Specializarea: Geografia Turismului [309746]

UNIVERSITATEA „DIMITRIE CANTEMIR” DIN TÂRGU MUREȘ

Facultatea de Geografie

Specializarea: Geografia Turismului

LUCRARE DE LICENȚĂ

POSIBILITĂȚI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL ÎN COMUNA ZĂBALA

Coordonatorul lucrării: Absolvent: [anonimizat].Univ.Dr.PASCU TALITA SANDOR ENIKO NAOMI

Târgu Mureș

2018

CUPRINS

Abstract

Introducere

1.Premise fizice ale dezvoltării turismului comunei Zăbala 8

1.1.Așezare geografică 8

1.2.Resurse 10

1.3.Climă 11

1.4.Hidrografie 11

1.5.Floră 12

1.6.Faună 13

1.7.Arii naturale protejate 14

2.[anonimizat] 15

2.1.Scurt istoric al așezării 15

2.2.Dinamica populației 19

2.2.1.Evoluția numerică a populației 20

2.2.2.Structura etnică a populației 21

2.2.3.Bilanțul natural 22

2.2.4. Bilanțul migratoriu 23

2.3.[anonimizat] 24

2.3.1.Vestigii argeologice și castre 24

2.3.1.1.Cimitirul Medieval 24

2.3.1.2.Conacul lui Basa Tamas 24

2.3.1.3.Castelul Mikes 24

2.4.2.Monumente istorice și de arhitectură de factură religioasă 25

2.3.2.1.[anonimizat] 25

2.3.2.2.Biserica Ortodoxă din lemn 25

2.3.2.3.[anonimizat] 26

2.4.3.Muzee și case memorial e 26

2.3.3.1.Muzeul Etnografic Ceangăiesc 26

2.3.3.2.Casa (castel)Thury-Banyai 27

3.[anonimizat] 28

3.1 Agricultură 28

3.1.1.Cultivarea plantelor 29

3.1.2.Cresterea animalelor 31

3.2.Industria 32

3.3.Servicii 33

3.3.1.Comerț 34

3.3.2.Transporturi 34

3.3.3.Turism 35

3.3.3.1.Bază de cazare 36

3.3.3.2.Capacitate de cazare 38

3.3.3.3.Numărul de turiști 39

4.Perspective ale dezvoltării turistice în comuna Zăbala 41

4.1.Potențialul turistic și resursele turistice 41

4.1.1.Resursele turistice naturale al comunei Zăbala 42

4.1.1.1.Relief 42

4.1.1.2.Climă 43

4.1.1.3.Floră 43

4.1.1.4.Faună 44

4.1.1.5.Resursele subsolului 44

4.1.1.6.Arii naturale protejate 45

4.1.2.Resursele turistice antropice al comunei Zăbala 45

4.1.2.1.Domeniul Mikes din Zăbala 45

4.1.2.2.Muzeul Ceangăiesc 46

4.1.2.3.[anonimizat] 47

4.1.2.4.Biserica Ortodoxă din lemn 47

4.1.2.5.Casa (castel) Thury-Banyai 47

4.1.2.6.Tabăra „Csipkés” 48

4.1.2.7.Băile din satul Peteni 48

4.1.2.8.Cimitirul Medieval 49

4.1.2.9.Elemente de folclor și artă populară 49

4.2.Evoluarea potențialului turistic 50

4.3.Analiza Swot 53

4.3.1.Mediul 53

4.3.2.Societate 54

4.3.3.Economie 55

4.3.4.Dezvoltarea rurală 55

4.4.Propuneri de dezvoltare a turismului în comuna Zăbala 56

Concluzii

Bibliografie

Anexă

ABSTRACT

Because I have realized that “[anonimizat] a [anonimizat]-of-the-[anonimizat]”, I decided to study more about this place.

This thesis entitled „Possibilities for development of rural tourism in the Zăbala commune” contains an introduction in which I motivated why I had the theme of rural tourism and I specified what I [anonimizat]. [anonimizat] 4 major chapters, as follows:

Physical premieres of the tourism development in Zăbala commune, where I have presented the physical and geographical characteristics of this commune, located in Covasna County, near Târgu-Secuiesc, Covasna and Sf. Gheorghe towns. These characteristics are concentrated in the subchapters: geographical location; resources; climate; hydrography; biogeography (flora and fauna) and protected natural areas.

The second chapter refers to: The socio-historical premises of the tourism development in Zăbala commune and presents: a short history of the settlement; population evolution (numerical, ethnic, religious, natural and migrational balance); remarkable personalities and cultural-historical objectives.

Chapter 3 reveals: The economic premise of tourism development in Zăbala commune and includes data on agriculture (plant cultivation and animal husbandry); industry; services (trade); transport; tourism (accommodation types, number of tourists, accommodation capacity).

Chapter 4 points out some perspectives of tourism development in Zăbala commune, including the SWOT analysis; touristic potential and its evaluation, and some proposals for the development of rural tourism in Zăbala commune.

The final part of this paper is the conclusions regarding the opportunities and some weaknesses of the Zăbala commune’s tourism, after which I placed in alphabetical order the bibliographic material.

By visiting Zăbala commune you will enjoy "a fairy weekend with a nobility taste" in "probably the most romantic place in Romania" where you have "the permanent feeling that you are a prominent guest." I invite you to convince yourself!

INTRODUCERE

Când cineva dorește să scrie o lucrare trebuie să țină cont de anumite adevăruri incontestabile. Trebuie să fie convins de o referință. Nu orice carte și nu orice lucrare va deveni o operă științifică.

Știința presupune și o experiență îndelungată ceea ce îmi lipsește. Încerc totuși aflându-mă în fața examenului de licență să redactez și eu o lucrare în care voi învesti căldura inimii mele și toată capacitatea mea intelectuală, dar nu uit pentru nici o clipă, lucrarea nu poate să fie nici prea ușoară, pentru că are un scop bine determinat: popularizarea anumitor informații reale din care cititorul va învăța ceva. În felul acesta și noi tinerii reușim să mai adăugăm o mărgea la circuitul al civilizației.

Pornind de la aceste considerente cer iertare de la cititorul amabil dacă totuși n-am reușit să-i îndeplinesc așteptările. Eu m-am străduit ca tot ce aștern pe hârtie să respecte legile științei pure și severe, de aceea, primul drum pe care l-am efectuat după ce mi-am ales ca temă de licență „Posibilități de dezvoltare a turismului rural în comuna Zăbala”, era comuna Zăbala (ca să mă conving la fața locului despre ce se întămplă pe acolo, despre tot ce se poate fructifica și în alte zone privind dezvoltarea turismului rural), și eu ca un copil care abia atunci încearcă primii pași și poate că șoptește în inima lui „Doamne, dă-mi puterea să descriu totul așa cum am constatat, ca să fie utilizabil și precis pentru cei interesați. ”

Mi-am clarificat noțiunea de turism rural pornind de la cele predate de profesorii mei și mi-am dat seama că este o temă foarte complexă. E complexă pentru că trebuie să armonizez cei trei factori de bază a existenței umane: instinctul alimentației, al înmulțirii (Freud) și pe cel al contactului pretențios interuman. Omul intervine în funcționarea legilor nescrise ale fenomenelor naturale și caută ca prin posibilitățile sale să-și îndeplinească dorințele. Scopul adevărat al mișcării turistice este relaxarea. Pornind de la textul biblic, omul are nevoie de odihnă: „În cele șase zile să muncești și execută toate treburile ce le ai, dar a șaptea zi s-o sfințești odihnindu-te”. Omul ca un motor sensibil și subiectiv se tocește în graba lucrărilor copleșitoare și simte nevoia odihnei.

„Turismul în Dicționarul limbii române înseamnă « activitate cu caracter sportiv constând din parcurgerea pe jos a unor regiuni pitorești sau interesante din punct de vedere științific ».”. Rural – sătesc (în vechea organizare administrativă) reprezintă o comunicare rurală, adică cea mai mică unitate administrativă condusă de un primar.”. Fenomenul turismului rural este foarte veche, nou este modul în care a evoluat. Înfăptuirea actului turistic valorifică trei elemente principale: a) spațiul rural, ca suport al procesului de viețuire; b) populația rurală, ca purtătorul obiceiurilor și tradițiilor populare ale satelor și c) produse naturale.

În momentul de față, atât în țara noastră cât și în Uniunea Europeană –dar și într-un număr important de țări de pe întreg mapamondul – turismul rural se numără printre cele mai dinamice forme de călătorie, rezultat al avantajelor pe care le oferă deopotrivă turiștilor și comunităților gazdă.

Turismul rural presupune petrecerea unui sejur în cadrul unui comunități locale rurale. Turiștii apreciează: petrecerea vacanțelor într-un mediu nepoluat, puțin transformat, divers; aprecierea față de tradițiile și cultura locală; trăirea unor experiențe inedite; evitarea aglomerației specifice turismului de masă și formelor specifice ale acestuia.

Turismul rural cuprinde activitatea turistică propriu- zisă (cazare, pensiune, circulație turistică, derulare de programe, prestare de servicii de bază și suplimentare) activitate economică (agricolă și practicarea unor ocupații tradiționale) și modul de petrecere a timpului liber (pentru cei ce solicită acest tip de turism).

Din prespectiva omului modern, turismul rural poate reprezenta marea șansă în vastul proces de unificare, oferind posibiltatea oamenilor să se apropie, să se cunoască, să descopere ineditul vieții și culturii celorlalți semeni, șă-i înțeleagă mai bine pe cei alături de care trăiesc, să lupte astfel, împreună, pentru salvarea patrimoniului natural sau cultural, în speranța mentținerii și transmiterii lui așa cum arată în prezent.

În concepția mea turistul își clarifică de la început ce fel de tip de turism ar practica, (pentru că există trei tipuri: relaxant- mersul pe jos zilnic, într-un anumit loc; ocazional-la sfârșit de săptămână sau în timpul concediilor, cu caracter de pelerinaj, misionar, și se mai vorbește și despre turism indiviual și cel colectiv).

M-a preocupat mult ideea stabilirii locului, adică a satului unde să fie practicat acest tip de turism și am ajuns la concluzia ca și cel care afirma: Veșnicia s-a născut la sate. Într-adevăr există o mare diferență între populația orășeană și cea sătească. Cel care stă în oraș este antrenat zilnic și fără întrerupere prea lungă în truda zilnică neavând atâta timp pentru întălniri obsești, discuții pentru susținerea relațiilor mai profunde cu rude și colegi. În felul acesta vrând nevrând se slăbesc rădăcinile apartenenței la o comunitate, la o biserică.

Omul de la țară trăiește în armonie mai strânsă cu legile naturii, fiind expus la capriciile vremii, o vreme secetoasă sau cu ploi îndelungate îi distruge toată munca depusă, recoltare mai slabă ce îi provoacă grija zilnică a supraviețuirii. Relațiile interumane sunt mult mai profunde, se cunosc bine între ei, se ajută reciproc la arat, semănat și la recoltatul produselor. În casele țărănești unde stau sub același acoperiș două sau trei generații au posibilitatea de a schimba experiențele, de a rezolva eșecurile ivite. Sunt mai deschiși și mai sinceri. Lenevia, minciunea sunt aspru criticate, și omul are demnitate în măsura în care își face datoria față de om și față de tradiții. „Două lucruri umplu sufletul de-o admirație și prețuire veșnic reînnoite și care cresc pe măsură ce ne gândim mai des la ele și cu mai multăluare aminte: cerul înstelat deasupra noastră și legea morală lăuntrică.”(Kant, 1727-1804)

Tot acolo locuind împreună pe un timp mai îndelungat se încheagă prietenii trainice. Pentru comunitate sătească nu e valabilă concluzia filozofului Lamennais: „Singurele lacrimi a căror amărăciune e deplină sunt acele care nu cad pe pieptul nimănui și pe care nimeni nu le șterge.”(Lamennais, 1782-1854)

Eu, sunt născută la oraș și cu rădăcini înfipte în pământul sătesc de multe ori mă încântă conlucrarea consătenilor la diferite clăci și la nunți. Nu pot observa altceva decât omenia și dragostea. Pe lângă cele observate, poate să constate oricine faptul că, cu cât se retrage într-un sat mai îndepărtat de orașe cât de curat este aerul, și pot admira unele curți ale gospodarilor harnici.

M-am îngrozit când am citit o statistică publicată despre New York că aerul orașului este atât de poluat, încât zilnic pe fiecare locuitor în parte ajunge atâta gaz toxic din aer cât ar răsufla fumând 38 de țigări. Materiale poluante (din praf, scrum) care plutesc în aer pe deasupra orașului, ating zece tone, din care 2/3 % provine din mașini. Nu posed de date recente în acest sens despre România, dar cele relatate constituie un avertisment serios pentru omenire. Aveți grijă de deșeuri și de poluare!

Meditând asupra problemei de dezvoltare a turismului rural în țara noastră (în special la Zăbala), țin să accentuez unele chestiuni de care e bine să țină cont cel care ar dori să activeze în acest domeniu:

Să nu înceapă activitatea până când nu este susținută de ambiția și solidaritatea binevoitoare și înțeleaptă a consătenilor.

Să se orienteze bine despre resursele materiale și intelectuale existente în zonă.

Să fie receptiv și flexibil în prelucrarea experiențelor pozitive dobândite de sate care exercită turismul rural.

Să aibă pe lângă el parteneri de încredere, care să îl ajute sincer.

Să aiba curajul de a risca și să se gândească dinainte cum poate ieși din eventualele crize.

Să vadă cât de complexă e activitatea (dacă ne gândim la faptul că între turiștii veniți sunt reprezentate generații de vârstă diferită).

Să asigure în permanență autoperfecționarea personalului angajat, astfel încât serviciile oferite să fie la înălțime din punct de vedere calitativ și cantitativ.

Să încurajeze spiritul inovativ și să aibă grijă de popularizarea rezulatelor bune obținute de unitatea ei.

În urma prospectării să stabilească tipul turismului asigurând satisfacția tuturor feluri de clienți.

Să nu înceapă turismul nimeni dacă nu-și însușește principiul acomodării vizând din ambele părți: patronul și clientul beneficiar.

Patronatul turismului lucrează în strânsă colaborare cu economia locală (mici întreprinzători, ferme agricole și alți furnizori, dacă există). Ei împreună stabilesc modul de valorificare a resurselor proprii specifice zonei respective, care pot fi: balneare, naturale, vitipomicole, cinegetice, gastronomice, artizanale, etnografice și folclorice.

Trebuie să fie dispuși să se confrunte cu mutații importante în viața satelor (unele unități dispar, apar elemente noi, care trebuie să se bucure de acordul umanim al comunității, ca să evite divergentele în rândul localnicilor).

Închei reflecțiile mele cu o observație făcută de un inspector general al învățământului, Beder Tibor (a făcut 8000 km pe jos): „Umblând prin multe tări, orașe și sate am constatat că lumea este un sat mare – datorită progresului tehnic accelerat al secolului.” Satele cresc, și prosperă, orașele înfloresc, parcă totul ar fi uniformizat. Noi, oamenii suntem responsabili ca acest „sat lumesc” să se mențină fiind susținut de un suport spirit condus de inteligență, omenie și pace.

Peste tot trăiesc oameni fericiți sau suferinzi, dar fiecare este cuprins de dorința de a fi înțeles și primit în” grădina” lumească a omenirii.

1. PREMISE FIZICE ALE DEZVOLTĂRII TURISMULUI ÎN COMUNA ZĂBALA

După prima prezentare pe scena teatrului din Tg-Mureș, tânăra actriță a întrebat pe regizorul renumit.

„Ce părere aveți despre jocul meu?

Regizorul după câteva clipe de tăcere i-a răspuns sincer:

Te vei face mare artist, dar din jocul tău de astăzi mi-a plăcut cel mai mult „liniștea”

După o replică rostită de mai multe ori te-ai oprit. Ai simțit că gânduile tale profunde și transmise necesită din partea spectatorilor clipe de răgaz, de reflexie. Dar nu ai așteptat prea mult, numai cât aveau nevoie sâ-și însușească, ca după aceea să urmeze replica cealaltă.” (După povestea actriței, Ilyés Kinga)

Intenționat am scris acest dialog ca să înțelegeți cât de necesară este și în viață ca să ne oprim câteodată: să ne calmăm, să ne concentrăm în sinea noastră asupra pasului următor.

În speranța că m-ați înțeles, vă invit și eu la o clipă de tăcere. Ne-am calmat și poate să urmeze pe ecranul nostru sufletesc o călătorie imaginară. Mașina noastră intelectuală pornește, ne luăm rămas bun de forfota orașului și de murmurul fluviului nostru natal, Mureșul, și iată cât am clipi din ochi ne întâmpină o tăbliță pe care scria: „Bine ați venit în Comuna Zăbala”.

Așezarea geografică

„Comuna Zăbala, perlă în șiragul de mărgele care împodobește chipul de astăzi și de viitor al țării. Vizitatorul, parcurgând satele, va fi impresionat de frumusețile lui naturale.”

Este situată în zona de est a județului Covasna, care 1se află în partea centrală a României, în Depresiunea Brașovului. „Depresiunea Brașov este o arie de discontinuitate între Carpații Orientali și Meridionali, fiind cea mai întinsă depresiune intramontană din Carpații Românești și una dintre cele mai representative.” Zăbala este așezată la poalele munților Ținutului Trei Scaune, în fostul scaun Orbai, în Depresiunea Târgului Secuiesc, depresiune care este traversată de Râul Negru și afluenții săi, la nord având o altitudine de 600m, la sud de 550 m, și se întinde pe o lungime de 35 de km spre nord și 15-20 km spre vest.

Comuna se află (așa după cum se poate observa în Fig.3) la o distanță de 14 km de orașul Tg. Secuiesc, la 5 km de orașul Covasna, la 38 km de municipiul Sfântu Gheorghe, la 62 de km de municipiul Brașov și la 82 de km de la orașul Târgu Ocna din județul Bacău. La nord se învecinează cu comunele Ghelința și Cătălina, la sud cu comuna Brateș și orașul Covasna, la est cu județul Vrancea la sud-vest cu comunele Moacșa și Boroșneu Mare.

Comuna Zăbala este alcătuită din satele Zăbala (la o altitudine de 571 m), Surcea (536 m altitudine), Peteni (550 m altitudine), Tamașfalău (541 m altitudine) și Pava (587m altitudine).

Resurse

Comuna Zăbala este situată la poalele Munților Ținutului Trei Scaune, în fostul Scaun Orbai. Această așezare istorică se află într-o vale în formă de U, de-a lungul pârâului cu același nume, munții aflați în împrejur sunt acoperiți de păduri întinse, populate cu o faună bogată.

Rezervele de roci utile sunt considerabile și de diferite categorii: andezite, gresii, tufuri, calcare, travertin, nisipuri, argile. Acumulările imense de pietrișuri și nisipuri rezultate din măcinarea munților mărginași depresiunilor în vremi geologice trecute constituite depozite generoase de materii prime necesare construcției. „Exploatarea gresiilor este concentrată la contactul dintre Munții Brețcului și Depresiunea Răului Negru, pietrișurile și nisipurile pe terase și piemonturi.” În ansamblu, formațiunile gelogice de suprafață din comuna Zăbala (așa după cum se poate observa în Fig.4) sunt reprezentate de: fliș calcaros, fliș grezos, fliș sistos, pietrișusi și nisipuri, depozite aluvial-proluviale și de depozite deluvial-proluviale.

Între Tamașfalău și Zăbala se află Muntele Tătaru (Tatárhalom), având o altitudine de 567 metri. Acest munte este o rezervație arheologică.

Muntele se numește Tătar (tatár) deoarece aici a avut loc un însemnat eveniment istoric. Tătarii au invadat Ardealul în 1658, pustiind totul în calea lor. Localnicii de la Zăbala și cei din regiune s-au refugiat pe Muntele Tătaru, luptând vitejește și reținându-i pe tătari, salvând astfel o parte a Ardealului de dușmani.

Munții Tătaru ating înălțimea maximă în vârfurile Tătaru Mare (1.476 m) și Vârful lui Crai (1.473 m). Acest sector montan este străbătut de Pasul Tabla Buții, aflat la o altitudine absolută de 1.289 m.

„Depozitele care intră în alcăturirea geologică a teritoriului, permit în mare măsură acumularea unor însemnate cantități de asemenea ape. Numeroase izvoare de ape minerale, cunoscute încă din cele mai vechi timpuri împânzesc teritoriul județului.”

Din subsolul localităților componente ale comunei Zăbala izvorăsc izvoare de apă și apă minerală ce reprezintă resurse importante ce pot fi valorificate în domeniul turismului. Printre izvoarele de apă mineral se pot aminti: izvorul Fortyogo (sat Peteni), izvorul Nagy borviz (sat Peteni), izvorul Varhelyine Ujkutja (sat Peteni), izvorul de apă minerală Pava, izvorul de apă minerală Tamașfalău.

Satul Peteni este renumit pentru apele sale minerale al căror efect binefăcător este bine cunoscut de secole. Există o bună inițiativă privind valorificarea acestor izvoare, fiind amenajat un complex turistic, care printre facilități și servicii băi terapeutice cu apă minerală și saună, fiind un loc ideal de petrecere a timpului liber și tratament.

În comună mai există următoarele izvoare de apă: izvorul Gyárpusztai, izvorul fântâna Basa, izvorul Fântâna Rece, izvorul Kecskerágó, izvorul Aratás kútja.

Clima

Comuna Zăbala beneficiează de climă temperat continentală, caracteristică zonei de curbură a Carpaților, cu mase de aer relativ umede, cu veri călduroase și ierni geroase, temperaturile medii fiind cuprinse între 15-18 grade. Cantitatea medie a precipitațiilor anuale este în jur de 560 mm, în zonă bate vântul cu o viteză medie de 3 m/s, uneori ajungând și la valoarea de 6 m/s.

Hidrografia

„Principala arteră hidrografică care traversează teritoriul județului de la nord la sud până în apropierea orașului Sf. Gheorghe apoi de la sud spre nord este Oltul. El are rolul unei artere colectoare de prim ordin primind toate râurile ce-și adună apele de pe înâlțimile muntoase din jur.” În limitele județului Covasna, Oltul primește numeroși afluenți dintre care cel mai important este Râul Negru. După cum se poate observa (în Fig.6), satele care formează comuna Zăbala sunt amplasate de-a lungul pâraielor Pava, Orbai, Zăbala, Gyepű, Bakara, acestea fiind afluenți ai Râului Negru.

Din Munții Tătaru izvorăsc două artere hidrografice, respectiv râurile Bâsca cu Cale și Bâsca fără Cale, care, unindu-se la granița dintre Carpați și Subcarpați, formează râul Bâsca Chiojdului, ce se varsă ulterior în râul Buzău.

Floră

Această comună și împrejurimile constituie o raritate și din punct de vedereal florei. (după cum se poate observa și în Fig.7). Munții aflați în îmrejurimi sunt acoperiți de păduri întinse (păduri de conifer, rășinoase, de foioase, molid și fag), dar mai sunt și mlaștini, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile, unități industriale, zone de culturi complexe, zone de tranziție cu arbuști.

Aici se găsesc și plante rare: entrofe, caldezia, aldrovanda, ceapă sălbatică, laleaua pestriță, roua cerului(plante carnivore), iar pe oglinda lacurilor își întind frumoasele-i flori albe și galbene, nuferii.

Faună

Fauna este și ea bogată. Podoaba pădurilor de molid și fag o formează cerbul – cel mai „decorativ” animal al cervidelor. Căpriorul, cu mare areal ecologic populează aproape toate pădurile de pe teritoriul comunei. Mistrețul, trăiește în munții scunzi, răspândit în pădurile rășinoase. Nu lipsesc nici lupii, vulpile, veverițele, iepurii, vidrele, ciocănitoarele, privighetorile, cocoșul de munte. Apele de munte sunt bogate în păstrăv. Aproape de satul Surcea, pe una dintre brațele Râului Negru s-a amenajat un heleșteu. Aici, în fiecare an, toamna sunt înmulțiți peștii. În heleșteu se găsesc știuca, bibanul, în afară de acestea crapul și alte specii de pești.

Fauna reprezintă o bogăție de preț a comunei, atât prin valoarea economică a unor specii cât și ca atracție pentru turiști sau vânători.

Arii naturale protejate

„Rețeaua Natura 2000 reprezintă o structură de protejare a naturii, protejare. Natura 2000 permite, atât conservarea, cât și dezvoltarea pe mai departe a biodiversității României. Astfel, se observă oportunități în numeroase direcții: de la un turism durabil, la o combinație între activitățile agricole și alternativele de protejare a naturii.”

Comuna Zăbala face parte din două Arii Naturale Protejate, Natura2000, situl ROSCI0208 Putna – Vrancea, importanța căruia este dată de habitatele forestiere compacte care ocupă aproximativ 80% din suprafață și de speciile de floră și faună endemice și de interes comunitar. Dintre acestea se remarcă cele trei specii de carnivore mari (lup, râs și urs), care sunt prezente aici cu populații aflate într-o stare bună de conservare și pentru care situl reprezintă una dintre cele mai importante zone nucleu la nivel european. Este de menționat prezență aici a 15 tipuri de habitate de interes comunitar, dintre care trei sunt prioritare pentru conservare. Situl se suprapune peste Parcul Natural Putna-Vrancea și include patru rezervații naturale.

Cel de-al doilea sit Natura 2000 din care comuna Zăbala face parte este situl ROSPA0088 Munții Vrancei care cuprinde păduri compacte de molid, fag și de amestec, cu puține pajiști naturale și seminaturale, în care trăiesc peste 110 specii de păsări. Dintre acestea, 13 sunt specii de interes comunitar pentru conservare, opt dintre ele fiind chiar amenințate la nivelul Uniunii Europene, având prezente în acest sit efective populaționale foarte mari: cocoșul de munte, huhurezul mare, minunița, ciuvica, ciocănitoarea neagră, ciocănitoarea de munte și muscarul mic.

Numărul mare de exemplare din patru specii de ciocănitori și trei de răpitoare de noapte scoate în evidentă un mod de gospodărire al pădurilor din sit care oferă habitate optime acestor specii, toate necesitând un număr apreciabil de arbori uscați sau în curs de uscare lăsați în pădure, din care să se hrănească sau în care să cuibărească. Toate speciile protejate au perechi cuibăritoare în acest sit, marea lor majoritate fiind sedentare.

2. PREMISE SOCIAL-ISTORICE ALE DEZVOLTĂRII TURISMULUI ÎN COMUNA ZĂBALA

Capitolul Premisele social istorice ale dezvoltării turismului în comuna Zăbala, cuprinde: scurt istoric al așezării comunei; dinamica populației (evoluția numerică, structura etnică, bilanțul natural, bilanțul migratoriu); și obiectivele cultural istorice al comunei Zăbala (vestigii arrheologice, monumente istorice și de arhitectură de factură religioasă, muzee și case memoriale).

2.1. Scurt istoric al așezării

Multe încercări au apărut în decursul secolelor de a explica originea numelui comunei: „În limba slavonă înseamnă «în spatele cuiva», dar înseamnă și locul mlăștinos. La început așa a fost numit un afluent al fluviului Râul Negru, nume care a fost anexat și la terenurile înconjurătoare. Alții zic că acest nume provine dintr-un nume de persoană Zabla. Benkő József în opera Transilvania Specialis dă o altă explicație: «Probabil că granița a fost atacată de multe ori de popoare migratoare, a fost apărată de grenicerii curajoși, care au ținut în frâu (magh. megzabolázták) pe veneticii sosiți: goții, gepizii, avarii, slavii. Au ținut în frână, adică au oprit, au zăbolit».”

Documentul cel mai care atestă existența comunei (satului) Zăbala datează din anii 1466. Unii cercetători consideră ca localitatea Zăbala nu este amintită în registrele papale din 1332 deoarece Zăbala a aparținut episcopatului catolic din Miclovia.

Săpăturile arheologice demonstrează clar că Zăbala a fost locuită permanent încă din perioade indepărtate, iar după retragerea romanilor în secolele III – X, aici s-au așezat diferite popoare migratoare.

În secolul al VI-lea pe lângă populația băștinașă au trăit comunități importante de slavi. În secolul al IX-lea Regatul Maghiar și-a întins dominația și în sud-estul Transilvaniei cuprinzând și zona Zăbalei. Între satul Zăbala și Tămașfalău se află o movilă pe care s-a descoperit în 1970 un cimitir din secolul XI – XII. Din cele 192 morminte, în 22 au găsit monede datând din perioada de 1141 – 1162 (emise de regele maghiar Géza al II-lea), 1162 – 1172 (István al III-lea) și câteva din 1172 – 1196 (emise de Béla al III-lea).

Aceste săpături au confirmat faptul că în această zonă în secolele XI – XII a locuit o comunitate de maghiari, ce apăra granița estică (până la creasta Carpaților) a regatului. Mai târiu această comunitate a fost mutată la estul și sudul Carpaților. La sfârșitul secolului al XII-lea încep utul secolului XIII-lea odată cu colonizarea sașilor în această zonă, au fost colonizați secui, o populație maghiară folosită până atunci în zonele de graniță – tampon. Pe teritoriul actualului Județ Covasna au fost formate trei scaune seciuești: Sf. Georghe (Sepsiszék), Tg. Secuiesc(Kézdiszék), și Orbai(Orbaiszék). Zăbala a aparținut scaunului Orbai. Cei care au apărat granițele Regatului Maghiar (secuii) au obținut privilegii importante, autonomie și libertate colectivă iar teritoriul lor nu-l putea înstrăina niciun nobil.

Această autonomie a existat până în a 2-a jumătate a secolului al XIX-lea când, după înțelegerea dintre clasa politică maghiară și austriacă teritoriul a fost cuprins în sistemul județelor din Imperiul Austro-Ungar. Viața comunității a fost condusă pe baza principiului autoguvernării obstești.

În a 2-a parte a secolului se ivește un conflict puternic pentru că secuii s-au răsculat împotriva abuzurilor celor îmbogățiți care au vrut extinderea feudalismului. Pentru stingerea conflictului, regele Matei Corvin a convocat o consfătuire la Zăbala în 1466, condusă de Szentgyörgyi Bazini János (voievodul Transilvaniei) și comesul secuilor. Au participat trimiși ai tuturor scaunelor secuiești.

Atunci au reglementat divergentele dintre secuii liberi și statul conducător. Au reînnoit vechile drepturi și libertăți ale secuilor, în numele regelui a fost recunoscut faptul că secuii de rând nu sunt supuși nimănui.

Matei Corvin a redactat o diplomă în anul 1478 la Buda prin care a aprobat organizarea a două târguri anuale în Zăbala (în Duminica Florilor și de Sfântu Iacob). Amintirea târgurilor a fost păstrată de denumirea maghiară „Sokadalom” (grădina târgurilor), actuala grădină Zbârcea.

În documentul din 1567 Zăbala a fost consemnată cu 45 de porți cu aproximativ 225 de persoane. La îndemnul generalului austriac Giorgio Basta, în anul 1602 în secuime a fost înregistrat numărul de nobili primari și secui liberi. A fost enumerați: un nobil (Mikes Zsigmond), 13 primari, 69 de secui liberi dintre care 4 erau deja iobagi și 8 pedestrași. La cererea principelui Bethlen Gábor, în anul 1614 secuii au fost numărați din nou. În Zăbala erau la data aceea doi nobil: Basa Péter și Mikes, 16 primari, 31 pedestrași, 16 secui liberi, 11 șoimari liberi ai principiului și 51 de iobagi.

Dintre iobagii din Pava, trei tineri au specificat atât apartenența (valah), cât și proveniența regională (Muntenia) Olah Thoma (Gaspar Janosul sellere), Sikeosd Balas, Olah Balint, Sido Antal sellere. Această specificare este și prima atestare docum entară a prezenței românilor din localitate.

Primul conac din sat a fost contruit de către Basa Tamas în centrul comunei. La începutul secolului al XVII-lea familia Mikes a avut un conac, în care a avut loc nunta lui Apor Lázár și Imecs Judit (2. Febb. 1629), la care a participat și Bethlen Gábor (Principele Transilvaniei). Clădirea conacului a fost mărită cu un etaj de către Mikes Benedek. Reconstrucția acesteia s-a finalizat în anul 1867, înfățisând un adevărat castel romantic. Familiile nobiliare au continuat procesul de iobăgire al secuilor liberi.

În tabelul de mai jos se poate observa evoluția numărului de iobagi și jeleri. În anii 1614, 1750, 1848 atât din Zăbala cât și din Pava.

Tab. 1 – Evoluția numărului de iobagi și jeleri, anii 1614,1750,1848

Sursa: date furnizate din cartea lui Pozsony F., Anghel R.G. și pagina web:https://ro.wikipedia.org

După războiul de independență împotriva austriecilor (1703-1711) condus de principele Rakoczi Ferenc al II-lea, Transilvania a fost integrată în Imperiul Habsburgic timp de două secole.

În perioada iluminismului, Curtea de la Viena intenționa să desfințeze autonomia secuimii. În anul 1764 a fost înăbușită în sânge răscoala de la Siculeni după care mulți secui s-au refugiat în Moldova mai ales în satele catolice.

Înființarea regimentelor grănicerești din secuime a îngreunat viața comuniștilor sătești din zonă. Revoluția maghiară din primăvara 1848 a adus eliberarea iobagilor, fapt întâmpinat cu bucurie și în Zăbala. După constituirea Monarhiei Austro-Ungare s-a modernizat.

La finele secolului al XIX-lea a fost construită calea ferată, au fost ridicate uzine forestiere, parcelele țăranilor au fost comasate în 1901. S-au construit mai multe asociații culturale și civice. Familia Mikes a jucat un rol considerabil în modernizarea satului. Ei au construit timp de mai multe secole modelul cultural, patriotic și social.. Mentalitatea Zăbălenilor se caracterizează prin receptivitate față de elementele vieții moderne.

Suprafața satului în anul 1890 era de 45520 ha , din care 6486 ha teren arabil, 35982 ha pădure, 1420 ha fânețe, 694 ha grădină legumicolă, 374 ha pășune și 570 ha teren neproductiv. În anul 1899 în sat lucrau 57 de meșteșugari (tâmplari, rotari, cizmari, dogari, crâșmari, măcelari, croitori, comercianți).

Din anul 1882 a fost înființată poșta. În anul 1902 meșteșugurii satului au întemeiat Asociația Industriașilor, iar protectoarea steagului asociației a fost soția grofului Mikes Ármin. În anul 1905, a fost întemeiată Societatea pe Acțiuni pentru Prelucrarea Lemnului, a fost înființată Zăbala o uzină pentru prelucrarea lânii și a stofei. Produsele lor au fost valorificate în Brașov, București, Pesta și Viena. În timpul primului râzboi mondial, Bethlem Klementina, soția grofului Mikes Ármin a înființat în centrul comunei un orfelinat și o școală pentru ei. Evenimentele din timpul Primului Război Mondial au împiedicat dezvoltarea comunității. Transilvania a fost unită cu Regatul Român, iar sosirea administrației a adus schimbări considerabile și în relațile interetnice.

În perioada interbelică, primarul Zăbalei a fost Oprea Nicolae. Conflictele dintre români și maghiari au apărut când ciobanii români cu turmele lor au distrus recoltele de pe câmp ale maghiarilor. După dictatul de la Viena, armata ungară a venit în sat fiind primită cu o adevărată sărbătoare la care au participat veteranii români decorați în armata austro-ungară (din timpul Primului Război Mondial) și preotul ortodox. În seara serbării, o grupă mai mică formată din bețivi au aruncat cu pietre în geamurile românilor din Felszeg. Cei care s-au opus atrocităților au fost bătuți și alungați.

Păcat și trist, dar atrocitățile s-au intensificat și după evenimentele din 23 august 1944 după ce Jandarmeria s-a reîntors în Zăbala și, sub pretextul culegerii sfeclei de zahăr, au fost adunați tinerii maghiari și au fost trimiși în lagărele de concentrare de la Feldioara, Focșani și Thigina, dintre ei aproape 20 de persoane și-au pierdut viața. Nici Pila Isvan, un comunist, nu a procedat corect când cu gărzile lui a contribuit la jefuirea castelului Mikes, pianul a fost furat, iar biserica a fost incendiată.

În primăvara anului 1945, bazându-se pe reforma agrară a lui Groza, în Zăbala au fost împărțite 200 ha de pământ familiilor nevoiașe, iar în 1948 pe pământul grofilor a fost înființată o fermă agricolă de stat. Văduva grofului Mikes a fost evacuată din castel în anul 1949. În incinta castelul a funcționat casa de creație și de odihnă Redacției Scânteii. Din 1951 castelul a fost preluat de sindicate, din 1956 a fost transformat în sanatoriu pentru copii bolnavi cu tuberculoză și după aceea pentru copii bolnavi de hepatită, iar din anul 1997 aici au fost transferați copii bolnavi psihici.

Din anul în care a fost lansată campania împotriva chiaburilor, mulți săteni au fost ridicați de către Securitate. În iunie 1949, după o adunare populară, în Zăbala a izbucnit o revoltă adevărată, sătenii arestați anterior au fost eliberați, au tras clopotele bisericilor, iar informatorii au fost bătuți. În timpul nopții satul a fost supravegheat de armată, iar conducătorii și instigătorii au fost trimiși la închisoare.

În anul 1952 la Pava a fost înființată Cooperativa Agricolă de Producție, iar în centrul comunei în februarie anului 1962. După evenimentele din decembrie 1989 în comună s-au constituit partide politice, comunitatea românească din sat s-a divizat în mai multe opțiuni electorale, maghiarii au ales U.D.M.R.-ul.

Raporturile dintre români și maghiari s-au înrăutățit în timpul evenimentelor din martie 1990. Conflictul sângeros dintre români și maghiari din Tg-Mureș a înghețat și raportul vecinilor din Zăbala.

Noi, tinerii de azi, vrem să trăim în liniște și pace. Instigatorii ar trebui să înțeleagă un lucru profund adevărat. Fiecare om rezultă din dragostea a doi oameni. Fiecare nou-născut e o nouă floare în grădina omenirii. Are mama și tată, care suferă mult dacă urmașul lor este desconsiderat, bătut sau umilit. Nici românii, nici maghiarii nu reprezintă un popor cu o mare populație. Singura cale a viitorului este colaborarea lor frățescă și ajutorul reciproc. Lozinca conviețuirii este următoarea: Înțelegerea, iertarea, legalitatea și competența bazată pe respectul reciproc și omenie.

2.2. Dinamica populației comunei Zăbala

„Prin dinamica populației se înțelege totalitatea modificărilor ce determină nr. populației, structura și răspândirea populației unui teritoriu, într-un anumit interval de timp, ca urmare a nașterilor, a deceselor, a imigrărilor și emigrărilor.”

„Cuvinte cheie: rata natalitații, rata mortalității, rata sporului natural, spor migratoriu, migrația internă, migrație internațională, repatriați.

În funcție de modul de manifestare a factorilor social-istoici, economici, și naturali, evoluția populației nu este liniară, nici uniformă pentru un teritoriu sau stat. Populația se comportă ca un sistem deschis în care intrările sunt reprezentate prin nașteri (N), și imigrări (I), iar ieșirile prin decese (M) și emigrări (E).”

2.2.1. Evoluția numerică a populației comunei Zăbala

Evoluția unei populații în ansamblul său, trecerea de la o stare la alta depinde, pe de oparte, de efectivul și structura sa inițială, iar pe de altă parte, de mișcarea naturală și migratorie.

Tab. 2 – Evoluția numerică a populației comunei Zăbala între anii 2002-2018

Tabelul de mai sus prezintă fidel prin statisticile existente, evoluția numerică a populației comunei Zăbala între anii 1850-2018.

Fig. 8 – Evoluția numerică a populației comunei Zăbala între anii 1850-2018

Interpretând graficul realizat după datele statistice putem constata că populația comunei a fost cea mai numeroasă în anul 2006, după care se poate observa o scădere permanentă.

Din punct de vedere demografic, populația poate fi caracterizată de îmbătrânire lentă, care duce la probleme sociale.

2.2.2. Structura etnică a populației

Tab. 3 – structura etnică a populației între anii 1850-2011

Sursa: date furnizate din cartea lui Pozsony F., Anghel R.G. și pagina web:https://ro.wikipedia.org

Tabelul de mai sus prezintă statistica existentă privind structura etnică a populației între anii 1850-2011.

Fig. 9 – Structura etnică a populației între anii 1850-2011

Cum reiese din Fig.9 structura etnică a populației între anii 1850-2011 s-a modificat. Statisticile arată că în acești ani populația majoritară a constituit-o ungurimea, urmată de români și germani. „Alții” sunt formate din romi în mare majoritate, ucrainieni, sârbi și slovaci (care sunt într-un număr mai redus).

2.2.3. Bilanțul natural

„Pentru a analiza mișcarea naturală, este necesară studierea natalității și mortalității la nivelul unităților administrativ teritoriale (UAT) de pe cuprinsul acesteia. Sporul natural reprezintă diferența dintre, numărul născuților (N) și numărul deceselor (M).”

Tab. 4 – Bilanțul natural al comunei Zăbala înre anii 1990-2016

Sursa:http://statistici.insse.ro

Tabelul de mai sus prezintă statistica existentă privind bilanțul natural al comunei Zăbala între anii 1990-2016.

Fig. 10 Bilanțul natural al comunei Zăbala între anii 1990-2016

Analizând graficul care prezintă modificarea în cadrul populației a natalității și între mortalității se poate observa că până în anul 2003 natalitatea a depășit valorii mortalității, între anii 2003-2005 era aproape egal, ca după anul 2005 natalitatea să crească o singură data, în 2012. În comuna Zăbala s-a înregistrat un bilanț natural negativ în ultimii ani, ceea ace rezultă îmbătrânirea populației.

2.2.4. Bilanțul migratoriu

„Bilanțul migratoriu reprezintă diferența dintre numărul persoanelor sosite (imigrate) într-o anumită țară sau zonă și numărul celor plecate (emigrate) din țara sau zona respective.”

Tab.5– Bilanțul migratoriu al comunei Zăbala

Sursa:http://statistici.insse.ro

Pe graficul de mai jos se poate observa că bilanțul migratoriu are valoare negartivă pe toată perioada analizată; în corelație cu bilanțul natural, se poate observa că populația s-a redus numeric.

Fig. 11 – Bilanțul migratoriu între anii 1990-2016

2.3. Obiective cultural istorice

„Obiectivele turistice cultural-istotice sunt rezultatul unei îndelungate și continue locuiri a teritoriului, când s-a conturat și, treptat, individualizat, o civilizație material cu caractere specigice, dar integrate organic cu cea a regiunilor limitrofe”.

2.3.1.Vestigii arheologice și castre

Fondul arheologic cu valoare turistică este reprezentat prin cele câteva castre și așezări vechi mai deosebite.

2.3.1.1. Cimitirul Medieval

Colectivul Muzeului Național Secuiesc de la Sfântu-Gheorghe a desfășurat pe muntele Tătaru, (care se află între Tamașfalău și Surcea) cercetări arheologice în 1970, unde au descoperit un cimitir de pe vremea „încălecării”. Cele 192 de morminte descoperite oferă date însemnate legate atât de trecutul comunei Zăbala, cât și de istoria întregului Ținut Secuiesc. Descoperirile atestă faptul că deja în secolul al XI-lea ținutul era locuit de populație maghiară.

2.3.1.2.Conacul lui Basa Tamás

Conacul lui Basa Tamás (consilier, căpitanul regiunii Trei Scaune) este aici. Este o clădire remarcabilă, construită în stil renascentist târziu. După Revoluția și Războiul de Independență Maghiară din 1848-1849 Orbán Balázs l-a desenat într-o stare deteriorată, azi, din păcate, nu mai există.

2.3.1.3. Castelul Mikes din satul Zăbala

Castelul Mikes este situat în partea superioară a comunei. Data exactă a construcției nu este cunoscută, dar foarte probabil clădirea se datează din secolul al 15-lea. De-a lungul secolelor a fost reconstruit de mai multe ori, căpătându-și forma de azi abia după anul 1867, când contele Mikes Benedek l-a modificat.

2.3.2. Monumente istorice și de arhitectură de factură religiosă

„Monumentele de arhitectură se impun atenției publice prin calitățile lor artistice: proporții, modalitatea de a prelucra și pune în operă materialul de construcție, valoarea decorației plastice, cît și prin particularitatea lor de a reprezenta epoca istorică în care au fost construite.”

„Monumentele de arhitectură pot fi de cult religios. Arhitectura religioasă s-a prezentat întotdeauna ca o diversitate de stiluri, pe masură ce au apărut noi religii și culte și în strânsă legatură cu miscarea artistică în general.”

2.3.2.1. Biserica Reformată-Calvină

Unul dintre elementele specifice ale arhitecturii gotice din Transilvania, se presupune că a fost construită de pietrele unei vechi cetăți aflate în acest loc. Zidul de cetate din jurul Bisericii a fost construit în secolul al XV-lea. Până în sec. al XVIII-lea, zidul era înconjurat de un șanț de apă peste care un pod ducea până la clădire. Biserica cetate avea un rol important în apărare până în secolul al XVIII-lea.

2.3.2.2. Biserica Ortodoxă din lemn

În anul 1828, obstea credinciosilor români ortodocsi din Zăbala și-a înălțat o biserică de lemn în mijlocul cimitirului, cu hramul "Adormirea Măicii Domnului". Biserica a fost declarată monument istoric. Biserica este ridicată în forma de corabie, având altar, naos si pronaos, cu un turnuleț mic la intrare. Fundația este din piatră, pereții din lemn, acoperișul din șindrilă iar tavanul este din scândură.Icoanele pictate pe sticlă și pe lemn sunt din secolul al XVIII-lea și sunt deosebit de valoroase.

2.3.2.3. Biserica Romano-Catolică

Biserica Romano-Catolică a fost înălțată în anul 1860 în cinstea Sfintei Cruci. Până atunci credincioșii foloseau capela de lângă Castelul Mikes.Biserica a fost construită de Mikes Benedek, folosind pietrele fostei capele, aflate în grădina Castelului Mikes. În grădina parohiei catolice este amplasat un monument în amintirea celor 1100 de ani de la descălecatul maghiarilor în Bazinul Carpatic și în amintirea celor 100 de ani de la nașterea episcopului martir, Márton Áron (1896-1980).

2.3.3. Muzee și case memoriale

„Muzeul e arsenalul cel mai puternic cu care un popor își apără originea, identitatea și tot ce a moștenit de la străbuni”, iar „casele și plăcile memoriale configurează un habitat populat de valori, de oameni de frunte, de modele”.

Vizitarea caselor memoriale precum și a muzeelor, poate să aducă în sufletele noastre o mai mare admirație, un mai mare respect pentru opera căruia i-a dat naștere.

2.3.3.1. Muzeul Etnografic Ceangăiesc

Muzeul Etnografic al Ceangăilor a fost fondat în 1974 de către dr. Pozsony Ferenc. Vizitatorii muzeului au posibilitatea să se familiarizeze cu obiecte legate de istoria locală și cu istoria culturală a localității.Muzeul totodată prezintă și fotografii, obiecte și documente care se leagă de familiile Basa și Mikes. Cei interesați pot vedea o expoziție de cahle din secolele XV-XIX, o expoziție de port popular din secolul XX, setul de unelte al artizanatului popular, obiecte vechi de uz casnic, obiecte de război. Cei doritori pot vizita „camera curată” (camera de oaspeți) a unei familii țărănești din perioada interbelică.Camera prezintă de fapt cultura interioarelor țărănești din anii 1930.

La parterul muzeulul sunt prezentate interioare tradiționale din Oituz (Gorzfalva), Pustiana (Pusztina) și Lespezi (Lészped), obiecte de ceramică specifice atelierelor de olărie din Oituz, echipamentul original și uneltele de lucru al unui atelier de olărie. În galerie sunt expuse obiecte de uz casnic și piese de port popular din Valea Ghimeșului. În cadrul expoziției sunt prezentate cele mai importante momente ale vieții sacrale și profane ale ceangăilor din Moldova de la naștere până la moarte.

2.3.3.2. Casa (castel) Thury-Banyai

La vest de centrul comunei se află satul Tamasfalău. Numele a primit de la fondatorul satului, Familia Tamás.Tamás Gergely și Tamás György au luptat vitejește în oastea lui Sigismund în anul 1415 împotriva turcilor.

Din acest motiv au primit rang de nobil și proprietăți pe care în același an au fondat ca și satul Tamașfalău. Timp de 179 ani satul a fost locul în care trăia fam. Tamás, după dispariția acesteia pământurile și castelul au intrat în proprietatea familiei Thury – Bányai. Castelul familiei Thury este un monument. În anul 1970 devenind căminul cultural al Zăbalei.

3. PREMISE SOCIAL-ECONOMICE ALE DEZVOLTĂRII TURISMULUI ÎN COMUNA ZĂBALA

„Cadrul natural și geografic a făcut posibilă apariția și dezvoltarea unei vieți economice complexe bazată pe agricultură (cultivarea plantelor și creșterea animalelor), industria, servicii (comerț, transporturi și turism).”

Comuna Zăbala, încadrată în economia județeană, beneficiază de caracteristicile principale ale acesteia, condiții asemănătoare cu media zonei, deoarece cele mai multe comune se situează în Depresiunea Trei Scaune, la poalele munților omonimi, iar terenurile arabile se întind la baza depresiunii. Având deci în vedere condițiile naturale, economia comunei se poate sprijini pe mai multe resurse naturale: pe teritoriul comunei se găsesc atât zone împădurite, cât și pășuni, fânețe și terenuri arabile. Astfel, satele Tamașfalău și Surcea dețin mai puțin teren împădurit, marea majoritate a terenurilor valorificate din punct de vedere agricol sunt terenuri arabile.

Economia comunei Zăbala este dezvoltată pe următoarele ramuri: agricultură, exploatarea și industrializarea lemnului, morărit, panificație și comerț. Produsele alimentare se înscriu la rândul lor în economia comunei Zăbala: în localitate Zăbala există o brutărie, patiserie. În satul Surcea au și moară.

3.1. Agricultura

Agricultura are un rol important și în ceea ce privește ocuparea forței de muncă. În anul 2010, 2549 de persoane se ocupau cu agricultură (1379 de bărbați și 1170 de femei), ceea ce înseamnă 56% dinpopulația comunei.

O bogăție de seamă o constituie pădurile, terenurile arabile, fânețele natural, pășunile și livezile. Suprafața agricolă totală este de 6681 ha din care teren arabil 3735 ha; livezi: 4 ha; pășunile: 1407 ha; fânețele naturale: 1564 ha; păduri: 5240 ha.

Tab. 6 Suprafața agricolă a comuei Zăbala – anul 2010

Sursa:http://zabola.ro/

Tabelul de mai sus prezinră statistica existentă privin supafața agricolă al comunei în hectare.

Tabelul de mai sus prezintă suprafața agricolă a comunei Zăbala în hectare, pe baza recensământului agricol efectuat în anul 2010.

Fig. 19 – Suprafața agricolă al comunei Zăbala

Analizând graficul care prezintă suprafața agricolă a comunei Zăbala unde predomină pădurile cu 44 %, urmat de terenuri arabile cu 31%, fânețe naturale 13%, pășuni 12%.

Cooperativa Agricolă de Producție (CAP) a fost înființată forțat în localitatea Pava abia în anul 1962.

După colectivizarea comunei din anii 60, tinerii au migrat mai întâi spre centrul industrial Brașov iar după 1968 către fabricile din Sf. Gheorghe, Tg-Secuiesc și Covasna. Îmbătrânirea satului nu s-a produs cum era de așteptat, deoarece mulți tineri au preferat să facă navetă zilnică decât să migreze. După Revoluție, au fost probleme în ceea ce privește acordarea titlurilor de proprietate, iar populația localnică nu avea încă mijloacele necesare cultivării pământului.

3.1.1. Cultivarea plantelor

Sursa de trai a localnicilor comunei Zăbala, este agricultura (cultivarea plantelor) și creșterea animalelor, pe terenurile de bună calitate se cultivă mai ales cartofii și sfecla de zahăr.

Talelul de mai sus prezintă principalele culturi al comunei între anii 1990-2003.

Tab. 7 – Principalele culturi al comunei Zăbala

Sursa: http://statistici.insse.ro

Tabelul de mai sus prezinta statistica existentă privind principalele cultui al comunei între anii 1990-2003.

Fig. 20 – Principalele culturi al comunei Zăbala

Dupa cum reiese din tabel și diagramă, se poate observa că distribuirea plantelor cultivate se variează. Fertilitatea pamântului favorizează cultivarea în cea mai mare proporție a cartofului, grâului și a secarei, urmate de porumb boabe, sfeclă de zahăr și legume, în proporții mult mai mici. Intervin și condițiile climatice, din cauza verilor mai reci nu se coc unele legume, cum ar fi roșiile.

Momentan numărul locuitorilor de sex feminin depășește numărul locuitorilor bărbați. Ele sunt angajate in industria textilă, în instituții publice și în sănătate, iar bărbații care nu au loc de muncă sunt antrenați în cultivarea cartofului și a sfeclei de zahăr. S-a realizat o încercare modestă și în cultivarea rapiței. Locuitorii permanenți ai comunei să se ocupe cu legumicultură. Pentru aceștia o resursă financiară e și culegerea ciupercilor și a fructelor de pădure.

În programul de dezvoltare al comunei până în 2020 s-a planificat prelucrarea fructelor valorificate ca sucuri, oamenii mai tineri și capabili se mai ocupă și cu adunarea plantelor medicinale, (de exemplu marile întinderi de păduri de brazi se pretează la culegerea și prelucrarea mugurilor, care sunt benefici în tratarea bolilor respiratorii).

3.1.2. Creșterea animalelor

Creșterea animalelor ocupă un loc important în econimia comunei, existând un fond de circa: 1285 bovine; 10352 ovine; 4190 porcine; 6540 păsări și 368 cabaline.

Tab. 8– Principalele categorii de animale

Sursa: http://statistici.insse.ro

Tabelul de mai sus prezintă principalele categorii de animale între anii 1990-2003.

Fig. 21 – Pricipalele categorii de animale

Diagrama prezintă principalele categorii de animale, arată faptul că în curțile oamenilor se cresc multe păsări, ovinele pe pășuni și fânețe, iar porcinele mai puțin. Suprafețe mai reduse de pășuni nu favorizează creșterea bovinelor.

în colaborare cu Castelul Mikes întrețin și o hergelie.

Clubul Ecvestru în colaborare cu Castelul Mikes întrețin și o hergelie, oferă ocazii pentru inițiererea în activitățile ecvestre.. Aici călărețul își poate însuși toate elementele de bază ale călăriei, începând de la postura corectă în șa, până la gestionarea bine cunoscutelor tipuri de mers ale calului. În taberele ecvestre sunt așteptate grupuri de 20-30 de copii.

În decursul secolelor trecute a fost amintită existența șoimarilor în această zonă. Ei a crescut și au dat în folosința șoimi dresați celor interesați, poate ei au înlocuit poșta de porumbele despre care putem citi în opera marelui ofițer de oaste și istoric Zrinyi Miklos.

3.2.Industria

Principala activitate economică a localității este turismul, în această ramură lucrând în prezent circa 750 de angajați în bazele de cazare, alimentația și tratament, dintr-un total de cca 5900 persoane apte de muncă. Rezultă deci, că activitatea turistică ocupă aproximativ 13 % din oferta locurilor de muncă.

Alte domenii care există pe raza localității:

– Industria alimentară (fabrica de biscuiți și două abatoare

– Industria prelucrătoare (fabriva de cherestrea: gater și ateliere de prelucrarea lemnului)

– Industria ușoară (filatură de lână, de postav)

– Construcții

– Unități financiar – bancare

– Unități comerciale și de alimentație publică

– Administrație publică și asistență social

– Ocolul silvic

– Două stații Peco

Activitatea meșteșugărească și sezonieră ocupă un procent important din forța de muncă locală. Activitatea economică locală este slab reprezentată, lemnul fiind principal materie primă locală.

Există o unitate de asistență medical (Spitalul de boli neuro-psihiatrice), Caritas care îngrijește bătrânii și pe copiii abandonați, comerțul și alte servicii, administrația publică locală și învățământul care mai oferă locuri de muncă în cele patru sate ale comunei.

Localitatea Zăbala dispune de centrale telefonice automate. În comună, nu există sisteme de încălzire centrală și nu sunt racordate la rețeaua de alimentare cu gaz metan.

3.3.Servicii

Stațiunea celor 1000 de izvoare de sănătate și-a câștigat prestigiul datorită factorilor terapeutici naturali, descoperiți de peste 150 de ani. Varietatea apelor minerale, microclimatul, patrimonial bogat turistic-cultural i-au conferit o binemeritată funcție balneoturistică.

Sunt mulți care vin doar pentru odihnă asigurându-le un cadru natural plăcut și lipsit de poluare. Deși valoarea și varietatea potențialului turistic permite o relansare activității turistice, aceasta mai determină și diversificarea ofertei și a agrementului, cu scopul de a lărgi segmentul de clienți căruia i se adresează produsul turistic. Pentru realizarea celor enumerate, colaborează intens personalul serviciilor, actorii industriali, reprezentanții transporturilor și cei ai telecomunicațiilor.

Se ține cont de diferențele de vârstă a grupurilor turistice, există loc de joacă pentru copii, grătar înn curte, loc pentru foc de tabără, ateliere pentru artizanat, loc de parcare, camera cu 2 sau mai multe persoane (fiecare dotate cu baie proprie), posibilități pentru a participa la excursii în zonă sau la stână, plimbări cu căruțe, sau pârtie pentru săniuș și patine în timp de iarnă. Există și lac lângă Hotelul Csipkes, iar masa poate fi servită și lângă lac. Copiii până la 7 ani beneficiează de gratuitate și la un sejur de 6 zile au o zi cazare gratis.

Turiștii care vin la Zăbala mai beneficiează și de posibilități de a vizita și utiliza mofeta de la Peteni, unde va sta la dispoziție gratis și o saună de 20 de persoane, care funcționează pe baza de carburanți solizi. De asemenea, au posibilitatea de a vizita castelul Mikeș, Muzeul Satului, Biserica Fortificată Reformată, Biserica Ortodoxă din lemn, Muzeul Mikes din Zagon, mofete, izvoare de apă minerală, lacul Sf. Ana, rezervația Mohoș, lacuri pentru pescuit, sport și activități în împrejurimi vânătoare, schi, mountain bike, masa de ping-pong, sania trasă de cai livadă, internet.

În zilele noastre, comuna dispune de 13 unități de învățământ, școala pentru clasele I-VIII funcționează doar la Zăbala și Tamașfalău. Parte integrantă a educației în satele comunei este păstrarea tradițiilor, a culturii populare. Un reprezentant însemnat al acestei idei este formația de dans popular Gyongyharmat. Formația prezintă diferite tipuri de dans la nenumărate manifestări, de această dată în cadrul Zilelor de la Zăbala, spre marea bucurie a spectatorilor. În fiecare an se organizează Zilele de la Zăbala, manifestarea de două zile fiind colorată de o mare varietate de programe.

3.3.1. Comerț

Datorită prelucrării făinii de grâu pot produce puțin și pentru comerț unele obiecte de panificație: biscuiți, pâine, în labortoare: prăjituri. În domeniul prelucrarii lemnului se pot comercializa obiecte sculptate, iar din lână costume populare. Fructele de pădure sunt folosite în fabricarea siropurilor naturale, care se regăsesc în prăvăliile comunei (sirop de afine, de zmeură, de coacaze, de molid și pătlagină; din soc face gem).

3.3.2. Transporturi

Accesibilitatea comunei Zăbala este satisfăcătoare, se poate ajunge acolo atât pe drum public, cât și pe calea ferată. În județul Covasna nu există aeroport internațional, iar dintre județule vecine numai în Bacău (121 de km, 2 ore de mers cu mașina) este un aeroport care asigură trafic internațional. Aeroportul din capitală, care asigură legătură de trafic și peste ocean se află la 212 km de Zăbala, ceea ce înseamnă un drum cu mașina de aproximativ 3 ore.

Aproximativ la aceeași distanță se găsește și aeroportul internațional din Târgu-Mureș. Aeroportul de la Sibiu, se află la 2 ore și 45 minute distanță (aproximativ 200 km), iar cel din Cluj-Napoca la aproape 300 km (un drum cu mașina de 4 ore și jumătate).

Județul Covasna beneficiază de legături feroviare slabe (densitatea căilor ferate este de 31 de km/1000 km², față de nivelul național unde este de 46 de km/1000 km²), însă din acest punct de vedere comuna Zăbala se află într-o situație mai bună decât multe alte comune din județ, pentru că are stație, gară. Prin orașul reședință de județ, Sfântu-Gheorghe trece o linie de trafic redus dinspre nord-sud, cu o singură linie, iar Zăbala se conectează la acesta printr-o linie neelectrificată, pe care la 34 momentul actual zilnic de patru ori trece câte un tren.

3.3.3.Turism

Valorificarea economică a resurselor naturale și culturale din comună ar putea fi realizată în mod integrat prin turism. Pe lângă resursele naturale, comuna Zăbala dispune de câteva valori culturale (Muzeul Etnografic Ceangăiesc, tabără de dans popular, tradiții, obiceiuri populare, patrimoniul construit, meșteșuguri locale), care ar putea fivalorificate ca produse turistice, respectiv care ar putea fi folosite ca elemente în construirea unei mărci turistice unitare.

Centrul de Informare Turistică din Zăbala are ca misiune promovarea valorii naturale și culturale a regiunii. Scopul lor este de a împărtăși informații și curiozități despre ofertele și atracțiile turistice ale zonei.

Furnizează informații necesare turiștilor despre cazare, transport, obiective de vizitat, monumente si atracții turistice, oferte ale operatorilor locali, programe si evenimente ale comunității locale. Oferă vizitatorilor o gamă largă de materiale informative, hărti, pliante și broșuri.Adresa Centrului de Informare turistică: 527190 – Zăbala; E-mail: tourinfozabala@gmail.com; Web: zernye.ro

Un loc ideal pentru excursii, care aparține de Zăbala este locul numit Csipkes, care primește tabere școlare. Copiii sunt cazați în căsuțe de lemn confortabile. Mediul este favorabil organizării excursiilor de cunoaștere a naturii, dar merită să vizitezi locurile acestea și pentru frumusețea peisajului.

Castelul Mikes se îndreaptă în ultima vreme spre extinderea turismului de afaceri. De aceea se organizează câteodată „zile deschise”. Păcat însă că turiștii vin doar în anumite perioade de vară cu character sezonier, iar grupuri turistice de la noi nu stau acolo mai mult decât 2-3 ore.

Sculptorii în lemn, rotarii și fierarii lucrează individual, lipsește un atelier în care aceștia ar lucra împreună luând ocazia de a fi vizitați sau de a organiza ateliere de lucru. Lipsește însă un management unic în armonizarea conlucrării.

3.3.3.1. Bază de cazare

Prin baza de cazare se întelege orice construcții și amenajări destinate, prin proiectare și execuție, cazării turiștilor.

În comuna Zăbala activitatea turistică este reprezentată de două pensiuni (Pensiunea Csipkés și Pensiunea György), domeniul Mikes (Conacul Mikes) și o tabără de elevi (Tabăra Csipkés, cu confortabile căbănuțe de lemn).

Pensiunea Csipkés – din comuna Zăbala, are o clasificare de 3 margarete, este situata la 8 km de orasul Covasna. Pensiunea cuprinde: 10 camere duble, o sala de mese cu o capacitate de 24 locuri, și o bucatarie care este complet utilată.

Camerele au în dotare: televizor prin cablu, mobilier rustic, grup sanitar propriu.

Pensiunea are 1 hectar de curte, în care se află un loc de joacă pentru copii, loc pentru foc de tabără, mobilier de grădină, lac în curte cu posibilitate de pescuit. Acest lac, iarna se transformă în patinoar., pârtie de schii se află la 8 km. Este un loc ideal de a va odihni in mijlocul naturii, departe de zgomotul și poluarea orașului.

Pensiunea György – este situată în zona pădurii Csipkés (din comuna Zăbala), într-un mediu calm, liniștit.

Clădirea este construită pe trei nivele, la primul nivel (zona de subsol) este amenajată sala pentru distracție, unde se poate juca cărți, șah și mai este și o sală de dans. Există posibilitatea de a se ajunge la etajele superioare fără a ieși din clădire. La al doilea nivel este situat camera de zi, proiectată ca zona de servire a mesei (cu 24 de locuri). Se adaugă zona de bucătărie, dotată cu toate utilitățile necesare (frigider, cuptor cu microunde, aragaz, filtru de cafea, toaster, chiuveta pentru spălat vase cu apă caldă permanentă). La etaj sunt dispuse patru camere cu câte două paturi, existând posibilitatea de a introduce pat suplimentar.

Fiecare cameră dispune de baie proprie, dotată cu cabină de duș, WC, chiuvetă. În curte, pe turiști îi așteaptă un loc de gătit, teren de minifotbal, locuri de parcare, fântână cu roată pentru copii, jucării de lemn, hamac. Adresa: Zabala – 527190 Zabala, Covasna.

Zabola Estate (Conacul Mikes) – este situată în Zăbala, într-o zonă pitorească, la 6 km de Covasna, este o pensiune găzduită de un domeniu privat de 500 de hectare, care include o pășune și o pădure. Oferă 2 lacuri, 4 iazuri de pescuit, facilități de drumeții și călărie, precum și o saună.

Proprietatea este deținută de o familie transilvăneană nobilă și include un castel care datează din secolul al XVI-lea și 2 clădiri anexe. Camerele amenajate individual au baie privată și vedere la grădină. Accesul la internet WiFi este gratuit în toate zonele. Există 4 zone de luat masa, una în aer liber, două pe terase și una în interior. Sala de mese și lounge-ul sunt amenajate în vechile grajduri, situate la 250 de metri de clădirea principală, de cealaltă parte a lacului. Facilitățile de la Domeniul Mikes includ o grădină cu un loc de joacă pentru copii și o mică grădină zoologică.

Tabăra Csipkés – de la Zăbala păstrează atmosfera taberelor școlare din anii ’80-’90 Tabăra de 80 de locuri pe raza căreia se află 4 case mari, 17 căsuțe, un dormitor cu 20-21 de locuri, o sală de mese, bucătărie, loc de gătit în aer liber și toaletă, a fost pusă la punct în ultimele luni cu ajutorul sponsorilor și al voluntarilor de la Caritas și Sepsi ISE.

Tab. 9 – Baze de cazare – comuna Zăbala

Sursa: http://statistici.insse.ro/

Tabelul de mai sus prezintă statistica existentă privind bazele de cazare în comuna Zăbala între anii 1990-2017.

Fig. 22 – Baze de cazare în comuna Zăbala

Graficul demonstrează clar că până în 2007, nu exista în comună decât Tabere de elevi, din 2009 apare pensiunea turistică, din anul 2007 până în 2013 apar și pensiunile agroturistice, una în 2007 și al doilea din 2013 până în prezent. În urma acestui fapt a crescut numeric și capacitatea de cazare.

3.3.3.2. Capacitatea de cazare

„Capacitatea de cazare turistică în funcțiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziția turiștilor de către unitățile de cazare turistică, ținând cont de numărul de zile cât sunt deschise unitățile în perioada considerate.”

Tab. 10 – Capacitatea de cazare – comuna Zăbala

Sursa: http://statistici.insse.ro

Tabelul de mai sus prezintă statistica existentă privind capacitatea de cazare turistică în comună,între anii 1991-2017.

Fig 23 – Capacitatea de cazare în comuna Zăbala

Capacitatea de cazare s-a modificat si ea in functie de dezvoltarea domeniilor amintite și de puterea de cumpărare a turiștilor. Devalorizarea leului a pus la încercare și capacitatea de cumpărare a plătitorilor turiști.

3.3.3.3. Numărul de turiști

„Numărul de turiști reprezintă numărul de înnoptări în structurile de primire turistică. Înnoptarea reprezintă fiecare noapte pentru care o persoană este înregistrată într-o unitate de cazare turistică.”

Tab. 11 – Număr turiști – comuna Zăbala

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop

Tabelul de mai sus prezintă statistica existentă privind numărul turiștilor în comună între anul 2001-2017.

Fig 24 – Numărul turiștilor în comna Zăbala

Acest grafic ne arată creșterea numărului de turiști în 2001 și 2003, nr elevilor cuprinși în tabere de elevi a atins 3000 de nr. turiști. Acești ani reușiti s-au întors în 2017, când numărul elevilor în tabere de elevi era 3000, dar începând cu 2011 s-au dezvoltat foarte mult pensiunile turistice, asigurând locuri de cazare pentru 4000 în 2015 și 8000 în anu 2017.

4. PERSPECTIVE ALE DEZVOLTĂRII TURISTICE ÎN COMUNA ZĂBALA

„Existența unei strategii de dezvoltare, acceptată și recunoscută la toate nivelurile instituționale, reprezintă baza de realizare a cadrului funcțional propice dezvoltării locale, oferind o imagine unitară a ceea ce se dorește a fi dezvoltat.”

4.1.Potențialul turistic și resursele turistice al comunei Zăbala

Potențialul turistic este definit ca „ansamblul componentelor naturale, cultural-istorice, socio-demografice și tehnico-economice”, recunoscute științific, cantitativ și calitativ și dovedite ca prezentând posibilități de valorificare turistică și dând o anumită funcționalitate pentru turism.

Cu alte cuvinte, un teritoriu interesează sub aspect turistic în măsură în care acesta oferă resurse turistice naturale și resurse turistice antropice, a căror valorificare pe fundul unor amenajări tehnice și turistice, în contextul protejării mediului înconjurător, poate determina o activitate de turism care să permită intrarea acestuia în circuitul turistic.

Componentele naturale și antropice sunt privite ca atracții turistice sau resurse turistice.

În ceea ce privește componentele potențialului turistic, este acceptată următoarea componență:

a) Resursele turistice naturale (relief, elemente geologice, geomorfologice, de climă, de floră și de faună, peisaje, zăcăminte de substanțe minerale, componente ale hidrosferei, arii natural protejate). Majoritatea specialiștilor numesc aceste resurse „ofertă turistică primară” deoarece ele constituie baza ofertei turistice, determinându-i în mod esențial pe turiști să se deplaseze către o anumită destinație turistică.

b) Resursele turistice antropicetot ce este creat de mâna omului(monumente arheologice, situri arheologice, monumente, ansambluri memoriale, monumente tehnice și de artă, muzee, elemente de folclor și artă populară etc.). Aceste resurse poartă denumirea în literature de specialitate de „ofertă turistică secundară” și sunt utilizate pentru a îmbogăți și valorifica rațional resursele turistice naturale, creând condiții pentru relaxarea turiștilor dar și îmbogățirea nivelului de cunoaștere.

4.1.1. Resursele turistice naturale al comunei Zăbala

Vizitatorul, parcurgând drumurile comunei, va fi impresionat de frumusețile lui naturale. Munți, văi și dealuri se ascund în coroana verdețurilor, invitându-te să te întinzi pe iarbă și gustă din apele minerale, ce te ademenesc și te alină.

Fig 25 – Comuna Zăbala, Peisaj, (sursa: http://zabola.ro)

4.1.1.1. Relief

– Este situată la poalele Munților Ținutului Trei Scaune

– Se află într-o vale în formă de U, de-a lungul pârâului cu același nume, Zăbala

– Rezervele de roci utile: andezite, gresii, tufuri, calcare, travertin, nisipuri, argile.

– Acumulările de pietrișuri și nisipuri provenite din măcinarea munților mărginași

– Între Tamașfalău și Zăbala se află Muntele Tătaru (Tatárhalom), acest munte este o rezervație arheologică

– Munții Tătaru ating înălțimea maximă în vârfurile Tătaru Mare (1.476 m) și Vârful lui Crai (1.473 m).

– Acest sector montan este străbătut de Pasul Tabla Buții, aflat la o alt. Absolută de 1289m.

4.1.1.2. Climă

– Are un climat temperat continental; Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 15-18 °C

– Precipitații medii anuale sunt în jur de 560 mm

– În zonă, bate vântul cu o viteză de 3m/s, uneori ajungând și la valoarea de 6m/s.

4.1.1.3. Floră

– Munții aflați în îmrejurimi sunt acoperiți de păduri întinse (rășinoase, foioase, de molid și fag)

– În Parcul Mikes din Zăbala se găsesc 170 de specii de plante rare: entrofe, caldezia, aldrovanda, laleaua pestriță, roua cerului, etc.

– Plantațiile existente datează de la sfârșitul sec. al XIX-lea

– Există însă câțiva arbori care au depășit vârsta de mai mult de un secol

– Datorită acestei varietăți de plante decorative,rare, Parcul a fost declarat rezervație naturală.

4.1.1.4. Faună

– Podoaba pădurilor de molid și fag o formează – cerbul

– Căpriorul populează aproape toate pădurile de pe teritoriu

– Mistrețul trăiește în munții ascunzi răspândit în pădurile rășinoase

– Nu lipsesc nici lupii, vulpile, veverițele, iepurii, vidrele, ciocănitoarele, privighetorile, cocoșul de munte.

– Apele de munte sunt bogate în păstrăv

– Satul Pava, conform tradiției și-a primit numele de la multitudinea de păuni care trăiau în păduri

– În perioada domniilor satul a fost renulit pentru creșterea șoimilor, la recensămîntul din 1635 și-au înregistrat 17 fam. de șoimi.

4.1.1.5. Resursele subsolului

– Din subsolul localităților componente ale comunei Zăbala izvorăsc izvoare de apă și apă minerală

– Printre izvoarele de apă minerală se regăsesc: izvorul Fortyogo, izvorul Nagy borviz, izvorul Varhelyine Ujkutja din satul Peteni, izvorul de apă minerală Pava, izvorul de apă minerală Tamașfalău.

– În comună mai există următoarele izvoare de apă: izvorul Gyárpusztai, izvorul fântâna Basa, izvorul Fântâna Rece, etc.

4.1.1.6. Arii natural protejate

Comuna Zăbala face parte din două Arii Naturale Protejate:

4.1.2.Resursele turistice antropice al comunei Zăbala

Fig.43 – Comuna Zăbala- Resurse antropice

4.1.2.1. Domeniul Mikes

– Se situează în mijlocul unui parc dendrolulgic amenajat în stil englezesc

– Cei interesați sunt întâmpinați de alei, lacuri, pâraie, cascade

– Castelul familiei Mikes cu o valoare de monument se înalță la începutului sec. al XVIII-lea.

– În anul 1867, contele Mikes Benedek a reconstruit castelul în stil elvețian, atunci a căpătat castelul defapt aspectul actual.

4.1.2.2. Muzeul Ceangăiesc

– Casa muzeu a fost construită în anul 1974 de Pozsony Ferenc.

– Vizitatorii pot vedea aici tradiții locale, elementele culturii arhitecturale locale, porturi pulare secuiești și românești, obiecte de ceramică, interioare de case, un bogat material fotografic și cartografic, prezintă structura satelor și arhiectura tradițională.

– S-a expus totodată și dotare originală a unui atelier de olărit, și uneltele de lucru.

Fig 51 – Interioare de case, (sursa:https://www.google.ro)

4.1.2.3. Biserica Reformată-Calvină

– Biserica reformată din Zăbala este nul dintre elementele specifice ale arhitecturii gotice din Transilvania

– Se presupune că a fost construită de pietrele unei vechi cetăți aflate în acest loc

– Zidul de cetate din jurul Bisericii a fost construit în sec. al XV-lea

– Biserica cetate a avut un rol important în apărare până în sec. al XVIII-lea

4.1.2.4. Biserica Ortodoxă din lemn.

– Biserica din lemn a fost declarată monument istoric

– Forma Bisericii este de corabie, cu un turnuleț mic la intrare

– Fundația este din piatră, pereții sunt din lemn tar acoperișul din șindrilă

– Icoanele pictate pe sticlă și pe lemn sunt din sec. al XVIII-lea, și sunt foarte valoroase

4.1.2.5. Casa (castel) familiei Thury-Banyai din Tamașfalău

– Satul Tamasfalău a primit numele de la fondatorul satului, Familia Tamás

– Tamás Gergely și Tamás György au luptat vitejește în oastea lui Sigismund în anul 1415 împotriva turcilor

– Din acest motiv au primit rang de nobil și proprietăți

– Timp de 179 ani satul a fost locul în care trăia fam. Tamás, după dispariția acesteia pământurile și conacul au intrat în proprietatea fam.Thury – Bányai. Conacul fam. Thury este un monument.

– În anul 1970 devenind căminul cultural al Zăbalei

4.1.2.6. Tabăra „Csipkés”

– Un loc ideal pentru excursii care aparține de Zăbala,este locul numit „Csipkés” care găzduiește tabere școlare

– Copiii sunt cazați în confortabile căsuțe de lemn

– Mediul este favorabil pentru organizarea excursiilor de cunoaștere a naturii

4.1.2.7. Băile din satul Peteni

– Băile din satul Peteni, au fost vizitate de mulți încă din anii 1800

– Aici veneau cei cu afecțiuni reumatice

– Timp de mai multe decenii băile trăiau doar în amintire, dar în anul 2008, localnicii, consiliul local, satele înfrățite și specialiștii din turism și-au unit forțele pentru ca azi apele să fie din nou folosite ca băi

– Au fost construite bazine de lemn, unul 4m x 4m, altul 2m x 3m, cel din urmă pentru copii

– Băile s-au îmbogățit cu o saună de 8-10 persoane cu lemne și cu un vestiar

4.1.2.8. Cimitirul Medieval

– Colectivul Muzeului Național Secuiesc de la Sf. Gheorghe a desfășurat pe munte cercetări arheologice încă din 1970.

– Și-au descoperit un cimitir de pe vremea încălecării.

– Cele 192 de morminte descoperite oferă date însemnate legate de trecutul comunei Zăbala cât și de istoria întregului Ținut Secuiesc.

– Descoperirile atestă faptul că deja în sec.al XII-lea ținutul era locuit

4.1.2.9. Elemente de folclor și artă populară

– Partea integrată a educației în satele comunei este păstrarea tradițiilor, a culturii populare

– Un reprezentat al eceste idei este formația de dansuri populare

– Formația prezintă diferite tipuri de dans la nenumărate manifestări, în cadrul zilelor de la Zăbala (care este organizată în fiecare an, manifestarea fiind de două zile, colorată de o mare varietate de programe), și în sarbatoarea de Sf. Ilie

Potențialul turistic al comunei Zăbala poate fi valorificat prin dezoltarea turismului rural existent (natura înconjurătoare pitorească, aerul curat și apa minerală recomandată pentru tratarea multor afecțiuni).

Locuitorii sunt foarte ospitalieri cu vizitatorii pe care ajung să îi cunoască și să îi îndrăgească. Acest lucru iese foarte bine în evidență cu ocazia serbărilor comunei când cei tineri sunt învățați de către cei mai în vârstă tradițiile din strămoși. Tot atunci, se pregătesc bucate/mâncăruri tradiționale (de ex. gulyas) folosindu-se produsele locale (comuna fiind cunoscută pentru cultivarea cartofilor și a sfeclei de zahăr) și carne de vânat.

În vederea dezvoltării turismului, se pot lua anumite măsuri precum:

schimbarea mentalității locuitorilor (unitate, inovare, calificare în ceea ce privește managmentul turistic);

îmbunătățirea infrastucturii, a rețelei de canalizare, a gestionării deșeurilor;

primăria trebuie să facă demersuri permanente prin proiecte în vederea înfințării de noi locuri de muncă;

stimularea natalității și a imigrării forței de muncă tinere și specializate în turism și/sau economie;

promovarea resurselor turistice atât pe plan local, național, cât și internațional.

4.2.Evaluarea potențialului turistic

Evaluarea potențialului turistic înseamna cunoașterea distribuției spațiale a resurselor turistice într-un anumit teritoriu și valoarea turistică a acestora. În evaluarea potențialului turistic s-a cuprins:

Am aplicat metodologia privind evaluarea potențialului turistic în comuna Zăbala, rezultatele fiind reprezentate în tabelul de mai jos, tab. nr.

A1. Cadrul natural

A2. Factori naturali terapeutici

A3. Arii naturale protejate

A1. Cadrul natural cuprind următoarel 6 componente: relief, geomorfologie, vegetație, faună, hidrografie, peisaj

A2. La factori naturali terpeutici intră: apele minerale terapeutice, lacuri terapeutice, mofetele

A3. Ariile protejate sunt reprezentate: rezervațiile ale biosferei, Parcuri naționale, Parcuri Naturale, alte rezervații și monumente

Pentru toate aceste trei categorii li s-a acordat un punctaj de 15 puncte din maximum 25 puncte posibile.

B.Resursele turistice antropice au analizat:

B1. Situația monumentelor istorice

B2. Muzeele și colecțiile publice

B3. Arta și tradiția populară

B4. Instituții de spectacole și concerte

B5. Manifestări culturale repetabile

B1. Situația monumentelor istorice cuprinde: arheologie, arhitectur, monumente de for public, memorial.

B2. Muzeele și colecțiile public: muzee, colecții publice

B3. Arta și tradiția populară: festivaluri, târguri obiceiuri, sărbători, meșteșuguri populare

B4. Instituții de spectacole și concerte: filarmonici, orchestre, formațiuni instrumentale, corale ori vocal-instrumentale, etc.

B5. Manifestări culturale repetabile

Pentru compartimentul prezentat mai sus, au primit în total 18 puncte din cele 25 puntcte maxime posibile.

C. Pentru a asigura activitățile turistice de calitate era nevoia și de o evaluare a infrastructurii specific turistice și tehnice.

C1. Unități de cazare

C2. Instalatii de tratament

C3. Săli de conferință, centre expoziționale

C4. Pârtii de schi, instalații de transport pe cablu

C5. Alte Instalații de agreement

La această categorie Zăbala a primit 5 puncte analizând și cercetând unitățile de cazare, instalații de tratament, săli de conferință, centre expoziționale, pârtii fara funcționalitate și alte instalații de agrement din cele 20 puncte maxime posibile.

D. Infrastructura tehnică

D1. Accesul direct la infrastructura majora de transport

D2. Furnizarea de servicii publice de gospodărire comunală Infrastructura edilitară

D3. Furnizarea serviciilor de comunicații electronice – infrastructura de telecomunicații

La Infrastructura tehnică, localitatea a obținut doar 10,5puncte din cele 30puncte maxime posibile. Neavând port, aeroport național, acces la drumul european, alimentare cu gaze și apă cu canalizare, nu li s-a putut acorda doar 10,5 puncte.

Din evaluarea potențialului turistic, comuna Zăbala a realizat 48,5 puncte din cele 100 puncte maxime posibile.

Motivele punctajului acordat se explică prin: lipsesc posibilitățile de îmbuteliere a apelor minerale și a stabilirii medicale a calității acestora. Colaborarea defectuoasă și sărăcia pe undeva îngreunează realizarea infrastructurii și al canalizării la nivel european. Nu s-au luat măsuri definitive privind depozitarea deșeurilor și curățirea de uscături a pădurilor. E regretabil că tinerii mai talentați pleacă în străinătate și populația rămasă este mai îmbătrânită. Cu toate că sunt posibilități pentru plimbări în pădure, cărări pentru observarea faunei, unele pârtii mici pentru săniuș, mai lipsesc pârtii suficient de lungi pentru schiuri amenajate cu unități de alimentație publică și cu ghizi pentru aventuri. Și în realizarea transporturilor mai sunt neajunsuri. Comuna are gara CFR, însa mediul în jurul acesteia mai lasă de dorit. Trec unele curse de transport, dar rar, de aceea vin aici în primul rând turiștii proprietari de autovehivcule.

Eu consider că neajunsurile amintite sunt compensate de ospitalitatea și arta gastronomia locală naturală, pentru că „actorii acestora” iși pun inimă și suflet în menținerea turismului realizat până acum.

Tab.12 – Evaluarea potențialului turistic

4.3. Analiza SWOT a turismului din comuna Zăbala

Analiza SWOT, unul dintre cele mai cunoscute instrumente ale managementului strategic, este folosită în practică pentru a orienta decizia strategică în alegerea unei opțiuni care să corespundă unui cadru rațional. Aceasta reprezintă o modalitate foarte bună de evaluare a stării generale a unei organizații sau comune/ regiuni, astfel încât, să poată fi elaborat un plan de dezvoltare în care să se țină cont de punctele tari ale acesteia, să se elimine punctele slabe, să se exploateze eficient oportunitățile apărute și care să permită contracararea eventualelor riscuri.

Punctele tari – reprezintă factorii interni care sunt favorabili pentru atingerea obiectivului propus.

Puncte slabe – reprezintă factorii interni care pot împiedica atingerea obiectivului propus.

Oportunități – reprezintă factorii externi care sunt favorabili pentru atingerea obiectivului propus.

Riscuri – reprezintă factorii externi care pot împiedica atingerea obiectivului propus.

4.3.1. Mediul

4.3.2. Societate

4.3.3. Economie

4.3.4. Dezvoltarea rurală

4.4. Propuneri de dezvoltare a turismului în comuna Zăbala

Comuna Zăbala este interesată de a-și dezvolta turismul rural durabil, pentru că idea este susținută și de politicile Uniunii Europene. Peisajul nu se va muta, aerul nepoluat și apa mineral constituie surse adevărate de sănătate.

Tinerii noștri de azi crescuți în case de beton și consumatori ai mâncărurilor industriale, prin asistarea și/sau lor la muncile agricole sătești (cositul, adunatul fânului, mulsul vacilor, tăierea porcilor, îngrijirea iepurilor) dobândește practice de viață pe care poate le vor continua și în viitor. Dacă au ocazia să participe la mici construcții instrumentale (stupuri de albine, căruțe, rable, roți) li se dezvoltă deprinderi și capacități trainice prin care își întăresc organismal.

După aceste constatări de ordin practice, aș încerca să vin cu unele propuneri privind dezvoltarea turismului rural în comuna Zăbala. Consider lăudabilă crearea unui birou de informație turistică, dar ar fi recomandabilă creșterea spațiului comod, în care turiștii veniți să aibă la dispoziție și o bibliotecă, pe lângă internet și hartă turistică reprezentând toate posibilitățile de obiectivele marcate, cazare și relaxare. Trebuie să se pună un accent mai deosebit asupra organizării programelor alternative și atractive.

Ar fi bine dacă în timpul zilelor ploioase s-ar ține conferințe despre sănătate, efectele păguboase ale deșeurilor, s-ar face întâlniri cu tinerii talentați. Citind preocupările lor individuale am avut impresia că sunt multe încercări separate, dar dacă inovatorii ar putea colabora, ar reuși să conducă ateliere artizanale sau de sculptură. Cea mai mare problemă o constituie caracterul sezonier al turismului. Timpul preferat de turiști este luna iulie și august, dar specialiștii antrenați în muncă la casele turistice nu sunt preocupați și în timpul anotimpului rece. Încălzirea ar fi rezolvată în parte și cu lemne care provin din curățirea și îngrijirea pădurilor. Trecând prin zonă am putut vedea forte mulți copaci uscați ori din cauza fulgerilor, ori din cauza iernii geroase și rase la trunchi de animalele pădurii.

N-ar strica dacă consiliul local ar înființa și un muzeu cuprinzănd toate felurile apelor minerale specificând și rolul benefic al fiecăruia privind sănătatea umană. Consider foarte utilă editarea broșurilor și ziarelor cu scopul de a populariza resursele agroturistice și culturale ale localității. Am citit despre existența multor case familiale goale. Dacă ar putea să le renoveze cumva ar putea întemeia mai multe baze de cazare fiind foarte puține în comuna Zăbala sau ar putea întemeia bazele unei cantine pentru persoane nevoiașe, eventual case de copii sau de bătrâni. „Este important ca planificarea teritorială să fie urmată conștientizare cât mai largă, pentru ca comunitățile să nu aștepte din afarăîntotdeauna soluții la rezolvarea problemelor lor. Comunitatea locală să fie solidară, puternică în identitatea ei, care își respectă patrimoniul cultural. Cu acest gând au făcut și Harta surselor de finanțare.”

Comuna Zăbala fiind trecută pe lista unităților administrativ – teritoriale din zona montană defavorizată, din suprafața ei de 12.579 ha nu are teren agricol doar 5.240 ha, ceea ce determină cercetarea cu grijă a calității pământului ca să dea recoltă bună scontată. Artera principală a localității este rețeaua rutieră județeană la care este conectată, dar din lungimea totală a drumurilor comunale din cele 26 de km, Administrația Publică Locală a reușit să asfalteze doar 7 km. Din pricina lipsei rețelei de apă întreprinderea de prelucrare a lemnului, cu capital danez riscă să nu obțină avizele de funcționare. Pentru intensificarea organizării taberelor de vară în cămine ocazionale pentru că copii participanți la asemenea tabere se vor forma iubitorii de natură pentru care apărarea și păstrarea în bune condiții a naturii va fi o necesitate vitală.

Pentru a îmbunătăți cât mai mult imaginea comunei, consider absolut necesare reamenajarea centrului civic al comunei, modernizarea infrastructurii școlare și ce medicale. Printre priorități de rezolvare podurile și podețele în așa fel încât să facă posibilă înființarea unui drum de biciclete pe ruta Zăbala – Covasna. Este nevoie de stimularea natalității și a imigrării forței de muncă tinere și specializate în turism și/sau economie, iar cel mai important este promovarea resurselor turistice prin filme, spoturi publicitare, reclame publicate, atât pe plan local, național, cât și international.

Comunitatea trebuie să se străduiască să facă rost de fonduri pentru renovarea castelului Mikes și a conacului Thury. Bine ar fi dacă ar găsi soiuri nobile de pomi fructiferi pentru că lipsește pomicultura (de exemplu, cornul, care este un pom foarte util pentru fructele lui care contribuie la crearea celulelor roșii de sânge, ne fiind așa de pretențioși poate ar da roade și în zone montane). „Răsfoind Cartea Uniunii Europene privind turismul rural, subliniează ideea că, pentru că atragerea turiștilor străini trebuie să țină cont de modernizarea locuințelor, să aibă comoditate, curățenie, apă în robinet și toalete puse la punct.”

Atualmente, în comuna Zăbala nu există probleme acute în ceea ce privește protecția mediului și a naturii, însă pe termen mediu și lung acest domeniu trebuie să primească o atenție deosebită, deoarece în cazul în care nu se vor soluționa problemele legate de sistemul de apă și canalizare, depozitarea deșeurilor, întreținerea spațiilor publice, acestea își vor pune amprenta pe starea de mediu a comunei, pericilitându-se astfel realizarea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii în conformitate cu principiile Strategiei Europa 2020.

CONCLUZII

După ce ați urmărit prezentarea detailată al comunei Zăbala, văzând atât avantajele cât și dezavantajele ei, nu-mi rămâne altceva decât să accentuez încă odatată, de ce invit cu drag în vizită pe turiștii din România și din alte țări.

Potențialul turistic al comunei Zăbala poate fi valorificat prin dezoltarea turismului rural existent (natura înconjurătoare pitorească, aerul curat și apa minerală recomandată pentru tratarea multor afecțiuni).

Locuitorii sunt foarte ospitalieri cu vizitatorii pe care ajung să îi cunoască și să îi îndrăgească. Acest lucru iese foarte bine în evidență cu ocazia serbărilor comunei când cei tineri sunt învățați de către cei mai în vârstă tradițiile din strămoși. Tot atunci, se pregătesc bucate/mâncăruri tradiționale (de ex. gulyas) folosindu-se produsele locale (comuna fiind cunoscută pentru cultivarea cartofilor și a sfeclei de zahăr) și carne de vânat.

Este meritul lor că-și respectă bătrânii, personalul sanitar și bisericile, au luat în evidență persoanele bolnave, părăsite și nevoiașe. Țin cont de tinerii talentați ajutându-i să fie transportați în liceele din apropiere.

Răsfoind multe publicații de popularizare, consider necesară schimbarea mentalității locuitorilor în sensul că ambiția lor să se unească, să se solidarizeze cu inovații și să se autoperfecționeze privind managmentul turistic. Au mult de făcut în îmbunătățirea infrastucturii, a canalizării apei și a gestionării deșeurilor.

Primăria trebuie să facă demersuri permanente prin proiecte, ca să obțină ajutor fiscal, pentru înfințarea noilor locuri de muncă, altfel bărbații fără servicii nu pot să-și întemeieze din timp familii, și populația se îmbătrânește.

Este nevoie de stimularea natalității și a imigrării forței de muncă tinere și specializate în turism și/sau economie, iar cel mai important este promovarea resurselor turistice prin filme, spoturi publicitare, reclame publicate, atât pe plan local, național, cât și international.

Doresc din toată inimă ca aceste manifestări să constituie un adevărat lanț al dragostei care îmbină inimile locuitorilor indiferent de religie și etnie.

Vizitând comuna Zăbala vă veți bucura de ”un weekend de poveste cu iz nobiliar” în ”probabil cel mai romantic loc din România” unde ai ”sentimentul permanent că ești un oaspete de seamă”. Vă invit să vă convingeți singuri!

BIBLIOGRAFIE

Cărți

***, Geografia României III. Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei, Ed. Academiei Republicii Socialiste România, București

***, Istoria României Transilvania Volumul I., (1997), Ed. ˝George Barițiu˝, Cluj-Napoca

***., (1958), Dicționarul Limbii Romîne Moderne, Ed. Academiei Republicii Populare Romîne, București

Băcanu, B., (2009), Management strategic în turism: concepte și studii de caz, Ed. Polirom, Iași

Bran, Florina, Tamara, Șimon, Dinu, M., (1997), Turismul Rural- Modelul European, Ed.Economică, București

Crivianu, G, N, (1968), Cugetări și maxime, Ed.Tineretului, București

Neacșu, N., Neacșu, Monica, Băltărețu, Andreea, Drăghilă, Marcela, (2009), Resurse și destinații turistice: interne și internaționale, Ed. Universitară, București

Nistoreanu, P., Marinela, G., (2010), Turismul rural, Ed. C.H.Beck, București

Pișota, I., Mihai, Elena, Iovănescu, Maria, (1975), Județul Covasna, Ed.Academiei RSR, București

Pozsony, F., Anghel, R., G., (1999), Modele de conviețuire în Ardeal Zăbala, Ed.Asociația Etnografică Kriza Janos, Cluj-Napoca

Rațiu, Ramona, Flavia, (2009), România Geografia Umană, Ed. Napoca Star, Cluj Napoca

Sîrbu, G., Pop, S., (1977), Ghid turistic al județului Covasna, Ed. Sport-Turism, București

Surugiu, Camelia, (2008), Dezvoltarea turismului rural, Ed. Universitară, București

Ziare

Beder, T., (2018), Lumea este un sat mare, Ziarul Popular Județean (Népújság), Tg-Mureș

Pagini web

http://amfostacolo.ro

http://biodiversitate.mmediu.ro

http://carpathiandream.blogspot.ro

http://enciclopedie.citatepedia.ro

Acasa

http://pasaridinromania.sor.ro

revistacultura.ro

http://romanianturism.com

http://statistici.insse.ro

http://virtualisszekelyfold.ro

http://www.academia.edu

http://www.carpati.org

http://www.cluj.travel

http://www.condeiulardelean.ro

Homepage

http://www.mediafax.ro

http://www.minicalatorii.ro

http://www.moldovenii.md

http://www.one.ro

http://www.rasfoiesc.com

http://www.sulinet.hu

http://www.wikiwand.com

http://zabola.ro

Despre oras

http://zernye.ro

http://ziuadecj.realitatea.net

https://allthecities.com

https://covasnamedia.ro

Acasă

https://multicult.ro

https://observator.mdrap.ro

https://site.judbrasov.ro

https://visatorprinlume.ro

https://welcome2romania.wordpress.com

Home

https://www.booking.com

https://www.chicretreats.com

https://www.crestinortodox.ro

https://www.csangomuzeum.ro

https://www.google.ro

https://www.lapensiuni.ro

https://www.scribd.com

https://www.tastingromania.ro

https://www.turistinfo.ro

https://www.youtube.com

primzabala@yahoo.com

ANEXĂ

Pesonalități remarcante

Basa Tamás începând cu data de 1642 a fost căpitanul general al zonei Trei Scaune și diplomatul extern cu intrare la poarta turcească. Primul conac din sat a fost contruit de către Basa Tamas în centrul comunei.

Groful Mikes Kelemen a trăit între anii 1690-1761, fiul lui Mikes Pal (executat pentru că a fost bănuit că ar fi avut legătură cu Thokoly Imre, conducatorul secuilor). Mikes Kelemen când a avut 17 ani, a devenit aprodul și „fiul adoptiv” al lui Rakoczi Ferenc al II-lea, pe care l-a însoțit credincios în anii exilului după înăbușirea luptelor împotriva austriecilor. La 51 de ani a scris opera Scrisorile din Turcia cuprinzând 207 scrisori întemeând astfel literatura memorialistică în lit.maghiară.

Groful Mikó Imre a trăit între anii 1805-1876, s-a născut la Zăbala. El este considerat Szechenyi al Ardealului. a fost guvernator al Transilvaniei în anul 1849 și între anii 1860-1861. Spre sfârșitul vieții și-a donat propria grădină orașului Cluj, pentru amenajarea unui parc public, denumit în maghiară Parcul Mikó, pe domeniul căruia se află în prezent sediul Facultății de Geografie a Universității Babeș-Bolyai.

Bustul său din parcul respectiv a fost lăsat în paragină și mascat după niște arbuști în timpul perioadei comuniste. Casa contelui Mikó a devenit după moartea sa sediul unui institut botanic, iar grădina din jurul casei a constituit nucleul Grădinii Botanice din Cluj. Colegiul Secuiesc din Sfântu Gheorghe îi poartă numele. I-au și înălțat o statuie în preajma bisericii reformate.

Groful Mikes János a trait între anii 1876-1954, născut la Zăbala, a fost Episcop Catolic. Cu constituția lui morală și materială a fost construit Gimnaziul Catolic din Odorhei.

Gábor Áron a trăit între anii 1814-1849, a fost un ofițer de artilerie din Al Doilea Regiment Secuiesc de Infanterie, trecut de partea Revoluției Maghiare, erou al Revoluției Maghiare din 1848. A devenit unul dintre conducătorii forțelor revoluționare maghiare din Transilvania în timpul Revoluției din 1848 împotriva Imperiului Austriac.

A dobândit faimă și notorietate producând tunuri și praf de pușcă pentru forțele revoluționare maghiare din Transilvania și conducând rezistența din comitatul Trei Scaune (care astăzi corespunde în mare județului Covasna) împotriva trupelor imperiale. A căzut pe câmpul de luptă în iulie 1849, luptând împotriva forțelor țariste chemate de Imperiul Austriac să intervină împotriva revoluției.

Kőrősi Csoma Sándor a trăit între anii 1784-1842. Orientalist, membru al Academiei Științifice, a studiat la Universitatea din Göttingen, Germania. Și-a propus că va călători până când găsește locul de unde au pornit maghiarii. A vorbit în 16 limbi și a trăit în mănăstirile din Tibet. Primul european care a pătruns în lumea necunoscută a culturii tibetane. Operele sale cele mai valoroase: Dicționarul englez-tibetian, precum și valoroasele sale lucrări științifice, scrisori din Asia.

Beder Tibor s-a născut în anul 1939, Profesor de geografie, călător neobosit, inspector școlar și autor al 13 cărți. Pe jos a parcurs România, Moldova, Bulgaria, Turcia, Asia Mică, Câmpia Anatoliei, Europa Centrală și Statele Unite ale Americii. A înființat Fundația Iulianus, predecesorii săi, pildele sale de urmat erau Mikes Kelemen și Kőrősi Csoma Sándor. Motoul lui de viață: „Omul să nu se lase niciodată. El poate să aibă mai multe case dar patria una singură.” Aceste călătorii i-au învățat să respecte și să cinstească diferitele culturi și popoare dar mai ales pe oameni – ființele cele mai admirabile ale Pământului. „Lumea este un singur sat.”

Acad.Prof.univ.dr.Pozsony Ferenc, membru extern, Secția de Lingvistică și Etnologie (Facultatea de Litere), Universitatea Babeș-Bolyai, s-a născut la Zăbala în 1955. A înființat Tabăra școlară Csipkes din Zăbala, unde în perioadă de vară pot fi cazați școlarii.