PROGRAMUL DE STUDIU: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI AGROTURISM [309955]
UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIȘ” [anonimizat]: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI AGROTURISM
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ
PROIECT DE DIPLOMĂ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf. Univ. Dr. Vasile Lazăr
ABSOLVENT: [anonimizat]
2018
UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIȘ” [anonimizat]: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI AGROTURISM
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ
Sondaj de opinie privind serviciile oferite de Complexul Mujdeni
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf. Univ. Dr. Vasile Lazăr
ABSOLVENT: [anonimizat]
2018
INTRODUCERE
Turismul este călătoria realizată în scopul de a [anonimizat]. Organizația Mondiala a Turismului (O.M.T.) definește turiștii ca fiind persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum douăzeci și patru (24) [anonimizat], afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizatată.
[anonimizat] – [anonimizat], îmbogățindu-[anonimizat].
[anonimizat] "arta de a călători de plăcere " (Bran, F. ,1997). Turismul mai este considerat de aceeași autori drept ''activitatea din timpul liber care constă în a [anonimizat], distracție, îmbogățirea experienței și a culturii datorită cunoașterii unor noi aspecte umane și a unor peisaje necunoscute.
Astfel, turismul, a reușit să se impună rapid în viața economică și socială printr-o dezvoltare impresionantă.
[anonimizat]. Principala caracteristică definitorie a [anonimizat]. Acest lucru este în contrast cu o [anonimizat]-un plan integrat de producție stabilit de către un stat sau de un alt organism care controlează factorii de producție.. Aceasta justifică implementarea conceptului de marketing în turism.
Aplicarea marketingului pune la dispoziția unităților economice următoarele însușiri: „[anonimizat]; cunoașterea strictă și chiar anticiparea acestor cerințe; o [anonimizat] a activității la cerințele de consum; inventivitate, [anonimizat]; [anonimizat], [anonimizat] a orientării efective a [anonimizat].
[anonimizat] a fi un factor a [anonimizat]. Astfel prin faptul că acționează în direcția introducerii în circuitul economic a resurselor turistice, a patrimoniului cultural-istoric, de mare atracție, și a unora din realizările contemporane în domeniile construcțiilor și artei, turismul se constituie într-un factor dinamizator al sistemului economic și social, într-un mijloc de diversificare a structurilor economice, într-un factor de optimizare a structurii economiei locale.
Turismul, din punct de vedere economic, este un beneficiar de servicii și consumator de bunuri. Din mijloacele financiare obținute prin acest consum, o parte revin factorilor generatori direcți din economia turistică, ca venituri, o altă parte intră în bugetul statului sub forma impozitelor și taxelor, iar o a treia parte este transmisă diverselor ramuri ale economiei pentru prestațiile anterioare.
Lucrarea este structurată pe patru capitole:
Primele două capitole prezintă căteva metode de cunoaștere a cerințelor pieței și noțiunile introductive specifice structurilor de primire turistică. Acest lucru se realizează prin intermediul cercetărilor de marketing în turism, în acest scop studiindu-se: evoluția diverselor piețe, structura populației pe diferite grupe de vârste și activități.
Capitolul III este rezervat descrierii zonei de agrement Complex „Mujdeni” și a hotelului cu același nume din apropierea localității Orasu Nou, Județul Satu Mare, situat într-un cadru mirific inconjurată de un fermecător peisaj al pădurilor cu o vârstă cuprinsă între 40-140 ani. Astfel se face o descriere generală a unității hoteliere „Complex Mujdeni”, se face analiza de marketing și se prezintă analiza SWOT a firmei.
Studiul de caz este prezentat în ultimul capitol și cuprinde metode statistico-matematice folosite în măsurarea gradului de satisfacție al clienților hotelului „Complex Mujdeni”.
Capitolul I
UTILIZAREA CHESTIONARULUI ÎN CERCETĂRILE DE MARKETING DIN TURISM
Observarea statistică are un rol determinant în buna funcționare și în eficientizarea fluxului informațional al firmei. Tendința spre optimizarea fluxului informațional al firmei se completează cu nevoia companiei de a fi din ce în ce mai profitabilă într-un mediu în care concurența se exacerbează și atinge niveluri maxime. Putem spune că Statistica este arta și știința culegerii, analizei și inferenței pe baza unui set de date ce caracterizează orice relație de piață în economia concurențială.
Deși inițial a fost asociată cu date culese pentru autoritățile guvernamentale, teoria sondajului a evoluat, găsindu-și aplicabilitatea nu doar în controlul calității producției, ci și în contabilitate, management și studii de piață, psihologie și educație.
Utilizarea sondajului în cercetarea de marketing din turism, face posibilă obținerea unor informații continue și sistematice referitoare atât la micro-mediul unităților ce activează pe această piață cât și despre raportul acestora cu exteriorul.
Cercetarea de marketing în turism reprezintă activitatea prin care se culeg, se analizează și se interpretează sistematic conținutul informațiilor de marketing care sunt folosite în vederea cunoașterii mediului în care funcționează firma, în identificarea oportunităților existente și în evaluarea alternativelor acțiunii de marketing.
Domeniile cercetării de marketing în turism (Gherasim T., Gherasim D., 2002) sunt:
domeniul firmei de turism – resursele firmei, capacitatea de mobilizare și adaptare a resurselor în scopul atingerii obiectivelor fixate,
piața turistică – aspecte generale ale pieței care urmăresc capacitatea acesteia, conjunctura, oferta, cererea și prețurile,
incidența nevoii de consum turistic și a comportamentului consumatorului de turism,
investigarea activității desfășurate pentru satisfacerea nevoii consumatorilor în cadrul pieței turistice,
investigarea politicii mix-ului de marketing, promovată în scopul direcționării acesteia în concordanță cu evoluția pieței.
Studiile de piață din domeniul turismului permit aplicarea unui raționament științific în analiza și rezolvare problemelor de marketing în legătură cu piața.
Orice firmă de turism, care dorește să rămână competitivă pe această piață caracterizată printr-o schimbare permanentă, trebuie să-și pună în permanență întrebări și să găsească răspunsuri legate de imaginea sa și a produselor sale, de preferințele turiștilor și de dificultățile ce pot sta în calea satisfacției acestora.
Punctul de plecare îl reprezintă cunoașterea cerințelor pieței, acest lucru realizându-se prin intermediul cercetărilor de marketing în turism și reprezintă „activitatea formală prin care, cu ajutorul unor concepte, metode și tehnici științifice de investigare se realizează specificarea, măsurarea, culegerea, analiza și interpretarea sistematică și continuă a informațiilor de marketing, destinate să sprijin conducerea unei întreprinderi de turism să cunoască mediul în care funcționează, să identifice oportunitățile existente, să evalueze alternativele acțiunilor de marketing și efectele acestora”. Trebuiesc astfel cercetate: veniturilor, mărimea timpului liber, evoluția diverselor piețe, structura populației pe diferite grupe de vârste și activități, nivelul, diverși factori de ordin politic, psihologici. În paralel cu cercetarea pieței nu trebuie neglijată determinarea și studierea rolului concurenței. În realizarea ofertei, cunoașterea resurselor proprii: financiare precum, umane și cele naturale și antropice ale teritoriului, respectiv zonei, presupune cunoașterea limitelor întreprinderilor de turism apărând necesitatea utilizării eficiente a acestora fără a afecta mediul natural.
Acțiunea primeste conținutul in sensul unui proces conștient obiectiv și necesar prin care întreprinderea turistică își aclimatizează activitatea la cerințele pieței, la cerințele consumatorului, astfel încât realizarea activităților să aibă ca rezultat profitul.
Particularitățile marketingului turistic au la bază particularitățile produsului turistic și cele ce concură la realizarea lui, componentele sale și întreprinderile ce furnizează servicii, altele decât turistice dar folosite în scopuri turistice.
Studiile de piață asigură în turism fundamentarea unei game largi de decizii, ca de pildă cele referitoare la volumul și structura serviciilor, dezvoltarea bazei materiale, localizarea acesteia, valorificarea unei noi zone și antrenarea lor în circuitul turistic.
Cercetarea de marketing în turism se diferențiază de cea a altor piețe, diferența dintre acestea fiind de natură calitativă și este dată de modalitățile specifice, de formarea ofertei, a cererii și a prețului. Cererea turistică în special trebuie studiată în legătură cu o anumită motivație bine definită, a cărei valoare se realizează în funcție de atracția unei zone. În calitatea serviciilor se regăsesc elementele de atracție, în stadiul prețurilor față de care cererea este foarte elastică și care reprezintă la rândul lor elemente de selecție a destinației turistice. În cazul în care mai multor zone le corespunde aceeași motivație, cum ar fi în stațiunile litorale, avantajele oferite prin compararea prețurilor vor determina fixarea cererii pentru un anumit produs. Astfel în orice analiză de piață trebuiesc luate în considerare elementele de atracție.
Pentru ca să se regăsească la nivelul așteptat rezultatele cercetării trebuiesc să fie adaptate și stabilite la obiective precise, să aibă o proporție și un conținut bine stabilit, să aibă o anumită periodicitate și frecvență în funcție de mobilitatea fenomenelor studiate.
În esență „cercetarea de marketing reprezintă o acțiune formală prin intermediul căreia, cu ajutorul unor concepte, metode și tehnici științifice de investigare se realizează specificarea, culegerea, analiza și interpretarea informațiilor mediului în care funcționează, identificarea oportunităților, evaluarea alternativelor activității de marketing și a efectelor acestora”.
Buna executare a unei cercetări de marketing presupune ca activitățile să fie pe cât posibil obiectivă, să fie bine planificate, definite pe baza unor reguli predeterminate, iar datele să fie înțelese corespunzător și transformate în informații utile.
Noțiunii de cercetare de marketing i se asociază cuvântul piață – „cercetarea de piață referindu-se exclusiv la cuprinderea și prelucrarea situațiilor referitoare la piața de desfacere și a informațiilor interne, lucru valabil atât pentru cercetarea situației actuale cât și viitoare”
Cercetarea de marketing cuprinde:
cercetarea de piață (reprezintă stările actuale)
prognoza de piață (reprezintă stările viitoare).
Funcțiile cercetării de marketing sunt:
Funcția de stimulare – stimulează aplicarea deciziilor de marketing în ceea ce privește: comercializarea produselor noi, îmbunătățirea serviciilor, utilizarea unor noi căi de distribuție etc.
Funcția de evaluare – oferă sprijin la luarea deciziilor în legătură cu noile produse și reducerile de prețuri ce urmează a fi luate.
Funcțiile de prognoză – oferă informații în legătură cu fluctuațiile factorilor ce sugerează activitatea firmei: furnizori, clienți, concurență etc.
Funcția de control – adună informații în legatură cu poziționarea pe piață a întreprinderii și asupra eficienței instrumentelor de marketing
Funcția de confirmare – cercetează cauzele succeselor sau insucceselor în urma deciziilor de marketing.
Cercetarea de marketing cuprinde o sferă extrem de largă, dar se poate divide în patru puncte de studiu:
Studierea pieței
Oportunitățile se pot determina prin studierea pieței, pentru aprecierea șanselor pe piață, a volumului de producție și a potențialului. În acest sens se investighează: caracteristicile, structura, capacitatea și conjunctura pieței, dinamica fenomenelor de piață, cererea și oferta, prețurile și tarifele, cotele de piață etc.
Atitudinea participanților la piață sau mediul extern
Atitudinea participanților la piață cuprinde: cercetarea consumatorilor a comportamentului de cumpărare și consum, determinându-se astfel modificarea nevoilor, deprinderile, așteptările, obiceiurile de consum, manifestarea față de prețuri sau anumite produse; cercetarea comerțului (a furnizorilor și distribuitorilor) presupune studierea dezvoltării gradului de distribuție, a cotelor de piață deținute de fiecare canal de distribuție, problemele specifice comerțului, ale atitudinii față de preț; cercetarea concurenței a punctelor slabe și forte, a succesului fiecărei măsuri luate de concurență și măsuri previzibile ale concurenței.
Efectele instrumentelor de marketing
Verificarea efectelor instrumentelor de marketing cuprinde la rândul său: cercetarea produsului/serviciului care are în vedere funcția produsului, ambalajul etc. asupra serviciilor noi apărute; cercetarea prețurilor oferă informații pentru fundamentarea nivelurilor prețurilor, a diferențierii lor și formării strategiilor de prețuri; cercetarea comunicării presupune realizarea de studii privind: reclama, eficiența publicității, mass-media, imaginea publică, ponderea forțelor de vânzare, reducerile de preț etc.; cercetarea distribuției presupune realizarea de studii privind amplasarea întreprinderii și activitatea canalelor de distribuție, a gradului de acoperire a canalelor de distribuție în teritoriu.
Observarea factorilor de marketing specifici întreprinderii
Strategia întreprinderii completează sursele de informații necesare luării deciziilor presupune aprecierea resurselor umane, materiale și financiare ale întreprinderii (volumul, structura, calitatea și disponibilitatea lor).
1.1 Domeniile cercetării de marketing în turism
În turism cercetarea de marketing implică posibilitatea obținerii unui flux continuu și sistematic de informații cu privire la micromediul unei unități de turism și la dinamica raportului acestuia cu exteriorul.
Cercetarea de marketing în turism reprezintă activitatea sistematică prin care se analizează, se culeg și se interpretează sistematic conținutul informațiilor de marketing care sunt folosite în vederea cunoașterii mediului în care funcționează firma, pentru identificarea posibilităților existente și în evaluarea alternativelor acțiunii de marketing.
Domeniile cercetării de marketing în turism sunt:
domeniul firmei de turism – resursele firmei, capacitatea de mobilizare și adaptare a resurselor în scopul atingerii obiectivelor fixate,
piața turistică – aspecte generale ale pieței care urmăresc capacitatea acesteia, conjunctura, oferta, cererea și prețurile,
incidența nevoii de consum turistic și a comportamentului consumatorului de turism,
investigarea activității desfășurate pentru mulțumirea nevoii consumatorilor în cadrul pieței turistice,
investigarea politicii mix-ului de marketing, promovată în scopul direcționării acesteia în concordanță cu evoluția pieței.
În domeniul turistic cercetarea de marketing poate avea caracter de cercetare fundamentală, când scopul îl reprezintă cercetarea aplicativă sau dezvoltarea teoriei de marketing , când se urmărește fundamentarea procesului decizional în atingerea realizării obiectivelor de turism.
A. Cercetarea firmei de turism
– este domeniul cercetării de marketing care analiza și urmărește informațiilor interne și externe a firmei de turism, folosind analiza PEST și analiza SWOT.
Analiza PEST sau auditul extern se folosește pentru evaluarea factorilor ce compun macromediul firmei de turism, factori ce pot afecta activitatea întreprinderii de turism, dar care nu pot fi controlați de aceasta, și anume:
– factorii sociali – structura populației pe categorii socio-profesionale, vârstă, interes pentru turism,
– factorii economici – nivelul costurilor, politica de creditare promovată de bănci,nivelul de dezvoltare economică, inflația,
– factorii politici – reglementările guvernamentale și internaționale legate de turism, impozite și taxe,
– piața – cu caracteristicile ei,
– concurența – trebuie analizată și urmărită în raport de mărime, rezultatele economice obținute, de metodele de marketing utilizate.
Analiza SWOT sau auditul intern servește la analiza situației interne a firmei de turism, incluzând:
punctele tari (forte) și punctele slabe care reprezintă avantajele și dezavantajele firmei în raport cu competitorii ei (exemple de puncte forte: marcă recunoscută pentru produsele oferite, imagine favorabilă în rândul clienților, mediul intern favorabil desfășurării unei activități eficiente etc.; puncte slabe: slaba cunoaștere a produselor pe piață, costuri mari de producție, imposibilitatea creării de suporturi de informare turistică eficientă etc.).
oportunitățile sunt aspecte ce pot influența pozitiv dezvoltarea firmei (exemple de oportunități: posibilitatea includerii într-un lanț hotelier integrat, extinderea pieței, folosirea unor noi canale de distribuție, posibilitate de asociere cu alți agenți economici etc.).
riscurile (amenințările reprezintă elementele care acționează în spațiul intern al firmei și care pot frâna acțiunea ascendentă a activității. Ideal ar fi, ca prin utilizarea corectă a resurselor de care dispune, firma de turism să reușească să transforme amenințările în oportunități (exemple de riscuri: scăderea interesului consumatorilor pentru produsele tradiționale oferite, modificarea legislației în vigoare, apariția unor noi concurenți pe piața locală).
B. Utizilând metode, tehnici și proceduri specifice, cercetarea pieței turistice reunește un ansamblu de activități prin care se determină culegerea, analiza datelor cu privire la aspectele generale ale acesteia și la categoriile economice specifice: cerere, ofertă și prețuri.
Tipuri de informare despre piața turistică, culese de la:
a) vizitatorii din străinătate oferă informații despre: țara de reședință, date legate de plecări, mijloacele de transport folosite,sosiri, durata sejurului, a zonelor vizitate în informații detaliate despre scopul călătoriei,țară sau în alte țări în aceeași călătorie, despre principala modalitate de cazare folosită, despre organizarea călătoriilor și vizitelor precedente;
b) turiștii rezidenți (în principiu se caută să se obțină aceleași informații ca și în cazul turiștilor străini);
c) unitățile de cazare (se cercetează situația actuală, numărul de locuri, tarife, grad de ocupare, informații legate de planificarea noilor așezări);
d) informații despre piață, referitoare la clienții potențiali, intențiile de călătorie, atitudinea specialiștilor ce lucrează în domeniul turistic
e) informații despre serviciile turistice naționale, regionale, locale, informații legate de importuri, nivelul investițiilor, planificarea națională și regională;
f) alte informații despre turism referitoare la: transportul internațional și național pe categorii, bănci și instituții financiare, școli de turism;
g) informații culese din calendarele evenimentelor, manifestări și sărbători religioase.
Sursele de documentare:
a) bănci de date existente în cadrul firmei de turism care analizază activitatea turistică: număr turiști, fluxuri turistice externe, mijloace de transport folosite, venituri obținute din turismul internațional, evoluția prețurilor, a tarifelor practicate pe piețele turistice externe;
b) alte surse documentare:
naționale (cele care pot fi obținute de la Comisia Națională de Statistică, bănci,
asociații și grupări profesionale din sectorul turistic și hotelier),
internaționale (cele care pot fi obținute din analiza presei de specialitate, informații furnizate de organisme internaționale cum ar fi O.M.T. care deține un un centru de documentare și publică permanent atât informații cantitative referitoare la statistica turismului internațional, cât și calitative referitoare la studiul conjunctural asupra nivelului afacerilor cu apariții semestriale.
Cu ajutorul studiilor de piață care permit aplicarea unui raționament științific în analiza și rezolvare problemelor de marketing în legătură cu piața. Fiecare firmă de turism își pune în permanență întrebări în legătură cu imaginea, produsele sale, preferințele clienților și ține cont de dificultățile ce pot să apară în legătură cu satisfacerea turistului.
1.2 Cercetarea intențiilor de cumpărare cu ajutorul chestionarului
Intențiile de cumpărare reprezintă estimări statistice ale comportamentului viitor. Intenția, ca dezvoltare a motivației, se conturează ca tendință, devenind foarte importantă, mai ales în lansarea de produse noi, foarte scumpe.
Determinarea intenției de cumpărare presupune:
asigurarea reprezentativității informațiilor
garantarea statistică a rezultatului investigației.
De recomandat este analiza de tip longitudinal, pe baza unui panel de cumpărători care permite corelații între intensitatea intenției și nivelul de solvabilitate a priorităților cererii.
1.2.1 Chestionarul
Chestionarul este un instrument care adună datele și este unul dintre cele mai importante elemente de care depinde reușita unei cercetări selective. Alcătuirea sa este subordonată unor elemente cum sunt: scopul și obiectivele cercetării, locul de desfășurare al interviurilor, modul de completare (prin telefon, prin autoadministrare, prin operator de interviu, corespondență etc.), posibilitățile de prelucrare și nu în ultimul rând costurile aferente realizării sale.
În cercetare de marketing, proiectarea chestionarului constituie, foarte frecvent, un mod fundamental în cadrul demersului metodologic.
Chestionarul este un set formalizat de întrebări, proiectat pentru a aduna datele necesare înfăptuirii obiectivelor unei cercetări de marketing.
Chestionarul o modalitate relativ puțin costisitoare deoarece aduna informații de la un număr mare de respondenți. Acestea reprezintă singura cale fezabilă de a constitui un colectiv suficient de mare de subiecți pentru a fi posibilă o analiză statistică științifică a datelor.
Chestionarul nu trebuie însă văzut în mod izolat, ca un scop în sine, ci ca un vehicul prin care se realizează intervievarea, se înregistrează răspunsurile, ca un instrument aproape nelipsit pentru culegerea și adunarea datelor într-un interviu.
Elaborarea sa presupune a urmării aspecte privitoare la:
redactarea întrebărilor: natura întrebărilor , tipul întrebărilor (deschise-închise, mixte, de opinie, introductive, de control, de identificare, filtru, explicative pentru opinia formulată etc.), alegerea cuvintelor trebuie să fie clară, neambiguă, evitând cuvintele și expresiile de strictă specialitate;
succesiunea întrebărilor trebuie să urmărească o anumită structură astfel începând cu întrebări filtru, continuând cu cele deschise sau alte tipuri, finalizând cu întrebările ce permit identificarea respondenților fără să încalce însă confidențialitatea acestora;
lungimea chestionarului este de obicei la latitudinea celui ce îl realizează urmărind totodată numărul problemelor de analizat, să asigure o durată acceptabilă a interviului. Specialiștii sunt de părere că un chestionar scurt este mai reprezentativ eliminându-se posibilitatea de non-răspuns, aplicate unei colectivități semnificative;
dialogul dintre emițător (operatorul de interviu) și receptor (respondentul), trebuie să fie interactiv, cooperant;
prezentarea sa, dimensionarea trebuie să fie corespunzătoare, de asemenea punerea în pagină și aspectul estetic în general.
După opiniile specialiștilor folosirea chestionarelor permite înfăptuirea mai multor obiective, și anume:
Face conversia obiectivelor și ipotezelor unei cercetări în întrebări adecvate, care sunt administrate, fiind astfel posibilă culegerea unor informații veridice de la respondenți, privitoare la fenomenele de marketing investigate;
Se obține o structurare a interviului, o desfășurare a acestuia pe baza unei succesiuni logice a întrebărilor, care sunt identice pentru toți subiecții investigați;
Se asigură o dimensiune standard și o uniformitate pentru înregistrarea unor informații de natură factuală, a opiniilor și atitudinilor respondenților; fiecare operator de interviu administrează același set de întrebări; fiecare subiect investigat vede sau aude aceleași întrebări;
Prin tipul întrebărilor utilizate, prin modul lor de formulare și prin succesiunea lor, ca și prin aspectul general al chestionarului, trebuie obținută cooperarea respondenților, motivarea lor pentru a ajunge în cele mai bune condiții la finalul interviului;
Setul de chestionare constituit servește ca bază de date referitoare al cercetarea întreprinsă, permițând, între altele, realizarea unor teste de validare, în scopul minimizării erorilor de răspuns;
Este facilitată scanarea, procesare și analiza datelor culese.
Chestionarul trebuie să îndeplinească două condiții fundamentale: să fie valid-să aibă capacitatea de a furniza informații relevante pentru obiectivele urmărite și să fie fidel-să producă aceleași rezultate prin repetare.
În final necesitatea testării chestionarului înaintea aplicării este obiectivă, neexistând reguli fundamentale stricte pentru realizarea lor.
Grila de corelație precede chestionarul prezentând legături intre întrebările chestionarului ce au scop fundamentarea răspunsurilor la obiectivele propuse prin cercetare.
1.2.2 Tipuri de întrebări
Sintetizând punctele de vedere exprimate în literatura de specialitate, sub aspectul formei utilizate pentru obținerea răspunsurilor, întrebările pot aparține unuia din cele trei tipuri:
Întrebări deschise, cunoscute și sub denumirea de întrebări nestructurate, dau posibilitatea respondentului să-și formeze singur răspunsurile, folosind propriile cuvinte, fără să-i fie limitate variantele de răspuns.
Există o mare varietate de întrebări deschise, cele mai cunoscute fiind:
Întrebări de deschidere ce fac parte dintre cele mai generale întrebări, amplasate la începutul chestionarului și care servesc pentru a introduce subiectul în temă și a-l aduce în starea corespunzătoare de cooperare. În cercetările exploratorii, ast6fel de întrebări sunt chiar dominante, jucând rol foarte important în structurarea și ordonarea informațiilor;
Întrebări deschise prin care se solicită sugestii, sunt și mai generale decât cele
introductive. Varietatea recomandărilor depinde, în mare măsură, de caracteristicile respondentului cum sunt: experiența acestuia în raport cu problematica investigată, ușurința sa în exprimare, nivelul de instruire etc.;
Întrebări deschise prin care se examinează înțelegerea mai profundă a răspunsului dat unei întrebări anterioare;
Întrebări deschise solicitând subiectului să aducă un suport pentru opinia formulată ca răspuns la întrebarea anterioară, fie că aceasta a fost pro sau contra sau chiar dacă nu s-a comis nici o parte, nici alta. Se recomandă ca ele să fie folosite în perechi;
Întrebări deschise care examinează memoria sau dacă subiectul este sau nu cunoscător. Este posibilă în felul acesta separarea grupului format din indivizii care sunt informați de grupul celor neinformați, în legătură cu ceea ce face obiectul cercetării. Cu ajutorul unor subtilități prezente în aceste întrebări, se poate măsura și gradul de informare al subiecților investigați;
Întrebări deschise de tipul „De ce?” sunt foarte mult folosite, mai ales, în cercetările motivaționale. Ele au un sens doar după ce subiectul a făcut o alegere și, în general, urmează unei întrebări precodificate. Se recomandă ca în același chestionar să nu se repete expresia „De ce?”; este bine să existe o variație de la o întrebare la alta;
Întrebări deschise cu ajutorul cărora se pot obține informații despre sursa opiniei sau cunoștințelor subiectului;
Întrebări deschise prin care se încearcă obținerea unui răspuns și mai bogat;
Întrebări deschise prin care se solicită informații de natură și nu opinii.
Analiza atentă a mulțimii întrebărilor deschise scoate în evidență numeroase calități ale acestora. Utilizarea lor permite obținerea unui evantai larg de răspunsuri, exprimate în viziunea și limbajul respondentului, fără ca să se exercite influențe nedorite asupra acestuia;
Ele se dovedesc deosebit de utile ca un pas preliminar pentru alcătuirea unui set de întrebări, mai riguros formulate, în orice problemă neexploatată;
Acestea sunt indicate și ca un ajutor preliminar pentru elaborarea și definitivarea altor tipuri de întrebări, sugerând adesea noi variante de răspuns;
Ele reprezintă o modalitate foarte bună de introducere a subiectului în problematica respectivă și de familiarizare cu aceasta.
După ce s-au văzut întrebările deschise facilitează culegerea de sugestii și propuneri, adâncirea unor aspecte, evaluarea unor argumente, testarea memoriei și a gradului de cunoaștere a temei de investigare, clasificarea respondenților etc.
B. Întrebările închise solicită respondentului să facă o alegere din două sau mai multe variante de răspuns prezentate în chestionar.
O primă variantă a acestora o reprezintă: întrebările bifurcate, care posedă două variante de răspuns, cum ar fi: da-nu, preferă-nu preferă, bărbătesc-femeiesc, sunt de acord-nu sunt de acord etc.
Fiind foarte ușor de administrat, codificat și prelucrat, întrebările dihotomice sunt cele mai frecvent folosite în structura chestionarelor.
Pentru a minimiza șansa apariției unor distorsiuni generatoare de erori se recomandă respectarea unor reguli:
Este indicat ca în formularea întrebării se specifică ambele alternative;
În alegerea celor două alternative trebuie să se dea dovadă de mult realism, iar acestea trebuie să se excludă reciproc;
Este utila jumătate din chestionare să aibă o ordine a alternativelor pentru a spori precizia rezultatelor, iar cealaltă jumătate o ordine inversă.
O a doua variantă a întrebărilor închise o constituie întrebările cu alegere multiplă (multihotomice), care solicită respondentului să facă o alegere sau mai multe dintr-o listă cu peste două variante de răspuns.
Întrebările multihotomice, ca și cele bifurcate, se remarcă prin simplitatea și ușurința cu care pot fi administrate, codificate și prelucrate evitând, în mare parte o serie de distorsiuni legate de acest proces, mai ales pe cele datorate operatorilor de interviu. Ele, deseori răscolesc și împrospătează memoria respondentului și conduc la răspunsuri mai realiste. Totodată, aceste întrebări nu conduc la distorsiuni generate de dificultățile respondenților în articularea răspunsurilor.
Cele două variante de întrebări structurate în forma în care au fost prezentate mai sus s-au bazat pe tipul de scală nominală.
C. Întrebările mixte reprezintă un amestec dintre întrebările deschise și cele închise. Este foarte posibil ca variantele de răspuns ale unei întrebări închise să nu fie satisfăcătoare pentru respondent, el având o altă opinie, și atunci, i se asigură o variantă distinctă pe care acesta este rugat să o definească în mod asemănător, ca în cazul unui răspuns la o întrebare deschisă.
1.2.3 Calitatea întrebărilor
O preocupare distinctă necesită redactarea întrebărilor pentru calitatea formării lor. Numeroasele decizii și în această direcție, se înscriu mai mult în domeniul artei decât al științei, cercetătorul trebuind să țină cont de o serie sugestii, reguli și principii, existente în literatura de specialitate:
Întrebările se recomandă să fie cât mai scurte cu putință, eliminând în felul acesta întrebările nenecesare și redundante. Indicat este ca întrebarea să fi cât mai simplu formulată și constă într-o propoziție cu un singur subiect și un singur predicat. Orice complicație oferă șansa apariției unor distorsiuni. Importanța acestui aspect este cu totul deosebită în cazul întrebărilor care urmează să fie administrate verbal, cum sunt chestionarele prin telefon. Conciziunea întrebării îl ajută pe respondent să se concentreze pe problema centrală investigată și să nu-i fie distrasă atenția de la aceasta;
Este necesar ca interprea unei întrebări să fie în același fel de toți respondenții. Pentru a realiza acest obiectiv important, se impune folosirea unor cuvinte simple, o claritate cât mai pronunțată și evitarea, pe cât posibil, a oricăror ambiguități;
Formularea întrebărilor trebuie să se bazeze pe cuvinte prezentate în vocabularul de bază al respondenților, nu în cel al cercetătorilor, evitându-se cuvinte sau expresii în jargonul unor grupuri din rândul populației statistice investigate, inclusiv cele care sunt prea tehnice;
Indicat este însă ca în același timp prin modul în care este formulată, o întrebare să nu conducă la un anumit răspuns, ea conținând, într-un fel sau altul, cheia acestuia;
Respondentul când face analizele se bazează pe niște criterii. În acest context, prin modul în care este formulată de proiectantul chestionarului, o întrebare nu trebuie să presupună existența unui criteriu care nu este evident pentru respondent;
Alternativele implicite este important să se evite în formularea unei întrebări. Se consideră că o alternativă este implicită atunci când nu este explicată între variantele de răspuns. Formulând o anumită alternativă în mod explicit, sporește șansa acesteia de a fi selectată de către respondent;
Nu mai puțin importantă, comparativ cu sugestia de mai sus, pentru calitatea formulării unei întrebări este și evitarea presupunerilor implicite în legătură cu ce se va întâmpla în consecință;
Multă atenție în formularea unei întrebări trebuie acordată și posibilității subiectului de a răspunde având asigurarea că el are această capacitate și dispune de experiența necesară în acest sens. Astfel, nu este normală întrebarea adresată unor copii, referitoare la achiziționarea unui autoturism familial, așa cum nu este recomandabil să întrebi un grup de maturi despre preferințele despre o bere fără alcool, care să fie consumată de copii cu ocazia unei aniversări a zilei de naștere. În primul caz, informația trebuie culeasă de la persoane căsătorite, iar în al doilea caz de la un eșantion de copii;
Pentru a nu distorsiona răspunsurile cuvintele folosite în exprimarea întrebărilor se sugerează să fie cu atenție;
Capacitatea respondentului de a răspunde corect trebuie văzută și prin prisma altor dimensiuni legate de modul de formulare a întrebărilor. Este posibil ca, uneori, unui anumit individ să i se solicite informații despre un produs, pa care nu l-a cumpărat niciodată sau nici nu știe de existența lui și atunci, foarte probabil, că răspunsurile sale vor prezenta simple presupuneri. Alteori, pur și simplu, individul intervievat nu mai posedă în memorie informațiile solicitate și, din nou, răspunsurile sale nu vor prezenta realitatea;
Nu este exclus ca în unele situații, chiar dacă respondentul are capacitatea să răspundă corect, el să nu dorească acest lucru, de teamă să nu i se deterioreze imaginea pentru că problema investigată este foarte sensibilă, jenantă sau chiar amenințătoare în raport cu personalitatea sa. Printre subiectele sensibile pot fi menționate: consumul de alcool, igiena personală, viața intimă etc. În astfel de cazuri, întrebările trebuie formulate în așa fel încât să fie minimizată eroarea de măsurare. Pentru astfel de situații se dovedesc foarte utile tehnicile proiective, în special tehnica persoanei a treia;
Întrebarea trebuie să aibă un ton neutru prntru a nu subestima și, mai ales, de a supraestima, adică de a da un ton negativ sau pozitiv, prin modul de formulare.
Dacă se impune folosire unor formulări negative sau pozitive, cum este cazul cercetării atitudinilor și stilurilor de viață, este necesară o echilibrare între acestea, fiecare deținând jumătate din cazuri.
1.3 Stabilirea dimensiunilor eșantionului și alegerea metodei de eșantionare
În cadrul examinări selective cea mai importantă caracteristică, o constituie selectarea persoanelor ce urmează a fi intervievate care practic presupune alegerea unui eșantion caracteristic. Dimensionarea și structurarea eșantionului au ca păunct de pornire necesitatea ca părțile selectate să reprezinte proprietățile întregii colectivități, stabilirea complexității defalcării-împărțirea pe grupe a eșantionului și a gradului de precizie al rezultatului.
Un model redus al populației este eșantionul.
Selectarea acestui eșantion urmăreste obținerea pe cât posibil a reprezentativității și ținând seama de constrângerile temporale și financiare impuse de anchetă.
Eșantionul este definit ca «un grup de persoane fizice sau juridice pe care cercetătorii îl folosesc pentru a face deducții ce se extind la toți clienții existenți sau potențiali».
În cadrul examinărilor selective, determinarea dimensiunii și structurii eșantionului trebuie să îndeplinească anumite condiții de bază: reprezentativitatea eșantionului în raport cu colectivitatea generală studiată.
În procesul de stabilire al eșantionului trebuiesc menționate:
unitatea de observare – astfel se delimitează colectivitatea din care va fi ales eșantionul.
mărimea eșantionului – presupune determinarea numărului de persoane ce urmează a fi investigate. Legat de acest lucru «eșantioanele a căror mărime reprezintă sub 1% din mărimea colectivității pot duce la rezultate suficient de corecte», prin aplicarea unor procedee potrivite.
În practica dimensionării unui eșantion este necesar să se aibă în vedere două categorii de restricții: de ordin statistic și de ordin organizatoric.
Din prima categorie de restricții, în cazul folosirii metodelor clasice de estimare a eșantionului, fac parte:
gradul de dispersie a valorilor caracteristicilor unităților individuale ale colectivității,
probabilitatea cu care se garantează rezultatele,
mărimea intervalului de încredere în care se așteaptă să se încadreze rezultatele (respectiv, limitele în care să se găsească fenomenul cercetat față de rezultatele indicate de eșantion),
tipul de selecție folosit.
Dacă se notează cu „n” mărimea unui eșantion, pentru estimarea acesteia, când caracteristica cercetată este exprimată sub forma unor tipuri de structuri (cazul cel mai frecvent în cercetările de marketing), se va utiliza relația:
în care:
t-coeficient care corespunde probabilității cu care se asigură rezultatele;
p-proporția componentelor din eșantion care posedă caracteristica cercetată (valoarea lui p nu se cunoaște, ea se consideră egală cu zero pentru a face ca dispersia să aibă valoare maximă posibilă);
Δω – eroarea limită acceptabilă
Figura nr. 1.1 Tipuri de scheme de eșantionare
Capitolul II
PREZENTARE HOTEL COMPLEX “MUJDENI”
2.1 Prezentare generală a zonei
Datorită poziției sale geografice, județul Satu Mare situat în nord-vestul României, la granița cu Ungaria și Ucraina, este o zonă ideală de dezvoltare, de oportunități economice, atât din punct de vedere turistic cât și industrial. Sunt simțite tot mai puternic investițiile, afacerile, cu capital străin.
În nord-estul județului Satu Mare se regăsește una dintre cele mai interesante regiuni a țării noastre din punct de vedere etnografic, și anume Țara Oașului.
Originea numelui Țării Oașului există păreri diferite, atât ale cercetătorilor din România cât și de peste hotare, care au fost interesati de-a lungul timpului de această regiune. Marele istoric român Nicolae Iorga susținea că denumirea maghiară ,,Havasalfold” a ținutului de munte s-ar fi transformat în denumirea românească a zonei. Etnograful și folcloristul clujean Ioan Muslea consideră că din denumirea maghiară ,,avas” ce inseamnă ,,pădure cu arbori mari și bătrâni” derivă denumirea românească. Lingvistul german Gustav Weigand în articolul Samoch und Theiss Dialekte (Dialecte din zona Someș și Tisa) publicat in ,,Sechster Jahresbericht des Instituts fur rumanische Sprache”(Al șaselea raport anual Institutului de limba română), apărut la Leipzig în 1899, considera că denumirea zonei vine de la un voievod local pe nume Oaă sau Basil Hosan.
Fig. 2.1. Poziționarea Țării Oașului în cadrul județului Satu Mare
Centrul administrative și economic al zonei geografice și etnografice a Țării Oașului este orașul Negrești Oaș care este poziționat în extremitatea nord-estică a județului Satu Mare. Acesta este situat la o altitudine medie de 265 metri, pe cursul superior al afluentului râului Tur, pârâul Tarna Mare și se învecinează la sud cu comuna Vama, la nord cu Certeze iar la nord-vest cu comuna Bixad.
Microregiunea este situata in depresiunea intramontană cu același nume si cuprinde o suprafață de 614 km². Teritoriul este format de culmi alungite sau conice, cu o largă deschidere spre Câmpia Someșului, care are un peisaj deosebit de frumos. Relieful este foarte variat datorită faptului că pe acest teritoriu se întâlnește zona muntoasă vulcanică a Munților Oaș, cu cea a Câmpiei Someșene, care datorită acțiunii agenților externi a dat naștere la mai multe unități geomorfice, care nu depășesc altitudinea de 630-680 m, cu o medie de 250 m. Munții Oaș Gutâi marchează marginea sud-estica a teritoriului cu masivele lor vulcanice acoperite parțial de tufuri și aglomerate caolinizate. Conurile vulcanice de alta data au fost distruse în mare parte de agenții externi, eroziunea creând măguri izolate ca: vârful Pietrosu (1201 m) fiind cu cea mai mare înălțime o din zona și Muntele Mic (1013 m).
Desfășurarea rețelei hidrografice urmărește în linii mari forma reliefului. Valea Turțului, ca afluent de dreapta al Râului Tur, se varsă în acesta în zona satului Turulung, unde face confluența. Comuna Turț este străbătută de pârâul Turț și pârâul Valea Lechincioara, comuna Bătarci este străbătută de pârâul Bătarci, iar comuna Tarna Mare de pâraiele Tarna Mare, Valea Hijii si Cornutului. Comuna Vama este străbătută de râurile Talna Mică și Talna Mare, care colectează afluenții de pe stânga: Talna Mică, Marcosa și Racșa, Comuna Remeți este străbătută de râul Tisa, comuna Certeze de Valea Rea și Valea Albă, iar comuna Călinești-Oaș de râul Tur. Comuna Târșolț este străbătută de valea Răului Lechincioara, comuna Bixad este străbătută de pârâurile Lechincioara, Bixad și Târșolț, iar comunele Racșa și Orașu Nou sunt străbătute de valea pârâului Talna. Lacul de la Călinești reprezintă o zona de agrement deosebita și un punct de atracție de mare interes. S-a format prin acumulare, datorita barajului de pe râul Tur, având o suprafață de 340 de hectare.
Populația zonei Țării Oașului a avut în ultimii 20 de ani o tendință de scădere. În Țara Oașului populația se ocupă cu agricultura, construcții, creșterea animalelor, administrație publică, învățământ, sănătate și asistență socială , si în comerț. În ultimi 25 de ani, o parte din populația Țării Oașului au migrat in străinătate pentru muncă (în special a populația masculina) cu predominanta în domeniul construcțiilor pentru a întreține familiile rămase acasă. Principala destinație este Belgia, Portugalia, Spania, Austria și Italia.
Țara Oașului este una dintre cele mai valoroase zone etnofolclorice din România. Portul popular, danțul, cântecele, obiceiurile, meșterii populari reprezintă adevărata bogăție a Țării Oașului. Ca să înțelegi spiritul arhaic al Țării Oașului trebuie să te naști acolo, din pământul unde truda mâinilor se întâlnește cu credința statornică într-un Dumnezeu care parcă s-a născut și el acolo.
Țara Oașului reprezintă un cadru propice pentru dezvoltarea agroturismului. Pe lângă tradițiile vestite, gastronomia deosebită, muzeele etnografice, satele tradiționale, această zonă are potențial economic ce ar putea fi canalizat spre investiții în turism.
Fig. 2.2. Harta turistică a Țării Oașului
Sursa: http://taraoasului.ro
Oșenii au reușit să păstreze valorile etno-culturale autentice, transmițând din generație în generație tot ceea ce este mai de preț: portul, limba și nu în ultimul rând datinile strămoșești. Pe lângă portul popular și artă, Țara Oașului a devenit celebră și prin muzica și dansul specific oșenesc, care ne desfată auzul și privirea în special cu ocazia unor evenimente deosebite: șezători, hore, nunți, botez, sâmbre, lăutul torturilor și alte sărbători.
Sâmbra oilor, este cea mai cunoscuta sărbătoare tradițională din Țara Oașului, ajungând anul acesta la a 62-a ediție. La origini, sâmbră reprezintă o înțelegere a unor proprietari de oi asupra oieritului. Are loc primăvara, in zile diferite in aproape toate localitățile din Țara Oașului. Cu acest prilej se face ,,măsurișul” sâmbrașii cinstesc pe cei prezenți și începe ospățul cu produse tradiționale: slănină, caș, pălincă, etc.
Fig. 2.3. Oșeni la Sâmbra Oilor
Sursa: http://www.satumareonline.ro
Un alt punct de atracție a zonei îl constituie meșterii populari, printer cei mai cunoscuți din Țara Oașului fiind meșterii olari din Centrul de ceramică Vama, centru atestat documentar din secolul al XIX-lea. Deși înainte de revoluția din 1989, erau mai mulți meșterii olari, după 1990 a rămas un singur olar pe nume Istvan Gheza, meșter care continua tradiția în cadrul atelierului propriu situat la domiciliul sau in comuna Vama.
Fig. 2.4. Centrul de ceramică Vama
Sursa: http://www.gazetanord-vest.ro/2017/02/comuna-vama-centrul-olaritului-din-ardeal/
Un alt meșter popular cunoscut în Țara Oașului este Petru Mihoc din Certeze care se ocupa cu confecționarea mai multor tipuri de pălării atât tradiționale de paie cât și de lână. Confecționarea pălăriilor tradiționale este o meserie care necesită talent și răbdare.
Un adevărat tezaur viu al Țării Oașului este meșterul popular Finta Floare din Negrești Oaș, care a amenajat in locuința proprie doua camere unde a expus o parte din obiectele făcute de ea sau adunate de-a lungul timpului.
Fig. 2.5. Meșterul popular Floare Finta
Sursa: https://www1.agerpres.ro/social/2015/02/03/reportaj-floare-finta-tezaurul-uman-viu-de-la-negresti-oas-18-47-11
Unul dintre cele mai de success produse de export ale zonei îl reprezintă portul popular, port ce se distinge prin originalitate. Portul femeiesc se caracterizează prin prospețime și vioiciune, cămașa viu colorată fiind lucrată în ornamente florale sau geometrice, iar șortul pe fond galben sau roșu este deosebit de înflorat. Un alt accesoriu specific portului oșenesc este împletitura și cununa de mărgele purtate de mirese. Clopul împodobit cu mărgele sau pene și straița ornamentată într-o policromie deosebită cu motive geometrice sau vegetale este nelipsit din portul oșanului. Aceștia poartă vara pantaloni largi iar iarna cioarecii strâmți și gubele negre sau albe.
Fig. 2.6. Portul oșenesc (Zilele Turțului)
Un punct de atracție local îl constituie Muzeul Țării Oașului, muzeu ce deține nenumărate colecții de etnografie din zonă: port popular, textile, ceramică, mobilier, obiecte de uz gospodăresc etc. Principalele monumente care se regăsesc în muzeul în aer liber din centrul Negreștiului sunt: biserica de lemn din satul Lechința construită în prima jumătate a secolului al XVII-lea; casele din Moișeni, Cămârzana, Racșa și Negrești (secolele XVIII – XIX). De un mare interes pentru vizitatorise bucură și moară de apă, două vâltori, o piuă și un atelier de fierărie, toate acestea fiind funcționale.
Fig. 2.7. Muzeul Țării Oașului
Sursa: www.oasmuseum.ro
Muzeul local Turț este amenajat într-o casă construită în jurul anului 1920, specifică pentru așezările de tip răsfirat din comitatul Ugocea, achiziționată din satul Gherța Mare (comuna Turț).
Fig. 2.8. Muzeul etnografic Turț
Sursa: http://infoturismturt.ro
Muzeul local din Orașu Nou este o casa muzeu datând din prima jumătate a secolului XX, a fost achiziționată din Orașul Nou și strămutată la drumul principal, într-un loc accesibil vizitării. Este o casă specifică arhitecturii locale maghiare fiind inaugurată în 2009.
Fig. 2.9. Muzeul local din Orașu Nou
Sursa: https://www.orasunou.ro/
Casa țărăneasca Călinești Oaș, a fost construită în anul 1727 respectând tipologia ,,caselor bătrânești” frecvent întâlnite în Țara Oașului. Acest tip de locuință este alcătuită din camera de locuit, tindă, cămară și târnaț.
Fig. 2.10. Casa țărăneasca Călinești Oaș
Mânăstirea Bixad care este cel mai mare lăcaș monastic din județ, este situat pe un platou înalt, de parca ar avea scopul de a veghea satul Bixad dar si întreaga Țară a Oașului. Aceasta are o istorie destul de zbuciumata și datează din anul 1614. Viața monahală la Bixad există încă din vremea Maramureșului voievodal, când în 1614 lăcașul apare menționat ca schit al mănăstirii Vetiș. În prima jumătate a secolului al XVII-lea, viața monahală ortodoxă la Bixad s-a menținut, fapt dovedit de circulația intensă a cărților de slujbă și învățătură ortodoxe. La 1648 este atestat în Bixad preotul ortodo x Popa Ilieș, acesta semnându-se în mai multe rânduri, pe un exemplar al Cazaniei lui Varlaam (Iași 1643). Mănăstirea din Bixad este ctitorită la sfârșitul sec. XVII (circa 1689) de Arhim Isaia, fost călugăr grec ortodox în Mănăstirea "Sf. Pavel" din Athos, și a fost terminată în anul 1700. Imediat după aceea (1701), mănăstirea a fost pustiită, iar Isaia a fost ucis.
În fiecare an, la sărbătoarea Sfânta Maria Mare, pelerinajele antrenează mulțimi de oameni din satele nordice ale Transilvaniei care vin să se închine la Icoana Maicii Domnului cea Făcătoare de Minuni din biserica Mănăstirii Bixad.
Fig. 2.11. Mânăstirea Bixad
Mănăstirea Portărița
Situată în satul Prilog din comuna Orașu Nou, mănăstirea se află la 16 km de Negrești Oaș. Este o clădire nouă, impunătoare, cu turnuri, sală de mese pentru călugări și dormitoare. Așezarea monahală de călugări de la Portărița datează din anul 1992 și adăpostește un ieromonah, un ierodiacon și doi frați de mănăstire. Mănăstirea poate oferi gratis spații de cazare vizitatorilor.
Fig. 2.12. Mânăstirea Portărița
Mânăstirea Moișeni este singura mănăstire de maici din tărâmul oșenesc, fiind situată la interferența județelor Maramureș și Satu Mare, pe una din culmile Țării Oașului.
Fig. 2.13. Mânăstirea Moișeni
Schitul Luna Șes este ridicat, într-o poiană, la poalele Vârfului Pietrosu și este format dintr-o biserică de lemn în stil maramureșean și o casă monahală, fiind îngrădită de un gard împletit în stil oșenesc tradițional.
Fig. 2.14. Schitul Luna Șes
Sursa: http://www.turism-taraoasului.ro/schitul-luna-ses/
În cele ce urmeză vom face o scurtă trecere în revistă principalele zone de agrement din Țara Oașului.
Izvoarele Minerale Bixad se găsesc în comuna cu același nume aflată la 5 km de Negrești Oaș și este o stațiune sezonieră situată într-o regiune de dealuri împădurite, izvoarele minerale de aici au ape bicarbonatate, carbogazoase, clorurate, sodice, bromurate, feruginoase, magneziene, calcice și sulfuroase.
Fig. 2.15. Izvoarele Minerale Bixad
Băile Puturoasa, renumite pentru clima blândă și peisajul pitoresc, sunt localizate la 9 km de localitatea Vama, la o altitudine de 400 m. Acestea sunt situate în căldarea unui fost vulcan, cu diametrul de 4 km, care, odată cu trecerea vremii, și-a redus adâncimea datorită apei, oscilațiilor de temperatură și vânturilor. Cu toate acestea marginile căldării sunt încă bine conturate. Apele nămoloase de aici sunt recomandate în tratarea bolilor reumatice fiind bogate în sulf, clor și iod.
Fig. 2.16. Băile Puturoasa
Zona de agrement Călinești-Oaș
Un punct de atracție turistică important al zonei, datorită poziționării într-un decor natural format din versanți acoperiți de păduri de foioase, îl reprezintă lacul de la Călinești Acesta este cu lac de acumulare format pe valea râului Tur, cu un luciu de apă de 357 hectare, bogat în șalău, biban, somn și știucă. Ultima investiție majoră ete o fermă piscicolă de reproducere și creștere a șalăului în policultură.
Fig. 2.17. Lacul de acumulare Călinești Oaș
Sursa: http://www.gazetanord-vest.ro
Zona de agrement Valea Măriei
Așezată în mijlocul unei păduri, Valea Măriei este o stațiune de interes regional, fiind situată la 6 km de Negrești Oaș, în comuna Vama. În ultimii ani, stațiunea s-a modernizat din fonduri private și în noua formă oferă turiștilor posibilități excelente de cazare și masă, piscină acoperită, saună, etc.
Fig. 2.18. Complexul Valea Măriei
Zona de agrement Mujdeni este situată pe șoseaua ce leagă municipiul Satu Mare de orașul Negrești Oaș. Această zonă de egrement s-a creat în jurul lacului artificial și reprezintă un punct de atracție atât pe timpul verii cât și iarna.
Aflat într-un cadru natural deosebit, iubitorii de natură au profitat de acest lucru și au început să achiziționeze parcele pe care apoi și-au construit cabane de vacanță, astfel ca în prezent există mai bine de 50 de astfel de cabane.
Fig. 2.19. Zona de agrement Mujdeni
Pe malul barajului s-a construit un frumos complex turistic ce poarta numele zonei Mujdeni. Așa că, pe lângă hotel, restaurant cu meniu diversificat, bar și o sală de nunți de 600 de locuri, vizitatorii se pot destinde în piscina acoperită, sală de fitness și sală de masaj.
Adresa: Complex Mujdeni
Localitate: Orașu Nou
Judet: Satu Mare
Zona turistica: Agroturism
e-mail: dor_ghe@yahoo.com
Telefon-fax: 0040-261.830.090
Site web: www.complexmujdeni.ro
Domeniul de activitate înscris în Certificatul de Înregistrare la Registrul Comerțului este următorul:
prestarea serviciilor turistice,
cazare turistică,
alimentație publică,
promovarea și contractarea externă a programelor turistice și derularea lor,
organizarea și comercializarea programelor de excursii și odihnă
tenis de câmp și de masă,
înot
șah.
Poziționare
lângă comuna Orașu Nou, lângă drumul național DN19 care face legătura dintre Satu Mare și Negrești Oaș;
la 35km de granița cu Ucraina și la 45km de granița cu Ungaria;
la 40km de orașul Satu Mare unde se află aeroportul internațional
Fig. 2.20. Complex Mujdeni
6
Este o construcție unde modernul se îmbină perfect cu rusticul. Atmosfera caldă face ca fiecare clipă petrecută la Complex Mujdeni să fie una de neuitat.
Cea mai mare parte a ofertei turistice se concentrează pe sezonul de vară, dar nu poate fi neglijată în restul timpului, cererea axându-se pe servicii de relaxare în interiorul hoteluilui si plimbări în aer liber. Pe lângă oferirea de anumite servicii (cazare, masă) firma include în oferta sa și anumite servicii suplimentare cum ar fi: excursii, drumeții, organizări de mese festive, etc.
Clientela firmei turistice este împărțită în trei mari categorii:
primă categorie este reprezentată de studenți și elevi;
cea de a doua categorie este alcătuită din familii venite la relaxare;
ultima categorie este cea a cetățenilor străini, veniți atât pentru odihnă cât și pentru a cunoaște tradițiile și obiceiurile autohtone
Pe de o parte studenții și elevii solicită locuri de cazare mai ieftine dar cer să li se asigure condițiile de petrecere a timpului, iar pe de altă parte pentru familii , atât confortul cât și prețul au importanță deosebită în decizia de cumpărare.
Mai riguros, clientela pensiunii se poate clasifica după următoarele criterii:
a) în funcție de motivația cererii:
– turiști sosiți la odihnă
– turiști sosiți la perfecționări, simpozioane
– turiști sosiți pentru drumeții și sport
– turiști sosiți cu alte scopuri.
b) după proveniență:
turiști români 90%
turiști străini 10%
c) în funcție de vârstă:
adolescenți și tineri
turiști de vârstă medie (familii cu copii)
turiști mai în vârstă (care preferă pensiunea pentru liniștea oferită și pentru cadrul natural nepoluat)
d) în funcție de venituri:
clienți cu venituri modeste în perioade extra-sezon, sezon intermediar
clienți cu venituri medii în perioada de sezon
e) în funcție de aranjament:
turiști veniți pe cont propriu
turiști trimiși de agenții de turism
turiști trimiși de diferite societăți comerciale cu care unitatea are contract.
Achiziționarea unei vacanțe se face în funcție de bugetul și timpul liber de care dispun și de obiceiurile de consum turistice ale respectivelor persoane.
2.2 Descrierea detaliată a complexului
Pensiunea este structurată pe 5 nivele, după cum urmează:
demisolul, format din: beci, cramă
Fig. 2.21. Restaurant Complex Mujdeni
Fig. 2.22. Piscină
Fig. 2.23. Fitness & Beauty
parterul, format din: recepție, bar, restaurant cu 100 de locuri cu o excelentă bucătărie românească și internațională, un separeu de 14 locuri, salon mic dejun, bar de zi, terasa cu 80 de locuri, bazin închis,
etajul I, format din 2 apartamente 120 RON/noapte, 5 camere cu pat matrimonial 70 RON/noapte, 3 camere cu 2 paturi, cu baie proprie, terasă comună ;
etajul II, format din 1 apartament 120 RON/noapte, 3 camere cu 6 paturi 140 RON/noapte, 2 camere cu 7 paturi, cu baie proprie, balcon ;
mansardă, ce cuprinde: 2 apartament cu 6 paturi 120 RON/noapte, 2 camere cu 2 paturi 70 RON/noapte, cu baie proprie, balcon.
Fig. 2.24. Cazare Complex Mujdeni
Spațiile de cazare sunt organizate în așa fel încât să permită insonorizarea acestora (ferestrele sunt de tipul «termopan»). Pentru păstrarea unui mediu ambiant cât mai plăcut, suportabil în zilele caniculare ale verii, toate camerele precum și salonul de servire sunt prevăzute cu instalații de filtrare și climatizare a aerului.
Pentru asigurarea apei calde, dar și a căldurii în anotimpul rece, complexul hotelier este dotat cu centrală proprie.
Printre dotările standard ale camerelor se numără cablu TV, telefon, internet, aer condiționat, și minibar.
Hotelul este dotat cu următoarele anexe:
Terasă pentru 150 de locuri;
Bază de tratament (fizioterapie și recuperare medicală, consultații medicale de specialitate, hidrokinetoterapie, electrocardiografie computerizată, laser terapie, electroterapie, reflexoterapie, termoterapie, kinetoterapie medicală și de întreținere, masaje generale și generale);
Saună
Loc de joacă pentru copii;
Teren de fodbal;
Magazie pentru depozitarea diverselor materiale necesare activității.
Se dorește extinderea pensiunii cu încă o anexă care să cuprindă și o sală de conferințe, dotată cu aparatura necesară precum și construirea unei piscine exterioare pentru a spori atractivitatea locației.
Fig. 2.25. Facilități Complex Mujdeni
Unitatea hotelieră „Complex Mujdeni” combină în variante multiple serviciile oferite, elementul variabil fiind serviciile de masă. Aceste combinații sunt:
cazare și masă,
cazare.
Se mai utilizează și:
cazare + demipensiune
cazare + pensiune completă
precum și intrare la piscină.
Combinarea acestor elemente în diferite grade de posibilități sporește atât forța de atractivitate cât și produsul în ansamblul său.
Camerele au dotările specifice, după cum urmează:
Cele duble sunt dotate cu:
-1 șifonier cu 3 uși
– pat dublu
– suport TV
– masa cu 2 scaune
– veioză
– demifotolii
– minibar frigorific
Apartamentele sunt dotate cu:
– 1 șifonier cu 3 uși
– 2 paturi simple
– 1 pat matrimonial
– 4 noptiere
– 1 suport TV
– minibar frigorific
– masă cu 4 scaune
– masă de toaletă cu oglinda
În fiecare camera există acces la cablu, o priză pentru internet.
Obiectele de inventar din material textil sunt: lenjerii din damasc, prosoape albe din frotir (câte 3 pentru fiecare turist – 1 de față, 1 de baie, 1 de picioare), salteluțe de protecție matlasate, huse din același material și la aceeași culoare cu draperiile, perdele.
Băile sunt prevăzute cu cabine de duș. Tot aici se remarcă și prezența paharelor ambalate individual și a produselor de primire; două căști de duș, două geluri de duș, două săpunuri mici tip turist. Dulapurile de haine au câte 4 umerașe pentru fiecare persoană, perii de pantofi, cremă și trusă de cusut.
În vederea depozitării și păstrării valorilor, recepția hotelului este prevăzută cu un seif comun.
Tot în recepție funcționează și un telefon-fax care deservește turiștii și un calculator cu acces la internet.
Restaurantul este unul din cele mai luxoase și stilate din zonă , cu meniuri tradițional românești și internaționale, fiind locul ideal pentru o cină romantică sau masă de afaceri, o petrecere de neuitat, nunți botezuri ș alte evenimente.
Acesta este situat la parterul clădirii și este format din:
Salonul de servire
bucătărie caldă
spălător de vase
bucătărie rece
depozit frig
depozit legume-fructe
carmangerie
spațiul destinat eviscerării și păstrării peștelui
magazie pentru păstrarea obiectelor de inventar
depozit de băuturi
Bucătăria are dotările necesare:
mese de lucru din inox;
4plite de gătit cu 6ochiuri alimentate cu butan gaz(furnizat de 2 butelii mari de 3000l)
o cameră frigorifică și 5 lazi frigorifice
robot de bucătărie
chiuvetă cu două cuve din inox pentru spălarea vaselor mari
cuptor electric tip pizza cu două părți;
3 griluri pentru barbeque: unul cu mangan, unul la gaz, unul electric
un spălător de mâini pentru personal prevăzut cu dozator de săpun lichid și uscător de mâini
obiecte de inventar mărunt(oale, cratițe, etc)
Facilitățile oferite de hotel:
semnal telefon Orange, Vodafon, Cosmote, acces e-mail, internet
servicii de rezervări de bilete de tren, autocar, microbuz, avion;
posibilitatea închirierii de material sportiv pentru sporturi de vară;
posibilitatea organizării de drumeții pe jos sau cu caii cu instructorii pregătiți;
posibilitatea organizării de excursii în împrejurimi, cu ghid și autoturism cu/ sau fără șofer;
de Sfintele Paști, sunt organizate programe speciale, care includ participarea la Slujba de Înviere la Mănăstirile din zonă (Portărița, Bixad, Bârsana) și sfințirea bucatelor;
cu ocazia Sărbătorilor de iarnă se oferă posibilitatea petrecerii Crăciunului și a Revelionului cu toate obiceiurile păstrate de sute de ani pe aceste meleaguri;
posibilitatea de drumeții cu sania trasă de cai prin pădurile din împrejurimi.
Pentru grupuri, la cerere se organizează: grătare în aer liber, foc de tabără, însoțite de muzica tradițională oșenească, susținută de formații turistice etc.
La comandă, posibilitatea de a efectua transportul spre și dinspre localitățile apropiate. Putem facilita organizarea unui tur al Tării Oașului în colaborare cu operatorii din zonă. Pentru amatorii de folclor, putem oferi un program special tradițional oferit de o maestră în încondeierea ouălor.
Mai puteți opta pentru plimbările cu ATV-ul, călărie, pescuit sportiv și paintball.
2.3 Analiza de marketing
Alături de produs, prețul se înscrie între elementele fundamentale ale politicii de marketing turistic.
În domeniul prețurilor și tarifelor, practica turistică cunoaște mai multe strategii, o parte dintre acestea fiind aplicabile și la unitatea hotelieră Complex „Mujdeni”:
strategia tarifelor forfetare, în care se oferă turiștilor un pachet minim de servicii obligatorii (cazare și masă), la un nivel determinat de confort. Această strategie prezintă avantajul că turiștii pot cunoaște cu anticipație costul exact al sejurului complet și pot astfel să-și întocmească un buget precis al concediului fără riscul unor surprize neprevăzute la destinație. Altă variantă a acestei strategii este și oferirea unor aranjamente care includ servicii de cazare și mic dejun sau servicii de demipensiune (cu posibilitatea alegerii între dejun și cină);
strategia tarifului scăzut, a fost și este practicată în continuare deoarece produsul este nou lansat pe piață. Poziționarea sa în apropierea altor pensiuni, permite aplicarea acestei strategii. Uneori, tactica tarifelor reduse conduc la neîncrederea în nivelul calitativ al serviciilor oferite de hotel.
strategia tarifelor diferențiate este impusă de sezonalitatea accentuată, dar și de prezența turiștilor din orașele vecine în perioadele de week-end.
În scopul creșterii fidelizării clientelei și a eficientei utilizării bazei tehnico-materiale, conducerea hotelului acordă turiștilor o serie de facilități sub forma unor reduceri de tarife sau unor gratuități, acestea având ca efecte cointeresarea unui număr mai mare de persoane în utilizarea serviciilor oferite.
Vânzările sunt elementul cheie în cadrul politicii existențiale ale unei societăți comerciale. Spre acestea, domină marea majoritatea a deciziilor. În acest sens, politica de marketing va porni de la premisa că în turism este necesar transportul cumpărătorului la locul unde se face prestația, iar serviciile turistice nu pot fi cuantificabile sub aspect numeric-material; de asemenea, produsul turistic nu poate fi stocat pentru a fi vândut în viitor.
Producătorul de servicii turistice va fi întotdeauna prezent în unitatea sa pentru a lua deciziile pe moment și la fața locului în vederea comercializării produselor sale. În turism, orice cameră nevândută astăzi nu va putea fi vândută mâine de două ori pentru a se acoperi pierderea. De foarte multe ori, tarifele de cazare sunt stabilite direct la recepție, în funcție de cerere, de durata sejurului sau sub aspectul fidelizării clientelei.
Deoarece produsul turistic nu poate fi păstrat pentru a răspunde unei cereri viitoare, conducerea societății a apelat la diferite categorii de intermediari:
site-uri pe internet,
agenții de voiaj,
organizatori de voiaj ( atât din țară, cât și din străinătate). Aceștia sunt direct interesați să promoveze serviciile turistice ale unității, percepând un comision de 10-12% din valoarea totală. Societatea încheie contracte de colaborare cu diferite agenții de turism din țară, în vederea comercializării locurilor în perioada sezonului estival, dar și a organizării de diferite acțiuni cum ar fi cursuri, perfecționări, banchete, seri tradiționale românești.
Nemulțumirea conducerii este că acești intermediari reușesc să vândă produsul turistic numai în perioadele de sezon, lăsând descoperite perioadele de început și sfârșit de sezon. Din această cauză, alegerile intermediarilor și adoptarea deciziilor cu privirile de canalele de distribuție ce urmează a fi folosite constituie o problemă deosebit de complexă.
Concurența
Deoarece în zonă sunt doar câteva pensiuni, concurența nu este foarte bine conturată. Dintre concurenți amintim complex Valea Măriei, complex Pintea, Motel Dan.
Furnizorii
Desfășurarea procesului de producție într-o unitate impune organizarea activității de aprovizionare cu materii prime, materiale, combustibil, energie, apă, obiecte de inventar, mijloace fixe, mărfuri, etc.
Aprovizionarea este organizată astfel încât să asigure la timp atât restaurantul cât și pensiunea, cu mijloacele materiale necesare.
În momentul în care se face aprovizionarea restaurantului se are în vedere capacitatea de depozitare pentru a se asigura condiții optime de păstrare.
Furnizorii sunt selectați pe criterii de proximitate, de seriozitate și de prețuri. Pentru sectorul de alimentație se preferă furnizori cum sunt: Auchan, Metro și Kaufland deoarece oferă o gamă variată de mărfuri și inspiră încredere din punct de vedere a prospețimii, a igienei și a calității acestora.
Pentru o sintetiză cât mai bună a datelor se va face o analiză SWOT.
Analiza SWOT sa transformat într-un instrument obișnuit al planificării strategice, dar rămâne o metodă eficientă de localizare a potențialului întreprinderii.
Scopul analizei este să maximizeze capacitățile (punctele tari), să minimizeze slăbiciunile (punctele slabe), să reducă amenințările și să construiască oportunitățile.
Strategia trebuie dezvoltată astfel încât ea să poată maximiza atractivitatea sa față de proprii clienți și să se poată apăra împotriva concurenței. Dacă acest exercițiu este corectat cu examinarea misiunii și a valorilor, atunci poate fi căutată o personalitate destructivă care să diferențieze întreprinderea de rivalii săi.
Punctele tari, care susțin derularea activității societății sunt:
din punct de vedere comercial, furnizorii sunt stabili: este o unitate de turism cu 122 locuri de cazare;
din punct de vedere juridic: beneficiază de dreptul de proprietate asupra clădirilor;
din punct de vedere social: are un număr relativ redus de angajați, numărul acestora corespunde cu structura de activitate;
din punct de vedere tehnic: hotelul este renovat recent, deci clădirile și toate echipamentele satisfac standardele;
din punct de vedere economico – financiar: evidențele contabile sunt întocmite conform legislației în vigoare, societatea înregistrând profit în fiecare an de la deschiderea activității;
prețuri avantajoase;
elementele naturale ce favorizează dezvoltarea turismului;
complexitatea pachetului de servicii;
nivelul pregătirii profesionale.
Punctele slabe care ajută la înregistrarea de rezultate nesatisfăcătoare:
din punct de vedere comercial:zonă prea puțin mediatizată;
căile de acces (infrastructura slabă spre Țara Oașului);
din punct de vedere social: fluctuația personalului, salarii relativ mici comparativ cu celelalte sectoare.
Oportunitățile:
oportunități de a lărgi experiența personalului pentru creșterea ofertei;
relația cu partenerii externi – promovarea unor pachete de servicii la târgurile internaționale de profil și dezvoltarea lor;
dezv stimularea investițiilor;
dezvoltarea turismului de agrement și a ecoturismului.
Amenințări:
prestigiul celorlalte întreprinderi purtătoare de servicii turistice;
scăderea nivelului de trai din ultima perioadă de timp, precum și puterea de cumpărare scăzută a potențialilor consumatori;
creșterea cotelor de piață ale concurenților direcți;
procesele inflaționiste.
Capitolul III
MĂSURAREA GRADULUI DE SATISFACȚIE A CLIENȚILOR COMPLEXULUI MUJDENI
3.1 Metodologia cercetării
Pentru întocmirea acestei cercetări s-au parcurs mai multe etape succesive, corelate între ele, după cum urmează:
Definirea scopului cercetării: analiza gradului de satisfacere
Definirea obiectivelor cercetării: pentru analiza gradului de satisfacere, s-au formulat următoarele obiective:
Măsura în care imaginea complexului este sau nu formată
Măsura în care imaginea complexului este sau nu favorabilă
Analiza gradului de satisfacere
Diferențieri în funcție de vârstă, sex, activitate socio-profesională, țara de reședință, etc.
Elaborarea ipotezelor de lucru: trebuie luate în considerare ipotezele în strânsă legătură cu obiectivele stabilite, cum sunt:
majoritatea clientelei are o imagine formată despre complexul “Mujdeni”
peste 2/5 din clientela cercetată are o imagine favorabilă;
peste 1/4 din clienți au intenția de a apela la serviciile pensiunii;
este preferat în special de persoane între 25-50 ani;
clientela pensiunii o reprezintă turiști fideli în proporție de 90%;
cei mai mulți clienți sunt români (91%).
Definirea colectivității cercetate: această etapă este foarte importantă pentru alegerea eșantionului, constituind baza pentru această operațiune, dar și mulțimea asupra căreia se vor generaliza cercetările (interesează din câte componente este formată colectivitatea, care sunt aceste componente, ce caracteristici posedă, unde se află dispuse în spațiu, care este gradul lor de dispersie din punct de vedere al caracteristicilor studiate
În cazul nostru, colectivitatea cercetată este reprezentată de totalitatea clienților Complexului „Mujdeni” din localitatea Orașu Nou Jud. Satu Mare, într-o zi aleasă aleatoriu.
Stabilirea metodei de adunare a informațiilor: selecționarea ei depinde de mai mulți factori, ca și de o serie de restricții, cum sunt: proporția, structura și calitatea răspunsurilor, fonduri bănești disponibile, timpul afectat cercetării, gradul de precizie cerut, calitatea informațiilor dorite.
În condițiile antrenării unității cercetate, după modul de comunicare cu aceasta, se disting:
Forme structurate de comunicare (chestionar cu întrebări prezentate subiecților în aceeași ordine, cu aceeași formulare).
Forme parțial structurate (întrebările sunt lăsate la latitudinea operatorului de interviu).
Pentru consemnarea răspunsurilor pot fi folosite:
auto-înregistrarea (înregistrarea răspunsurilor de către subiect);
înregistrarea informațiilor de către operatorul de interviu;
înregistrarea răspunsurilor de către subiect la întrebările puse de operatori.
În cazul nostru, a fost folosită forma structurată de comunicare (chestionarul), iar pentru consemnarea răspunsurilor – auto-înregistrarea.
Pentru elaborarea chestionarului, s-au avut în vedere următoarele elemente:
identificarea caracteristicilor: cuprinse în obiectivele cercetării și programul de sondaj, trebuiesc ordonate logic,
formularea întrebărilor: tip tampon, filtru, deschise, etc, limbajul folosit care trebuie să fie concis, clar, să nu lase loc la interpretări, să nu fie tendențios
dimensionarea, estetica generală, așezarea în pagină,
codificarea și lista de coduri.
În cadrul cercetării selective, una dintre cele mai importante caracteristici o constituie selectarea persoanelor ce urmează a fi intervievate, practic presupune alegerea unui eșantion caracteristic. Dimensionarea și structurarea eșantionului au ca punct de pornire necesitatea ca părțile selectate să reprezinte proprietățile întregii colectivități, stabilirea complexității defalcării-împărțirea pe grupe a eșantionului și a gradului de precizie al rezultatului.
În procesul de stabilire al eșantionului trebuiesc menționate:
unitatea de observare – delimitându-se astfel colectivitatea din care va fi ales eșantionul. În cazul nostru colectivitatea cercetată este constituită din turiștii aflați în Țara Oașului în perioada aferentă cercetării.
mărimea eșantionului – presupune stabilirea numărului de persoane ce urmează a fi investigate. Legat de acest lucru «eșantioanele a căror mărime reprezintă sub 1% din mărimea colectivității pot duce la rezultate suficient de corecte» , prin aplicarea unor procedee potrivite.
procedeul de selecție – această etapă presupune alegerea unei scheme de eșantionare, care în funcție de cunoașterea posibilității ca o unitate a colectivității să fie selecționată poate fi aleatoare sau nealeatoare.
Eșantionarea aleatoare se utilizează independent de cercetător, fiecare unitate de cercetare având aceeași probabilitate de a fi inclusă în eșantion, folosind în acest sens un eșantion fix (asupra căruia se pot impune sau nu restricții) sau a unui eșantion secvențial ce presupune extragerea un mod succesiv de eșantionare până când sunt îndeplinite criteriile prestabilite (număr de componente, intervalul minim de confidență).
Eșantionarea nealeatoare se folosește atunci când nu se cunoaște probabilitatea de eșantionare. Se utilizează cu precădere atunci când timpul sau costurile legate de cercetare nu sunt prea mari. Metoda este subiectivă și se poate baza pe accesibilitatea – intuirea ei de către operator, pe judecată proprie – cercetătorul incluzând acele componente de colectivități pe care le consideră adecvate pentru scopul cercetării ; eșantionare normată – prin intervievarea unui număr prestabilit de subiecți.
În această lucrare metoda aleasă de eșantionare a fost cea nealeatoare. Baza eșantionului a constituit-o clienții care au fost cazați în lunile februarie și martie, fiecare fiind rugat să completeze chestionarul, respondenți fiind în număr de 100.
3.2. Interpretarea rezultatelor chestionarului
În urma prelucrării datelor din chestionar, rezultatele obținute au fost următoarele:
Întrebarea nr. 1
Ați mai fost cazat în Complex “Mujdeni”?
Tabel 3.1.
79% dintre respondenți la această întrebare, au răspuns afirmativ, folosind Complex ”Mujdeni” ca unitate de cazare în mai multe cazuri.
Grafic nr. 3.1
.
Structura eșantionului în funcție de revenirea la serviciile hotelului
Întrebarea nr. 2
Prin ce mijloace v-ați informat despre Complex “Mujdeni”?
Mijloacele publicitare care au stat la baza informării turiștilor au fost:
Tabel 3.2.
Se observă că majoritatea populației intervievate au aflat de această unitate hotelieră prin intermediul agențiilor de turism 47% și a cunoștințelor 32%.
Grafic, situația se prezintă astfel:
Grafic 3.2.
Structura eșantionului în funcție de mijloacele de informare
Întrebarea nr. 3
Notați următoarele caracteristici legate de serviciile oferite de Complex „Mujdeni” pe o scala de la 1 la 5. Punctajele caracteristicilor sunt redate în tabelul următor:
Tabel 3.3.
Se observă că persoanele care au fost dispuse să răspundă chestionarului au apreciat cel mai mult serviciile de agrement, cazare și alimentație, acestea primind un punctaj mediu între 4 și 5, ceea ce înseamnă bun spre foarte bun. Punctaje ceva mai scăzute, dar oricum cu un grad de satisfacție peste nivelul mediu (3), au obținut serviciile care au un numitor comun: comunicarea. Astfel managerii complexului mai au de lucrat în primul rând la promovarea externă a ofertei iar în al doilea rând la schimbarea atitudinii personalului.
Clasamentul final este redat în graficul următor :
Grafic nr. 3.3.
Întrebarea nr. 4
Motivul principal pentru care ați ales Complex „Mujdeni” a fost?
Cele mai importante atribute care au stat la baza alegerii Complexulu ”Mujdeni” ca unitate de cazare în perioada sejurului au fost:
Tabel 3.4.
Structura eșantionului în funcție de atributele considerate în alegerea hotelului
Grafic nr. 3.4.
Structura eșantionului în funcție de atributele considerate în alegerea hotelului
Întrebarea nr. 5
Ce a lipsit din oferta Complexului ” Mujdeni”?
Tabel 3.5.
De asemenea, este de remarcat faptul ca 23% dintre respondenți au venit cu propuneri proprii, din care cele mai des întâlnită au fost amenajarea unui loc de joacă pentru copii, amenajarea unui loc de recreere ce să conțină o masă de biliard, pista de bowling, construirea unui loc special pentru barbeque, unde clienții hotelului sa-și pregătească singuri grătarele, înființarea unui centru de închirieri ATV, etc.
Grafic nr. 3.5.
Structura eșantionului în funcție de cerința clienților pentru servicii noi
Întrebarea nr. 6
Ce ați apreciat la acest Complex „Mujdeni” în afară de serviciile oferite?
Din prelucrarea datelor, rezultă că turiștii apreciază într-o foarte mare măsură liniștea oferita de hotel și de cadrul natural înconjurător (89%). De apreciat este că și celelate caracteristici sunt apreciate de mai mult de 67% dintre respondenți, dar pe viitor trebuie aduse îmbunătățiri în ceea ce privește curățenia și atitudinea personalului.
Tabel 3.6.
Grafic, structura eșantionului are forma:
Grafic nr. 3.6.
Structura eșantionului în funcție de aprecierile clienților față de anumite caracteristici
Întrebarea nr. 7
Care sunt propunerile dumneavoastră pentru creșterea atractivității pe piața turismului a acestei unități ?
În vederea ridicării atractivității pe piață a complexului, cei mai mulți turiști au propus:
Tabel 3.7.
Grafic 3.7
Structura eșantionului în funcție de propunerile pentru creșterea atractivității pe piața
Întrebarea nr. 8
Veți mai revenii în această unitate ?
În urma analizei răspunsurilor la această întrebare, rezultă că 97% dintre respondenți se caracterizează printr-un grad ridicat de fidelitate față de Complex ” Mujdeni”, aceștia intenționând să revină, restul de 3% fiind indeciși în această privință, dorind să cunoască și alte unități de cazare din alte zone.
Tabel 3.8.
Grafic 3.8.
Structura eșantionului în funcție de dorința de revenire a clienților la hotel.
Întrebarea nr. 9
Care este categoria de vârstă în care vă încadrați?
Turiștii respondenți au fost (în ordinea grupelor de vârstă):
Tabel 3.9.
Se constată că preponderent fac apel la serviciile hotelului, persoanele cuprinse între 30 și 49 de ani 60%, urmată de persoane cu vârsta sub 30 de ani – 17%. Cel mai puțin fecventează hotelul grupele de vârsta peste 50 ani.
Grafic 3.9.
Structura eșantionului pe grupe de vârstă.
Întrebarea nr. 10
Vă rugăm să menționați sexul.
Dintre turiștii intervievați, 52,5% au fost de genul masculin, restul de 47,5% fiind de genul feminin.
Tabel 3.10.
Grafic 3.10.
Structura eșantionului în funcție de sexul clienților
Întrebarea nr. 11
Starea civilă a dumneavoastră?
Din punct de vedere al stării civile, situația se prezintă astfel:
Tabel 3.11.
Grafic 3.11.
Structura eșantionului în funcție de starea civilă a clienților.
Întrebarea nr. 12
Venitul dumneavoastră lunar este?
Din analiza răspunsurilor la această întrebare a rezultat următoarea concluzie referitoare la categoria de venit în care se încadrează turiștii intervievați:
Tabel 3.12.
Grafic 3.12.
Structura eșantionului în funcție de venitul clienților.
3.3 Propuneri de îmbunătățire a serviciilor oferite de Complexul Mujdeni
Perspective
Orice societate sau firmă își găsește rațiunea de a exista în îndeplinirea unei sarcini specifice în mediul în care acționează. La început, ea urmărește o anumită misiune. Cu timpul, pe măsură ce își dezvoltă noi piețe și produse este posibil ca această misiune să fie pierdută din vedere.
Definirea misiunii societății este poate sarcina cea mai grea căreia este chemată să-i facă față conducerea.
Mediul în care este ridicat Complexul „Mujdeni” este unul încă propice dezvoltării turistice datorită așezării acestuia. Astfel conducerea hotelul își propune să contribuie decisiv la stimularea și satisfacerea cererii de servicii turistice a unui segment de piață mai puțin dezbătut, și anume turismul oamenilor de afaceri și cel de agrement.
Complexul „Mujdeni” din județul Satu Mare și-a creat o imagine notabilă pe piața turismului, oferind garanția unei calități superioare atât în privința construcțiilor propriu-zise (spații de cazare confortabile, instalațiilor de aer condiționat, unități de alimentație publică și spații destinate reuniunilor și conferințelor dotate cu echipamente moderne), cât și a serviciilor oferite (servicii permanente de cameră, organizări de recepții, conferințe, banchete, etc.).
Reușita unui hotel se bazează pe calitatea și eficiența prestării serviciului, privită din punct de vedere al clientului. Astfel, orice unitate hotelieră trebuie să știe să-și aleagă ținta și clientul. Valoarea unei societăți este influențată de profitabilitatea acesteia și ritmul său de dezvoltare.
În cazul Complexului „Mujdeni” profitabilitatea și nivelul de dezvoltare sunt influențate de strategia comercială și de strategia financiară a firmei. Societatea realizează profit, având la sfârșitul anului 2015 un rezultat net favorabil, rezultând din o bună administrare managerială.
Gradul de investire al societății comparativ cu anul 2014 este mai ridicat în anul 2015, aceasta rezultând din imobilizările corporale, constând în mobilier, amenajări exterioare.
Cheltuielile societății provin din uzura obiectelor (de inventar); cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe (ex.: mobilierul care se amortizează în 10 ani); cheltuieli cu personalul; cheltuieli cu energia electrică, cu apa; cheltuieli cu dobânzi la bancă; cheltuieli cu impozitul pe profit etc.
O valoare ridicată a disponibilităților poate reflecta o situație favorabilă în termeni de echilibru financiar.
Strategia de marketing, stabilește modul în care se va ajunge mai eficient la realizarea unui volum cât mai mare de prestații turistice pentru cererea potențială în diversitate.
Unitatea hotelieră poate opta pentru:
Strategia de diferențiere a serviciilor turistice ce are ca scop principal influențarea comportamentului consumatorului în direcția achiziționării, unui produs prin evidențierea superiorității produsului și prin diferențierea produselor concurenței. Aceasta necesită cheltuieli mai mari de promovare.
Strategia segmentării pieței, constă în descompunerea unei piețe în subpiețe, studierea cerințelor clienților potențiali, orientarea ofertei spre cerințele mereu în schimbare ale segmentului de piața studiat.
Adoptarea celor mai potrivite și eficiente strategii poate asigura continuitatea, păstrarea poziției pe piață și sporirea capacității de adaptare la cerințele actuale ale pieței.
Principalele obiective strategice ale întreprinderii de servicii pot fi considerate următoarele:
Dezvoltare prin:
creșterea producției, prestației;
abordarea unor piețe noi;
creșterea numărului de turiști, implicit al încasărilor;
satisfacerea cererii turistice și atragerea unui număr sporit de turiști pentru petrecerea sejururilor;
crearea unor noi locuri de muncă;
aderarea la programele sociale adresate turiștilor români, care să permită accesul la turism și vacanțe unor categorii de populație defavorizate.
Diversificarea ofertei prin:
dezvoltarea unor domenii colaterale;
abordarea unor noi domenii.
Aceste obiective pot fi atinse dacă se iau în calcul posibilități de investiții noi, cum ar fi:
Înființarea unei agenții de turism care să asigure rezervarea locurilor de cazare, excursii interne și internaționale, elaborarea de programe în perioadele în care se desfășoară acțiuni turistice, servicii de transport, eventual itinerarii prezentate clienților, propuneri pentru activități turistice viitoare;
Alimentație publică și activități recreative: organizarea mai multor seri de dans, concursuri pentru creșterea popularității hotelului și a sporirii gradului de animație.
În alegerea celor mai bune strategii se impune cunoașterea exactă a forțelor proprii ale firmei, pe de o parte, iar pe de altă parte, a segmentelor mediului cu care vor colabora elementele proprii ale întreprinderii.
Dacă se va ține seama de aceste idei, firma va reuși să-și dezvolte afacerea și chiar să-și îmbunătățească serviciile și calitatea acestora obținând astfel o poziție cât mai bună pe piață și recunoaștere din partea consumatorilor fideli și potențiali.
Menținerea pe piață presupune:
Creșterea competitivității ofertei turistice prin valorificarea optimă a resurselor de care dispune firma.
Folosirea unor noi canale de distribuție.
Elaborarea unor strategii pentru câștigarea piețelor externe și pătrunderea pe noi piețe emitente.
Se poate avea în vedere practicarea unor prețuri și tarife reduse pentru câștigarea unor segmente de piață mai mari, însă aceste segmente trebuie să fie suficient de mari pentru a acoperii costurile ocazionate de pătrundere pe aceste segmente.
Fidelizarea clientului prin acordarea de informații permanente și de facilități în extrasezon (reduceri de prețuri, servicii speciale pentru însoțitorii participanților la reuniuni, programe speciale pentru aceștia.
Intensificarea activităților de promovare a ofertei prin abordarea unui număr mai mare de segmente de piață cum ar fi: sindicate, partide, O.N.G.-uri, Organisme ale Uniunii Europene, Camere de Comerț, Întreprinderi legate de activitatea estivală de agrement, Școli, Universități, Colective din domeniul cercetării, Asociații ale pensionarilor etc.
Menținerea calității serviciilor la standarde înalte
Obiectivele principale ale fiecărui hotel sunt :
maximizarea gradului de ocupare ;
creșterea cifrei de afaceri (sau cel puțin menținerea celei de anul trecut, având în vedere situația economiei naționale și internaționale)
maximizarea profitului.
La baza întregii activități stă politica de tarife și prețuri stabilită de conducerea Complexului„Mujdeni”
În vederea stabilirii acestor tarife la cazare s-au avut în vedere următoarele elemente:
număr zile turiști realizat în 2014
număr turiști prognozat în 2015
venituri realizate din cazare 4
venituri prognozate în 2015
cheltuieli realizate din cazare în 2014
cost mediu (zile/turist) în 2014
cost mediu (zile/turist) prognozat în 2015
Ținând cont de aceste elemente, au fost propuse următoarele variante de tarife:
apartament – 120-140 RON
cameră dublă sau cu pat matrimonial–70- 120 RON
Prețurile includ TVA și micul dejun și sunt unice atât pentru turiștii străini cât și cei autohtoni.
Pentru atragerea clientelei sunt oferite o serie de discount-uri în funcție de lungimea sejurului, astfel:
7% pentru sejur între 10-15 zile;
12% pentru sejur între 15-28 zile;
17% pentru sejur între 28-45 zile;
22% pentru un sejur de peste 45 zile.
Alte reduceri se acordă turiștilor care revin în hotel de mai multe ori pe lună, pentru câteva zile și sunt mai puțin de 7 zile, sejurul mediu fiind de 4 zile, sau pentru mai multe camere în aceeași perioadă.
Pentru practicarea acestor tarife s-a mai ținut cont și de:
prețul de cost net al produsului turistic care include un element numit marfă de siguranță pe fiecare ofertant de produse turistice, aceasta adăugându-se cu scopul de a se acoperii cheltuielile ce intervin în mod obișnuit ;
prețul cost net comercial ale produsului turistic, care include cheltuielile generale ale societății.
Formula strategiilor privind politica de tarife și prețuri este influențată de o serie de factori: poziția pe piața hotelieră sătmărenă; categoria hotelului și amplasarea lui; imaginea (marca), etapa din ciclul de viață, concurența, durata de recuperare a investiției.
Obiective pe termen lung
Complex „Mujdeni” are propuneri pentru fidelizarea clientelei și anume:
Oferirea unor avantaje organizaționale:
organizarea transportului gratuit la cel mai apropiat mijloc de transport în comun;
tratamente V.I.P. la sosire găsesc în camera flori, șampanie, fructe;
mici cadouri simbolice, ocazionale de aniversarea zilei de naștere a clienților fideli care se află la data respectivă în hotel;
Oferirea unor avantaje materiale clienților:
cadouri promoționale: pixuri, brichete, agende inscripționate ;
un număr de servicii suplimentare, gratuite;
Oferirea unor avantaje sociale:
invitația de a se implica în ameliorarea calității serviciilor prin: completarea chestionarului de satisfacție utilizat de hotel și organigrama de vizite la hotel pentru ai cunoaște serviciile, eventualele îmbunătățiri;
trimiterea de felicitări cu ocazia sărbătorilor importante
Publicitatea
Variabilă importantă a politicii promoționale reprezintă unul dintre mijloacele cele mai utilizate în activitatea de piață. Pentru ca vânzarea produsului să aibă loc este necesar ca el să fie cunoscut consumatorului potențial.
În promovarea turistică este absolut necesar confecționarea de materiale publicitare cu sigla sau imaginea firmei: vederi, pliante, cărți, broșuri, hărți, pixuri, brichete etc. Tehnici audio-vizuale vor fi folosite, prin care hotelul să își transmită mesajele publicitare în vederea promovării produsului turistic. Reclama turistică este unul dintre cele mai importante lucruri de care ține seama departamentul de marketing al hotelului și este concepută de baze strict științifice, cunoscând mecanismul ei intern și forțele contrare ce-i pot anihila rezultatele.
Politica de reclame nu poate fi fixată din afară. Ea nu poate fi stabilită pe baza unor tipare. Singura cale de ales în această direcție este cea a unei politici de reclamă care să inspire încredere și să se inspire din necesitățile necesare reale ale turismului.
CONCLUZII
Turismul începe să fie consolidat ca fenomen social-economic în Europa încă din anul 1880, în anul 1905 conturându-se prima sa definiție în care se arată că turismul, în sensul modern al cuvântului, este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creșterea necesității de refacere a sănătății și schimbarea mediului înconjurător, pe nașterea și dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumusețile naturii.
Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate, având de asemenea o contribuție importantă la economia țării.
Diversitatea formelor de relief conferă României un potențial turistic deosebit. În ultimii ani s-a înregistrat o ușoară creștere a numărului de turiști români și străini cazați. De asemenea s-a înregistrat și o creștere continuă a capacității de cazare în pensiunile turistice și hotele ceea ce înseamnă o dezvoltare puternică a sectorului de agroturism și pensiuni, implicit creșterea calității serviciilor oferite turiștilor precum și a diversității lor.
Aplicarea marketingului în turism este necesară pentru că turismul reprezintă particularități importante în raport cu serviciile sau cu produsele curente. Produsul turistic, pentru turist, trebuie să fie o „afacere bună”. Marketingul turistic reprezintă efortul coerent al organizațiilor de turism pentru a-și construi strategiile, cu scopul de a atinge acest obiectv. El este înainte de toate o artă, poate cu un sâmbure de știință.
Produsul turistic este un produs rigid oferit de un mare număr de întreprinderi sau entități diverse. Pe de o parte, „pentru că oferta nu este nici stocabilă nici mobilă”, serviciile turistice sunt consumate pe loc, hotelul, aeroportul, baza de agrement nu pot fi transferate, la sfârșitul sezonului, în altă regiune. Ele nu se pot adapta la variațiile de cerere în timp și spațiu.
În sistemul relațiilor cu mediul economico-social, cu piața, preocupările de marketing ale societății moderne presupune și o permanentă și complexă comunicare cu mediul extern, cu piața, concretizat printr-o atentă impunere a comportamentului de cumpărare, de consum, de sprijinire a procesului de învățare.
Toate aceste activități alcătuiesc politica promoțională – componentă importantă a politicii de marketing a societății moderne.
Produsul turistic este un produs distinct, prin însăși natura sa, prin ansamblul atracțiilor (naturale, istorice, antropice etc.) care pot determina vizitarea anumitor zone de către turiști, prin capacitatea organizațională a rețelei (pe bază tehnico-materială, infrastructură etc.) și prin posibilitatea de satisfacere, în anumite condiții, cererea populației.
De aceea este deosebit de importantă acțiunea Complexului „Mujdeni” de a se promova pe piața turistică aflându-se în una dintre cele mai cunoscute și atractive zone de interes turistic, aceea a Țării Oașului în care peisajul montan înconjoară și străjuiește vasta arie depresionară.
Aici apar numeroase izvoare cu ape minerale, cunoscute local sub numele de "borcuturi" (Bixad, Băile Puturoasa, Băile Valea Măriei etc). Cu toate acestea, farmecul Țării Oașului îl constituie originalitatea și unicitatea portului popular, a cântecului, precum și dansul oșenesc, a datinilor și obiceiurilor strămoșești, a arhitecturii populare laice și religioase, a îndeletnicirilor tradiționale meșteșugărești.
Complex „Mujdeni” din județul Satu Mare și-a creat o imagine notabilă pe piața turismului, oferind garanția unei calități superioare atât în privința construcțiilor propriu-zise (spații de cazare confortabile, instalațiilor de aer condiționat, unități de alimentație publică și spații destinate reuniunilor și conferințelor), cât și a serviciilor oferite (servicii permanente de cameră, organizări de recepții, conferințe, banchete, etc.).
Reușita unui hotel se bazează pe calitatea și eficiența prestării serviciului, privită din punct de vedere al clientului. Astfel, orice unitate hotelieră trebuie să știe să-și aleagă ținta și clientul. Valoarea unei societăți este influențată de profitabilitatea acesteia și ritmul său de dezvoltare. În cazul Complexului „Mujdeni” profitabilitatea și nivelul de dezvoltare sunt influențate de strategia comercială și de strategia financiară a firmei.
ANEXA – CHESTIONAR:
Ați mai fost cazat la Complex „Mujdeni”?
Prin ce mijloace v-ați informat despre Complex “Mujdeni”?
Notați următoarele caracteristici legate de serviciile oferite de Complex „Mujdeni” pe o scala de la 1 la 5:
Motiv principal pentru care ați ales Complex „Mujdeni” a fost?
Ce a lipsit din oferta Complexului „Mujdeni”?
Ce ați apreciat la acest complex „Mujdeni” în afară de serviciile oferite?
Care sunt propunerile dumneavoastră pentru creșterea atractivității pe piața turismului a acestei unități ?
Veți mai revenii în această unitate ?
Pentru o analiză completă a răspunsurilor dumneavoastră în final vă rugăm să răspundeți la câteva întrebări personale.
Care este categoria de vârstă în care vă încadrați?
10. Vă rugăm să menționați sexul
11. Starea civilă
12. Venitul dumneavoastră lunar este?
Camera nr.________________________
Data____________________________
BIBLIOGRAFIE
Bruhn M., Marketing, Ed. Economică, București, 2000;
Grușec S.I., Marketing în economia turismului, Ed. Universității București, 2000;
Gherasim T., Gherasim D., Marketing turistic, Ed. Economică,București, 2002;
Ioncica M., Economia serviciilor – Teorie și practică, Ed. Uranus, București, 2003;
Istrate I., Bran F., Roșu A.G., “Economia turismului și mediului înconjurător”, Ed. Economică, București, 2002;
Jugănaru M., Teoria și practica în cercetarea de marketing, Ed.Expert, București, 2001;
LAZĂR V., Statistică economică, suport de curs, Satu Mare, 2008;
Minciu R., Economia turismului, Ed. Uranus, București, 2001;
Neacșu N., Ceaușescu A., Economia turismului. Studii de caz. Reglementări, Ed. Uranus, București, 2002;
Neacșu N., Turismul și dezvoltarea durabilă, Ed. Expert, București, 2000;
Neagu V., Servicii în turism, Ed. Expert, București, 2000;
NEAGU O., TEODORU M., Elemente de statistică economică, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2006;
Olteanu V., Marketingul serviciilor, Ed. Uranus, București, 2002;
Snak O., Baron P., Neacșu N., Economia turismului, Ed.Expert, București, 2003;
Stăncioiu A.F., Marketing strategic, Ed. Economică, București, 2002;
Stănescu D., Strategii de dezvoltare în turism, Ed. U.P.G., Ploiești, 2003;
Teodorescu N., Marketing, Ed. Uranus, București, 2003.
*** Anuarul Statistic al României, 2015
DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE A
LUCRĂRII DE FINALIZARE A STUDIILOR
Titlul lucrării ________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
Autorul lucrării Jakab Timea Ildiko
Lucrarea de finalizare a studiilor este elaborată în vederea susținerii examenului de finalizare a studiilor organizat de către Facultatea _________________________________________ din cadrul Universității din Oradea, sesiunea_______________________ a anului universitar ______________.
Prin prezenta, subsemnatul (nume, prenume, CNP) Jakab Timea Ildiko 2950929303472
declar pe proprie răspundere că această lucrare a fost scrisă de către mine, fără nici un ajutor neautorizat și că nici o parte a lucrării nu conține aplicații sau studii de caz publicate de alți autori.
Declar, de asemenea, că în lucrare nu există idei, tabele, grafice, hărți sau alte surse folosite fără respectarea legii române și a convențiilor internaționale privind drepturile de autor.
Data Semnătura
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: PROGRAMUL DE STUDIU: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI AGROTURISM [309955] (ID: 309955)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.