Specializarea Geografia Turismului LUCRARE DE LICENTA Coordonatori științifici : Conf. univ. dr. AUREL GHIORGHILAS Asist.univ.dr. MIHAELA OGLINDOIU… [309776]

UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Specializarea Geografia Turismului

LUCRARE DE LICENTA

Coordonatori științifici :

Conf. univ. dr. AUREL GHIORGHILAS

Asist.univ.dr. MIHAELA OGLINDOIU

Absolvent: [anonimizat]

2017

[anonimizat] :

Conf. univ. dr. AUREL GHIORGHILAS

Asist.univ.dr. MIHAELA OLINDOIU

Absolvent: [anonimizat]

2017

[anonimizat] ” întâmpină călătorul […] cu abruptul de calcare al Munților Mehedinți. Domogledul, Șușcu strălucesc și atrag ca un magnet privirile călătorului. [anonimizat]. [anonimizat] a Munților Carpați. […] [anonimizat], vraja, [anonimizat].”

[anonimizat].

Mi-am ales această temă deoarece orașul Băile Herculane este o zonă foarte frumoasă a țării noastre fiind o zonă turistică, o zonă care a [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], resursele si obiective turistice naturale și antropice și turismul balneoclimateric și rolul acestuia în turismul românesc.

[anonimizat], pe parcursul studiului întreprins am descoperit frumuseți nebănuite și adevăruri istorice legate de Stațiunea Băile Herculane și împrejurimile ei.

Lucrarea a [anonimizat], concluziile și bibliografia. Lucrarea începe cu un scurt istoric al cercetărilor geografice asupra teritoriului studiat.

În capitolul I intitulat Turismul balneoclimateric. [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat]-[anonimizat], populație,[anonimizat]-economic, factori de bază ai dezvoltării turistice cuprinde o scurtă prezentare a cadrului natural în care s-a dezvoltat stațiunea ( așezarea geografică a [anonimizat], climă, [anonimizat]), a populației și economiei acestui teritoriu. În capitolul III intitulat RESURSE TURISTICE am vorbit despre resursele si obiective turistice naturale și antropice analizând Parcul Național Valea Cernei /Domogled, infrastructura turistica, caile de comunicatie, structurile de primire de alimentative și de agrement.

Capitolul IV intitulat VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC cuprinde tipuri si forme de turism, circulatia turistica, propuneri pentru imbuatatirea activitatii turistice, directii majore de devoltare turistica și directii de valorificare durabila. Concluziile și bibliografia încheie lucrarea mea de licență.

În elaborarea lucrării am consultat o bibliografie de specialitate ce cuprinde lucrări din domeniul geografiei și turismului, am studiat și alte materiale și am colectat informații și din alte surse (teren și site-uri de pe internet ca google maps etc).

Această lucrare a fost realizată cu ajutorul și sub îndrumarea științifică a Conf. univ. dr. AUREL GHIORGHILAS și a Asist.univ.dr. MIHAELA OLINDOIU, cărora le adresez mulțumiri pentru sprijin și îndrumare și pentru punerea la dispoziție a unor lucrări și materiale.

CAPITOLUL I

TURISMUL BALNEOCLIMATERIC.

CONSIDERAȚII TEORETICE

I.1. Turismul balnear/ turismul balneclimateric – aspecte teoretice

În secolul al XlX-Iea, în prima jumătate, turismul era considerat a fi sinonim cu călătoria. Prin înmulțirea stațiunilor termale și balneare, călătoria sau sejurul de agrement au devenit inseparabile de conceptul de turism. Prin natura lui turismul se prezintă ca o activitate economică situată la interferența altor ramuri. Pornind de la premisa că ”fiecare ramură economică reprezintă locul unei producții de bunuri sau servicii care sunt consumate într-un mod specific, turismul are ca obiect: „o producție și un consum de bunuri eterogene care concură la satisfacerea nevoilor turiștilor, a nonrezidenților.” Michaud (1983), de formație geograf, șef al Consiliului Superior al Turismului Francez, arată că turismul grupează ansamblul activ de producție și Consum, generate de deplasările de o noapte sau mai multe, de la domiciliul obișnuit, motivul călătoriei fiind plăcerea, afacerile, sănătatea (tratament termal, talaso-terapie) sau participarea la o reuniune profesională, sportivă sau religioasă etc. O reflectare sugestivă a conținutului și complexității activităților turistice poate fi redată astfel: latură a sectorului terțiar al economiei, unde activitatea prestată are ca scop organizarea și desjășurarea călătoriilor de agrement, recreere sau a deplasărilor de persoane la diferite congrese și reuniuni; include toate activitățile necesare satisfacerii nevoilor de consum și servicii ale turiștilor".

Deci, pot concluziona că noțiunea de turism trebuie, permanent să fie adaptată la schimbările din ”viața economică și socială, confruntată și corelată cu activitatea practică, cu celelalte domenii ale economiei.”

De asemenea, turismul înglobează în sfera sa de acțiune activități de natura serviciilor cum ar fi: furnizarea informațiilor, comercializarea de vacanțe, efectuarea prestațiilor în domeniul transportului, a cazării, a alimentației, a agrementului și a prestațiilor de tratament.

”Totodată, diversitatea activităților ce dau conținut prestației turistice, ca și prezența unora dintre ele în structura altor ramuri ale economiei (transport, alimentație publică, tratament balneo-medical) conferă turismului caracterul unei ramuri de interferență.”

Țara noastră este una dintre țările cu cele mai bogate și mai variate resurse turistice și are un potențial economico-social foarte mare. Turismul este sectorul capabil să asigure o dezvoltare economică importantă. România are un potențial balnear foarte mare deoarece o treime din apele minerale existente în Europa se găsesc în țara noastră.

De asemenea, la noi se găsește cea mai mare diversitate de factori naturali de cură între care unii sunt unici în Europa sau puțin răspândiți, de aceea turismul pentru tratament poate să fie pilonul de bază al turismului românesc. Turismul pentru tratament sau cură balneomedicală este turismul practicat de persoanele care se deplasează în stațiunile balneare pentru îngrijirea sănătății sau prevenirea unor boli.

Specialiștii de la Institutul de Cercetare pentru Turism spun că această formă de turism reprezintă un mijloc și dotări turistice a căror menire este punerea în valoare a factorilor naturali (gazele terapeutice, apele minerale, nămolurile și altele ).

I.1.1. Turismul balnear. Turismul climateric

Pentru turismul balnear, în anumite țări (Italia, Spania, Franța etc.), este folosit cuvântul ”termalism”. Termalismul sau crenoterapia reprezintă folosirea în scopuri terapeutice a apelor minerale termale direct de la sursă. La noi, acest termen este cunoscut ca fiind un ansamblu de activități legate de cum se valorifică și utilizează apele minerale calde în scop curativ pentru turiștii ce se găsesc într-o stațiune termală.

Balneoterapia în țara noastră semnifică utilizarea băilor curative pentru efectuarea unor tratamente. Climatoterapia semnifică folosirea acțiunii diverselor tipuri de climat în scop profilactic și curativ. Balneoclimatoterapiei semnifică folosirea factorilor naturali: climă, ape minerale, lacuri sărate, saline, nămoluri, gaze terapeutice, plaje în scop profilactic, curativ sau de recuperare medicală.

Stațiunile balneoclimaterice și climaterice se clasifică după anumite criterii. După potențialul factorilor naturali terapeutici, stațiunile se clasifică în: stațiuni balneoclimatice și stațiuni climatice.

Stațiunea balneoclimatică este o localitate sau o parte a unei localități ce beneficiază de factori naturali și ambientali (bioclimat, ape minerale, nămoluri și lacuri terapeutice, saline, mofete, litoral marin) ce se utilizează în terapeutică posedând dotări și amenajări specifice pentru a pune în valoare acești factori în cadrul curelor balneare, cât și pentru odihnă și recreere.

”În cadrul organizării administrative a teritoriului României încadrarea unei localități în categoria de stațiune balneo-turistică se realizează cu respectarea următoarelor condiții minime obligatorii:

– existența unor substanțe minerale balneare exploatabile, a unor factori climatici și ambientali recunoscuți științific, cantitativ și calitativ;

– dotările tehnice necesare pentru exploatare, protecție și utilizare a substanțelor minerale balneare;

– capacitățile de cazare, alimentație, tratament și agrement corespunzătoare realizării turismului balneoclimatic, cu asigurarea regimurilor alimentare impuse de tipul de cură;

– amenajări și dotări urban-edilitare minimale;

– perimetre de protecție ecologic, sanitar și hidrogeologic statuate și Avizul pentru încadrarea unei localități în categoria de stațiune balneo-turistică se obține de la Ministerul Turismului, pe baza unei solicitări documentate de către organele locale interesate.”

Turismul de îngrijire a sănătății își are originile în timpurile antice, când oamenii cunoșteau și exploatau proprietățile curative ale apelor minerale și termale, ale curei heliomarine, ale nămolului, ș.a. Este considerat cel mai vechi tip de turism, despre care au fost găsite dovezi la Herculaneum (Băile Herculane), Germisare (Geoargiu Băi), Pamukkale. Deși este o formă de turism ce se adresează tuturor categoriilor de turiști se observă prezența unui număr mai mare în cazul turiștilor mai învârstă ce sunt adeseori însoțiți de copii.

Factorii balneari și climatici intervin atât în prevenirea îmbolnăvirii (profilaxie primară),cât și în prevenirea recidivelor unor boli, tratate cu alte mijloace terapeutice, impiedicand evolutia acestora spre forme degenerative (profilaxie secundară).

I.2.Locul turismului balneoclimateric în turismul românesc

In ultimile decenii, prin importantele sale efecte sociale si economice, turismul balnear a devenit un segment major al pietei turistice internationale, spre care se concentreaza importante mijloace materiale si umane, cu o implicare tot mai profunda a stiintei si tehnicii, a prestarii unor servicii turistice si medicale de o factura complexa si de un inalt nivel calitativ, chemate sa satisfaca cerintele vitale ale omului modern, determinate de evolutia conditiilor de viata si a starii de sanatate a populatiei.

Turismul balnear, a devenit astazi o reala industrie generatoare de efecte benefice de ordin multiplu:

➢     la nivelul economiei nationale, creator de beneficii, factor dinamizator, realizator de aport valutar si creator de noi locuri de munca;

➢     la nivel de ramura: promotor al serviciilor de calitate si accelerator al procesului de privatizare in cadrul unei restructurari rapide, influentate precumpanitor de exigentele pietei internationale.

Posibilitatile de dezvoltare ale turismului balnear, ne fac sa privim viitorul cu real optimism, bazandu-ne pe urmatoarele consideratii:

1. cresterea exponentiala a turismului mondial care a fost inregistrata in ultimii 45 de ani;

2. tendinta de continuare a cresterii cererii de produs turistic balnear;

3. cresterea veniturilor provenite din turism in cadrul produsului intern brut al tarilor dezvoltate ca si al tarilor in curs de dezvoltare.

Turismul balnear are, asa cum declara Dl. Suy Ebrard – presedintele Federatiei Internationale a Termalismului si Climatologiei – FITEC – nu numai valente medicale, profilactice, de recuperare si readaptare functionala, dar si un potential economic major. Aspectul economic reiese atat din activitatea specifica de turism, generatoare de capital, cat si la un nivel mult mai putin vizibil si cuantificabil, ca generator de importante economii in cadrul bugetului social, prin reducerea semnificativa a cheltuielilor de spitalizare, consumuri de medicamente si a numarului total al zilelor de boala.

Turismul balnear reprezinta un sector major in cadrul industriei turistice romanesti, datorita particularitatilor sale specifice. Este cunoscut ca aproape o treime din apele termale si minerale de care beneficiaza Europa este concentrata in Romania, iar efectele acestora pentru sanatate au fost atestate de-a lungul secolelor. Bogatia romaneasca de factori rezida in doua elemente determinante:

➢     complexitatea factorilor naturali, respectiv regasirea in aceeasi statiune a factorilor principali de mediu, alaturi de o gama larga de substante minerale de cura, cu efecte polifactoriale benefice;

➢     existenta in Romania a tuturor genurilor de substante minerale balneare care pot fi utilizate pentru intreaga gama a profilurilor de tratament balnear.

Turismul balnear presupune atat realizarea unor tratamente complexe de recuperare in statiunile balneoclimaterice, cat si efectuarea de excursii si calatorii in imprejurimi si odihna.

"Valori ale patrimoniului national", factorii balneari si climatici intereseaza grupuri mari sociale, cuprinse ca limite de varsta intre copilarie si senectute. Rolul acestora in profilaxie este inestimabil. Ei intervin atat in prevenirea imbolnavirii (profilaxie primara), cat si in prevenirea recidivelor unor boli, tratate cu alte mijloace terapeutice, impiedicand evolutia acestora spre forme degenerative (profilaxie secundara).

Despre o exploatare balneara organizata a factorilor naturali de cura din tara noastra se poate vorbi numai incepand din secolul XVII cand se redescopera o serie de izvoare minerale folosite anterior, dar se si descopera altele noi, se fac cercetari si se testeaza apele minerale, se recunoaste efectul tamaduitor al acestora si se construiesc asezari rudimentare care vor sta la baza construirii viitoarelor statiuni balneare din secolul XIX. In acest timp apar localitati balneare ca Bazna, Borsec, Olanesti, Sancraieni, Saru Dornei, Valcele, Zizin, iar in statiunile mai vechi ca Herculane, Baile Felix, Geoagiu Bai se continua exploatarea resurselor balneare. Incepand cu secolul XIX are loc o dezvoltare a activitatii balneare la noi in tara. In acest timp se capteaza majoritatea surselor de ape minerale, se pun bazele stiintifice ale exploatarii apelor (cercetari balneare, analize fizico-chimice, cercetari hidrologice etc.). Se incepe amenajarea si construirea unor statiuni balneare ca: Cozia, Calimanesti, Govora, Baltatesti, Strunga, Oglinzi, Borsec, Buzias, Moneasa, Malnas, Sangiorz Bai, Lipova, Tusnad, Tinca etc. Alte statiuni mai vechi se modernizeaza si se dezvolta.

De asemenea tot in aceasta perioada se pun bazele exploatarii namolului terapeutic si a lacurilor sarate din campie si de pe litoral (Lacul Sarat, Balta Alba, Techirghiol). Namolul va fi introdus in tratamentul balnear si la Bazna, Slanic si Sacelu-God. In timpul primului razboi mondial marea majoritate dintre statiuni au fost degradate sau distruse, dar mai ales cele din Carpatii Orientali, Moldova si Muntenia dar si din Muntii Apuseni, Slanic Moldova, Tusnad, Zizin, Vatra Dornei, Sovata, Borsec, Olanesti, Sarata Monteoru, Moneasa etc.

Reconstruirea acestor statiuni s-a realizat sub egida Societatii de hidrologie si climatologie medicala care a fost reinfiintata in 1932, actiune ce a cuprins statiuni cu traditie in turismul balnear – Baile Herculane, Baile Govora, Techirghiol, Sovata, Vatra Dornei, Amara, Baile Olanesti, Baile Tusnad, Pucioasa, Lacu Sarat.

In cadrul acestei activitati de reorganizare si dezvoltare a statiunilor balneare, in perioada 1926-1928 existau circa 80 de statiuni balneare, in multe dintre ele efectuandu-se intre 80 mii si 180 mii de bai anual. Activitatea de imbuteliere a apei se desfasura in anii interbelici in 26 de unitati de diverse capacitati.

In prezent Romania dispune de 160 de statiuni si localitati balneare cu factori naturali de cura dintre care 60 de statiuni de importanta generala si locala iar 18 dintre ele au fost promovate in circuitul turistic international. In multe dintre ele s-a modernizat baza de cazare, s-au construit hoteluri de cura si complexe sanatoriale moderne, in care serviciile de cazare, masa, diagnostic si tratament sunt oferite in cadrul aceleasi cladiri, asa cum se practica in statiunile balneoclimaterice de interes mondial cum sunt: Baile Herculane, Baile Felix, Sovata, Baile Tusnad, Covasna, Calimanesti-Caciulata, Mangalia, Slanic Moldova, Vatra Dornei, Eforie, Govora, Olanesti, Buzias. In bazele de tratament construite an fost create conditii optime a utilizarii pe larg a factorilor naturali de cura, pe baze stiintifice. Alaturi de procedurele naturale sau fizioterapie se utilizeaza si o larga paleta de procedure terapeutice care folosesc factori fizici. Bazele de tratament dispun astfel de compartimente specializate dotate cu aparatura si instalatii moderne.

Turismul balnear este singură formă de turism din țară noastră care se bazează pe un potential permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. România se înscrie printre tarile europene cu un fond balnear remarcabil. Această valoare este accentuată de complexitatea factorilor naturali, respectiv regăsirea în aceași stațiune a factorilor principali de mediu, alături de o gama largă de substanțe minerale de cură, cu efecte polifactoriale benefice și de existența în România a tuturor tipurilor de substanțe minerale balneare care pot fi utilizate în întreagă gamă a profilurilor de tratament balneare.

Țara noastră dispune de o bogăție greu de egalat, de factori naturali de cură: ape minerale, nămoluri, mofete, lacuri terapeutice, aflate aproape pe întreaga suprafață a țării, de la Marea cea mare în zonele de câmpie, colinare și munte. Structura geologică complexă a scoarței pământului românesc favorizează existența multora dintre tipurile de ape cunoscute – oligominerale, alcaline, feroase, clorurato-sodice, iodurate, sulfurate. Feruginoase, arsenicale, sulfuroase, carbogazoase, radioactive cu o mare varietate în compoziția chimică a gradului de mineralizare și a temperaturii lor. Dar și tipuri variate de climat – climat de litoral, de câmpie, de deal și colină, de munte mijlociu și înălțime.

Astfel, la activitățile profilactice și terapeutice clasice ale curelor balneoclimaterice în stațiuni, prin adaosul de dotări moderne din ultimii ani (bazine terapeutice, săli și instalații de chimioterapie și cultură fizică medicală), ca și prin pregătirea unui număr din ce în ce mai mare de cadre medicale și auxiliare, în domeniul metodologiei de recuperare medicală, au devenit posibile și s-a realizat în numeroase stațiuni, activități de recuperare medicală a capacității de muncă la o serie de bolnavi cu afecțiuni ale sistemului locomotor, aparatului cardiovascular și aparatului respirator, prin reeducarea funcțională și readaptarea la efort.

Harta balneoclimaterica(Sursa: https://statiunibalneare.wordpress.com/harta-balneo/)

Turismul balneoclimateric și medicina balneara ”capata pe zi ce trece noi valente, paralel cu dezvoltarea si modernizarea structurilor de primire pentru cazare, alimentative publica, tratament si agreement din statiuni. Romania dispune de un fond bogat si variat de factori naturali terapeutici: apa minerala, apa si namolul unor lacuri, emanatiile de gaze etc., factori raspanditi cu generozitate pe aproape intreaga suprafata a tarii in diferite zone climatice. Varietatea mare a acestor factori se datoreaza asezarilor geografice si structurii geologice complexe a scoartei Pamantului tarii noastre. Prezenta lor a permis ca acestia sa fie folositi pentru tratament inca de pe vremea dacilor si romanilor, precum si in continuare, de-a lungul anilor, in deosebi dupa ani 1880-1900, dezvoltandu-se treptat statiunile de cura. Dupa cel de-al doilea razboi mondial insa, baza materiala a statiunilor de tratament a cunoscut o dezvoltare si modernizare fara precedent cand s-au construit unitati de tip hotelier sau sanatorial cu aproape 30.000 de locuri de confort superior.”

Echiparea turistica a statiunilor balneare romanesti:

Romania ”dispune azi de pe 160 de statiuni si localitati cu factori naturali de cura. In multe dintre ele s-au construit unitati moderne de tipul hotelurilor de cura si complexelor sanitoriale, in care serviciile de cazare, masa si tratament sunt oferite sub acelasi acoperis. In ceea ce priveste capacitatea de cazare putem diferentia 2 statiuni foarte mari cu peste 6000 de locuri de cazare: Baile Felix si Baile Herculane; 5 statiuni mari, cu o capacitate ca numar de locuri cuprinsa intre 3000-6000 de locuri : Calimanesti-Caciulata, Sovata, Slanic-Moldova, Baile Olanesti si Gogora; urmate de alte 6 statiuni cu o capacitate cuprinsa intre 2000-3000 locuri: Vatra Dornei, Baile Tusnad, Borsec, Covasna, Buzias si Sanjors Bai. Din totalul locurilor de cazare, unitatile hoteliere reprezinta valori insemnate in statiunile : Baile Felix ( mai mult de 6000 de locuri ) si Baile Herculane ( mai mult de 4000 de locuri ) secundate de statiunile Calimanesti – Caciulata, Baile Olanesti si Covasna – 2500 de locuri. […]Pe categorii de confort la nivelul unitatilor hoteliere din statiunile balneare romanesti, unitatile de 4 stele detin doar 2 statiuni (Baile Herculane, cu 110 locuri – Hotel Ferdinand si Baile Felix – 58 locuri – Hotel President), iar unitatile de 3 stele detin 8 statiuni, dintre care cele mai multe locuri detine Statiunea Baile Felix ( 1173 locuri grupate in 4 hoteluri ), unitatile hoteliere de 1 si 2 stele detin ponderi insemnate la nivelul tuturor statiunilor balneare romanesti.”

Potențialul balnear al României

(Sursa: http://www.mdrl.ro/_documente/turism/studii_strategii/masterplan_turism_balnear.pdf)

I.3.Turismul balneoclimateric la nivel mondial

La nivel mondial, turismul balnear este într-o proporție foarte mare European. La ora actuală persoanele care fac cure balneare în stațiunile balneare și balneoclimaterice, la nivel mondial, sunt estimate la un număr de 10 milioane. Stațiunile sunt distribuite în câteva țări cum ar fi: Germania, Italia, Franța, Spania.

De asemenea sunt câteva țări europene care fac eforturi mari în dezvoltarea acestui sector și anume: Ungaria, Polonia, Republica Cehă, Slovacia etc.

În anul 2009, Ministerul Turismului din România lansa un master plan pentru turismul balnear. Unele din principalele recomandări ale documentului erau legate de investiții masive, în special în zona de spa și wellness.

Realizatorii studiului au făcut și o comparație cu nivelul la care se situează turismul de sănătate pe plan mondial. Citând date din 2007, studiul arăta că pe plan mondial 10 milioane de persoane cumpără pachete de turism balnear.

Într-un clasament al celor mai căutate state pentru turismul de sănătate, Germania se situa pe primul loc, cu șase milioane de turiști anual, din care 250.000 erau străini.

Pe al doilea loc se situa Italia, cu 1,8 milioane de turiști, din care 350.000 din afara țării. În Franța, peste 500.000 de oameni veneau anual pentru turismul balnear, numărul străinilor fiind extrem de mic. Pe a patra poziție se situa Spania, cu 200.000 de turiști pentru zona balneo.

Același studiu mai arăta că centrele Spa, nu neapărat cele din circuitul turistic, sunt preferate de circa 100 de milioane de oameni anual. La nivel mondial, segmentul Spa generează vânzări de 173 de miliarde de euro. Din acești bani, 41 de miliarde provin numai din activitatea de Spa, iar 132 de miliarde din activitățile hoteliere și conexe.

Piața procedurilor Spa este dominată de Statele Unite, cu încasări anualte de 8 miliarde de euro. Urmează Japonia, cu 3,9 miliarde de euro, Germania – 2,6 miliarde de euro – și Franța – 1,5 miliarde de euro. Cu aceste cifre ca premise, e de înțeles de ce master planul pentru turismul balneo recomanda ca hotelurile din România care au servicii atât pentru afaceri, cât și pentru agrement, să își deschidă mici Spa-uri.

In Germania, fiecare cetatean are dreptul – in anumite conditii – la subventionarea tratamentelor balneare, o data la 3 ani. Sursa de subventionare a curei se stabileste in functie de statutul profesional al fiecarui pacient in parte. De regula pentru angajati subventia vine din partea Casei de asigurari de pensie, in cazul persoanelor care nu lucreaza, subventia vine, de regula, din partea Caselor de asigurari de boala.

Curele ambulatorii sunt subventionate de catre Casele de asigurari de boala, atat pentru angajati cat si pentru cei care nu mai lucreaza. Cererea pentru aprobarea tratamentului balnear se face la propunerea medicului casei, de specialitate, de intreprindere. Dupa aprobarea cererii, nivelul de subventie se stabileste in mare masura in functie de forma de tratament. Pentru tratamentul ambulatoriu, nivelul subventionarii este de 100 % pentru medicul care se ocupa de pacient si 90 % pentru costul tratamentului. In plus se subventioneaza cu 50% si cazarea si masa / zi de tratament.

În Italia baza turistica este structurata in circa 300 "centre termale" raspandite pe intreg teritoriul tarii, din care 70 % angreneaza o structura hoteliera. In perioada 1991 – 1994 turismul balnear italian a cunoscut o perioada evidenta de regres inregistrand o pierdere de cca. 500 mii de turisti de cura balneara, reprezentand aproximativ 30 % din totalul sosirilor in statiunile balneare la sfarsitul anilor 80.

Pe teritoriul Frantei se regasesc cca. 1200 surse de ape minerale si termale si 100 statiuni balneare. Se remarca faptul ca administratia locala joaca un rol important in dezvoltarea statiunilor balneare, tendinta in cadrul acestora fiind de a se orienta catre forma de gestiune de tipul "societatilor economice mixte" sau "regii municipale", statiunea balneara devenind o intreprindere care trebuie promovata si gestionata de catre public. Din cele 100 de statiuni existente, 60 depind de organizatii private, 5 sunt plasate direct sau indirect sub tutela statului si peste 30 sunt finantate si gestionate de catre municipalitati.

Cheltuielile totale legate de sejur si cura balneara sunt de min. 7.000 FF / persoana. Turistii de cura estimeaza in general sa cheltuiasca in medie 100 FF din propriul buget. Un procent din aceasta suma este destinat, de cele mai multe ori cheltuielilor pentru divertisment.

Exista multe state vest – europene in care oferta este redusa, detinand un numar limitat de statiuni sau centre balneare (ex. Belgia cu 5 centre) si in care datorita absentei unei game largi de factori minerali de cura, s-au dezvoltat metodologii alternative, de tipul centrelor de talazoterapie sau al celor de fitness si remise en forme, cure antistres etc.

Pierderea cea mai importanta in acest domeniu, inregistrata in ultimii 50 de ani se manifesta in Marea Britanie, unde infestarea microbiologica a apelor termale, dintre care cea mai mare si de traditie statiune termala, Bath, a dus la inchiderea stabilimentelor balneare si reorientarea tipurilor de cura spre latura "soft", de odihna si remise en forme, preluata ca moda din S.U.A., antrenand dupa sine efecte similare si la nivelul celorlalte statiuni mici si, implicit, disparitia ofertei turistice balneare de pe piata turistica engleza.

Cererea turistica pentru curele balneare cunoaste si ea variatii, uneori foarte mari de la o tara la alta si la nivel regional, datorate in special unor factori economici, culturali si traditionali.

Ponderea din populatia totala a turistilor de cura balneara in unele state europene este: Franta – 1 % ; Italia – 2 % ; Germania – 2,5 % ; Polonia – 3 %. Cererea este puternic marcata de gradul de acoperire a cheltuielilor legate direct de cura balneara, din bugetele asigurarilor de sanatate la nivelul fiecarei tari. Acest factor major de influenta depinde direct de situatia economica internationala si nationala, care se rasfrange asupra bugetelor nationale de asigurari sociale.

Pentru piata scandinava turismul balnear a cunoscut in trecut o popularitate, dar in prezent acest interes a scazut pana la disparitie. Agentii de turism sunt circumspecti in oferirea de programe turistice de cura balneara.

Statiuni renumite, bine organizate si cu dotari de inalt nivel precum cele din Cehia (Karlovy – Vary sau Marlanske Lazne) dar si din Germania (Baden Baden, Baden Pyrmont) nu au putut gasi pe piata scandinava o firma de turism care sa preia oferta lor de tratament balnear.

Tari central si est – europene cele mai cunoscute in trecut pentru oferta lor balneara sunt: Romania, Cehia, Slovacia, Rusia, Polonia, statele desprinse din fosta Yugoslavie, Bulgaria.

Intr-un studiu realizat in 2000 de Institutul Croat pentru Cercetari in Turism, pentru Initiativa Central Europeana, se remarca faptul ca, dintr-un numar de 14 tari membre sau asociate acestei structuri politice europene, numai 7 prezinta azi pe piata turistica europeana o imagine de marca pentru produsul balnear si anume: Austria, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Italia, Polonia si Slovacia.

Romania, desi detine cca. 1/3 din totalul resurselor minerale de cura din Europa si 20 de statiuni balneare deschise turismului international, se prezinta astazi ca o destinatie tot mai neinteresanta pentru consumatorii de cura balneara si agentiile tur – operatoare europene.

Karlovy-Vary (Sursa: https://www.google.ro/search)

Baden-Baden (Sursa: https://www.google.ro/search)

CAPITOLUL II

STAȚIUNEA BĂILE HERCULANE

II.1. Cadru natural

II.1.1. ASEZARE GEOGRAFICA

Stațiunea Băile Herculane se află în sud-vestul României, la o altitudine de 168 m și la doar 8 km distanța de județul Mehedinți și 25 de km de frontiera cu Serbia făcând parte din Parcul National Valea Cernei-Domogled.

La extremitatea vestica, în judetul Caras-Severin, a Carpatiilor Meridionali, pe ambele maluri ale raului Cerna, aproape de locul unde acesta se intalneste cu raul Belareca. Ea se găsește la întretăierea paralelei nordice 44ș52’ cu meridianul estic 23ș30’. Apa Cernei străbate valea în care se găsește stațiunea. Baile Herculane este strajuita spre est de Muntii Mehedintiului si către vest de Muntii Godeanu si Muntii Cernei.

Cele mai apropiate localitati sunt:

Comuna Mehadia care este la o distanță de 11km

Comuna Topleț care este la o distanță de 13km

Satele Bogâltin și Valea Bolvașnița peste culmea Munților Cernei

Stațiunea este despărțită de satele Podeni, Gornenți, Costești, Prejna și Isverna de Culmea Munților Mehedinți

Pe Cerna în sus este comuna Cornereva și la 36km se află cătunul Cerna-Sat

Barajul Valea lui Iovan în amonte.

Fig. nr.2.Statiunea – Baile-Herculane imagine din satelit

Baile Herculane cuprinde statiunea propriu-zisa si are doua cartiere: Zăvoi si Pecinișca.

II.1.2. Căile de acces

Baile Herculane este accesibila atât cu trenul, mașina, pe jos cât și cu avionul sau vaporul. Stațiunea este situată pe principala artera de circulatie – feroviara si rutiera – Bucuresti – Timisoara. In statiune putem ajunge astfel:

Cu trenul – pe linia ferata 100, Bucuresti-Craiova-Timisoara. Gara este amplasata la 6 km de statiune. Autobuzele duc turiștii in statiune.

Cu masina – pe drumul European E 94 si D.N. 6, sau pe drumul de pe Valea Cernei, care unește Târgu Jiu – Baia de Arama – Herculane (D.N. 67 D).

Cu vaporul – stațiunea fiind accesibilă și pe calea fluvială a Dunării

Cu avionul – pe aeroporturile din  Timisoara sau Craiova. Apoi cu autocarele sau microbuzele se poate ajunge în stațiune.

Pe jos – pe potecile montane care sunt bine marcate. Dacă se traverseaza culmea Muntilor Mehedinti, venind din partea de nord a Olteniei sau dacă se traversează culmea Muntilor Cernei, sau se mai poate ajunge in Baile Herculane dinspre Țarcu si Retezat.

Fig.nr.3. Căi de acces Băile Herculane

Marius Terchilă în Valea Cernei trasee turistice în munții Mehedinți și în munții Cernei referindu-se la căile de acces spune ”în Băile Herculane ajungem cu trenul pe magistrala Timișoara – Băile Herculane – București; ajungem cu mijloace auto dinspre Caransebeș sau dinspre Drobeta Turnu Severin. Din stațiune urcă pe Valea Cernei șoseaua asfaltată spre Baia de Aramă. Din această șosea se deschide un evantai de poteci care ne conduc prin cele mai fermecătoare locuri de pe pământ. La fiecare traseu descris menționăm cu exactitate punctul de plecare. Distanțe rutiere: Timișoara – Băile Herculane: 189 km; București – Băile Herculane: 390 km; Caransebeș – Băile Herculane: 80 km; Drobeta Tumu Severin – Băile Herculane: 50 km. Reșițenii, timișorenii pot alege și altă cale de acces, minunată: Reșița – Anina – Bozovici – Prigor Iablanița – Plugova – Mehadia – Băile Herculane. Putem opta pentru căi accesibile cu piciorul, pentru a ajunge în Băile Herculane sau în Valea Cernei. Numeroase poteci de munte sunt folosite de localnici: Valea Bolvașniței – Piatra Băniței – campingul „Șapte Izvoare”; Bogâltin – Arjana – km. 16 din Valea Cernei; Podeni – La Șușoare – Izvorul Jelerău – Crucea Albă – Băile Heculane; Isverna – Crovul Mare – Cheile Tartinei – km 22 din Valea Cernei; Gornenți – Fântâna Moșului – Ogașul lui Roșeț – km 5 din Valea Cernei.”

II.3. Istoricul așezării

Statiunea este una dintre cele mai vechi statiuni balneare din lume având o vechime ce este atestata documentar de peste 1850 de ani ( anii 153 e.n.), acest lucru fiind consemnat într-o tabula votiva din bai: «Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea în calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcîndu-se nevatamati, au ridicat acest prinos de recunostiinta…».

În perioada civilizatiei romane, Băile Herculane a fost un important punct de atractie pentru persoanele care reprezentau aristocrația Romei antice. Romanii care au ajuns în Dacia au fost impresionati de puterile tamaduitoare ale apelor sacre de pe Valea Cernei închinându-le un cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.

În Băile Herculane se găsesc numeroase vestigii cum ar fi: apeductele, băile, statuile, monedele, tabulele votive ridicate ca semne de mulțumire aduse zeilor pentru vindecare.

Începând cu anul 1736 a început reconstrucția și modernizarea băilor, a căilor de acces, majoritatea edificiilor din Herculane poartă amprenta barocului austriac. În 1999, Termele Romane care sunt cuprinse în construcția hotelului Roman au fost redate, după 2000 de ani, circuitului turistic; turiștii care sunt cazați în acest hotel pot urma tratamentul balnear în aceleași condiții cu cele ale guvernatorului provinciei, generalul roman Marcus Aurelius.

Foto.nr.1 Edificiu din Herculane (barocului austriac) Foto.nr.2 Termele romane

II.4.Istoricul cercetarii

Există un număr destul de mare de lucrări referitoare la turism și potențialul turistic din România. O primă încercare de definire a turismului ca fenomen social și economic aparține lui E.Guy Treuler și datează din 1880.

Potrivit părerii lui turismul este " un fenomen al timpurilor moderne, bazat pe creșterea necesității de refacere a sănătății și schimbare a mediului, de cultivare a sentimentului de receptivitate față de frumusețile naturii …rezultat al dezvoltării comerțului, industriei și perfecționării mijloacelor de transport".

Mulți dintre autori includ și infrastructura turistică, structurile de primire, precum și serviciile complementare în potențialul turistic. Deci, există o diversitate de opinii și de controverse destul de mare în ceea ce privește definirea noțiunii de potențial turistic.

De asemenea, există o serie de încercări de estimare a potențialului turistic al unui teritoriu prin formule matematice, prin valori cifrice – care, în opinia noastră, sunt foarte subiective, deoarece aprecierea „cantitativă” a „calităților” ce caracterizează elementele potențialului turistic este arbitrară, dependentă de opțiunea personală.

In paralel cu „potențialul turistic” sau „resursă turistică”, circulă și termenul de fond turistic -ca totalitatea resurselor naturale, social-culturale și istorice de valorificare turistică, ce alcătuiesc baza ofertei potențiale a unui teritoriu (C. Zwizewski și colaboratorii, 1978), de care se leagă prezența sau absența activităților turistice. Potențialul turistic (P) rezultă – în opinia lui P. Cocean (1996), din asocierea spațială a fondului turistic cu baza tehnico-materială aferentă.

Melinda Cândea, George Erdeli și colaboratorii vorbesc despre potențialul turistic și amenajarea turistică în lucrarea Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a spațiului. De asemenea, despre amenajările turistice se vorbește și în cartea cu același nume scrisă de George Erdeli și Aurel Gheorghilaș ( Amenajări turistice, 2000).

Tot despre potențialul turistic al României a scris și Ielenicz Mihai și Comănescu Laura în ”România potențial turistic” (2006).

Totodată, există un număr mare de lucrări geografice referitoare la spațiul carpatic deci, și la Valea Cernei, care prezintă un deosebit interes științific legat de poziția geografică, geologie, geomorfologie, climă, hidrologie etc. apariția lor realizându-se într-un timp îndelungat. Multitudinea abordărilor geografice ce au avut în atenție culoarul Timiș – Cerna unde se află și stațiunea Băile Herculane, se regăsesc în diferite lucrări și studii doctorale cu caracter general sau local. În 1981 avem din colecția ”Județele Patriei”, Caraș-Severin-Monografie o lucrare bine realizată referitoare la județul Caraș-Severin.

Alte lucrării:

– Alexandru M.Badea și colaboratorii în 1981 făceau un studiu geografic asupra Văii Cernei în lucrarea lor intitulată Valea Cernei. Studiu de Geografie;

– În 1987, Dimitrie Oancea și colaboratorii vorbeau despre zona Herculane în Geografia României, III, Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei;

– În 2004 M. Terchilă vorbea despre această zonă în Bijuterii ale Banatului montan.etc.

Totodată de-a lungul vremii au fost realizate numeroase lucrări științifice, de licență, de doctorat etc.

II.5. Relief si geologie

Conform, Monografiei județului Caraș – Severin, „aproape întreg teritoriul județului Caraș-Severin aparține ca structură geologică orogenului Carpaților Meridionali, care este constituit din două unități geotectonice principale: Autohtonul Danubian și Cristalinul Getic care suportă cuverturi sedimentare. Relieful din bazinul Cernei, observă cercetătorii, se caracterizează printr-o varietate foarte accentuată în cadrul unei structuri orografice, clar definită și ordonată.”

În Băile Herculane, ca de altfel în întregul parc Domogled-Valea Cernei ”formațiunile geologice dominante sunt: rocile metamorfice, sedimentare vechi și cele magmatice. Acestea aparțin domeniilor autohtonului danubian și al pânzei getice, aflate în raporturi tectonice foarte complicate.[…].Complexul ce aparține autohtonului din Munții Cernei este străbătut și de garniturile de la nord de Băile Herculane între 7 Izvoare Calde și Valea Iutei. Sedimentarul autohton este rezultatul mai multor cicluri de sedimentare paleozoice și neozoice.”

Foto nr.3.Relieful Băile Herculane

◊”Munții Cernei se desfășoară între Valea Olanului până la confluența Belareca – Cerna, pe o distanță de 40 km. Din culmea prelungă a acestor munți se desprind culmi secundare, aproape paralele, care coboară până la Cerna: Olanu, Dobrii, Vlașcu, Culmea Iuții, Arjana, Culmea Prisăcinei, Cicilovete, Mohomicul, Seseminul. Altitudinea cea mai mare este în vârful Vlașcu Mic(1733 m), iar cel mai frumos vârf este Arjana (1512 m).

◊Munții Mehedinți cuprind trei sectoare: culmea propriu-zisă, masivul Vârful lui Stan – Pietrele Albe și zona Hurcu – Domogled (L.Badea). Profilul Munților Mehedinți este asimetric: versantul nordic – abrupt spre Cerna, iar celălalt – prelung spre Podișul Mehedinților. Zestrea turistică a acestor munți cuprinde vârfuri și semnări, chei, canioane, guri de peșteră, ponoare, poieni, câmpuri de calcar…, o lume recreativă de excepție. Vârfurile cele mai renumite sunt Vârful lui Stan (1466 m), Ciolanu Mare, Inelețul Mare, Codu, Șușcu, Domogledul Mare și Domogledul Mic. Spre deosebire de Munții Mehedinți, în Munții Cernei se află doar câteva benzi de calcar: între Iuta și Piatra Galbenă, între Valea Prisăcina și Poiana Cicilovete. Aceste benzi prezintă abrupturi spre Cerna și sunt tăiate de chei sălbatice: Prisăcina, Iuta, Drăstănic, Bedina. Lapiezuri, puține doline, numeroase peșteri împodobesc cununa de frumusețe a acestor munți. Numai între văile Iuta și Bedina s-au inventariat 88 de peșteri. Renumite sunt, pentru întreaga vale a Cernei și nu numai, Cheile Prisăcinei, Peștera lui Bârzoni.

Munții Mehedinți cuprind cele mai întinse calcare. V. Sencu distinge MARELE ABRUPT, care este alcătuit din treapta inferioară și din treapta superioară. Abruptul puternic frământat se întinde din zona Pecinișca, situată în apropiere de Gara CFR Băile Herculane, până în Vârful lui Stan. Versantul dinspre Cerna, cu variate forme sculpturale, cu pereți abrupți, cu văi sălbatice, cu polii încântătoare, cu țancuri și turnuri calcaroase, cu pinteni și hornuri, cu lapiezuri, oferă un spectacol cu caracter de unicat în munții noștri. Câmpurile de lapiezuri, formațiunile calcaroase, relieful stâncos cu aliniamente puternice, străpunse de chei cuprind o complicată și captivantă morfologie carstică, un labirint nemaiîntâlnit de abrupturi și creste calcaroase. Creasta pare inexpugnabilă, datorită celor două trepte ale Marelui Abrupt. [… ]Peșterile cele mai cunoscute sunt Peștera Mare de la Șoroniște, Peștera de sub Șerban, Gaura Ungurului…”

I.5.Clima

Rolul climei si aeroionizarea

Poziția în partea de sud a României a Văii Cernei permite ”patrunderea maselor de aer sud-vestice, sudice și vestice. Cu excepția sectorului înalt al Munților Godeanu și parțial al Munților Cemei, tot anul au loc invazii ale acestor mase de aer umed și cald de origine mediteraneeană și oceanică ce determina valori mai crescute ale temperaturii aerului decât în restul țării. Varietatea mare a topoclimatelor din parc este determinată de faptul că Valea Cernei este protejată la nord de masive montane înalte (M. Godeanu și M. Retezat), litologia este foarte variata, energia de relief este de aproximativ 2.000 m (de la 168 m la Băile Herculane la fragmentarea are valori mari, abrupturile ocupă suprafețe întinse iar vegetația dominantă este cea forestieră. […] Invaziile de mase de aer cald și prezența calcarelor determină apariția zilelor de vară (94) și chiar a celor tropicale (37) la Băile Herculane.”

În orașul Băile Herculane clima este temperat continental și are influențe mediteraneene. Temperatura medie anuala este de 14°C (in medie 22°C in iulie; in medie 1°C in ianuarie).

Precipitatiile anuale medii sunt: 750 mm. Iernile sunt blande iar, verile sunt racoroase, primaverile sunt timpurii si de scurta durata iar, toamnele sunt lungi.

I.5.1.Aeroionizarea

Aeroioni sunt purtători de sarcini electrice și se găsesc în straturile inferioare ale atmosferei. Ionii ce se formează în atmosferă se deosebesc după: semnul pe care îl are sarcina electrică (pozitiv sau negativ), starea de agregare (gazoasă, solidă sau lichidă), dimensiunile, mobilitate și durata de existență.

În funcție de acestea se delimitează:

– aeroioni mici – cu încărcătură electrică pozitivă sau negativă, de dimensiuni mici, cu mobilitate mare si cu timpul de existență redus;

– aeroioni mari (grei) – cu încărcătură electrică de sens pozitiv și negativ, de dimensiuni mai mari (zeci de microni), cu mobilitate redusă și cu durata de existență mai mare (ore).

Numărul de ioni în atmosferă depinde de puritatea aerului. Ionii mici se găsesc, de regulă, în atmosfera neimpurificată, iar cei mari se întâlnesc în special în locurile poluate, în zonele industriale, în încăperile închise și supraaglomerate, în locurile cu umiditate sporită.

Acțiunea biologică a aeroionizării

Investigațiile experimentale au permis emiterea unor ipoteze referitor la acțiunea aeroionilor asupra organismului, și anume că ei:

– contribuie la stabilitatea componenței plasmei;

– modifică echilibrul hidro-mineral al organismului;

– modifică pH-ul mediului intern și în consecință apar devieri în sistemul enzimatic;
– cauzează tulburări neurohormonale, alterând activitatea metabolică, circulatorie a organismului etc.

S-a constatat că creșterea ionilor pozitivi conferă mediului un caracter acid, fapt ce conduce la creșterea energiei celulare, la stimularea metabolismului serotoninei, la creșterea frecvenței respiratorii și a activității sistemului nervos simpatic. Ionii negativi imprimă mediului intern un caracter bazic, exercitând o acțiune inversă celei a ionilor pozitivi.

În genere, aeroionii mici negativi creează un mediu calmant pentru organism, în timp ce cei pozitivi – excitant. De aceea, pentru funcțiile fiziologice optime, este necesară prezența ionilor mici atât a celor negativi, cât și a celor pozitivi la un nivel corespunzător.
Este aplicat pe larg tratamentul cu aeroioni mici negativi în afecțiunile aparatului respirator, în hipertensiunea arterială, în tulburări neuropsihice, gastrite, ulcer duodenal etc. Aeroionizarea poate servi ca indicator în stabilirea gradului de poluare a aerului atmosferic din încăperile închise si criteriu de zonare a centrelor populate.

Aeroionizare Naturală (2000 – 2500 ioni negativi/cm3/s). În stațiunea Băile Herculane aerul este ionizat puternic (2000 ioni negativi pe cm 3). Stațiunea este intens scăldată de aeroioni, predominant negativi, ce induc o stare de bine tuturor celor care vizitează Băile Herculane. Aeroionii pot acționa asupra organismului în două moduri:

pătrunzând în plămâni odată cu aerul inspirat;

prin acțiunea directă asupra pielii.

Aeroionizarea stațiunii reglează hipertensiunea, tulburările endocrine, durerile de cap și insomniile.

1.6.Apele

1.61.Apele subterane

”Pânza freatică se situează în vatra localității Băile Herculane, la cote inferioare suprafeței morfologice cu cca 3 m in zonele de terasă, iar în zona de luncă, nivelul apei poate atinge suprafața terenului in perioade umede cu un maxim de precipitații și ape mari pe Cerna.” (Tiberiu Moraru 1970, pag. 91) Pe seama apelor subterane (freatice și de adâncime) a luat naștere stațiunea balneoclimaterica Băile Herculane. Sursa este constituita din 19 izvoare naturale cunoscute, din care 9 sunt captate si folosite. Din debitul total se folosește doar o parte in funcție de necesități, restul devărsându-se liber in Cerna. In jurul statiunii se cunosc 19 izvoare geotermale, situate de-a lungul Cernei, cu un debit bogat, medie 4000mc/zi, cu o radioactivitate ridicata.

1.6.2.Apele de suprafață

Prin includerea în sistemul hidrotehnic și energetic Cerna- Motru-Tismana, în ultimele două decenii Cerna a atras atenția cercetătorilor din numeroase instituții de cercetare si proiectare cu scopul valorificării corespunzătoare a resurselor de apă. S-au construit baraje, tunele de deviere de debit, captări, devieri de debite din bazinele învecinate in măsură sa asigure volumul de apă. Râul Cerna cu o lungime de 87 km si cu un bazin alungit, îngust si asimetric, dupa modul de dispunere al afluenților și de înrămurare a acestora spre obârșie, rețeaua hidrografica are un aspect penat-dentritic si o suprafață de doar 555 km2 .

Afluenți importanți ai râului Cerna sunt: Olanu, Iauna, Prisăcina, Bilitin etc.

1.6.3.Lacurile

Principalele lacuri sunt: Iovanu și Herculane.(Gâștescu P.1970 pag.341)

Lacul de acumulare Iovanu – are o suprafață de 6, 8 ha si s-a format pe cursul superior al Văii Cernei prin construirea barajului de la Valea lui Iovanu, la confluența pârâiului Iovanu cu Cerna. Lacul de acumulare Herculane – are cca 4 km lungime si s-a format prin construirea barajului de la Herculane in scopul producerii energiei electrice și menținerii echilibrului apelor subterane din perimetriul stațiunii.

I.6.4.Ape minerale

Proprietatile terapeutice ale apelor minerale de la Baile Herculane au fost studiate incepand din secolul al XVIII-lea. La 1770, medicul vienez Krantz incepea aici primele cercetari, iar aproape un secol mai tarziu Schneider si Kottsdorfer efectuau o analiza aprofundata a izvoarelor minerale din statiune. In ziua de azi, caracteristicile apelor de la Baile Herculane sunt bine cunoscute, facand obiectul a numeroase studii de specialitate.

Compozitia resurselor balneare : ape minerale termale clorurosodice, bicarbonatate, usor sulfuroase, cu o mineralizare intre 0.5-2.6 g/l si o temperatura intre 38.5-53.5°C; ape minerale termale clorurosodice, , calcice cu o mineralizare intre 0.6-3.5 g/l si o temperatura intre 46-56°C; ape minerale termale bromurate, iodate cu o temperatura ce atinge 62°C si o mineralizare intre 3,87-7,93 g/l. O caracteristica a apelor minerale este ca ele contin hidrogen sulfurat in mare concentratie (pana la 60 mg/l);

I.6.5.Izvoare termominerale

In prezent, in imprejurimile statiunii Baile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu apa termominerala, insirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km. Au fost executate mai multe foraje hidrogeologice, obtinandu-se astfel sporuri importante de debite (peste 4000 m3 in 24 de ore). Izvoarele de la Baile Herculane au o radioactivitate ridicata si sunt comparabile prin valoare cu cele de la Vichy si Mont Dore. Principalele izvoare: izvorul artezian Maria (azi Neptun) – 54 °C, Elisabeta (azi Diana) – 55 °C, Hebe – 41 °C, Ileana (azi Apollo 1) – 46 °C, Iosif – 54 °C, Hercules – 67 °C, Hygeea – 48 °C.

1.7.Vegetatia

Orașul Băile Herculane se află situat în Parcul National Domogled Valea Cernei. Din suprafața parcului 75.31% ”este ocupata de paduri, restul suprafetelor fiind reprezentate de pajisti montane si alpine si de stancarii golase si abrupturi. Cea mai importanta asociatie o reprezinta padurile de foioase care ajung, pe versantii sudici ai muntilor Godeanu pana la 1700m – 1800m si intra in contact direct cu subetajul subalpin format din ierburi pitice si smardar, cu afin ( vaccinium myrthillus ) si snepenisuri ( pinus montana si juniperus nana ). In cadrul padurilor intalnim, la altitudini mai mici paduri de cer, Garnita si asociatii de liliac cu carpinita, iar padurile montane sunt formate din asociatii de fagus sylvatica si f.s.var.moesica, fagus orientalis ulmus montana si acer pseudoplatanus alaturi de quercus petraea pe versantii cu expozitie sudica. La toate acestea se adauga specia emblematica a parcului – pinul negru de Banat care formeaza arborele cu paduri xeroterme pe o suprafata de 1953ha.”

Pe raza Direcției Silvice Caraș-Severin au fost identificate și cartate pădurile din Herculane, Bozovici, Mehadia, Nera și Rusca Montană. Direcția silvică a județului a identificat păduri virgine în suprafață totală de 6.000 de hectare. Aceste păduri vor fi incluse în patrimoniul UNESCO.

Specialiștii spun că în pădurile virgine, natura functioneaza perfect, asa cum se intampla și cu 100.000 de ani în urmă. Deci, omul nu a intervenit in aceste zone și în aceste păduri nu găsim gunoaie si nici copaci taiati.

Potrivit definitiei date în lege, o padure este virgină daca totul se desfasoara dupa un ciclu natural complet. Copacii ce au cazut, adică lemnul mort, raman pe sol unde putrezesc iar, în aceste păduri nu se culeg fructe și nu se vaneaza animale.

Padurea este virgin dacă nu este deranjata de prezenta omului pe o suprafata de minim 20 ha. și ea este inconjurata de o padure tampon de 50 ha.

Padurile virgine sunt importante pentru speciile salbatice de animale deoarece ele au nevoie de hrana si de liniste si de prefera paduri neatinse, neumblate, păduri unde ele se simt in siguranta.

In Europa padurile virgine aproape au disparut. Modernizarea a facut ca tarile europene să își distrugă padurile. În țara noastră inca mai sunt paduri virgine. Carpatii in totalitatea lor gazduiesc aproximativ 322 000 hectare de paduri virgine dintre care 250 000 ha se află pe teritoriul Romaniei.

Țara noastră are mii de hectare de paduri virgine si semivirgine in care traiesc arbori seculari ce ating inaltimi de 50-60 de metri.

Și în stațiunea Băile Herculane întâlnim astfel de arbori și ei sunt protejați prin lege.

”În stațiunea Băile Herculane există patru arbori, monumente ale naturii, specii de conifere:

1.Arborele mamut (Sequoia gigantea) din Parcul Central al stațiunii. Are 29,5 m înălțime, 1,5 m diametru, 4,75 m circumferință la bază.

2.Coniferul (Libocedrus decurrens) din fața complexului balneologie Hercules.

3.Coniferul (Cryptomeria japonica) situat în sera de flori din Băile Herculane.

4.Tisa (Taxus baccata) din Parcul Central. Are 12,5 m înălțime, 0,63 m diametru, 1,99 m circumferință la baza trunchiului.”

Arborele mamut (Sequoia gigantea) din Parcul Central al stațiunii

Pinul negru de Banat (Pinus nigrasubspecia banatica)

Raspandire  la nivel european Originar din Europa de Sud- Est, este raspandit din Peninsula Iberica pana in tinuturile pontice (Spania, Franta – pin negru subspecia salzmannii; Italia – pin negru subspecia laricio si arnold ; Croatia, Serbia, Austria – pin negru subspecia Arnold; Grecia, Bulgaria, Turcia – pin negru subspecia pallasiana, Romania – pin negru subspecia banatica.

În Romania specia este raspandita in sud vestul tarii, aproximativ 90% din suprafata ocupata se regaseste in Parcul National Domogled Valea Cernei, iar 10 % in Parcul Natural Portile de Fier si in Geoparcul Platoul Mehedinti. Regimul de protectie:  Directiva 92/43/ EEC, a habitatelor, preluata in legea 462/2001 cu privire la managementul ariilor naturale protejate, stabileste regimul de protectie al habitatului Pinului negru de Banat ca habitat prioritar la nivel european.

Acest tip de habitat necesita a fi incadrat ca sit de importanta comunitara (SIC), iar ulterior in categoria zonelor speciale de conservare, care formeaza Reteaua NATURA 2000. Caracterizarea habitatului

Formeaza arborete, palcuri, sau se afla diseminat pe stanci calcaroase, pe versanti slab inclinati sau verticali, de regula cu expozitie insorita. Prefera solurile superficiale, bazice, cu umiditate scazuta. Creste singur sau in asociere cu alte specii.

In perimetrul Parcului National Domogled – Valea Cernei, au fost identificate suprafete cu pin negru reprezentand 1953 ha din care, in 624 ha pinul se gaseste in amestec cu specii de fag, mojdrean, paltin, gorun, carpen si altele.

Suprafetele ocupate de pin negru sunt  intre 6 ha si 550 ha si se situeaza la altitudini cuprinse intre 500 m si 1200 m.

In suprafete mai mici sau exemplare izolate, pinul se gaseste pe peretii calcarosi, din bazinului superior al  Cernei pana la Baile Herculane.

I.7.1.Rezervatia Naturala Domogled

Rezervația Domogled s-a înființat în anul 1990 și are administrație proprie de la începutul anului 2003. El este situat în -V țării noastre și se întinde pe suprafața județelor: Caraș-Severin, Mehedinți și Gorj.  Geografic, Parcul Domogled se întinde peste bazinul râului Cerna, de la obârșie până la confluența cu râul Belareca, peste masivul Munților Godeanu și al Munților Cernei pe versantul drept și respectiv Munților Vâlcanului și Munților Mehedinți pe versantul stâng.

Suprafața lui este de 61 211 ha și este cuprinsă între latitudinile nordice de 44ș 50' 10" și respectiv 45ș 16' 50" și longitudinale estice de 22ș 23' 50" și respectiv 22ș 51' 35".

Parcul Național Domogled – Valea Cemei, ”constituit prin Ordinul 7/1990 al Ministerului Apelor, Pădurilor și Mediului, cu comori unice, este unul din cele mai valoroase din lume. Conform Hotărârii nr.8/20 XI 1994 a Consiliului Județean Caraș-Severin, în cadrul parcului se află următoarele rezervații științifice: Belareca, Iardaștița, Domogled, Coronini-Bedina, Peștera Bârzoni, Iauna-Craiova, Cheile Corcoaiei, Ciucevele Cernei, Piatra Cloșanilor, Peștera Cloșani, Peștera Cioaca cu Brebenei, Peștera Martel, Peștera Lazului. Ocolul Silvic Băile Herculane asigură protecția rezervațiilor științifice și promovează turismul ecologic în Valea Cemei, în Munții Mehedinți și în Munții Cernei.”

Fig.nr.5.Harta Parcului Național Domogled- Valea Cernei

Rezervatia este un sanctuar al unei flore si faune de o deosebita varietate, foarte bogata in elemente rare, endemice sau cu raspandire meridionala (balcanica etc.). În Parcul Național Domogled – Valea Cernei ”impresionează diversitatea mare a peisajelor reprezentată de: abrupturi calcaroase cu pâlcuri de pin negru de Banat (Pinus nigra ssp. Banatica), canioane străbătute de afluenții Cernei, care, pentru că trec prin arii calcaroase, au debite fluctuante, cătune izolate din munte, pajiști, peșteri termale unice în românia, izvoare termominerale, formele reliefului exocarstic, endemismele floristice și faunistice care se mențin datorită condițiilor climatice și litologice particulare.”

Plantele din rezervația Domogledului: pinul banatean (Pinus nigra); alti arbori sunt: carpinita (Carpinus orientalis); alunul turcesc (Corylus colurna). Dintre arbusti: liliacul salbatic (Syringa vulgaris). Dintre plantele endemice: specii de garofita (Dianthus banaticus, D. kitaibelii), o ciubotica-cucului (Primula auricula), o campanula (Campanula crassipes), o albastrita (Centaurea triniaefolia), o brandusa (Colchicum haynaldi), cele doua specii de ghimpe (Ruscus aculeatus si R. hypoglossum), un stanjenel (Iris reichenbachii).

Foto.nr.4.liliacul salbatic Foto nr.5 Ciubotica cucului Foto nr.6 brândușe

(Syringa vulgaris) (Primula auricula) (Colchicum haynaldi)

Foto nr.7. Garofița – Dianthus banaticus Foto nr.8 stanjenel (Iris) reichenbachii

I.8.Fauna

”Sute și mii de specii de animale răspândite prin poieni, păduri, pe țancuri, prin apele râurilor, prin întunericul peșterilor uimesc prin bogăție și originalitate. Mamiferele, fauna de păsări, reptilele, peștii, nevertebratele, lepidopterele, fauna subterană sunt de o rară bogăție și varietate. Ursul găsește un bun biotop, fiind prezent din zona Băile Herculane până sus, în Godeanu. Este posibilă întâlnirea cu ursul (Ursus arctos) în zona Jelerău – Poiana Mușuroaie – Domogled, pe Arjana, lângă Țesna, la Medved, pe muntele ce-i poartă numele. Prin Munții Cemei și Munții Mehedinți, ursul se plimbă în voie, ca un domn stăpânitor. Cerbul trăiește doar în câteva zone din partea superioară a văii, în schimb căprioarele sunt numeroase. Mistrețul, râsul, vulpea, jderul, bursucul, pisica sălbtică, ariciul, veverița, vidra populează această regiune puternic frământată, stâncoasă, dar și cu numeroase poieni, ape limpezi și izvoare. Fauna de păsări este bogat reprezentată. Dintre păsările ocrotite amintim: vânturelul roșu, acvila de munte, șorecarul comun, zăganul, vulturul, cocoșul de munte, huhurezul de pădure, corbul. Dacă avem noroc, putem admira voltele elegante ale zăganului venit de peste culmi, din Piatra Stănuleților, unde cuibărește . În „Specii de faună strict protejate”, a Listei – Roșii a Consiliului Europei, sunt trecute vipera cu corn (Vipera ammodytes ammodytes), șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), broasca țestoasă de uscat (Testudo heimanni hermanni). ”

Gloria Domogledului o reprezinta fauna sa de fluturi, muntele acesta fiind unanim recunoscut drept una dintre zonele Europei cu cea mai bogata si remarcabila fauna de lepidoptere.

Foto nr.9.Fluturi in rezervatia Domogled

În rezervatia Domogled au fost găsite pana in prezent aproximativ 1.500 specii de lepidoptre, adica circa 45% din numarul total al speciilor cunoscute la nivelul țării noastre; se considera ca cifra totala ar fi, insa in jur de 2.000 de specii (adica 60-65% din totalul faunei noastre de fluturi).

Foto nr.10 Euscorpius carpathicus – Scorpion Foto nr.11 Vipera

1.9.Solurile

”Condițiile pedogenetice specifice din această parte a țării au condus la formarea unor soluri variate […] Grupa cernoziomurilor, reprezentată prin cernoziomuri semicarbonatice, levigate, sărăturate, ocupă suprafețe restrînse în valea Dunării. […] Grupa solurilor argiloiluviale brune, argiloiluviale podzolice este întîlnită în depresiunea Almăj și în zona Dealurilor Vestice. În zonele mai înalte acestea sunt continuate de soluri brune: dealurile Bozoviciului, zona înaltă a depresiunii Almăjului, dealurile Sacoș-Zăgujeni, partea înaltă a depresiunii Carașului dinspre Munții Țarcu, depresiunea Ezeriș. […] Grupa solurilor brune și brune acide, alături de cele ale grupei anterioare, ocupă suprafețe în zona munților Locvei, Aninei, Dognecei și Arenișului. … Grupa solurilor brune podzolice fie podzolurilor, răspândite pe trepte de relief mai înalte, ocupă suprafețe mai întinse în munții Semenic, Almăj și în partea estică a județului, în munții Țarcu-Godeanu, Cernei și Poiana Ruscă. Grupa solurilor acide de pajiști este foarte răspândită în zonele cele mai înalte ale județului de peste 1 700 m altitudine, în arealul de pajiști alpine și subalpine ale munților Țarcu, Godeanu, Cernei și Muntele Mic. Grupa solurilor litomorfe, reprezentată prin endzine (negre și brune), s-a format pe un substrat calcaros în condiții de umiditate și datorită prezenței învelișului forestier. Ele ocupă toată zona calcaroasă cuprinsă între Reșița și Moldova Nouă. Sub formă de petice se întâlnesc rendzine roșii-brune și terra rosa în munții Aninei și Locvei. În depresiunea golfului Oraviței se află soluri negre și brune compact-argiloase, numite vertisoluri. […] Cele mai răspândite sunt solurile pseudogleice întîlnite pe terasele Timișului intre Buchin și Sacu, pe terasele Bistrei în aval de Oțelu Roșu și în cîmpia Gătaei. […] Grupa solurilor slab dezvoltate și de luncă. Regosolurile dezvoltate în fîșii se află pe pantele înclinate din Dealurile Vestice, […] Litosolurile sunt prezente în lunca Nerei între localitatea Slatina Nera și Nâidăș. în luncile Timișului, Bîrzavei și Pogănișului s-au dezvoltat soluri aluviale foarte fertile.”

I.11. Populatia. Cadrul socio-economic și factorii de baza ai dezvoltarii turistice

◊Evoluția populației din Băile Herculane ce s-a înregistrat la recensămintele din anii 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002 ne arată de fapt evoluția și dezvoltarea economică a orașului. Cea mai mare populație este înregistrată în anul 1992 (6340 de persoane) acest lucru corespunde perioada în care s-a realizat cea mai mare dezvoltare economică și turistică a stațiunii.

◊La recensamântul din 2002 populația din Băile Herculane era de 6.019 persoane, ponderea bărbaților reprezentând 47,9 % (2.882 persoane bărbați); ponderea femeilor fiind 52,1% (3.137 persoane femei).

Populația este grupată în 621 de gospodării.

◊La 1 ianuarie 2010 s-a consemnat o scădere a populației sub numărul de 6000 de locuitori. Evoluția populației stabile în perioada 2006-2010, conform cu fișa localității 2006-2010 evidențiază următoarea situație:

Tabel 3. Evoluția populației orașului Băile Herculane,

Sursa: fișa localității Băile Herculane 2006-2010

Tabel 4. Structura populației pe sexe si vârste la 1 ianuarie 2010

Populatia dupa domiciliu la 1 ianuarie 2017 pe grupe de varsta, sexe în Băile Herculane

Ca naționalități și apartenență religioasă situația localității este prezentată în următoarele două tabele:

Tabel 5.  Structura etnică Tabel 6.  Structura populației pe religii

Analizând datele privind situația demografică în Băile Herculane pot spune că:

Față de anul 2000 se vede că populația a scăzut constant, de la 6222 la 6019 persoane în anul 2002, apoi de la 6092 în 2007 la 5956 în 2010 observându-se și o ușoară tendință de îmbătrânire a acesteia.

Populația română în ultima jumătate de secol a fost majoritară. Dacă în perioada interbelică existau patru etnii (români, maghiari, germani și sârbi) care ca pondere erau relativ echilibrate în ultimele 3-4 decenii ale secolului trecut structura etnică a locuitorilor a suferit mari modificări astfel încât comunitățile de maghiari, sârbi și germane su ajuns la o pondere foarte mică. După recensământul ce s-a efectuat în anul 2011, populația din orașul Băile Herculane se ridică la 5.008 locuitori, deci, se observă că populația este în scădere față de recensământul din anul 2002, când au fost înregistrați 6.019 locuitori.

Majoritatea locuitorilor sunt de etnie români (86,7%) existând și o minoritate de rromi (2,22%), iar la 9,88% din populația orașului nu se cunoaște apartenența etnică.

Din punct de vedere religios, majoritatea populației este ortodoxă (86,82%).

Există și o minoritate de romano-catolici (1,62%) iar, pentru 10,06% dintre locuitori apartenența confesională nu se cunoaște.

Fig.nr.6.Diagrama componenței entice și confesionale din Băile Herculane

Fig.nr.7.Evoluția demografică

◊Dinamica populatiei

Transformările apărute în dinamica populației unui teritoriu ”sunt rezultatul acțiunii asociate a fenomenelor legate de mișcarea naturală și cea migratorie. Mișcarea naturală cuprinde totalitatea modificărilor ce apar în numărul și structura populației ca urmare a nașterilor, deceselor, căsătoriilor și divorțurilor. Mișcarea migratorie cuprinde totalitatea modificărilor survenite în numărul și structura populației ca urmare a schimbării domiciliului stabil.”

•Natalitatea este reprezentată de ”numărul mediu al născuților vii într-un an la o mie de locuitori. Intensitatea nașterilor din cadrul unei populații este influențată de politica demografică promovată, de structura pe grupe de vârstă și sexe, de fertilitate, de nivelul de dezvoltare economică, de gradul de instruire al populației, etc.”

Din tabelul de mai jos se observă că natalitatea în Băile Herculane a avut o scădere foarte mare în anul 2014 unde a înregistrat un număr de 19 persoane în ceilalți ani studiați numărul fiind mai mare și atât în anul 2012 cât și în 2013 și 2015 numărul născuților vii este cuprins între 28-32 de persoane.

(Sursa: INSEE TEMPO)

•Mortalitatea

Mortalitatea ”reprezintă numărul mediu al deceselor într-un an raportat la o mie de locuitori. Factorii care influențează mortalitatea sunt nivelul de dezvoltare economică, factorii sociali, factorii sanitari, factorii istorici, structura populației pe grupe de vârste și sexe, factorii politici.” Din datele preluate de la Institutul Național de Statistică se observă că numărul persoanelor decedate a fost mai mic în anii 1995, 2012 și 2014 în ceilalți ani supuși analizei numărul fiind de 51 persoane decedate în 2015 respectiv 57 în anul 2013.

(Sursa: INSEE TEMPO)

•Căsătoriile au un trend negativ, înregistrând scăderi mari față de anul 1990 când au fost înregistrate 64 de căsătorii. În 2012 avem cel mai mic număr de căsătorii.

(Sursa: INSEE TEMPO)

•Divorțurile au urmat un trend descrescător. În anul 1995 înregistrțndu-se un număr de 22 de divorțuri cel mai mic număr fiin în anul 2015.

(Sursa: INSEE TEMPO)

Sporul natural al populatiei pe medii de rezidenta în orașul Băile Herculane fiind:

(Sursa: INSEE TEMPO)

◊Forța de muncă și șomajul

Pe teritoriul orasului Băile Herculane există o filiala a Agentiei Judetene de Ocupare si Formare Profesionala, ce are un număr de 5 angajati, aceștia fiind persoanele care realizează serviciile legate de somaj, de mediatizarea muncii, de formare profesionala, etc.

La agentia de somaj sunt înregistrati, în medie, aproximativ 176 de someri indemnizati si 172 neindemnizati. Conform datelor de la Institutul Național de Statistică în anul 2016 rata șomajului pe sexe, pe regiuni de dezvoltare și județe, la nivelul Caraș-Severinului se prezenta astfel:

Tabel 7 Rata somajului pe sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Populatia activa civila pe sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

1.12.Factorii de bază ai dezvoltării turistice

În ultimii ani autoritățile locale și cu ajutorul unor antreprenori au reușit să atragă finanțări pentru refacerea infrastructurii urbane și pentru a reabilita unele cădiri istorice, publice și private. De asemenea, s-au construit mai multe pensiuni și vile.

În Planul integrat de dezvoltare umană, din 2012 elaborat sub egida Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului se arată că tendințele de dezvoltare sunt legate direct de creșterea atractivității orașului în scopul creșterii numărului de turiști și al rețineri acestora precum și creșterea gradului de satisfacție al comunității. De aceea, trebuie ca sectorul turistic să se dezvolte pentru a putea fi competitiv prin serviciile medicale pe care le oferă precum și prin gradul înalt de ospitalitate. De asemenea turismul în stațiune trebuie să atragă în mod continuu turiști și investiții. Comunitatea de afaceri în turism trebuie să participe la acțiunile de protejare a patrimoniului construit și a factorilor de mediu.

Trebuie să se creze locuri de muncă pentru tineri acest lucru putând să se facă prin cooperarea dintre scetorul de turism și comunitatea din Băile Herculane. ”Dezvoltarea sectorului de alimentare de tip slow food cu efecte pozitive asupra dezvoltării activităților agricole din zona periurbană a stațiunii.”

Orașul Băile Herculane la nivel național, din punct de vedere al așezării geografice, al mediului și al climatului montan-temperat atractiv, al caracteristicilor și resurselor balneo-climaterice, al experienței și diversității în tratarea cu succes prin procedee naturale a unei game largi de afecțiuni și boli este un reper major. Valorile cultural istorice de care dispune stațiunea sunt renumite național și internațional. Cu toate acestea echipamentele de tratament în mare parte sunt vechi și personalul medical de specialitate, este insuficient.

Clădirile istorice – în special hotelurile și bazele de tratament, sau degradat atât din cauze „naturale”, cât și a transferurilor de proprietate, a lipsei fondurilor, a problemelor legate de costurile pentru modernizare și întreținere (ex. problema încălzirii iarna), iar managementul a fost defectuos și personalul insuficient pregătit.

Deci, problema încălzirii este un aspect major al infrastructurii hoteliere ce are implicații asupra economiei orașului. De asemenea, trebuie respectate standardele pentru noile construcții, trebuie să fie stimulată reabilitarea termică și restaurarea vechilor clădiri.

Toate aceste lucruri pe care le-am menționat mai sus trebuie realizate deoarece constituie o parte din factorii care influențează dezvoltarea turismului în zonă.

Totodată, cadrul fundamental pentru industria trebuie să fie pus în conformitate cu cadrul fundamental al Asociației Europeane a -urilor (ESPA), și pentru aceasta este necesară utilizarea resurselor naturale într-un climat sănătos, combinat cu o contribuție semnificativă de îngrijiri medicale și o abordare complexă a sejururilor terapeutice.

CAPITOLUL III

RESURSE TURISTICE

Orașul stațiune Băile Herculane reprezintă ”un reper major la nivel național din punct de vedere al localizării geografice, al mediului și climatului montan-temperat atractiv, al caracteristicilor și resurselor balneo-climaterice active și valoroase, al experienței și diversității în tratarea cu succes prin procedee naturale a unei game largi de afecțiuni și boli. Valorile sale cultural istorice sunt renumite nu doar la nivel național și încă incluse în unele itinerarii turistice internaționale. Cu toate acestea echipamentele de tratament sunt în marea lor majoritate învechite și personalul medical de specialitate, tot mai puțin numeros, se află în căutare de locuri de muncă mai bine plătite în alte localități similare, dar în special în străinătate.

Clădirile istorice – în special hotelurile și bazele de tratament, cu mare potențial și valoare de patrimoniu, se degradează nu numai din cauze „naturale”, ci și datorită problemelor legate de proprietate (transferuri, blocaje, etc.), a lipsei de fonduri, a problemelor legate de costurile pentru modernizare și întreținere (în special în ceea ce privește problema încălzirii în sezonul rece), un management defectuos și personal puțin pregătit.

Administrarea fondului construit de patrimoniu, dezvoltarea istorică la nivelul de micro-management și complexitatea structurii de proprietate par actualmente să împiedice o abordare comună. Situația este asemănătoare și în ceea ce privește Parcul Național Domogled – Valea Cernei.”

Resursele turistice cuprind doua categorii de elemente: potentialul turistic natural și cel antropic.

III.1.Resurse si obiective turistice naturale

Noțiunea de resursă turistică ”este mult mai complexă și mai completa, incluzând (pe lângă atracțiile turistice pretabile pentru vizitare), și elemente naturale sau antropice care pot fi valorificate direct în activitățile turistice ca „materie primă”, generând diferite forme de turism (izvoarele minerale și nămolul favorizează turismul balnear; vântul, zăpada, oglinzile de apă generează turism sportiv; diferitele tipuri de bioclimat și aerul ozonat – turismul climateric- agricultura montană – agroturismul; satele – turismul rural etc.).”

Potentialul turistic natural: elementele de relief, clima, vegetatie, flora si fauna care este extrem de bogat si diversificat.

Baile Herculane este parte integranta a zonei turistice Valea Cernei.

Valea Cernei are de la izvoarele raului Cerna la o altitudine de 2070 m si pâna la localitatea Baile Herculane la o altitudine de 160 m în cea mai mare parte versanti abrupti rectilinii cu verticalitate pronuntata si inaltimi care ajung pe alocuri la 400-500 m.

Pesterile au si ele o anumita raspândire pe Valea Cernei. Una din pesterile cele mai importante care se afla în statiune este Grota Haiducilor care prezinta un deosebit interes speologic, arheologic si istoric. O alta pestera de mare frumusete este Pestera lui Adam, aflata în imediata apropierea statiunii pe versantul drept al râului Cerna cu 160 m lungime care are stalactite si stalagmite “flexibile” cu carater de unicitate în lume. Mentionam ca în vecinatatea statiunii se gasesc alte patru pesteri fierbinti în care temperatura aerului are aloriv de 25-30 °C fenomen unic în tara si extrem de rar în lume.

Privita în ansamblu Valea Cernei are aspectul unuimare culoar sculptat în diferite tipuri de roca predominând sisturile crist aline, calcarul si granitul. Fiecare din aceste roci imprima o nota aparte reliefului, aceea de maretie si salbaticie.

Flora si fauna acestor locuri cuprinde multe specii de origine mediteraneana. Dintre mamiferele mari amintim: ursul, intâlnit în padurile din jurul Domogled-ului apoi cerbul (intilnit mai rar) ca si caprele negre spre Izvoarele Cernei la inaltimi mari.

Se mai intâlnesc: mistretul, râsul, vulpea, jderul, ariciul etc. De asemenea, se gasesc si numeroase specii de pasari. Bine reprezentate sunt si reptilele. Dintre speciile faunistice de origine mediteraneana amintim vipera cu corn. Pe Domogled se mai intâlneste sarpele Esculap, iar pe iarba poienilor Sarpele de Sticla. în apele Cernei se gasesc pastravi, lipani, mrene etc. .

Parcul National Domogled – Valea Cernei

◊Izvoarele termale

Apele geotermale și termominerale din țara noastră sunt clasificate astfel: termal-bicarbonate, bicarbonatat-carbogazoase, bicarbonatat-sulfurose, clorurate, clorurat-sulfuroase, sulfatate, având utilizări în cura externă și recomandări terapeutice numeroase. Aceste ape găsindu-se și în stațiunea Băile Herculane.

Ape termominerale sulfuroase, tremosaline, iodurate, bromurate, radioactive. Zacamântul de apa termominerala este pus în evidenta de izvoarele naturale din zona “7 Izvoare” si forajele din zona “Podul Rosu”. Apa din izvoare are curgere libera în bazine de beton iar cea din foraje este captata si transportata la bazele de tratament ale complexelor hoteliere “Dacia”, “Domogled”,”Diana”,”Afrodita”, “Minerva”, “Hercules”, “Roman”.

Izvor termal Herculane Foto nr.12.Izvoarele pentru cura externa ape termale Baile Herculane

Ștrandul cu apă termală 7 izvoare

Factori naturali terapeutici

Apele minerale din stațiune se grupează în următoarele mari categorii: ape minerale clorurosodice, bicarbonatate și slab sulfuroase (Șapte Izvoare Calde, Izvorul Scorilo). Acestea au o mineralizare totală de 0,5 – 2,6 g/l, o temperatură de 38,5 – 53.5°C și un grad de radioactivitate ce ajunge până la 22 MmC/l. Apele clorosodice, bicarbonatate, calcice (Izvoarele Hercule I, Hygeea) au o mineralizare de 0,6 – 3.5 g/l și o temperatură de 45-56°C.

Apele clorurosodice, bromoiodurate, sulfuroase (Izvoarele Apollo I și II, Hebe) au o mineralizare de 2.8 g/l și o temperatură de 30-56°C. Apele clorurosodice, bromoiodurate, sulfuroase (Izvoarele Diana I-IV, Neptun I-IV, Traian și Decebal) au o mineralizare totală ce oscilează intre 3,87 – 7,93 g/l și o temperatură de până la 62°C.

Principala caracteristică a apelor minerale în Băile Herculane constă în concentrația foarte mare de hidrogen sulfurat, cu un maxim de 60 mg/1. Bioclimat sedativ de cruțare, cu o aeroionizare foarte puternică, de peste 2.000 ioni negativi/cm3. Aeroionii negativi diminuează viteza de sedimentare a elementelor sangvine, măresc stabilitatea coloidală a sângelui și țesuturilor, precum și rezistența organismului față de maladiile infecțioase. Ei executa un rol de regulator al funcționării glandelor endocrine și au o influență favorabilă asupra ansamblului de reacții chimice desfășurat în organism. De asemenea, concentrația mare de ioni negativi are efect sedativ remarcabil.

III.2.Resurse si obiective turistice antropice

Potentialul antropic: vestigiile arheologice si monumentele istorice, obiectivele turistice, cum ar fi: ruinele statiunii termale romane-apeducte, baile, tabulele votive, statuia lui Hercules care a fost făcută din bronz și datează din 1847, podul de piatra care este construit peste râul Cerna în centrul stațiunii, Biserica Catolica ce a fost ridicată la 1838, Biserica Ortodoxa ce datează din secolul al XIX-lea, cladirea Cazinoului 1862 (muzeul statiunii), cladirea gării ce a fost construită în stil baroc în 1866, Pestera Hotilor, cu urme de cultura materiala din Paleolitic, Neolitic, Epoca Bronzului si a Fierului.

Stațiunea Baile Herculane dispune de un valoros potențial antropic, rezultat al istorie de peste 1850 de ani în acest spațiu geografic. Numeroasele vestigii ale civilizației trecute, unele dintre ele unicate, bogația tradițiilor populare, creaia spirituala moderna, realizarile tehno-economice contemporane – atesta evoluția și continuitatea vieii pe aceste meleaguri, alcatuind un important fond cultural-istoric, apreciat din punct de vedere turistic în plan intern și international.

Dintre componentele potenialului turistic antropic trebuie evidențiate, pentru valoarea și atractivitatea lor vestigiile arheologice, monumentele istorice și de arta, instituiile și evenimentele cultural-artistice, arta și tradiția populara, construciile tehnico-economice. Lista completa a obiectivelor cultural – istorice, cu valoare de patrimoniu naional, stabilita prin Ord. 2314 / 2004.

Obiectiv turistic Herculane – Izvorul Hercule II

Obiective turistice religioase

Biserica ortodoxa (sec. al XIX-lea) : Biserica Schimbarea la Fata este o biserica ortodoxa din statiunea Baile Herculane. In aceasta localitate se ajunge foarte usor, pe Drumul National 6 (European 70), Orsova – Caransebes – Timisoara. De asemenea, cu trenul se ajunge foarte usor, in drumul spre Timisoara trenul oprind si in statia Baile Herculane. Biserica se afla la o distanta de doar sase kilometri de gara.

Ctitorul spiritual al primei biserici ortodoxe romane din Baile Herculane a fost protopopul Mehadiei Nicolae Stoica de Hateg. Locul unde avea sa se ridice biserica a fost marcat, in data de 4 iulie 1799, printr-o cruce in mijlocul parcului, in locul careia s-a ridicat biserica dorita de ctitorul ei.

Obiective turistice cultural-istorice

Vestigii și situri arheologice:

• Situl roman, Zona Cazino, parc Central (apeducte, bai, tabule votive)

• Baile Romane (în hotelul Roman)

Situl arheologic din Peștera Hoților – Pestera Hotilor se afla situata in apropierea statiunii Baile Herculane, pe muntele Hotilor. Intrarea in pestera Hotilor se gaseste cam la un sfert din inaltimea totala a muntelui, este de dimensiuni mici si se afla in apropierea unei despicaturi mai mari in munte de forma unui unghi ascutit.

Muzee:

Muzeul de Istorie al stațiunii Baile Herculane -functioneaza în incinta cladirii Cazinoului, construita în anul 1886, stil baroc. Muzeul de istorie din localitate, infiintat in anul 1924, prezinta documente referitoare la istoria statiunii, pietre votive din timpul romanilor, diferite alte materiale arheologice, monede antice, piese de ceramica, podoabe, inscriptii, basoreliefuri din castrul Ad Mediam, arme, piese de harnasament. Este amenajat in fostul cazino, monument de arhitectura in stil baroc austriac, construit in 1862, de arhitectul Daderer.

Monumente istorice de arhitectura (cladiri care au în prezent diverse functiuni):

• Gara feroviara cu cladirea anexa (1886), realizata în stil baroc, cu fresce arabe

• Podul de piatra, construit peste Valea Cernei în anul 1864

Podul din fonta, construit peste Valea Cernei în fața Baii Neptun, sec al XX-lea

• Ansamblul Cazinoului (1850 – 1900) și Parcul Central (1862, arh. Doderer), str. Cerna nr. 6-18

• Baia romana cu basorelieful lui Hercules (sec. al XVIII-lea), la parteul Hotelului Roman

• Cladirea Izvorului Hygeea (sec. al XVIII-lea), str. Romana

• Cladirea administrației bailor (1811), P-ța Hercules

• Baile Venera (1838), str. Castanilor 35

• Statuia lui Hercules (1874), P-ța Hercules.

Foto nr.13.Tabule votive

III.3.Parcul Natural Valea Cernei /Domogled importanta turistica

Parcul Național Domogled – Valea Cernei este situat la extremitatea sud-vestică a Carpaților Meridionali, fiind mărginit la vest de Masivul Godeanu și Munții Cernei și la est de Munții Vâlcanului și Mehedinți. Are o suprafață de 61.211 ha, fiind cel întins parc național din România și totodată singurul care cuprinde un întreg bazin hidrografic (al râului Cerna).

În Valea Cernei funcționează una dintre cele mai vechi rezervații din țară, constituită în 1932 – Rezervația Muntele Domogled, cu o suprafață de 1.194 ha. Rezervația a fost creată în primul rând pentru ocrotirea peisajului și a florei (care prezintă o mare varietate de specii endemice), cercetările ulterioare dovedind și importanța faunistică deosebită a zonei.

Accesul în Parcul Național se poate face: dinspre drumul european E70 (DN6) din dreptul Băilor Herculane; dinspre drumul național DN67D (ce leagă Băile Herculane de Târgu Jiu) din dreptul localității Godeanu; dinspre drumul județean DJ671 (ce leagă localitățile Apa Neagră și Valea Mare) în dreptul localității Cloșani; dinspre drumul național DN66A, pe direcția Petroșani – Lupeni – Câmpul lui Neag – Izvoarele Cernei – Pasul Jiu-Cerna.

Relieful carstic

Munții Cernei au aspectul unei suite de culmi paralele, orientate perpendicular pe Valea Cernei. Coboară din Munții Godeanu până la sud de Băile Herculane. În relieful calcaros, apele au săpat diferite forme carstice de suprafață și de profunzime.

Dintre formele exocarstice întâlnim în perimetrul Parcului Național Domogled – Valea Cernei și în împrejurimile stațiunii Băile Herculane: creste înguste și golașe, versanți fragmentați, abrupturi calcaroase, chei, lapiezuri, cascade, grohotișuri, etc. unele din ele unice în țară și extrem de rare pe Glob. Astfel sunt Grota cu Aburi, peșterile Despicătura și Hercule, Avenul lui Adam. Sunt peșteri fierbinți, în care s-a dezvoltat o faună cavernicolă endemică, precum și numeroase curiozități morfologice și mineralogice.

Tot în apropierea stațiunii se află și Grota Haiducilor (Peștera Hoților), de importanță arheologică, dat fiind că a fost locuită încă din epoca de piatră.

Al doilea lanț muntos care mărginește Valea Cernei este cel al Munților Mehedinți, ce însoțesc Cerna până la vărsarea în Dunăre. Acești munți sunt reprezentați printr-o culme unică masivă, care domină Valea Cernei și podișul Mehedinți. Munții Mehedinți sunt mai puțin împăduriți în comparație cu Munții Cernei, aici putând fi observate mai des suprafețe de calcare albe. Versantul vestic al munților este abrupt către Cerna, cel estic coborând mai domol spre podișul Mehedinți.

Harta turistica Parcul Domoglet – Valea Cernei

III.4.Bazele de tratament

Dotari

Din datele puse la dispoziție de Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și

Balneoclimatologie – INRMFB, pentru începutul anului 2007, în stațiunea Băile Herculane există următoarele instalații și aparate medicale autorizate de Ministerul Sănătății:

1.Baza de tratament SC SIND ROMÂNIA

a) Hotel Domogled deține următoarele tipuri de instalații și aparate medicale:

– diadinamici – 3 bucăți- BTL – 2 bucăți

– galvanizări – 2 bucăți- magneto – 1 bucată

– solux -1 bucată- băi galvanice -4 bucăți

– sunet – 3 bucăți

Hotel Domogled Centru SPA & Wellness. Hotel Domogled

b) Hotel Dacia deține următoarele tipuri de instalații și aparate medicale:

– diadinamici – 10bucăți

– magneto -3 bucăți

– galvanizări – 4 bucăți- aerosoli – 1 bucată

– solux – 2 bucăți- duș subacval – 1 bucată

– sunet – 4 bucăți- saună – 1 bucată

– BTL – 5 bucăți

Hotel Dacia Tratament cu băi

2.Baza de tratament SC HERCULES SA

a) Hotel Diana deține următoarele tipuri de aparate medicale:

– aparate interferențiali–1bucată

– aparate diadinamici – 2 bucăți

– aparate impulsuri tip TUR10-1 buc.

– magnetodiaflux BTL 09 – 1 bucată

– aparate ultrasunete – 2bucăți

– solux – 1 bucată

Hotel Diana

b) Hotel Apollo deține următoarele tipuri de aparate medicale:

– aparate diadinamici – 2 bucăți- magnetodiaflux – 2 bucăți

– aparate interferențiali – 1 bucată- solux – 2 bucăți

– aparate ultrasunete – 2 bucăți

c) Hotel Hercules deține următoarele tipuri de aparate medicale:

– magnetodiaflux – 2 bucăți- aparate vibromasaj VAC 2000 – 2bucăți

– diadinamici – 10 bucăți- aparate subacval tip TRAWEIN – 2bucăți

– aparate impulsuri – 2 bucăți- aparate baie galvanică TRAWEIN –1 buc.

– aparate microunde – 2 bucăți- solux – 4 bucăți

– aparate unde scurte – 2 bucăți- EKG tip 3 ENK – 1 bucată

– aparate aerosoli OMRON, ROWEN -4 bucăți

– aparate Hammer – 6 bucăți

– BTL 5000 – 1 bucată- bicicletă ergonomică – 2 bucăți

– aparate ultrasunete tip 30 HI TECH –2 bucăți

– aparate vibromasaj VAC 2000 – 2bucăți

d) Hotel Roman deține următoarele tipuri de aparate medicale:

– BTL 5000 – 5 bucăți- aparate aerosoli OMRON, ROWEN – 4 buc.

– subagval tip TRAUWEIN – 2 bucăți- BTL 5000 – 1 bucată

– BTL 07 – 2 bucăți- bicicletă ergometrică –1 bucată

– BTL 09 – 1 bucată- aparate Hammer – 5 bucăți

– BTL 20 – 2 bucăți- subagval tip BTL 3000 – 1 bucată

– BTL 21 – 2 bucăți

e) Hotel Afrodita deține următoarele tipuri de aparate medicale:

– aparate interferențiali tip BTL – 3 bucăți- aparate unde scurte – 1 bucată

– aparate diadinamici – 3 bucăți- aparate microunde tip SIEMENS – 1 bucată

– magnetodiaflux BTL 09 – 1 bucată- aparate ultrasunete – 2 bucăți

– aparate impulsuri tip TUR–1 bucată

f) Complex Minerva deține următoarele tipuri de aparate medicale:

– CDD – 1 bucată- ultrasunet – 3 bucăți

– Galvanizări – 2 bucăți- C. Interferențiali – 1 bucată

– C. TRABERT – 2 bucăți- Baie 4 celulară – 2 bucăți

– unde scurte – 2 bucăți- Solux – 2 bucăți.

– MDF – 1 bucată

SC Hercules SA deține aparatură modernă de tratament achiziționată în ultimii 10 ani. Dintre aceste echipamente nou achiziționate pot fi menționate: aparat ultrasunete, aparat aerosoli, aparat terapie cu ultrasunete, aparat magnetoterapie, aparat INTERDIN, cadă duș subacval, aparat diadinamic, aparat curenți interferențiali, aparat unde scurte, aparate electrostimulare, aparat magnetodiaflux, baie galvanică, aparat masaj cu electrozi, combină geriatrică, bicicletă computerizată, aparat ERGOCYCLE, aparat covor pistă alergare, aparat multifuncțional MUSCLE, saună, aparat terapie laser.

3. Baza de tratament SC CAMELYSA PRODCOM SRL (Hotel Ferdinand) deține următoarele tipuri de aparate medicale:

– aparate ultrasunete – 1 bucată- impulsuri TRABRT – 1 bucată

– aparate ultrascurte – 1 bucată- aparate hidroterapie – 1 bucată

– C. interferențiali + Diadin. – 1bucată

– magnetodiaflux – 1 bucată

– laser – 1 bucată- bicicletă medicală – 1 bucată

– nemectron – 1 bucată- aparate aerosoli – 1 bucată

Baza de tratament a hotelului Ferdinand include sectorul fizio-electroterapie și

sectorul hidroterapie cu următoarele proceduri terapeutice: electroterapie:ultrasunete, ultrascurte, curenți diadinamici, interferențiali, nemectron, magnetodiaflux; masaje, aerosoli hidroterapie: kinetoterapie, băi cu sulf, băi termo-saline, băi cu plante, băi galvanice, duo subacval etc. acupunctură.

Hotel Ferdinand

Totodată, la nivelul stațiunii Băile Herculane sunt oferite servicii de wellness

(aparatură pentru fizioterapie, săli de fitness, băi de plante, cure cu produse apicole, saună, acupunctură etc.), precum:

– masaj corporal- tratament cosmetic clasic

– masaj aromatic- gimnastică aerobică

– masaj pentru drenajul limfei- săli de gimnastică medicală

– peeling corporal cu nisip de râu- aromoterapie

– jacuzzi- saună

– baie imperială romană (include:masaj corporal, baie termominerală, ceai sudorific, sudație)

– aplicații cu argilă naturală (mască facială și masaj facial)

– tratament cosmetic geriatric;- reflexoterapie

– presopunctură- gimnastică aerobică

Salonul de geriatrie Ana Aslan din cadrul SC Hercules SA – Hotel Roman este dotată cu aparatură performantă, având personal competent în tratamente geriatrice. Cosmetică geriatrică stopează procesul de îmbătrânire, reface și revigorează organismul, prin tratamente cu Gerovital H3.

Dotarea tehnico-edilitară de prim rang, la un confort de înaltă ținută și bogată diversificare a metodelor de tratament, de la cura balneară clasică la diverse metode de electroterapie, masaje, acupunctură etc., au conferit acestei stațiuni un înalt grad de atractivitate.

◊Studiu de caz –Baza de tratament de la Hotel Roman

Hotel Roman.

Baza de tratament

Baza de tratament a Complexului Hotelier Roman este dotata cu aparatura medicala de ultima generatie (tip BTL-5000) care ne ofera multiple posibilitati terapeutice si de investigatii pe care le realizam in cele doua sectii: electroterapie si hidroterapie.

Personalul medical este compus din specialist balneofizioterapeut, asistenti medicali principali balneofizioterapeuti si de specialitate medicala, kinetoterapeuti, profesor CFM (cultura fizica medicala), maseuri si infirmiera.

Cabinetul de electroterapie

In acest cabinet efectuam proceduri cu curenti de joasa si medie frecventa in scop terapeutic si profilactic: curenti diadinamici, curenti galvanici, curenti Trabert, TENS, electro-stimulare si electro-gimnastica, curenti interferentiali.

Prin folosirea combinata a curentilor electrici se obtin simultan efecte antialgice, miorelaxante, decontracturante, vasculotrofice, hiperemiante, rezorbtive.

Indicatii: afectiuni reumatismale (artrite, artroze, tendinite, mialgii, redori articulare), afectiuni neurologice (nevralgii, nevrite, pareze, parestezii), stari post-traumatice (contuzii, entorse, luxatii hematoame, intinderi musculare), tulburari circulatorii periferice, afectiuni ginecologice si gastroenterologice.

Aerosoli

Aerosolii se efectueaza cu nebulizatoare tip Omron cu ultrasunete, care transforma lichidul in particule foarte fine, usor de inhalat. La prescriptia medicului, se efectueaza aerosoli cu substante medicamentoase sau cu apa sulfuroasa. Apa sulfuroasa are cea mai completa actiune antiinflamatoare si trofica (prin elementul sulf), actiune plastica, de refacere a mucoaselor si actiune antiseptica si hiposecretorie.

Indicatii: afectiuni pulmonare (traheite, bronsite, astm bronsic) si afectiuni ORL (sinuzite, rinofaringite, laringite, amigdalite)

.Unde scurte

Terapie cu curenti de inalta frecventa, cu efect antialgic si miorelaxant prin actiunea calorica la nivelul tesuturilor profunde.

Indicatii: afectiuni reumatismale degenerative, afectiuni respiratorii, digestive, urogenitale, ORL, ginecologice etc.

Magnetodiaflux

Este o procedura care foloseste campuri electromagnetice generate de curenti de joasa frecventa si cu efecte benefice vizibile inca de la prima aplicare a acestora. Cresterea vascularizatiei locale, accelerarea consolidarii fracturilor, actiunea antialgica efectul favorabil in HTA si efectul sedativ general sunt doar unele dintre actiunile acestor campuri electomagnetice asupra organismului.

Indicatii: afectiuni reumatismale, sechele post-traumatice, afectiuni neuropsihice, cardiovasculare, respiratorii, digestive, endocrine, ginecologice.

Masaj

Masajul este executat de asistenti medicali cu specializare adecvata, in cabine individuale, respectand astfel intimitatea pacientului. Masajul poate fi prescris de medic: partial (jumatatea superioara sau inferioara a corpului) sau general, iar efectul este antialgic (combate durerea), decontracturant (relaxant), trofic si sedativ

Ultrasunet

Ultrasunetul efectueaza un micromasaj al celulelor si tesuturilor, avand o mare forta de penetrare. Pentru o transmitere optima a undelor ultrasonice se foloseste un agent de cuplare (gel pentru ultrasunet), iar pentru a avea un efect mai intens, folosim un gel antiinflamator, absorbtia acestuia fiind facilitata de actiunea de micromasaj al ultrasunetelor.

Efecte: analgezic, antiinflamator, miorelaxant, fibrolitic (topirea unor aderente), patrunderea substantelor medicamentoase prin tegument.

Indicatii: artroze, lumbago, nevralgii, mialgii, contuzii, entorse, luxatii, fracturi

Sala de gimnastică

Este dotata cu benzi rulante, bicicleta ergonomica, aparat multifunctional, saltele, spaliere, mingi medicinale cu diferite greutati, bastoane, gantere.

Programele de kinetoterapie se efectueaza sub indrumarea stricta a prof. CFM (cultura fizica medicala), in grupe pe afectiuni sau individual, in functie de prescriptia medicului. Programele de exercitii pot fi profilactice (pentru mentinerea si intarirea starii de sanatate), terapeutice (se trateaza afectiunea diagnosticata medical) sau de recuperare cu scopul tratarii deficientelor functionale in cazul unor boli cornice

Duș subacval

Este o procedura de hidroterapie prin combinatia dintre baia calda si masaj, cu actiune deosebit de reconfortanta, creand o stare de buna dispozitie si tonifiere.
Indicatii: spondiloze, spondilite, nevralgii, sechele dupa fracturi, luxatii, entorse, dureri musculare etc

Baie galvanică generală (Baie Stanger)

Baia galvanica este procedura de hidroterapie care imbina efectul curentului galvanic cu efectul termic al apei fiind o indicatie majora in tratarea afectiunilor reumatismale degenerative, nevralgiilor si nevritelor, sechelelor post-traumatice, pareze si parestezii, tulburari circulatorii periferice.

Baia sulfuroasă

“SANO PER AQUA” – Sanatate cu ajutorul apei
Baia sulfuroasa este procedura de baza in toate schemele de tratament la Baile Herculane. Continutul bogat de hidrogen sulfurat in concentratie de pana la 60 mg/l este singurul compus al sulfului care se absoarbe in organism prin piele. Apa sulfuroasa are proprietatea de a vindeca foarte multe boli: reumatismale, boli ale aparatului locomotor si respirator, boli ginecologice cronice, digestive. Dar are si contraindicatii: boli acute, TBC, sarcina, epilepsie, tulburari psihice, neoplasm si sindrom hemoragic.

Baia sulfuroasa se efectueaza in bazin sau in cada, apa fiind termometrizata mereu si pacientul supravegheat atent.

O alternativa pe care o oferim pacientilor cu probleme grave cardiovasculare, sau alte afectiuni care au contra-indicata baia sulfuroasa, este baia de plante medicinale (flori de fan, tei, musetel, menta) cu efect sedativ si relaxant.

2.6.STRUCTURILE DE PRIMIRE

Structurile de primire turistice includ:

a)structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica: hoteluri, hoteluri – apartament, moteluri, hoteluri pentru tineret, hosteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanta, campinguri, apartamente sau camere de închiriat în locuinte familiale ori în cladiri cu alta destinatie, nave fluviale si maritime, pensiuni turistice si pensiuni agro-turistice si alte unitati cu functiuni de cazare turistica;

b)structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica: unitati de alimentatie din incinta structurilor de primire cu functiuni de cazare, unitati de alimentatie publica situate în municipii, pe trasee si în statiuni turistice;

c) structuri de primire turistice cu functiuni de transport: transport feroviar, transport rutier, transport fluvial, trasport maritim, transport pe cablu;

d) structuri de primire turistice cu functiuni de agrement: club, casinol instalatii dei dotari specifice agrementului turistic;

e) structuri de primire turistice cu functiuni de tratament balnear.

Caracteristicile funcțional – comerciale ale principalelor tipuri de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare.

Hotelul este structura de primire turistică amenajată în clădiri sau în corpuri de clădiri, care: pune la dispoziția turiștilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzător, asigură prestări de servicii specifice, dispune de recepție și de spații de alimentație în incintă.

Motelul este unitatea hotelieră situată, de regulă, în afara localităților, în imediata apropiere a arterelor intens circulate, dotată și amenajată pentru: asigurarea serviciilor de cazare și de masă pentru turiști, parcarea în sigurantă a mijloacelor de transport.

Hostelurile sunt structuri de primire turistice cu o capacitate minimă de 3 camere sau apartamente dispuse pe un nivel saul pe mai multe niveluri, în spații amenajate, de regulă, în clădiri cu altă destinație inițială decât cea de cazare turistică.

Cabanele turistice sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusă, funcționând în clădiri independente cu arhitectură specifică care asigură cazarea, alimentația și alte servicii specifice, necesare turiștilor aflați în drumeție sau la odihnă în zone montane, rezervații naturale, în apropierea stațiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic.

În funcție de amplasamentul lor, acestea pot fi:

Cabane situate în locuri ușor accesibile (altitudine sub 1000 m, cu acces auto pe drumuri publice);

Cabane situate în zone greu accesibile (zone montane de creastă, izolate, fără acces auto pe drumuri publice).

Alături de aceste tipuri de cabane pot exista și cabane de vânătoare și de pescuit.

Vilele sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusă, funcționâmd în clădiri independente, cu arhitectură specifică, situate în stațiuni balneoclimaterice sau în alte zone și localități de interes turistic, care asigură cazarea turiștilor și prestarea unor servicii specifice.

Bungalourile sunt structuri de primire turistice: de capacitate redusă, construite, de regulă, din lemn sau din alte materiale similare și din zidărie în zonele cu umiditate ridicată (munte, mare); amplasate în perimetrul campingurilor, satelor de vacanță, ca unități independente în cadrul unor stațiuni sau zone turistice sau ca spații complementare pe lângă alte structuri de primire turistice; asigură cazarea turiștilor, precum și celelalte servicii prestate de unitatea de bază; funcționând, de regulă, sezonier.

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice având o capacitate de cazare de pâăi la 10 camere, totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural, și până la 20 de camere în mediul urban, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente, care asigură în spații special amenajate, cazarea turiștilor și condiții de pregătire și servire a mesei.

Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice care pot asigura o parte din alimentația turiștilor cu proause din producția proprie.

Satul de vacanță este un ansamblu de clădiri, de regulă vile sau bungalouri, amplasat într-un perimetru bine delimitat, care asigură turiștilor servicii de cazare, de alimentație și o gamă largă de prestații turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale etc.).

Popasul turistic reprezintă o structură de primire turistică de capacitate redusă, formată din căsuțe și/sau bungalouri amplasate într-un perimetru bine delimitat, care asigură servicii de cazare și alimentație, precum și posibilități de parcare auto.

Dotarea și serviciile aferente sunt identice cu ale campingurilor de aceeași categorie, cu excepția faptului că popasurile turistice nu dispun de teren de campare pentru amplasarea corturilor și/sau a rulotelor.

Campingurile

Camping de cabane si casute din lemn 7 Izvoare Baile Herculane

Spațiile de campare în gospodăriile populației sunt structuri de primire turistice constând din una sau mai multe (nu mai mult de 10) parcele de campare amplasate pe un teren bine delimitat în incinta curții sau grădinii aferente unei proprietăți, din mediul rural sau urban. Mărimea parcelelor și echiparea sanitară sunt identice cu cele ale campingurilor din aceeași categorie, cu specificarea că, pentru capacitățile de până la 5 parcele, grupul sanitar poate fi comun cu al gospodăriei respective fiind admise totodată lavoare sau dușuri în aer liber și WC-uri uscate. etc

Alălturi de acestea în țara noastră se mai întâlnesc:

Hanurile turistice, care sunt unități tradiționale de cazare care reînvie atmosfera tradițională a vechilor hanuri având soluții constructive, dotări, amenajări interioare în stilul vechii arhitecturi românești. Aici se servesc preparate culinare românești: pui la proțap, la ceaun, tochitură etc., vin băut în căni de lut. Ex.: Hanul Ancuței, Hanul Agapia, Hanul lui Manuc.

Complexele balneare, care sunt structuri de primire turistice care asigură satisfacerea nevoilor de cazare, masă și cură balneară prin unități specializate de care sunt legate prin construcție oferind posibilitatea clientului să beneficieze de aceste servicii fără să fie nevoit să părăsească complexul.

Coeficientul de corelare a structurilor de primire si alimentatie din statiunea balneoclimaterica Baile Herculane

Sursa: Evidenta Autoritatea Nationala Pentru Turism Ministerul Turismului

Coeficientul de corelare a structurilor de primire si alimentatie din statiunea balneoclimaterica Baile Herculane care este reprezentat de raportul intre indicatorii numar de locuri la mese si numar locuri cazare, este foarte apropiat de valoarea optima.

Disfunctionalitatile apar in perioadele de varf de sezon si la sfarsit de saptamana cand cresc atat gradul de ocupare a structurii de primire cat si numarul de personae gazduite la particulari.

Un aspect pozitiv este reprezentat de faptul ca personalul de servire in unitatile de alimentatie este calificat, in statiunile balneoturistice de interes national constatandu-se o specializare ce determina o buna Acalitate a serviciilor si o buna adaptabilitate la cererea turistica. Nu acelasi lucru se poate spune despre diversitatea meniurilor, sau oferta de meniuri dietetice, care lasa mult de dorit.

Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri, Băile Herculane:

2.7. STRUCTURILE DE ALIMENTATIE

Într-o unitate hotelieră de regula se întâlnesc următoarele tipuri de unități de alimentație:

Restaurante (de diferite tipuri, clasic, specializat, cu specific, cu program artistic);

Braserii;

Salon pentru mic dejun;

Salon pentru pregătirea și servirea micului dejun;

Baruri de zi și de noapte;

Cofetării.

În funcție de condițiile concrete se pot stabili și alte tipuri de unități de alimentație cu respectarea criteriilor pentru tipuri de structura turistică asimilată.

Structura unitatilor de alimentatie din statiunea balneara Baile Herculane

Sursa: Evidenta Autoritatea Nationala Pentru Turism Ministerul Turismului

In statiunea balneara Baile Herculane, alimentatia imbraca toate formele specifice acestui sector, de la restaurante si restaurante pensiune, la baruri, discobaruri, autoserviri, bufete, cofetarii si patiserii. Aceste unitati din punct de vedere al clasificarii cuprind toate categoriile, predomina insa multe unitati de categoria II, III si IV cu dotari aflate mult sub cerintele turistice actuale si in plus ocupa locatii foarte bune in statiuni, ceea ce amplifica imaginea defavorabila pe care o creeaza ofertei balneoturistice.

Alături de structurile de primire turistică, la nivelul stațiunii Băile Herculane există și unități de alimentație pentru turism, precum: restaurante clasice, baruri, bufete, disco baruri etc. Majoritatea unităților hoteliere și nu numai, dispun de spații proprii pentru servirea mesei de către turiști, în funcție de capacitatea de primire a fiecărei unități.

Structurile de alimentație contribuie la conturarea profilului stațiunii ș i la creșterea puterii de atracție a acesteia.

Conform Autorității Naționale pentru Turism, în luna februarie 2006 funcționau în stațiunea Băile Herculane 32 unități de alimentație, de tip restaurant clasic, bar de zi, bar de noapte, bufet-bar, disco-bar sau restaurant berărie, clasificate la 4, 3, 2, 1 stele.

Cele 32 unități de alimentație au în total 5.020 locuri la mese, distribuite astfel:

136 de 1 stea (2,7 %),

3.956 de 2 stele (78,8 %),

574 de 3 stele (11,4 %),

354 de 4 stele (7,1 %)

Majoritatea locurilor la mese se găsesc în restaurantele clasice respectiv 3.622, (72,2%), urmate de baruri de zi cu 810 locuri, respectiv 16,1 %, bufet baruri cu 260 locuri, respectiv 5,2 %, restaurantele berărie cu 138 locuri, respectiv 2,7 %, disco baruri cu 100 locuri, respectiv 2,2 % și baruri de noapte cu 80 locuri, respectiv 1,6 %.

În evaluarea și caracterizarea bazei de alimentație, pe lângă evidențierea dimensiunilor și structurii, este necesară și analiză comparativă cu rețeaua unităților de cazare. Din acest punct de vedere, o semnificație majoră prezintă raportul locuri în alimentație / locuri de cazare. În cazul stațiunii Băile Herculane, la nivelul anului 2006 acesta ia valoarea de 1,09 /1,0 ceea ce indică faptul că cererea pentru serviciul de alimentație este relativ satisfăcută.

2.8.STRUCTURILE DE AGREMENT

Desfășurarea activităților de tratament balnear și a celor profilactice este legată în mod direct nu doar de existența factorilor naturali terapeutici, ci și de prezența structurilor specifice tratamentului, care se constituie ca elemente definitorii ale stațiunilor balneoturistice. În majoritatea cazurilor, structurile de tratament din localitățile care dispun de factori naturali terapeutici sunt amplasate în cadrul unor unități de cazare, respectiv hoteluri și vile turistice.

Instalațiile de tratament au un conținut eterogen, determinat de specificitatea afecțiunilor și profilul stațiunii. La nivelul stațiunii Băile Herculane există 4 baze mari de tratament, aparținând SC SIND România, SC Hercules SĂ, Hotel Cerna și SC CAMELYSA PRODCOM SRL. Principalele tipuri de proceduri aplicate la nivelul stațiunii Băile Herculane sunt următoarele:hidroterapie, electroterapie, masaj, recuperare funcțională, cultură fizică medicală, acupunctură etc.

Agrementul reprezintă pentru o parte dintre turiști principalul motiv pentru deplasarea într-o stațiune. De aceea, structurile de primire turistice cu funcțiuni de agrementdevin o componentă importantă și bine definită în cadrul activității de turism, întrucât presupune realizarea scopului fundamental al vacanței – odihnă, recreere și distracție, evadarea din cotidian. Aceste echipamente au devenit indispensabile pentru realizarea unui turism de sejur modern și în special pentru atragerea unor segmente tot mai mari de turiști.

Multiplele mijloace de recreare și divertisment – restaurant, baruri, terase de vară, bazine de înot cu apă termală, saună, masaj, biliard etc. – precum și posibilitățile de drumeție și excursii în stațiune și pe valea Cernei, constituie o atracție în plus pentru vizitatorii orașului stațiune balneară Băile Herculane.

Structurile turistice de agrement pentru turism la nivelul stațiunii Băile Herculane sunt reprezentate de :

Casa de cultură cu sală de spectacole de 360 locuri

Cinematograful, cu o capacitate de 350 locuri

Sala de spectacole din incinta hotelului Dacia, cu o capacitate de 300 locuri

Sala de bowling, biliard și jocuri mecanice

Muzeul de istorie, găzduit la ultimul nivel în clădirea Cazinoului

Terenul de fotbal din zona Pecinișca

Terenul de tenis de la Hotel Tierna și mese pentru tenis de masă, existente încadrul mai multor structuri de cazare

Grădină de vară

Scenă în aer liber în Parcul Central

Ștranduri termale, din care unul situat la circa 5,5 km de stațiune, pe Valea Cernei

Trasee turistice marcate, în Parcul Național Domogled – Valea Cernei

Parcuri și scuaruri amenajate: Parcul Central în fața Cazinoului, Parcul Vicol și Scuarul Hercules

Piscine acoperite, piscine în aer liber sau ștranduri cu apă termală, în cadrul unităților:

·Hotel Roman

·Hotel Diana

·Hotel Afrodita

·Hotel Minerva

·Hotel Hercules

·Hotel Sara’s Sons

·Piscina Hercules.

·Hotel Cerna: (1 ștrand 480 m 3)

·„7 Izvoare” (1 ștrand termal de 648 m3).

În stațiune se organizează excursii la Porțile de Fier, Orșova, Drobeta Turnu Severin, Croaziere pe Dunăre cu vaporul Danubius. De asemenea, se pot face drumeții montane la:

Cascada Cernei, Șapte Izvoare, Cheile Pecinișcăi, Cheile Domogledului, Crucea Albă, Vârful Domogled (1106 m), Grotă cu Aburi, Peștera lui Adam, Grota Haiducilor, Cascada Codiu etc. Stațiunea Băile Herculane oferă și posibilități pentru practicarea pescuitului sportiv și vânătorii, speologiei.

CAPITOLUL IV

VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC

IV.1. Tipuri și forme de turism practicate în stațiunea Băile Herculane

Turismul de îngrijire a sănătății este considerat a fi cel mai vechi tip de turism ( au fost găsite dovezi la Herculaneum (Băile Herculane), Germisare (Geoargiu Băi) etc,, el avându-și originile în timpurile antice, când oamenii cunoșteau și exploatau proprietățile curative ale apelor minerale și termale, ale curei heliomarine, ale nămolului, ș.a..

Această formă de turism se adresează turiștilor de toate vârstele dar se observă prezența unui număr mai mare în cazul turiștilor în vârstă. Acest lucru îl putem vedea și prin faptul că persoanele în vârstă frecventează stațiunea Băile Herculane precum și alte stațiuni pe baza biletelor de tratament.

◊Formele de turism cele mai practicate in statiunea Baile Herculane sunt:

Turismul balnear:

Turismul balnear este forma de turism din România ce se bazează pe un potential permanent, de mare complexitate. Țara noastră are un fond balnear foarte mare. Factorii balneari și cei climatici intervin în prevenirea îmbolnăvirii (profilaxie primară) și în prevenirea recidivelor bolilor, care sunt tratate cu alte mijloace terapeutice, impiedicand astfel, evolutia lor spre forme degenerative (profilaxie secundară).

Turismul de odihnă și recreere:

Aceasta formă de turism se practică în concedii sau în week-end-uri și are un camp vast de desfășurare în spațiul stațiunii, datorită particularităților geografice:

– munții care impresionează prin aspect, formă, culori, care au diferite trepte de înălțime și diferite grade de accesibilitate;

– văile cu ape limpezi și lunci frumoase;

– climat puternic aeroionizat negativ, cu efecte sedative.

Turismul de cunoaștere științifică și educație ecologică:

Turismul contribuie la cunoașterea culturii și istoriei țărilor, a localităților etc. și la îmbunătățirea contactelor între oameni. Prin intermediul turismului tematic sau cel cultural itinerant se pot promova principalele aspectele culturale ale unei țări.

Turismul de drumeții montane și sporturi extreme:

Turismul pedestru este acea formă de turism practicată fără vreun mijloc de transport, adică mersul pe jos, fiind cunoscut și sub numele de drumeție. dacă activitatea turistică se desfășoară la munte, ea poartă numele de turism montan pedestru sau drumeție montană (Drăgoi, C.C,2006, Turism și activități sportive în spațiul montan).

Drumeția montană este mijlocul de păstrare a sănătății. Cei care practică drumeția montană trebuie să depună un efort mare, să aibă condiție fizică bună și mai ales voința pentru a nu renunța atunci când simt ca oboseala îi doboară. Urcatul pe munte este un mod ideal de petrecere a week-end-ului sau a zilelor libere într-un mod activ, într-un peisaj fabulos și sălbatic, în același timp uitând astfel, de problemele.

”Potențialul de atractivitate al Văii Cernei și al traseelor turistice care se desprind de-o parte și de alta se bazează pe alternanța zonelor pline de sălbăticie cu odihnitoarele poieni; derivă, din spectaculozitatea pereților verticali ai acestei spinări denumite Falia Cernei, a morfologiei majore și de amănunt, unde ineditul și grandoarea stau mereu sub semnul pitorescului. Abruptul calcaros conferă Cernei personalitate și farmec inedit. Deși pare inexpugnabil, când masiv, când ascuțit ca o creastă de balaur, trupul de piatră albă a fost tăiat de diamantul neobosit al apelor.

Privind din Băile Herculane sau din oricare loc al Văii Cernei îngrămădirile de calcar, șirul geanțurilor și ciucevelor, cu greu poți bănui că există căi care străbat Domogledul, Șușcul, Inelețul, Arjana, Vlașcul Mare, Vârful lui Stan… Relief, hidrografic, vegetație, climă se înscriu în lumea miraculoasă a poveștilor calcarului din Valea Cernei. Guri de peșteră, ponoare și izbucnii, chei, canioane și cascade, pâraie, gâldane și dorne, plaiuri, vârfuri și seninări sunt tot atâtea tainițe ale zestrei turistice a Văii Cernei…”

IV.2.CRITERII DE DETERMINARE A FORMELOR DE TURISM

IV. 3. Circulația turistică

Turismul balneoclimateric se adresează turiștilor de toate vârstele dar se observă prezența unui număr mai mare în cazul turiștilor în vârstă. Acest lucru îl putem vedea și prin faptul că persoanele în vârstă frecventează stațiunea Băile Herculane precum și alte stațiuni pe baza biletelor de tratament.

În graficul de mai jos se prezinta evolutia biletelor de tratament decontate, deci sosiri efective, in 2012, 2013 si 2014.

La nivelul judetului Caras-Severin se observa, conform tabelului de mai sus, capacitatea existenta de locuri de cazare a crescut pana la 31 iulie 2005, fata de anul anterior cu 113 locuri. Desi numarul de locuri de cazare a crescut comparativ cu anul 2004, capacitatea in functiune a scazut cu 190,2 mii locuri-zile.

Privind numarul de sosiri in judet in anul 2004, acesta a fost de 103,6 mii turisti, acest numar scazand in anul urmator, ajungand la 95,7 mii turisti (-7,9 mii turisti). Numarul de innoptari a fost in anul 2005 de 745,0 mii, in scadere fata de anul 2004 (-120.4).

Coeficientul de utilizare neta a capacitatii in functiune a fost mai mic in anul 2005 fata de anul 2004 cu 1,9%.

3.4.PROPUNERI PENTRU IMBUATATIREA ACTIVITATII TURISTICE

3.5.DIRECTII MAJORE DE DEVOLTARE TURISTICA

"Modalitati de valorificare, modernizare, dezvoltare a turismului in statiunea "Baile Herculane"

Premizele dezvoltarii turismului

Turismul balnear nu se adreseaza numai celor cu probleme medicale, ci si celor care vor sa se relaxeze, sa-si regaseasca vitalitatea si o buna conditie fizica, mentala si spirituala.

Datorita acestui fapt in ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale si economice, turismul balnear a devenit un segment major al pietei turistice internationale, spre care se centreaza importante mijloace materiale si umane, cu implicare tot mai profunda a stiintei si tehnicii, a prestarii unor servicii turistice si medicale de o factura complexa si de un inalt nivel calitativ, chemate sa satisfaca cerintele vitale ale omului modern, determinate de evolutia conditiilor de viata si a starii de sanatate a populatiei.Din pacate, revenirea Romaniei in randul democratiilor europene, incepand cu 1989, a insemnat pentru turismul balnear, in ciuda valorii factorilor naturali de cura, intrarea intr-o criza profunda, baza tehnico-materiala suferind o degradare continua.

Turismul balnear este singura forma de turism din tara noastra care se bazeaza pe un potential permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. Romania se inscrie printre tarile europene cu un fond balnear remarcabil. Avem sansa ca 1/3 din apele termale si minerale de pe continent sa se gaseasca in tara noastra. Aceasta valoare este accentuata de complexitatea factorilor naturali, respectiv regasirea in aceasi statiune a factorilor principali de mediu, alaturi de o gama larga de substante minerale de cura, cu efecte polifactoriale benefice si de existenta in Romania a tuturor tipurilor de substante minerale balneare care pot fi utilizate in intreaga gama a profilurilor de tratament balneare.

Strategiile dezvoltarii turismului

Strategia de diferentiere comparativ cu ofertele tarilor concurente trebuie sa se bazeze pe crearea unui produs turistic original, atragator, care sa valorifice superior resursele terapeutice dar si celelalte categorii de resurse turistice existente in tara noastra, precum si experienta in domeniul balneo-medical a personalului din bazele de tratament. Caracterul de originalitate, asigurat de calitatea factorilor naturali de cura, trebuie completat si prin combinarea, in cadrul programelor turistice, cu alte oferte, in functie de apropierea statiunii de puncte valoroase din punct de vedere turistic, cum ar fi: Defileul Dunarii in zona Cazanelor pentru Baile Herculane.

Strategia de diversificare are in vedere satisfacerea cerintelor cat mai multor segmente de turisti, in special prin dezvoltarea ofertei pentru turismul de sanatate, de bunastare. In plus, pentru noile segmente de turisti, fara probleme medicale, se pot valorifica variate forme si activitati turistice in zona statiunilor balneare, date fiind complexitatea si varietatea potentialului turistic. Astfel, pot fi dezvoltate si promovate drumetia montana, odihna si recreerea, practicarea sporturilor de iarna (schi fond, schialpin, sanius) si a altor sporturi si activitati de agrement ( alpinism, deltaplan, parapanta, cicloturism si altele), turismul de afaceri, cultural, etc. Aceste forme acopera o larga paleta a motivatiilor si preferintelor turistice, precum si o extindere a sezonului turistic, care poate si trebuie sa acopere cea mai mare parte a anului.

De asemenea, produsul turistic balnear, prin extinderea ofertei se va adresa atat turismului de sejur, practicat in statiunile existente sau in cele ce vor fi amenajate in viitor, cat si turismului de circulatie, pentru care sunt necesare completarea echipamentelor turistice existente cu noi unitati complementare de cazare (cabane, campinguri, moteluri) si modernizarea celor existente (in sensul imbunatatirii gradului de confort).

Strategiile de diversificare presupun realizarea unor centre de bunastare, unde serviciile sa fie de cea mai buna calitate si asigurate de adevarati profesionisti. De asemenea, in aplicarea strategiilor de diversificare se va avea in vedere ca noile produse oferite sa includa un minim de diverse tipuri de cura.

Cura de reconfortare (mise en forme) care prin climatoterapie, kinetoterapie, hidroterapie, dietoterpie si psihoterapie poate combate sindromul hipochinetic, echilibreaza sistemul nervos, antreneaza functiile de termoreglare si alimentatia echilibrata.

Cura de ,, fitness" de " adaptare la efort" sau de "antrenament aerobic". Desi este oferita in marea majoritate a hotelurilor cu multe stele, in statiunile balneare alaturi de cura de teren in zone montane impadurite are o cu totul alta valoare.

Cura "antistres" este una din formele cele mai importante ale curelor de sanatate.

Strategia de flexibilitate se caracterizeaza prin posibilitatea adaptarii permanente a ofertei la cerintele turistilor si se bazeaza pe o buna cunoastere a pietei, o previzionare a fluxurilor turistice, a motivatiilor si necesitatilor consumatorilor. Flexibilitatea ofertei turistice balneare poate fi asigurata prin conceperea si promovarea unor programe turistice adecvate fiecarui segment de piata, prin adaptarea permanenta a acestora la schimbarile cererii. Daca oferta construita este rigida, in schimb pachetele de servicii oferite, activitatile de animatie, combinatia de forme de turism, de prestatii s.a.m.d. pot fi adaptate si imbunatatite conform exigentelor manifestate de turisti. Un rol esential in acest sens revine personalului lucrator in turism, care trebuie sa adopte un comportament corespunzator, o atitudine deschisa fata de clientela contribuind la atragerea acesteia.

Strategia de crestere a calitatii este esentiala pentru competitivitatea produsului balnear romanesc. Intreaga retea de dotari turistice de la cazare la tratament trebuie sa comercialize servicii de o calitate superioara celei existente, pentru a asigura competitivitatea produsului turistic balnear. De aceea sunt necesare o crestere a gradului de confort in spatiile de cazare si alimentatie, o mai buna calitate a ofertei de agrement si servicii profesioniste din partea personalului medical din bazele de tratament.

Strategia de reamenajare si reechipare a centrelor de tratament

Strategia aceasta se va axa pe modernizarea bazelor de tratament, atat prin dotarea cu tehnica medicala moderna pentru cura clasica, cat si prin realizarea centrelor de repunere in forma, antistres, sau de infrumusetare, specifice turismului de sanatate.

Valorificarea sansei pe care acest nou concept, care inseamna trecerea de la medicina omului bolnav la medicina omului sanatos, o da turismului balnear este cheia relansarii acestei forme de turism.

Coordonatele unei asemenea strategii sunt:

      selectarea, pe baza unei zonari functionale, a spatiilor din baza de tratament ce vor face obiectul modernizarii si a spatiilor ce, prin redistribuire, ar putea fi alocate serviciilor turismului de bunastare;

      reamenajarea spatiilor cu destinatia tratament balnear, care in cele mai multe cazuri inregistreaza un grad avansat de uzura;

      achizitionarea de aparatura moderna, cea existenta fiind depasita fizic si moral;

      selectarea si pregatirea personalului ce va asigura asistenta pentru noile ervicii ce vor fi oferite;

      efectuarea unei analize economice, stabilirea costurilor estimative pentru odernizare si a cuantumului ce poate fi acoperit din surse proprii;

      intocmirea unui studiu de fezabilitate in vederea obtinerii creditelor necesare realizarii programului.

Una din problemele mari ale ofertei statiunilor balneare este si agrementul. Departe de exigentele cererii si de ceea ce se ofera in statiunile termale din tari cu traditie ale Uniunii Europene, agrementul din statiunile noastre trebuie ,, reformulat" prin:

     crearea si dotarea unor cluburi de incinta in cadrul hotelurilor;

     realizarea, acolo unde conditiile permit, a unor complexe de agrement cu sali de proiectie si spectacol, sauna, masaj, fitness, bowling, tennis de masa, piscina si mici unitati de alimentatie (cofetarie, pizza, café-bar);

     reamenajarea si modernizarea vechilor dotari de agrement: piste de mini-golf, jocuri distractive, jocuri mecanice si electronice etc.;

     in vecinatatea unor statiuni balneare cunoscute pe plan international, aflate la o departare rezonabila de un aeroport cu trafic international, se pot gasi locatii deosebite pentru infiintarea unor terenuri de golf, care in timp ar deveni puncte de atractie pentru turistii straini amatori sau profesionisti, cu avantaje economice insemnate pentru zonele respective;

Atragerea publicului tinta:

persoane de varsta a treia din capitala, in special, cu probleme de sanatate;

persoane preocupate in prevenirea bolilor;

persoane care vor sa practice cura de combatere a stresului, cura de slabire, etc.;

oameni de afaceri care vor sa combine intalnirile de afaceri ce se pot organiza in salile de conferinta ale hotelului cu mijloacele de relaxare oferite;

turisti straini care pe langa turismul balnear practicat in ministatiune, datorita apropierii de Bucuresti si chiar de Valea Prahovei pot combina aceasta forma de turism cu celelalte: cultural, religios, montan, etc.;

cresterea circulatiei turistice;

cresterea incasarilor din turism.

3.6.DIRECTII DE VALORIFICARE DURABILA

CONCLUZII

Turismul de tratament este o forma specifica a turismului de odihna care a luat o mare amploare nu atat ca urmare a dorintei de a preveni anumite imbolnaviri, cat mai ales cresterii surmenajului si a bolilor profesionale determinate de ritmul vietii moderne. Din aceasta cauza el este legat mai mult de anumite statiuni cunoscute pentru proprietatile lor terapeutice, pentru apele minerale, termale, pentru namoluri, mofete, etc. situate intr-un climat de crutare. Este si motivul pentru care el reprezinta una dintre formele de circulatie turistica cele mai constante, cu o clientela relativ stabila, care contribuie la ridicarea coeficientilor de utilizare a capacitatii de cazare si la realizare a unor incasari medii sporite pe zi / turist.

In perspectiva anilor ce vor veni, aceasta forma de turism va lua o amploare si mai mare, constituind una dintre sursele cele mai mari de venituri, mai ales pentru tara noastra, unul dintre statele cele mai bogate in resurse balneoclimaterice 21521b118v din Europa.

Principalii factori naturali de cura care contribue la dezvoltarea turismului balnear sunt: climatul, apele minerale, namolurile si gazele terapeutice (mofetele), lacurile cu proprietati terapeutice, apele destinate imbutelierii etc.

In general factorii de cura balneari si climatici folositi in tratamente complexe sub ingrijire medicala de inalta competenta sunt recomandati diferentiat, dand deseori rezultate exceptionale, in urmatoarele afectiuni : reumatismale inflamatorii degenerative, si articulare, posttraumatice ale sistemului nervos central si periferic, afectiuni cardio-vasculare, respiratorii, ale tubului digestiv si hepato-biliare, de nutritie si metabolism, ale rinichilor si cailor urinare, ginecologice, endocrine, ale sangelui si organelor hematopoetice, dermatologice, oftalmologice, otorinolaringologice precum si in afectiuni ale copiilor.

Stațiunea Băile Herculane este cea mai veche stațiune din România și una dintre cele mai vechi din lume fiind cunoscută încă de pe vremea romanilor. Prima mențiune datează din anul 153 e.n. Stațiuneaeste recomandată pentru tratamentul durerilor reumatismale degenerative, al bolilor inflamatorii sau subarticulare, al bolilor sistemului nervos periferic, precum și pentru tratamentul unor boli ginecologice, respiratorii, ORL, dermatologice,obezitate etc.).

Valea Cernei în sine constituie o atracție deosebită pentru vizitatorii orașului stațiune balneară Băile Herculane.

În prezent, în împrejurimile stațiunii Băile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu apă termominerală, înșirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km. Au fost executate mai multe foraje hidrogeologice astfel obținându-se sporuri importante de debite (peste 4000 24m3 în 24 de ore). În toate cazurile de tratament cu ioni negativi s-a constatat o ameliorare a stării generale a organismului.

Se reglează hipertensiunea, tulburările endocrine iar durerile de cap și insomniile sunt pozitiv influențate de aeroionizarea stațiunii.

Pe baza întregului material documentar bibliographic se pot prezenta principalele argumente care justifică dezvoltarea turismului în această zonă turistică de excepție:

· Zona stațiunii Băile Herculane cuprinde un foarte interesant fenomen geologic, falia Cernei, la care se asociază o originală conformație geografică;

· Extinderea mare a calcarelor, care generează ecosisteme cu echilibru fragil și care necesită măsuri specifice de conservare și de protecție;

· Existența arealului pinului negru de Banat, specie endemică, renumită pentru rezistența ei și prin adaptarea ecologică;

· Zonă cu optim de răspândire a fagului, realizând aici printre cele mai frumoase arboreturi din Europa;

· O mare bogăție floristică cu prezența a numeroase endemisme;

· O mare bogăție faunistică, excelând prin lepidoptere (fluturi);

· Extinderea tuturor acestor aspecte pe o mare suprafață și continuitate;

· Valoarea peisagistică remarcabilă datorită a patru elemente majore ale peisajului:

– rocă de natură calcaroasă cu toate originalitățile ei morfosculpturale;

– gradul mare de răspândire cu specii floristice valoroase;

BIBLIOGRAFIE

http://academica.udcantemir.ro/wp-content/uploads/article/studia/s8/S8A2.pdf

Badea, L. și colaboratorii, Valea Cemei, Studiu de geografie, Editura Academiei, București, 1981

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A ORASULUI BAILE HERCULANE

Avind în vedere faptul ca turismul este “industriagrea a sufletului omenesc” parafrazind un mare scriitor al nostru, Marin Preda, putem spune ca în Baile

Herculane “daca turism nu e nimic nu e”.

Ca orice oferta turistica si oferta turistica a statiunii Baile Herculane, cuprinde trei componente de baza si anume: resursele turistice, baza tehnico-materiala si forta de munca ocupata în turism.

Potentialul antropic al statiunii este reprezentat de vestigiile arheologice si monumentele istorice, prin obiective turistice de un interes deosebit, si anume :

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A ORASULUI BAILE HERCULANE

ruinele statiunii termale romane-apeducte, bai, tabule votive, statuia lui Hercules turnata în bronz datând din 1847, podul de piatra de pe raul Cerna din centrul istoric al statiunii, Biserica Catolica 1838, Biserica Ortodoxa din secolul al XIX-lea, cladirea

Cazinoului 1862, azi muzeu al statiunii, cladirea în stil baroc a garii 1866, Pestera Hotilor, cu urme de cultura materiala din Paleolitic, Neolitic, Epoca Bronzului si a

Fierului.

Dupa perioada de dezvoltare deosebita pe care a cunoscut-o statiunea in perioada anilor 1970-1985, prin construirea marilor complexe hoteliere ROMAN,

HERCULES, DIANA, AFRODITA, MINERVA, DACIA, DOMOGLED, a o doua perioada de inflorire a localitatii o constituie perioada de dupa anul 1990, cand se dezvolta turismul prin pensiuni si agro-turismul. Daca in prima perioada s-au construit pensiuni in intravilanul orasului, incepand cu anul 2002, odata cu electrificarea Vaii Cernei si extinderea intravilanului, a luat amploare constructia de pensiuni in aceasta zona, ffind multi intreprinzatori care doresc sa investeasca in aceasta zona.