Cuvinte-cheie: Standard, standardizare, întreprinderi mici și mijlocii, beneficii, afacere, implementare, organizații europene și internaționale. [309959]

[anonimizat]: Standard, standardizare, [anonimizat], afacere, implementare, organizații europene și internaționale.

[anonimizat] a [anonimizat], internaționale și interstatale implementate pîna in prezent am constat că există o tendință de europenizare atît a produselor, proceselor, cît și a serviciilor oferite. Majoritatea standardelor adoptate la nivel european vizează produse și sectoare industriale. [anonimizat] 15.000 și 20.000 de standarde europene (EN ISO) neelectrice, dintre care circa 700 [anonimizat]. Totodată, organismele europene de standardizare au adoptat până acum circa 40.000 de standarde europene: CEN – peste 15.000; CENELEC – circa 6.800; ETSI – peste 20.000.

[anonimizat]:

• Definirea standardului și a activitații de standardizare și identificarea modului de elaborare a documentelor normative în domeniul standardizării și a activității de standardizare la nivel european și internațional;

• Determinarea rolului standardelor în domeniul de afaceri;

• Clasificarea beneficiilor obținute în urma aplicării standardelor pentru diferite domenii de activitate;

• Analizarea gradului de implementare a standardelor în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii din Republica Moldova;

• Compararea practicilor europene și a celor naționale privind implementarea standardelor în întreprinderi;

• Argumentarea necesității implementării standardelor europene și internaționale în întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova. [anonimizat], avînd ca exemplu situația a 4 companii din Republica Moldova: BUCURIA, FRANZELUȚA, MILESTII MICI și întreprinderea de mezeluri ROGOB. În urma efectuării analizei am constatat că cel puțin 30% din standardele utilizate de IMM sunt interstatale (GOST). [anonimizat]-[anonimizat] e necesar să se pregătească specialiști care ar putea coordona activitatea de standardizare și care ar promova standardul ca o sursă de aducere a profitului și a unei calități mai bune a produselor, proceselor și serviciilor.

INTRODUCERE

O [anonimizat]. Transportul și comerțul ar fi inghetat. Internetul pur și simplu nu ar mai funcționa. [anonimizat], [anonimizat] a sănătății, [anonimizat], de ajutor în caz de dezastre sau chiar diplomația internațională. Foarte multe aspecte ale lumii moderne depind în mare măsură de standarde. Pentru a demonstra importanța și beneficiile acestora în cadrul industriei și a tuturor domeniilor de activitate prezente în economia Republicii Moldova am ales să studiez tema ,,Evaluarea gradului de implementare a standardelor în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii”.

Am efectuat cercetarea asupra situației privind implementarea standardelor în întreprinderile din Republica Moldova, utilizînd metodele: compararea, analiza și sinteza etc. Totodată studiind această temă și luînd drept exemplu practicile europene și internaționale, bazîndu-mă pe broșurile publicate de CEN și ISO, am încercat să demonstrez rolul standardelor și modul de creare a condițiilor cît mai favorabile pentru întreprinderi, pe care ar putea să le obțină în urma implementării standardelor. Pentru succesul unei afaceri este necesar să se cunoască ce standarde trebuie de utilizat și cum să se aplice corect. De asemenea, este important să se înțeleagă modul în care sînt elaborate standardele și cum se poate contribui la procesul de standardizare. Conținutul tezei date este util pentru organizațiile din industrie și afaceri de toate tipurile, pentru guverne și organisme de reglementare, pentru organizații comerciale, pentru specialiștii din evaluarea conformității, pentru furnizori și cumpărători ai produselor și serviciilor din sectoarele publice și private, și în fine pentru oameni, în general, în rolul lor de consumatori și utilizatori finali.

Milioane de companii aplică și utilizează standarde în fiecare zi. Standardele sînt instrumente valoroase care pot ajuta afacerea pentru:

• A asigura calitatea și siguranța produselor și/sau serviciilor;

• A obține compatibilitatea între produse și/sau component;

• A avea acces la piețe și a vinde produsele și serviciile clienților în alte țări;

• A satisface așteptările și cerințele clienților;

• A reduce costurile, a elimina deșeurile și a îmbunătăți eficiența;

• A fi în conformitate cu legislația relevantă, inclusiv cu reglementările UE;

• A dobîndi cunoștințe despre noile tehnologii și inovații.

Pentru realizarea obiectivelor enumerate mai sus am structurat conținutul tezei în trei capitole. În Capitolul I ,,Standardele și activitatea de standardizare”, divizat în trei subcapitole, am definit standardul și activitatea de standardizare, de asemenea, am încercat să determin modul de elaborare a documentelor normative în domeniul standardizării atît la nivel național cît și european, și internațional.

Capitolul II ,,Rolul standardelor în domeniul de afaceri”, structurat în patru subcapitole, reprezintă o analiză detaliată a modului în care companiile mici pot obține beneficii în urma aplicării standardelor, de asemenea, am argumentat necesitatea implicării în activitatea de standardizare a întreprinderilor mici și mijlocii.

Capitolul III ,,Activitatea de standardizare în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii”, divizat în trei subcapitole reprezintă o cercetare asupra gradului de implementare a standardelor în activitatea întreprinderilor din Republica Moldova, de asemenea, am încercat să efectuez o analiză comparativă a practicii europeane și a celei naționale privind implementarea standardelor de către companii. În urma realizării studiului am constatat că nu toate întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova au conștientizat pe deplin beneficiile implementării standardelor atît în procese cît și în metodele de determinare. Una din cauzele nivelului redus de implementare a standardelor este lipsa unui specialist care să conducă această activitate.

Studiul dat a fost efectuat cu sprijinul Institutului Național de Standardizare.

CAPITOLUL I: STANDARDELE ȘI ACTIVITATEA DE STANDARDIZARE

1.1 Definiția standardului

Standardul este un document care stabilește cerințe pentru un anumit element, material, component, sistem sau serviciu, sau descrie în detaliu o anumită metodă sau procedură. Standardele sînt stabilite prin consens și aprobate de către organismele de standardizare recunoscute. Există cîteva tipuri de standarde [1]. Unele dintre cele mai frecvente tipuri de standarde utilizate sunt prezentate în Fig. 1.1.

Figura 1.1. Tipuri de standarde

* Standard de bază – standardul ce are o acoperire largă sau care conține prevederi generale pentru un anumit domeniu;

*Standard de terminologie – standardul ce are legătură cu termenii, în general sunt însoțiți de definiții și, câteodată, prin note explicative, ilustrații, exemple;

* Standard de testare – standardul ce se referă la metodele de testare, câteodată suplimentat cu alte prevederi legate de testare, cum ar fi eșantionare, folosire de metode statistice;

* Standard de produs – standardul ce specifică că cerințele specificate trebuie îndeplinite de un produs sau o gupă de produse, pentru a se potrivi scopului lor;

*Standard de proces – standardul ce specifică cerințele ce trebuie îndeplinite de un proces pentru a se potrivi scopului lor;

*Standard de servicii – Standardul ce specifică cerințele ce trebuie îndeplinite de un serviciu, pentru a se potrivi scopului lor;

* Standard de interfață – standardul ce specifică cerințele privind compatibilitatea produselor sau sistemelor în punctele de interconexiune;

* Standard pentru date ce trebuie oferite: Standardul ce conține o listă de caracteristici pentru care valorile sau alte date urmează să fie declarate în specificația produsului, procesului sau serviciului.

După nivelul de standardizare, deosebim următoarele categorii de standarde:

• standarde de firmă, adoptate de societăți comerciale, regii autonome sau de alte persoane juridice;

• stand ia publicului;

• standarde regionale, adoptate de către o organizație regională de standardizare sau cu activitate de standardizare și care sunt puse la dispoziția publicului;

• standarde internaționale, adoptate de către o organizație internațională cu activitate de standardizare și care sunt puse la dispoziția publicului.

Standardele asigură persoanele, întreprinderile și toate tipurile de organizații cu o bază comună pentru în țelegerea reciprocă. Acestea sînt utile în special pentru comunicare, măsurare, comerț și fabrica ție.

Standardele facilitează arde profesionale, adoptate în anumite domenii de activitate, de organizații profesionale, legal constituite;

• standarde teritoriale, adoptate la nivelul unei diviziuni teritoriale a unei țări și care sunt puse la dispoziția publicului;

• standarde naționale, adoptate de către un organism național de standardizare și care sunt puse la dispoziț

comerțul prin asigurarea compatibilității și interoperabilității componentelor, produselor și serviciilor. Ele aduc beneficii întreprinderilor și consumatorilor prin reducerea costurilor, consolidarea performanței și îmbunătățirea siguranței.

1.2 Elaborarea documentelor normative în domeniul standardizării.

Standardele sînt voluntare, ceea ce înseamnă că întreprinderile și alte organizații nu sînt obligate prin lege să le aplice. Cu toate acestea, în anumite cazuri, standardele pot facilita obținerea conformității cu cerințele legale, cum ar fi cele cuprinse în directivele și regulamentele europene.

Nu oricine însă poate elabora un standard, ci doar cei ce sunt desemnați prin lege, cum ar fi: organizațiile naționale de standardizare (cum ar fi membrii CEN și CENELEC ) pot elabora propriile lor standarde naționale, și contribui, de asemenea, la elaborarea și adoptarea standardelor la nivel european și internațional. Acestea vă pot oferi informații cu privire la toate tipurile de standarde și îndruma asupra modalității obțineținerii oricăror standarde de care ați putea avea nevoie.

Organizațiile naționale de standardizare întrunesc reprezentanți din domeniul afacerilor și industriei, precum și alte părți interesate, cum ar fi: organizații de consumatori, grupuri de mediu și organisme ce se ocupă de problemele de sănătate și de siguranță. Activitatea practică de definire și structurare a standardelor este realizată de către experții comitetelor tehnice, care sînt desemnați de către diferite părți interesate.

Standardele europene sînt elaborate și publicate de către Organizațiile Europene de Standardizare: Comitetul European de Standardizare (CEN), Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică (CENELEC) și Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicații (ETSI).

Standardele internaționale sînt elaborate și publicate de către organizațiile internaționale de standardizare: Organizația Internațională de Standardizare (ISO), Comisia Electrotehnică Internațională (IEC) și Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU). Standardele internaționale sînt valoroase, în special, prin faptul că reprezintă un mijloc de facilitare a comerțului între diferite țări.

Elaborarea standardelor moldovene [2] se efectuează, de regulă, de comitetele tehnice naționale de standardizare constituite pe domenii de activitate, în conformitate cu programul de standardizare națională sau programul național de elaborare a reglementărilor tehnice (pentru a asigura elaborarea standardelor conexe la reglementarea tehnică respectivă).

În lipsa comitetelor tehnice în domeniul respectiv se admite elaborarea standardelor moldovene de către organizații, care posedă în domeniul respectiv un potențial tehnico-științific necesar.

La elaborarea standardelor moldovene este necesar a se conduce de legislația și alte acte normative ale Republicii Moldova, de codurile de bună practică și alte documente normative în domeniul standardizării, inclusiv documentele organizațiilor internaționale și regionale de standardizare aplicabile domeniului pertinent.

La elaborarea standardelor moldovene se utilizează rezultatele lucrărilor de cercetări științifice și experimentale de proiectare, rezultatele cercetărilor de brevet și altă informație privind rezultatele științei și tehnicii din țară și de peste hotare.

În majoritatea cazurilor, inițiativa de a elabora un standard nou vine din partea întreprinderilor care consideră că este nevoie de un anumit standard, astfel încît acesta să servească drept modalitate de răspuns nevoilor specifice. Aceste întreprinderi și alte părți interesate, inclusiv autoritățile publice și experții din mediul academic, participă la activitățile de standardizare la nivel național, internațional și european.

Majoritatea standardelor (inclusiv standardele europene și internaționale) pot fi achiziționate de la organiza ția națională de standardizare din țara dumneavoastră.

1.3 Standardizarea la nivel european și internațional

Există 3 organizații europene de standardizare (OES), care sînt recunoscute oficial de către Uniunea Europeană ca fiind responsabile pentru elaborarea și adoptarea standardelor europene. Acestea sînt:

Figura 1.2. Organizații europene de standardizare

• ETSI [3 ]fost înființat în 1988 ca răspuns la Cartea Verde a Comisiei Europene și are sediul în Sophia Antipolis/Franța.

ETSI produce standarde la nivel global, aplicabile pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC), inclusiv fix, mobil, radio, tehnologii de difuzare și de internet. ETSI este o organizație non-profit, cu mai mult de 750 de organizații membre ETSI extrase din 63 de țări de pe 5 continente din întreaga lume. Pentru a asigura coerența dintre documentele ETSI și alte standarde și produse, și pentru a evita suprapunerea în activități de standardizare în general, ETSI a încheiat acorduri de parteneriat cu mai multe forumuri, consorții și organisme cum ar fi:

IEC– Comisia Internațională pentru Electrotehnică;

ISO– Organizația Internațională de Standardizare;

ITU– Uniunea Internațională pentru Telecomunicații

•CENELEC [4] este Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică și este responsabil de standardizarea în domeniul electrotehnicii. CENELEC pregătește standardele voluntare, care ajuta la facilitarea schimburilor comerciale între țări, de a crea noi piețe, reducerea costurilor de conformare și a sprijini dezvoltarea unei piețe unice europene. Prin activitatea membrilor săi, împreună cu experții săi, federațiile din industrie și consumatori, standarde europene sunt create cu scopul de a încuraja dezvoltarea tehnologică, pentru a asigura interoperabilitatea și pentru a garanta siguranța și sănătatea consumatorilor și să ofere protecție a mediului. Desemnat ca o organizație europeană de standardizare de către Comisia Europeană, CENELEC este o organizatie tehnica non-profit înființată în temeiul legislației belgiene. Acesta a fost creat în 1973 ca urmare a fuziunii dintre două organizații europene anterioare: CENELCOM și CENEL.

Subiectele care sînt abordate de activitățile CENELEC includ:

Inginerie electrică;

Compatibilitatea electromagnetică (EMC);

Comunicații prin fibre optice;

Celulele de combustibil;

Aparate electrice de uz casnic;

CEN [5] Comitetul European pentru Standardizare, este o asociație care reunește organismele naționale de standardizare din 33 de țări europene. CEN este una dintre cele trei organismele europene de standardizare (împreună cu CENELEC și ETSI), care au fost recunoscute oficial de către Uniunea Europeană și de către Asociația European a Liberului Schimb (AELS), ca fiind responsabil pentru dezvoltarea și definirea standardelor voluntare la nivel european. CEN oferă o platformă pentru dezvoltarea de standarde europene și alte documente tehnice cu privire la diferite tipuri de produse, materiale, servicii și procese. CEN sprijină activitățile de standardizare cu privire la o gamă largă de domenii și sectoare, inclusiv: aer și spațiu, produse chimice, construcții, produse de consum, de apărare și securitate, energie, mediu, alimente și hrana, pentru animale, sănătatea și siguranța, sănătate, mașini, materiale, echipamente sub presiune, servicii de transport și de ambalare.

Subiectele și sectoarele care sînt abordate de activitățile CEN includ:

Produse BIO

Chimicale

Construcții

Produse alimentare

Instalații de încălzire, ventilație și aer condiționat (HVAC)

Materiale Nanotehnologii Echipamente sub presiune

Servicii

Unele standarde europene sînt elaborate în baza cererilor (sau mandatelor), care sînt emise organizațiilor europene de standardizare de către Comisia Europeană. Multe dintre aceste standarde sînt cunoscute ca standarde armonizate. Acestea permit companiilor să se asigure că produsele lor (sau serviciile) sînt în conformitate cu cerințele esențiale care au fost stabilite în legislația europeană (Directive).

Standardele europene sînt elaborate de echipe de experți care posedă cunoștințe vaste într-un anumit sector sau despre un subiect care este abordat. În cadrul CEN și CENELEC, membrii comitetelor tehnice (precum și ai subcomitetelor și ai grupurilor de lucru) sînt desemnați de către organizațiile naționale de standardizare.

Comitetele tehnice trebuie să ia în considerare opiniile și interesele tuturor părților interesate, inclusiv ale celor din business și industrie, institute de cercetare, consumatori și organizații de mediu. Toate aceste părți interesate sînt invitate să își exprime punctul de vedere asupra proiectelor de standarde, de exemplu, prin modalitatea de a răspunde la consultările publice sau anchetele care sînt organizate la nivel național în fiecare țară.

Fiecare organism național de standardizare sau comitet electrotehnic național, care este parte a sistemului CEN sau CENELEC este obligat să adopte fiecare standard european în calitate de standard național și să-l pună la dispoziția clienților în țara lor. Ei trebuie, de asemenea, să anuleze orice standard național existent care intră în conflict cu noul standard european. Prin urmare, un standard european devine standard național în toate țările membre ale CEN și CENELEC.

Existența standardelor nearmonizate pentru domenii similare, în diferite țări sau regiuni geografice, a fost recunoscută, încă din anii '30, ca reprezentând o barieră tehnică în calea comerțului internațional.

Standardizarea internațională a apărut ca urmare a preocuparilor de înlăturare a acestei bariere, în scopul facilitării schimbului de produse, servicii și informații între țări.

În contextul economic actual, importanța standardizării internaționale a crescut din

– facilitarea programelor

de restructurare a următoarele considerente [6]:

– progresul înregistrat în liberalizarea comerțului: în prezent, economiile de piață favorizează diversificarea surselor de aprovizionare, extinderea piețelor de desfacere. În aceste condiții, standardele internaționale pot servi la asigurarea unui limbaj comun între partenerii comerciali din diferite țări.

– interconectarea sectoarelor: activitățile desfășurate într-un anumit domeniu depind tot mai mult de alte sectoare. La realizarea și comercializarea multor produse participă un număr important de întreprinderi. În condițiile creșterii exigentelor societății, produsele nepoluante devin preocupări comune.

– necesitatea unor standarde globale pentru noile tehnologii: în multe domenii apar tehnologii noi, ca de exemplu: protecția mediului, construcții, materiale complexe, domenii în care standardizarea este necesară pentru definirea terminologiei și acumularea de cunostințe de bază corespunzatoare.

țărilor în curs de dezvoltare: standardizarea este considerată ca reprezentând o condiție fundamentală pentru asigurarea succesului politicilor economice din țările respective, pentru cresterea capacității lor de export, a competitivității produselor și serviciilor pe piețele externe.

Figura 1.3. Organizații internaționale de standardizare

ISO (Organizația Internațională de Standardizare) [7] este o organiza ție independentă de non-guvernamentală și cel mai mare dezvoltator din lume de standarde internationale voluntare. Este formată din 165 de țări membre care sunt organisme naționale de standardizare din întreaga lume, cu un Secretariat Central în Geneva, Elveția. Istoria ISO a început în 1946, când delegați din 25 de țări s-au întâlnit la Institutul de Inginer er Civilă din Londra și au decis să creeze o nouă organizație interna țională", pentru a facilita coordonarea internațională și unificarea standardelor industriale". În februarie 1947, noua organizatie, ISO, a început oficial operațiunile.

IEC [8] (Comisia Electrotehnică Internațională) fondată în 1906, este o organizație lider mondial pentru pregătirea și publicarea standardelor internaționale pentru toate tehnologiile electrice, electronice și conexe. Acestea sunt cunoscute colectiv ca "electrotehnologie". Membrii CEI sunt Comitetele Naționale, care la rîndul lor sunt constituite din experți și delegați care provin din industrie, organisme guvernamentale, asociații și mediul academic pentru a participa la lucrările tehnice și evaluarea conformității cu IEC.

ITU [9] (Uniunea Internațională pentru Telecomunicații) o organizație bazată pe parteneriat public-privat, ITU are în prezent ca membri 193 de țări și peste 700 de entități din sectorul privat și instituții academice. ITU are sediul în Geneva, Elveția, și are douăsprezece birouri regionale.

CAPITOLUL II: ROLUL STANDARDELOR ÎN DOMENIUIL DE AFACERI

2.1. Contribuția activității de standardizare la dezvoltarea afacerii

Standardizarea trebuie utilizată ca instrument în cercetare și nu poate fi impusă ca rezultat al cercetării, în acest sens trebuie analizate modelele de succes din Republica Moldova care au implementat activități de standardizare.

Standardizarea reprezintă:

► un instrument puternic pentru a aduce cercetarea și noile tehnologii pe piață;

► o punte de legătură între cercetare și industrie, prin diseminarea rezultatelor cercetării și asigurarea unei strânse cooperări între actori-cheie, atunci când sunt stabilite standardele viitoare.

Standardizarea oferă :

► integrarea rezultatelor cercetării în peisajul standardele existente și stabilirea prin rezultatele cercetării de noi domenii de activitate pentru standardizare;

► baza pentru dezvoltări ulterioare, pentru cercetări noi și în cele din urmă noi cunoștințe, crearea unui cerc virtuos de cunoaștere a standardelor și a cercetării.

Standardele oferă linii directoare și instrucțiuni clare, care, dacă sînt aplicate în mod corect, ar trebui să asigure că un produs sau serviciu va satisface o serie de criterii specifice de calitate, ce corespund cerințelor clienților. Prin implementarea unor standarde relevante, puteți atinge niveluri mai bune de performanță și fiabilitate. Acest lucru vă va ajuta să atrageți și să mențineți clienții pentru produsele și serviciile dumneavoastră, făcînd astfel afacerea mai competitivă și de succes.

Standardele ajută la protejarea sănătății și siguranței angajaților și clienților, precum și cea a publicului larg și a mediului natural.

În procesul de elaborare a standardelor europene sînt luate în considerare toate regulile de sănătate și de siguranță relevante, precum și comentariile din partea organizațiilor specializate în sănătatea și securitatea la locul de muncă, protecția consumatorului și aspectele de mediu.

Standardele sînt un mijloc util de asigurare a faptului că diferite produse și componente sînt compatibile reciproc și vor funcționa în mod corespunzător atunci cînd sînt conectate împreună. Acest obiectiv – cunoscut și sub numele de interoperabilitate – este vital pentru numeroase industrii.

Prin acordarea unei atenții minuțioase standardelor, este sigur faptul că toate produsele și serviciile care sînt furnizate sînt compatibile între ele și că ele vor fi capabile să concureze cu produse și servicii oferite de alte companii și organizații.

Totodată, standardele oferă caracteristici precise și acceptate pe scară largă ale componentelor, produselor și serviciilor. Ele crează posibilitatea împărtășirii unei înțelegeri generale a cerințelor exacte care trebuie să fie îndeplinite, pentru fiecare verigă din lanțul de aprovizionare.

Prin includerea unor referințe la anumite standarde în cataloage de produse, cereri de ofertă, contracte de furnizare de bunuri și acorduri de cumpărare, este de dorit ca furnizorii să respecte aceste cerințe, și așa este sigur că produsele și / sau serviciile furnizate vor corespunde așteptărilor clienților.

Prin utilizarea standardelor europene, orice afacerea poate profita din plin de piața unică și poate avea un acces de pînă la 600 de milioane de potențiali consumatori din întreaga Europă.

Standardele europene publicate de către CEN și CENELEC sînt recunoscute și acceptate în 33 de țări, prin urmare este sigur că, atunci cînd aceste standarde se aplică, posibilitatea de comercializare a produselor și/sau serviciilor în toate aceste țări este foarte mare.

Mai mult decît atît, multe standarde CEN și CENELEC sînt identice cu (sau pe baza) standardele internaționale publicate de ISO și IEC, facilitînd astfel posibilitatea de a face afaceri cu clienții și/sau furnizori din afara Europei.

Cîștigarea încrederii clienților și menținerea nivelului de satisfacție sînt cruciale pentru succesul afacerii. Standardele contribuie la atingerea acestor obiective, deoarece acestea dau posibilitatea de a menține un nivel ridicat de calitate de-a lungul lanțului de aprovizionare și a procesului de producție, sau atunci cînd sunt furnizate serviciile.

Atunci cînd clienții sînt siguri de aptitudinea întreprinderii de a furniza produse sau servicii de înaltă calitate într-un mod eficient și consecvent, ei vor fi dispuși să continue să cumpere aceste produse, să folosească serviciile, și să susțină afacerea.

Un alt rol al documentelor normative din domeniul standardizării este acela că oferă costuri reduse, mai puține deșeuri și eficiență mai bună, ele încurajează concurența prin faptul că facilitează alegerea clienților între diferiți furnizori care oferă produse sau servicii echivalente. Cumpărătorii au posibilitatea de a alege între produse sau servicii care respectă același standard, comparînd doar diferențele în termeni de calitate, preț, și alte criterii.

Standardele contribuie, de asemenea, la reducerea deșeurilor și îmbunătățirea eficienței. De exemplu, standardele europene, care integrează principiile "Ecodesign" sînt instrumente valoroase pentru reducerea consumului de energie, ajutînd astfel consumatorii să economisească bani.

Aplicînd documente normative companiile și alte organizații se asigură că produsele și serviciile lor îndeplinesc cerințele legislației relevante, adică sînt în conformitate cu anumite cerințe ale directivelor și/sau regulamentelor UE. Se consideră că cei care aplică standarde beneficiază de o"prezumție de conformitate"cu cerințele legale relevante. Totodată, standarde sînt, de asemenea, revizuite în mod regulat pentru a se asigura că ele țin cont de cele mai recente evoluții științifice, tehnologice, de reglementare și de piață.

Prin referire la versiunile curente ale standardelor relevante, se beneficiază de accesul la cele mai bune cunoștințe și soluții moderne disponibile.

Alături de contribuția directă obținută în urma utilizării standardelor, poate exista, de asemenea, și o contribuție indirectă, care este la fel de importantă pentru succesul pe termen lung pentru o activitate de succes a întreprinderilor mici și mijlocii.

Standardele sînt o modalitate de a arăta lumii faptul că întreprinderea este devotată perfecțiunii – atît în ceea ce privește calitatea produselor și/sau serviciilor– cît și sănătatea, siguranța, procesele de management și aspectele de mediu etc.

Companiile și organizațiile care folosesc în mod corect beneficiile reale obținute în urma aplicării standardelor au de cîștigat prin modul în care sînt percepute de către clienții lor, părțile interesate, precum și comunitatea mai largă (autorități publice, mass-media, societatea civilă etc.) [10].

2.2. Obținerea beneficiului în urma aplicării standardelor.

În broșura ISO intitulată: Zece beneficii pentru întreprinderile mici și mijlocii [11] responsabilii unor întreprinderi mici din zece state ne mărturisesc din ce puncte de vedere standardele ISO contribuie la reușita lor.

Acești responsabili, dintre care opt sunt conducători sau proprietari de întreprinderi, provin din state precum: Canada, Suedia, Italia, Austria, Singapore, Kenya, Marea Britanie, Spania, Brazilia și Noua Zeelandă. Ei enumeră beneficiile pe care standardele ISO le conferă întreprinderilor mici și mijlocii:

1. standardele ajută să concurați cu întreprinderile mari pe picior de egalitate;

2. standardele deschid piețele de export pentru produsele și serviciile dvs.;

3. standardele inițiază în cele mai bune practici;

4. standardele consolidează eficacitatea activităților dvs.;

5. standardele consolidează credibilitatea dvs. și încrederea clienților;

6. standardele deschid noi posibilități de afaceri și de vânzări;

7. standardele conferă un avantaj concurențial;

8. standardele oferă o imagine de marcă internațională;

9. standardele ajută întreprinderea să se dezvolte;

10. standardele permit utilizarea unui „limbaj” comun într-un sector industrial.

În continuare se vor descrie situațiile unor întreprinderi care au înțeles rolul standardelor și enumeră beneficiile pe care le-au obținut în urma implementării lor.

Una din aceste companii este PT Wijaya Karya Beton din Indonezia, in domeniul

construcțiilor și producerea materialelor de construcții. [12] Principale domenii de utilizare a standardelor în cadrul acestei companii sunt:

• Cercetare și dezvoltare / inginerie;

• Achiziții de materii prime;

• Testarea produsului final;

• Managementul operațiunilor / de producție;

• Vânzări, marketing și comunicare cu clienții.

Beneficiile majore pentru PT Wijaya Karya folosind standardele au fost:

• Îmbunătățirea procesului de evaluare și selecție a furnizorilor;

• Salvarea resurselor și optimizarea rezultatelor în cercetare și dezvoltare;

• Optimizarea transferului de informații prin specificații unificate și armonizate;

• Livrări de înaltă calitate;

• Optimizare proceselor de producție;

• Obținerea de beneficii în cadrul negocierilor de vânzare prin trimitere la standarde, și evitînd neînțelegerile.

În cadrul unui sistem de management al calității unificat bazat pe ISO 9001, operațiunile de diferite funcții de afaceri au fost integrate și optimizate. Deosebit de relevante sunt economiile la termen în funcția de afaceri de inginerie din cauza diseminării de informații standardizate (de exemplu, pentru caietul de sarcini materiale, caietul de sarcini de proces și standardizare a produsului). Aceste informații sunt, de asemenea, utilizat pentru a defini mai bine instrucțiuni și proceduri operaționale de lucru, ceea ce duce la creșterea eficienței de mai multe procese de producție. Astfel de evoluții au ajutat, de asemenea, pentru a atinge calitatea produsului superior, creșterea încrederii clienților și veniturilor din vânzări.

O altă întreprindere care are succes datorită implementării corecte a standardelor este Lobatse Clay Works [13] din Republica Botswana, are un număr de angajați de 179 persoane și are ca domeniu de activitate construcțiile și materialele de construcții (cărămizi, pavele, glafuri).

Domeniile în care s-au utilizat pe scară largă standardele au fost în producție, funcționarea afacerii acoperit de evaluări, ceea ce a contribuit la:

• Calibrarea echipamentelor și menținerea în stare bună de funcționare;

• Creșterea ratei de conformitate de materii prime primite de la furnizori;

• Îmbunătățirea procesului de producție, minimizarea defectări ale produsului;

• Reducerea numărului de incidente care provoacă probleme de sănătate și securitate.

Standardele au ajutat LCW să se concentreze pe operațiunile sale de fabricare a unui număr limitat de tipuri de cărămidă, care le produc constant de înaltă calitate. Procedurile de calitate, procesele definitorii de la excavarea de lut din sol la producția finală de cărămizi și ambalarea lor, depozitare și livrare către clienți, au ajutat compania la eficientizarea proceselor de producție și la optimizarea ciclurilor de producție.

Nanotron [14] este o companie de dimensiuni mici fondată în Berlin, Germania, în 1991 și activă în sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor la nivel mondial (TIC). Cu sprijinul de capital de risc, Nanotron a început dezvoltarea tehnologiei proprii în 2001, iar primul produs a fost introdus în 2004 pentru a permite punerea în aplicare a rețelelor wireless. Are un număr de 25 de angajați și are ca domenii de dezvolare elementele de design, marketing-ul și vînzările.

Folosirea standardelor a permis Nanotron:

• Devenirea unui lider in industria de teledetecție și în timp real a dispozitivelor de localizare;

• Cerințele precise a produsului tocmai pe baza standardelor;

• Creșterea încrederii clienților în produsele Nanotron;

• Reducerea costurilor de fabricare a produsului;

• Optimizare proceselor interne ale companiei.

2.3 Necesitatea implicării în activitatea de standardizare a întreprinderilor mici și mijlocii

O lume fără standarde și-ar înceta în scurt timp dezvoltarea. Transportul și comerțul ar fi paralizate. Internetul pur și simplu nu ar mai funcționa. Disfuncționalități și pene ar afecta sute de mii de sisteme care depind de tehnologia informației și de comunicații – serviciile publice, cele bancare, de îngrijire a sănătății, de control al traficului aerian, serviciile de urgență, de ajutor în caz de dezastre sau chiar diplomația internațională. Foarte multe aspecte ale lumii moderne depind în mare măsură de standarde.

Standardele sunt utile pentru organizațiile din industrie și afaceri de toate tipurile, pentru guverne și organisme de reglementare, pentru organizații comerciale, pentru specialiștii din evaluarea conformității, pentru furnizori și cumpărători ai produselor și serviciilor din sectoarele publice și private, și în fine pentru oameni, în general, în rolul lor de consumatori și utilizatori finali [15].

În timp ce unele companii se pot bucura de o gamă largă de beneficii, pur și simplu prin utilizarea și aplicarea în mod corect a standardelor, există alte cîteva motive pentru care multe companii aleg, de asemenea, să participe activ la elaborarea standardelor.

Prin implicarea în procesul de standardizare, fiecare poate contribui la modelarea conținutului unor noi standarde, care vor afecta afacerea, în timp ce acestea sînt în curs de elaborare. Este posibilitatea ca companiile să se asigure că orice probleme sau aspecte pe care le consideră importante sînt luate în considerare în timpul procesului de planificare și elaborare, și să prevină (sau să reduceți la minimum), eventualele costuri sau efecte negative care pot afecta afacerea lor.

„Un standard european este modelat de către cei care contribuie la elaborarea acestuia.”

Atunci cînd se participă în procesul de standardizare în mod regulat, companiile sunt mai bine informate cu privire la tot felul de schimbări care ar putea avea impact asupra afacerii. De exemplu, în ceea ce privește posibilitatea de a revizui standardele existente, propunerile de a elabora noi standarde sau introducerea unor noi reglementări – fie la nivel național sau european.

Prin participarea în comitetele tehnice – fie la nivel național, european sau internațional – exper ții delegați din cadrul companiei vor beneficia de accesul la cele mai recente cunoștințe într-un anumit domeniu sau sector, care sînt esențiale pentru afacerea. Ei vor învăța despre inovațiile relevante și evoluțiile tehnologice, precum și despre tendințele emergente și evoluția cerințelor pieței.

Alegerea de a participa sau nu în procesul de standardizare stă la dispoziția fiecărei companii sau organiza ții, precum și modul în care aceasta preferă să participe. Această alegere va depinde în mod normal de o serie de factori, inclusiv: numărul și varietatea de domenii sau sectoare studiate, disponibilitatea experților tehnici care ar putea participa la lucrările tehnice și dacă este posibil să se combine resursele prin cooperarea cu alte companii sau organizații.

La nivel național

Principala cale de implicare a întreprinderilor sau a altor părți interesate în activitatea de standardizare este prin intermediul unui organism național de standardizare sau comitet electrotehnic național. Aceste organizații naționale pot oferi informații actuale cu privire la ce standarde sînt în proces de elaborare în domeniul întreprinderii și modul în care se poate contribui la modelarea conținutului lor.

Cel mai simplu mod de a exprima părerea este prin prezentarea unor observații în formă scrisă ca răspuns la consultările publice cu privire la proiectele de standarde. Aceste consultări (sau "anchete") trebuie să aibă loc în toate țările participante, înainte de adoptarea oricărui standard european nou de către CEN sau CENELEC.

În cazul în care se dorește participarea în mod direct la discuțiile cu privire la noile standarde, se pot desemna experți în calitate de membri ai comitetelor tehnice naționale, inclusiv ai „comitetelor oglindă”, care sînt responsabile de urmărirea și participarea la elaborarea standardelor la nivel european și/sau internațional.

Un volum tot mai mare de activitate tehnică se efectuează în format electonic, fie prin e-mail sau utilizînd instrumente bazate pe web (cunoscute sub numele de "e-commenting"). Teleconferința reduce, de asemenea, necesitatea întîlnirilor față-în-față, economisind astfel timp și reducînd costurile de participare în activitatea de standardizare.

La nivel European

Participînd în activitatea tehnică la nivel național poate servi, uneori, drept prim pas pentru implicarea în activități de standardizare la nivel european sau internațional. Aceasta poate duce la desemnarea în calitate de membru al unui Comitet Tehnic (TC), Subcomitet (SC) sau Grup de Lucru (GL) al CEN sau CENELEC. Cu toate acestea, este important de reținut faptul că membrii acestor organisme tehnice europene sînt responsabili să reprezinte consensul tuturor părților interesate din țările lor – nu doar interesele unei anumite companii sau organizații. Acest lucru este cunoscut sub numele de "principiul delegării naționale".

O altă cale de a influența elaborarea standardelor este prin intermediul asociațiilor de afaceri sau a celor care reprezintă industrii specifice. În multe cazuri, aceste asociații naționale fac parte, de asemenea, din federațiile europene, care contribuie la activitățile de standardizare la nivel european, în calitate de partener sau organizație de legătură a CEN și/sau CENELEC.[10]

2.4 Participarea la nivel european, internațional și național în procesul de standardizare

Motivele pentru care participarea la activitatea de standardizare și utilizarea standardelor în diferite domenii nu sunt satisfăcătoareeste din cauza ca există percepția că aplicarea standardelor duce la creșterea costurilor. Totodată experții din cadrul IMM-urilor au sarcini multiple și de regulă nu au suficient timp alocat pentru activitatea de standardizare iar pentru unele IMM-uri costul de achiziție al standardelor este prea mare. Există și o lipsă de informare la nivelul IMM-urilor privind utilitatea standardelor și conținutul activității de standardizare.

Contrar susținerii unei convingeri ordinare, elaborarea standardelor reprezintă un domeniu accesibil pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii. În general, oricine – industria, Întreprinderile Mici și Mijlocii, persoanele fizice, care sunt interesate de elaborarea standardelor, pot face acest lucru asigurînd utilizarea corectă a canalelor de transmisie. Întreprinderile Mici și Mijlocii pot influența procesul de standardizare fie la nivel național, european sau internațional prin intermediul a trei căi [16].

La nivel național

Nivelul național oferă oportunitatea de a influența contribuția țării la activitatea desfășurată în Europa.

Pentru început e necesar de a găsi calea spre Organismul Național de Standardizare, Comitetul Electrotehnic Național sau către o federație națională de comerț din țară (a se consulta lista de la sfîrșitul prezentei broșuri).

Posedînd cunoștințe de specialitate într-un anumit domeniu, poți fi desemnat să devii membru al delegației naționale trimise de Organismul Național de Standardizare, pentru a intra într-un comitet tehnic care are misiunea de a elabora standarde CEN sau CENELEC. Cu toate acestea, în cazul în care există o insuficiență de resurse umane, este posibil să se realizeze trecerea prin federațiile naționale de comerț, care vor aproba opiniile dumneavoastră la nivel național, acestea fiind ulterior reluate la nivel european și internațional.

Prin intermediul organismelor naționale de standardizare ale CEN sau comitetelor electrotehnice naționale ale CENELEC.

Fiecare organism național de standardizare/ comitet național este încredințat standardizării fiind recunoscut atît la nivel național, cît și european, ca fiind capabil să reprezinte interesele din domeniul standardizării ale țării respective. Fiecare organism național de standardizare/ comitet național se străduie să întrunească la nivel național toate părțile interesate care prezintă un interes semnificativ asupra proiectelor individuale (reprezentanții fac parte din multiple domenii: industrie, Întreprinderi Mici și Mijlocii, asociații de consumatori, ecologiști, autorități publice, asociații de comerț, sindicate, instituții educaționale). Sarcina lor principală este de a reprezenta poziția națională în procesul european de standardizare.

Organismul național de standardizare/ comitetul național asigură construirea unui consens la nivel național. De asemenea, acestea sunt responsabile de numirea experților care urmează să participe la activitatea de standardizare desfășurată atît la nivel european, cît și internațional. Organismele naționale de standardizare/ comitetele naționale au rolul de a participa la activitatea de standardizare europeană, în același timp avînd obligația de a implementa standardele europene la nivel național și de a anula orice standarde naționale conflictuale. Acest fapt asigură o piață cu adevărat unică. Scopul principal este de a avea un standard unic în 31 de țări, astfel încît 31 de standarde naționale să poată fi înlocuite printr-un singur standard european.

Prin intermediul federațiilor naționale de comerț

O altă modalitate prin care Întreprinderile Mici și Mijlocii pot participa în procesul de standardizare este de a deveni membru al federației naționale de comerț. Federațiile naționale de comerț oferă o serie de servicii membrilor lor, promovînd și protejînd interesele acestora, susținîndu-i în același timp în toate domeniile de activitate comercială. Prin intermediul acestor federații naționale de comerț care în general sunt membre ale organismelor naționale de standardizare/ comitetelor electrotehnice naționale, Întreprinderile Mici și Mijlocii pot influența procesul de standardizare națională, europeană și internațională.

La nivel european

A doua cale, prin intermediul căreia Întreprinderile Mici și Mijlocii pot influența procesul de standardizare, este prin aderare sau contribuție adusă în cadrul organizației europene sau oricărei asociații sau federații europene de comerț. Prezentele organizații pot să delegheze un expert în domeniul Întreprinderilor Mici și Mijlocii în cadrul unui comitet tehnic al CEN sau CENELEC cu statut de observator. În calitate de observator, poți influența procesul de standardizare prin lansarea unor propuneri și discutarea acestora, chiar daca nu deții dreptul de a lua decizii sau de a vota. Elaborarea unui standard european presupune constituirea consensului la nivelul comitetului tehnic și include proceduri precum investigarea și votarea realizate de membrii naționali ai CEN sau CENELEC. Atunci cînd un proiect de standard european este difuzat pentru comentarii publice, toate părțile interesate au posibilitatea de a influența conținutul standardului.

Prin intermediul federațiilor europene de comerț

Multe federații europene de comerț sunt membri asociați ai CEN și parteneri de cooperare ai CENELEC. Acestea sunt niște organizații europene cu profil larg care reprezintă sectoare particulare ale industriei, precum cele cu referire la consumatori, ecologiști și muncitori.

Federațiile europene care sunt asociații și organizații profesionale sau de comerț reprezintă părți interesate ce dețin un rol important în procesul european de standardizare. Făcînd parte dintr-un domeniu paneuropean, multe din aceste federații europene au avut un rol esențial în activitatea de proiectare și planificare a activității de standardizare. Membrii federațiilor contribuie la proiectarea standardelor europene sau a altor documente fie prin intermediul experților care participă direct în grupurile de lucru europene, fie prin intermediul delegațiilor naționale. Federațiile, cărora le-a fost acordat statutul de colaborare, dețin dreptul de a delega participanți la anumite comitete tehnice care reprezintă interes pentru ei. Aceste persoane pot participa pe deplin aducînd anumite contribuții tehnice însă nu dețin dreptul de a vota pe care îl au delegațiile naționale.

Mai mult de 400 de federații europene sunt active în sistemul CEN. Lista federațiilor poate fi consultată pe site-ul www.cen.eu.

Federații europene active în procesul de standardardizare pe sectoare:

Construcție

Prin intermediul celor 34 de federații naționale membre din 29 de țări (26 membre ale UE și AELS, Croația și Turcia), FIEC, Federatia Industriei Europene a Constructiilor reprezintă întreprinderile de construcții de toate mărimile. Întreprinderile Mici și Mijlocii în calitate de „jucători globali” execută toate tipurile de activități de construcții civile și industriale.

Consumatori

ANEC, Vocea Consumatorilor Europeni în Standardizare, apără interesele consumatorului în procesul de standardizare și certificare. Secretariatul cu sediul la Bruxelles coordonează o rețea de peste 200 de reprezentanți ai intereselor consumatorilor din întreaga Europă. Experții în domeniu contribuie în mod direct la activitatea desfășurată în peste 80 de comitete tehnice, grupuri de lucru și organisme politice care participă la elaborarea standardelor europene și internaționale.

Industriile constructoare de mașini (Ingineria mecanică, industria electrotehnică, industria prelucrării metalelor și industria articolelor din metal)

ORGALIME, Asociația Europeană a Industriei Construcțiilor de Mașini, este partener de cooperare al CENELEC și reprezintă interesele celor 130.000 de companii la nivelul instituțiilor Uniunii Europene. ORGALIME acționează pentru 33 de federații de comerț, inclusiv pentru federații de comerț mai mici precum sunt AIE, Asociația Furnizorilor de Energie din Europa, CECAPI – Comitetul European al Producătorilor Echipamentului de Instalație Electrică. CELMA – Federația Asociațiilor Naționale ale Producătorilor de Corpuri de Iluminat și a Componentelor Electrotehnice pentru Corpurile de Iluminat în Uniunea Europeană și CECED – Comitetul European al Producătorilor de Echipamente Casnice, toate acestea fiind parteneri de cooperare ai CENELEC.

Mediu

ECOS, Organizația Europeană de Mediu a Cetățenilor pentru Standardizare este un consorțiu al ONG-ului de mediu creat pentru a aborda protecția mediului în procesul de standardizare. ECOS își propune să sporească performanța ecologică a produselor, asigurarea cu metode de măsurare a sunetelor agenților poluanți, „ecologizarea” sistemelor de management în afaceri, îmbunătățirea calității informației trimisă consumatorului cu privire la consumul durabil. ECOS este implicat îndeosebi în monitorizarea activității organismelor europene și internaționale de standardizare (CEN, CENELEC, ISO și CEI) și în crearea politicilor la nivel european (precum este Directiva privind proiectarea ecologică a produselor consumatoare de energie).

Medicină

Vocea reprezentativă a Industriei Echipamentelor Medicale și de Asistență, EUCOMED, întrunește 4500 de designeri, producători și furnizori de tehnologii medicale utilizate pentru diagnosticarea, prevenirea, tratarea, ameliorarea bolii și a dizabilității. Membrii EUCOMED fac parte din comerțul național, organizațiile paneuropene și producătorii activi de tehnologii medicale la nivel internațional. Misiunea Industriei Echipamentelor Medicale și de Asistență, EUCOMED este de a extinde accesul la tehnologiile medicale moderne, inovatoare și fiabile atît pentru medici, cît și pentru pacienți.

Cercetare, Educație, Sănătate și Siguranță

ETUI, Institutul European al Sindicatelor pentru Cercetare, Educație, Sănătate și Siguranță, este o asociație internațională care efectuează cercetări, elaborează studii și monitorizează problemele europene de importanță strategică pentru lumea muncii, în timp ce construiește punți de legătură dintre comunitatea academică de cercetare și mișcarea forței de muncă. Mai mult de atît, această asociație promovează activități educaționale și de formare profesională, programe și schimburi de experiență care consolidează o identitate europeană a sindicatelor. ETUI oferă suport tehnic în domeniul protecției, securității și sănătății în muncă, pentru a promova un nivel ridicat de protecție a sănătății și securității lucrătorilor din Europa.

Standardizarea în domeniul Comerțului, Artizanatului și al Întreprinderilor Mici și Mijlocii.

NORMAPME, Oficiul European pentru Standardizare în Domeniul Comerțului, Artizanatului și al Întreprinderilor Mici și Mijlocii, este membru asociat CEN și partener de cooperare CENELEC. NORMAPME este o organizație europeană concentrată asupra intereselor întreprinderilor mici în sistemul european de standardizare. Membrii săi constituie mai mult de 11 milioane de întreprinderi din toate țările europene inclusiv statele membre ale UE și AESL. NORMAPME lucrează în strînsă colaborare cu CEN și CENELEC asupra aspectelor ce vizează standardizarea.

La nivel internațional

Prin intermediul relației strînse dintre CEN și ISO, CENELEC și CEI, Întreprinderile Mici și Mijlocii pot obține ușor acces la piața internațională. Pe de altă parte, toți membrii CEN sunt și membri ISO și toți membrii CENELEC sunt în același timp membri CEI, căci una dintre condițiile de a fi un membru afiliat al CEN și CENELEC este anume de a fi membru al ISO sau CEI. Prin intermediul acestor relații, interesele Întreprinderilor Mici și Mijlocii sunt asigurate și la nivel internațional.

Prin participarea proactivă în procesul de elaborare a standardelor, Întreprinderile Mici și Mijlocii pot influența evoluția pieței. Prin intermediul competențelor deținute, puteți conduce direcții noi și implementa propriile viziuni în procesul de standardizare, asigurîndu-vă că standardele elaborate la nivel național, european și internațional sprijină strategia companiei dvs.

CAPITOLUL III: ACTIVITATEA DE STANDARDIZARE ÎN CADRUL ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII

3.1 Activitatea de standardizare în cadrul întreprinderilor din Republica Moldova.

Standardizarea este o activitate de interes general care,prin aplicațiile ei,are un impact important asupra economiei și societății.

Activitatea de standardizare în Republica Moldova [17] este efectuată de către organismul național de standardizare, prin intermediul comitetelor tehnice de standardizare.

Politica statului în domeniul standardizării se elaborează de către organul central de specialitate al administrației publice responsabil de infrastructura calității, numit de Guvern.

Activitatea de standardizare se reglementează prin coduri de bună practică aprobate de organismul național de standardizare, precum și prin acte normative aprobate de organul central de specialitate al administrației publice responsabil de infrastructura calității.

Reglementarea activității de standardizare, cooperarea cu organele centrale de specialitate ale administrației publice se efectuează de către organul central de specialitate al administrației publice responsabil de infrastructura calității, care:

a) elaborează și promovează politica statului în domeniul standardizării;

b) cooperează cu organele centrale de specialitate ale administrației publice responsabile de elaborarea, adoptarea și aplicarea reglementărilor tehnice, și cu alte entități legale în procesul de asigurare a uniformității aplicării cerințelor tehnice și a procedurilor de evaluare a conformității;

c) participă, la solicitarea autorităților, la elaborarea actelor normative care au tangență cu standardizarea națională;

d) coordonează proiectele de reglementări tehnice;

e) supraveghează activitatea desfășurată de organismul național de standardizare;

f) stabilește modul de formare și de gestionare a Fondului Național de documente normative în domeniul standardizării, precum și regulile de folosire a acestui fond;

g) elaborează și aprobă, în limitele competenței sale, coduri de bună practică;

h) asigură participarea organismului național de standardizare la activitatea organizațiilor internaționale și regionale de standardizare.

Figura 3.1. Structura sistemului național de standardizare [18]

Numărul standardelor în baza de date a Institutului Național de Standardizare la data de 28.03.2016 este de 26099. Figura de mai jos [19] reflectă numărul standardelor existente la data respectivă, după categoriile acestora (moldovene originale, europene, internaționale, interstatale și ale altor țări).

Figura 3.2. Numărul standardelor existente în Fondul Național de Standarde

3.3 Gradul de implementare a standardelor în activitatea întreprinderilor din Republica Moldova.

La momentul depunerii cererii de aderare la UE o țară trebuie să aibă implementate nu mai puțin de 80% din standardele europene adoptate, iar pentru restul 20% trebuie să prezinte un calendar de implementare. Standarde care ar trebui implementate în diferite domenii si pentru diferite categorii de produse și servicii.

Principalele produse moldovenești sunt fructele, legumele, vinul și tutunul, cu toate acesta, în ultima perioadă, țara exportă și cablaje, echipament și unelte electronice pentru automobile. Conform statisticilor din anul 2013-2017 Republica Moldova [23] și-a schimbat direcțiile de export și import. Asfel, în anul 2013 cele mai multe produse au fost exportate în UE,cu timpul pina in 2017 cescind, fiind urmat de țările CSI. La capitolul import lucrurile stau tot cam asa, s-au importat mai mult din UE. Procentajul importului și exportului este prezentat în figura 3.9.

Figura 3.9. Importul și exportul RM din perioada 2013-2017.

Cel mai mult Republica Moldova importa combustibil , ceea ce este si normal pentru o țara care duce lipsă de acestea. În schimb la capitolul export cel mai multe se exportă produse alimentare și animale, urmat de articole manufacturale, băuturi și tutun și produse chimice. Structura exportului și importului după categorii de produse este prezentat în figura 3.10. Conform datelor obținute din Fondul Național de Standarde cele mai multe standarde procurate țin de domenii precum:

 Transportul și infrastructura drumurilor;

 Energie electrică, termică, gaze și apă;

 Metrologie;

 Industria vitivinicolă;

 Construcții.

 Alte domenii sunt prezentate în anexa 3.

Comparînd structura exporturilor și domeniile în care sunt mai cerute standardele se observă că RM se orientează să faca profit din ceea ce are, totdată adaptate la cerințele europene.

Figura 3.10. Structura exportului și importului după categorii de produse [23]

Practic toate ÎMM din RM utilizează atît standarde interstatale, precum și mai des în utima perioadă standarde europene și internaționale. Despre rolul sistemului de management în țările europene și internaționale se știe demult, însă în RM abia acuma se accepta ideea de a organiza totul si de a ține sub control avînd ca dovezi proceduri, procese, produse și servicii documentate și elaborate conform documentelor normative cerute de legislație.

În continuare se vor analiza situații concrete de ÎMM din Republica Moldova privind implementarea standardelor și tipul lor. De asemenea, care a fost impactul trecerii de la standarde interstatale la standardele europene și internaționale.

Una din cele mai cunoscute întreprinderi este SA BUCURIA [25].

Marca comercială SA „Bucuria” este cartea de vizită a Moldovei. Astăzi aceasta este cea mai mare întreprindere producătoare de produse de cofetărie din republică.

Calitate permanent înaltă, ingrediente naturale testate și un asortiment de producție deosebit de larg – iată principalele componente ale succesului SA „Bucuria”, care au glorificat compania nu numai în patria sa, ci și departe de frontierele ei. Varietatea enormă de denumiri de bomboane, ciocolată, zefir, marmeladă, biscuiți, alte dulciuri variate produse de SA „Bucuria” a devenit demult, de rând cu vinurile moldovenești, un simbol specific al Moldovei.

Și astăzi, când de pe conveierele SA „Bucuria” sunt obținute în mediu 37 tone de produse de cofetărie, este greu de crezut că istoria „legendei dulci” a țării noastre a început în depărtatul an 1946 cu asocierea câtorva manufacturi mici. SA „Bucuria” este una dintre întreprinderile industriei alimentare ale republicii ce se dezvoltă cel mai activ. Ea este cea mai mare și unica în Republica Moldova întreprindere specializată de producere a tuturor tipurile de produse de cofetărie zaharoase, ciocolatei și produselor de ciocolată.

Interesul cumpărătorilor față de produsele sale este întotdeauna înalt: calitatea garantată; materia primă naturală și inofensivă, producția finită și materialele de ambalare; apropierea de piețele de desfacere principale – toate acestea îi permit fabricii să mențină marca și statutul de lider pe piața produselor de cofetărie. Producția SA „Bucuria” este elaborată conform tehnologiilor clasice cu luarea în considerație a elaborărilor și inovațiilor moderne în ramura cofetăriei. Scopul constă în a reacționa rapid și flexibil la dorințele și posibilitățile consumatorilor și în a păstra, în același timp, cele mai înalte cerințe față de calitatea producției. Aceasta se referă atât la producția finită cât și la fiecare etapă de lucru în parte, în tendința întregii întreprinderi de a atinge scopul propus.

Calitatea și inofensivitatea producției SA „Bucuria” sunt garantate de funcționarea Sistemului de Management al Calității și Inofensivității Producției în conformitate cu cerințele standardului internațional ISO 9001:2000 și НААСР – ISO 22000:2005, sunt certificate de Organul European de Certificare TUV CERT (TUV Thueringen): CERTIFICAT Nr. 15 100 31772//15 112 6187.

Devotamentul față de tradițiile de calitate și cele mai noi tehnologii au fost și rămân a fi misiunea principală a SA „Bucuria” – de a aduce bucurie în fiecare casă fabricând o producție naturală de calitate înaltă! Calitatea produselor oricărei întreprinderi este componenta de bază a competitivității ei.

Anume din acest motiv un rol important în asigurarea unor standarde înalte unice îl are implementarea la SA„Bucuria” a sistemului de management al calității ce corespunde cerințelor standardelor internaționale seria ISO 9001:2000; 22000:2005 (HACCP). Sistemul de Management al Calității (SMC) asigură consumatorilor siguranța în calitatea producției procurate, precum și influențează favorabil imaginea întreprinderii însăși.

Calitatea produselor de cofetărie lansate este una din direcțiile prioritare de activitate a companiei SA „Bucuria”.

Întreprinderea activează în conformitate cu politica elaborată în domeniul managementului calității care este asigurată atât prin personalul de calificare înaltă și utilare tehnică a întreprinderea, cât și prin implementarea noilor sisteme de control.

Direcția principală în activitatea SA „Bucuria” pentru confirmarea calității garantate a producției lansate și a siguranței ei o reprezintă controlul calității producției lansare, creat în baza cerințelor standardelor internaționale ISO 9001:2000 și ISO 22000 (HACCP). Semifabricatele ce nu corespund normativelor nu sunt admise la operațiile ulterioare.

Controlul procesului începe la etapa de determinare a calității materiei prime și semifabricatelor primite la întreprindere. Sunt supuse controlului și materialele auxiliare (etichetele, correxele, croielile, cutiile, hârtia, cartonul, cleiul, etc.).

Calitatea materiei prime și materialelor este controlată nu doar în momentul primirii, ci pe toată durata etapei de păstrare. O atenție deosebită se acordă materiei prime și materialelor cu durată de păstrare îndelungată și scurtă (numite produse ușor alterabile). Nici un lot de materie primă nu este introdus în procesul de producere fără autorizarea specială a LCÎ, eliberată după o verificarea minuțioasă.

Pentru asigurarea și menținerea calității înalte în procesul de păstrare și la etapa de realizare a produselor finite, controlul se efectuează direct în procesul de producere. Măsurile sanitare în procesul de producere și realizare a produselor alimentare urmăresc un scop final de bază: asigurarea siguranței produsului livrat consumatorului în privința infecțiilor, toxiinfecțiilor și intoxicațiilor de natură bacteriană și virală.

În acest scop, toate verigile procesului de producere sunt supuse unui control strict al respectării cerințelor și normativelor sanitare, GOST-urilor, SanPiN-urilor, MBT, cerințelor НАССР.

În octombrie 2001, Organul Național de certificare a sistemelor de calitate a certificat sistemul de calitate la SA «Bucuria» în conformitate cu cerințele SR EN ISO 9001:1995 și a fost eliberat certificatul de conformitate Nr. SNC MD SC16 21 0019 01.

În iulie 2003, conform rezultatelor certificării repetate petrecute de către Organul European de certificare – TUV CERT (Germania) SMC, SA «Bucuria» a fost certificată în conformitate cu cerințele SR EN ISO 9001:2000 (fapt confirmat de certificatul de conformitate eliberat Nr. 15 100 31772), și de către Organul Național de certificare a sistemelor de calitate în conformitate cu cerințele SM EN ISO 9001:2002 (fapt confirmat de certificatul de conformitate eliberat Nr. SNC MD SC 16 21 0025-03).

În iunie 2006 a fost efectuată certificarea Sistemului Integrat de management al Calității și securitate a producției alimentare de către Organul European de certificare TUV CERT (Germania) în conformitate cu cerințele standardului DIN EN ISO 9001:2000 și principiile НАССР (fapt confirmat de certificatul de conformitate eliberat №1510031772//151126187) și de către Organul Național de certificare a sistemelor de calitate în conformitate cu cerințele ISO 9001:2000, adaptate la standardul național SM SR EN ISO 9001:2002 și principiile НАССР, stabilite în SM GOST R 51705.1:2002 (fapt confirmat de certificatul de conformitate eliberat № SNACP MD SC 030160025-06).

Calitatea produselor de cofetărie ale fabricii «Bucuria» este confirmată de Ministerul Sănătății al RM și Sistemul național de certificare a RM, cu eliberarea certificatelor igienice și certificatelor de conformitate.

Calitatea produselor de cofetărie este confirmată de Ministerul Sănătății al Rusie și Sistemul național de certificare GOST R al GOSTSTANDART, cu eliberarea Concluziilor Sanitarepidemiologice și a Certificatelor de Conformitate.

Analizînd situația 2013-2014 BUCURIA SA utilizează o gamă de standarde europene, internaționale și interstatale.

Figura 3.12. Standarde utilizate de BUCURIA SA

BUCURIA SA are în biblioteca sa standarde atît europene, internaționale, interstatale cît și ale altor țări. Acest lucru e un avantaj întrucît procesul de trecere e în proces, deși lent, dar e vizibil deja renunțarea la GOST-uri si implementarea celor europene și internaționale.

Lista standardelor utilizate de BUCURIA SA este prezentată în anexa 5.

Un alt caz este o companie specializată în producerea produselor vinicole ''MAURT''

Întreprinderea este o diversitate de arome, gusturi și postgusturi minunate. Compania produce vinuri și băuturi spumoase, vinuri tradiționale, câteva tipuri de vodcă, deserturi de lichior, brandy și balsamuri în 2007, compania a primit certificatul internațional al managementului calității ISO 9001:2000 și ISO 22000:2005.

Maurt este o companie care utilizează standarde naționale, dar la care procesul de trecere de la GOST-uri la standarde internaționale și europene încă nu a început, excepție făcînd inplementarea standardelor ISO 9001 și ISO 22000.

În perioada anului 2013-2014 această companie a utilizat o serie de standarde, majoritatea din ele fiind GOST-uri și se referă la metodele de determinare a concentrațiilor unor substanțe cum ar fi:acizi volatili acizi ciotrici, extract redus, acizi titrați, concentrația alcoolică, dioxid de sulf liber și total și altele.

Standardele moldovene originale care sunt utilizate se referă la materia primă pentru fabricarea vinului și rachiului și anume strugurii și condițiile tehnice specifice. Lista standardelor procurate de la Fondul Național de Standarde în perioada 2013-2014 este prezentă în anexa 7.

Figura 3.14. Tipuri de standarde utilizate de MAURT SA [24].

Trecerea de la GOST-uri la standarde europene și internaționale ar fi un proces prea dureros pentru SRL MAURT întrucît at trebui schimbat practic tot modul de lucru, începînd de la utilaje și pînă la instruirea personalului. Pe lîngă faptul ca procesul ar fi unul de lungă durată , ar costa destul de mult.

O altă întreprindere ce produceproduse din sticlă este Fabrica de sticlă CHIȘINĂU.

Este una dintre cele mai mari fabrici de sticla din Europa de Est, producatoare de ambalaje din sticla transparenta, precum si matrițe pentru mașinile de sticlărie. Fabrica execută comenzi după desenele tehnice ale clientului cu inscripții și design variat.

În activitatea sa utilizează atît standarde europene , internaționale și intersatale. Standardele implementate se referă la exactitate, la materie primă – oxid de aluminiu.

Figura 3.15 Tipuri de standarde utilizate de Fabrica de sticlă CHIȘINĂU.

Un alt caz care ar putae fi luat drept exemplu este întreprinderea din domeniul panificației Franzeluța.

SA “Franzeluța” [26] este cea mai mare fabrică de pâine din Republica Moldova. Mai mult de 120 de produse de panificație, 50 de produse de patiserie, 80 de produse de cofetărie și peste 20 de produse de paste făinoase se fabrică zilnic.

Produsele sunt cunoscute și peste hotarele țării. Geografia largă a livrărilor – Germania, Canada, SUA, Grecia, România, Irlanda, Italia, Spania, Bulgaria, Australia, Marea Britanie, Estonia și Israel caracterizează pe deplin succesul de care se bucura produsele. SA “Franzeluța” este o întreprindere cu experiență de peste 70 de ani în industria de panificație, cu tradiții stabilite și cu reputație, care include 3 fabrici de pâine și o fabrică de paste făinoase. Lucrătorii combinatului, în frunte cu conducerea, reprezintă un colectiv de muncă unit, iar principalul scop este grija față de consumator.

Controlul minuțios al materiilor prime, precum și al produselor finite, efectuat de personal calificat, asigură calitatea produselor. Tehnologii SA “Franzeluța” aplică toată măiestria și experiența, pentru ca pe masa oamenilor să fie produse gustoase de calitate înaltă. Produsele sunt fabricate conform tehnologiilor clasice de preparare a aluatului, cu utilizarea prioritară a adaosurilor și afânătorilor naturali. Fabricile sunt echipate cu utilaj moder de performanță.

SA “Franzeluța” participă la expoziții internaționale, regionale și de ramură. De asemenea, la expoziții și degustații republicane unde suntem decorați cu premii și medalii pentru gustul și calitatea înaltă a produselor noastre.

• Diferite sortimente de pîine (de grîu, de secară)

• Produse de franzelărie (rulade, chifle, franzeluțe)

• Paste fainoase cu adaosuri și fără (spaghete, cornișoare, fidea, tăiței, figurine)

• Produse de cofetărie: torturi, prăjituri, rulade, produse din vafe, bomboane, zefir

• Produse de covrigărie dulci și sărate, pesmeți

• Turte dulci, biscuiți, checuri, produse foitaj

• Torturi și colaci la comandă pentru festivitățile Dumneavoastră

• Cozonaci pentru sărbătorile de Paști

• Aluat rapid congelat

Sistemele ISO 9001 și ISO 22000 implementate la întreprindere permit fabricarea produselor la nivelul standardelor internaționale. De asemenea, întreprinderea deține certificatul Kosher pentru producerea covrigeilor și turtelor dulci. În cadrul Franzeluța situațiua cu privire la implementarea standardelor europene și internaționale este mai bună. Din numărul de standarde achiziționate pina in present:80 % sunt standarde europene și internaționale și doar 20% standarde interstatale. Lista standardelor achiziționate de Franzeluta pîna present este prezentaă în anexa 6.

Figura 3.13. Tipuri de standarde utilizate de Franzeluța [24].

CONCLUZII

În urma studiului amplu efectuat am ajuns la următoarea concluzie:

1. Gradul de implementarea a standardelor în cadrul ÎMM nu este satisfăcător, însă luînd în considerare situația economică a Republicii Moldova și faptul că sunt aprobate ca naționale deja 33% din standardele europene, situația nu e chiar critică.

2. Comparînd gradul de implementarea a standardelor europene, internaționale și interstatale în cadrul ÎMM din Republica Moldova în anii 2013-2014 am constat că există o tendință de europenizare atît a produselor, proceselor, cît și a serviciilor oferite. Tendința se observă prin creșterea numărului de standarde europene cumparate de la 500 în 2013 la 1726 în 2014.

3. Avînd ca exemplu situația celor 4 companii: BUCURIA, FRANZELUȚA, MAURT și Fabrica de sticlă CHIȘINĂU se poate de spus că cel puțin 30% din standardele utilizate de ÎMM sunt interstatale (GOST).

4. ÎMM din Republica Moldova încă nu au conștientizat pe deplin beneficiile implementării standardelor atît în procese cît și în metodele de determinare. O amploare mai mare o are implementarea sistemului de management ISO 9000:2011.

5. Odată cu aderarea la UE e necesar de implementat standarde europene și internaționale, iar pentru aceasta ÎMM trebuie să cunoască avantajele și dezavantajele standardelor, trebuie să se implice la elaborarea standardelor. La etapa actuală interesul fată de elaborarea standardelor aproape că nu se manifestă, iar implementarea celor europene și internaționale e considerată costisitoare și inutilă pentru oamenii cu gîndire sovietică.

6. Una din cauzele nivelului redus de implementare a standardelor este lipsa unui specialist care să conducă această activitate. Organismul Național de Sandardizare (ONS) pune la dispoziție toată biblioteca de standarde, însă pentru a asigura o mai buna colaborare între ONS și ÎMM e nevoie de oameni care să-și concentreze atenția asupra acestui fapt.

7. E necesar să se pregătească specialiști care ar putea coordona activitatea de standardizare și care ar promova standardul ca o sursă de aducere a profitului și a unei calități mai bune a produselor.