DISCIPLINA DE DIAGNOSTIC ORO-DENTAR ȘI ERGONOMIE [309940]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE VICTOR BABEȘ DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

DEPARTAMENTUL 1

[anonimizat] V. ROXANA-DENISA

LUCRARE DE LICENȚĂ

Conducător Științific :

Conf. Dr. ANGHEL MIRELLA

T I M I Ș O A R A

2 0 1 7

UMFVBT

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

DEPARTAMENTUL 1

[anonimizat]-DENISA

LUCRARE DE LICENȚĂ

INFLUENȚA MEDIULUI AMBIENTAL ASUPRA PSIHICULUI PACIENTULUI

Conducător Științific :

Conf. Dr. ANGHEL MIRELLA

T I M I Ș O A R A

2 0 1 7

Cuprins

Introducere………………………………………………..…3

Partea generală…………………………….…………………4

Considerații generale………………………………………………….4

Relația dintre medic și pacient………………………………………..5

Lumina………………………………………………………………..7

Zgomotul…………………………………………………………..…11

Microclimatul…………………………………………………………12

Mirosul……………………………………………………………….12

Culoarea………………………………………………………………13

Împărțirea utilă a spațiului și obiectele decorative…………………….14

III. Partea specială……………………………………………..17

Studiu statistic de evaluare a factorilor de stres apăruți în cabinetul stomatologic dar și artificii de combatere a acestora……………………….17

IV. Concluzii ……………………………………………………37

V. Bibliografie………………………………………………….38

[anonimizat], [anonimizat]. Astfel, se pleacă de la premisa că ambientul influențează starea și sentimentele individului în mod imperceptibil.

[anonimizat],în care se găsesc toate caracteristicile omului dar într-o [anonimizat] o succesiune de generații și de combinațiile aleatoare ale genelor acestora. [anonimizat].

Pentru a se putea stabili cele relatate mai sus, s-a efectuat un studiu statistic având la bază un chestionar format din 16 întrebări care a fost distribuit unui număr de 67 de persoane cu vârste de peste 18 ani.

Partea generală

1. Considerații generale

În ultimii ani, o serie de lucrări de specialitate s-[anonimizat], [anonimizat]-sociale.

[anonimizat], [anonimizat] o eficiență maximă este dependentă de condițiile ambiente.

Mediul de muncă influențează în mod hotărâtor starea fizică și psihică a [anonimizat]-[anonimizat] (oboseala).

[anonimizat], [anonimizat], cât și de crearea ambientului psihologic potrivit pentru echipa medicală cât mai ales pentru pacient.

După cum calitatea vieții este definită printr-o multitudine de componente, la fel și mediul ambiant trebuie definit prin multitudinea elementelor sale componente, care influențează într-un mod aparte calitatea vieții. În funcție de proveniența și influența lor asupra organismului omenesc, factorii de ambianță se pot clasifica astfel :

factori de ambianță fizică: lumina, zgomotul, vibrațiile, mirosul (plăcut / neplăcut) și microclimatul (temperatură, umiditate)

factori de ambianță psihică: relația medic-pacient, culoarea, muzica, compartimentarea spatiului de lucru, distribuirea mobilierului și aparaturii

2. Relația dintre medic și pacient

În societatea actuală, medicul are un status foarte ridicat, diferențiindu-se prin nivelul de formație abstractă și specializată, prin orientarea spre profesie, prin recunoașterea autorității depline asupra bolii si monopolul asupra tratamentului. Statusul social al medicului este perceput de către populație în asociere cu valori precum: putere, cunoaștere, devotament, eroism, putere de sacrificiu.

Intervenind în situațiile de criză, medicul apare într-o triplă ipostază, de om care:

– alină suferința;

– vindecă boala;

– salvează viața bolnavului.

Efectele comunicarii adecvate în practica medicală:

1. Controlul durerii postoperatorii – fenomen fiziologic, durerea presupune, pe lângă „senzația de durere“ cu răspunsurile ei imediate și o serie de stări afective asociate în „experiența durerii“. Comunicarea cu pacienții înainte de actul operator reduce atât nervozitatea acestora, care este legată de durere, cât și durerile postoperatorii, contribuind la îmbunătățirea stării lor fizice.

2. Reducerea anxietății și stresului preoperator – neliniștea anterioară intervenției influențează starea pacientului. O bună comunicare înainte de actul operator contribuie la optimizarea stării fiziologice generale a pacientului, la reducerea stresului și la scăderea complicațiilor somatice care survin după manoperă.

3. Respectarea indicațiilor medicale – mulți pacienți nu respectă în totalitate recomandările medicului privind tratamentul pe care trebuie să îl urmeze. La originea acestei atitudini se găsesc doi factori principali, calitatea consultației și durata tratamentului, dar si lipsa de comunicare dintre medic și pacient. Nerespectarea indicațiilor medicale crește atunci când medicul nu oferă explicații privind natura și cauzele bolii ori când manifestă dezinteres în implicare a pacientului într-o relație de colaborare având drept scop ameliorarea stării de sănătate. S-a realizat astfel un model de coparticipare la decizia privind tratamentul adecvat (C. Charles, 1997):

a) medicul și pacientul sunt participanți în luarea deciziilor medicale;

b) trebuie sa își transmită reciproc informațiile pe care le dețin;

c) trebuie să facă pași în direcția consensului necesar pentru adoptarea tratamentului potrivit;

d) trebuie să ajungă împreună la un acord asupra tratamentului aplicat.

4. Satisfacția pacientului față de îngrijirea medicală primită – pacienții au tendința de a pune accent pe calitățile personale ale medicului, în defavoarea abilităților practice, profesionale. Buna comunicare medic – pacient va conduce la scăderea nemulțumirii celui din urmă în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale primite și a acuzelor de neglijență profesională.

Pentru eficientizarea relației de comunicare între cei doi participanți ai actului medical, au fost elaborate câteva sugestii (Ley, 1976):

îndrumările si recomandarile sa fie date încă de la începutul discuției ;

să fie accentuată importanța recomandărilor și indicațiilor medicale;

informația ce trebuie comunicată să fie furnizată în propoziții clare;

să fie furnizate informații concrete, precise, în mod detaliat;

să fie date și informații scrise pacientului, pentru a se putea orienta atunci când este cazul;

implicarea unei persoane specializate în comunicarea cu pacientul din rândul echipei terapeutice;

recomandarile să fie repetate.

3. Lumina

Lumina este o radiație electromagnetică care este vizibilă ochiului și ne ajută să vedem lumea înconjurătoare. Lumina vizibilă este situată ca lungime de undă între radiațiile infraroșii și cele ultraviolet. Principala sursă de lumină de pe Pământ este Soarele. Aproximativ 44% din radiațiile magnetice ale Soarelui care ajung pe planeta noastră se regăsesc în spectrul luminii vizibile.

www.agro.basf.ro

Temperatura de culoare este o caracteristică a luminii cu aplicații importante în iluminatul de interior și nu numai (fotografie, horticultură etc). Temperaturile de culoare de peste 5000 K sunt considerate “reci” (au tentă albăstruie) în timp ce temperaturile între 2700 și 3000 K sunt considerate “calde” (tentă gălbui-roșiatică). Lumina zilei are o temperatură de 6500K sau 5500K în standardul filmului fotografic, iar un bec incandescent are între 2800 și 3000K.

http://www.vcvideo.ro

În zonele sau camerele în care este nevoie de atenție la detalii este indicat să se folosească lumina rece, iar lumina caldă se foloseste în zonele de relaxare. Lumina caldă va transforma spațiul într-un loc mai primitor si odihnitor.

Iluminarea cabinetului dentar

Iluminarea zonei se face ținând cont de mai mulți factori :

lumina să nu aibă tentă gălbuie;

lămpile să fie fixe, cu suprafețe ușor de curățat;

lumina să cadă din lateral, oblic sau paralel cu unitul dentar;

intensitatea luminii scade prin uzura lămpii cu până la 25%, de aceea se recomandă schimbarea în grup a lămpilor din cabinet după aproximativ 75% din durata de viață a acestora.

Intensitatea luminii este diferită în funcție de zonele de lucru: zona operatorie 8000-15000 lux, zona unitului dentar 1000-2000 lux, iluminarea generală a cabinetului 500-1000 lux și este compusă din lumina artificială și naturală. Astfel există 3 tipuri de iluminare ale unui spațiu :

– iluminatul general (sau ambiental)

www.pinterest.com

Iluminatul ambiental asigură o iluminare uniformă a întregului spațiu. Se asigură prin folosirea unor corpuri de iluminat instalate în zona superioară a încăperii sau pe tavan.

– iluminatul local (sau de accent)

Dental LED light IRIS VIEW

http://www.gcomm-online.com/inglese/area.asp?sez=18

Iluminatul local presupune completarea iluminatului general acolo unde se vor desfășura activități care necesită precizie ridicată din partea operatorului.

Actual, în cabinetele de medicină dentară se utilizează lămpile cu LED (diodă emițătoare de lumină) deoarece acestea prezintă o serie de avantaje :

nu degajă căldură;

prezintă stabilitate cromatică;

durată mai lungă viață ( între 50.000 și 100.000 ore);

economie de energie electrică, între 50-95%;

nu emit ultraviolete și infraroșii – radiatiile UV provenite de la alte surse de lumină pot deveni dăunătoare;

eficiență crescută : becurile LED produc o lumină mult mai puternică și mai apropiată de conceptul de lumină albă ideală;

iluminare de înaltă calitate: distribuție uniformă a luminii pe suprafața iluminată de forma unui dreptunghi realizat cu sistem optic focusat, lumină albă naturală, culori vii și bine definite.

Venind în ajutorul medicilor stomatologi, producătorii lămpilor dentare au introdus o serie de modificări prin care intensitatea luminii poate fi adaptată corespunzător pentru fiecare manoperă în parte, protejând ochii privitorului.

– iluminatul cu rol decorativ

www.Energy-by-Design.com

Corpurile de iluminat cu rol pur decorativ aduc stil în amenajarea interioară a spațiului , neavând însă un aport la iluminatul general. Totuși, ele pot fi acel ultim detaliu care face diferența.

Iluminatul natural cât și cel artificial întregesc o amenajare interioară, îi conferă personalitate și atmosferă, iar corpurile de iluminat sunt elemente indispensabile, care completează spațiul. Acestea trebuie alese cu grijă pentru a se încadra în amenajare, dar și pentru a genera cantitatea necesară de lumină ce oferă confort vizual.

4. Zgomotul

Zgomotul emis de diferitele echipamente poate avea efect negativ asupra tuturor persoanelor aflate în apropiere. Acesta se măsoară în intensitate – decibeli (dB) și frecvență – hertzi (Hz). În general, pierderea auzului apare în domeniul frecvențelor de 4000-6000 Hz și a intensității ce depășește 80 dB. Zgomotele pot fi de natură internă – aparatul de detartraj, compresorul, turbina, aspiratorul de salivă și externă – străzi aglomerate, cai ferate aferente zonei, etc.

Disconfortul acustic din cabinetul stomatologic influențează psihicul personalului și pacientului. S-au semnalat tulburări generale (neplăcere, jenă), tulburări de personalitate (iritabilitate, astenie, oboseală). Zgomotul determină diminuarea atenției și afectează memoria de scurtă durată.

Deoarece este admis astăzi că zgomotul poate influența sănatatea, în fiecare cabinet este recomandat să se adopte următoarele măsuri pentru prevenirea și combaterea acestuia :

măsuri sociale ( legi, norme, zonarea și sistematizarea urbanistică și rurală);

măsuri tehnice ( evitarea rezonanței și ecoului, dimensionarea spațiilor de lucru, utilizarea materialului fonoabsorbant, întreținerea aparaturii );

măsuri organizatorice ( dispunerea rațională a aparaturii, a surselor de zgomot);

măsuri medicale ( control ORL periodic, folosirea antifoanelor interne sau externe).

Este foarte important ca pentru prevenirea sau combaterea zgomotului, măsurile menționate mai sus să fie adoptate încă din faza de proiectare a mijloacelor de muncă.

5. Microclimatul

Microclima se caracterizează prin parametrii fizici ai aerului :

temperatură (18-22°C, în funcție de anotimp)

umiditate ( valoarea normală este cuprinsă între 40-60%)

viteză de mișcare

presiune atmosferică

radiațiile calorice

O temperatură scăzută sau prea ridicată, o aerisire insuficientă, un coeficient prea mare de umiditate influențează nivelul de oboseală a practicanților, reduc capacitatea de muncă a acestora, accentuează riscul de îmbolnăvire profesională, toate acestea ducând la diminuarea eficienței muncii.

Organizarea ergonomică a spațiilor de lucru necesită existența unor condiții de microclimat cât mai favorabile, vitale asigurării sănătății executanților și menținerii capacității normale de muncă a acestora.

6. Mirosul

VS.

www.zambestesanatos.com, www.unica.com

În medicina dentară se folosesc foarte multe materiale puternic mirositoare cum ar fi cele pentru controlul infecției, eugenolul (cunoscut in limbajul comun ca fiind ulei de cuișoare), apă oxigenată, formocresol, iodoform etc. Toate acestea se pot asocia cu mirosul urât, degajat în urma tratamentului mecanic al dinților.

În urma studiilor, s-a concluzionat că mirosul din cabinet este foarte bine memorat de către pacient și poate fi considerat ca un factor declanșator al anxietății dentare.

În prezent eliminarea mirosurilor specifice unui cabinet stomatologic reprezintă o prioritate. Astfel se recurge la diverse parfumuri de cameră, soluții de spălat podelele și geamurile care să anuleze mirosurile clasice și să încerece să dea un aer cu totul diferit și plăcut.

7. Culoarea

Un alt factor al mediului ambiant care influențează gradul de oboseală a organismului uman, cât și rezultatele cantitative și calitative ale muncii, îl constituie ambianța cromatică.

Preferințele pentru culori variază după condiționări multiple și eterogene, printre care se menționează zonele geografice, tradițiile, sexul, vârsta, apartenența la diverse grupuri culturale, sociale, religioase, etc.

În afară de efectele psihologice, s-a constatat că unele culori determină modificări de ordin fiziologic în organismul uman ca, de exemplu:

roșul acționează ca excitant, sau chiar iritant pe termen lung, stimulează presiunea sângelui și ritmul respirației ( psihologic, induce omului vitalitate, simpatie și dinamism);

oranjul este tonic, activ, accelerează pulsul și ritmul respirator;

galbenul mărește pulsul și ritmul respirator,are acțiune favorabilă asupra metabolismului, este un incitator, inclusiv optic (ca efect psihologic induce veselia, este un stimulent psihic și intelectual);

verdele calmează muscular și nervos, scade pulsul și ritmul respirator (psihologic, induce relaxarea, meditația, echilibrul și toleranța);

albastrul apare liniștitor în toate privințele, evocă spațiul adânc, marea și muntele, scade tensiunea musculară și a sângelui, calmează respirația și frecvența pulsului;

violetul este inhibitor, calmant (induce melancolia și tristețea);

albul este calmant (psihologic induce lumină, claritate), este asociat cu puritatea și zăpada;

portocaliu favorizează digestia și menține presiunea sanguină.

În concluzie, culoarea nu este numai un element decorativ al încăperii, ci determină efecte psihofiziologice asupra executanților, efecte care, folosite corespunzător cerințelor ergonomice în cadrul mediului ambiant, influențează pozitiv rezultatele activităților desfășurate.

8. Împărțirea utilă a spațiului și obiectele decorative

Amenajarea cabinetului trebuie să dea acestuia un aspect general primitor, confortabil și să creeze o ambianță de lucru cât mai relaxantă și eficientă.

În planul designului interior, eficiența se traduce prin linii drepte, suprafețe libere, ușor de organizat și de curățat.

www.pinterest.com

Într-un cabinet trebuie să primeze utilitatea astfel, fiecărui obiect trebuie să îi corespundă un spațiu bine definit, toate lucrurile fiind așezate în ordine și ușor de găsit.

www.pinterest.com

La fel de importantă precum spațiul de lucru este și sala de așteptare, fiind de obicei prima încăpere pe care o văd pacienții. Aceasta, în funcție de aspect poate induce oamenilor o stare de bine, de relaxare ,sau din contră, o stare de anxietate.

Pentru sporirea confortului și reducerea anxietății se pot utiliza o serie de obiecte precum tablouri, plante, tapet cu peisaje viu colorate (fig. a), corpuri de iluminat cu rol decorativ, acvarii (fig.b), reviste (fig. d) ceasuri de perete, stickere de perete, etc.

fig. a fig. b

fig. c fig. d

www.pinterest.com

Aspectul sălii de așteptare este important și pentru copii, care sunt plăcut impresionați dacă există un spațiu special creat pentru ei în care să se regăsească măsuțe, televizor, cărți și creioane pentru colorat, jocuri educative, etc.

www.filedinonline.ro

III. Partea specială

Introducere

Baza teoretică a lucrării pornește de la ideea că se regăsesc mulți factori de stres în cabinetul de medicină dentară dar, totodată există artificii care pot influența în mod pozitiv psihicul pacientului.

Acest studiu a constat din elaborarea unui chestionar alcătuit din 16 întrebări și s-a adresat persoanelor cu vârsta de peste 18 ani. Persoanele participante, au fost în număr de 67 fără a se ține cont de sexul acestora.

În urma centralizării chestionarelor s-au obținut răspunsuri variate dar destul de concludente pentru a se putea evidenția foarte bine trăirile, sentimentele și preferințele posibililor pacienți vis a vis de diferite situații și medii care au fost redate prin intermediul întrebărilor.

Datele sunt prezentate cu ajutorul programului de statistică numit 3D Charts Mobile și constau în mai multe reprezentări vizuale ale rezultatelor obținute.

În continuare se prezintă chestionarul oferit participanților :

Chestionar

1. Când mergeți la medicul dentist?

a) doar când simt durere b) periodic

De ce? ………………………………………………………………..

2. Ce gânduri vă trec prin minte atunci când sunteți pe scaunul stomatologic?

a) va apărea durerea

b) se va rezolva problema pentru care am venit

c) situații anterioare neplăcute

d) nimic legat de actul medical

3. Vă inspiră încredere să vedeți aparatura cu care urmează să se realizeze actul terapeutic?

a) da b) nu neapărat

c) nu

4. Ce vă inspiră cabinetele cu o culoare predominant albă?

a) teamă b) curățenie

c) relaxare d) ……………………………….

5. Ce culoare vă poate induce starea de relaxare?

6. Ați dori să vizionați programul favorit în timpul tratamentului stomatologic?

a) da b) nu

c) nu știu

7. Ce elemente decorative/obiecte ați prefera sa găsiți în sălile de așteptare?

a) tablouri b) plante

c) acvarii d) altele……………………

8. Sunteți de părere că un fundal muzical v-ar ajuta sa vă relaxați?

a) da b) nu

c) nu știu

9. Cât de mult contează pentru dumneavoastră primul contact vizual la intrarea în cabinet?

a)  puțin b) mult

c) foarte mult        De ce?…………………………………………….

10. Ce tip de lumină preferați?

a) naturală b) rece

c) caldă d) nu are importanță

11. Cu ce considerați că sunt corelate prețurile tratamentelor stomatologice?

a) pregătirea personalului b) aparatură performantă

c) aspectul cabinetului d) nu știu

12. În care cabinet dintre cele din imagini ați merge? De ce?

a) b)

c) d)

13. Enumerați criteriile în funcție de care alegeți un cabinet stomatologic.

14. Ce vă deranjează mai mult într-un cabinet?

a) zgomotul b) mirosul

c) zgomot și miros d) aglomerația

15. Unde considerați că este potrivit să se desfășoare discuțiile despre planul de tratament cu medicul?

a) în birou b) pe scaunul stomatologic

c) oriunde

16. În ce categorie de vârstă vă încadrați?

a) 18-40 b) 40-65

Vă mulțumesc pentru timpul acordat!

Rezultatele statisticii:

Când mergeți la medicul dentist?

figura 1.

Din 67 de participanți, 43 au răspuns că merg la medicul stomatolog doar când prezintă durere (a), iar restul de 24 au spus că merg periodic (b).

Dintre cei care au ales varianta a, 27 de persoane motivează acest lucru în felul următor :

figura 2.

De asemenea, 12 persoane care merg periodic la medic, o fac cu scopul de a preveni apariția eventualelor afecțiuni.

2. Ce gânduri vă trec prin minte când sunteți pe scaunul stomatologic?

figura 3.

Cu bucurie am constatat că procentul majoritar este reprezentat de către persoanele care sunt convinse că problema lor medicală va fi rezolvată odată cu venirea în cabinet. Acest lucru dovedește faptul că oamenii au încredere că tratamentele de care beneficiază sunt de înaltă calitate. Totuși, următoarea valoare este reprezentarea persoanelor (8 la număr) care consideră că este inevitabil ca în cursul tratamentului să nu apară durerea.

Alte gânduri ale pacienților în timpul ședințelor de tratament sunt legate de situațiile anterioare neplăcute (2 persoane) dar și de cu totul alte lucruri decât cele care au legătură cu stomatologia (7 opinii).

3. Vă inspiră încredere să vedeți aparatura cu care urmează să se realizeze actul terapeutic?

figura 4.

Din ce reiese în figura 4, un număr mare de pacienți (49) își doresc să poată vedea aparatura din dotare pentru a le crește gradul de încredere referitor la manoperele ce urmează a fi efectuate. Totodată, 14 persoane nu optează neapărat pentru acest lucru, o parte din ei probabil din cauza faptului că ulterior apare sentimentul de teamă și o parte consideră că au alte criterii care sunt importante pentru căpătarea încrederii.

4. Ce vă inspiră cabinetele cu o culoare predominant albă?

figura 5.

După cum se știe, albul sugerează curățenie, neutralitate, spațiu și obiecte sterile. De asemenea, are darul de a calma, alina și purifica gândurile și sentimentele oamenilor.

În urma acestei întrebări s-au obținut 55 de păreri din 67 care subliniază faptul că albul reprezintă mai ales curățenie. Alte 7 persoane au ales relaxarea, iar 5 dezvoltă un sentiment de teamă față de încăperile albe.

5. Ce culoare vă poate induce starea de relaxare?

figura 6.

Prima opțiune, în opinia persoanelor chestionate, este albul (30 persoane) fiind urmat de albastru (13 persoane) și mai apoi de verde (11 persoane).

Efecte psihologice ale albului sunt următoarele: expansivitate, ușurință, suavitate, puritate, pace, liniște și curățenie.

În general albastru este culoarea preferată a multor oameni, considerând că inspiră încredere, devotament și responsabiliate. Este culoarea cerului și a mării, dar și cea a spiritului , el sugerează odihna și poate determina organismul să producă compuși chimici care au un efect calmant. Însă, nu toate nuanțele de albastru evocă serenitatea sau liniștea: albastrul electric sau strălucitor inspiră dramatism și dinamism, fiind o culoare angajantă care exprimă însuflețire sau vioiciune.

Verdele ocupă mult spațiu în spectrul vizibil al ochiului uman și se clasează pe locul doi , după albastru , în preferințele oamenilor. Este o culoare larg răspândită în lumea naturală și poate fi o alegere potrivită pentru interiorul unui cabinet, întrucât se regăsește pretutindeni.Verdele natural este considerat a fi liniștitor și împrospător, cu un echilibru natural între nuanța rece și cea caldă (albastru și galben).

6. Ați dori să vizionați programul favorit în timpul tratamentului stomatologic?

figura 7.

Privitul la televizor s-a dovedit a fi activitatea preferată a milioane de persoane din întreaga lume. Aceasta este o activitate care deconectează oamenii de la grijile și gândurile cotidiene și astfel se relaxează sau cel puțin poate exista această senzație, din cauza faptului că în momentul respectiv gândirea se suspendă iar la nivel superficial se poate crede că într-adevăr s-a ajuns la deconectare și liniște.

În ciuda acestor lucruri, 53% din persoanele (echivalentul a 36 de persoane) chestionate au spus că nu sunt interesate să urmărească programe TV în timpul tratamentelor stomatologice.

Un număr mai mic, de 25 de persoane a optat pentru privitul programelor TV în cabinet, sugerând că acest lucru i-ar putea ajuta sa se simtă mai comod.

7. Ce elemente decorative/obiecte ați prefera sa găsiți în sălile de așteptare?

figura 8.

La această întrebare s-a putut alege mai mult de un răspuns, astfel am obținut de la 67 de persoane un total de 78 de obiecte preferate.

Elementele favorite ale oamenilor corespund în număr mare plantelor și acvariilor deoarece, cu ajutorul acestora se poate crea un colț de natură în sala de așteptare, spațiu unde pacienții au nevoie de cât mai multe mijloace care să ii deconecteze de la posibilele gânduri neplăcute cu privire la actul stomatologic ce urmează a fi efectuat.

Plantele si florile sunt considerate deosebit de benefice, deoarece ele purifică aerul și generează o energie vibrantă în încăperea în care sunt așezate.

Simpla privire a unui acvariu reușește să aibă un efect oarecum hipnotizant și relaxant, eliminând stresul cotidian. De multe ori este chiar mai interesant un acvariu decât o emisiune televizată.

Tablourile animează, adaugă mai multă culoare și aduc un plus de bună dispoziție în încăperile în care sunt plasate. Cu toate acestea, sunt preferate în număr de doar 14, comparativ cu acvariile în număr de 27 și plantele de 37.

8. Sunteți de părere că un fundal muzical v-ar ajuta sa vă relaxați?

figura 9.

“Muzica este o lege morală. Ea dă suflet universului, aripi gândirii, avânt închipuirii, farmec tinereții, viață și veselie tuturor lucrurilor. Ea este esența ordinii, înălțând sufletul către tot ce este bun, drept si frumos .” (Platon, 2011, 22)

Pornind de la cele citate mai sus se poate concluziona că muzica acționează

direct asupra stării generale psihice si mentale, deci – implicit – asupra sistemului imunitar. Orice sunet care există în jur, afectează mintea și trupul pe multiple niveluri.

S-a dovedit că muzica este un tratament eficient împotriva durerii. Poate reduce senzația de suferință și durere cronică ( cu până la 22%), dar și durerea postoperatorie.

Terapia prin muzică este tot mai mult utilizată în spitale pentru a reduce nevoia de medicamente în timpul nașterii și durerea postoperatorie și pentru a completa utilizarea anesteziei în timpul operațiilor.

Există o serie de teorii cu privire la modul în care muzica influențează pozitiv percepția asupra durerii:

distrage atenția de la durere;

îi insuflă pacientului sentimentul de control;

organismul eliberează endorfină pentru contracararea durerii;

muzica lentă relaxează pacientul prin încetinirea respirației și a bătăilor inimii.

Confirmând cele relatate, 51 de persoane din 67, susțin că un fundal muzical ar fi benefic pentru a se relaxa.

9. Cât de mult contează pentru dumneavoastră primul contact vizual la intrarea în cabinet? De ce?

figura 10.

Se poate spune că sala de așteptare și recepția sunt cartea de vizită a unui cabinet fiind primele locuri cu care pacienții au contact atunci când intră, deci prima impresie despre locul în care se află și despre persoanele care lucreză acolo.

Din 67 de persoane, 56 sunt de părere că primul contact vizual la intrarea în cabinet contează mult sau foarte mult. Aceștia justifică alegerea răspunsurilor cum că atunci când observă lucruri de ordine interioară (pornind de la aranjamentul mobilierului, curățenie, încăperi aerisite, dotări de ultimă oră, etc.) bine puse la punct, se simt mai încrezători, siguri și confortabil.

În schimb, pentru 7 persoane, aceste lucruri nu contează și pentru alte 4 au o importanță redusă, ele având alte criterii după care elvaluează și aleg un cabinet medical.

10. Ce tip de lumină preferați?

figura 11.

Este bine stabilit că lumina naturală este importantă pentru corpul uman, aceasta influențând sănătatea, vitalitatea, energia și chiar umorul.

Răspunsul de elecție în chestionar este reprezentat de alegerea luminii naturale (a), fiind urmată de cea caldă (c). În continuare, oamenii consideră că lumina nu are o importanță prea mare (d) în cabinetul de medicină dentară din punctul lor de vedere.

Cel mai mic procent îi corespunde luminii reci (b), care nu este pe placul multor oameni (8 din 67).

11. Cu ce considerați că sunt corelate prețurile tratamentelor stomatologice?

figura 12.

Această întrebare permite chestionaților ( în număr de 67) să aleagă mai mult de un răspuns, astfel obținând 89 de păreri.

Din totalul acestora, 48% consideră că cel mai important criteriu de stabilire a prețurilor manoperelor într-un cabinet stomatologic este în legătură directă cu deținerea unei aparaturi performante, de ultimă generație.

Pregătirea personalului este următorul criteriu ales de participanți ca fiind justificarea unor prețuri mai mici sau mai mari (36%).

Nu în ultimul rând, aspectul cabinetului cumulează un procentaj de 9% , în timp ce 7% nu știu pe baza a ce se poate stabili tariful.

12. În care cabinet dintre cele din imagini ați merge? De ce?

figura 13.

În prima imagine din stânga este ilustrat un cabinet ce combină 3 culori, respectiv portocaliu, alb și verde. Pe lângă dotările specifice ale încăperii, suplimentar este aplicat și un televizor.

Din 67 de persoane doar 14 aleg această variantă, motivând că este frumos amenajat, are culori frumoase, relaxante și un televizor.

Imaginea din dreapta sus este aleasă de catre 23 de persoane pentru vederea interesantă, posibilitatea de a pătrunde lumina naturală, aspectul frumos, aerul relaxant.

Cabinetul din stânga jos, este cel preferat (24 de opinii) deoarece are aspectul unui cabinet curat, ordonat, este simplu și inspiră încredere.

Ultimul cabinet, cel din dreapta jos, este ales de 5 participanți care justifică alegerea acestuia prin prezența culorilor vii și a florilor, considerând că acestea pot da o stare de bine.

De asemenea, o singură persoană este de părere că nu este important aspectul încăperii, ci pregătirea personalului medical.

13. Enumerați criteriile în funcție de care alegeți un cabinet stomatologic.

figura 14.

Această întrebare este cu variate și multiple răspunsuri, fără a fi sugerate prin oferirea unor variante exacte.

Cel mai important aspect care este luat în calcul când se alege un cabinet stomatologic este reprezentat de profesionalismul de care dau dovadă angajații acelei instituții și reprezintă 43% din opțiuni. Următorul aspect important este legat de aparatura medicală (21%).

Un rol foarte important în alegerea cabinetului îl dețin normele de igienă, ca de exemplu materialele sterile, aspect îngrijit al medicului, spațiu curat, etc.

Factorii minoritari sunt reprezentați de următoarele în ordinea în care urmează : recomandări de la cunoștințe, prețuri, locație, amabilitatea personalului, tehnicianul dentar cu care colaborează medicul.

14. Ce vă deranjează mai mult într-un cabinet?

figura 15.

La această întrebare pot exista răspunsuri asociate astfel că de la 67 de participanți se obțin 73 de opinii.

Neplăcerea cea mai mare dintr-un cabinet este creată de aglomerație deoarece, în consecință respectarea programărilor nu mai este posibilă și astfel se instalează teama că nu se va mai acorda tratamentul adecvat deoarece medicul se grăbește în speranța de a recupera timpul pierdut anterior. Următoarea acuză a pacienților este cu privire la zgomot și miros.

Pe baza mai multor studii s-a stabilit că mirosul are un efect puternic asupra oamenilor, având capacitatea de a modifica starea de spirit în sensul unei îmbunătățiri sau deteriorări a dispoziției, al creșterii sau scăderii dorinței de cooperare și de apropiere de ceilalți.

Spre exemplu, un studiu realizat în Germania arăta că, dormind într-o cameră în care mirosea a ouă stricate, participanții erau mai predispuși să aibă vise dezagreabile, în timp ce mirosul de trandafiri prezent în cameră stimula apariția unor vise plăcute.

În același timp, sunt oameni care sunt deranjați doar de mirosul pregnant sau doar de zgomotul apărut în timpul manoperelor.

15. Unde considerați că este potrivit să se desfășoare discuțiile despre planul de tratament cu medicul?

figura 16.

Această întrebare este elaborată cu scopul de a afla unde se simt pacienții mai comod pentru a purta discuții cu medicul curant și pentru a stabili dacă este cu adevărat necesară existența unui birou destinat acestor situații.

Comunicarea dintre mdic și pacint a cunoscut o îmbunătățire remarcabilă în ultimii ani, atât medicul cât și pacientul depășind o serie de bariere care au existat de-a lungul timpului. Se consideră că discuțiile dintre participanți trebuie să fie cât mai relaxante, deschise și explicite pentru ambele părți pentru a se putea ajunge la cea mai bună soluție de rezolvare a problemelor pacientului. Pentru creșterea confortului psihic în timpul conversației este indicat să se creeze un mdiu potrivit, liniștit, fară întreruperi din partea altor personae evitând astfel să se omită subiecte importante.

În ceea ce privește alegerea locului potrivit pentru desfășurarea discuțiilor despre planul de tratament, primează conversațiile într-un birou (37%).

În același timp 36% din pacienți afirmă că în opinia lor, locul oportun pentru asemenea discuții este direct pe scaunul stomatologic.

Procentul cel mai mic este de 27% și corespunde persoanelor care nu au preferințe cu privire la locul în care sunt înștiințați despre starea de sănătate și eventualele măsuri care trebuie adoptate ulterior.

16. În ce categorie de vârstă vă încadrați?

figura 17.

Suplimentar, în concordanță cu vârsta se stabilesc date precum frecvența cu care pacienții se adresează medicului stomatolog, urmărind interesul sau dezinteresul acestora în funcție de înaintarea în vârsta și factorii care influențează acest lucru (lipsa de timp, teama, prevenția, comoditatea, etc. ).

Figura 18.

Se constată că ambele categorii de vârsta merg la stomatolog mai mult în situațiile în care prezintă dureri și nu periodic așa cum ar fi normal.

Motivele expuse de aceștia sunt lipsa de timp, teama, lipsa banilor și comoditatea.

Tot pe baza categoriilor de vârstă se poate stabili care dintre cele două părți preferă încăperile cu o culoare predominant albă și motivele care au condus către această alegere.

figura 19.

Participanții cu vârste cuprinse între 40 și 65 de ani preferă mai cu seamă albul, 16 dintre ei afirmând că această culoare îi duce cu gândul la medii sterile iar restul de 4 consideră că se simt mai relaxați datorită acesteia.

A doua categorie de vârstă optează mai mult pentru culori care să inducă vitalitate, frumusețe, energie, echitate, perseverență, etc.

Se concluzionează că odată cu înaintarea în vârstă oamenii caută elemente care să aducă liniște, calmitate, relaxare și mai ales doresc să se simtă protejați de orice posibile pericole.

IV. Concluzii

Din păcate încă nu se pune accent pe prevenție în medicină dentară, pacienții fiind influențați de teamă, lipsa banilor și a timpului. Astfel, atât persoanele din categoria de vârstă 18-40 de ani cât și cele din categoria 40-65, merg la medic mai mult în situațiile de urgență și nu periodic.

Criteriile care primează în alegerea unui cabinet sunt profesionalismul și aparatura performantă.

Pacienții sunt pretențioși, atenți la detalii, caută personal medical al cărui comportament sa fie în concordanță cu așteptările lor, un cabinet curat și primitor.

Există preferințe care pot face oamenii să perceapă întâlnirea cu medicul stomatolog într-un mod mai plăcut și relaxant. Ca de exemplu: muzică în surdină, prezența plantelor și acvariilor în sala de așteptare, lumina pe cât posibil naturală, ș.a.

Aglomerația din cabinete este un factor foarte important care induce stare de nervozitate, anxietate și primează chiar și în fața zgomotului și mirosului pregnant.

Privitul la televizor în timpul manoperelor nu face parte din doleanțele persoanelor chestionate.

Culoarea preferată în cabinet este cea albă, deoarece sugerează curățenie, mediu steril și prin intermediul acestora crește încrederea pacientului.

V. Bibliografie :

http://www.qreferat.com/referate/psihologie/Statusurile-sociale-si-roluril137.php

http://m.csid.ro/health/sanatate/10-sfaturi-ca-sa-nu-iti-mai-fie-frica-de-dentist-15663360/

http://www.gcomm-online.com/inglese/area.asp?sez=18

http://combic.ro/lumina-necesitate-confort-atmosfera/

http://www.doctoruldedinti.info/amenajarea-unui-cabinet-stomatologic/

http://www.dentistryiq.com/articles/2013/11/design-updates-for-the-dental-office.html

https://www.dentalacademyofce.com/courses/1466/PDF/NoiseInducedHearingLoss.pdf

http://www.practicedesigngroup.com/

http://www.allcountryconstruction.com/Consultation.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/LED

http://www.vcvideo.ro

www.asdablog.com/dental-office-smells-can-be-tied-to-memories

www.unica.com

www.Energy-by-Design.com

http://www.oralanswers.com/dental-office-smell

www.pinterest.com

http://www.dentalfearcentral.org/fears/dental-enviroment/

https://www.femeia.ro/relatii/psihologie/culorile-si-starea-de-spirit

http://psub.ro/subconstientul-si-culorile/

http://cyberdentist.blogspot.ro/2013/wow-it-smells-like-dental-office-in.html

http://www.diane.ro/2008/12/semnificatia-simbolismul-si-efectul.html

http://oltenitainfo.ro/efectele-meloterapiei-asupra-organismului-si-psihicului/

http://work.chron.com/osha-temperature-guidelines-8137.html

3. EFECTELE PSIHOFIZIOLOGICE ALE CULORILOR

http://www.dentalproductsreport.com/dental/article/choosing-right-light

http://www.astrocafe.ro/articole/privitul-la-televizor-intre-relaxare-si-hipnoza

http://www.efengshui.ro/produse/ce-beneficii-iti-pot-aduce-plantele-si-f-1.php

http://www.acvariidevis.ro/articole/avantajul-unui-acvariu/

http://amenajareacaseitale.blogspot.ro/2011/01/rolul-tablourilor-in-casele-noastre.html

Terapie prin muzica

Conduşi de nas: mirosurile ne îndrumă mintea?

https://anatolbasarab.ro/conceptul-de-dezvoltare-psihica-caracteristicile-dezvoltarii-psihice/

http://m.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/importanta-relatiei-medic-dentist-pacient_11464

Aurel Manolescu, Viorel Lefter, Alexandrina Deaconu (2013), Ergonomie Ediția a doua, Editura economică, București

Regine Saint-Arnauld (2009), Feng Shui, Cum să trăiți în armonie cu tot ce vă înconjoară, Editura Teora, București

Mirella Anghel, Cristina Talpoș Niculescu (2016), Noțiuni generale de ergonomie dentară-Ediția a 3-a, revizuită și adăugită, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara

Veronica Argeșanu (2004), Ergonomia echipamentelor și departamentelor medicale, Editura Eurostampa, Timișoara