Turismul este strâns legat de condițiile meteo, starea mediului înconjurător, fiind ca oindistrie a calătoriei și a ospitalității, ce depinde de… [309728]

[anonimizat], fiind ca oindistrie a calătoriei și a ospitalității, ce depinde de calitatea și ospitalitatea zonelor turistice.1 Maramureșul ascunde frumuseți ce pot fi prețuite și apreciate doar parcurgând și cercetând fiecare cadru natural. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], păduri compacte cu faună și floră remarcabilă.2

Marele scriitor român Geo Bogza spunea despre Maramureș :“[anonimizat]” covârșit de frumusețea și importanșa acestor ținuturi maramureșene.

[anonimizat], într-un cadru natural de o [anonimizat] o răspândire prin care se descoperă spiritul oamenilor maramureșeni.

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], reprezentând una dintre bogatele regiuni ale României.

[anonimizat]: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

CAPITOLUL I

1.1 SCURTĂ PREZENTARE TURISTICĂ A JUDEȚULUI MARAMUREȘ

Județul Maramureș este situat la granița de Nord a României cu Ucraina și cuprinde vechile așezări ale Maramureșului: Chioarul, Lăpușul și Depresiunea Baia Mare. Are o suprafață de 6.215 km2, 62 de terenuri de vânătoare cu o suprafață de 587.000 ha, de asemenea și 8 [anonimizat] 43%, cu Munții Rodna și Masivul Pietrosul cel mai înalt vârf din Carpații Orientali de 2.303m [anonimizat] (75 km lungime și 25 lățime) și Țibleș, 30% [anonimizat] 27%.

[anonimizat], este o [anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat]-climaterice.

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], oameni ce exersează cu drag arta mitologiei.

[anonimizat], gata să ne povestească ce-i [anonimizat]-un paradis dat de Dumnezeu, înfrumusețat de mâna și gândul omului, splendoarea satelor în care așezările sunt pline de viață prin aranjamentul mirific.

Ținutul a fost denimit Țara Lemnului deoarece pădurile prezentau 90% din suprafață, de la capcanele pentru animalele codrului și până la linguri, mobilier, arta cioplitorilor dăinuie pe aceste meleaguri.

De la Baia Mare, reședința Județului se poate realiză o excursie în depresiunea care Țara Maramureșului, de care ne despart culmile munților vulcanici Gutâi și Țibleș.

Arta populară este conservată într-un aspect distinctiv a acestei regiuni: obiceiuri populare, biserici din lemn unice în lume, ceramică, porți și case din lemn.

Țara Maramureșului primește cu brațele deschise turiștii pasionați de originalitatea culturii populare prin muzeele din Baia Mare și Sighetul Marmației, arhitectura popilară de la Borșa, Izvoarele și Mogoșa, muzeul din aer liber în care cuprinde așezările de pe văile Izei, Marei,Vișeului și Tisei, Cimitirul Vesel de la Săpânța.

În acest județ se găsesc 13 zone istorice, 67 locuri și monumente istorice, 363 monumete de arhitectură.

1.2 Structura administrativă și asezarea geografică

Este așezată în extremitatea nord vestică a României, la granița cu Ucraina, în apropierea paralelei 47'55" latitudine nordică și a meridianului 23'55" longitudine estică. La nord-Ucraina; la vest-Satu Mare; la sud-Salaj, Cluj, Bistrița Năsăud, est Suceava.(fig.nr.1) Suprafața: 6. 304 km2 (respectiv 2,6 % din teritoriul țării). Resursele in marerie prețioase dar și terenuri agricole, fauna și floră, au făcut ca acesta să fie locuit cu secole de ani în urmă.

Baia Mare reprezintă frumusețea zonei de la poalele Munților Gutâi, pe râul Sasar fiind municipiul de reședință de județ cu 1500.000 locuitori, cunoscută atât pentru bogățiile subterane cât și pentru frumusețea împrejurimilor sale. Acum populația este alcătuită din români 81%, maghiari 10,5 %, ucrainieni 6,8 %, rromi 1,3 %, germani 0,6 % și alte naționalități. Se regăsesc 11 orașe : Baia Sprie, Borșa, Cavnic, Dragomirești, Seini, Saliștea de Sus, Somcuța Mare, Ulmeni, Tauții Magherauș, Tg. Lapuș, Vișeu de Sus și 63 de comune.

Harta Județului Maramureș

Fig.nr.1

Sursa : http://www.meteo.ro/stire/2245/Starea-vremii-in-localitatea-Ocna-Sugatag.ht

1.3 STAREA ACTUALĂ A TURISMULUI ÎN JUDEȚUL MARAMUREȘ

Județul Maramureș acoperă 2,6% din teritoriul României și se clasifică pe locul 15 la cota națională în privința populației și a suprafeței suprafeței. Are o așezare geografică strategică, fiind calea de intrare în România dinspre Ucraina. Cunoscută sub numele de Maramureș, din punct de vedere geografic și științific, poate folosi denumirea ca și brand regional în scop turistic și investițional .

Județul Maramureș se caracterizeză prin varietatea unor forme de relief accesibile și variate (câmpie, lanțuri montane, depresiuni);

-o climă favorabilă practicării turismului pe tot parcursul anului;

-potențial faunistic și floristic bogat, ecosisteme unice și specii.

1.4 ANALIZA PRODUSELOR TURISTICE ÎN JUDEȚUL MARAMUREȘ

Stațiunile și zonele urbane:

Conform HG 867/2006 și a Legii 526/2003 următoarele localități sunt declarate stațiuni sau zone turistice în județul Maramureș:

Ocna Șugatag,- HG 867 / 2006

Borșa.-HG 867 / 2006

Izvoarele-Legea 526/2003

Mogoșa-Legea 526/2003

Cavnic-Legea 526/2003

Stațiunea Borșa

Situată la extremitatea nordică a Carpaților Orientali, zona Borșa are un relief foarte diversificat ca morfologie și complex prin alcătuirea sa geografica, compus din 3 unităti: Munții Rodnei, Munții Maramureșului și Depresiunea Maramureș. Acum, potențialul turistic al zonei Borșa este foarte puțin valorificat. Cazarea este rezolvată la un nivel modest din punct de vedere al calității și cantității.

Cu excepția orașului Borșa, celelalte localități sunt lipsite de hoteluri sau alte spații de cazare, cabanele turistice au fost distruse și nu există refugii montane.O echipă de salvamont funcționează pe lânga primăria orașului Borșa. Baza sportivă este modestă, doar pârtiile de schii din Borșa dispunând de un telescaun și un schilift. Traseele montane beneficiază doar parțial și nesatisfăcător de marcaje. Oferta turistică a zonei este complet lipsită de dotări auxiliare legate de cultură, destindere, agrement. (fig.nr.2)

Fig.nr.2

Statiunea turistica Borșa

Sursa: http://gabiavram.blogspot.ro

Stațiunea Ocna Șugatag

Aflată în Depresiunea Maramureșului la poalele Munților Țibles și Gutâi, la o altitudine de 490 de metri.(fig.nr.3) Bogăția și frumusețea obiectivelor turistice, sărbatorilor folclorice, frumusețea locurilor și aerul ozonizat vă vor stârni interesul.Tot aici se află și izvoarele de ape minerale recomadate în tratarea unor afecțiuni reumatismale, ale sistemului nervos periferic, ale aparatului locomotor sau ginecologice. În sprijinul acestora stau facilitățile de tratament prezente: bazine cu apă minerală caldă sau rece, fizioterapie, electroterapie , aerosoli, gimnastică medicală.

Aici se poate ajunge pe șosea urmând drumul național DN18 care leagă Baia Mare de Sighetu Marmației sau pe calea ferată până în gară din orașul Sighetu Marmației de unde se pot lua mijloace auto pană în stațiune.

Fig.nr.3

Stațiunea Ocna Șugatag

Sursa: www.emaramures.ro

Stațiunea Mogoșa

Este așezată pe malul Lacului Bodi, pe versantul sudic al Munților Gutâi la o distanță de 10 km de orașul Baia Sprie, la o altitudine de 731m. Natura ce înconjoară cabana, pârtia de schii cu o lungime de 2200 m, fac ca aceasta să fie un punct de interes al turiștilor. (fig.nr.4)

Cabana este catalogată ca și o unitate de trei stele, dispunând de o capacitate de cazare de 80 de locuri, un restaurant cu o capacitate de 140 de locuri precum și o terasă în aer liber cu 200 de locuri. În imediata apropiere a cabanei există o pârtie de schi ce care are și o instalație de transport pe cablu cu o capacitate de transport de 200 persoane pe orǎ.

Sațiunea Mogoșa

Fig.nr.4

Sursa : http://turismmaramures.ro/ngg_tag/statiunea-mogosa/

Complexul turistic Suior

Amplasat pe versantul NV al Munților Gutâi la o altitudine de 740m și o distanță de 12km de orașul Baia Sprie. Complexul turistic Suior a fost reconstruit în anul 2002 și dispune de toate facilitățile pentru desfășurarea în condiții optime a activităților turistice și sportive. Complexul are o capacitate de cazare de 64 de locuri, un restaurant cu 100 de locuri și un club modern cu 70 de locuri. Există dotări pentru relaxare în natură. De asemenea, în cadrul complexului turistic este dotat și amenajat incluzând o sală de fitness și două scaune. În anul 2004 a fost dată în funcțiune instalația de transport pe cablu cu o forță de transport de 1200 de persoane pe oră, care deservește pârtia de schi în lungime de 1400 metri.(fig.nr.5)

Complexul turistic Suior

Fig.nr.5

Sursa: https://www.practic-idei.ro/paste-in-maramures-la-cota-1-000-suior/

Stațiunea Izvoare

Stațiunea este situată la o distanță aproximativ 32 km de municipiul Baia Mare, la o altitudine de 916m . Din anul 1946, Stațiunea Izvoare a fost o gazdă primitoare pentru diferite competiții sportive de nivel județean, național și internațional și a prezentat o bază de pregătire pentru sportul de performanță. Stațiunea Izvoare, datorită poziției geografice și conditiilor meteo, beneficiază de zapadă o lungă perioadă de timp, chiar și în situațiile în care în alte zone ale țării nu este zăpadă. Astfel, în această stațiune au fost organizate următoarele numeroase competiții. Această stațiune dispune de spații de cazare și masă ce permit servirea mesei și relaxare în condiții civilizate.10

CAPITOLUL II

2.1 Prezentarea potențialului turistic al Județului Maramureș

Maramureșul este un tărâm românesc al zonelor și monumentelor istorice protejate UNESCO (21 la număr). Multitudinea porților naturale, înalte, adevarate opera de artă, sunt cautate și de călători de pretutindeni. Diversitatea formelor de relief, întinderea pădurii cu bogatul fond cinegetic, specificul etnografic și folcloric sau artizanatul fiind autentice, prezența unor monumente istorice și de arhitectură, mulțimea izvoarelor, minerale și prezența stațiunilor climaterice ale județului Maramureș simbolizează un valoros potețial turistic.

Resursele turistice naturale sunt alcătuite dintr-o serie de elemente specifice, naturale, ce nu au fost modificate de activitatea umană. Țara Maramureșului reprezintă una dintre regiunile cele mai bogate în elemente de interes turistic în care obiectivele naturale se îmbină armonios cu cele social-istorice.

Relieful

Județului Maramureș este in principal un judet de deal și coline 30%, de munte 43% și luncile și câmpiile 27% fiind traversat de trei lanțuri muntoase: Ignis-Gutâi-Țibleș, Munții Maramureșului și Munții Rodnei. În zonele joase ale depresiunilor altitudinea coboară până la 135m (pe Someș la Seini) și 204m (pe Tisa la Piatra). Relieful este predominant de lanțurile muntoase ce aparțin Carpaților Orientali: Munții Maramureșului, Munții Rodnei și munții vulcanici Gutâi-Lăpuș-Țibleș, de culmea Codrului și masivele Preluca, Dealul Mare și Depresiunile Maramureș și Băii Mari.

Relieful sporește gradul de atractivitate al județului, văile Mara, Vișeu, Iza și Săpânța longitudinale și transversale taie, brăzdează relieful muntos, oferind diferite forme inedite:

– lanțul de munți vulcanici Oas-Gutâi-Țibles: Creasta Cocoșului din Munții Gutâi (1443 m altitudine)

– lanțul de munți cristalini, Munții Maramureșului (cea mai salbatică zonă din Maramureș) și Munții Rodnei (altitudinile cel mai înalte din Carpații Orientali, vârful Pietrosul 2303 m altitudine)

– zonele de defileu de la Săpânța, Mara cu Cheile Tatarului, zona de defileu din dreptul comunei Stramtura atural pe Valea Izei, zona de defileu de pe râul Viseu din dreptul localităților Petrova și Valea Vaserului

– lacurile, cascadele, taurile, regiunile cu apă atural, rezervațiile naturale întrerup masivitatea munților și dau culoare

– lacurile sărate de la Ocna Șugatag, cascadele de pe Sapanța, Runc, munții Maramureșului si Rodnei, taurile Morarani ți Chendroaiei, apa minerala din Săpânța, Valea Izei și Munții Maramureșului

– Depresiunea Maramureș încâdrată de lanțurile muntoase și brăzdată de râuri

1.Munții Rodnei reprezintă cel mai înalt masiv din Carpații Orientali, vârful Pietrosul 2303m, cu o serie de văi, cu un pitoresc aparte: Iza-Vișeu, Bistrița Aurie, Someșul Mare, Săpânța. Munții Rodnei au devenit cunoscuți și printr-o serie de forme caracteristice dezvoltate în calcare, răspandite pe versatul sudic. (fig.nr.6)

Fig.nr.6

Muntii Rodnei

Sursa: www.emaramures.ro

2. Munții vulcanici situați între, valea Tisei și valea Salautei, cu altitudinea redusă în medie 600-1000 m, se prezinta sub formă de platouri cu conuri vulcanice. Construcția petrografică și formele de relief dominante justifică împărțirea acestor munți în doua grupe: Munții Oaș-Gutâi sunt formați din lave și din piroclastite, (marne, argile si gresii cutanate) cu relief de platouri vulcanice, deasupra cărora saltă vârfuri conice. Acest relief se află altitudini relative coborâte în Munții Oaș, unde vârful. Frasin atinge abia 827m și a înalțimi mai mari în Munții Gutâi, unde vârfuri depășesc 1300 și chiar 1400m (Ignis – 1307m, Gutai -142m). Acești munți care se întind până la valea Botizei, au pe alocuri curmături joase, folosite ca pășuni de culme, între care mai circulate sunt Negrești-Oaș, Sighetul Marmației și Gutâi (987m).

A doua grupă a Munților Țibles este alcătuită din rocile flisului paleogen, care dau culmi tesite sau larg ondulate la circa 1000m altitudine, care alcătuiesc proeminente de relief, adevarate măguri conice, între care cel mai înalt este Vârful Tibles, 1839m altitudine.

3. Munții Maramureșului se înșiruie de la nord spre sud-est de la văile Carlibada și Bistrița aurie până la frontier, pe partea dreapta a Vișeului. In general, sunt constituiți din sișturi cristaline. În cadrul lor se detașază Culmea Pop Ivan, cu vârful Mica Mara – 1815m, Muntele Muncel 1815m, Muntele Pop Ivan-1937m. (fig.nr.7)

Munții Maramureșului

Fig.nr.7

Sursa: http://www.bandarosie.ro/2012/06/tura-pe-granita-muntii-maramuresului-16.html

4. Masivul Farcău este asezat între văile Ruscova, Repredea și Rica. Vârful care domină masivul se numește Mihailescu 1918m, se află pe lacul periglaciar Venderelu. În cadrul acestui lanț muntos se află și Culmea Copilașu 1611m și Muntele Barsanescu 1542m aici se practică pașunatul de primavară până toamna, locul fiind împanzit de turme de oi, stavre de cai, cirezi de vite, care s-au păstrat neschimbate înca din secolul XIV-lea, când aceste locuri apar pentru prima data menționate în documente.

5. Culmea Pietrosu Maramureșului sau Bardaului aflată între Rascova și râul Vaser, având o altitudine de 1850m, din acesta culme se desprinde și pasul Prislop 1201m, Grebeni, Novicioru, Muntele Suligu cu vf. Budescu Mare -1679m și Ludescu 1580m. Culmea Rosusnei este prelungită spre sud de poienile de sub munte cu Dealul Muncelul Maxim-1220m.

6. Munții Zimbroslaviile sunt localizați între văile Tibaului și Bistrița Aurie până la valea Ursului. Din Munții Maramureșului face parte și Obcina Tapupui localizată între Carlibaba și Tibau.

Depresiunea Maramureș este cea mai mare din Carpații Orientali, de acest gen. Porțile de intrare în depresiune sunt marcate de pasurile de peste munții care o înconjoară, pasuri care din vremuri străvechi o leagă de celelalte ținuturi românesti. Astfel, intrarea în Maramureș din spre Depresiunea Baia Mare, se face prin pasul Gutâi, din spre Moldova de Nord-Bucovina intrarea de face prin pasul Prislop din spre zona Bistrița-Nasăud, legatura cu depresiunea și Țara Maramureșului se face prin pasul Setref, iar legatura cu despresiunea și Țara Maramureșului se face prin pasul Huta. Aceste locuri de trecere sunt de o mare frumusețe natural, beneficiind de amenajări turistice adecvate, hotelui, cabane, hanuri, cu specific zonal.

7. Depresiunea Maramureș este una distre marile depresiuni intramontane, înconjurată la nord-est, sud și sud-vest de munții Maramureșului, munții Rodnei și munții Gutâi-Lăpuș-Țibleș, o grupare de dealuri înalte, bazinete depresionare, culoare de văi, piemonturi. Fiind de origine complexă ( de baraj vulcanic, tehtonică, eroziune diferențiată) depresiunea are o altitudine cuprinsă intre 300 si 800 m. (fig.nr.8)

Depresiunea Maramureșului

Fig.nr.8

Sursa: http://www.infoviseu.ro/despre-maramures

8. Depresiunea Băii Mari reprezintă cea mai joasă zonă a județului, se întinde la vest de munții vulcanici, cu o altitudine medie de 200m, fiind desfașurtă pe văile principale Someș, Lăpuș și Săsar. Culmile deluroase cu altitudini de 300m, formează unitățile marginale, iar în zona de sud-vest, aceasta este închisă de către dealurile Chioarului, Dealul Mare-Țicău și culmea Codrului. (fig.nr.10)

Depresiunea Băii Mari

Fig.nr.9

Sursa: http://www.infoviseu.ro/despre-maramures

Principalele altitudini muntoase ale județului Maramureș

Tabel nr.1

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures

Principalele altitudini muntoase

Fig.nr.10

Informație luată și prelucrată din Anuarul statistic al Județului Maramureș

După cum obervăm în figura 10, cel mai înalt vârf îl este Varful Pietrosu de 2303m, urmat de Galatului și Cearcăului cu altitudini de 2159 și 1848, iar cea mai joasă altitudine o întalnim în Vârful Latia în Munții Gutâi.

Clima

În județul Maramureș, clima este temperat continentală moderată, cu apecte diferite în două zone climatice: zona climatului montan la altitudini de peste 800 m și zona climatului de dealuri, cu altitudini de la 300 la 800 m, având un topoclimat de depresiuni submontane.

Temperatura medie anuală reprezintă un ecart larg de variație, de la valori de peste 9oC (în Culoarul Someșului, la limita vestică a județului), până la valori negative, de –2oC, pe culmile cele mai înalte ale grupei nordice a Carpaților Orientali mai exact în Munții Rodnei.

Temperatura medie anuală scade de la vest spre est, în concordanță cu dispunerea treptelor majore de relief. Relieful și poziția geografică impun schimbări destul de mari ale temperaturii medii anuale, chiar pe distanțe aproximativ mici. Punctual, schimbările de temperatură pe teritoriul județului sunt redate prin măsurătorile de la la stațiile meteorologice. (tab.nr.2)

Temperaturile medii lunare și anuale (oC)

Tab.nr.2

Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Maramureș

Solurile

Invelișul de solurilor județului Maramureș este variat, el reflectând caracterul complex al factorilor naturali, care condiționează formarea sa. În regiunile deluroase din sud, ca și în depresiunile colinare Maramureș și Lăpuș apar solurile brune și solurile podzolice argiloiluvionare (Depresiunea Baia Mare). In dealurile Chioarului și în nordul podișului Someșan, există solurile negre de faneata. Arealul montan predomină solurile brune acide, solurile brune podzolice la altitudini mai mici, iar în munții vulcanici (Gutin, Ignis) andosolurile formate pe roci vulcanice. Solurile aluviale raspandite (cca.32 ha) în luncile Someșului, Lăpușului, Izei, etc. Solurile sunt afectate atât din motive antropice cât și din naturale. Sursele principale de poluare a solului sunt activitățile de metalurgie neferoasă, extracția și prepararea minereurilor neferoase, fiind estimată o suprafață de cca. 30000 ha de terenuri poluate ce evidențiază caracterul cumulativ și remanent al poluării acestui factor de mediu.

Fauna și flora

Poziția geografică reprezintă o consecință a județului Maramureș, prezintând o varietate biologică ridicată, exprimată atât la nivel de ecosisteme, cât și la nivel de specii. În județul Maramureș au fost înregistrate urmtoarele specii de floră și fauă sălbatică:

– peste 260 de specii de floră (fig.nr.11)

– peste 360 de specii de faună

– 189 de specii de floră și faună de interes comunitar (15 specii de floră, 6 specii de pesti, 13 specii de amfibieni, 8 specii de reptile, 120 specii de pasari, 24 specii de mamifere si 3 specii de nevertebrate), 68 de specii de interes national (4 specii de flora, 3 specii de pesti, 4 specii de amfibieni, 2 specii de reptile, 40 specii de pasări, și 15 specii de mamifere).

Lalelele pestrițe

Fig.nr.11

Sursa: https://m.realitatea.net/laleaua-pestrita-o-floare-pe-cale-de-disparitie-unde-o-gasesti-in-romania_1906388.html

În zona alpină întâlnim capra neagră, marmota, acvila de stânca, în jnepenis, cocoșul de mesteacăn, iar în padurile de conifere și rășinoase, râsul(fig.nr.12), cocoșul de munte, ursul brun, cerbul carpatin și altele. În râurile de munte, Tisa, Viseu, Ruscova și Vaser, alături de păstrav și lipan trăiește cea mai valoroasă specie de salmonide, lostrița.

Fig.nr.12

Rasul în bârsana

Sursa: https://www.natgeo.ro/natura/habitat-conservare

Predominarea reliefului muntos și deluros determină o largă extindere a pădurilor, care ocupă o suprafață de 289 185 ha. Etajul pădurilor de foioase, dispus între 400 –1200m, este alcătuit din: fag, gorun și carpen precum și dintr-un covor vegetal cu paius rosu, iarba vantului. Pădurile de molid sunt prezente pe pantele Munților Rodnei și ale Munților Maramureșului între 1200 -1800m. Etajele subalpin și alpin, peste 1600 m, fiind formate din pajiști și tufărișuri alcătuite din iederă sau bujorel de munte și jneapăn. În trecut, în depresiuni, era larg răspandit stejarul, care astăzi apare izolat. Deasemenea în Munții Maramureșului și în Munții Gutâi se gasesc câteva mlaștini cu vegetație specifică.

Hirografia

Rețeaua hidrografică este în lungime de 3100 km, densitatea acesteia este în medie

între 0,5-0,7 km/km, apele principalele sunt colectate de râul Tisa Viseu, Iza, Sapânța, și Someș cu afluenții: Sasar, Bârsau, Lăpuș.

Hidrografia județului este completată de o serie de lacuri naturale și antropice: lacurile glaciare (Tăurile Buhaiescului, Iezerul Pietrosu, Izvoru Bistritei Aurii), instalate pe aglomerate vulcanice, cum sunt cele de sub Creasta Cocoșului (tăurile Chendroaiei, Tăul Morarenilor) sau Platoul Izvoare (Taul lui Dumitru), lacuri sărate în foste ocne de sare (Ocna Șugatag), lac unic, format prin prăbușirea unor lucrări miniere (Lacul Albastru – Baia Sprie), lacul de acumulare Strâmtori-Firiza.

Elementele hidrografice reprezentative ale județului sunt: Râul Vișeu izvoraște de sub pasul Prislop, ce are o altitudine de 1416m și se varsă în Tisa, localitatea Valea Vișeului. De la izvoare și până la Borșa-Moise se numește Borșa sau Viseu.

Vișeul, pe partea stângă are ca afluenți pe cei din Munții Rodnei-Valea Fântanelor, Podul Izvorului, Cimpoiesu, Negoiescu, Pietroasa, Vermusu, Paraul Hotarului, Valea lui Dragos, Izvorul Negru, de dreapta Vișeul primește ca afluenți Vaserul și Ruscova, se varsă în Tisa.

Râul Iza izvoraște de sub vârful Batrana din Munții Rodnei (1380m altitudine) și se varsă în Tisa, strabătând peste 83km. Are pe partea stangă afluenții: Baleasa, Baicu, Slatina, Iedisorul, Botiza, Slatoaia, Mara, Pârâul Sugaului, iar pe partea dreaptă, cel mai important afluent este pârâul Ronișoara cu o lungime de 22km.

Râul Mara are izvorul sub varful Iezurile din Munții Ignis (1040m altitudine).

Râul Săpânța are izvorul sub vârful Rotundu 1150m altitudine în Munții Ignis.Caracteristica râului este debitul mare, datorat pădurilor numeroase care atrag și menățin umiditatea în sol.

O mare bogație a zonei atât din punct de vedere peisagistic cât și al rezervei de apă sunt lacurile. Cele mai mici sunt cele glaciare din Munții Rodnei și cele de tip periglaciar din Munții Maramureșului (Vendereu din Muntele Mihailescu), Buhaescu Mare, Iezerul Pietrosului. In minele de sare de la Ocna Șugatag s-au format opt lacuri, cel mai întins lac de mina din Romania fiind lacul Gavrila, iar resul Taul fară Fund, Lacul Batrana, Lacul Roșu și înca peste 30 de lacuri mici în coline. Lacurile de sub abrupturile Gutâiului (Iezerul Mare, Iezerul Mic, Taul lui Dumitru).

Apele sărate și lacurile care s-au format la Ocna Șugatag au permis, dezvoltarea în cele două localități a unor stațiunilor de agreement și balneare, cu largi posibilități de tratament al bolilor reumatismale.

lPrincipalele cursuri de apă ale județului Maramureș

Tabel.nr 3

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures.

Fig.nr.13

Figura este interperată și preluată din Anuarul statistic al Județului Maramureș

Pe teritoriul Maramureșului cursurile de apă cele mai lungi sunt Lapuș, urmat de Iza și Vișeu, medii, Someșul, iar cele mici sunt Mara și Vaser cu 40, repectiv 43 km.

2.2 Potențialul turistic natural al Județului Maramureș

Resursele turistice naturale sunt alcătuite dintr-o varitete de elemente, ce nu au fost modificate de activitatea umană. Formele de relief, întinderea padurii cu inglobatul fond cinegetic, ptrezența monumetelor istorice și arhitecturale, mulțimea de izvoare minerale, stațiunile climaterice conturează județului un valoros potential turistic.

Carpații orientali sunt trasați de văile: Iza-Vișeu, Bistrița Aurie, Someșul Mare, Săpânța, cu un pitoresc aparte.

Lacurile sunt de origine glaciară, adunate din izvoarele ce apar la baza depozitelor de grohotișuri, cu apă limpede. Amplasate la altitudini de 1800-1959 m, cele 23 de lacuri, în spatele depozitelor morenice sunt Buhăiescu II, Iezer, Izvorul Pietrosul, Izvorul Bistriței.

Prin formele sale carstice dezvoltate pe calcare eocene, răspândite pe versantul sudic al Munților Rodnei, acestea evidențiind Peștera Izvorul Tăușoarelor aflată la o altitudine de 9530 m. Este monument al naturii, ce deține galerii în lungime de 9530m și face parte din Complexul carstic Tăușoare – Zaolin. Amintim și alte peșteri din zonă, cum ar fi: Peștera de la Piatra Busuiocului, Peștera din dealul plopii, Peștera lui Maglei, Prștera Zânelor. Peștera cu oase și Casa Pintii aflate în apropiere de Băiuț, formate de natură. Peștera cu oase conține fosile ale ursului de peșteră.Pe lângă peșteri întâlnim și alte fenomene carstice ca Poarta lui Beneș, ce are forma unei arcade, Izbucul numit Izvorul Albastru al Izei.

Rezervația Pietrosul Mare

La 10 km de orașul Borșa este localizată Rezervația Pertrosul Mare, cu o suprafața de 183 ha create de fauna, flora, urme glaciare, geologie și cuprinde golul de munte din împrejurimea Vârfului Pietrosu.

Adăpostește trei clădiri glaciare pe versantul Nordic Zănoaga Mică cea mai extinsă, iar cea mai adâncă Zănoaga Iezeru și clădirea Buhaiescu adapostită în versantul sudic al Vârfului Petrosu, acoperit cu vegetație alpină și subalpină.

Rezervația de castan

Această rezervație se întinde pe aproximativ 450 km, a fost creată în anul 1962, este specie de climat medireranean dezvoltată între 240 și 700 m altitudine.

Rezervații de mlaștină au apărut la începutul seculului XX și cele 3 din județ sunt puse sub ocrotire.

Mlaștina oligotrofă Vlăchinescu s-a fosrmat intr-un rest de crater vulcanic, în Munții Gutâi, ocupă o suprafața de 3 ha, cuprinzând specii de: trifoiul de baltă, roua cerului, rogozul.

Mlaștina Poiana Brazilor cosiderată unică în țară situată în apropierealocalității Săpânța.

Lacul Morenilor format în urma unor alunecări de teren, în satul Breb având o adâncime de 200m, fiind alimentat din pârâul Valea Mare. Această rezervație naturală cuprinde specii de crin, alun, plop.

Țara Maramureșului oferă turiștilor pe meleagurile sale peisaje de neuitat, Masivul Rodnei, calcarele ascund un fenomen natural curios.

Parcul Național Munții Rodnei

Este situat în zona centrală a Munților Rodnei și este desemnat international ca Rezervație a Biosferei de catre Comitetul UNESCO “Omul și Biosfera”. Important atât din punct de vedere a geologiei și geomorfologiei munților, prezența speciilor de faună și floră, endemite și relicte glaciare. Ministerul Apelor și Protecției Mediului în anul 2002 stabilește întinderea actuală, din suprafața totală de 46.399 ha a PNMR, 3,300 ha au fost declarate Rezervație a Biosferei în anul 1979, creat pe baza unei foste rezervații floristice și faunistice bine reprezentate și ocrtite.

Rezervația deține numeroase circuri glaciare și lacuri (Pietrosul, Buhaescu, Lala, Izvorul Bistritei). Vegetația alpină este bine definită, prezența a numeroase specii endemice sau rare cum ar fi: floarea de colt, gentiana, galbenă, gușa porumbelului. Pe crestele subalpine crește zimbrul și tisa, specii forestiere rare, dar și smirdarul și jneapanul, ce dețin peste 30% din zona subalpină. Flora cormofitelor este extrem de bogată, fiind semnalate peste 1.100 specii de plante superioare. Faună alcătuită de: capra neagra, cerbul carpatin, căpriorul, mistretul, ursul, lupul, râsul, jderul de copac, etc. Alte animale ocrotite sunt: ursul brun, cerbul carpatin, cocoșul de mesteacăn, cocoșul de munte, acvila. Marmota alpină este un alt animal ocrotit.

Activitatile permise în parc sunt destul de limitate, fiind acceptate cele utilizate și practicate de comunitățile locale în caz ca nu contravin legislației parcului, ecoturismul, activitățile sțiințifice și turismul cu scop educative.

Lacurile glaciare prezintă un aspect hidrologic prioritar, de o deosebită valoare naturală, peisagistică și turistică. Sunt existente 23 de lacuri glaciare, cele mai mari cele mai mari fiind Buhaescu (cel mai adanc – 5,2 m), Pietrosu, Repede, Negoiescu, Lala Mare (cel mai mare volum de apa – 5637 mp). Apele minerale au o importanță deosebită. Cele mai importante care se găsesc sunt Parva, Sangeorz Bai, Valea Vinului, Borșa, Anies, Zăvoaiele Borcutului, Rodna.

Fig.nr.14

Parcul National Muntii Rodnei

Sursa: http://www.cunoastelumea.ro/fotografia-zilei-muntii-rodnei-o-imagine-de-poveste-foto-catalin-dumitrescu

Rezervația Știintifică Piatra Rea

Se întinde pe 50 ha, protejată în special pentru abundența exemplarelor de floare de colt, constituită ca arie protejată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului National, în zone protejate, având codul 2589, se află în cadrul Parcului Național Munții Rodnei și face parte din categoria 1, ca rezervație științifică. Scopul administrării Rezervației Științifice Piatra Rea este cel de protejare și păstrare a habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, diversității biologice. Rezervația se află în zona Borșa, aflată la o altitudine de 1.500m.

Aceasta este granizată de pârâiele Fantana și Cimpoiasa, aici întâlnim cascadele din Carpați, cascada Cailor, cu o cădere de apa de circa 80m. Relieful acestei zone de eroziune este alcătuit din calcare cristaline, cu platou structural cu fenomene endo și exocarstice ravene, peșteri, doline, lapiezuri. Aici se poate gasi o floră diversă începand cu cea nemorală și până la cea subalpină și alpină, specii rare și ocrotite. (fig.nr.15)

Fig.nr.15

Rezervatia Stiintifica Piatra Rea

Sursa: arhivă personală

Rezervația mixta „Peștera și Izbucul Izvorul Albastru al Izei”

Poziționată în partea E a Munților Rodnei, pe versantul sudic al Muntelui Magura, pe raza comuna Săcel. Denumirea provine de la nuanța verzui-albastruie a izvorului carstic, unul din afluenții râului Iza.Izvorul Albastru al Izei denumit și Izbucul Izei este resurgenta apelor intrate în subteran în peștera Izei. Aceasta s-a format la zona de contact dintre sisturile cristaline a munților Rodnei și zona calcaroasă. Fenomenele carstice se dezvoltă în calcare eocene care stau peste cristalinul munților Rodnei, marcând vechea linie de țărm din eocen. 24

Intrarea în peștera Izei este o fostă dolină impresionantă a cărui pereți sunt stâncoși în care apele parâului Măgurii pătrund printr-un mic canion cu cascade, rezultând fenomene endocarstice de excepție, monumentale, dezvoltate în calcare eocene.

Fig.nr.16

Rezervatia mixta „Pestera si Izbucul Izvorul Albastru al Izei”

Sursa: arhivă personală

Creasta Cocoșului

Este o rezervatie naturală care se află în Munții Gutâi, la circa 30 km nord de orasele Baia Mare și Baia Sprie în județul Maramureș. Denjumirea este data de săteni datorită aseamănării crestei vazută dintr-un anumit unghi cu o creasta de cocoș, prezentând forme diferite din poziția privitorului, nu depașește suprafața de 50 de ha, fiind poziționată la o altitudine medie de 1200m. Cel mai înalt punct al Crestei are 1450 m. Creasta este evidențiată printr-o grupare de stânci ascuțite ce se întind pe o distanța de 200 de m pe directia NV-SE.

Alcatuită din roci vulcanice, rezultate în cadrul unor erupții cu caracter exploziv, sculptate de agenții hidro-atmosferici, configurația acestei forme geologice permite și practicarea diferitelor sporturi. La baza Crestei se află o zona cu aspect de podiș, numită Poiana Boului.

Fig.nr.17

Creasta Cocoșului

Sursa: arhivă personal

Lacul albastru

Este unic datorită următorului aspect: în nici o altă țară din lume nu mai existaun lac care să își schimbe culoarea în funcție de lumină care bate în el sau oamenii care înoata aici, aflat la 3 km de Baia Sprie, acesta este un obiectiv turistic format natural, situat pe versantul Dealul Minei.

Pe parcursul formării lacului, omul și-a facut simtita prezența dar nu în sensul rău al cuvantului. Acesta nefiind modernizat excesiv, lacul reprezintă o destinație pentru tinerii dornici de puțin romantism și de un cadru natural de poveste. Pensiunile prezente în zonaă au făcut-o un punct de atracție pentru posesorii de ATV-uri care vin aici pentru că relieful le permite plimbări pline de adrenalina, dar și pentru turistii mai liniștiți care își doresc doar sa stea în liniștea pădurii la un gratar alături de familie. Tabloul perfect de la Lacul Albastru este completat de coniferele care înconjoara lacul de jur împrejulul malurilor.(fig.nr.18)

Fig.nr.18

Lacul Albastru

Sursa:https://www.google.ro/search?q=Lacul+albastru&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiE0uLH4uvXAhUO6aQKHXjWDRQQ_AUICigB&biw=1517&bih=735

Mlastina Vlasinescu

Este localizată pe platoul vulcanic Izvoare a masivului Ignis (1.307 m), la o altitudine de 900m, pe versantul nordic, la confluența pârâului Ignis cu pârâul Vlasinescu, unde există un complex mlastinos de 4,5 ha, format dintr-o mlaștina oligotrofă turbărie, iar spre periferie se află mlaștini mezo și eutrofe. Mlaștina Vlasinescu se află în comuna Desești, are o suprafață de 3 ha. Aria naturală protejată Mlaștina Vlăsinescu se află în imediata apropiere a Statiunii Izvoare.

Mlaștina Vlăsinescu protejează și pastrează elemente naturale cu valoare ecologică, științifică și peisagistică deosebită dată de specii de plante rare, endemice sau pe cale de dispariție. Stratul de turbă are grosimea maxima de 5,4m, solul fiind de natura organică, turbos, specific mlaștinilor oligotrofe. Flora și fauna acestei arii protejate este specifică zonelor umede-turbăriilor. Mlaștina s-a creat într-un rest de crater vulcanic stins, în care s-a acumulat vegetație, transformată apoi în turbă.

Flora acestui complex mlăștinos, gazduiește și cateva specii rare cum ar fi: planta carnivora Roua Cerului, Rogoz, Feriga de mlaștina, Bumbacarita, Bradisor, Trifoi de balta, Molid, Scorus de munte, Mesteacan, fauna în acest areal fiind bogată. Vipera care vețuieste în mlaștină, poate fi periculoasă pentru neustiutori. Aici găsim și șoparla de munte, Buhaiul de baltă, Broasca Rosie de munte, Salamazdra carpatică. (fig.nr.19)

Datorită mediului acid care oprește dezvoltarea bacteriilor, mlaștina păstreaza mai bine ca orice alt mediu resturi de organisme și în special polen adus de vânt, dând posibilitatea cercetătorilor să reconstituie aspectele floristice ale timpurilor indepartate. Mlaștină reprezintă valoare prin existența turbei, care o importanță medicinală.

Broasca roșie de munte

Fig.nr.19

Sursa: http://mariusiancu.ro/herpetofauna/lumea-amfibienilor/

Cheile Babei

Se află la granița dintre județele Maramureș și Sălaj, de-o parte și de alta a drumului principal, se întinde Cheile Babei, rezervație naturală din punct de vedere geologic și monument al naturii din anul 2000. Formațiunea calcaroasă a fost săpată în stâncă de râul Valea Babei, iar pe vremuri oamenii lucrau acolo în cariera de piatră. În Cheile Babei, întalnim o cascadă, Peștera Zmeului, izvoare, grote și pereți de stancă abrupti. Fiind o formațiune calcaroasă, a săpat în stânca aceste chei, facând parte din relief calcaros, care se întinde de la Napradea, podișul Boiu Mare, până pe chei, unde se află ultima parte a acestui relief calcaros. Această granița desparte două lumi: Valea Someșului și Valea Lăpușului, iar partea dinspre Sălaj este protejată. Maramureșul are aproximativ 1,5 kilometri, iar Sălajul are o jumatate de kilometru. În anul 1980, Ocolul Silvic din Targu Lapus a luat masuri pentru ca peretii de piatra sa nu se pravaleasca peste drum, plantând pe coaste pini, pentru a se opri eroziunea.

Cheile Babei

Fig.nr.20

Sursa:

2.3 Resurse turistice antropice

Resursele turistice antropice sunt obiectivele create cu timpul de activitatea umană. Județul Maramureș deține un potențial turistic antropic unitar si complex prin elemente de etnografie si florclor arta populară: case, porți, unelte, biserici unice prin vechime. Se disting mai multe ramuri ce valorifică potențialul turistic:

Edificii istorice

Edificii culturale

Zona Municipiului Baia Mare

Patrimoniul turistic enografic

Monumete si lucrari de artă

Obiective economice

Satul Breb localizat în partea nordică a muntelui Gutâi cuprinde teritorii din perioada medievală, iar așezările sunt denumite Valea Mare, Copacis și Breb. Acest sat își păstrează arhitectura tradițională, folclorul și obiceiurile.

Satul Ieud situat pe Valea Izei își păstrează tradițiile si poveștile ce amintesc de eroii întemeietori, își păstreaă arhitectura tărănească, având o populație de aproximativ 4.000 de persoane.

Comuna Bârsana este comuna autentică a Maramureșului istoric ce atrage turiștii prin originalitatea și pitorescul construcțiilor tărănești, portul tradițional, piesaje fascinante de poveste.

Comuna Oncești situată pe cursul râului Iza având ca obiective turistice importante: Biserica din Lemn și iconostasul vechi ortodox.

Localitatea Daești își păstrează arhitectura natională din lemn case și acareturi, biserici din lemn, porți, dar si construcțiile contemporane cu interioare cu mobilier tradițional, covoare, ștergare.

Comuna Săpânța dominată de Piatra Săpânței asezată pe malul sudic al Tisei, care își păstreaă și astăzi traditia caselor monumentale, construite din lemn.

Aici putem vizita Cimitirul, Casa Ioan Stan Patraș, Păstravia, Cascada, dar și amenajarea și frumusețea arhitecturii caselor.

1.Monumente și elemente de așezări culturale:

A.Cetati si castele:

a. Cetatea Chioar așezată la o altitudine de peste 400 metri, pe malul râului Someș, dezvoltată în secolele XV-XVI, pe un munte ce curpinde doua părți ale cetății ce stau fața în fața, concretizează la poale un defileu între stânci Viorica Ursu, Traian Ursu, în anul 1980. Cetatea se întinde pe un teritoriu format din 58-94 de sate. Centrul administrativ și militar al domeniului Chioar, Cetatea de Piatra Chioarului a fost ridicate în secolul al XIII-lea însă amintite în 1319 pe un câmp izolat, într-o cotitură a apei Lăpuș. (fig.nr.21)

Fig.nr.21

Cetatea Chioar

Sursa: arhivă personală

b. Cetatea de pe Dealul Cetateaua este poziționată în comuna Oncești, pe malul stâng al Izei, la altitudinea de 488m. Au fost găsite aici ruinele unei foste cetăți feudale din secolele XIV – XV, din care s-a mai păstrat un turn de piatră vizibil și astăzi.
Fortificația a fost ridicată peste o cetate ce aparținea liniei dacice de pe cursul superior al Tisei.

c. Castelul Lonyai se află pe malul drept și în lunca râului Someș, la o distanța de 21 km de municipiul Satu Mare, în comuna Medieșul Aurit. Castelul este ridicat din 4 aripi, dispuse în jurul unei curti centrale, scontat cu bastioane în formă de pană, prismatice la colțuri. (fig.nr.22) Are o fațadă principală expresivă, străjuita central de un turn octogonal așezat deasupra gangului porții și ancadramente importante din piatră. Starea sa este cauzată în mare parte și de incendiuul din timpul celui de al doilea război mondial. Cercetarile arheologice începute aici în anul 1964 au dus la descoperirea unui adevarat centru mestesugaresc, format din cele 17 cuptoare pentru ars ceramica. Ele au fost bine păstrate, fiind vizitate în hotarul comunei, la Suculeu.

În centrul satului este biserica ortodoxă, ce a fost contruită în anul 1892, monumental participanților din localitate la revoluția din anul 1848. În partea vestică a localității se întinde o padure cu renume istorică, loc de refugiu în trecut. Astăzi castelul singurul renascentist din judetul Satu Mare fiind ruinat pe zi ce trece, dar cu toată starea sa de ruină domină imaginea centrului comunei.

Catelul Lonyai

Fig.nr.22

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Medieșu_Aurit,_Satu_Mare

d. Cetatea Baia Mare aflată în municipiul Baia Mare, contruită sub domnia lui Matia Corvinul în, 1458-1490, fiind dărâmată și reconstruită de mai multe ori. Pe baza unei hărți din 1783 se poate vedea, că încinta fortificată a orașului din evul mediu a avut un plan neregulat, fiind dotată cu mai multe turnuri care au fost întreținute de diferite bresle, în izvoarele scrise, amintite de către Turnul măcelarilor, Turnul rosu, Turnul Blănarilor și Turnul olarilor, porțile erau îndreptate spre localitățile importante ale regiunii, in cele 4 direcții cardinale. In anul 1703 o parte dintre haiducii aflați în tabara curuților, conduși de vestitul Pintea Viteazul, reușește sa patrundă în oraș, dar apărarea orașului respinge aceasta tentativă Haiducul Pintea Viteazul fiind împușcat în apropiere de Turnul Măcelarilor (fig.nr.23).

Fig.nr.23

Turnul Macelarilor Sursa: arhivă personală

d. Cetatea de la Seini situată în aria localității Seini, construită in anul 1490, iar în 1677 a fost distrusa de tătari, populația refugiindu-se în pădurile învecinate. Seiniul este mentionat printre cetățile existente în secolele X-XIII.29 Această așezare supravietuiește sub formă de opidum.

B. Biserici din lemn:

Biserici aflate pe lista patrimonului UNESCO sunt: “Bisericile de lemn din Budești Josani, Desesti, Bârsana, Poienile Izei și Ieud Deal se află în Maramureșul istoric, cele de la Surdești și Plopis sunt din străvechea Țară a Chioarului, iar Biserica Sfinții Arhangheli din Rogoz e situată in Tara Lapusului.”( fig.nr.24)

Impreună, aceste 8 biserici de lemn reprezintă un sistem de exemple remarcabile de diverse soluții arhitecturale din diferite timpuri și locuri, fiind expresie înguste, dar înalte, cu turle suple și lungi la capătul vestic al clădirii. De aceea ele sunt infățișarea particularității locale a culturii zonei montane din nordul României.

Harta localizării bisericilor din lemn

Fig.nr.24

Sursa: http://www.cazaretransilvania.ro/Menu/biserici_din_maramures-prezentare-obiective_turistice-cazare-harta-atractii_turistice-biserici_din_maramures.html

a. Biserica de Lemn din Bârsana, vechea biserică a mănăstirii, datează din anul 1711 și poartă hramul "Intrarea Maicii Domnului în Biserică". A fost declarată monument istoric, fiind la sfârșitul anului 1999 inclusă pe lista de patrimoniu cultural mondial UNESCO. Biserica nu trebuie confundată cu cea de lemn nouă a complexului monahal Mănăstirea Bârsana, ele fiind dispuse la câțiva kilometri distanță una de cealaltă.

Pictura, este una unica, extrem de valoroasă, croita după rigorile artei baroce.(fig.nr.25)

Biserica din Bârsana

Fig.nr.25

Sursa: https://www.orthphoto.net/photo.php?id=66911&id_jezyk=1

b. Biserica de lemn din Budești, construita in anul 1643, din bârne groase așezate pe susșinere din pietre de râu, este Patrimoniul Mondial UNESCO și poartă hramul Sfântului Nicolae. În interiorul bisericii sunt păstrate camașa de zale și coiful lui Pintea, despre care se spune ca el însuși le-ar fi adus aici, dar și icoane de lemn dantând din secolul al XVII-lea, cea mai insemnată fiind cea aratând pe Sfâtul Ioan Botezătorul. Pictura e una în culori deschise, calde, luminoase și bine definete, fiind vizibilă astăzi numai pe jumatatea vestica a pereților. O caracteristică specifică a acesteia este turnul. La baza clopotniței sunt patru turnulețe, detaliul arhitectural neobișnuit pentru construcțiile de lemn din Maramureș.

c. Biserica de lemn din Desești, monument UNESCO, este o biserica traditională de lemn, construită în anul 1770, care poartă hramul Cuvioasei Paraschiva. O poveste spune că în anul 1717, în urma unei invazii, tătarii au incendiat biserica satului. Tot legenda mai zice că noua locație a bisericii a fost aleasă de piatra de altar, sătenii au încercat să ridice piatra în mai multe locuri, dar de fiecare dată aceasta a cazut. După cinci încercări esuate, piatra a rămas în picioare, fiind în acest fel stabilit noua construcție a bisericii. Pictura datează din anul 1780, accentuează simplitatea acesteia. (fig.nr.26)

Arhitectura traditională, îmbinările de lemn, echilibrul se imbină cu armonia elementelor de arhitectură, impresia de simplitate și eleganță dovedesc o perfecta cunoaștere a artei lemnului și a maiestriei. (fig.nr.27)

Nota de originalitate e data de barnele, ce susțin șarpanta acoperișului, prelungite și sculptate în scara, conferind formațiunii o siluetă diferită.

Pictura Bisericii din Dăsești Biserica de lemn din Dăsești

Fig.nr.26 Fig.nr.27

Sursa: http://ecomaramures.com/descopera-zona/2-2-civilizatia-lemnului/

d. Ieiud-Biserica, monument UNESCO, este construită din lemn de brad, în unele documentare este prezentată ca fiind cea mai veche biserică din lemn din județ, ce datează din secolul XVII. Alexandru Ponehalschi a realizat picturile din interiorul acesteia, fiind tradiționale, cu pereții in care este ilustrată Judecata de Apoi in pronaos, cu un foc ce ii cuprinde pe condamnați. În biserică există o mare colecție de icoane pe sticlă de la Nicula, carți valoroase si covoare vopsite din secolele XVI-XVII.

Ieud Biserica

Fig.nr.28

Sursa: https://www.orthphoto.net/photo.php?id=44891&id_jezyk=1

e. Plopis Biserica poartă hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, monument UNESCO. Locuitorii au început în anul 1798 construirea unei noi biserici, cu scopul de a inlocui vechea biserică. Au fost descoperite 49 de monede, ce erau depuse câte una de fiecare familie din sat care a participat la ctitorirea bisericii. Lungimea bisericii este de 17m, iar latimea de 7m și 47m înalțime, fiind poate cea mai unitara si mai bine echilibrata biserică de lemn a Maramureșului, și se inscribe în categoria construcțiilor religioase bine închegate. Pictura este dominantă fiind dată de reprezentări ale Apocalipsei, ele ocupând întregul perete de vest al naosului, iar arhitectonic, se compune din pridvor, pronaos, naos și un altar, toate ridicate pe o fundație din piatră. Elementele caracteristice sunt: bârnele superioare ale pereților nu ies în consola, iar streașina este înfundată.

f. Biserica „Sfanta Paraschiva” din Poienile Izei, monument UNESCO, construită acum aproape 400 de ani, fiind unua dintre cele mai frumoase locașuri din Maramureș, ce respect cofigurația tradițională: planul navei este rectangular, acoperișul are dublă poală, iar turla cu trei clopote are foisor, coif si o cruce înaltă. Altarul are patru laturi ca în vechime, lucru rar întalnit la alte instituții divino-umane. Pictura, începută în anul 1794, abordează ă tematică originala a iconografiei traditionale, intr-un registru cromatic deosebit.32 (fig.nr.29)

Biserica Poienile Izei

Fig.nr.29

Sursa: http://www.cazaretransilvania.ro/Menu/biserici_din_maramures-prezentare-obiective_turistice-cazare-harta-atractii_turistice-biserici_din_maramures.html

g. Rogoz Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril", aflată în inima Județului Maramureș, construită în anul 1663 din doua bucăți de lemne massive de pe Dealul Popii. Unicitatea construcției este dată de intrarea laterală și de acoperișul acesteia. Masa moșilor este acoperită de streșini, facută din barne lungi căt biserica și crestată din metru în metru. În dreptul cresturilor din peretele bisericii sunt scrise nume ale familiilor bogate, proprietare pe rosturile din masa moșilor. In zilele de sărbătoare, aceste familii dădeau de pomana săracilor pentru sufletele celor morți. Decorațiunile exterioare sunt remarcabile: brâul în formă de funie răsucită cu simboluri solare ce inconjura locașul și îmbinările de lemn ce dau pereților aspectul unor ziduri de caramidă. (fig.nr.30)

Elementul ornamental al bisericii îl constituie capetele grinzilor ce sprijină streașina, cioplite în forma de cap de cal element întalnit la casele sătenilor. Simbolistica acestui locaș clar îl constituie grinda decorate cu motive ale mitologiei romanesti: Soarele, Luna, Stelele, Luceferii. Pictura, cu tematica foarte diversificată, a fost păstrată, doar în naos și pronaos.

Biserica Rogoz

Fig.nr.30

Sursa: http://www.cazaretransilvania.ro/Menu/biserici_din_maramures-prezentare-obiective_turistice-cazare-harta-atractii_turistice-biserici_din_maramures.html

h. Surdești Biserica, monument UNESCO, construită în anul 1721, poartă hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, este cea mai înalta construcție veche din lemn de stejar, turnul având 54m, înconjurat de alte 4 turnulețe mici, înaltimea totală fiind de 72m. Este singura bazilică din Județul Maramureș care are acoperiș cu doua poale. Picturile interioare au fost realizate de zugravul Ștefan din Sisești în anul 1783 (scene biblice). Frumusețea bisericii este sporita de existența brâului în funie răsucită ce simbolizează legatura dintre Cer și Pământ. ”

Surdești Biserica

Fig.nr.31

Sursa: http://www.romania-travel-guide.com/atractii/religioase/bisericile-de-lemn-din-maramures.html

Harta bisericilor

Fig.nr.32

Sursa http://www.romania-travel-guide.com/atractii/religioase/bisericile-de-lemn-din-maramures.html

C.Muzee

a. Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie

Muzeul se află în Baia Mare, deschis în anul 1904, sub subordonarea primăriei, fiind locul în care comunitatea vine să privească depozitul istoriei. Acesta cuprindea 6900 de obiecte, având patru secțiuni de colecții: arheologie și istorie, artă, științele naturii, bibliotecă și arhivistică.

Astăzi aflat în subordinea Consiliului Județean Maramureș, asigură resursele financiare necesare realizării obictivelor rezultate din funcțiile de bază ale muzeului, fiind o instituție publică de cultură, alcătuit din bunuri culturale. Muzeul însumează 75.709 numere de inventar, 35.745 de artefacte o parte fiind puse în valoare în cadrul expoziției permanente “Comori ale Epocii Bronzului din Nordul Transilvaniei”, 24.128 piese de colecții arheologice, medievale, bresle, arme albe și de foc, tezaure monetare, sigilii și de tipare, fotografii și stampe, tehnică mineră, documente, patrimoniu memoralistic. (fig.nr.33)

Mineritul cuprinde 1500 de piese : unelte, mijloace de transport ale minereului, piese având caracter de unicitate, mijloace de iluminat în subteran. Atracția de ceasornice, alcatuită din 300 de piese, văzute în cadrul expoziției „Călătorie în universul ceasului”, ce reprezintă un important mediator de educație muzeală.

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie

Fig.nr.33

Sursa: http://www.baiamare.ro/ro/Descopera-Baia-Mare/Obiective-turistice-si-atractii/Muzee/Muzeul-Judetean-de-Istorie-si-Arheologie/

b. Muzeul de mineralogie

Cel mai mare muzeu, din Europa este situat în județul Maramureș, Baia Mare, a luat naștere în urma cu 22 de ani, în anul 1989, fiind singurul muzeu de profil mineralogic din România ce deține peste 16.000 eșantioane minerale, unicate sau rarități ce provin din zăcamintele regiunii. Colectia de minerale a fost constituită în jurul unui nucleu de minerale în numar de 1.502 bucăți nedeterminate și neinventariate, în anul 1969, aflate de mulți ani într-o magazie a Muzeului Judetean Maramureș. Colecția s-a dezvoltat numeric ajungând în anul 1975 la 3.272 eșantioane, în 1985 la 14.274, astăzi să numere peste 16.000 eșantioane.

Muzeul posedă exemplare ca: galenă, cuarț, aur slaferit, calcit, fluorină, wolframit, siderit, pirită, biritină, vivianit, rodocrozit, cuarț calcit, rodocrozit unele dintre acestea rezentate in fig.nr.34.

Baritină- Baia Sprie Cuarț- Cavnic Galenă-Herja Aur, sfalerit- Cavnic

Fig.nr 34

Sursa: www.muzeuminbm.ro/wp/descopera/colectia/

c. Muzeul de Arta

Muzeul Județean de Artă Centrul Artistic, din Baia Mare, instituție publică de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Maramureș, contruit în anul 1748, dar funcționează din 1984, este singura în țară atât prin profilul colecțiilor sale cât și prin programele expoziționale pe care le promovează. În expoziția permanentă numită “Centrul Artistic Baia Mare” sunt remarcate peste 300 de lucrări.

De la 195 de piese inregistrate în anul 1960, în “Colecția de artă românească modernă și contemporană” în cadrul Muzeului Regional Maramureș, prin achiziții, transferuri și donații, în cadrul muzeului să existe în prezent peste 3.900 de lucrări de artă, iar în ultimii aproape 500 de piese noi. În anul 2001, instituția era denumită Muzeul de Arta Centrul Artistic Baia Mare, iar din septembrie 2006 denumirea oficiala a acestuia este de Muzeul Judetean de Arta Centrul Artistic Baia Mare.

d. Muzeul de Etnografie și Artă Populara

In anul 1899, înființat la Baia Mare, prin Asociatia Muzeala Baimareană a carei membrii au donat obiecte ce formau primele colectii ale muzeului baimarean, expoziția de etnofrafie și artă populara are trei secțiuni, care prezintă: ocupațiile tradiționale secundare și principale, intalații tehnice și meșteșuguri, obiecte ce aparțin artei populare, ceramică, componente ce aparțin arhietecturii populare, port și textile de interior, din cele patru regiuni ale județului(Chioar, Codru, Lăpuș, Maramureș). Patrimoniul muzeal actual ajuns la peste 7000 de piese, din care se numără peste 2.000 de costume populare, ce au valoare de tezaur. (fig.nr.35)

Muzeul de Etnografie și Artă popular

Fig.nr.35

Sursa: http://www.jurnalulromanesc.at/peste-2-000-de-costume-populare-zestrea-muzeului-de-etnografie-si-arta-populara-din-baia-mare/

e. Planetariul

Planetariul Baia Mare este primul planetarium, deschis în Romania în anul 1969 și unicul din Transilvania până în 2010, fiind una dintre cele mai importante atracții turistice, culturale și științifice. Planetariul este un departament de specialitate în cadrul Muzeului de Mineralogie din Baia Mare și una dintre cele mai populare instituții de profil din România, cu ocupații cultural-științifice, dedicate publicului din mediul educațional, activități ce cuprind demonstrații în cupola, expoziții, observații astronomice, proiecții de filme documentare, ateliere practice de astronomie și prelegeri tematice personalizate. Patrimoniul Planetariului alcătut din colecția tematică astronomică, respectiv „Omul în spațiul extraterestru”, ce cuprinde 700 de timbre. (fig.nr.36)

Planetariu din Baia Mare

Fig.nr.36

Sursa: http://www.infopensiuni.ro/cazare-baia-mare/obiective-turistice-baia-mare/planetariul-si-observatorul-astronomic-baia-mare_7856

f. Muzeul de Etnografie și Istorie situat în localitatea Vișeu de Sus, contruit în anul 1970, sediul cladirii a aparținut unor etnici germane. În anul 2001 a fost reamenajat dispunând de o sală de istorie, o sală pentru expoziția de etnografie, una pentru obiectele de cult, precum și o terasă pentru expunerea obiectelor muzeale mai mari. În secția de istorie se află obiecte și ilustrații, în cinci vitrine și pe noua panouri de sticla, înfațisând o sinteza a istoriei locale.

g. Muzeul memorial Vasile Lucaciu a fost deschis în anul 1968, muzeul este alcatuit din documente, fotografii de epoca, piese de mobilier originale. Biblioteca cu peste 15.000 de volume ce oferă datele necesare pentru a cunoaște viața, activitatea și puternică personalitate a “Leului de la Sisesti”, memorandist și fauritor al Romaniei Mari.

h. Muzeul Satului Maramureșean, situat în orașul Sighetu Marmației, deschis în anul 1981,cuprinde o colecție de așezări specifice zonei Maramureșului. Acesta a fost inaugurat la 30 mai 1981, dupa adunarea exponatelor, începută în anul 1972 și care continuă și în prezent. Muzeul cuprinde peste 30 de gospodarii și unele mobilate complet cu piesele originale. Casele și gospodariile conservate, sunt înbinate pe principalele subzone ale județului istoric, iar prin structura sa, creeaza impresia unui sat tipic maramureșean.

Biserica Satului Maramureșean

Fig.nr.37

Sursa: http://www.hoinariromani.ro/2011/07/muzeul-satului-maramuresean/

i. Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, muzeul de la Sighet a fost suținut de activitatea Centrului Internațional de Studii asupra Comunismului, strângerea de documente, fotografii, obiecte și hârtii care să poată fi folosite în crearea celor peste cincizeci de sași în fostele celule ale închisorii. Muzeul, care adesea este confundat el singur cu Memorialul, este produsul Centrului de Studii și creat în anul 1993, fiind mereu în criză de fonduri și personal. Acesta s-a structurat în cateva departamente, preocuparea de atragere a unor colaboratori, de crearea unei promoții de cercetători. (fig.nr.38)

Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței

Fig.nr.38

Sursa: http://www.infoviseu.ro/despre-maramures

j. Monumentul Eroilor din Moisei situat pe raza localității Moisei, realizat de sculptorul Vida Gheza și ridicat în memoria martirilor din Moisei ucisi de trupele horthyste în retragere. Monumentul este alcătuit din 12 figuri de piatră: 2 chipuri omenești și 10 măști tradiționale, masacrul a avut loc ăn data de 14 octombrie 1944 când trupele maghiare aflate în retragere pe Valea Izei au fost omorați 39 de români și 3 evrei în casele de lemn de la ieșirea din comuna Moisei, motivul ar fi că au fost partizani și că au opus retragerea. (fig.nr.39)

Monumentul eroilor din Moisei

Fig.nr.39

Sursa: arhivă personală

g. Turnul Stefan

Acesta a fost supus mai multor reparații începand cu secolul XVI, iar între anii 1619 și 1628 i se adaugă un vârf în formă de piramida și câte un ceas pe fiecare laturî. Turnul Ștefan și catedrala grav avariate în urma mai multor incendii în anii urmatori, iar după cel din anul 1869, biserica este desființată, turnul fiind refacut în perioada urmatoare. Monumentul aparținand arhitecturii din evul mediu se gaseste în Piata Pacii a aparținut de catedrala Sf. Ștefan. Construcția a fost anexată lacașului de cult în secolul XV la cererea lui Iancu de Hunedoara, turnul deține elemente artistice apartinând goticului având înalțimea de peste 40 m”.

h. Casa Iancu de Hunedoara numită și Casa Elisabeta, este o construcție cu pereții foarte grosiprivată, construita la mijlocul secolului XV-lea de catre Iancu, pentru soția sa Elisabeta, acesta se află în stare satisfăcătoare, în ciuda vechimii sale.

k. Vechiul han Vulturul Negru din Baia Mare este un monument istoric și de arhitectură, construit înainte de anul 1970. La sfarsitul secolului al XIX-lea în această clădire a funcționat primaria orașului, dar din anul 1950 până în 1999 clădirea a fost ocupată de Judecatoria Baia Mare și de Oficiul de Carte Funciara.

D. Case memorial

a. Casa memorial Stan Ioan Patras este situată în Săpânța, la cateva sute de metri de Cimitirul Vesel, dedicată memoriei celui care a pornit obiceiul crucilor cu inscripții vesele.

Casa este o clădire cu două camere și curte, aici se pot admira costume populare, specifice zonei, obiecte de artizanat (covoare, oale de lut, tablouri de lemn), pozele familiei lui Ioan Stan Patras. Dumitru Pop fiind urmașul, a ales să locuiască in casa maestrului său.

Fig.nr.40

Sursa: arhivă personal

b. Casa memoriala Ion Siugariu deschisă publicului în anul 1983, aici s-a nascut poetul Ion Siugariu și adăpostește manuscrise, fotografii, corespondență de familie, piese de mobilier și obiecte specifice zonei miniere.

c. Casa memoriala Petofi Sandor este adapostita de castelul construit între anii 1740 – 1760 de către familia Teleki. Marele muzician Francz Liszt și scriitorul Jokai Mor au vizitat casa în calitate de oaspeti. Aici marele poet maghiar Petofi Sandor a scris cateva din poeziile sale traduse astăzi în mai multe limbi, în perioada anilor 1846-1847. Piesele de mobilier, materialul iconografic, manuscrisele poetului alcătuit prin donații dormănd un patrimoniu mirific.

Casa memorial Petofi Sandor

Fig.nr.41

Sursa: http://www.gds.ro/Local/2017-05-16/contract-de-1,8-milioane-de-lei-pentru-scoaterea-din-ruina-casei-iosif-keber/

d. Casa memoriala George Pop de Basesti localizată în Basești fiind construită în anii 1885-1890 constituind un punct de referință și de întâlnire a multor personalități transilvanene: dr. Vasile Lucaciu, Vasile Goldis, Ion Rațiu, Teodor Mihail. Locuită până în anul 1940 de fiica sa, Elena Pop Longin și soțul ei Francisc Hossu Longin. In perioada 1970-1976 s-au relizat lucracri de reabilitare, aferind vizitatorilor documente de familie, fotografii, obiecte personale care recompun viața și activitatea lui George Pop de Basești.

e. Casa memoriala Ioan Mihaly de Apsa situată în Sighetul Marmației, ridicată în cinstea lui Ioan Mihaly de Apsa. La parter exista o colecție de artă, iar la etaj un salon cu mobilier stil Ludovic al VI-lea și camera de lucru. Dr. Ioan Mihaly de Apsa a fost membru corespondent al Academiei Regale Romane, fondator al Asociațiunii pentru Cultura Poporului Roman din Maramureș, fondatorul departamentului Sighet, colecționar de numismatică și de obiecte vechi pe care le-a cules de la țăranii maramureșeni. Pastrează cea mai valoroasă și bogată colecție de floră maramureșeană. Pot fi văzute colecții de faună, micromicete dar și mineralogie. Intr-un spatiu de circa 250m2 este organizată o expoziție tematică permanentă cuprinzând exponate rarități din colecții. (fig.nr.42)

Casa memoriala Ioan Mihaly de Apsa

Fig.nr.42

Sursa: http://www.podgoriivrancene.ro/dragosloveni-casa-memoriala-alexandru-vlahuta/

f. Casa memoriala Elie Wiesel este situată în Sighetu Marmației, cuprinde o impresionantă colecție de fotografii, obiecte de cult, mobilier și exponate ale comunității evreiești maramureșene.  (fig.nr.43)

Casa memoriala Elie Wiesel

Fig.nr.43

Sursa: https://www.pinterest.co.uk/pin/548735535819041010/

g. Cimitirul Vesel numit datorită crucilor de pe morminte care sunt foarte colorate și inscriptionate cu poezii satirice, epitafe, devenind un obiectiv turistic ce a adus o oarecare faima localității, Săpânța. Construit la mijlocul anului 1930 de catre artistul popular Stan Ion Patras, care mai bine de 50 de ani a creat sute de cruci din lemn în stilul caracteristic și "vesel", tradiție de a carei continuitate se ocupă azi ucenicul Dumitru Pop Tincu. Pentru pictarea scenelor, se foloseau culorile: "albastru de Săpânța", verde, galben, roșu, alb. (fig.nr.44)

Poeziile de pe crucile din Cimitirul Vesel sunt de obicei sincere, spontane, ce conțin numele defunctului și caracteristici ale vieții lui.” Veselia în fata morții este inspirată dintr-o legendă ce spune că acest obicei aparținea dacilor, aceștia credeau în viața veșnică, în trecerea intr-o alta lume dupa moarte, întalnirea cu zeul lor, Zamolxe. Cimitirul Vesel a devenit astfel un adevarat centru de interes, obiectiv de atracție turistică.

Exemplu de epitaf: "Sub aceasta cruce grea/

Zace biata soacra-mea/

Trei zile de mai traia/

Zaceam eu si cetea ea/

Voi care treceti pa aici/

Incercati sa n-o treziti/

Ca acasa daca vine/

Iarai cu gura pa mine/

Da asa eu m-oi purta/

Ca-napoi n-a inturna/

Stai aicea draga soacra-mea”.

Cele peste 800 de cruci constitue o arhivă importantă, acestea reprezentând istoria locuitorilor din Săpânța.

Cimitirul Vesel

Fig.nr.44

Sursa: http://www.infoviseu.ro/destinatii-turistice/sapanta

Resursele naturale și antropice ale Județului Maramureș reprezintă elemente de activitate ale ofertei turistice maramureșene, cu activități turistice care permit desfăsurarea a numeroase forme de turism: rural, montan, cultural, religios, balneaar, de vânătoare.

2.4 Cadrul etnografic al Județului Maramureș

Cadrul etnografic este cel care atrage în mod deosebit turiștii prin frumușețea și diversitatea peisajelor, caselor, porților tradiționale, uneltelor, țesăturilor, obiceiurilor prin semnificație și vechime.

Așezările reprezintă frumusețea acestui județ, armonia ce leagă omul de operele sale, ce dă naștere specificului maramureșean, și individualizează zona, care îi conferă unicitate.

Așezarea maramureșeană are ca obiectiv predominant biserica, amplasată în general în mijlocul satului, în jurul acestuia fiind plasat cimitirul.

Elementele de cultură locală sunt întâlnite în mai multe subzone:

– subzona plasată în vestul Maramureșului, cunoscută pentru folosirea lemnului de stejar

– subzona cntrală ce cuprinde cursul mijlociu al Izei, dezvoltată fiind arhitectura maramureșeană, bisericile

– subzona estică a bazinului Ruzova, arhitectura se prezintă diferită, de restulzonelor, decorațiuni diferite

– subzona nordică influențată de arhitectura orașului Sighet

– subzone sudică pe cursul superior al Izei și vișeului

Torsul, țesuul și cusutul

În cadrul țesăturilor maramureșene se disting țesături de uz crent (cerga, șolul, fața de pernă, tolinca), țesături decorative (căpătâie de pernă, țesăturile de desagi), țesăturile de ritual.

Prelucrarea lemnului prin care se remarcă bogăția pădurilor de foioase și rășinoase.

Meșteșugarii folosesc cioplitul lemnului, rindele, dalți, iar arta lemnului își face simțită prezența mai ales în comuna Săpânța.

Olăritul

Centrele de ceramică de la Săcel funționează, cunoscute ca fiind de factură dacică și de la Sighet, iar vasele de ceramic își au și astăzi rolul lor (pentru apă, lapte, prepararea hranei).

Casa și gospodăria țărănească

În gospodăria țărănească sunt surprinse gospodăria propriu-zisă (gradină, livadă, curtea, casa și ocolul vitelor), și terenurile Agricole din afara gospodăriei ( pădure, pământ).

Casa maramureșeană este contruită într-o armonie perfecta cu peisajul, fiind remarcată legatura dintre om, creațiile sale și mediu.

Portul popular și obiceiurile

În creația maramureșeană cea mai important creație este portul popular.

Costumul femeiesc se compune din

Cămășile femeiești, confecționate din pânză alba care la femeile tinere sunt ornamente cu dievrse țesături colorate, decolteul pătrat și mâneca încrețită.

Pieptarul care poate fi cel din pătură sau cojocul din lână de miel

Mărgele colorate zgărdane

Costumul bărbătesc alcătuit din

Cămașă tradișională facută din cânepă sau bumbac cu in

Pieptarul din pătură catifea neagră sau albastră

Monumente de arhitectură- bisricile

Județul Maramureș cunoscut pentru costumațiile sale din lemn a caselor, bisericilor, mori și semen de mormânt, unelte, acareturi. Elementele decorative susțin arhitctura construcțiilor. În Maramureș întâlnim puține monumente vechi din zid, piatră, cărămidă, pământ.

Porțile constituie un element al gospodăriei, a tezaurului culturii vechi și a lemnului.

Decorul și simbolica lui

Funia răsucită – în cadrul ușilor exterioare ale bisericilor simbolizează prin brâu legătura dintre Cer și Pământ.

Soarele ce apare frecvent ca element decorative maramureșean, fiind simbolul vieții, cunoașterii și înțelepciunii.

Luna asociată cu soarele, simbolizează timpul, legatura dintre Cer și Pământ.

Arborele ce smnifică viața veșnică “tinerețe fară bătrânețe”.

Coroana simbolul vieții, voie bună.

Arta maramureșeană folclorul și componentele culturii sunt păstrate de sute de ani cunoscute la inceputul seculului XIX.

2.5 Principalele forme de turism practicate în Județul Maramureș

Prin relieful variat pe care il are judetul Maramures, turismul poate fi intalnit aici in diferite forme si anume: turismul montan in muntii Rodnei, Maramuresului, Gutai, Tibles. Turismul balnear datorita prezentei apelor minerale, turismul rural sau agroturismul reprezentat în gospodariile satenilor, cultural și stiintific fiind descoperit prin curiozitatea oamenilor de cunoastere și vizitare, datorită prezenței numeroaselor obiective culturale, obiceiuri stravechi, biserici și rezervații naturale.

A. Turismul montan organizat la sfarsitul secolului XIX, s-a dezvoltat si a fost sustinut de numarul de cabane si statiuni care creste. Cele mai importante masive ale judetului pe care se practica turismul montan sunt: muntii Rodnei (Pietrosu 2302m altitudine max.), muntii Caliman, Muntii Tibles, muntii Maramu resului, muntii Gutai.

Durata unor trasee montane în Județul Maramureș este între 2-10 ore în funcție de zona și munte. Dintre toate traseele județului cele mai periculoase se afla în Munții Rodnei.

Mountainbike-ul este practicat in judet pe traseele:

-Baile Borsa-Borsa oras-Viseul de Sus

-Remeti-Sapanta-Sighetul Marmatiei

-Rona de Sus-Giulesti-Desesti-Ocna Sugatag

-Poienile de sub Munte-Repedea-Ruscova-Rozavlea-Viseul de Jos

-Botiza-Rozavlea-Stramtura-Barsana-Calinesti-Ocna Sugatag

Escalada-Rapel activitatile de alpinism si escalada se desfasoara de obicei pentru cei peacticanti si se alege un traseu mai dificil. Coborarea in rape se pot face pe lungimi intre 10-200 de metri pe stanca sau in gol de pe pod. Rapel este o coborare prin alunecare pe o coarda, acest sport se practica in statiunea Borsa.

Parapanta depresiunea Maramureș este locul cel mai bun pentru zborul cu parapanta, unde se întalnesc cei mai puternici curenti de aer.

B. Turismul rural este reprezentat in judetul Maramures prin diferite sate si activitati desfasurate, care atrag turisti, fiecare fiind unic deosebit prin creatiile pe care le detin.”

C. Turismul cultural vizează în principal obiective turistice de provenienta antropica. Tinutul Maramuresului detine un patrimoniu cultural-istocic si etnofolcloric de mare importanta si atractivitate turistica.

D. Turismul știintific reprezinta o forma de turism cu potential deosebit de dezvoltare datorat biodiversificarii existente in Parcul Național Munții Rodnei.

2.6 Principalele trasee turistice în Județul Maramureș

Regiunea Maramurețului dispune de o sferă bogată de resurseturistice naturale și antropice dintre care putem enumera cele mai importante localitati, care sunt principalele obiective ale judetului in decursul a cateva circuite:

a.”Baia Mare (o km)-Baia Sprie (10 km) aici gasim Rezervatia naturala Chiuzbaia- Mara (39 km) Cheile Tatarului- Desesti (42 km)-Harnicesti (45 km)- Giulesti (51 km)- Vadu Izei (59 km ) Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf. Nicolae- Sighetul Marmatiei (65 km ) Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare maramuresene-Campulung la Tisa (78 km)-Sapanta

b.Targul Lapus (o km ) Cheile Lapusului – Cernesti (15 km ) – Copalnic (22 km) – Surdesti (37 km) – Danesti (40 km) – Sisesti (42 km) – Baia Sprie (46km) Rezervatia naturala Chiuzbaia -Baia Mare (56 km).

c.Baia Mare (0 km)-Baia Sprie (10 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia-Mogosa (19 km ) Statiunea Mogosa – Baia Mare (28 km) -Baia Sprie (38 km).

d. BaiaMare (o km) – Baia Sprie (10 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia – Mogosa (19 km ) Statiunea Mogasa – Cavnic (25 km ) – Budesti (37 km )Poiana cu narcise de 100 ha si Biserica din lemn Cuvioasa Parascheva-Calinesti ( 44 km ) – Barsana (55 km)Biserica din lemn Intrarea in Biserica Maicii Domnului si Manastirea Barsana – Petrova (65 km) Padurea Ronisoara- Ruscova (74 km )Poiana cu narcise-Repedea- Viseu de Jos (84 km) – Viseu de Sus (90 km )Biserica Ortodoxa si Defileul Vaserului – Viseu de Jos ( 96 km ) – Ruscova(106 km ) – Petrova ( 115 km ) -Bârsana   (125 km ) – Calinesti (136 km ) – Budesti (143 km) – Cavnic (155 km) – Mogosa (161 km) – Baia Sprie ( 170 km) – Baia Mare (180 km). ”

Aceste trasee se pot parcurge cu masina, facandu-se popasuri de cateva ore sau cazari la pensiunile din localități, traseele se mai pot face cu bicicleta atunci cand drumul este indisponibil pentru masina iar turisti sunt cazati în apropiere sau se încearca păstrarea mediului prin interzicerea accesului cu autovehicule, și astfel pe parcurge traseul pe jos sau cu late vechicole fara motot.

Capitolul III

3.2 Analiza bazei tehnico-materiale și a ofertei de servicii

Pentru a realiza o activitate turistică corespunzătoare este nevoie ca pe lângă resursele natural și antopice să existe și resurse materiale, corespunzătoare și capable să asigure satisfacerea cerințelor turiștilor, aceste resurse fiind cunoscute sub numele de “baza tehnico-materială”, reprezentată prin unități de cazare și alimentație, instalații de agrement.

Dotările specific turistice sunt reprezentate de rețeaua unităților de cazare, o parte din rețeaua unităților de alimentare, mijloacele de transport din structura turismului, instalațiile de agrement și cele specifice tratamentului balneo-medical, comunelor turistice și satele de vacanța.

3.3 Unități de cazare

Unitățile de cazare sunt divizate după modul de oferire a serviciilor în unități cu servicii prestatate (hoteluri, hanuri, ferme, case de oaspeți), unități de autoservire care asigură doar găzduirea propriu-zisă, serviciile de curățenie, prepararea hranei se realizează independent (camping-caravaning, vile-apartamente inchiriate).

Tipuri de structure de primire turistică

Tab.nr.4

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/printer.jsp

Fig.nr.45

Din datele obținute din anii 2012-2017 în fig.nr.45 se observă că numărul hotelurilor, pensiunilor, cabanelor turistice a crescut considerabil, pe cand numărul popasurilor a ramas același, iar numarul campingurilor a scăzut de la 260 în anul 2015, la 180 în 2017. Pensiunile și hotelurile au cea mai bună funcționare, deci zona este într-un avânt economic și turistic.

Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare. Itemi cei mai reprezentativi si frecvent utilizati pentru exprimarea circulatiei turistice si a principalelor ei caracteristici sunt: numarul turistilor, mediu zilnic de turisti, zile/turist, durata medie a sejurului, incasarile din turism, densitatea circulatiei turistice si preferinta relativa a turistilor.

Sosiri ale turiștilor în Județul Maramureș între anii 2011-2017

Tab.nr.5

Fig.nr.46

În fig.nr.46 obervăm că atât numarul turișilor străini cât și numărul celor din țare este in creștere, în anul 2015 fiind 55140907 față de anul 2017 în care numărul turiștilor români a ajuns la 89383266 (români), iar numărul turiștilor străini a crescut de la 1516699 în anul 2015 la 2760080 în anul 2017.

Înnoptari in unitati de cazare turistica în Județul Maramureș 2012-2017.

Tab.nr.6

Sursa http://statistici.insse.ro/shop/

Fig.nr.47

După cum observăm în fig.nr.47 numărul de innoptări ale turiștilor romăni este în creștere, fată de numărul turiștilor străini care este oscilant, în scădere până din anul 2012 până in 2014, de atunci in creștere până în 2017.

3.4 Unități de alimentație publică

Unitatea de alimentație publică este localul care îmbina munca de producție cu cea de servire, ce pune la dispozitia clienților diversele preparate culinare, produse de cofetarie- patiserie, băuturi și unele produse pentru fumători.38În Județul Maramureș gastronomia este căutata în pensiunile agroturistice, nereprezentănd un punct de atracție turistică.

Restaurantul cu specific național este unitatea de alimentație publică ce pune în valoare tradițiile culinare ale unor națiuni ( Frantuzesc, Italian, Chinezesc, etc.), ce servește o gamă diversificată de preparate culinare, băuturi alcoolice și nealcoolice. Restaurantele cu specific international existente în județul Maramureș sunt: Crama Veche-Baia Mare, Hexalit-Târgul Lăpuș, Casa Veche – Vișeu de Sus, Restaurant Barbarossa, Restaurant Doi Păuni, Restaurant Union, Restaurant Plazza Rebel, dar și fast-food-uri, pizzerii, unitati de tip expres, braserii, cofetarii, patiserii, etc. 38

3.5 Instalațiile de agrement

Zona cea mai importantă de agrement a Județului Maramureș reflectată prin stațiunea Borșa. Situată la 12 km nord-est de centrul orașului Borșa, amplasat la poalele Munților Rodna și Maramures, pe valea superioară a Vișeului, în apropiere de Pasul Prislop.Aici există diverse posibilități de utilizare a turismului montan și a sporturilor de iarnă: numeroase trasee marcate, pârtii de schii cu diferite grade de dificultate, trambulina olimpică (113 metri) amenajată pentru sărituri cu schiurile, linia de teleferic ( de 1900 lungime si 500 metri diferenta de nivel) și teleschii (790 metri) care leagă Complexul Borșa cu vârful Runcu Stiorului (1611 metri).

În apropierea orasului Baia Sprie se află cabana Mogoșa, unde se află un telescaun ce urca pana la varful Mogosa (1346 metri altitudine). Aici întâlnim pârtia de schii de 2100 metri lungime, fiind cea mai bună din țară pentru problemele de slalom.Alte unități de agrement sunt reprezentate de numeroasele cluburi, terenuri de sport (tennis de câmp, fotbal, handball, baschet, etc), discoteci, baruri, existente în marile orașe ale județului.În acest caz, cel mai important loc îl ocupă stațiunea Borșa, ce dispune de numeroase izvoare cu ape minerale carbogazoase, magneziene, bicarbonate și calcice recomandate în tratarea afecțiunilor rinichilor și cailor urinare, ale bolilor cronice, ale tubului digestiv, etc.

Stațiunea Izvoarele, beneficiază de un climat tonic, puternic ionizat, utilizat în tratarea afecțiunilor respiratorii, neurologice, endocrine, etc.

Statiunea Baile Carbunari, reprezintă interes în plan local, amintita pentru apele sulfuroase și clorurate-sodice indicate în afecțiuni reumatismale, intoxicații profesionale cu agenți chimici. Localitatea Săpânța, centrul de imbuteliere a apelor minerale , ele fiind folosite doar pe plan local pentru tratarea gastritelor cronice hiperacide, a bolilor ulceroase, gastro-duodenale, a colecistelor și colitelor cronice, aformelor simple de diabet zaharat, etc.

3.6 Circuit turistic în Județul Maramureș

Circuitul reprezintă un traseu ce strabate cea mai mare parte a judetului Maramures, avand ca pricipale puncte de atracție Cimitirul Vesel, bisericile de lemn specifice zonei, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistentei. Alegerea acestui traseu se datoreaza bogatiei de atracții turistice naturale și antropice prezente în acest județ. Noutatea acestui traseu constă în redescoperirea și cunoasterea într-o lumină nouă și mult mai atragatoare a punctelor turistice deosebit de attractive păstratea cadrului natural și pitoresc.

Programul traseului turistic este: București, Baia Mare, Mara, Desești, Hărnicești-Giulești, Vadul Izei, Sighetul Marmației, Campulung la Tisa-Sapanta-Campulung la Tisa-Sighetul Marmației, Vadul Izei, Giulești, Harnicești, Desești, Mara, Baia Sprie, București.

Numar de turisti: 20

Numar de soferi: 1

Un ghid specializat în tradițiile, arta si folclorul maramureșean

Mijloc de transport: Microbuz

Numar de zile: 7 zile (6 nopti)

Periada desfasurarii: 25-31 mai 2018

Numar de km parcursi:

– 25.05.2018 Bucuresti -Baia Mare = 559km

-26.05.2018 Baia Mare- Baia Spire = 10km

-27.05.2018 Baia Sprie, Mara, Desești, Harnicești = 35km

– 28.05.2018 Harnicești, Giulești, Vadul Izei = 14km

– 29.05.2018 Vadul Izei, Sighetul Marmației, Câmpulung la Tisa, Săpânța = 31km

-30.05.2018 Săpânța, Campulung la Tisa, Sighetul Marmației, Vadul Izei, Giulești, Hărnicești- Desești, Mara, Baia Sprie, Baia Mare = 90km

-31.05.2018 Baia Mare, București = 559km

Fig.nr.48

ZIUA 1: 25.05.2017

Ora 6:00 – Întâlnirea cu grupul în piața Unirii Bucuresti. Plecare cu microbuzul către Baia Mare, Brasov, Tâgu Mureș, Bistrița mici stationari.

Ora 17:30 -Sosire Baia Mare, vizitarea Bisericii din Lemn, Biserica Sfanta Treime, casa Iancu de Hunedoara, Turnul lui Stefan, Turnul Macelarilor, Muzeul judetean de arta, Muzeul de istorie și arheologie.

Fig.nr.49

Ora 21:30 cazarea la hotel.

Hotel Europa

Fig.nr.50

Sursa https://www.booking.com/hotel/ro/complex-europa.ro.html

ZIUA 2: 26.05.2017

Ora 8:00 -Mic dejun la hotel Europa

Ora 9:30 -Plecare catre Baia Sprie unde se va vizita rezervatia naturala Chiuzbaia, Creasta Cocosului, Lacul Albastru, Muzeul de Mineralogie si biserici de lemn.

Ora 19:00 Cazare și cină tradiționala în ambianța unui program de muzică și jocuri populare la pensiunea Rustic 3* din Baia Sprie.

Pensiunea Rustică

Fig.nr.51

Sursa http://www.i-tour.ro/harti-turistice/orase/harta-baia-mare-obiective-turistice/#prettyPhoto[slides]/0/

ZIUA 3: 27.05.2017

Ora 8:30-Mic dejun la pensiunea Rustic 3*

Ora 9:30 -Plecare catre Mara – Desesti – Harnicesti unde se viziteaza Cheile Tatarului, Biserica cu hramul “Cuvioasa Paraschiva” din Desesti ridicata in anul 1770, si alte biserici din lemn.

Ora 18:00 Cazare si cina la pensiunea Perla Cosaului 3* din Vadu Izei

Fig.nr.52

Fig.nr.53

ZIUA 4: 28.05.2018

Ora 8:30-Mic dejun la pensiunea Perla Cosaului 3*

Ora 9:30-Plecare pe traseul care ofera pe langa peisaje de un mare pitoresc și satisfacția vizitării unora dintre cele mai vechi biserici din lemn, precum și centrul etnografic și Biserica de lemn Sfântul Nicolae.

Ora 18:30-Cina la pensiunea Perla Cosaului 3* din Vadul Izei

Perla Coșaului

Fig.nr.54

Sursa https://www.nuntatraditionala.ro/locatii-petrecere/perla-cosaului/

ZIUA 5: 29.05.2018

Ora 8:30-Mic dejun la pensiunea Perla Coșaului3*

Ora 9:30-Plecare catre Sighetul Marmației-Campulung la Tisa, aici se viziteaza clădirea actualei biserici reformate cea mai veche constructive din orașul Sighetul Marmației ce datează din secolul XI, cladirea monumental a fostei prefecture a judetului Maramureș. Plecare catre Săpânța.

Ora 20:30-Cazare și cina la Pensiunea Ileana 3* .

ZIUA 6: 30.05.2017

Ora 7:30-Mic dejun la pensiunea Ileana 3*

Ora 8:30-Plecare catre vizitarea Cimitirului Vesel unicul in lume, original prin crucile de lemn sculptate și pictate de mesterul popular Stan Patras, iar textile pline de umor l-au transformat intr-un adevarat muzeu. Se poate spune ca satele maramureșene perezintă o imensa galerie de artă populară.

Fig.nr.55

Ora 14:30 -Intorcere pe traseul Campulung la Tisa-Sighetul Marmatiei-Vadul Izei-Giulesti-Harnicesti-Desesti-Mara-Baia Sprie-Baia Mare

Ora 20:00-Cazare si cina la hotel Eur-House 3*

ZIUA 7: 31.05.2017

Ora 8:30-Mic dejun la hotel Euro-House 3*

Ora 10:00 -Plecare catre București pe traseul Bistrița, Tg. Mures, Brasov, București

Ora 20.00-Sosire în București.

3.6 Strategii de valorificare a turismului în Județul Maramureș

In domeniul dezvoltarii rurale, este considerata ca proiritate strategic promovarea unui set de masuri pentru innoirea satului Maramuresan, in conditiile pastrarii si valorificarii traditiilor si a culturii sale unice.

-cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere.

– dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport.

-dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol.

-dezvoltarea turismului prin punerea in valoare a potentialului recunoscut al judetului.

-protejarea si imbunatatirea calitatii mediului inconjurator.

-dezvoltarea resurselor umane, cresterea gradului de ocupare si combaterea excluziunii sociale.

infrastructurii pentru crearea conditiilor de atractivitate a investitorilor.

-sprijinirea IMM-urilor ca motor al dezvoltarii locale, dezvoltarea colaborarii pe orizontala si infiintarea de clustere si crearea si dezvoltarea de produse si servicii noi originale locale.

-sprijinirea infiintarii si dezvoltarii incubatoarelor de afaceri.

-cresterea gradului de accesibilitate a judetului prin reabilitarea si aducerea la standarde comunitare a retelei de transport rutier, cale ferata si aeriana din judet.

-sigurarea coeziunii teritoriale a judetului cu tarile membre UE prin interconectarea cu reteaua de autostrazi (ex: Drum expres Vaja Baia Mare).

-realizarea de drumuri de centura.

-stabilirea de culoare rutiere strategice.

3.7 Priorități strategice pentru promovarea turismului în Județul Maramureș

-realizarea unor centre de informare pentru turisti la nivelul UTP-urilor.

-coordonate de un centru infiintat la Consiliul Judetean.

-reabilitarea drumurilor de acces la zonele de interes touristic.

-refacerea si marcarea unor trasee turistice montane.

-organizarea de circuite turistice tematice.

-dezvoltarea zonelor de recreere, distractii si terenuri de sport.

-reabilitarea centrelor istorice, a muzeelor si a siturilor arheologice.

-crearea de parteneriate public-private pentru investitii in domeniul turistic.

-asigurarea unei stranse colaborari intre administratie, colectivitatile locale si cele profesionale din domeniul turismului.

-punerea in valoare a rezervatiilor naturale prin introducerea lor in circuitele turistice.

-realizarea de materiale promotionale.

-crearea si mentinerea unei imagini unice, originale (logo turistic).

-participarea la târguri si expozitii nationale si international.

-organizarea de festivaluri si târguri specifice.

-cresterea calitatii serviciilor prin organizarea de cursuri de instruire pentru personalul angajat in turism.

Capitolul IV

CONCLUZII

Înzestrat cu un potențial turistic deosebit de feluri, diversificat și focalizat prin prelungirea unor forme de relief îmbinate pe tot teritoriul, a unei clime favorabile practicǎrii turismului pe aproape tot parcursul anului, a unui potențial de fauna și flora bogat în specii și ecosisteme asemenea precum în Europa, cu factori naturali de curǎ balnearǎ, cu un patrimoniu cultural istoric și arhitectural de referințǎ, județul Maramureș se poate încadra în rândul destinațiilor turistice atractive din România și chiar din Europa.

Datorită potențialului natural și antropic valoros și bazei materiale existente divesificate se pot dezvolta multe tipuri și forme de turism în Județul Maramureș: turism balneoclimateric ape minerale în Depresiunea Maramureșului, turism montan drumeții, cinegetic, turism cultural și turism rural-etnoflorcloric obiceiuri și tradiții specific, de ex. în Țara Maramureșului, Țara Lăpușului, turism de evenimente și afaceri, turism științific etc.

Strategia de dezvoltare a județului Maramureș pe perioada 2010-2017 are ca obiectiv general creșterea competitivității sectorului turistic prin modernizarea și dezvoltarea infrastructurii și serviciilor turistice, inclusiv investiții în crearea de noi atracții turistice.

A fost indentificată necesitatea construirii unor embleme turistice de individualizare a județului cat mai ales promovarea emblemelor locale existente.

Trebuie promovata oferta existentă, astfel încât sezonul turistic să se prelungească pentru toate tipurile de turism din judet. De un real interes va fi turismul balnear care va avea un sezon mai mare, precum și tursmul de cultura care are un punct de atractivitate mare. De asemenea sectorul privat trebuie sprijinit pentru a-și diversifica oferta turistică, pentru o oferi prețuri rezonabile și mai competitive și servicii cât mai complete.

BIBLIOGRAFIE

Albu N., 2007, Turism și eficiență–principii generale, Edit. Lux Libris, Brașov;

Alexandru Filipașcu, 2006, Enciclopedia familiilor nobile maramureșene de origine română, Editura Dacia

Daniela Anca Stanciulescu, Mihail Corneliu Acatrinei, Adriana Anca Cristea, Mihai Rajnita, Dezmembrarea Maramureșului istoric: decizii politice, reacții și consemnări în mărturii contemporane (1919-1923); autor: Cristina Tineghe, Ed. Centru de Studii pentru Resurse Românești, București, 2009

Prof. Dr. Alexandru Filipașcu,2006, Enciclopedia damiliilor maramureșene nobile de origine română, Editura Dacia, Cluj-Napoca

Pamfil Biltiu, Maria Biltiu, 2005-2008, Folclor din Țara Maramureșului,nEditura Ethnologica, Baia Mare, vol. I-III

Ardelean, G., Beres, I., 2000, Fauna de vertebrate a Maramureșului, Edit. Dacia, Cluj Napoca

Boar, N., Simion, Alina,2009, Potențialul turistic hidrografic din Țara Ed. București

Cocean, P., 1998, Geografia turismului românesc, Universitatea Ecologică Deva;

Coman, Gh., 2000, Moisei-străveche vatră românească, Edit. Limes, Cluj-Napoca;

Comen, T., 2009, Turism rural, Ghid de bună practică pentru proprietarii de pensiuni,

Consiliul Județean Maramureș, Baia Mare;

Desi, Șt., 2006, Țara Lăpușului. Studiu de geografie regională, Edit. Presa

Documentul de programare: Dezvoltarea turismului în județul Maramureș 2007-2013, elaborate de consiliul județean Maramureș, 2006.

Henche G.B., 2004, Marketing în turismul rural, Editura Irecson, București

Ilieș, Gabriela,2007, Țara Maramureșului. Studiu de geografie regională, Edit. Presa

Informare Turistică “MaramureșInfoturism”, 2009, Editura Marinex Print, Baia Mare

Istvan, D., Pop, I., Moldovan, C., 2009, Ghidul turistic al județului Maramureș, Ed. București

Lengyel, P., 2008, Zone umede din bazinul Izei, tipar Aska Grafika, Sighet

Lengyel, P., 2009, Maramureș, țara biodiversității, tipar Aska Grafika, Sighet

Lengyel, P., 2009, Maramureșul acvatic, Edit. Alpha MDN, Buzău, Libris, Iași

Maramureș, Zakarpatia, Ivano Frankivsk. Turism rural, Proiect „Turismuln Transcarpatic-Rețea pentru promovarea turismului înregiunile Maramureș, Zakarpatia, Ivano Frankivsk”, Consiliul Județean Maramureș, Baia Mare; 2009,

Mureșianu, M., 2010, Turismul rural și dezvoltarea durabilă a satului românesc

Păcurar, Al., 2009, Turism Internațional, Presa Universitară Clujeană, ed, Cluj-Napoca

Pascariu, Gabriela, 2006, Evoluții și tendințe în turismul internațional, Edit. Sedcom

Surse web:

http://www.gazetademaramures.ro/religie-bisericile-unesco-din-maramures-7171

http://www.pensiunevidra.ro/trasee/drumul_bisericutelor_de_lemn.html

https://documents.mx/documents/judetul-maramures-analiza-activitatii-turistice-559795a5c0d19.html

https://turism.bzi.ro/bisericile-de-lemn-din-maramures-368

http://www.inromania.info/maramures.html

http://maramuresturism.wordpress.com/

http://www.cazaremaramures.ro/

http://www.maramuresgreenways.ro

http://www.maramuresgreenways.ro,

Romanian Monasteries

www.scribd.com

www.precis.ro

http://www.turism.mmnet.ro/

http://www.pensiuni.info.ro/ro/romana.html

ANEXE

ANEXA 1 Infrastructura de acces rutieră din Maramureș ANEXA 2. Festivaluri și sărbători anuale din Maramureș

ANEXA 3. Arii naturale protejate de interes național din județul Maramureș. Situri “Natura 2000” din Maramureș

ANEXA 4. Lista peșterilor spectaculoase din Maramureș inventariate până în 2010

ANEXA 5. Meșteșuguri și meșteșugari din Maramureș (o parte…)

ANEXA 6. Baza de date a unităților de cazare

ANEXA 1. Infrastructura de acces rutieră din Maramureș

ANEXA 2. Festivaluri și sărbători anuale din Maramureș

ANEXA 3. Arii naturale protejate de interes național din județul Maramureș

Sursa Ardelean, G., Beres, I.,2000, Fauna de vertebrate a Maramureșului

Situri “Natura 2000” din Maramureș

Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare;

Defileul Lăpușului;

Gutâi – Creasta;

Platoul Igniș;

Munții Maramureșului;

Munții Rodnei;

Tisa Superioară;

Valea Izei și Dealul Solovan.

ANEXA 4. Lista peșterilor spectaculoase din Maramureș inventariate până în 2010

Zona localității Măgureni

Sursa: Chiș Timur, membru al Clubului de Speologie Montana Baia Mare

ANEXA 5. Meșteșuguri și meșteșugari din Maramureș (o parte…)