largă a Mureșului de-a lungul căreia s-au canalizat căile de comunicație, rutiere și feroviare, care s-au dezvoltat impulsionând evoluția orașului. Însuși denumirea orașului de „târg” sugerează poziția la intersecția unor importante drumuri între regiuni cu potențial economic variat, între care existau schimburi de produse.

Scurt istoric asupra dezvoltării urbanistice

Urbanismul urmărește o evoluție a localităților prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung și stabilește direcția de dezvoltare spațială a localităților urbane și rurale în acord cu potențialul acestora și cu doleanțele locuitorilor.

În prezent, în documentațiile de urbanism orașul este perceput ca o parte organică a unui mediu ambiant mai mare, a unui mediu socio-economic și cultural-geografic esențial pentru propria durabilitate.

Municipiul Tîrgu Mureș (149.509 locuitori) face parte din grupul municipiilor de mărime mijlocie la nivel național, respectiv categoria a-II- a ( între 100.001- 200.000 locuitori), iar în conformitate cu prevederile Planului de Amenajare al Teritoriului Național ( PATN ) – secțiunea a IV- a „Rețeaua de localități” Tîrgu Mureș face parte din categoria „municipiilor centru de importanță județeană și interjudețeană, cu influențe la nivel național” alături de alte 33 de localități care fac parte din această categorie.

Fig. 3 Dezvoltarea urbanistică a municipiului

Dezvoltarea urbanistică a început în Tîrgu-Mureș încă de la mijlocul secolului al XVIII-lea când se poate observa o expansiune a acestuia mai ales în zona centrală și pe unele străzi adiacente care serveau drept rute de legătură cu cetatea unde era concentrată o mare parte din populația de la acea vreme. Un alt aspect important al dezvoltării de la acea vreme este amplasamentul clădirilor care erau dispuse în lungul principalelor căi de comunicație.

Dezvoltarea se continuă cu perioada de debut a secolului al XX-lea și cu perioada de dinaintea începerii Primului Război Mondial. Se trece de la zona centrală la o dezvoltare pe direcția axei SV-NE dar și pe direcția Centru-Nord. Aceasta este perioada când municipiul cunoaște o evoluție deosebită, multe dintre cartiere (Unirii, Aleea Carpați, Mureșeni, Tudor Vladimirescu, 7 Noiembrie, Cornișa, Gheorghe Marinescu) luând naștere atunci.

Urmează perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial și în care municipiul nu se dezvoltă foarte mult, fiind o perioadă de refacere. Se poate remarca totuși înființarea a două noi cartiere, și anume Libertății și Rovinari dar și a unei zone care în prezent aparține cartierului Mureșeni.

Perioada comunistă, respectiv perioada după anul 1956 nu aduce mari schimbări. Se poate observa înființarea cartierului Dâmbul Pietros și extinderea cartierului Tudor Vladimirescu în partea sudică.

Cel mai recent cartier este Belvedere, construcția acestuia începând în anul 2007, în prezent fiind finalizat în proporție de 100. Proiectul a fost inițiat de către primăria municipiului în parteneriat cu o firmă privată, iar cartierul care cuprinde 295 de case se întinde pe o suprafață de 13,45 ha.

EVALUAREA SITUAȚIEI EXISTENTE

Potențialul natural

Particularități morfologice și structura geologică

Relieful pe care se așează teritoriul municipiului Tîrgu Mureș este un element de perenitate al acestuia impunând anumiți factori de specificitate pentru această zonă. Unitățile geomorfologice diverse împreună cu factorii climatici determină tipul de peisaj. Unitățile de relief existente în zonă pot fi împărțite astfel: dealuri, câmpie, podișuri și culoare de vale acestea deosebindu-se prin morfometrie și morfologie.

Analizând morfometric teritoriul se poate observa că acesta are o desfășurare în amfiteatru, înălțându-se din sud și sud-est din lunca Mureșului spre culmea înaltă a Platoului Cornești, adică spre nord și nord-est. Treptele teraselor sunt mai evidente în partea stângă a văii Mureșului și îndeplinesc premisele necesare dezvoltării urbanistice, spațiul construit al orașului având o dispunere etajată, configurația aceasta morfologică fiind rezultatul eroziunii fluviale care a modelat Depresiunea Transilvaniei în ultima perioadă a Cuaternarului.

Din punct de vedere paleontologic, lunca Mureșului prezintă o succesiune de straturi, având varstă și petrografie diferite și care se suprapun în diverse combinații. Astfel că se pot diferenția aluviunile pleistocen-holocene cu materiale de dejecție (pietrișuri, nisipuri) care se găsesc în cantități semnificative la conurile de la gurile de vărsare ale afluenților râului Mureș și depozite pliocene și srmațiene, acestea fiind alcătuite din pietrișuri, marne și pe alocuri argile acoperind depozitele paleogene ale teraselor.

În relief, se remarcă, pe versantul stâng al văii Dealurile Nirajului reprezentate prin Platoul Cornești și Dealul Mare cu altitudini maxime de 450 metri. Aceste două forme de relief coboară spre Valea Mureșului prin panta Trebeiului și cele trei terase pe care este așezat orașul, ajungând până la lunca Mureșului. În partea vestică se remarcă Dealul Budiului și colina pietroasă numită Dâmbul Pietros, acestea fiind separate de celelalte două forme de relief amintite mai sus prin pârâul Pocloș. Spre sud găsim masivele deluroase Dealul Corincăi și Dealul Stejeriș, în dreapta văii aflându-se Dealul Beșa cu punctul cel mai înalt al orașului – vârful Urieș, 462 metri.

Caracteristici hidrice

Componenta hidrică este reprezentată în principal de râul Mureș care străbate municipiul de la nord-nord-est la vest-sud-vest, acesta creându-și în timp o rețea vastă de tributari. Râul Mureș are un curs destul meandrat datorită în principal pantei reduse.

„Alt curs de apă care trece prin oraș, de importanță mai mică, este pârâul Pocloș (sau pârâul Iadului). Acesta este format din două fire de apă: pârâul Sășvar, care vine dinspre satul Livezeni, și pârâul Pocloș, care vine din zona satului Corunca.”. În trecut au mai existat și alte mici cursuri de apă care treceau prin oraș, însă în prezent acestea au dispărut aproape în totalitate, amintite doar de toponimia locală.

Componenta climatică

Clima municipiului se înscrie în categoria temperat moderată. Valoarea minimă a temperaturii a fost atinsă în anul 1942 și a avut o valoare de -32,8 C, iar valoarea maximă în anul 1936 având valoarea de 39 C. Pentru anul 2015 se poate spune că temperatura aerului a variat de la -22 C (8 ianuarie) până la 35,5 C (2 septembrie).

Fig. 4 Temperatura aerului (maxima absolută și minima absolută lunară și anuală)

Valorile medii ale temperaturii aerului se înscriu în ecartul -4 C – 19,4 C, media anuală fiind de 8,7 C, iar amplitudinea de 23,4 C pentru perioada 1901-2000. În anul 2015 valorile medii au fost între -1,1 C și 22 C, cu o medie anuală de 10,4 C și o amplitudine de 23,1 C.

Fig.5 Temperatura aerului (media lunară și anuală)

Învelișul bio-pedosferic

Teritoriul județului este acoperit în proporție de aproximativ 30 de un important fond forestier de conifere în zona montană și de foioase în rest. Acestea din urmă se află grupate în păduri compacte pe pantele dealurilor și sunt reprezentate prin gorunete și stejărete sau în pâlcuri izolate în lungul văilor și a culoarelor depresionare. Orașul este înconjurat de păduri în partea de sud și vest, fondul forestier găsit aici fiind folosit în producția de masă lemnoasă dar și într-un complex de funcțiuni de protecție.

Solurile prezente pe teritoriul municipiului fac parte din categoria celor brune de pădure de tip argiloiluvial dar și de tip cernoziomic. Cele de tip argiloiluvial se găsesc pe suprafețe întinse de teren în Podișul Tîrgu Mureșului, iar cele de tip cernoziomic se găsesc în culuarele de vale ale râului Mureș.

În ceea ce privește resursele subsolului, pe lângă formațiunile gazeifere se găsesc și ape minerale sărate cum sunt cele de la Sângeorgiu de Mureș (situate la 3 km de Tîrgu Mureș), în partea sudică a domului de la Ernei, acestea având diferite concentrații de calciu, clor, magneziu și iod.

Fauna municipiului cuprinde „cervide, mistreț, lup, rozătoare, insecte, numeroase specii de păsări și pești”.

Arii naturale protejate

Municipiul Tîrgu Mureș are în componența sa și un areal care se încadrează în categoria ariilor naturale protejate.

Numirea acestuia, ROSCI0342 „Pădurea Tîrgu Mureș” a venit ca și o obligativitate a „asigurării stării de conservare corespunzătoare a habitatului și speciilor protejate de interes comunitar […]: Myotis emarginatus, Bombina variegata, Triturus cristatus, Triturus vulgaris ampelensis, Lucanus cervus și Cerambyx cerdo și a pădurilor natural fundamentale, de interes comunitar, cu structuri naturale, cu vârstă medie de aproximativ 100 de ani […].”

Fig. 7 Potențialul natural

Potențialul socio-economic

Potențialul demografic

Printre componentele cele mai dinamice ale spațiului geografic se numără și populația. Aceasta este una din componentele de bază ale spațiului geografic și reprezintă un „factor esențial în elaborarea și realizarea programelor de dezvoltare și organizare” deoarece aceasta urmeză să beneficieze de realizările și rezultatele obținute în urma acestora.

Populația este acel grup de persoane care trăiesc împreună, într-un teritoriu bine delimitat și într-o anumită perioadă de timp. Aceasta este caracterizată de numărul total (efectivul), repartiția, dinamica și structura.

„Totalitatea persoanelor care care fac parte dintr-o anumită populație (colectivitate) formează numărul, volumul, dimensiunea sau efectivul populației. În mod obișnuit, acesta se obține prin înregistrare și totalizare a persoanelor care o compun la un moment dat, iar operațiunea statistică poartă denumirea de recensământ”.

Populația unui teritoriu se poate organiza sub forma unui sistem care poate fi atât de tip închis cât și de tip deschis. În cadrul acestui sistem populația este caracterizată de un bilanț demogarfic natural și migratoriu dar și de anumite intrări și ieșiri. Intrările sunt reprezentate de indicele natalității și respectiv imigrări, iar ieșirile sunt reprezentate de emigrări și de indicele mortalității. Schematic aceste caracteristici pot fi ilustrate astfel:

Fig. 8 Sistemul demografic

În analiza potențialului demografic am luat în calcul următorii factori: numărul total, dinamica numărului populației, mișcarea generală a populației, bilanțul demografic general, structura demografică, structura socială, iar pentru a ajunge la rezultatele dorite, am folosit datele din tabelele următoare:

Fig. 9 Date privind populația din municipiul Tîrgu Mureș, perioada 1998-2015

Fig. 10 Date despre populație

Numărul total al populației redă valoarea absolută a efectivului unei populații dintr-un anumit teritoriu și care a fost determinată prin recenzare cu ajutorul unor anchete sociale sau prin estimare.

Fig. 11 Evoluția numărului de locuitori

Dinamica numărului populației este redată de mișcările în timp a unui număr de persoane fie ele pozitive sau negative. Aceste mișcări au loc din cauza faptului că orice comunitate este privită ca un sistem, iar sistemul este caracterizat de anumite intrări și ieșiri. Intrările sunt reprezentate în acest caz de numărul nașterilor și respectiv numărul imigrărilor, iar ieșirile de numărul celor decedați și numărul emigrărilor.

Ca și caz concret, pentru municipiul Tîrgu Mureș această dinamică este caracterizată fie de migrarea populației spre alte zone ale țării ori în străinătate fie de raportul dintre numărul nașterilor și cel al deceselor.

Fig. 12 Mișcarea naturală și mișcarea migratorie a populației (1998-2015)

Mișcarea generală a populației influențează în mod direct numărul populației prin simplul fapt că are în cuprinsul său cele două mișcări esențiale respectiv mișcarea naturală și cea migratorie. Așadar aceasta poate influența și modifica numărul, structura și caracteristicile demografice ale unei comunități umane.

Bilanțul demografic general reprezintă diferența dintre bilanțul demografic natural și bilanțul demografic migrator și reprezintă, în fond, expresia matematică a mișcării generale a populației.

Fig. 13 Exemplificarea unor fenomene demografice

Structura demografică este un indicator care presupune împărțirea populației pe diferite structuri, cum ar fi structura pe sexe, structura pe grupe de vârstă, structura matrimonială, structura pe familii și gospodării.

Fig. 14 Piramida vârstelor

Structura socială la fel ca și structura demografică împarte populația pe anumite structuri. În acest caz vorbim despre structura etnică, rasială, lingvistică, structura pe medii, structura după nivelul de instruire și respectiv structura pe religii.

În funcție de religie la nivelul municipiului Tîrgu Mureș, există 69.726 ortodocși, 44.849 reformați, 20.156 romano-catolici, 4.051 greco-catolici, 3.891 unitarieni, 6,094 din alte religii.

Luând în considerare structura etnică, aceasta se prezintă astfel: 75.317 români, 69.825 maghiari, 3.759 țigani, 275 germani, 367 alte etnii.

Fig 15 Structura confesională

Fig. 16 Structura etnică

Structura urbană

Structura urbană este un termen care se referă la „totalitatea relațiilor în plan fizic și funcțional, pe baza cărora se constituie organizarea unei localități sau a unei zone din aceasta și din care rezultă configurația lor spațială.” Cu alte cuvinte prin structura urbană se înțelege modul de organizare al unei localități sau a unei părți din aceasta și relațiile care se interpun între zonele sau cartierele componente ale acesteia.

Municipiul Tîrgu-Mureș este structurat pe 14 cartiere de diferite mărimi atât din punct de vedere demografic cât și din punct de vedere spațial.

Zona Centru sau zona centrală veche este caracterizată, din punct de vedere al fondului construit de clădiri cu funcție publică dar și de locuințe majoritatea de tip individual. Aici se întâlnesc numeroase clădiri care au o valoare istorică și arhitecturală. Construcțiile sunt aliniate la stradă, regimul de înălțime variind de la P+2 în zona istorică și P+5 în Piața Trandafirilor și ajungând până la P+11 în Piața Teatrului. Spațiul are o densitate a construcțiilor ridicată, spațiul verde fiind bine reprezentat pe toată lungimea centrului dar și în la intersecțiile de tip „Y” a străzilor. Trama stradală are un caracter neregulat, cu trasee curbe.

Cartierul Tudor Vladimirescu și Budai Nagy Antal se află poziționate în partea sudică și sud-estică a zonei centrale, pornind din imediata proximitate a acesteia. Cartierul Budai Nagy Antal este mărginit de Bulevardul 1 Decembrie 1918 (N), pârâul Pocloș (S), strada Gheorghe Doja (V) și strada Budai Nagy Antal (E), iar cartierul Tudor Vladimirescu de la Platoul Cornești și Pădurea Stejeriș până la șoseaua de centură a orașului, respectiv Calea Sighișoarei.

„Este zona cu cea mai mare densitate de locuitori pe m²întrucât în acest cartier este concentrată 40din populația orașului.” Majoritatea construcțiilor sunt de tip bloc, cu funcție rezidențială, având între 4-10 nivele. În ceea ce privește spațiile verzi, zona nu prea dispune de acestea, deși în ultimii ani au existat încercări de construire a acestora împreună cu spațiile de joacă pentru copii și spațiile de socializare.

Cartierul Unirii se află în partea nord-vestică a municipiului, pe malul drept al râului Mureș. Acesta poate fi împărțit, în ceea ce privește arhitectura, în două zone distincte și anume: zona veche – Remetea, care este formată din case, construite și renovate după inundațiile din anul 1970 care au afectat această zonă și zona blocurilor construite în anii 1980-1990. Spațiile verzi există în acest cartier însă satisfac prea puțin populația destul de numeroasă care locuiește aici.

Cartierul Dâmbul Pietros a fost construit în perioada 1970-1980, numele venindu-i de la zona pe care se află amplasat acesta – „dâmb”. Este situat la sud de strada Gheorghe Doja și se întinde până la Calea Sighișoarei, în lungul Bulevardului 1848.

Este considerat ca fiind o „arie aglomerată” a municipiului, densitatea locuitorilor și numărul de blocuri fiind foarte mari. Din acest considerent este perceput ca fiind al doilea cartier după Tudor Vladimirescu. Spațiile verzi existente în cartier nu deservesc întreaga populație și de aceea ar trebui găsite soluții de construire a acestora în detrimentul parcărilor auto.

Cartierul Mureșeni și Mureșeni Sat formează o singură entitate din punct de vedere administrativ, însă din punct de vedere istoric și mental ele se diferențiază în teritoriu. Astfel că se poate remarca vechea așezare, de la care a pornit și dezvoltarea cartierului Mureșeni și anume Mureșeni Sat. Aici întâlnim locuințe de tip individual, case, păstrându-se caracterul rural al acestuia. Cartierul Mureșeni este în contradicție cu Mureșeni Sat, observându-se caracterul urban. Se pot observa blocurile înalte dispuse de-a lungul strazii Gheorghe Doja dar și pe străzile adiacente. Există mai multe spații verzi bine amplasate și dimensionate, iar în Mureșeni Sat în zona caselor întâlnim spații verzi de tip grădină.

Ady Endre, Cartierul Rovinari și Libertății sunt dispuse în extremitatea sud-vestică a municipiului, începând de la limita zonei centrale. Acestea sunt caracterizate de locuințe de tip bloc și case individuale construite în perioada 1915-1944. Blocurile sunt dispuse în lungul căilor de comunicație, unele dintre acestea prezentând stări avansate de degradare. Spațiile verzi sunt dimensionate în funcție de cerere, iar în zona caselor se pot observa spații verzi de tip grădină.

Cartierul Aleea Carpați este unul dintre cele mai vechi cartiere ale municipiului, multe din blocurile existente aici fiind construite în perioada 1930-1944, existând însă și construcții mai noi edificate între 1960-1970. Este considerat ca fiind unul dintre cele mai liniștite cartiere. Se află pe un teren plat, pe malul stâng al râului Mureș. Spațiile verzi sunt bine dimensionate, aici existând și Complexul de agrement și sport „Mureșul” care oferă cartierului spațiul verde și recreațional necesar, fiind totodată și o zonă turistică.

Cartierul 7 Noiembrie, Cornișa, Gheorghe Marinescu și Platoul Cornești se întinde de la zona centrală spre partea nord-estică a municipiului. În apropierea pădurii s-a dezvoltat așa numita „zonă a clinicilor”, respectiv cartierul Gheorghe Marinescu, dar și un cartier de blocuri moderne (Cornișa). În zona Platoului Cornești se află situat un ansmblu rezidențial format din locuințe de tip casă și tot aici întâlnim Grădina Zoologică, unul din principalele puncte de atracție turistică ale municipiului.

Din punct de vedere al spațiilor verzi, este zona în care acestea sunt cel mai bine reprezentate, existând numeroase parcuri, spații de odihnă și recreere, iar între blocuri sunt amenajate o multitudine de spații de joacă pentru copii.

Fig. 17 Cartierele municipiului Tîrgu-Mureș

Particularități economice

Pe plan economic situația pentru municipiul Tîrgu-Mureș, la începutul anilor 90 nu era diferită de cea a celorlalte centre urbane ale României. Astfel că în această perioadă are loc un important declin economic din cauza schimbărilor survenite pe plan european și global și reformelor întreprinse pe plan național.

În perioada 1998-2000 se încearcă refacerea economiei prin transferuri de capital de la sectorul de stat către cel privat. După anul 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, dezvoltarea economiei capătă un cu totul alt sens, reprezentând oportunități pentru unele sectoare și competiții pentru altele.

În anul 2009 în județul Mureș existau 15.331 societăți comerciale active, dintre acestea 7.496 în municipiul Tîrgu-Mureș, iar în prezent mai sunt 6.960.