Două loturi de I.L. Caragiale [309666]
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” [anonimizat] A LITERATURII ROMÂNE
ÎN GIMNAZIU
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
PROF. UNIV. DR. VASILE SPIRIDON
AUTOR:
DOCIU TEODORA (CĂS. IORDĂCHIOAIE)
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ION CREANGĂ
LOC. ION CREANGĂ
JUD. [anonimizat]-am propus să ofer o [anonimizat]. Lumea în care trăim este într-o continuă schimbare. [anonimizat].
Un romantic temător de tehnică (și care nu vede avantajele folosirii ei) [anonimizat], [anonimizat], fără bicicletă (se poate merge și pe jos). Dar, [anonimizat]. Tot așa vei fi depășit și pe „căile cunoașterii”, pe „autostrăzile informatizate” dacă nu știi să folosești un calculator. [anonimizat], o [anonimizat].
PC-ul nu va putea înlocui niciodată profesorul dar, a ignora rolul și importanța lui înseamnă a te opune firescului. Calculatorul nu poate fi considerat o [anonimizat], ci mai mult un suport moral al cultivării educației creative și practice în școală.
Evident că profesorul de limbă și literatură de azi nu poate ignora schimbările majore care au loc în societatea actuală. Accesul internautic e, astăzi, [anonimizat]-[anonimizat], cu mult pe cele ale celor vârstnici. [anonimizat], și nu a [anonimizat], marea religie a noului mileniu părând a fi, [anonimizat] a (audio)vizualului.
[anonimizat] a interacționa. Cum poate o mașină electronică să gestioneze resurse și conținuturi caracterizate prin maximă subiectivitate? Poate fi util calculatorul în studiul disciplinei limba și literatura română?
[anonimizat], să ofer o [anonimizat], în special în cazul disciplinei în cauză.
[anonimizat]. [anonimizat], restul informației a [anonimizat].
În prima parte am vorbit despre imaginea actuală a [anonimizat]. Am plecat aici de la ideea că profesorul trebuie să depășească tiparele și să înțeleagă mai bine realitățile și necesitățile învățământului românesc.
În partea a doua a lucrării am prezentat resursele didactice virtuale. Am descris aici majoritatea resurselor formative oferite de Instruirea Asistată de Calculator (I.A.C.), sarcinile didactice bazate pe Tehnologia Informației (T.I.) și resursele educative ale Internetului.
Partea a treia a lucrării este dedicată exclusiv cercetării. Am oferit aici modele concrete de aplicare a metodelor oferite de I.A.C în abordarea conținuturilor didactice. Am oferit sugestii în conceperea lecțiilor de literatură română, prezentând și aspecte ale proiectării didactice. Încercările prezentate în lucrarea de față se înscriu pe linia preocupărilor privind introducerea metodelor active, în special a implementării instruirii asistate de calculator în procesul de predare – învățare – evaluare, deosebindu-se de alte încercări de până acum, în primul rând, prin integrarea acestei metode într-un proces de învățare organizat în sistem și, în al doilea rând, prin caracterul experimental al rezultatelor obținute și, implicit, al concluziilor.
Experimentele propuse au urmărit ca, pe baza unui sistem de lecții activizante, în cadrul cărora elevii să participe direct la comentarea operelor literare prin rezolvarea unor sarcini didactice bazate pe T.I.C., să arate, cât se poate mai concret, sporul de eficiență în plan instructiv-educativ și formativ, față de tehnica didactică tradițională.
Ca modalitate didactică principală de a atinge scopul propus, s-a elaborat un sistem de exerciții, pentru activitatea independentă (în clasă sau acasă) a elevilor, concretizat în seturi de fișe didactice de învățare-receptare, pe opere literare. Fișele cuprinzând sarcini didactice cu diverse grade de dificultate pot fi îndreptare pentru organizarea procesului de studiere activă a literaturii în învățământul gimnazial sau a activităților în cercurile de literatură.
Întrucât fișele pentru activitatea independentă, prin exercițiile conținute și logica înlănțuirii lor, conturează traseul comentării operelor literare, ele devin, prin aceasta, instrumente didactice de receptare a literaturii. Necuprinzând răspunsurile la problemele propuse, fișele solicită, efectiv, gândirea, imaginația, experiența de viață, sensibilitatea, disponibilitățile exprimării elevilor, determinând, în felul acesta, efecte educativ-formative deosebite.
Dar ce se întâmplă atunci când imaginația, gândirea, sensibilitatea, disponibilitățile exprimării elevilor sunt limitate? Cum pot ajuta eu, profesorul de limba și literatură română, acei elevi cu înclinații spre disciplinele reale. Cu toate că mediile virtuale nu au fost pe deplin asimilate în școala românească, importanța lor este majoră. Acestea pot dezvolta creativitatea elevilor, aducând o perspectivă nouă asupra învățării.
Comentariile pe marginea modului în care elevii au rezolvat sarcinile cuprinse în fișele de activitate independentă, utilizând mai mult sau mai puțin resursele virtuale, pot avea o reală valoare orientativă pentru practica didactică, în special în privința evaluării metodelor (mai cu seamă cea a utilizării resurselor didactice virtuale) în procesul receptării literaturii de către elevi.
Concluziile desprinse pot, de asemenea, constitui tot atâtea sugestii cu caracter didactic pentru profesorii de limba și literatura română, în vederea utilizării calculatorului în lecțiile de literatură și în alte forme de organizare a studierii acestei discipline.
Instruirea Asistată de Calculator este una dintre metodele moderne de învățământ cu atribute deosebit de complexe, implicând, în diferite grade, toate procesele gândirii, imaginația, disponibilitățile creatoare. Deoarece, adeseori, în practica școlară, metoda este greșit înțeleasă și aplicată, îmi propun ca, înaintea prezentării activităților didactice experimentale, să conturez, sintetic, profilul I.A.C-ului ca metodă de învățământ, cu privire specială asupra aplicabilității ei în procesul studierii literaturii în școală, una dintre disciplinele umaniste fundamentale din programele de învățământ.
CAPITOLUL I
NOILE TENDINȚE ÎN EDUCAȚIE
Orientări tradiționale și moderne
Metode și tehnici interactive de predare-învățare
Traditional și modern în didactica limbii și literaturii române
Manualele alternative – necesitate pentru creșterea calității educației
1.1.Orientări tradiționale și moderne
În ceea ce privește școala românească din ultimii ani ar trebui să discutăm ca despre o
școală în schimbare. Până în 1989, principalele metode de studiu erau cele expositive care constau în transmiterea cunoștințelor, memorarea și reproducerea ulterioară a acestora. Asimilarea unei cantități mari de informații ducea inevitabil la obținerea unei note mari.
În cazul literaturrii române erau la modă comentariile gata făcute care se transmiteau din elev în elev, o metodă sigură ce îi oferea absolventului de clasa a opta promovabilitatea la examenul de admitere, absolventului de liceu promovabilitatea la bacalaureat și chiar constituia o reușită sigură pentru admiterea la facultate.
După 1989, în școala românească au apărut achimbări. Nu au dispărut comentariile literare, dar accentul s-a deplasat către elementele de limbă și comunicare, s-a trecut pe creativ de la informativ; pe lângă faptul că elevul trebuie să cunoască opere literare, acesta trebuie și să se exprime corect, să utilizeze resurse ale limbii, să emită judecăți de valoare.
În ultimii ani învățarea bazată pe interdisciplinaritate a câștigat tot mai mult teren, impunând noi cerințe didactice. Au apărut noi tehnici educative bazate pe colaborare, pe comunicare și interactivitate, s-au diversificat metodele de predare-învățare.
În acest context, al schimbărilor tot mai rapide din ultimii ani, al evoluției societății, introducerea ordinatorului în școală ca instrument didactic a fost inevitabilă. P.C-ul a fost mai întâi un ajutor de nădeje la disciplinele exacte, pentru ca prezența acestuia la orele de limba și literatura română să fie mult discutată și pusă în balanță sau chiar respinsă. S-a vorbit despre clișee, despre eliminarea creativității, despre învățarea mecanică, despre terenul pe care îl pierde lectura în fața acestuia. Este bine de amintit aici părerea lui Jean Piaget care spunea:
„Învățământul programat conduce bine învățarea, dar nu ajută deloc la creație”(1972, p.136).
Chiar și astăzi, după atâția ani în care calculatorul se folosește la scară largă, se asistă la numeroase păreri pro și contra utilizării acestuia la ora de limba și literature română.
Nu este corect, în situația actuală, să ne imaginăm că apariția și implementarea tehnologiilor moderne vor face să dispară cărțile sau table din sălile de clasă. Studiul unei opera literare va presupune întotdeauna lectura unei cărți și formarea deprinderilor pentru interpretarea ei. Tehnologiile viitorului propun, alături de modalitățile tradiționale de studiu, și alte abordări care au o bază conceptuală nouă, însă nu exclude nimic, ci completează, oferind noi puncte de vedere asupra unei anumite probleme sau direcții de studiu.
În ceea ce privește învățământul românesc, cred că ar trebui să luăm cu toții exemplul țărilor cu o bogată tradiție în tehnologia informației și să încercăm să oferim o altă perspectivă actului educativ – aceea pe care ne-o oferă aplicarea noilor tehnologii. Mereu în cadrul predării unei discipline, avantajele și dezavantajele trebuie corelate cu scopurile urmărite.
1.2.Metode și tehnici interactive de predare-învățare
Voi prezenta în ceea ce urmează o clasificare a metodelor și tehnicilor interactive de predare după Crenguța Lăcrămioara Oprea :
1.2.1 Metode de predare-învățare interactivă în grup
Metoda predării/învățării reciproce;
Mozaicul;
Citirea cuprinzătoare;
Cascada;
Metoda învățării pe grupe mici;
Metoda turnirurilor între echipe;
Metoda schimbării perechii;
Metoda piramidei;
Învățarea dramatizată.
1.2.2.Metode de fixare și sistematizare a cunoștințelor și de verificare
Harta cognitivă sau harta conceptuală;
Matricele;
Lanțurile cognitive;
Diagrama cauzelor și a efectului;
Pânza de păianjen;
Tehnica florii de nufăr;
Metoda R.A.I.;
Cartonașele luminoase.
1.2.3.Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativității
Brainstorming;
Explozia stelară;
Metoda Pălăriilor gânditoare;
Caruselul;
Masa rotundă;
Interviul de grup;
Studiul de caz;
8. Controversa Creativă;
9. Tehnica acvariului;
10. Tehnica focus grup;
11. Patru colțuri;
12. Metode de cercetare în grup;
13. Tema sau proiectul de cercetare în grup;
14. Experimentul pe echipe;
15. Portofoliul de grup.
1.3.Traditional și modern în didactica limbii și literaturii române
Nu se poate începe discuția privind conceptul de didactica disciplinei, dacă nu se are în vedere raportul ei cu pedagogia generală și cu locul ei între științele pedagogice și relația ei integrativă cu pedagogia.
În baza acestei definiții se vorbește de științe pedagogice fundamentale.
Teoria educației Didactica generală
(teoria instruirii/teoria procesului de învățământ)
Pedagogia aplicată
Așadar didactica este o parte a pedagogiei generale iar fundamentarea didacticii stă în strânsă corelație cu evoluția concepțiilor despre învățământ și procesul de învățare, între care s-au cristalizat și polarizat doctrine pedagogice distincte.
În cartea sa, Didactica limbii române, Mihaela Secrieru arăta că au existat:
o didactică tradițională (secolele al XVII-lea – al XIX –lea) în care accentul viza activitatea de de predare și dirijarea autoritară a învățării, iar sursa cunoașterii era considerată percepția.
o didactică modernă (sfârșitul secolului al XIX-lea prima jumătate a secolului al XX-lea) în care accentul cade pe predare-învățare și pe dirijarea psihologică și socială a învățării.
o didactică postmodernă, de tip curricular, (a doua jumătate a secolului al XX-lea) în care accentul cade pe activitatea de predare-învățare-evaluare și pe autodirijarea psihosocială a învățării (curentul tehnocentrist) . (Jean Marc Gabaude, Louis Not, 1988 după Sorin Cristea, 1997:4)
Cele mai importante deosebiri dintre sfera de cuprindere a didacticii tradiționale și cea a didacticii moderne sunt surprinse în schema de mai jos de către Miron Ionescu
Didactica tradițională
Procesul de învățământ
Scop Organizare Conținut Metodologie principii Personalitatea
Sarcini profesorului
Didactica modernă
Procesul de învățământ Autoinstruirea Didactica adulților
Scop Organizare Conținut Metodologie Principii Personalitatea
Sarcini profesorului
Se poate observa aici o lărgire a sensului didacticii tradiționale prin autonomizarea autoinstruirii și legat de aceasta a didacticii adulților, ca obiecte de cercetare distincte a didacticii moderne.
Este important de subliniat faptul că „ în calitatea sa de teorie a procesului de învățământ sau de teorie a instruirii, didactica generală îndeplinește o dublă funcție pedagogică: o funcție normativă, care stabilește dimensiunea funcțională – structurală-operațională a activității de predare – învățare – evaluare; o funcție prescriptivă, care stabilește – condiții ierarhice – ale activității de predare – învățare – evaluare (obiectivele –conținutul – metodele-evaluarea) și posibilitățile tehnologice de proiectare și de realizare a acestora în sens tradițional – modern-postmodern (curricular).”
De asemenea, observăm că există uneori o sinonimie absolută între ΄didactică΄ și ΄metodică΄. Ultimul termen este un derivat al lui ΄metodă΄, și de aceea trebuie definit succint. Dicționarele înregistrează următoarele definiții: „Metodă 1). Ansamblu de mijloace socotite proprii pentru realizarea unui scop, mod de executare a unui lucru; totalitatea procedeelor practice cu ajutorul cărora se predă o știință, o disciplină; manual care conține principii de învățare a unei limbi, a unui instrument muzical etc.” 2). Mod de a studia, de a cerceta fenomenele naturii și ale societății (germ. Methode; lat., gr. Methodos <meta- =după, hodos-= cale)”. După cum se observă, unul din sensurile termenului se suprapune peste cel de didactică.
Wincenty Okon (1974: 30) consideră că orice didactică specială trebuie să fie înțeleasă ca metodică de predare a unei discipline care se ocupă cu analiza:
scopurilor și conținuturilor instruirii;
procesului de învățământ;
principiilor învățământului;
metodelor și mijloacelor de învățământ;
organizării învățământului
planificării muncii didactice în sfera unui/tuturor obiectelor de învățământ.
„Sarcina unei metodici de predare constă în stabilirea legităților didactice în sfera
unui obiect de învățământ
tuturor treptelor sistemului școlar
tuturor tipurilor de școală.” (Wicenty Okon, 1974: 29)
Didactica disciplinei va fi deci diferența specifică dintre dimensiunile didacticii generale (care se ocupă și de formarea noțiunilor și conceptelor științifice) și aplicarea acestora la un obiect de cercetare subordonat acestor dimensiuni. Aceasta înseamnă, în alți termeni că o didactică specială nu înseamnă numai metodologia procesului de învățare a unei discipline, respectiv o metodică, ci și finalitățile învățării disciplinei, obiectivele ei generale și specifice, evaluarea procesului de învățare, raportul profesor-elev, competențele profesorului ș.a.m.d., fapt subliniat și de mulți specialiști: „didactica specială reprezintă un stadiu evoluat când profesorul rezolvă toate problemele de instrucție și educație ale elevului prin studierea specialității sale” (V. Goia, 2002:12).
Didactica limbii și literaturii române oferă o multitudine de metode, mijloace, procedee și strategii educative care, aplicate cu succes, pot aduce satisfacții și rezultate participanților la actul educativ.
La limba și literatura română, în procesul instructiv-educativ, pot fi utilizate cu succes toate metodele, procedeele și strategiile didactice tradiționale. Studiul limbii și literaturii române presupune cumularea mai multor tehnici și abordări. La această disciplină nu există metodă universal valabilă; pentru fiecare scriitor, pentru fiecare oră de limbă și comunicare trebuie adoptate metode potrivite de predare în vederea obținerii succesului școlar.
Văzută astăzi ca o metodă didactică de ultimă oră, instruirea asistată de calculator își are originea în „instruirea programată”.
„Instruirea programată este o strategie care constituie o aplicare a principiilor ciberneticii la procesul de învățământ” (Nicola, I., 1996: 395)
Principalele tipuri de programare sunt: programarea liniară (B.F.Skinner), programarea ramificată (N. Crowder), programarea combinată. Tot în acest context, Nicola vorbește și despre mașinile de instruire, „dispozitive mecanice, electromecanice și electronice cu ajutorul cărora se administrează programul elaborat” (Nicola, I., 1996).
După Sorin Cristea (2000), instruirea asistată de calculator „reprezintă o metodă didactică/ de învățământ, care valorifică principiile de modelare și de analiză cibernetică a activității de instruire în contextul noilor tehnologii informaționale și comunicaționale, caracteristice societății de tip postindustrial”.
Instruirea programată și instruirea asistată de calculator se regăsesc în tratatele de pedagogie alături de metode precum explicația, demonstrația, problematizarea, brainstorming-ul. Motivele pentru care aceste metode nu sunt frecvent utilizate: aplicarea lor cere dotări speciale (calculatoare) care nu se regăsesc în acest moment în toate unitățile de învățământ.
Potrivit lui Sorin Cristea, „instruirea asistată de calculator devine astăzi o nouă cale de învățare eficientă, valabilă la toate nivelurile, treptele și disciplinele școlare și universale)”.
1.4. Manualele alternative – necesitate pentru creșterea calității educației
1.4.1. Preliminarii
Manualul școlar este unul dintre instrumentele de lucru pentru elevi, poate cel mai important, care detaliază sistematic temele recomandate de programele școlare la fiecare obiect de studiu și pentru fiecare clasă. Din punctul de vedere al activităților învățământului, manualul are trei funcții principale (cf Seguin,1989, p. 22-24):
Functia de informare:
– selecția cunoștintelor se va face astfel încât să asigure progresivitatea și să evite supraîncărcarea;
– se vor asigura filtrajul și selecția cunoștințelor prin reduceri, simplificări, reorganizari.
Functia de structurare a învățării. Organizarea învățării se poate realiza în mai multe feluri :
– de la experiența practică la teorie;
– de la teorie la aplicații practice, prin controlul achizițiilor;
– de la exerciții practice la elaborarea teoriei;
– de la expozeu la exemple, ilustrări;
– de la exemple si ilustrări la observație și analiză .
Funcția de ghidare a învățării. Exista alternativele: repetiția, memorizarea, imitarea modelelor; activitatea deschisă și creativă a elevului, care poate să utilizeze propriile sale experiențe și observații.
În manual sunt cuprinse informații prelucrate și integrate după principii dicactice, praxiologice și psihologice. El este instrumentul de lucru al elevului și, prin urmare, în afară de informații, acesta trebuie să conțină și modalități sau metodologii de lucru. Un manual bun trebuie să fie nu numai un depozitar de informații, ci și un prilej de dezvoltare a gândirii și a altor capacități sau dispoziții intelectuale, voliționale, morale, estetice.
Pentru realizarea unui manual se cer a fi respectate o serie de exigențe: cerințe didactice ( modalități convenabile de înfățișare a conținuturilor, respectarea unui stil cognitiv adecvat vârstei ), cerințe igienice (lizibilitatea textului sau a materialului iconografic, calitatea hârtiei și a cernelii tipografice, formatul manualului) și cerințe estetice (calitatea tehnoredactării, a ilustrațiilor utilizate, a legării, a coloritului ).
Odată cu introducerea manualelor alternative au fost aduse schimbări benefice învățământului românesc, acestea susținând creativitatea și inițiativa elevilor. Începând cu reforma curriculară din anii 1998 – 2000, în țara noastră s-a renunțat la manualele unice și s-a trecut la manualele alternative, ce transformă profesorul din simplu executant al unui mod unic de interpretare a programei, într-o persoană cu liber arbitru, capabilă să se documenteze și să opteze, în cunoștință de cauză, pentru acel manual care răspunde cel mai bine necesităților educației ale elevilor săi.
Bineînțeles, alegerea manualelor și a auxiliarelor școlare este foarte importantă, iar aici intervine rolul profesorului, care trebuie să țină cont în primul rând de calitatea acestora atunci când face alegerea. Câteva elemente esențiale pentru alegerea unui manual bun pentru elevi ar fi: calitatea informației conținute, notorietatea autorilor, capacitatea manualului sau a materialului didactic auxiliar de a dezvolta creativitatea elevilor, capacitățile de comunicare ale acestora, atenția și alte aptitudini esențiale pentru viitorul lor profesional. Un material de studiu bun pentru elevi este întotdeauna acela care reușește să-i determine să învețe cu zâmbetul pe buze.
În selectarea unui manual la micro-nivel se poate folosi următorul chestionar la care să răspundem prin DA sau NU.
– Lecția explicitează elemente esențiale ale temei / subiectului studiat?
– Conține lecția amănunte care ar putea fi omise?
– Este rezonabil și optim volumul de noțiuni?
– Vocabularul utilizat este adecvat vârstei elevilor?
– Au aplicațiile un grad suficient de dificultate?
– Sunt aplicațiile corect ordonate după gradul de dificultate?
– Ideile importante sunt evidențiate sugestiv prin componentele grafice?
– Sunt ilustrațiile incluse în discutarea temei/subiectului?
– Există activități care dezvoltă gândirea critică ?
– Sunt elevii solicitați să-și exprime propriile opinii ?
– Cerințele sunt formulate clar, concis și complet?
Pe piața actuală a manualelor școlare nu vom găsi, din păcate, un manual pentru care răspunsul la întrebările de mai sus să fie numai DA, dar eu consider un manual bun de ales pentru elevii mei pe acela la care răspunsurile la întrebările de mai sus este în majoritate DA. De asemenea, ar fi de comentat calitatea, uneori precara, a hârtiei folosite, tehnoredactarea neatractivă, legarea defectuoasă a unor manuale în defavoarea calității informației și a modului în care sunt formulate cerințele. Mai întâlnim și acum, chiar în manuale ale unor autori cu reală vocație, “mici scăpări”, exerciții propuse spre rezolvare, dar care nu se pot rezolva de elevi cu cunoștințele dobândite până la data respectivă.
1.4.2. Analiza comparativă
Voi prezenta, în ceea ce urmează, o analiză comparativă a trei manuale alternative de limba și literatura română utilizate la clasa a VII-a.
Concepția care fundamentează elaborarea manualelor
Doar manualul de la editura Humanitas conține informații despre concepția sau principiile care au stat la baza construcției acestuia (prefața, ghidul profesorului, ghidul elevului, structura pe unități de conținut, marcarea celor trei arii de conținut, lectura, practica rațională și funcțională a limbii – tipuri de comunicare, elemente de construcție a comunicării).
Calitatea concepției curriculare este diferită de la un manual la altul, astfel manualul de la editura Humanitas are o proiectare curriculară foarte bine fundamentată și consecvent aplicată, în timp ce celelalte urmează modalitatea tradițională de ordonare și de tratare a elementelor de construcție a comunicării, fără a ține seama de recomandările programei care stipulează în mod expres: în școală, predarea – învățarea va urmări limba în funcțiune, în variantele ei orală și scrisă, normată și literară, iar nu limba ca sistem abstract.
Concordanța manualelor cu obiectivele și conținutul programei
Manualele consultate respectă obiectivele și conținutul programei și selectează conținuturi potrivite pentru obiectivele prevăzute. Textele literare sunt interesante și variate, selectate în pare parte din literatura română dar se întâlnesc, în special la lectura suplimentară, și din literatura universală și constituie un suport potrivit pentru ilustrarea noțiunilor de teorie literară și de limbă română. Există totuși o tendință de tratare superficială a unor conținuturi la manualul de la editura ALL Educațional.
Calitatea conținutului
În general, conținutul manualelor consultate se caracterizează prin acuratețea științifică și pertinența culturii (editura Humanitas). Sunt însă și manuale care trebuie revizuite, pentru că, deși au fost aprobate de o Comisie Națională, conțin greșeli științifice.
Exemple:
– editura Corint, pag. 102 – confuzie gravă de termen de agent pentru complementul de agent
– editura Corint, pag. 179 – confuzie gravă adverb de mod cu funcție de sintactică de nume predicativ din componența unei expresii verbale impersonale cu adverbele predicative
Conținuturile cuprinse în manuale sunt în bună parte organizate sistematic și coerent, informațiile fiind reprezentative pentru unitățile de conținut respective. Se apelează la cunoștințele din anii anteriori. Apar exerciții bine și consecvent structurate. Proiectarea pe unități se face riguros în manualul de la editura Humanitas.
Volumul informațiilor cuprinse în manuale corespunde conținuturilor și obiectivelor, deși unii autori au tendința de a introduce noțiuni suplimentare teoretizante, care derutează și suprasolicită elevii (editura ALL).
În general, în manuale se regăsesc structuri interdisciplinare, autorii făcând referire, prin exerciții de diferite tipuri, sau prin imagini, la domenii precum : istorie, geografie, pictură, muzică, biologie, religie (în special manualul de la editura Humanitas).
Accesibilitatea manualelor
Conținutul tematic este accesibil elevilor, noțiunile sunt bine dozate pe unități de instruire (acolo unde există), iar limbajul este clar și coerent. În manualul de la editura Corint se observă inconsecvențe de limbaj de la o unitate la alta, în schimb în cel de la editura Humanitas limbajul este mult prea elaborat și se adresează unor elevi cu aptitudini deosebite.
Autorii manualelor s-au străduit să formuleze clar sarcinile de învățare, printr-un demers problematizant, elevii fiind considerați subiecți activi.
Organizarea și conducerea învățării
Declanșarea și cultivarea atitudinilor și a motivațiilor învățării pe unități de instruire se realizează aproape la toate manualele. Există informații interesante, se creează situații problematice prin desene nostime și benzi colorate, sunt inventate personaje-ghid (Bob Ică, Dino și Alexandru – editura Humanitas), care să conducă elevii pe parcursul manualului, simboluri potrivite vârstei, semne grafice pentru diverse tipuri de exerciții, rebusuri.
Autorii de manuale au înțeles că limba trebuie să devină funcțională și au renunțat la metodele expozitive, înlocuindu-le în mare măsură cu metode de învățare activă, care îi pun pe elevi în situația de a descoperi singuri informația nouă și de a o utiliza în mesaje proprii, orale și mai puțin scrise, care duc la dezvoltarea capacităților cognitive superioare și a creativității.
Deși tratarea diferențiată se face în general de către profesori prin selectarea exercițiilor, la manualele de la editurile Corint și ALL,în manualul de la editura Humanitas tratarea diferențiată se realizează prin ordonarea exercițiilor în funcție de dificultatea acestora.
Toate cele trei manuale au scheme și tabele pentru sistematizarea cunoștințelor de limbă, dar niciunul nu oferă modele de argumentare a genurilor și speciilor literare, nu propun planuri pentru diferite tipuri de compuneri.
Manualele oferă o gamă largă de exerciții, din care pot fi selectate teme pentru acasă, chiar dacă acestea nu sunt cuprinse sub titulatura respectivă.
Sunt frecvente îndrumările și sugestiile privind modul de abordare și de realizare a sarcinilor de învățare (folosiți-vă cunoștințele, valorificați-vă cunoștințele, dovediți-vă perspicacitatea, dovediți-vă creativitatea, spuneți-vă părerea, exersați, aplicați noile cunoștințe).
Cele trei manuale consultate, prin felul în care sunt structurate, servesc îndeplinirii obiectivelor de referință cuprinse în programele de limba română, doar la manualul de la editura ALL fiind nevoie să se apeleze la resurse suplimentare.
Se remarcă existența, ca sursă suplimentară de informare, a unor ghiduri și caiete ale elevului, deși nu toate dovedesc rigoare și profesionalism.
Calitatea grafică și estetică
Față de cel vechi, manualele alternative de la clasa a VII-a se remarcă prin calitatea grafică-estetică și prin calitatea funcțională a suportului.
Componenta evaluare
Toate cele trei manuale conțin exerciții de evaluare parțială cu rol de feed-back, dar evaluările pe unități de învățare apar doar la manualele de la Editurile Humanitas și Corint. Niciun manual nu conține evaluări finale care să vizeze conținuturile esențiale prevăzute de programa anului respectiv.
Originalitatea manualelor
Din punctul de vedere al originalității se remarcă manualul de la editura Humanitas în ceea ce privește selecția și organizarea conținuturilor, utilizarea strategiilor și metodelor de predare-învățare și conceperea și structurarea probelor de evaluare.
Prezentarea, tehnoredactarea și condițiile materiale
Prezentarea, tehnoredactarea și condițiile materiale ale manualelor consultate respectă condițiile de igienă a lecturii, diferențiază succesiunea și relațiile dintre secvențe, teme, prin grafică, culoare, scheme, simboluri.
Concluzii și recomandări
Apreciez efortul autorilor care s-au străduit să ofere manuale capabile să vină în întâmpinarea diferitelor interese, nevoi, ritmuri, stiluri etc, aceasta fiind baza de pornire în aplicarea reformei curriculare. Manualele alternative oferă o selecție permisivă în ansamblul informațiilor, în care cei doi subiecți, profesorul și elevul, au spațiu de creație și posibilitatea de a alege conținuturile potrivite.
Consiliul Național pentru Aprobarea Manualelor trebuie să dovedească mai multă rigoare științifică în selectarea manualelor care participă la concurs, pentru evitarea erorilor de ordin științific. Manualele ar trebui reactualizate în funcție de normele din DOOM II, la clasa a VII-a, în toate cele trei manuale nu au fost reactualizate noțiunile referitoare la normele de scriere ale pronumelui și adjectivului pronominal negativ, manualul funcționând după vechile reguli de scriere.
Ar trebui o revizuire a manualelor în așa fel încât structurarea lor să fie pe unități de învățare și să urmărească noul model comunicativ-funcțional, pentru realizarea continuității la toate ciclurile curriculare. De asemenea, este necesar ca toate manualele să conțină probe de evaluare secvențială și finală, în așa fel încât instruirea să-și găsească finalizarea. Structura probelor de evaluare să fie în așa fel gândită încât să se realizeze tratarea diferențiată a elevilor și să corespundă descriptorilor de performanță.
CAPITOLUL II
RESURSELE DIDACTICE VIRTUALE
Utilizarea calculatorului – resurse formative
Mijloace formative electronice la ora de limba și literatura română
Internetul ca mijloc de comunicare și informare
Sarcini didactice bazate pe T.I.C.
Resursele educative ale Internetului
A devenit cumplit de evident că
tehnologia ne-a depășit umanitatea.
(Albert Einstein)
2.1.Utilizarea calculatorului – resurse formative
Informatizarea învățământului românesc, intervenția noilor tehnologii și includerea lor în sistemul educativ sunt date ce nu pot fi ignorate, din moment ce ele constituie, pentru majoritatea cadrelor didactice, o urgență educativă principală. Construirea unui nou mediu educațional ar trebui corelată nu doar cu dimensiunile noului tip de personalitate umană, cât mai ales cu achizițiile de ultimă oră ale culturii și cunoașterii. Rezultatul ar fi „noua alfabetizare a mileniului trei, cea computațională, care nu este liniară, astfel încât omul acestui mileniu să nu fie < prizonierul fără speranță al tehnicilor>; el trebuie să fie un om liber, posesor al unei culturi tehnologice și în egală măsură al unei conștiințe tehnologice”.
Încă din primele cicluri ale școlarității, elevii sunt inițiați în tainele calculatorului de către cadre didactice specializate, iar utilizarea computerului ca mijloc de învățământ auxiliar în predarea și învățarea diferitelor discipline școlare, a devenit tot mai frecventă. De aici, vehicularea tot mai frecventă a noțiunilor ca IAC – instruirea asistată de calculator, NTIC – Noile Tehnologii de Informare și Comunicare.
Astăzi, calculatorului îi este recunoscut potențialul didactic. Funcționalitățile lui sunt bine-cunoscute, nu puțini dintre pedagogii occidentali sau chiar est-europeni recomandându-l în practica școlară uzuală pentru următoarele avantaje:
Calculatorul este un mijloc (mai eficient decât tabla sau foaia de hârtie) de înregistrare a unor expresii, prin linii, culori, forme. Din această caracteristică principală derivă următoarele, specifice însă:
– Capacitatea de stocaj nelimitat pentru toate felurile de informații;
– Capacitatea de modificare infinită, de adiționare și reconfigurare;
– Capacitatea combinatorică multiplă a modurilor de expresie (prin text, simbolistică, aspect grafic, colorit);
– Posibilitatea superioară de a opta pentru instrumente diferite de lucru (dicționare, enciclopedii, pagini web personalizate, baze de date).
1. Calculatorul este un mijloc de construcție și de modernizare care combină mai multe feluri de raportare la cunoaștere: poate stoca idei și teorii variate, poate simula fenomene sau realități fizice altfel imperceptibile (creșterea firului de iarbă, reproducerea celulelor etc.).
2. Calculatorul este un mijloc excelent de experimentare la vârsta infantilă: în fața monitorului, copilul descoperă mai ușor universul, experimentează reacțiile în fața lui, chiar reordonează datele existenței, în acord cu nevoile și aspirațiile sale.
3. Calculatorul integrat într-o rețea este un mijloc excelent de comunicare și exteriorizare a copilului (mai ales a celui cu inteligență intrapersonală, timid și retras), de relaționare cu cei din mediul proxim sau îndepărtat.
4. Calculatorul este un dispozitiv excelent de programare; prin intermediul lui, se pot executa operații proiective, se poate stabili o anume succesiune de secvențe cu caracter operațional, care facilitează inclusiv dobândirea și exersarea de abilități tehnice.
Din aceste funcționalități derivă și potențiala utilitate a calculatorului la ora de literatură. Acesta poate constitui o excelentă sursă de informare pentru elevul ce are dorința de a-și acoperi unele lacune în acest sens și nu poate frecventa biblioteca (nemaivorbind de faptul că o serie semnificativă de materiale informative, de negăsit pe rafturile bibliotecilor școlare,comunale, municipale etc. pot fi ușor consultate pe Internet; este și cazul dicționarelor on line, al enciclopediilor virtuale). Astfel, se pot obține ușor date bibliografice despre orice scriitor din programa școlară, texte literare în bibliotecile virtuale: de la letopisețele moldovenești până la ultimii scriitori sosiți pe terenul literaturii noastre.
Pe de altă parte, din specificitatea tipului de gândire pe care îl poate stimula calculatorul – gândirea algoritmică – rezultă o serie de activități didactice în care acest mijloc poate fi utilizat relativ frecvent: „cele în care se verifică gradul de asimilare a cunoștințelor, chiar a celor de limbă și istoriografie literară (calculatorul putând interoga, solicita, valida răspunsurile, completa, asocia etc.), implicit cele în care se recapitulează sau se evaluează învățarea acestui gen de noțiuni sau de concepte efective”.
I.A.C. poate modifica modul de a citi, de a scrie, de a comunica și de a învăța al celor implicați în proces. Mediile virtuale construite în această perspectivă vor permite un învățământ individualizat, interactiv, bazat pe activități complexe. Strategiile didactice bazate pe modele vizând interacțiunea și rezolvarea de probleme generează indivizi capabili să se angajeze în activitatea de a-și construi, organiza și structura cunoștințele.
Un alt concept propus de noile teorii este acela al învățării în colaborare. Resursele informatice se dovedesc eficace în acest tip de activități, în cazul grupurilor omogene sau diversificate de elevi ajungându-se la situații complexe de învățare. Strategiile bazate pe T.I. determină creșterea motivației elevilor, le oferă posibilitatea să interacționeze cu alți indivizi, să profite de experiența și cunoștințele acestora în scopul construirii propriului cod de valori și atitudini. Celor trei elemente ale actului pedagogic tradițional – elevul, profesorul și conținuturile învățării – s-ar putea adăuga situația de învățare, resursele informatice și tehnologia.
În esență, calculatorul impune o strategie de interacțiune informațională dintre profesor și elevi. Asemănător celorlalte mijloace de învățământ, calculatorul rămâne și el un auxiliar și mediator în cadrul relației predare-învățare. Superioritatea lui constă în virtuțile pe care le are în prelucrarea și prezentarea informației, în posibilitățile sale de stimulare a activității de învățare a elevilor. „Calculatorul este, după expresia lui G. Mialaret, o mașină extraordinară ce face lucruri pe care omul nu le poate face; și invers, ea nu face ceea ce omul poate face”.
Rezervele ce se pot exprima în privința funcționalității reale a calculatorului la ora de literatură sunt însă absolut explicabile. Dacă rolul său în procesul de pre-lectură (sursă rapidă și eficientă de informare), ca și potențiala sa utilitate ca simplu mijloc de învățământ – în locul tablei (itemii unui test docimologic cu care se finalizează o unitate de învățare se pot derula pe monitoarele calculatorului) – nu pot fi puse la îndoială, nu același lucru s-ar putea spune despre capacitatea calculatorului de a sensibiliza, de a facilita real accesul elevilor într-o lume a ficțiunii care presupune sensibilitate și afectivitate.
2.2. Mijloace formative electronice la ora de limba și literatura română
În ochii multor cadre didactice, vârsta fragedă a mijloacelor audiovizuale este unul din factorii care le determină, cu siguranță dificultatea. Conform clasificării „istorice” a lui W. Schramm, acestea fac parte din generațiile 3 (mijloacele audiovizuale ca diapozitivele, înregistrările audio, filmul sau televiziunea) și 4 (mijloacele integrate de tipul calculatorului), iar cel puțin ultimele constituie încă o mare necunoscută pentru profesorul de limbă și literatură română educat înainte de 1989, conform principiilor și cu mijloacele învățământului tradițional. Astăzi, oricare dintre profesorii de limba și literatura română utilizează cu ușurință, în unități de învățare diferite, secvențe din filme – ecranizări ale unor opere epice sau dramatice canonice (O scrisoare pierdută, Două loturi, Baltagul, Amintiri din copilărie) – , din păcate, nu în puține dintre cazuri, vizionarea este soluția cea mai la îndemână la care se apelează atunci când exercițiul lecturii este precar sau lipsește cu desăvârșire.
La fel, suficient de multe cadre didactice apelează la mijloacele tehnice pentru a facilita accesul elevilor în universul romantic (fragmente muzicale pe versuri din Eminescu, versurile de dragoste ale lui Nichita Stănescu inspirând interpretări muzicale reușite), sau pentru a facilita înțelegerea caracterului sincretic a unor creații populare (în special în cazul doinelor și al baladelor).
Ideea de bază este însă aceea că, pentru a exista un proces real de învățare, nu este suficient să petreci timp în universuri virtuale, să utilizezi CD-uri multimedia sau să comunici cu softuri inteligente. Este necesar ca aceste operații să fie realizate de un subiect cu scopul de a realiza o sarcină didactică, atașată unui proiect școlar.
Sarcina trebuie să fie însoțită de ghidarea subiectului în căutările sale pe Internet. Elaborarea unei sarcini trebuie să aibă în vedere: obiectivele pedagogice, situația inițială, tipul activității, participarea (rolurile) subiectului și profesorului și dispozitivul. De asemenea, trebuie să facem apel la activități care presupun situații-problemă, creativitate, interacțiuni cu diverși factori, atât în timpul cât și după executarea sarcinii.
Cel care dorește să utilizeze produse multimedia în scopul învățării și aprofundării disciplinei limba și literatura română dispune de resurse pedagogice precum CD-uri și site-uri Internet.
CD – urile conțin cărți electronice, dicționare, enciclopedii virtuale privind opera marilor scriitori români (I.L.Caragiale, Nichita Stănescu). Anumite edituri și institute de cercetare a limbii române au realizat instrumente de lucru precum corectoarele ortografice care să ajute elevii în efectuarea temelor (exemplu – Corector electronic – cd., Editura Litera). Un astfel de soft este de mare ajutor; el înglobează un dicționar și are posibilitatea de „a învăța” cuvinte noi pe măsură ce utilizatorul le întâlnește și le introduce în baza de date. Edituri precum Humanitas, Literasoft oferă cărți în format electronic cu operele unor scriitori români ca Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu (Despre minciuna – audiobook), Andrei Pleșu (Despre bucurie în est și în vest și alte eseuri – audiobook). Multe alte materiale, de tip multimedia, fac apel la imagine, sunet, text, animație; reprezentările sunt complexe iar atenția utilizatorului este atrasă de elementele de noutate, ingeniozitate și diversitate.
Resursele oferite de Internet
Orientările moderne ale educației se bazează pe resursele educative ale Internetului și pe utilizarea lor în practică. Iată câteva exemple mai relevante:
– interculturalitatea, realizată prin proiecte în colaborare;
– creații colective (colaborare);
– integrarea și diferențierea conținuturilor educative de cele informative;
– multimedia (utilizarea imaginii, sunetului și a textului);
– învățarea prin joc (motivația prin intermediul jocului și reducerea stresului);
– comunicarea autentică (forumurile de discuții, chat-ul, corespondența electronică).
Anumite site-uri propun colaborări, teme de discuție, problematizarea lecturilor. De prim interes sunt site-uri ale instituțiilor culturale precum: biblioteci, universități, edituri, școli, reviste, publicații electronice etc.
În ceea ce privește gestionarea datelor, atât profesorul, cât și elevul pot să se mulțumească să utilizeze Internetul (în scopuri proprii) pentru a căuta date pe Internet pe care le vor exploata ulterior; de asemenea, pot găsi aici idei de activități, de proiecte. Elevul poate să se documenteze pe o anumită temă care îl interesează; poate desfășura activități fără a fi evaluat. Scopul acestor activități este acela de a trezi elevilor dorința de a se informa, de a se perfecționa, de a căuta informații utile în vederea studiului individual.
2.3.Internetul ca mijloc de comunicare și informare
În domeniul educației, comunicarea între elevi, profesori și specialiști este un element important cu impact asupra activității fiecăruia. Modalitățile de comunicare la distanță sunt, grație Internetului, numeroase și diversificate. François Mangenot susține că Internetul stă la baza achiziției cunoștințelor. Această achiziție se bazează pe comunicare. În timpul comunicării se realizează schimburi de informație.
Saloanele virtuale – reprezintă modalitatea cea mai simplă de comunicare în timp real cu persoane conectate la Internet din orice colț de lume. Denumite chat sau messenger, aplicațiile permit schimbul de mesaje, fotografii, videoclipuri. Există însă un dezavantaj foarte mare al acestor aplicații, și anume în ceea ce privește limbajul utilizat, există anumite șabloane, o incoerență a limbajului, anumite reguli proprii de scriere și de codificare a sensurilor. Marele avantaj însă, este acela că nu necesită costuri mari și permite schimbul rapid de opinii între elevi, profesori și chiar specialiști.
Un alt tip de comunicare în spațiul virtual este cel reprezentat de forumurile de discuții. Aici comunicarea nu mai are loc instantaneu, există un timp mai îndelungat între schimburile de replici. Avantajul este dat de faptul că mesajul rămâne mult timp pe forum, el putând fi citit și de alte persoane. La literatură există o multitudine de resurse în acest sens. Voi enumera site-uri de poezie, literatură, site-uri ale revistelor literare („Observatorul cultural”, „Dilema Veche”, „România Literară”), ale editurilor care oferă și cărți virtuale, anchete ale ziarelor.
Forurile au, în primul rând, o funcție informativă. Citind opiniile celorlalți participanți la discuții, elevul își îmbogățește cunoștințele și își dezvoltă spiritul critic. Adesea, astfel de foruri au un moderator care propune teme interesante de discuție și stimulează interesul participanților. Pentru a putea emite o opinie pertinentă, în legătură cu tema în cauză, participantul trebuie să citească în prealabil mesajele celorlalți participanți.
Utilizarea acestei metode are următoarele avantaje:
– elevul învață să comunice eficient;
– pentru a purta un dialog cu alți indivizi pe o temă de literatură este obligat să studieze respectivul subiect (sau măcar să se informeze);
– citind opiniile celorlalți își dezvoltă spiritul critic și inteligența.
Internetul este mai ales, un mijloc de educație non-formală. Dintre avantajele sale pot menționa accesul rapid la informație (chiar la biblioteci din întreaga lume)și, sub aspect formativ, stimularea interesului pentru cunoaștere precum și formarea deprinderilor de a-și căuta – elevul singur – informația dorită. Marele dezavantaj al acestui mijloc îl reprezintă pericolul de a deveni dependent de anumite programe.
La întrebările care vizează „calitățile bibliotecii” vs. cele ale internetului, într-un studiu organizat în rândul studenților și profesorilor din cadrul unei universități, Mihaela Secrieru a ajuns la următoarele concluzii:
La acestea se pot adăuga și alte comentarii ale studenților, din același studiu: „biblioteca și internetul sunt surse care ar trebui să se completeze”; „unii profesori universitari desconsideră total această metodă și o consideră nesigură, neserioasă”; „cărțile în România costă foarte mult”. Profesorii sunt de acord să-și publice lucrările în rețeaua Internet, fiind o cale rapidă, economică și eficientă, menționând că „cei ce utilizează Internetul nu mai au nevoie să fie convinși de oportunitatea și necesitatea unor site-uri culturale românești pe NET.
2.4 Sarcini didactice bazate pe Tehnologia Informației la orele de literatură
Sarcinile didactice bazate pe T.I. au în vedere competențe privind:
1. Informarea, culegerea și procesarea datelor (portofoliul, eseul, referatul, diverse proiecte)
2. Redactarea și prezentarea lucrărilor folosind resurse ale T.I. (redactarea de documente, realizarea de prezentări în PowerPoint)
3. Utilizarea de softuri educaționale în cadrul realizării unor teme.
2.4.1. Informarea, culegerea și procesarea datelor
Sunt acțiuni complexe executate în scopul executării unei sarcini.
Proiectul
Este exemplul clasic de sarcină didactică și comportă multiple forme și modalități de realizare.
Proiectul ca instrument de evaluare:
– se desfășoară pe o perioadă de timp de câteva zile sau câteva săptămâni;
– începe în clasă prin precizarea temei, definirea și înțelegerea sarcinilor de lucru, continuă în clasă și acasă și se încheie în clasă prin prezentarea unui raport despre rezultatul obținut și expunerea produsului realizat;
– poate lua forma unei sarcini de lucru individuale sau de grup;
– trebuie organizat riguros în etape, ca orice muncă de cercetare;
– facilitează transferul de cunoștințe prin conexiuni interdisciplinare.
Metoda proiectului presupune parcurgerea unor pași, de la pregătirea acestuia, la evaluare:
Pregătirea proiectului
Stabilirea ariei de interes și a tematicii proiectului
Stabilirea premiselor inițiale
Identificarea și selectarea resurselor materiale
Precizarea elementelor de conținut ale proiectului (pentru prezentarea în scris sau orală)
– pagina de titlu (tema, autorul/autorii, clasa, școala, perioada de elaborare)
– cuprinsul (titlurile capitolelor, subcapitolelor, subtemele, etc.)
– argumentul
– dezvoltarea elementelor de conținut (pliante, postere, diagrame, citate, desene, cântece)
– concluzii (elemente de referință desprinse din studiul temei)
– bibliografia
– anexa (toate materialele importante rezultate)
În cadrul realizării unui proiect, este bine ca elevii să colaboreze în vederea schimburilor de idei, a dezvoltării creativității.
Un tip de proiect care poate fi efectuat folosind scrierea în colaborare este acela realizat cu ajutorul curierului electronic (email-lul). Se presupune o temă, participanții trimit mesaje iar un moderator centralizează datele, rezultatul fiind redifuzat pentru o mai bună cooperare și comunicare în cadrul proiectului. Metoda este utilă în cadrul lecțiilor de literatură, unde se face apel la creație, imaginație, și opinii personale.
Proiectul poate avea în vedere la ora de literatură română redactarea unor eseuri, a unor creații literare pe diferite teme care vizează activitatea literară a unui scriitor, interpretări, etc. . Avantajul acestei metode este acela că pot fi cooptați în realizarea unui proiect și elevi de la alte școli, din alte localități, din alte țări chiar. Se pot realiza eseuri pe o anumită temă, colaborări între școli, concursuri. În final, rezultatele proiectelor efectuate în colaborare se afișează pe Internet, realizând feed-back-ul virtual. În favoarea publicării proiectelor, Internetul oferă multiple facilități iar costurile se apropie de zero.
Capacitățile / competențele care se evaluează în timpul realizării proiectului:
– metodele de lucru;
– utilizarea corespunzătoare a bibliografiei;
– utilizarea corespunzătoare a materialelor și a echipamentului;
– corectitudinea / acuratețea tehnică;
– generalizarea problemei;
– organizarea ideilor și materialelor într-un raport;
– calitatea prezentării;
– acuratețea cifrelor / desenelor / etc.
Un proiect poate constitui și sarcina alcătuirii unui portofoliu. Iată câteva din caracteristicile acestui complex instrument de lucru, surprinse de Mihaela Secrieru. (2004, p 280)
Portofoliul
– reprezintă o colecție exhausivă de informații despre progresul școlar al unui elev, obținut printr-o varietate de metode și tehnici de evaluare;
– unitatea portofoliilor:
elevii devin parte a sistemului de evaluare și pot să-și urmărească, pas cu pas, propriul progres,
elevii și profesorii pot comunica (oral sau în scris) calitățile, defectele și ariile de îmbunătățire a activităților;
elevii, profesorii și părinții pot avea un dialog concret despre ceea ce elevii pot realiza, atitudinea față de disciplina în cauză și progresul care poate fi făcut la acea disciplină în viitor;
factorii de decizie, având la dispoziție portofoliile elevilor, vor avea o imagine mai bună asupra a ceea ce se petrece în clasă.
Portofoliul poate fi considerat și un pact între elev și profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze.
Specialiștii identifică și prezintă în general tipuri de portofolii:
– Portofoliul de prezentare sau introductiv (ce conține o selecție a celor mai valoroase lucrări ale elevului respectiv).
– Portofoliul de progres sau de lucru (ce conține toate elementele desfășurate de-a lungul unei activități).
– Portofoliul de evaluare (ce conține obiectivele, strategiile și instrumentele evaluării, tabelele de rezultate etc.).
La literatura română acest instrument poate conține:
– la început, desigur, sumarul (titlul fiecărei componente și pagina la care se găsește);
– argumentația, care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importantă fiecare în parte și cum se articulează ele în viziunea de ansamblu;
– rezumate ale operelor literare citite, indiferent dacă ele au fost sau nu studiate și la clasă;
– eseuri cu tematică diversă, adaptată vârstei și interesului elevului, sugerată de profesor;
– articole,
– fișe individuale de studiu;
– fișe de lectură;
– proiecte individuale sau de grup;
– teste și lucrări semestriale;
– desene care să ilustreze diferite scene din operele literare sau ilustrații posibile de carte, realizate mai ales de elevii cu inteligență vizuală;
– înregistrări, fotografii care reflectă activitatea individuală sau de grup a elevului (de exemplu, vizite la case memoriale și muzee, excursii literare, vizionări de ecranizări ale cărților valoroase sau spectacole de teatru etc. );
– definiții și descrieri ale conceptelor operaționale, mai ales a celor aflate în programa pentru testarea națională;
– autoevaluări scrise de elevul însuși sau de membrii grupului;
– comentarii suplimentare și evaluări ale profesorului sau ale unor colegi din grupul de lucru.
Pe parcurs, portofoliul poate include și alte materiale spre care se îndreaptă interesul elevului sau pe care acesta vrea să le aprofundeze.
Redactarea și prezentarea lucrărilor folosind calculatorul
La orele de literatură calculatorul, în calitate de instrument didactic, poate contribui la activități precum:
– redactarea propriu-zisă a textelor (utilizarea procesoarelor de texte), referatelor, fișelor de lectură;
– redactarea formularelor tipizate (șabloane de scrisori, cereri, adeverințe, procese-verbale);
– prezentarea unor lucrări, a unor planșe, scheme utilizând aplicația PowerPoint și videoproiectorul.
Menționez că procesorul de texte Microsoft Word oferă utilizatorului posibilitatea de a despărți automat în silabe cuvintele la capăt de rând, să corecteze greșelile de ortografie și de lexic din text (grație unui dicționar încorporat), să realizeze rezumatul unui text, să genereze automat cuprinsul unei lucrări.
Realizarea unui portofoliu la literatura română utilizând resurse electronice
Realizarea unui portofoliu de scriitor (model de abordare)
Obiectiv cadru: elevii vor fi capabili să utilizeze T.I în vederea documentării pentru a realiza portofoliul
Conținuturi: lecția își propune să verifice dacă elevii sunt capabili să utilizeze resursele virtuale pentru a realiza un proiect.
Voi lua ca exemplu poetul Mihai Eminescu, luceafărul poeziei românești, studiat în clasa a VIII-a. Portofoliul va conține: fotografii, date biografice, poeme, citate, interpretări, opinii critice, concluzii, bibliografie și sitografie.
Competențe specifice:
– găsirea unor informații pertinente pe Internet;
– utilizarea fotografiilor (ale poetului, ale satului și prietenilor) în vederea realizării unei prezentări sugestive;
– includerea câtorva poeme reprezentative și motivarea alegerii făcute;
– alegerea câtorva citate reprezentative din studiile critice eminesciene;
– înțelegerea scopului portofoliului.
Activități:
profesorul recomandă câteva site-uri în care elevii vor găsi informații precum:
http://www.mihaieminescu.ro/romana.htm
http://www.romanianvoice.com/poezii/poeti/eminescu.php
http://www.mihai-eminescu.net/?page_id=2
http://eminescu.petar.ro/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Eminescu
(li se oferă posibilitatea elevilor de a îmbina, în vederea documentării, resursele virtuale cu cele tradiționale – cărți, manuale)
– sub îndrumarea profesorului, elevii caută fotografii ale poetului, ale satului Ipotești și alte imagini care au legătură cu tema;
– datele biografice se regăsesc în multe documente electronice; ușor de găsit, ele vor fi prelucrate în vederea alcătuirii lucrării;
– culegerea textelor: fiecare elev va trebui să aleagă câteva poezii și cel puțin un text în proză din opera eminesciană; elevii justifică alegerea lor și vor evidenția problematica fiecărui text (opinii personale, interpretări);
– elevii, la recomandarea profesorului, aleg câteva opinii critice ale unor cercetători consacrați ai operei eminesciene. Citatele vor fi comentate în clasă iar elevii vor face apel atât la resursele didactice tradiționale cât și la documente electronice în sprijinul propriilor argumente;
– pentru un studiu cât mai complet al operei eminesciene, profesorul va recomanda studiul operei unor critici literari care au vizat aspecte ale operei eminesciene (ex. G. Călinescu – Opera lui Mihai Eminescu). Informațiile găsite pe Internet vor fi completate cu alte date luate din alte surse, specificându-se sursa de unde provin.
Evaluare
În vederea evaluării există două posibilități. În primul caz, profesorul va citi portofoliul și va acorda o notă. Dacă este redactat pe hârtie, îl va citi; dacă este redactat pe suport electronic, în format hipertextual, îl va studia, parcurgând toate informațiile oferite. Portofoliul poate fi și virtual, de tip multimedia.
În a doua situație, elevul este solicitat să realizeze o prezentare a cercetării sale în vederea evaluării, utilizând un soft dedicat: Microsoft PowerPoint.
Aplicația Microsoft PowerPoint este folosită la prezentări de planșe, materiale didactice, pagini scrise în Microsoft Word etc. În situații deosebite, se poate utiliza împreună cu videoproiectorul. Metoda este preferată în special în cadrul susținerii lucrărilor de sfârșit de semestru, de ciclu, prezentarea datelor bibliografice ale autorilor cu includerea unor imagini elocvente.
„O imagine face cât o mie de cuvinte” este una dintre cele mai vechi, dar și adevărate vorbe spuse vreodată. În mod similar, o prezentare de calitate poate transmite foarte multe informații utile unui auditoriu într-un timp foarte scurt. PowerPoint a schimbat felul în care ținem prezentări. Să ne amintim de vremea în care prezentările se făceau cu folii transparente pe retroproiector. Regulile prezentării au rămas aceleași. Tehnologia ne poate fi de ajutor cu condiția să respectăm regulile de bază.
Realizarea unei prezentări presupune parcurgerea unor etape. Mai întâi trebuie stabilit conținutul apoi se construiește structura prezentării și în sfârșit se face susținerea acesteia.
Etape obligatorii:
– stabilirea conținutului;
– strângerea materialelor și informațiilor;
– utilizarea de elemente grafice și multimedia;
– finalizarea structurii prezentării;
– susținerea acesteia.
Prin folosirea acestui soft, elevul învață ce înseamnă o prezentare, cât contează aspectul estetic al unui material, cum să concentreze în câteva pagini conținutul unei lucrări mai ample, să însoțească prezentarea de explicații corespunzătoare. Nu de puține ori, am fost nevoiți să urmărim prezentări jalnice, cu text de dimensiuni mici și culori neinspirat alese, cu slide-uri prea încărcate, cu grafice prea detaliate, cu animații care obosesc atenția și deseori lipsite de interes.
Înainte de a pregăti o prezentare, trebuie stabilit mai întâi scopul, răspunzând la întrebări precum: „Ce vrem să prezentăm?”, „Cu ce scop prezentăm?”, „Cui prezentăm?”, Care este durata prezentării?”.
Prezentarea trebuie să fie accesibilă, să nu plictisească, să se încadreze în 10-15 minute. Componentele și ideile exprimate sunt înlănțuite logic. Părțile prezentării pot avea, la rândul lor, secvențe diferite. Structura unei prezentări trebuie să fie asemănătoare unui scenariu care să atragă atenția, să sintetizeze esențialul și să prezinte concluziile finale.
Iată cum apare structura unei prezentări în PowerPoint după Mariana Gheorghe:
„- introducerea – are drept scop captarea atenției, prezentarea subiectului expunerii și a ideilor principale;
– cuprinsul – dezvoltarea ideilor principale cu argumente și exemple;
– încheierea – prezintă sumarul de idei, concluzii și perspectivele”
Se urmăresc și efectele de culoare, animație, raportul text – imagine, pauzele. Prezentarea este însoțită de explicații prin viu grai, având în vedere că imaginile nu țin locul vorbitorului, ci contribuie la comprimarea unui volum mare de informații pentru a fi transmise în mod diferit. Este recomandat ca cel care prezintă să nu citească rândurile afișate pe ecran, ci să completeze, să nuanțeze ideile prezente cu informații noi.
2.4.3.Utilizarea de soft-uri educaționale
În vederea pregătirii temelor la literatura română, un elev poate face apel la o serie de aplicații electronice care îi ușurează căutările. Pot aminti aici despre cărțile electronice, despre CD-urile care conțin sute de cărți, despre corectoarele ortografice, despre dicționarele electronice (DEX on-line). DEX- ul este o aplicație cunoscută care oferă explicații la cuvintele al căror sens nu este știut de utilizator. Utile sunt și soft-urile care traduc texte din alte limbi străine în limba română.
Soft-ul poate fi utilizat pentru fixarea cunoștințelor, dar și pentru evaluarea acestora. Metoda de lucru poate fi cea clasică, fiecare elev rezolvând individual sarcinile, profesorul evaluând frontal rezultatele ca și în lucrul pe caiete, individual, în clasă. Ca test, soft-ul se pretează prin faptul că fiecare variantă, ușoară și mai grea, cumulează 180 de puncte, care transformate în notă dau elevului posibilitatea de a obține nota maximă 9, profesorul alocând și punctul din oficiu, specific evaluărilor. Dacă programul este utilizat în totalitate: varianta ușoară, varianta grea și sarcini didactice, se poate face un punctaj însumat care împărțit la trei să dea același 9, la care se va adăuga punctul din oficiu. Testul, însă, se poate adapta foarte ușor la strategia învățării prin cooperare, pe echipe, de câte 4-5-elevi. Se poate aplica o adaptare după metoda STAD, (Student Teams – Achievment Division), după următorii pași:
1. Predare. Cadrul didactic predă elementele de bază privind conținutul studiat.
2. Formarea echipelor și studiu în echipă a conținutului predat. Se formează echipe de 4-5 elevi care își aleg și un nume al echipei. Utilizând manualul și notițele, elevii își însușesc în clasă elementele predate. Elevii se ascultă reciproc pentru a se asigura că toți membrii echipei au reținut cât mai multe informații relevante. Se alocă timpi reali necesari și suficienți, care sunt anunțați elevilor din timp.
3. Explicații privind utilizarea soft-ului. Se face precizarea că punctajele obținute vor conta la punctajul general al echipei.
4. Testarea individuală, doar pe unul din teste, datorită timpului real.
5. Se alcătuiește un clasament și se recunosc meritele echipelor. Punctajele obținute de fiecare coechipier sunt însumate și în funcție de scoruri se identifică super-echipe, echipe foarte bune și echipe bune. Descriptorii de performanță vor fi excluziv pozitivi.
6. Feed-back în interiorul echipei, analiza rezultatelor prin discuții. Revenirea într-un timp anunțat la cunoștințele teoretice, pentru o nouă învățare.
7. Reluarea testării și refacerea clasamentului. Valorile etice implicate vor fi educația pentru toleranță și educația pentru democrație.
În pasul 4, profesorul poate utiliza doar parte I a soft-ului (sarcina ușoară). După care se aplică pasul 5 și 6. Pasul 7 va surveni ca urmare a feed-back-ului și va avea loc refacerea clasamentului după aceleași criterii.
*
Utilizarea Internetului ca mijloc de învățământ este pândită de pericolul comunicării fără obiective precise. Se impune, la acest nivel, existența unei sarcini sau a unui proiect care să mobilizeze elevul și să-i orienteze activitatea. S-a vorbit, la acest nivel, chiar de o pedagogie a proiectului. Interesantă este și remarca lui Robert Bibeau, din Ministerul Educației din Quebec, care afirmă că nu trebuie să ne propunem ca proiect integrarea tehnologiilor informației în școală, ci mai degrabă să transformăm practicile pedagogice ale școlii.
Aceste tehnologii moderne sunt inutile dacă profesorii actuali nu-și schimbă viziunea pedagogică. La cealaltă extremă se află factorii de conducere ai sistemului care își imaginează că este suficient să introduci Internet într-o instituție de învățământ pentru a schimba practicile pedagogice. Privită în această perspectivă, activitatea educativă este mult mai complexă și privește în egală măsură toți participanții: profesori, elevi, informaticieni etc.
Resursele educative ale Internetului
Pentru participanții la actul educativ Internetul are atât un rol informativ, cât și unul formativ. Bogăția resurselor educative (avalanșa informațională contribuie la plasarea acestei resurse pe primul loc în ierarhia surselor de informare) ne face să apelăm la acest mijloc de informare ori de câte ori avem nevoie.
Rândurile următoare conțin prezentarea unor site-uri literare și culturale, de interes pentru profesori, elevi și alți factori implicați în procesul educației.
2.5.1.Dimensiunea națională
Evoluția acestei dimensiuni a depins în mod obiectiv de condițiile tehnice. Internetul „ro” a devenit spațiu național la 26 februarie 2003, prin autorizația dată de IANA (Internet Asignment Numbers Authority), de a înscrie domeniul de înalt nivel „ro”. Primii furnizori de servicii internet pentru comunitatea de cercetare – învățământ a fost ICI – RNC, iar printre primele instituții de învățământ conectate la Internet s-au aflat Universitățile din Cluj și Iași. În legătură cu această dimensiune ne interesează ce produse românești se află pe internet? Există biblioteci virtuale care cuprind dicționare și opere ale scriitorilor români, universități românești, edituri/ reviste culturale, site-uri de psihopedagogie etc. Căile de acces sunt multiple. Motoarele de căutare sunt internaționale, dar portalurile sunt naționale și, deși au un caracter general, în majoritatea cazurilor, au secțiuni dedicate culturii și învățământului.
Cele mai cunoscute portaluri românești sunt: www.kappa.ro, www.poezie.ro, www.biblioteca.euroweb.ro, www.romanianvoice.com, www.dictionare.com, www.top100.ro
În domeniul literaturii, și al culturii în general, în rețeaua Internet predomină portalurile: www.noesis.ro, www.romanianvoice.com, www.biblioteca.euroweb.ro, www.LiterNet.ro, www.cimec.ro care oferă celor interesați opere critice și opere ale scriitorilor clasici români de teatru (Matei Vișniec), proză (Ion Creangă, Mircea Eliade, Marin Preda), poezie (Mihai Eminescu, Lucian Blaga). Există site-uri specializate ale scriitorilor români. Astfel, www.eminescu.petar.ro și www.mihaieminescu.ro prezintă, în text și imagine, viața și opera poetului Mihai Eminescu; www.caragiale.net oferă texte, fotografii și documente aparținând marelui clasic.
La adresa www.biblacad.ro/BiblioteciVirtuale.htm găsim adresele electronice ale bibliotecilor: Biblioteca Națională a României, Biblioteca Centrală Universitară din București, Biblioteca Centrală Universitară Timișoara, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” – Iași. Cei interesați pot consulta on-line cataloagele și listele de cărți, acestea fiind structurate pe domenii.
Un interes deosebit îl prezintă și biblioteca virtuală românească de la adresa http://biblioteca.euroweb.ro/volume.htm. Site-ul oferă numeroase cărți electronice ale principalilor scriitori români și este un proiect al Asociației pentru Inițiativă Culturală în Internet.
Site-ul își propune publicarea textelor clasicilor literaturii române; alcătuirea unor volume virtuale de sinteză pentru majoritatea domeniilor culturii și activității intelectuale românești; prezentarea actualității editoriale din țară, a ofertei de carte, precum și a dinamicii fenomenului cultural contemporan . (http://biblioteca.euroweb.ro/)
Interesant este și dicționarul on-line al scriitorilor români contemporani, fiecare dintre aceștia fiind prezentați cu o scurtă biografie. Aici sunt oferite și link-uri către alte site-uri românești și străine, către paginile personale ale unor scriitori (așa – numitele bloguri).
Revistele culturale: www.gazete.ro, www.revistapresei.ro, www.romlit.ro permit acces la arhiva publicației și au link-uri spre site-uri culturale. Spre exemplificare, voi discuta despre site-ul revistei „România literară”, de la adresa http://www.romlit.ro/. Se găsesc, printre altele și informații culturale, grupuri de discuții, reviste literare românești, site-uri culturale, scriitori români – date aniversare și comemorative, institute culturale românești. Aici putem găsi diverse articole după autori.
De interes pentru literatura română pot fi și site-urile diverselor asociații care se ocupă de promovarea culturii, site-urile revistelor de cultură și literatură precum: „Contrafort”, „Convorbiri literare”, „Cuvântul”, „Dilema Veche”, „Observator Cultural”, „Oglinda Literară”, „Orizont Literar”, „Polemica”, „Respiro”, „Revista 22”, „Revista de marți”, „Secolul 21”, „Sud Est”. Adresele web ale acestor reviste le găsim accesând portalul http://www.reviste.ro/.
Editurile românești sunt de asemenea prezente: www.niculescu.ro, www.teora.ro, www.edituracrisan.ro, www.aula.ro, www.litera.ro.
Există și pagini personale sau site-uri ale unor organizații care promovează cultura românească. Astfel, http://mihaela.negrea.net/links.html face trimiteri la site-uri de literatură română și spaniolă. De asemenea, www.pages.prodigy.net oferă poezii de Voiculescu și Blaga, site-ul www.iarba-albă.ro oferă o viziune de ansamblu asupra operei lui Minulescu.
Dicționarele sunt bine reprezentate www.all.ro/default/asp – Dicționar de stilistică; www.aula.ro – Dicționar de gramatică a limbii române pentru uz școlar; Literatura română – repere critice fundamentale. Dicționarul scriitorilor contemporani oferă pentru fiecare autor o fotografie, o bibliografie și referințe critice și trimiteri la e-reviste cu articole pe autori. Există dicționare de limbi străine și enciclopedii virtuale Portalurile www.Lastart.ro și www.kappa.ro au o componentă educațională, alături de caracteristicile specifice unui portal cu caracter general. Includ link-uri spre diverse site-uri culturale de unde poți accesa pagini de cărți electronice.
2.5.2. Dimensiunea internațională
Este asigurată de diaspora românească. În Belgia, diaspora românească are o asociație numită Miorița www.online.com/diaspora/miorița/index.html care își propune promovarea limbii și culturii române. Arhiva electronică de literatură, artă și filozofie Equivalances (http://www.geocities.com) este concepută de poetul Adrian Răzuș, stabilit în Olanda, într-o estetică impresionantă și promovează literatură română. Ea cuprinde operele unor scriitori români contemporani precum N. Danilov, M. Ursachi; A. Răzuș, D. Theodorescu, M. Țuglea, dar și ale lui M. Eminescu traduse în limba engleză.
*
Am ales numai câteva resurse importante ale Internetului pentru iubitorii de literatură, elevi și profesori care, cu siguranță vor găsi idei și materiale inedite pentru orele de literatura română. De reținut faptul că, în ultimii ani, din ce în ce mai mulți artiști, poeți, prozatori și oameni de cultură apelează la Internet ca mijloc de a transmite tuturor rezultatele muncii lor. În școala românească ar trebui ca atenția elevilor să fie orientată și către aceste resurse educaționale de ultimă oră.
Putem concluziona că Internetul „ro” este o oportunitate în direcția promovării culturii naționale, fiind un instrument complex (grafic-vizual și plastic), cu impact multidimensional.
Capitolul 3
ASPECTE EXPERIMENTALE ALE FOLOSIRII CALCULATORULUI ÎN PROCESUL STUDIERII LITERATURII ÎN ȘCOALĂ
Moto:
„Adevăratul dascăl – practician,
este acela care devine și dascăl cercetător.
Numai printr-un asemenea salt el poate fi
un creator în domeniul său de activitate.”
IOAN NICOLA
Preliminarii
Învățământul românesc actual se află în plin proces de perfecționare a conținutului, metodelor, formelor și mijloacelor de predare-învățare, care pune în fața școlii dezideratul major al formării cadrelor în concordanță cu dezvoltarea științei și tehnicii celei mai înaintate. Sub aspect strict didactic, metodele moderne, activizante, se impun, tot mai insistent, în școlile de toate gradele, renovând metodologia însușirii diverselor discipline. În acest context, studierea literaturii române în școală n-a putut rămâne la vechile modalități didactice. Natura disciplinei, în primul rând, impunea o restructurare metodică generală, în sensurile utilizării unor metode, forme și mijloace capabile să înlesnească înțelegerea specificității artistice a operelor literare, capabile să pună elevul în contact intim cu universul creațiilor artistice, să-i sensibilizeze, să le incite spiritul de observație, gândirea și imaginația. Și această restructurare de ordin didactic e pe cale de înfăptuire, studierea literaturii în școală beneficiind, astăzi, de o experiență pozitivă, chiar și în cazul special ce ne preocupă aici al folosirii calculatorului în comentariul literar.
Cum am putut constata în considerațiile teoretice consemnate în capitolele anterioare, opera literară este un produs spiritual cu un profil problematizant, procesul receptării ei fiind profund dilematic. Acest fapt impune, aproape de la sine, apelarea la unele metode moderne, la diferite strategii didactice în vederea atingerii unor obiective. Dar cum se poate transpune în practică acest imperativ, pentru a obține rezultatele dorite? Este întrebarea de la care s-a pornit în inițierea organizării unor experimente de ordin didactic privind folosirea metodelor oferite de T.I.C. în studierea literaturii române în gimnaziu.
În cele ce urmează, voi prezenta aspecte din experimentele întreprinse în școala privind studierea literaturii în gimnaziu pe baza utilizării sarcinilor didactice bazate pe T.I.C., sporul de eficiență în plan instructiv-educativ și formativ, față de tehnica didactică tradițională.
3.1. IPOTEZA DE LUCRU
Folosirea calculatorului în lecțiile de literatură a devenit, ca și în cazul altor metode moderne ( activizante ), un aspect care suscită discuții și controverse. Motivele sunt diverse: concepții și comportamente pedagogice inerțiale, sau atitudini înnoitoare cu orice preț de tipul unui avangardism oripilant; insuficienta cunoaștere a specificului logico-didactic al metodei, sau confuzia dintre ceea ce e modern și ceea ce e modă; formalismul, sau obediența excesivă, necondiționată, față de dispoziții și instrucțiuni. Toate acestea au pricinuit și continuă să pricinuiască neîncrederea în virtuțile metodei, care, aplicată incorect, poate duce la efecte neconcludente.
În aceste condiții și având în vedere că unul din obiectivele principale ale studierii literaturii în școală este ca elevii să ajungă la capacitatea de a efectua, singuri, un comentariu literar al operelor studiate, am pornit de la ipoteza că utilizarea Instruirii asistate de Calculator poate contribui într-o măsură evidentă la atingerea obiectivului menționat, numai în anumite condiții și anume în măsura în care iese din câmpul unor preocupări sporadice, întâmplătoare și devine o preocupare cu caracter permanent.
3.2. SCOP
Pornind de la ipoteza de mai sus, mi-am propus să organizez un experiment care să urmărească eficiența educativ-formativă a folosirii Instruirii asistate de Calculator în sistem, cu privire specială asupra formării deprinderilor elevilor de a comenta un text literar, cu aspecte implicate în această operație: spirit de observație, gândire, creativitate, exprimare (vocabular critic). Având în atenție acest obiectiv major, am fost preocupată de formarea la elevi a deprinderilor practice de elaborare a unui tip special de text, compunerea-comentariu, ca etapă ultimă a activității de receptare a literaturii. Astfel, efortului de analiză i se asociază, în final, cel de sinteză, la fel de important pentru dezvoltarea intelectuală a elevilor. Mobilul acestei preocupări l-a constituit ideea că cea mai adecvată modalitate de receptare a literaturii
în școală (și, mai ales în gimnaziu) este aceea a comentariului literar, opusă, în anumite privințe, analizei literare, devitalizată prin șablon și convenție didactică. Apreciez comentariul literar drept o modalitate mai suplă de receptare a literaturii, mai liberă de etapele prea rigide ale analizei literare și, prin aceasta, mult mai potrivită procesului de învățământ. Analiza literară impune o abordare cvasi-completă a problemelor pe care le ridică opera; comentariul literar poate detașa și dezbate doar acele aspecte care i se par profesorului semnificative în raport atât cu textul, cât și cu clasa care îl receptează. Inevitabila stereotipie pe care o implică analiza literară, prin mecanica aplicării acelorași etape diferitelor texte din programă, lasă astfel loc varietății, constituind în același timp o invitație la aprofundare.
3.3 ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA EXPERIMENTULUI
3.3.1. EȘANTIONUL ȘI CARACTERISTICILE SALE
Principala metodă de investigație a constituit-o experimentul didactic. Acesta a fost organizat în localitatea Ion Creangă, la Școala Gimnazială com. Ion Creangă și la Școala Gimnazială Bălușești, în anii școlari 2012- 2013 și 2013-2014 și a antrenat două clase: a VII-a A (experimentală) de la Școala Gimnazială Ion Creangă și a VII-a B (de control) de la Școala Gimnazială Bălușești, coordonată de domnul profesor Cimpoeșu Petrică.
Clasele la care am realizat cercetarea reprezintă un grup format din perioada preșcolară și bine închegat ulterior, în perioada primară și apoi cea gimnazială. Participanții la cercetarea întreprinsă sunt omogeni ca vârstă, nivel de școlaritate și naționalitate. Nivelul dezvoltării psihice al elevilor este în concordanță cu profilul psihologic al elevului de gimnaziu, descris în literatura de specialitate. Ei provin din familii cu preocupări bine orientate spre școală, spre cunoaștere, majoritatea părinților dezvoltând un parteneriat frumos cu școala.
3.3.2.ETAPELE DESFĂȘURĂRII CERCETĂRII
Primul test susținut a fost cel de evaluare inițială, în consens cu remarca lui D. Ausubel: „Dacă aș vrea să reduc toată psihologia la un singur principiu, eu spun: ceea ce contează cel mai mult în învățare sunt cunoștințele pe care le posedă elevul la plecare. Asigurați-vă de ceea ce știe și instruiți-l în consecință.”
Cercetarea a cuprins trei etape:
a)Etapa constatativă – desfășurată în prima parte a semestrului I, din anul școlar 2012-2013. Această etapă a constat în aplicarea unor teste de evaluare inițială la limba și literatura română. Scopul a fost acela de a stabili punctul de plecare în desfășurarea demersului experimental.
Având un caracter constatativ, testul de evaluare inițială reflectă volumul și calitatea cunoștințelor, deprinderilor și priceperilor elevilor, constituind un punct de pornire în demersul formativ.
b)Etapa ameliorativă – desfășurată pe perioada primului semestru, prin utilizarea sistematică a calculatorului în orele de limbă și literatură română.
Menționez că factorul experimental, calculatorul a fost introdus în predarea mai multor conținuturi la toate clasele la care predau, cu precădere în orele de literatura română prin vizionarea mai multor ecranizări după operele pe care elevii le studiază, prezentări PowerPoint cu diferite conținuturi.
Pe baza rezultatelor obținute am adoptat decizii adecvate de organizare a unor activități diferențiate, atât cu elevii ce dovedesc un randament crescut la învățătură, cât și cu elevii ce manifestă goluri în cunoștințe.
c)Etapa finală – desfășurată la începutul semestrului întâi, din anul școlar 2013-2014, odată cu sfârșitul perioadei de experimentare, prin aplicarea unei probe finale grupului de elevi. S-a urmărit evoluția elevilor pe parcursul anului, atât sub raportul cunoștințelor, deprinderilor formate, cât și al capacităților de aplicare a cunoștințelor însușite și al dezvoltării capacităților cognitive.
Menționez că informațiile culese au fost corelate, prelucrate, interpretate și folosite în organizarea și desfășurarea activității didactice în vederea optimizării ei.
3.3.3 METODOLOGIA DE CERCETARE
Încă de la începutul cercetării mele didactice am fost preocupată să trezesc interesul elevilor pentru cunoaștere, pentru învățătură, să asigur dezvoltarea intelectuală la capacitatea maximă a fiecărui elev, să combat fenomenul rămânerii în urmă la învățătură și să atrag mai mult familia în acțiunea de educare și instruire a elevilor.
Am pornit de la premisa că o bună cunoaștere a elevilor (sub aspect cognitiv, afectiv, volitiv, al potențialului creativ) îmi va arăta care sunt tehnicile de învățare adecvate fiecărui elev.
Metodele de cercetare sunt căile de descoperire a adevărului. Urmând aceste căi, am adunat un material faptic substanțial și semnificativ, prelucrat științific și transpus apoi în generalizări.
Metodele de cercetare pot fi clasificate în două grupuri:
a)metode de colectare a datelor (experimentul psihopedagogic, observația, convorbirea, analiza produselor activității, testul psihopedagogic) – care mi-au reliefat aspecte profunde despre calitățile gândirii, atitudinea lui față de sarcinile de învățare/ evaluare, a preferințelor pentru anumite modalități de lucru, greutățile pe care le întâmpină în rezolvarea unor sarcini, impresiile în legătură cu anumite fapte lingvistice sau din domeniul comunicării.
Principala metodă utilizată, metoda experimentului produce datele, furnizează fapte „provocate” special pentru raționamentul cercetării. IOAN JINGA o consideră metoda cea mai importantă în cercetare. La observare fenomenul pedagogic se desfășoară în condiții normale. Experimentul presupune modificarea condițiilor de apariție și desfășurare a fenomenului, este o observare provocată. Aplicarea riguroasă a experimentului pedagogic presupune parcurgerea unor etape:
Stabilirea problemei de cercetare și formularea ipotezei de lucru;
Verificarea ipotezei prin introducerea modificării produsă de aceasta;
Prelucrarea materialului faptic (confirmă sau infirmă ipoteza).
Experimentul pedagogic prezintă în opinia lui IOAN JINGA două forme: de laborator și natural.
În experiment intervin două categorii de variabile: variabile independente (schimbările introduse în vederea studierii efectelor produse de acestea) și variabile dependente (rezultatele constatate în urma utilizării variabilelor independente). Dacă într-un experiment variabila independentă este metoda de predare a cadrului didactic utilizată la lecție, variabila dependentă o constituie performanțele școlare ale elevilor.
Utilizând testele cu conținut psihopedagogic am încercat diagnosticarea nivelului de însușire al cunoștințelor de către elevi. Testul este o probă standardizată care asigură o obiectivitate mai mare în procesul de evaluare. Ele sunt instrumente care organizează cunoașterea individualității elevilor, pentru scopurile principale ale acestei cunoașteri (individualizarea învățământului, asistența pedagogică de acordat elevului) dar și un mijloc de colectare a unor informații ample despre fiecare elev. Testarea, ca metodologie derivă din psihologie. Ea reprezintă o probă bine definită, de aici marele avantaj al folosirii testelor: sistemul de raportare valoric este unic.
În vederea măsurării calității cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor elevilor, înainte, pe parcursul și după efectuarea experimentului, am aplicat probe (teste) speciale, elaborate de mine, ținând seama de specificul disciplinei și de obiectivele prevăzute de programa școlară. S-a urmărit atât verificarea cunoștințelor, cât și nivelul de dezvoltare a unor deprinderi (de exprimare în terminologia de specialitate, mai ales).
Rezultatele obținute prin aplicarea acestor probe au fost corelate cu rezultatele obținute prin aplicarea celorlalte metode, precum și cu rezultatele obținute în activitatea practică.
Observația s-a folosit pe tot parcursul experimentului și a urmărit reacția elevilor în cadrul lecțiilor, modul de a se antrena în rezolvarea unor sarcini, interesul de cele discutate.
S-a apelat frecvent și la convorbirea cu elevii și cu profesorii școlii; la studiul documentelor școlare și al produselor activității elevilor (cataloage, caiete de compuneri, portofolii).
Prelucrarea rezultatelor obținute, aplicând aceste metode de cercetare, s-a făcut prin:
b)metode statistico-matematice: tabele analitice, reprezentări grafice, diagrame, histograme.
3.3.4. DESFĂȘURAREA EXPERIMENTULUI
Activitatea experimentală a început la începutul semestrului întâi al anului școlar 2012-2013 și s-a încheiat la sfârșitul semestrului întâi, din anul școlar 2013-2014.
Pentru cunoașterea cu aproximație a nivelului de pregătire a elevilor celor două clase înaintea începerii experimentului, s-a dat o probă de cunoștințe și deprinderi, aceeași pentru ambele clase. Proba a cuprins întrebări care vizau procese intelectuale precum: spiritul de observație, gândirea, imaginația, implicit creativitatea, capacitatea de exprimare, cu privirea concentrată asupra folosirii terminologiei de specialitate și, în fine, durabilitatea cunoștințelor. Prin consultarea fișelor de cititor, s-a urmărit și măsura în care elevii frecventează biblioteca.
Redau în cele ce urmează, conținutul și punctajul acordat probei (pe întrebări și în ansamblu) și felul în care a fost aplicată.
Probă de cunoștințe și deprinderi
Citiți fragmentele și răspundeți la întrebări.
„Durduind soseau călării ca un zid înalt de suliți,
Printre cetele păgâne trec rupându-și large uliți;
Risipite se împrăștie a dușmanilor șiraguri,
Și gonind biruitoare tot veneau a țării steaguri,
Ca potop ce prăpădește, ca o mare turburată –
Peste-un ceas păgânătatea e ca pleava vânturată.”
„- Noi, frații tăi, potaie!
O să-ți dăm o bătaie
Care s-o pomenești.”
Identificați titlurile operelor din care s-au extras fragmentele și numele autorilor – 5 puncte.
Ce specie literară reprezintă poezia din care s-a extras al doilea citat? Dați definiția acestei specii, numiți și alți autori care au scris asemenea poezii – 20 puncte
Identificați, în fragmentele citate, figurile de stil studiate și dați definiția lor – 25 puncte
Explicați sensul cuvintelor: durduind, călării, steaguri, ploaie, ținând seama de contextul în care apar – 15 puncte
Caracterizați, succint, personajul care rostește cuvintele din cel de-al doilea fragment – 15 puncte.
Descoperiți personajele colective din primul fragment. Care este trăsătura de caracter predominantă a fiecăruia. – 20 puncte
Maximum de puncte – 100
Proba s-a dat concomitent la ambele clase care urmau să fie antrenate în experiment, elevii având la dispoziție 50 de minute de lucru efectiv. Supravegherea a fost asigurată de profesorii școlii, iar corectarea s-a efectuat de către doi profesori de specialitate, fiecare lucrare fiind citită și notată, independent, de ambii profesori, iar nota finală stabilindu-se prin rotunjire. În cazul în care diferența de notare dintre cei doi corectori a fost mai mare, lucrarea în cauză s-a recitit în comun și notat în consecință, prin consultare reciprocă.
Situația constatată, după corectarea și notarea lucrărilor, o prezint în continuare, sub forma unui tabel statistic (tabelul nr. 1).
După cum lesne se poate constata, nivelul de pregătire al celor două clase s-a arătat a fi foarte apropiat. Diferențele manifestate în cazul parametrilor urmăriți sunt destul de mici, unele înclinând de partea clasei cu statut experimental (rubricile 5,7,8,9,12), altele în favoarea clasei de control (rubricile 4,6,10,11). S-a considerat astfel că baza de pornire a experimentului e suficient de edificatoare pentru eventualitatea producerii și măsurării unor diferențe calitative în pregătirea elevilor celor două clase, ca urmare a modalităților de lucru diferite ce vor fi aplicate.
Tabelul nr. 1. Evidența calității cunoștințelor și deprinderilor
elevilor claselor a VII-a, înaintea experimentului
CLASA
NR. ELEVI
BUNE ȘI FOARTE BUNE
MEDIOCRE
SLABE
SPIRIT DE OBSERVAȚIE
GÂNDIRE
IMAGINAȚIE
SENSIBILITATE
CREATIVITATE
EXPRIMARE
CUNOȘTINȚE (DURABILITATE)
FRECVENTAREA CENTRULUI DE DOCUMENTARE ȘI INFORMARE
Pe parcursul experimentului, la clasa de control s-a folosit modalitatea tradițională de predare, recomandată de metodicile mai vechi, lecțiile de literatură fiind organizate în conformitate cu etapele tipice pentru „explication de texte”. În prim-plan s-a aflat activitatea profesorului, care a „predat”, adică a apelat prioritar, la „expunere”, el fiind cel care a rezolvat aproape toate aspectele comentariului literar. În acest caz au fost efectuate și câteva vizite la bibliotecă.
Clasa a fost solicitată să participe la lecții prin întrebări, elevilor li s-a oferit, atunci când au solicitat, explicații suplimentare. În general, s-au susținut lecții bogate în informații, dar nu s-a folosit aparatura audio-vizuală, în nici un fel.
La clasa experimentală, activitatea de comentare a textului literar a fost organizată diferit, îmbinând modalități didactice clasice cu modalități activizante, lăsând loc mai mare participării efective a elevilor la discuții. Pe lângă vizitele la bibliotecă, s-au desfășurat ore și în cabinetul de informatică care au constat în vizionări ale ecranizărilor după operele studiate de ei. Astfel elevii au urmărit filmul „Amintiri din copilărie” după opera cu același nume scrisă de Ion Creangă, ecranizarea nuvelei „Două loturi” după scrierea lui Ion Luca Caragiale, comedia „O scrisoare pierdută” după opera aceluiași scriitor, ecranizarea după romanul „Baltagul” a lui Mihail Sadoveanu și alte prezentări PowerPoint care vizau diferite aspecte. În cadrul procesului didactic al comentării textelor literare au fost aplicate diferite metode, cu precădere cele utilizate de TIC pe care le voi prezenta, succint, în continuare.
Amintiri din copilărie de Ion Creangă
OBIECTIVE OPERAȚIONALE
Obiective cognitive
1.Elevii să cunoască modalitatea integrării unui fragment în ansamblul operei.
2.Reactualizând cunoștințele dobândite anterior (fragmentele discutate în clasele a V-a și a VI-a), să fie în stare să adâncească cunoașterea unei opere literare, descoperind noi piste de analiză.
3.Să organizeze sinteza informațiilor dobândite, fiind în măsură să realizeze o compunere-comentariu, o compunere-caracterizare, valorificând fondul discuțiilor purtate în clasă și structurându-și materialul cu ajutorul unui plan organizat în introducere, cuprins și încheiere.
4.Să știe să-și sprijine ideile prin citate semnificative și să stăpânească tehnica integrării acestor citate în compunerea-comentariu.
5.Să folosească cunoștințele lexicale dobândite la situația concretă a unui context și să discearnă valoarea stilistică a unor elemente de vocabular.
Obiective afective
1.Să fie dispuși să recepteze noile informații, să se angajeze decis în soluționare sarcinilor didactice și să participe la dezbaterea în clasă a problematicii operei.
2.Să aibă sentimentul că se află în prezența unei mari opere literare și să trăiască, prin decodificarea ei, sentimentul estetic.
3.Să aibă sentimentul mândriei patriotice generat de conștiința marilor valori spirituale create de-a lungul vremii de către poporul nostru.
STABILIREA PERFORMANȚEI
Nivelul standard al performanței: realizarea comentariului literar pe baza unui plan, valorificând conținutul discuțiilor purtate.
Nivelul minim al performanței standard: reproducerea clară și corectă a conținutului fragmentului discutat și consemnarea a cel puțin două mijloace prin care se exprimă arta literară a scriitorului.
ELABORAREA STRATEGIEI DIDACTICE
Selectarea metodelor didactice: Sistem de receptare dirijată
Profesorul va elabora sistemul de receptare dirijată, va adapta problematica la nivelul clasei de elevi și va comunica din timp acestora sistemul și organizarea lecțiilor
Timp afectat receptării operei: 4 ore
Selectarea materialului didactic: ecranizarea „Amintiri din copilărie”, după opera scriitorului; vocea lui Mihail Sadoveanu citind din Amintiri – înregistrare; imagini: casa din Humulești (exterior, interior), Valea Ozanei, Cetatea Neamțului, Iașul la jumătatea sec. al XIX-lea, portretul scriitorului; monografia Ion Creangă de George Călinescu.
SCENARIUL DIDACTIC
Captarea atenției (5 minute)
Pe fondul vocii lui M. Sadoveanu citind din Amintiri , se proiectează imaginile la retroproiector: Valea Ozanei, Cetatea Neamțului, casa din Humulești (exterior, interior), Iașul în 1850, portretul scriitorului. După terminarea proiecției, profesorul spune: Creangă este unul
dintre marii scriitori ai literaturii române. Ca forță creatoare și dimensiune spirituală a operei el poate fi apropiat de Eminescu, Sadoveanu, Arghezi. Despre el s-a scris mult, dar, poate, cele mai adânci cuvinte le-a rostit G. Călinescu:
„Creangă este o expresie monumentală a naturii umane în ipostaza ei istorică ce se numește poporul român sau, mai simplu, este poporul român însuși surprins într-un moment de genială expansiune. Ion Creangă este, de fapt, un anonim.”
Vă propun să ne bucurăm împreună de cea mai importantă dintre operele sale, cu mândria conștiinței că ea aparține artei universale și convingerea că vom desluși, în obișnuitele năzdrăvănii ale lui Nică a lui Ștefan a Petrei Ciubotariul din Humuleștii Neamțului, mărturia deplină a trăsăturilor celui mai autentic profil spiritual al neamului nostru.
Enunțarea obiectivelor (2 minute)
La sfârșitul celor patru ore, veți putea comenta ultimul capitol al scrierii lui Creangă, selectând cele mai semnificative citate, referindu-vă la structura compozițională și la lexicul operei și relevându-i valoarea artistică.
Ora 1
În această oră vom viziona împreună ecranizarea Elisabetei Bostan după cartea omonima a lui Ion Creangă, filmul a primit : Marele Premiu "Osso pardo asturiano" și Premiul special al juriului la Festivalul Internațional al filmului pentru copii și tineret de la Gijon – 1965. În seara de Ajun, Ștefan Ciubotărașu în rolul lui Ion Creangă ( cu care, poare fi ca figură, pur si simplu identificat ) își aduce aminte la bătrânețe de poznele copilăriei sale, în șapte dintre schițele volumului ”Amintiri din copilărie": când copil fiind (admirabil de natural micuțul interpret Ion Bocancea, în rolul Nică a lui Ștefan a Petrei, cădea mereu în buclucuri și făcea pozne după pozne: "La cireșe", "La scăldat", "Calul Bălan", "Pupăza din tei", "Bădița Vasile", "Cu plugușorul" și "Caprele Irinucăi". (43 minute)
Ora 2
Secvență introductivă (15 minute)
Reactualizarea unor cunoștințe dobândite anterior:
Opera și personalitatea scriitorului;
Încadrarea fragmentului în ansamblul operei;
Amintiri – primul roman al copilăriei țărănești din literatura noastră (G. Călinescu). Idei ancoră;
Document social și etnografic;
Document psihologic:
dragostea pentru „peisajul-cuib” (Valentin Streinu), trăsătura dominantă a psihologiei personajului central.
Secvență analitică (35 minute)
Plecând de la cele discutate până acum, să comentăm afirmațiile a doi importanți critici: G. Călinescu considera că, în Amintiri, Creangă înfățișează „copilăria copilului universal”. Încercând să definească specificul personalității lui Creangă și al operei sale, G. Ibrăileanu afirma următoarele: „Creangă este un reprezentant perfect al sufletului românesc între popoare; al sufletului moldovenesc între români; al sufletului țărănesc între moldoveni; al sufletului omului de la munte între țăranii moldoveni”. Care dintre cele două afirmații critice vi se pare mai adevărată? Argumentați-vă punctul de vedere.
Opinia profesorului:
– Observația lui Călinescu este parțial exactă. Amintirile reprezintă „copilăria copilului universal” prin puritatea specifică vârstei, ori prin dispoziția pentru joc, caracteristică copilului de pretutindeni. Aceste trăsături apropie pe Nică de alte personaje-copii. Rădăcinile adânci ale personajului în vatra strămoșească, dragostea și mândria pentru locul natal îl deosebesc însă, prin intensitatea sentimentului, de toate celelalte personaje asemănătoare.
– Pentru o mai dreaptă înțelegere a operei lui Creangă, observațiile lui Călinescu trebuie completate cu cea a lui Ibrăileanu, care, prin reducerea succesivă a unor spații tot mai apropiate, ajunge tocmai la zona „peisajului-cuib”.
Ce se poate spune despre prezența acestui sentiment în ultimul capitol al operei, comparativ cu celelalte trei?
– Prezent în toate capitolele operei, acest sentiment este dominant în ultimul capitol, devenind motivul literar pe care acesta se structurează.
– Accentul deosebit pe care acesta îl dobândește aici se justifică și prin vârsta personajului. Ruptura se petrece acum la o vârstă când realitatea satului dobândește pentru Nică o semnificație cu totul nouă. Dacă în primele capitole satul însemna pentru Nică frații, surorile, cireșul văratic al mătușii Mărioara, ori prundul și știoalnele Ozanei, satul înseamnă acum pentru el șezătorile, clăcile, horele ori cântecele lui Mihai scripcarul cu care colinda ulițele satului în liniștea nopților.
Cum se exprimă artistic acest sentiment în ultimul capitol?
De observat, în primul rând, tripla comparație cu care se deschide capitolul și care sugerează rădăcinile adânci ale humuleșteanului.
Ora 3
Evaluare (10 minute)
Secvență analitică – în continuare (40 minute)
Asemenea creatorilor populari, Creangă evită, în opera sa, descrierea, adoptând formule stilistice rezumative, de o concentrație și o concizie maxime. Din perspectiva rezervei manifestată față de descriere, ultimul capitol constituie o excepție.
Scoateți pe fișe, sub formă de citate, descrierile din acest capitol.
Cum vă explicați insistența aici asupra unui procedeu ocolit în alte părți ale operei?
– Sentimentul dureros al ruperii de peisajul-cuib determină aici popasul descriptiv. Povestea, care începe și curge o vreme în tonul șăgalnic specific scriitorului, se umbrește treptat, melancolia devine reală. Tristețea, la început mimată, devine, la părăsirea satului, sentiment real, copleșind sufletul personajului. Acesta vibrează adânc, ochiul se agață parcă de fiecare din locurile dragi și iau naștere câteva profiluri descriptive, singulare în operă.
– Ultimul capitol al Amintirilor începe deci sub semnul sentimentului de tristețe, născut de părăsirea satului natal. Firesc ar fi ca acest sentiment să crească, treptat în intensitate, pe măsura depărtării personajului de casă.
În ce moment ar trebui să atingă acest sentiment punctul culminant?
– Sosirea la Socola, când ruptura de locul natal ar trebui să pară personajului definitivă.
Citiți finalul capitolului și încercați să surprindeți dispoziția sufletească reală a personajului.
Finalul reprimă, aproape total, tristețea inițială, vădind un personaj apt a se desfăta cu grotescul scenei care i se înfățișează privirii.
Citit cu atenție, capitolul evidențiază trecerea personajului prin dispoziții sufletești diferite:
Precizați care sunt aceste dispoziții.
Interpretați, din această perspectivă, scena popasului la Blăgești.
Cum vă explicați modificarea stării sufletești inițiale?
– Tristețea sub semnul căreia începe narațiunea se vădește a fi o stare sufletească improprie temperamentului personajului, narațiunea se destinde, treptat, jovialitatea, buna dispoziție și gluma revin sub impulsurile unui temperament pentru care vorba de haz reprezintă o a doua natură.
– Evoluția marchează trepte diferite și finalul fragmentului reprimă total mâhnirea inițială, dovedind un personaj dispus a se desfăta cu spectacolul ridicol al lumii.
– În trecerea gradată a personajului de la tristețe la bună dispoziție, popasul de la Blăgești ocupă un loc important, reprezentând un moment de tranziție, de coexistență a celor două sentimente. Tristețea este încă prezentă, dar dispoziția pentru glumă apare chiar aici, însă nu prin personajul central, ci prin intermediul unui personaj neutru – moș Luca -, pentru că sufletul lui Nică nu se eliberase încă pe deplin de nostalgia peisajului-cuib.
– Tristețe și veselie, mâhnire și glumă se îmbină în cunoscutul episod în care ironia se exercită fără răutate, dar cu ascuțime, asupra oamenilor trăitori în lunca Siretului. (Se citează)
– Fraza este organizată simetric, îmbinând regretul nostalgic pentru plaiurile natale, concretizat într-o secvență descriptiv-evocatoare, cu perspectiva ironică, umoristică, prin care autorul privește viața de la câmpie.
– Funcția stilistică a enumerației; întreg fragmentul creează impresia unei acumulări.
Enumerația este, de altfel, una dintre figurile de stil frecvent folosite de Ion Creangă în Amintiri.
Scoateți pe fișe, sub formă de citate, enumerațiile din acest fragment.
Ce efect artistic se realizează prin folosirea lor?
Se completează exemplele prezentate de elevi, insistându-se, mai ales, asupra prezenței enumerației în pasajele descriptive ale fragmentului.
Ora 4
Secvență analitică – în continuare (20 minute)
Creangă a fost un mare povestitor și foarte interesant este acordul lexicului cu fiecare dintre dispozițiile sufletești pe care le-am identificat
Tristețea – stare nefirească pentru scriitor – cută termenii nostalgici – evocatori.
Găsiți asemenea termeni în descrierile discutate.
Apreciați forța de sugestie a acestor cuvinte.
Dispoziția spre șotie și glumă își asociază o cu totul altă categorie de termeni.
Identificați asemenea termeni care concentrează ironie, autoironie, umor.
Apreciați puterea lor de sugestie.
– Melancolia asociază termenii nostalgici-evocatori precum: locuri „frumoase” sau „drăgălășenie”, munți „uriași”, din ei purced „cu răpejune” pâraiele, ducând „ahturile”omenești să le înece în Dunărea „măreață”. Cuvintele se vor calde, evocatoare, dar limba nu depășește locul comun și lexicul înregistrează, în acest sector al narațiunii, o eclipsă a expresivității.
– Redobândirea dispoziției sufletești firești schimbă situația și lexicul înregistrează o adevărată explozie de termeni cu inimitabile valențe în planul expresivității: „cioșmolindu-se”, „chiolhănosul”, „ticăitul”, „lioarba”, „a dârdâi”, „răcătăniile”, „târsoag”, „badanale” etc.
– Sintetic, fenomenul poate fi urmărit în folosirea seriei sinonimice a cuvântului „cai”.
Recitiți fragmentul și scoateți seria sinonimică a cuvântului „cai”.
Descifrați intențiile cu care folosește scriitorul fiecare din elementele acestei serii sinonimice.
– Seria sinonimică: cai (termen neutru), căișori, telegari, zmei (termeni care transfigurează realitatea în acord cu sentimentul încercat la ruperea de peisajul-cuib), smârțoage, mâți de cei leșinați” (termeni depreciativi, vădind dispoziție pentru pentru caricatural, care caracterizează starea de voioșie și jovialitate).
– Acești termeni, plasați în text după regula acordului cu dispoziția sufletească a personajului, sunt o mărturie a plasticității extraordinare a lexicului scriitorului, a artei sale, dar și o dovadă a unui Creangă incapabil a zăbovi în tristețe, depășindu-și stările depresive momentane prin resursele unui temperament pentru care viața este mereu frumoasă și merită a fi trăită.
– Optimismul, caracteristică esențială a psihologiei autorului.
Feed-back (3 minute): profesorul apreciază activitatea elevilor, pe parcursul celor trei ore de discuții și face eventuale recomandări.
Evaluare (25 minute)
Temă pentru activitatea independentă desfășurată în clasă:
Alcătuiți planul unui comentariu literar al fragmentului discutat, insistând pe firul narativ, conflictul interior și exterior al personajului principal, caracterizarea personajului Nică.
Discutarea unuia din planuri, aprecierea și îmbunătățirea lui, prin contribuția întregii clase la discuții.
Asigurarea retenției și a transferului (două minute)
Tema pentru acasă:
Perfecționați planul realizat, în perspectiva discuțiilor purtate.
Pe baza planului, alcătuiți comentariul scris al fragmentului comentat la clasă.
Încercați să găsiți un titlu expresiv pentru compunerea voastră.
Desfășurarea experimentului
Menționez faptul că, la ambele clase, procesul didactic a fost condus de cei doi profesori implicați în cercetare (Șc. Ion Creangă – clasa a VII-a A -exp. – prof. Iordăchioaie Teodora, Șc. Bălușești – clasa a VII-a B – contr. – prof. Cimpoeșu Petrică). Modul de lucru a fost, în mod deliberat, diferit, în sensul că la clasa experimentală, comentarea textelor literare s-a efectuat pe baza sarcinilor didactice oferite de I.A.C. (prezentat mai sus), prin antrenarea elevilor în activitățile de studiu individual și în dezbateri (discuții colective), iar la clasa de control s-a procedat tradițional. Aici, s-a urmat, în general, traseul specific metodei explicației de text:
lectura cu voce tare (lectura model);
localizarea fragmentului în ansamblul operei, integrând textul, prin explicații succinte, în creația scriitorului;
studiul fondului, prin reliefarea ideii principale, completată cu alte idei, secundare, extrase din text;
planul textului – organizarea ideilor într-o ordine logică și scrierea lor pe tablă;
studiul formei, realizat prin analiza lexicului, a figurilor de stil;
concluzii – sinteză a observațiilor anterioare despre scriitor și opera sa, dezvoltarea speciei literare respective în literatură.
Fără a neglija antrenarea elevilor prin exerciții de lectură, de povestire, de conversație, activitatea profesorului la clasa de control, s-a menținut, constant, în prim-plan, el fiind acela care a dispus de majoritatea timpului afectat orei, el fiind acela care a trasat liniile analizei, prin folosirea frecventă a expunerii și a explicațiilor.
La sfârșitul unității de învățare în maniera de lucru menționată, s-a efectuat o primă testare (decembrie 2012). Plecând de la ideea că eficiența instrumentelor bazate pe T.I. ca metodă didactică de studiere a literaturii poate fi pusă în valoare doar prin plusul formativ pe care îl realizează, s-a întocmit un test vizând acest aspect.
În cadrul testului am formulat o sarcină didactică cu obiective diferite:
Obiectivul I a urmărit posibilitățile de comentare a unui text literar;
Obiectivul II a avut ca scop nivelul lexical , prin testarea elementelor de vocabular critic al elevilor;
Obiectivul III a vizat sensibilitatea elevilor față de problematica textului, capacitatea de sesizare a unor nuanțe particulare, deci un aspect de subiectivitate al activității de comentare.
Referitor la obiectivul I:
secvența introductivă, privind informații despre scriitor și operă;
genul și specia;
tema;
caracterizarea personajelor;
portret fizic;
portret moral (dominanta lui interioară);
mijloace de caracterizare;
caracterizarea directă;
caracterizarea prin comportament;
caracterizarea prin limbajul personajului;
caracterizarea de către alte personaje;
mijloace de expunere;
comentarea semnificației titlului operei sau a finalului ei.
Referitor la obiectivul II:
Vocabularul critic al elevilor ar trebui să cuprindă termeni ca: gen, specie, epic, povestire, temă, personaj, subiect, expoziție, intrigă, desfășurarea acțiunii, punct culminant, deznodământ, portret fizic, portret moral, mijloc de expunere, narațiune, dialog, descriere, umor etc.
Conținutul testului
Într-o compunere de două pagini, argumentați că fragmentul „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă aparține genului epic.
În realizarea compunerii veți ține cont de următoarele aspecte:
veți veni cu cel puțin cinci argumente;
vocabularul vostru critic să cuprindă cel puțin 10 cuvinte (structuri lexicale) aparținând acestui limbajului critic;
să vă expuneți propria părere în legătură cu textul studiat.
Timpul afectat testării: 50 de minute
Prezint, în continuare, sub forma unor tabele statistice, rezultatele evaluării testului:
Tabel nr. 2 – Atingerea obiectivului I
CLASA
NUMĂR LUCRĂRI
SECVENȚĂ INTRODUCTIVĂ (autor și operă)
IDENTIFICAREA UNOR TABLOURI DISTINCTE
TEMA
SUBIECTUL, MOMENTELE SUBIECTULUI
CARACTERIZAREA PERSONAJELOR
MIJLOACE DE CARACTERIZARE A PERSONAJELOR
MODALITĂȚI DE EXPUNERE ȘI ORGANIZARE COMPOZIȚIONALĂ
SEMNIFICAȚIA GENERALĂ
Obiectivul II- identificarea, în cuprinsul compunerii, a 10 cuvinte (structuri lexicale) specifice limbajului critic
Tabel nr. 3 – prezența elementului lexical critic în vocabularul elevilor
Tabel nr. 4 – aprecieri generale asupra vocabularului critic activ
Obiectivul III: posibilități de nuanțare a elementelor de comentariu (finețea compunerii de apartenență)
Tabel nr.5
Tabel nr. 6 – SITUAȚIA SINTETICĂ FINALĂ (în note și procente)
Situațiile statistice prezentate sunt în sine edificatoare. Ele nu au nevoie de comentarii suplimentare amănunțite. Progresul școlar al clasei experimentale apare în mod evident și este pus în lumină de media generală a clasei (7,50), cu 1,61 note mai mari decât media clasei de control (5,89), dar și alte aspecte, precum numărul mai mare de note foarte bune (6 note de 9 și 10), față de numai 2, la clasa de control, de asemenea, de numărul mare de note bune (7 note de 7 și 8 ), față de numai 4, la clasa de control și de numărul foarte mic (1 notă) de note slabe, față de cele 6 note de 4, la clasa de control. Distanța nu este foarte spectaculoasă, având în vedere că această testare vine după doar două luni de aplicare a experimentului dar, față de începutul anului școlar, în care cele două clase se aflau aproximativ la egalitate sub aspectul competențelor instrucționale, se poate vorbi de o distanțare vizibilă a clasei experimentale.
Călin ( file din poveste) de Mihai Eminescu
OBIECTIVE OPERAȚIONALE
Obiective cognitive
1.a.Obiectiv apropiat: receptarea uneia dintre cele mai caracteristice poezii eminesciene, prin analiza structurilor imagistice, lexicale, fonetice.
b. Obiectiv îndepărtat: formarea deprinderii de analiză a operei literare, prin analiza straturilor ei.
2.Elevii să obțină un orizont mai larg asupra poeziei eminesciene.
3.Să integreze discuțiilor purtate în clasă idei acumulate prin fișarea unei bibliografii sumare și accesibile.
4.La sfârșitul activității elevii vor putea:
a. Să comenteze poezia referindu-se la viziunea poetului asupra naturii, la cele trei tablouri surprinse în fragmentul din manual, la mijloacele de realizare a portretului fetei de împărat.
b. Să facă aprecieri asupra artei scriitorului comentat.
Obiective afective
1.a.Să trăiască sentimentul de admirație pentru opera lui Eminescu.
b. Să manifeste dorința de a citi și a reveni asupra altor poezii ale marelui poet.
2.Să arate interes pentru soluționarea sarcinilor didactice ale sistemului și participarea la discuții organizate în clasă.
3.Să opereze, la final, pentru una din temele de comentariu propuse de către profesor.
STABILIREA PERFORMANȚEI
Nivel standard al performanței:
a. La sfârșitul orei, toți elevii vor putea motiva utilizarea folclorului românesc ca sursă de inspirație în opera lui Eminescu și vor putea argumenta ideea valorii lirice eminesciene.
b. Vor realiza, prin liberă opțiune, una din temele de comentariu propuse de profesor.
Nivel minim al performanței: elevii vor cunoaște genul și specia literară; vor putea comenta tabloul de natură schițat de poet, vor selecta elementele de fabulos din structura textului; vor putea realiza un comentariu scris de cel puțin două pagini.
ELEBORAREA STRATEGIEI DIDACTICE
Selectarea metodelor didactice: sistem de receptare dirijată a textului; timpul afectat trei ore.
Selectarea materialului didactic: M. Eminescu, Poezii; prezentare PowerPoint cu date bibliografice ale autorului în care sunt surprinse imagini cu figura scriitorului la diferite etape ale vieții, imagini cu interiorul și exteriorul casei de la Ipotești, imagini ale locurilor în care acesta a studiat, fotografia cu mormântul lui M. Eminescu, prim plan cu versurile săpate în piatră; melodia Mai am un singur dor,secvență, înregistrare; prezentare PowerPoint cu textul operei, fiecare tablou fiind ilustrat cu imagini, obiecte în mișcare, creându-se astfel imaginea de real, de vizionare practic a unei ecranizări. Au fost foarte bine sugerate aici personificările, epitetele cromatice, metaforele, elementele de folclor;
Indicații bibliografice.
1.G. Ibrăileanu, Eminescu – note asupra versului, în vol. Scriitori români și străini, Editura pentru literatură, București, 1968, vol.I, p. 159, 171, 172, 173-174; 180-181.
2.T. Vianu, Epitetul eminescian, în Probleme de stil și artă literară, Editura pentru literatură, București, 1955, p.48-51.
SCENARIU DIDACTIC
Ora 1
Captarea atenției elevilor (4 minute
Pe fondul melodiei Mai am un singur dor (înregistrare) voi derula prezentarea PowerPoint cu datele bibliografice ale autorului.
Enunțarea obiectivelor și a temei studiate (1 minut)
Astăzi vom studia la clasă una din creațiile celui mai mare poet român, Mihai Eminescu. Ne propunem ca la sfârșitul activității noastre să aveți un orizont mai larg asupra creației eminesciene, să cunoașteți principalele teme și motive din creația autorului și să puteți comenta din această perspectivă poemul Călin (file din poveste).
Informații oferite de profesor: (5 minute)
Călin (file din poveste) este un poem scris de Mihai Eminescu și apărut la 1 noiembrie 1876 în revista Convorbiri literare. Își are originea într-un basm popular Călin Nebunul pe care Eminescu l-a cules și l-a versificat, fapt care explică titlul operei cu precizarea din paranteză. Eminescu abandonează firul narativ din basmul amintit și creează un poem romantic, alcătuit din opt fragmente, lăsând pe cititor să participe, cu fantezia lui, la umplerea spațiilor dintre acestea.
Primul fragment aduce un decor romantic cu un castel, în care apare un voinic, spre a cuceri inima frumoasei fete de împărat, ascunsă în iatacul tăinuit.
În fragmentul al doilea, fata de împărat constată efectele venirii Zburătorului și în taină îl cheamă: — „Zburător cu negre plete, vin’ la noapte de mă fură”. Ascensiunea sentimentului de iubire în sufletul fetei de împărat o remarcăm în fragmentul al treilea, când eroina se contemplă, asemeni lui Narcis, în oglindă și constată că este frumoasă: „Cum că ea —frumoasa fată — a ghicit că e frumoasă”.
Clipele de bucurie sunt urmate de cele de durere din fragmentul cinci. Zburătorul, potrivit destinului său, trebuie să dispară. Fata de împărat, părăsită, trăiește clipe dramatice: „S-au făcut ca ceara albă. fața roșă ca un măr”. Ea este alungată, dar mai apoi și bătrânul crai, „cu barba-n noduri”, trimite zadarnic crainici ca s-o găsească și s-o aducă înapoi. În fragmentul al șaptelea, Zburătorul se întoarce sub forma unui voinic, numit Călin. El găsește fata după șapte ani într-o colibă, unde trăia ascunsă cu băiatul ei.
Fragmentul al optulea este cel mai bine realizat, sub aspect poetic, și cuprinde nunta din codru dintre Călin și fata de împărat. Este un fragment de basm, dublat de o nuntă între un fluture și o floare {„mireasa viorica’).
Fragmentul al optulea din poemul Călin (file din poveste) construiește o imagine a unei nunți, ca în basmele populare, așa cum o va relua George Coșbuc, în Nunta Zamfirei, cu alte mijloace artistice.
Lectura fragmentului propus spre studiere în manual, realizată de către profesor (2 minute).
Reluarea lecturii de către elevi. Trebuie menționat faptul că ora se desfășoară în cabinetul de informatică, lectura elevilor fiind realizată de pe monitoarele calculatoarelor unde se derulează prezentarea PowerPoint. (5 minute)
Secvență analitică (30 de minute)
1.Recitiți cu atenție fragmentul reprodus în manual.
Identificați, în structura acestui fragment, trei tablouri distincte.
Partea a VIII-a este alcătuită din trei secvențe:
Cadrul natural
Nunta celor doi tineri
Nunta fluturelui și-a viorelei
Arătați, succint, conținutul fiecărui tablou
Prima parte a fragmentului este o descriere literară în versuri. Găsim toate trăsăturile unui pastel. Imaginea naturii este prezentată prin prisma stării sufletești a eului liric. Martora acestui eveniment foarte important precum nunta este natura care primește un aer de sărbătoare, prin personificare este umanizată și participă la fericirea celor doi tineri. Cadrul natural este alcătuit din elemente specifice creației eminesciene: codrii, pădurea, izvoarele, iarba, elemente terestre, luna-element cosmic.
Partea a doua cuprinde nunta fetei de împărat cu frumosul Călin. Aflăm aici de ce pădurea este așa de „mândră „ și „sărbătorească”, pentru că găzduiește cel mai important eveniment din viața omului, nunta. Lângă lacul care personificat „se bate somnoros și lin”, se vede o masă „cu făclii prea luminate”. La aceasta vor lua loc invitații. Participanții la nuntă sunt personaje de basm. Ei sosesc din cele patru colțuri ale lumii, de pretutindeni, și sunt surprinși prin enumerație: împărați, împărătese, feți-frumoși, zmei și Pepelea.
Partea a treia cuprinde nunta gâzelor care se desfășoară tot într-un loc mirific și la care participă întreaga colectivitate, fiecare după priceperea și rostul lor. Furnicile trec „ducând în gură de făină marii saci” pentru prepararea plăcintelor și a colacilor, iar albinele „aduc miere, aduc colb mărunt de aur” din care cariul va face cercei. La nunta gâzelor participă un întreg alai ("nunta – întreagă"): nuntașii veseli ( "purici cu potcoave de oțel"), "un bondar rotund în pântec", care prin comportare și ținută sporește farmecul nunții, neamurile mirelui ("fluturi mulți de multe neamuri") și norodul curios ("gândăceii", "cărăbușii").
Dați fiecărui tablou titlul care vi se pare cel mai semnificativ.
Ora 2
Evaluare (10 minute)S
Secvență analitică (40 de minute)
Poemul Călin are ca temă motivul zburătorului. Zburătorul este, în concepția poporului nostru, un personaj fantastic, care poate lua diferite înfățișări. El se arată pe înserat tinerelor fete, le determină să se îndrăgostească de el și apoi dispare. Motivul a constituit punctul de plecare pentru multe creații literare cum ar fi: Zburătorul de Ion Heliade Rădulescu, Sburătorul, Crai Nou de Vasile Alecsandri, Luceafărul de Mihai Eminescu, care au, din această cauză, un profund specific național.
Poezia este romantică, fiindcă are ca subiect o poveste de dragoste, de fapt o dezvoltare a motivului popular al Zburătorului. Se arată, astfel, prețuirea pentru folclor specifică romanticilor. Eroii poemului sunt profund romantici. Eroina este excepțională prin frumusețea ei fizică, dar și spirituală. Zburătorul este un personaj fantastic, deci romantic. Călin este un erou excepțional, fiindcă este construit la punctul de interferență dintre motivul Zburătorului și un prinț sau un voinic din basmele populare, dacă nu chiar cu Făt-Frumos, adică Sfântul Soare, ca în Luceafărul.
Fragmentul reprodus în manual începe cu descrierea cadrului natural în care va avea loc fericitul eveniment.
Care sunt elementele de figurație poetică prin care conturează poetul acest cadru de natură?
Comentați registrul imagistic (imagini vizuale, imagini auditive, imagini olfactive etc.)
A) Vizuale: Dincolo de codrii de aramă" intrăm în pădurea de argint". Aici iarba de omăt este smălțuită cu flori albastre, iar izvoarele zdrumicate sar în bulgări fluizi peste prundul din răstoace,/In cuibar rotind de ape, peste care luna zace". Totul este în mișcare, fapt sugerat de poet prin folosirea verbelor la gerunziu: albind", licurind", rotind".
B) Auditive: Farmecul peisajului este sporit de armoniile muzicale în care sunt ordonate zgomotele, întreaga pădure devenind o orchestră: mândra glăsuire a pădurii de argint". Trunchii bătrâni suspină "printre ramuri cu a glasului lor vrajă", iar izvoarele suspină și ele molatic, revărsatul lor amplificându-se într-un ropot dulce. Zgomotoasele popoare de muște surprinse de poet în sărbători murmuitoare" susțin muzicalitatea pădurii de argint.
C) Olfactive și gustative: Văzduhul tămâiet" este îmbălsămat de mireasmă și răcoare". Ropotul izvoarelor e dulce", iar florile sunt de miere pline".
D) Dinamice sau de mișcare: Este multă mișcare, forfotă în codru: florile tremur-ude", izvoarele trec peste pietre cu harnici unde", coboară-n ropot dulce", apa se rotește în cuibar", tremurând". Începând cu partea a doua, cele doua nunți pornesc alaiurile spre locul desfășurării lor.
Pe ce figuri de stil se structurează întregul tablou?
Care este figura de stil dominantă în acest tablou?
Ce impresie creează cititorului cadrul de natură eminescian?
Stilul eminescian se caracterizează printr-un imaginar romantic de basm, prin originalitate și muzicalitate, prin simplitate și profunzime, prin specific național, prin marea varietate a mijloacelor de versificație. Pentru a construi imaginea feerică de basm a nunții, în codru, Eminescu apelează la un șir de figuri artistice. Epitetele simple și duble subliniază însușirile neobișnuite ale acestui cadru fabulos: „ropot dulce”, „tăpșanul prăvălatic”, „râuri sclipitoare”, „mâna gingașei mirese”, „poala lung-a albei rochii”, „văzduhul tămâiet”. Comparațiile evidențiază expresiv anumite trăsături și sentimente: „fața-i roșie ca mărul”, „bâzâit ca de albine”, „un bondar rotund în pântec/ Somnoros pe nas ca popii glăsuiește-ncet un cântec”. Metaforele dau mai multă forță expresivă universului poetic: „și o stea în frunte poartă”, „în cuibar rotind de ape”, „mii de roiuri de albine / Curg în râuri sclipitoare”, „bulgări fluizi”, „colb de aur”, „sărbători murmuitoare”. Hiperbolele accentuează impresia de forfotă, de agitație specifică nunților: „Căci din patru părți a lumii împărați și-mpărătese / Au venit ca să serbeze[…]”, „A popoarelor de muște sărbători murmuitoare”, „mii de fluturi mici albaștri, mii de roiuri de albine”. Repetiția insistă pe detalii semnificative „[…] de departe vezi albind / […] Vezi izvoare zdrumicate […]”, „aduc miere, aduc colb mărunt de aur”. Aliterațiile creează o muzicalitate dulce, armonioasă: „Curg în râuri sclipitoare peste flori de miere pline”, „zmei cu solzii de oțele”. Personificările însuflețesc cadrul de natură: „ele trec cu harnici unde și suspină-n flori molatic”, „Pare că și trunchii vecinici poartă suflete sub coajă”, „El tușește, își încheie haina plină de șireturi”. Enumerația conturează ritualul nunților: „Feți-frumoși cu păr de aur, zmei cu solzii de oțele, / Cititorii cei de zodii și șăgalnicul Pepele”, „Vin țânțarii, lăutarii, gândăceii, cărăbușii”. Inversiunile subliniază însușirile obiectelor: „de făină marii saci”, „mândrul întuneric”.
Comentați efectele artistice obținute de câteva metafore care v-au plăcut în mod deosebit.
Comentați efectul artistic obținut prin folosirea metaforelor în versurile:
„Ele sar în bulgări fluizi peste prundul din răstoace
În cuibar rotind de ape peste care luna zace.”
Ora 3
Secvență analitică (30 de minute)
Observați cel de-al doilea tablou al fragmentului din manual.
Ce înfățișează acest tablou?
Este un tablou romantic, sugerând mitul comuniunii dintre om și natură. Astfel, „Pare-că și trunchii veciniei poartă suflete sub coajă, /Ce suspină printre ramuri cu a glasului lor vrajă”. Masa împărătească este lângă codru, lângă lac și adună împărați și împărătese, veniți „din patru părți a lumii” „Feți-frumoși cu păr de aur, zmei cu solzii de oțele, / Cititorii cei de zodii și șăgalnicul Pepele”. Craiul este gătit cu mitră, cu schiptru și șade pe perine de puf. Nunul mare este mândrul soare, iar nună este mândra lună, sugerând o imagine din Miorița,dar mai ales din balada populară Soarele și Luna, ceea ce dă poeziei un profund caracter de specific național.
Comentați portretul fetei de împărat.
Modelul de frumusețe, în concepția poporului român, este mireasa prințesă. Ea are „păr de aur moale”, fața îi este „roșie ca mărul”, „o stea în frunte poartă”. Florile albastre, pe care le are în păr, sugerează imaginea iubitei din poezia Floare albastră a lui Mihail Eminescu. Fata, căreia ,,de noroc i-s umezi ochii” vine în alai, în rochie albă, purtându-și cu gratie trupul frumos. Albul strălucitor al rochiei exprimă puritatea ei asociată cu un mers ușor ,,aproape plutitori, asemenea celui al zânelor pădurii”.
Comparația populară, fața-i ,,roșie ca mărul” trădează emoția vie care o stăpânește , înfățișând în același timp tinerețea și frăgezimea chipului. Ochii ca oglinzi mișcătoare ale sufletului, împrumutând ceva din termenul ud al florilor de pădure, dezvăluie fericirea pe care o simte în sufletu-i curat.
Gingășia fabuloasă a fetei, părul strălucitor aproape de pământ, brațele și urmele goale adaugă un plus de frumusețe portretului de uimitoare simplitate și eleganță.
Observați cel de-al treilea tablou al textului.
Ce cuprinde acest tablou?
Care sunt elementele de figurație prin care se conturează tabloul?
Personajele din nunta gâzelor sunt : furnici, albine, greieri, cărăbuși etc. Nuntașii sunt micile gâze și vietăți ale pădurii.
Poetul realizează o atmonsferă de voioșie asemeni nunții populare, nunta gâzelor venind să lumineze bucuria celor doi tineri pentru împlinirea iubirii lor. Poetul descrie in paralel cele două nunți, cea împărătească și cea a gâzelor. La nunta gâzelor pregătirea mesei se face de către fiecare participant, pe când la nunta împărătească masa era deja pregătită iar participanții erau doar personajele din basme și curteni. Gâzele apar personificate, poetul punând în evidență însușirile lor. Este înfățișat apoi alaiul nunții, având în prim-plan greierele, vornic însoțit de nuntașii veseli. Bondarul prin ținuta sa sporește farmecul nuntii. Urmează caleașca trasă de lăcuste în care stă “mirele flutur”. În apropierea mirelui stau lăutarii, iar mulțimea gândacilor și a cărăbușilor reprezintă mulțimea curioasă.
Feed-back (3 minute): profesorul apreciază activitatea elevilor, pe parcursul celor trei ore de discuții și face eventuale recomandări
Evaluare (15 minute) : Temă pentru activitatea independentă desfășurată în clasă:
În realizarea artistică a tablourilor din fragmentul în discuție, se interferează două planuri: unul așa-zis real și altul fabulos.
Identificați aceste planuri în structura operei. Clasificați, în perspectiva acestor planuri, personajele și arătați elementele artistice caracteristice celor două viziuni.
Asigurarea retenției și a transferului (două minute)
Tema pentru acasă:
Ești unul dintre participanții la nuntă. Redactează un scurt reportaj de la fața locului în care să prezinți atmosfera acestui eveniment.
La sfârșitul unității de învățare, s-a dat o nouă probă, care a urmărit, în mod special, creativitatea, așa cum se manifestă ea în relația dialectică dintre conținutul și forma unui text compus de elevi. Proba a constat în elaborarea unei compuneri libere pe tema „Valuri albe trec în zare, se așează-n lung troian” (titlul reprezentând un vers dintr-o poezie a lui Vasile Alecsandri). Elevii au avut de realizat compunerea acasă. În corectare, pe lângă obiectivele generale pe care orice compunere trebuie să le satisfacă, s-a urmărit, în mod expres, originalitatea în organizarea planului conținutului (aspecte, idei, impresii, sentimente) și în redactare, adică în realizarea planului expresiei, în cazul acestuia din urmă fiind urmărită utilizarea tropilor, cu precădere, epitetul, personificarea, comparația, metafora și hiperbola. Corectarea compunerilor a fost efectuată, pe îndelete și independent, de către doi profesori de limba și literatura română, profesorul experimentator și profesorul coordonator, pe baza unui barem stabilit în comun, în lumina obiectivelor experimentului.
Planul conținutului
Satisfacerea elementelor de conținut 0 – 5 puncte
Organizarea lor 0 – 1,5 puncte
Planul expresiei
Stil și ortografie 0 – 2 puncte
Punerea în pagină 0 – 0,5 puncte
Factorul personal
Caracter excepțional, impresie de originalitate, sensibilitate 0 – 1,5 puncte
Acest barem, prezentat mai sus, punctează, substanțial, originalitatea (creativitatea), manifestată atât în planul conținutului (în modul de organizare a lui), care reflectă, de fapt, viziunea structurantă, cât și în planul expresiei, în felul în care se folosesc procedeele limbajului (de la cele sintactice, până la cele figurative), la care se adaugă forța emoțională a comunicării, conturată de sensibilitatea locutorului, de felul în care trăiește adevărurile relatate. Desigur că e un punctaj cu valoare evaluativă relativă, în care subiectivitatea corectorului își poate face simțită prezența, dar unde putem găsi un sistem de notare strict obiectiv, mai ales a compunerilor libere ale elevilor? Deci baremul prezentat, cu procentajul respectiv, a constituit un instrument de lucru cu valoare relativă, folosit ca atare, în lipsa altuia mai bun.
Voi prezenta în tabelele nr.7 și nr.8, rezultatele probei privind frecvența utilizării unor figuri de stil. Din aceste tabele se poate vedea, clar, că între cele două clase este o diferență apreciabilă în ceea ce privește parametrii urmăriți: calitatea conținutului și a expresiei compunerilor, în general vorbind, și elementul de expresivitate, în special.
.
Tabelul nr. 7 . Creativitate și limbaj. Frecvența utilizării unor procedee figurative
CLASA
NR. LUCRĂRI
EPITET
COMPARAȚIE
PERSONIFICARE
METAFORĂ
HIPERBOLĂ
TOTAL
NOTE
Frecvența (Fr.) e egală cu numărul de apariții ale unei figuri în text
Rangul (R) reprezintă numărul de ordine al figurilor, înșirate în ordinea descrescândă a frecvențelor.
Tabelul nr. 8 . Creativitate și limbaj. Frecvența utilizării unor procedee figurative
CLASA
NR. LUCRĂRI
EPITET
COMPARAȚIE
PERSONIFICARE
METAFORĂ
HIPERBOLĂ
TOTAL
NOTĂ
Calitatea substanței ideatice a compunerilor este ilustrată de numărul notelor bune și foarte bune. Procentajul acestor note este de 67% la elevii clasei experimentale și numai de 38%, la elevii clasei de control, diferența în favoarea primilor fiind de 29 de procente. Acest procentaj pune, implicit, în lumină situația în planul creativității, așa cum se manifestă ea în interdependența dintre planul conținutului și planul expresiei compunerilor. Numărul procedeelor de limbaj figurativ din lucrările care au primit note bune (de la 7 în sus) este de 390, la clasa experimentală și de 262, la clasa de control, diferența fiind considerabilă și pe deplin semnificativă din perspectiva experimentului.
Rezultatele devin semnificative și atunci când avem în vedere situația compunerilor care au primit note mediocre (5 și 6). Și în acest caz, clasa experimentală a depășit clasa de control, cu o diferență de 10 procente, procentajul notelor mediocre fiind de 22% la prima clasă și de 32%, la a doua clasă.
În ansamblu, rezultatele nu par și, în realitate, nici nu sunt prea spectaculoase, însă interesează sporul, creșterea calitativă înregistrată la clasa experimentală, ca urmare a unui anumit stil de muncă, în comparație cu cealaltă clasă, și această creștere este evidentă. Ea este în măsură să certifice modalitatea didactică experimentală. Eficiența formativă a acestei modalități e poate mai bine ilustrată de utilizarea figurilor limbajului în compunerile elevilor, aspect direct și indirect legat de creativitatea lor. Este neîndoios că un elev care recurge la epitete, personificări, comparații, metafore în exprimare, este îmboldit să o facă, pentru că spiritul său de observație este nuanțat, pentru că afectivitatea lui vibrează în contact cu realitatea, cu imaginea, cu mediul înconjurător, pentru că gândirea îi este într-o permanentă stare de veghe și prelucrează informațiile, le compară, stabilește asociații, disociații, ajunge la generalizări, pe care le exprimă, nuanțat.
O primă constatare care privește figurile limbajului este prezența acestora în număr destul de mare ( 433), în compunerile elevilor clasei experimentale, fapt ce sugerează o mai mare mobilitate psihică din partea elevilor clasei experimentale, mobilitate exprimată printr-un limbaj mai nuanțat.
O altă constatare, strâns legată de cea de sus, vizează frecvența utilizării diferitelor procedee de stil. Figura de stil cu cea mai mare frecvență (la ambele clase) este epitetul : 193 (clasa experimentală), 156 (clasa de control). Numărul mai mare de epitete întâlnite în caietele elevilor clasei a VII-a A denotă, printre altele, că acești elevi au fost foarte receptivi la nuanțe, în observațiile pe care le fac, că fac dovada unei sensibilități ceva mai accentuate, în contactul cu natura, oamenii, vietățile, ca urmare a sprijinului pe care l-a oferit P.C. –ul în studierea operelor literare prin suplimentarea cu imagini vizuale (motorii sau statice), imagini auditive, impactul vizual spunându-și cuvântul și în această situație. Același lucru pare a-l sublinia și utilizarea personificării de către elevii acestei clase, un număr de 94, față de 74, la clasa a VII-a B. Această figură e în măsură să dezvăluie atribute ale imaginației elevilor, proces psihic, de asemenea, mai bine reprezentat de lucrările elevilor primei clase, explicația constând atât în implicarea lor mai adâncă în comentarea procedeelor stilistice din operele studiate, cât și materialele suport prezentate cu ajutorul calculatorului. Figura cea mai des folosită după epitet este metafora (99, la clasa a VII-a A; 77, la clasa a VII-a B). Și în acest caz, diferența dintre cele două clase este apreciabilă și semnificativă. Mai marea frecvență a folosirii metaforei de către elevii clasei experimentale, comparativ cu elevii clasei de control, indică faptul că gândirea lor e mai bine antrenată în a vedea similitudinile ascunse dintre semele unor cuvinte, în a le raporta unele la altele, în a le substitui și ajunge la formulări proprii, cu funcționalitate expresivă deosebită. Și aici, impactul vizual și-a arătat eficacitatea.
Comparația vine la rând după metaforă, cu un număr de 46, la clasa a VII-a A și 37, la clasa a VII-a B. Diferența dintre cele două clase se păstrează și aici cam în aceiași parametri. Dacă invocăm însă rangul figurilor, ceea ce se poate vedea citind cifrele de la totalul pe orizontală, din tabelele nr. 7 și 8, vizând ordinea descrescândă a frecvențelor, atunci vom observa următoarele: la clasa experimentală: 1. Epitetul; 2. Metafora; 3. Personificarea; 4. Comparația; 5. Hiperbola (cu o singură apariție). Situația e aproape la fel și la clasa de control. Acest lucru ne sugerează faptul că elevii celor două clase manifestă preferință pentru notarea imediată a reacțiilor subiective; că prelucrarea datelor observației și a trăirilor în plan afectiv, prin intervenția imaginației și a gândirii, e un proces mai complicat, în care se antrenează, de obicei mai greu.
În ansamblu, proba de creativitate și limbaj a oferit destule date concrete privind eficiența integrării sarcinilor bazate pe T.I.C. în predarea literaturii române, constituind, în desfășurarea experimentului, un moment de întărire a demersului preconizat.
Două loturi de Ion Luca Caragiale
OBIECTIVE OPERAȚIONALE
Obiective cognitive
Obiective operaționale:
Să desprindă ideile principale ale textului;
Să stabilească particularitățile compoziționale ale nuvelei;
Să sesizeze particularitățile de limbaj ale personajelor;
Să își adapteze vorbirea la dialog;
Să explice semnificațiile numelui personajului principal;
Să identifice trăsături ale personajului Lefter Popescu;
Să utilizeze un limbaj adecvat situațiilor de comunicare propuse.
8) Să organizeze sinteza informațiilor dobândite, fiind în măsură să realizeze o compunere-comentariu, o compunere-caracterizare, valorificând fondul discuțiilor purtate în clasă și structurându-și materialul cu ajutorul unui plan organizat în introducere, cuprins și încheiere.
9) Să știe să-și sprijine ideile prin citate semnificative și să stăpânească tehnica integrării acestor citate în compunerea-comentariu.
10) Să folosească cunoștințele lexicale dobândite la situația concretă a unui context și să discearnă valoarea stilistică a unor elemente de vocabular.
Obiective afective
1.Să fie dispuși să recepteze noile informații, să se angajeze decis în soluționare sarcinilor didactice și să participe la dezbaterea în clasă a problematicii operei.
2.Să aibă sentimentul că se află în prezența unei mari opere literare și să trăiască, prin decodificarea ei, sentimentul estetic.
3.Să aibă sentimentul mândriei patriotice generat de conștiința marilor valori spirituale create de-a lungul vremii de către poporul nostru.
STABILIREA PERFORMANȚEI
Nivelul standard al performanței: realizarea comentariului literar pe baza unui plan, valorificând conținutul discuțiilor purtate.
Nivelul minim al performanței standard: reproducerea clară și corectă a conținutului fragmentului discutat și consemnarea a cel puțin două mijloace prin care se exprimă arta literară a scriitorului.
ELABORAREA STRATEGIEI DIDACTICE
Selectarea metodelor didactice: Sistem de receptare dirijată
Profesorul va elabora sistemul de receptare dirijată, va adapta problematica la nivelul clasei de elevi și va comunica din timp acestora sistemul și organizarea lecțiilor
Timp afectat receptării operei: 4 ore
Selectarea materialului didactic: piesa de teatru „Două loturi ”, după opera scriitorului;
SCENARIUL DIDACTIC
Ion Luca Caragiale este unul dintre marii clasici ai literaturii române, cel mai mare dramaturg român. Despre Caragiale au scris mulți și s-au spus multe lucruri frumoase. Cea mai remarcabilă însă, rămâne aprecierea autorului însuși despre creația sa, despre scrisul însuși: „De cinzeci de ani scriem cu litere latine. Limbi străine, de alte familii decât familia noastră romanică, au ajuns de mult să fie scrise perfect, logic și sistematic, cu literele noastre – limbi slave și limbi germanice, maghiara chiar, atât de deosebită de toate limbile indo-europene!…iar limba noastră, de cinzeci de ani ne tot batem capul și nu reușim s-o scriem cu litere străbune cum se cade…De ce oare? Numai și numai, fiindcă ne-a intrat în cap că o știm scrie, fără a-nvăța s-o scriem…Dormi în pace, alături de nuielușa ta, binefăcătorul meu dascăl!”
Vă propun să ne bucură, împreună de una din creațiile sale, „Două loturi”.
La sfârșitul celor patru ore, veți putea comenta această scriere a lui Caragiale, selectând cele mai semnificative citate, referindu-vă la structura compozițională și la lexicul operei și relevându-i valoarea artistică.
Ora 1
În această oră vom viziona împreună piesa de teatru jucată în regia lui Aurel Miheleș și Gheorghe Naghi având în rolurile principale pe:
Grigore Vasiliu Birlic – Lefter Popescu
Dorina Done – Madame Lefter Popescu
Alexandru Giugaru – Comisarul Turtureanu
Marcel Angelescu – Căpitanul Pandele
Ion Iancovescu – Flașnetarul
Mircea Constantinescu – Bancherul
Margareta Pogonat – Țica
Remus Ionașcu – Turbatul
Radu Beligan – Narator
Ora 2
Ce nuvelă am vizionat ora trecută?
nuvela „Două loturi” de I. L. Caragiale
Care sunt momentele subiectului?
– expozițiunea, intriga, desfășurarea acțiunii, punctul culminant, deznodământul
Ce prezintă expozițiunea?
Ce reprezintă intriga?
– locul, timpul acțiunii, personajele
– momentul important care determină întreaga desfășurare a acțiunii
Cum se numește partea cea mai extinsă, care cuprinde faptele?
Ce reprezintă punctul culminant?
– desfășurarea acțiunii
– partea care cuprinde momentul de maximă intensitate
Ce reprezintă deznodământul?
– sfârșitul acțiunii
Lectura nuvelei pe fragmente
Unde se desfășoară acțiunea nuvelei?
Când se desfășoară evenimentele?
Cine este personajul principal?
Întâmplările au loc la începutul seclului al XX-lea, iar spațiul de desfășurare al evenimentelor este București.
Arătați în câteva rânduri ce moment al acțiunii este relatat la începutul textului și de ce autorul a plasat acest moment acolo.
Autorul plasează intriga la începutul textului, în locul expozițiunii. Dezvăluindu-ne motivul care a stârnit atâta agitație în viața familiei Popescu, și anume rătăcirea celor două bilete câștigătoare de loterie, autorul captează interesul cititorului, făcându-l să simtă alături de eroii săi nerăbdarea și emoția care îi stăpânesc.
Ce ni se prezintă în expoziție?
Lefter Popescu și-a cumpărat două bilete de loterie cu bani împrumutați de la Căpitanul Pandele. Acesta îl anunță pe Lefter că biletele au ieșit câștigătoare, dar el nu le mai găsește
Desfășurarea acțiunii
Lefter răscolește toată casa, dar biletele nu sunt nicăieri. Își amintește că le-a pus în jacheta cenușie, dar soția o vânduse. După ce, înfuriat, sparge toate farfuriile, pleacă în căutarea țigăncilor, care cumpăraseră jacheta. Lefter recuperează jacheta, dar nu și biletele. El lipsise de la serviciu și este somat de șeful său să se prezinte la minister. Trecând din nou pe la „chivuțe”, Lefter este agresat de acestea.
. Punctul culminant
Ducându-se la minister, găsește loturile într-un dosar și, fericit, ăși depune demisia. Merge să-și încaseze câștigurile, dar este anunțat că numerele biletelor fusese inversate și atunci devine agresiv.
Relația autorului cu cititorul se evidențiază la sfârșitul nuvelei printr-un final deschis. Argumentația acest lucru.
Autorul nu prezintă propriu-zis deznodământul operei. Încearcă pentru început să se transpună în ipostaza unui autor cu prestigiu „cari se respectă și sunt foarte respectați”, înfățișând finalul trist al întâmplării. Cei doi eroi cu mințile zdruncinate de a nu fi putut suporta jocul absurd al hazardului rătăcesc prin viață. Existența lor s-a schimbat pentru totdeauna după șocul suferit. Eroii pot fi cu greu recunoscuți după trecerea anilor. Maica Elefteria, retrasă, la mănăstirea Țigănești, blândă și tăcută, nu răspunde la nici o întrebare, doar un singur obicei poate trăda o obsesie rămasă din existența ei anterioară: culegea de oriunde cioburi de străchini pe care le ascundea „cu scumpătate” în „scunda ei chiliuță”.
Celălalt erou, domnul Popescu, putea fi cu greu recunoscut într-un bătrânel „micuț”, plimbându-se fără țintă pe străzile Bucureștiului și repetând șoptit, cu „glas blajin”, același cuvânt: „Viceversa! … da, viceversa! …”.
Autorul, cu ironia-i binecunoscută, refuză statutul unui scriitor de succes și afirmă că nu cunoaște deznodământul acestei întâmplări: „nu știu ce s-a mai întâmplat cu eroul meu și cu madam Popescu.” Autorul lasă astfel toată libertatea cititorului să-și imagineze cum au suportat eroii această întâmplare. Refuzând deznodământul tragic prezentat anterior, autorul oferă cititorului o undă de speranță la gândul că poate eroii au revenit la existența lor anterioară, ori au căpătat mai mult curaj ca să înfrunte viața, ori altceva. Totul devine posibil prin intermediul cititorului, datorită puterii de înțelegere și sensibilității acestuia.
Ora 3
Evaluare (10 minute)
Secvență analitică – în continuare (40 minute)
Caragiale, mânuitor remarcabil al dialogului, nu se dezminte nici în această operă. Fiind o operă epică, nuvela aduce în prim-plan narațiunea, într-o desfășurare rapidă de episoade. Argumentează în 5-6 rânduri că naratorul operei literare Două loturi de Ion Luca Caragiale este unul obiectiv.
Narațiunea se desfășoară la persoana a treia singular. Prezența naratorului se face simțită în text de la începutul nuvelei prin întrebările pe care le pune în numele cititorului („Dar ce au pierdut? ce caută?”) sau prin gândurile care îl frământă („Bine, dacă a pierdut biletele, de unde știe d. Lefter de câștig?”). Finalul nuvelei este unul deschis, naratorul face câteva aprecieri ironice în numele său, lăsând cititorului libertatea de a-și imagina deznodământul întâmplării.
Situațiile în care se află personajul principal, dau întregii nuvele o aparență comică. Explică, în 10-11 rânduri, aparența comică a nuvelei Două loturi de Ion Luca Caragiale.
Nuvela are o aparență comică ținând cont de comicul de situație (pierderea biletelor, spargerea farfuriilor, conflictul cu țigăncile, revolta chivuțelor împotriva agresorului), de limbaj (felul neașteptat de a vorbi a lui Lefter Popescu, limbajul țigăncilor) sau de comicul de caracter (schimbarea de atitudine a lui lefter față de șeful său, supranumit „turbatul”). Numele proprii reprezintă și în această nuvelă caragialiană o sursă de umor: „Lefter” este tipic pentru omul umil, sortit sărăciei, „Popescu” desemnează anonimul, omul obișnuit printre mulți alții la fel, „strada Emancipării” aduce ipoteza iluzorie a depășirii unei condiții sociale umile, „Mahalaua Farfurigiilor” localizează comunitatea țiganilor care se ocupau cu acest tip de negoț.
În realitate, nuvela ascunde drama profundă a micului funcționar orbit de perspectiva unui câștig neașteptat și netrudit, care să-i transforme existența din temelii.
În creația sa, Caragiale utilizează un limbaj viu și colorat. În ce manieră acesta devine un exemplar mijloc de caracterizare a personajelor?
Limbajul viu și colorat este un mijloc extraordinar de caracterizare a personajelor: prin felul de a vorbi al țigăncilor („haoleu”, „oarba”, „ho”, „hăla”, „belete”, „a da pe cineva tava”, „a ține de cald”), prin expresiile populare („caută pe brânci”, „i se taie încheieturile”, „a canoni”, „un fel de slăbiciune la lingurea”, 2dracul n-a venit să le ia”), jargonul („parol”, „era în negligé”, „pardon”) sau neologismele utilizate („infamii”, „sardonic”, „ipohondrie”, „destituire”, „viceversa”). Totul conferă mai multă forță ți expresivitate personajelor, autenticitate și verosimil dialogului și conflictului.
Deși text epic, autorul nu a neglijat utilizarea unui limbaj figurativ. Selectați din text câteva figuri de stil și observați rolul pe care acestea îl au în realizarea acțiunii
Conținutul nuvelei oglindind drama micului funcționar este realizat cu multă măiestrie artistică de către autor. Simplitatea și naturalețea cu care Caragiale înfățișează întâmplările și personajele se reflectă și în utilizarea echilibrată a mijloacelor artistice.
Epitetele subliniază trăsăturile personajelor și ale acțiunilor: „a râs pesimist”, „vorbind în ticnă”, „pași apăsați”, „a căzut […] sfărâmat de oboseală”, „cu fața luminată”, „întreabă aiurit”, „răspunde femeia îngrozită”, „strigă crunt”, „rânjind sardonic”.
Comparațiile accentuează dramatismul întâmplărilor: „intră ca o furtună”, „vorbind din ce în ce mai tare, ca și cum d. Lefter ar fi surd”, „te caut ca un nebun de atâtea ceasuri”, „întreabă […] ca de pe altă lume”, „punând mâna la sânul stâng, ca și cum ar fi simțit un junghi”, „nu vă mai săturați ca vampirii” etc.
Metaforele, rare, surprind într-o notă ironică personajele și situațiile: „turbatul”, „fața luminată de raza adevărului”, „parcă ar arde-o cu un bici de foc”.
Repetițiile subliniază reacțiile și trăirile personajului: „Știu unde sunt! acum știu!”, „Unde sunt farfuriile?…Voi să văz farfuriile! Adu farfuriile!”, „când am chef, sparg; sparg, cocoană […] sparg, mă-nțelegi, sparg al dracului”, „Viceversa”, „poate că rugămintea să biruie ce n-a putut birui violența”.
Enumerațiile redau expresiv stările sufletești și comportamentul eroilor: „madam Popescu se tulbura, se roșea, se-ngălbenea”, „Și pac! trântește una jos…țăndări! și pe urmă, paf! alta asemenea”, „d. Popescu își scoate batista, își șterge sudoarea frunții și se așază grav pe scaun” etc.
Drama lui Lefter Popescu și a soției sale este înfățișată cu o artă desăvârșită în nuvela „Două loturi”. Prezentați trăirile sufletești ale personajului surprinse de scriitorul I. L. Caragiale în opera sa.
Ora 3
Evaluare (5 minute)
Secvență analitică – în continuare (20 minute)
Din ceea ce s-a discutat până acum, puteți deduce care este tema acestei nuvele?
Nuvela înfățișează viața micilor funcționari care visează să depășească umila lor condiție socială prin intermediul unor câștiguri neașteptate. În această lume, comicul se limitează la schițarea unor aparențe în spatele cărora evoluează eroi al căror destin este marcat tragic.
Care sunt protagoniștii acestei opere?
Lefter Popescu (personajul principal), Maria Popescu (soția ), căpitanul Pandele, comisarul Turtureanu, țigăncile.
Ce vă sugerează numele personajului principal, Lefter Popescu?
Numele său sugerează lipsa banilor, sărăcia și umilința. Este numele predestinat unui om care nu se poate bucura de vreun câștig. Tocmai de aceea presupusul câștig la loterie, unicul din viața eroului, când se dovedește a fi o fantasmă, îl distruge pentru totdeauna.
Desprindeți câteva trăsături ale personajului, comentând atitudinea, gesturile, comportamentul și limbajul acestuia
Lefter Popescu, personajul principal al nuvelei, este un slujbaș mărunt de la minister,un „impiegat” cum îl numește șeful său. Trăiește modest împreună cu soția sa într-o căsuță cu „săliță” și „geamlâc”. Viața lor se scurge liniștit după reguli bine știute, până în ziua când vestea câștigului neașteptat răvășește totul în jur. Perspectiva de a deveni un om bogat peste noapte și rătăcirea biletelor îl marchează profund pe micul funcționar. Evoluția lui începe în momentul aflării veștii. Lefter nu era un jucător pasionat la loterie, ba chiar mai mult, nu credea deloc în norocul său, era pesimist, pentru că nu câștigase nimic toată viața. Urmând sfatul unor colegi, cumpără bilete cu bani împrumutați de la căpitanul Pandele pentru a forța destinul. Pierderea biletelor, îl transformă dintr-un om liniștit și docil într-unul impulsiv și violent. Intră în conflict cu toată lumea, devine suspicios cu toți cunoscuții, inclusiv cu soția lui.
Obsedat de această problemă și agitat, eroul îi surprinde și pe cunoscuții lui prin neliniștea trădată de un comportament schimbat, conflictual.
Descoperind că visul i s-a năruit definitiv prin festa pe care destinul i-a jucat-o, eroul își pierde rațiunea. Comportarea lui seamănă cu aceea a unui om lipsit de discernământ, înnebunit de disperare. Trecând de la uluire la furie, de la deznădejde la violență, Lefter Popescu îl jignește pe bancher și arată prin gesturile sale că și-a pierdut controlul, că nervii săi întinși la maximum atâtea zile au cedat.
Acest om obișnuit, simplu funcționar, orbit de iluzia unei îmbogățiri neașteptate, nu poate rezista perspectivei de a-și vedea visul năruit. Lefter Popescu este victima hazardului, care a hotărât ca el să rămână un mare ghinionist și un om simplu, așa cum a fost toată viața.
Trăsăturile personajului sunt prezentate direct de către autor, de alte personaje sau de personajul însuși, ori se desprind indirect din acțiune.
Precizați modalitățile de caracterizare utilizate în fragmentul următor.
„Cum aude cuvântul viceversa, d. Lefter se face vânăt ca ficatul și se ridică izbucnind cu o volubilitate supremă.
-Viceversa! Nu se poate, domnule! peste poate! Viceversa! Asta-i șarlatanie, mă-nțelegi! Vă-nvăț eu minte pe dv. să umblați d-acu-ncolo cu infamii, și să vă bateți joc de oameni, fiindcă este o exploatare și nu vă mai săturați ca vampirii, pierzând toată sudoarea fiecare om onest […]
Ș-a-nceput să se jelească, să se bată cu palmele peste ochi și cu pumnii în cap și să tropăie din picioare, făcând așa un tărăboi, încât a trebuit bancherul să ceară ajutorul forței publice ca să scape de d. Lefter…”
Feed-back (3 minute): profesorul apreciază activitatea elevilor, pe parcursul celor trei ore de discuții și face eventuale recomandări.
Evaluare (20 minute)
Temă pentru activitatea independentă desfășurată în clasă:
Alcătuiți planul unui comentariu literar al fragmentului discutat, insistând pe firul narativ, conflictul interior și exterior al personajului principal, caracterizarea personajului Lefter Popescu.
Discutarea unuia din planuri, aprecierea și îmbunătățirea lui, prin contribuția întregii clase la discuții.
Asigurarea retenției și a transferului (două minute)
Tema pentru acasă:
Perfecționați planul realizat, în perspectiva discuțiilor purtate.
Pe baza planului, alcătuiți comentariul scris al fragmentului comentat la clasă.
Încercați să găsiți un titlu expresiv pentru compunerea voastră.
La sfârșitul unității de învățare în maniera de lucru menționată la începutul experimentului, s-a efectuat o a doua testare (aprilie 2013). Plecând de la ideea că eficiența instrumentelor bazate pe T.I. ca metodă didactică de studiere a literaturii poate fi pusă în valoare doar prin plusul formativ pe care îl realizează, s-a întocmit un test vizând acest aspect.
În cadrul testului am formulat o sarcină didactică urmărind aceleași obiective ca și la primul test susținut în luna decembrie.
Conținutul testului
Într-o compunere de două pagini, argumentați că opera literară „Două loturi” de Ion Luca Caragiale aparține genului epic, specia nuvelă.
În realizarea compunerii veți ține cont de următoarele aspecte:
veți veni cu cel puțin cinci argumente;
vocabularul vostru critic să cuprindă cel puțin 10 cuvinte (structuri lexicale) aparținând acestui limbajului critic;
să vă expuneți propria părere în legătură cu textul studiat.
Timpul afectat testării: 50 de minute
Voi prezenta în continuare, sub forma unor tabele statistice, rezultatele evaluării testului.
Tabel nr. 7 – Atingerea obiectivului I
CLASA
NUMĂR LUCRĂRI
SECVENȚĂ INTRODUCTIVĂ (autor și operă)
IDENTIFICAREA UNOR TABLOURI DISTINCTE
TEMA
SUBIECTUL, MOMENTELE SUBIECTULUI
CARACTERIZAREA PERSONAJELOR
MIJLOACE DE CARACTERIZARE A PERSONAJELOR
MODALITĂȚI DE EXPUNERE ȘI ORGANIZARE COMPOZIȚIONALĂ
SEMNIFICAȚIA GENERALĂ
Obiectivul II- identificarea, în cuprinsul compunerii, a 10 cuvinte (structuri lexicale) specifice limbajului critic
Tabel nr. 8 – prezența elementului lexical critic în vocabularul elevilor
Tabel nr. 9 – aprecieri generale asupra vocabularului critic activ
Obiectivul III: posibilități de nuanțare a elementelor de comentariu (finețea compunerii de apartenență)
Tabel nr.10
Tabel nr. 11 – SITUAȚIA SINTETICĂ FINALĂ (în note și procente)
Situațiile statistice prezentate sunt în sine edificatoare. Ele nu au nevoie de comentarii suplimentare amănunțite. Progresul școlar al clasei experimentale apare în mod evident și este pus în lumină de media generală a clasei (8,33), cu 2,23 note mai mari decât media clasei de control (6,10), dar și alte aspecte, precum numărul mai mare de note foarte bune (9 note de 9 și 10), față de numai 3, la clasa de control, de asemenea, de numărul mare de note bune (7 note de 7 și 8 ), față de numai 4, la clasa de control și nicio notă de patru, față de cele 4 note de 4, la clasa de control. Comparând rezultatele de la testarea din luna decembrie, în care diferența era de 1,61 note mari în favoarea clasei experimentale, la această a doua testare se observă o creștere cu 0,62 note mari, diferența fiind acum de 2,23 note bune și foarte bune. Având în vedere faptul că, la începutul anului școlar, în care cele două clase se aflau aproximativ la egalitate sub aspectul competențelor instrucționale, se poate vorbi de o distanțare vizibilă a clasei experimentale.
3.3.5. REZULTATELE EXPERIMENTULUI
Pe parcursul primei etape a experimentului, cuprinzând ultimul semestru de școlarizare al clasei a VII-a, rezultatele activității elevilor au fost urmărite prin formele curente de verificare și notare (răspunsuri orale la întrebări, în cadrul lecțiilor de comentare, observarea modului de participare a elevilor la discuții, a rezultatelor la testări, lucrări scrise semestriale). Adevărata eficiență a modului de lucru experimentat – utilizarea intermitentă a mijloacelor audio-vizualului, a P.C.-ului în cadrul comentării textului literar – s-a considerat a fi verificabilă după trecerea unei perioade ceva mai îndepărtate de timp. În consecință, s-a dat o probă de verificare la începutul clasei a VIII-a, care a marcat astfel cea de-a doua etapă a experimentului. Procedând în felul acesta, gradul validității rezultatelor devenea mult mai realist, mai ales sub aspectul formativității modalității didactice experimentale.
S-a întocmit un test, cuprinzând sarcini care au urmărit aceleași obiective ca și în cazul probei de evaluare a cunoștințelor și deprinderilor elevilor înainte de începerea activității experimentale (adică spiritul de observație, gândirea, imaginația, sensibilitatea, creativitatea, exprimarea și interesul pentru lectură). Redau în cele ce urmează conținutul testului și punctajul acordat pe întrebări și pe ansamblu.
Probă de cunoștințe și deprinderi
Citiți fragmentele și răspundeți la întrebări:
"Stăi, pașă! Să piară azi unul din noi."
Dar pașa mai tare zorește;
Cu scările-n coapse fugaru-și lovește
Și gâtul i-l bate cu pumnii-amândoi;
Cu ochii de sânge, cu barba vâlvoi
El zboară șoimește.”
„Ele sar în bulgări fluizi peste prundul din răstoace,
În cuibar rotind de ape, peste care luna zace.”
1.Identificați titlurile operelor din care au fost extrase fragmentele și numele autorilor – 10 puncte
2.Identificați, în fragmentele date, cel puțin un epitet și dați definiția epitetului – 10 puncte
3.Identificați în fragmentul al doilea o metaforă și dați definiția acesteia – 15 puncte
4.Caracterizați, succint, personajul care rostește cuvintele din primul fragment – 20 puncte
5.Ce specie literară reprezintă opera din care s-a extras primul fragment și care este definiția acestei specii? – 20 de puncte
6. Ce alte opere au mai scris autorii celor două texte din care s-au extras fragmentele de mai sus? -15 puncte
Testul a fost administrat la ambele clase (experimentală și de control), elevii având la dispoziție 50 de minute de lucru. Corectare și notarea s-au efectuat în același mod ca și în cazul probei date la începutul experimentului.
Prezint situația mai întâi sub forma unui tabel statistic.
Tabelul nr. 12. Evidența calității cunoștințelor și deprinderilor elevilor claselor a VIII-a (foste a VII-a), la începutul celei de-a doua etape a experimentului (începutul clasei a VIII-a)
CLASA
NR. ELEVI
BUNE ȘI FOARTE BUNE
MEDIOCRE
SLABE
SPIRIT DE OBSERVAȚIE
GÂNDIRE
IMAGINAȚIE
SENSIBILITATE
CREATIVITATE
EXPRIMARE
CUNOȘTINȚE (DURABILITATE)
FRECVENTAREA CENTRULUI DE DOCUMENTARE ȘI INFORMARE
Voi comenta, succint, în continuare, rezultatele acestei probe, urmărind procesele psihice vizate.
În primul rând, e de notat faptul că itemii testului n-au fost dificili, ei solicitând cunoașterea unor aspecte ale operelor literare care se află, permanent, în circuitul discuțiilor în lecțiile de literatură. Cu toate acestea, rezultatele obținute nu au fost cele așteptate. Totuși, pentru ceea ce s-a urmărit în cazul experimentului, aceste rezultate au devenit interesante, deoarece ele au pus, destul de vizibil, în evidență, diferențele, în cazul mai multor parametri avuți în vedere, între cele două clase.
La clasa experimentală, unde s-a manifestat preocuparea ca, prin folosirea mijloacelor informatizate, elevii să fie implicați mai adânc în procesul comentării textelor literare, elevii au obținut un procentaj mediu al notelor bune și foarte bune, evident superior (de 55%), în comparație cu cel al elevilor clasei de control (de 26%) și aceasta – important de reținut -, în condițiile în care testarea a avut loc după o îndelungată vacanță (cea de vară). Faptul e în măsură să indice efectele formative benefice ale utilizării Instruirii asistate de Calculator, în sensul unui spor calitativ al cunoștințelor și deprinderilor și al persistenței acestui spor, aspect ilustrat, de altfel, și de un parametru precum durabilitatea cunoștințelor (rubrica nr. 12), cu un procentaj de 72% pentru clasa experimentală, față de numai 36% pentru clasa de control sau de un altul, frecventarea Centrului de documentare și informare (rubrica nr. 13), cu 66%, la clasa experimentală și 31%, la clasa de control.
Și la punctajul pe întrebări, elevii clasei experimentale i-au întrecut pe cei de la clasa de control, iar în ceea ce privește procesele psihice urmărite în mod special, diferențele dintre cele două clase se înscriu, în medie, în jurul a 14 procente și ele sunt în favoarea elevilor clasei experimentale.
Întrebările probei au fost astfel formulate, încât răspunsurile să pună la contribuție mai multe procese psihice, iar prin coroborarea lor să se stabilească mai bine calitatea priceperilor și cunoștințelor elevilor. Astfel, solicitarea de a observa unele figuri de stil din fragmentele literare citate, menite să testeze spiritul de observație, s-a asociat cu cerința de a da definiția tipurilor respective de figuri de stil, în stare să testeze atât gândirea, cât și persistența în timp a unor cunoștințe acumulate anterior. La fel, în cazul unor întrebări care cereau identificarea, într-un text dat, a trăsăturilor caracteristice ale unui personaj dintr-o operă studiată, urnărind verificarea spiritului de observație, implică și cerința de a organiza trăsăturile personajului într-un text concis, coerent și expresiv, vizând sensibilitatea, creativitatea și capacitatea de exprimare a elevilor, modul concret în care folosesc ei termenii de specialitate în propria exprimare. Așa încât testul a putut oferi rezultate valide, care, în această fază a experimentului, au început să confirme ipoteza cercetării, prin sporul de calitate manifestat în pregătirea elevilor clasei experimentale. Cel mai promițător rezultat s-a manifestat în planul durabilitpții cunoștințelor, aici diferența procentuală în avantajul clasei experimentale fiind de 36 de procente, fapt semnificativ, având în vedere importanța acestui aspect al procesului instrucriv-educativ.
3.3.6.INTERPRETAREA REZULTATELOR
Rezultatele obținute la testul inițial dar și rezultatele înregistrate la testul final, au fost înregistrate în tabele analitice și sintetice. Pe baza acestor rezultate s-a întocmit centralizatorul, histogramele comparative și graficul comparativ al celor două teste.
Observând graficele comparative, după testul final, se constată că rezultatele obținute sunt superioare la testul final.
Rezultatele experimentului la clasa a VII-a A – experimentală
.
NR. ELEVI
BUNE ȘI FOARTE BUNE
MEDIOCRE
SLABE
SPIRIT DE OBSERVAȚIE
GÂNDIRE
IMAGINAȚIE
SENSIBILITATE
CREATIVITATE
EXPRIMARE
CUNOȘTINȚE (DURABILITATE)
FRECVENTAREA CENTRULUI DE DOCUMENTARE ȘI INFORMARE
Rezultatele experimentului la clasa a VII-a B – control
Temeinicia cunoștințelor, ilustrată de persistența în timp a acestora (rubrica 12) se înscrie, la clasa a VIII-a A, între 38% și 72% (tabelele 1 și 12), înregistrând un spor calitativ de 34 de procente, iar la clasa a VIII-a B, între 31% și 36%, cu un spor de numai 5 procente, faptul confirmând, încă o dată, că ceea ce se învață văzând și făcând rămâne bine imprimat în conștiință. Cel mai bine a fost ilustrat acest adevăr de răspunsurile elevilor privind definirea unor noțiuni de teorie literară a literaturii (epitet, metaforă, baladă), după mult timp de la studierea lor în clasă. Elevii care au înțeles logica acestor noțiuni, prin demers propriu de investigare, au putut defini, cu cuvintele lor, noțiunile vizate în teste, cei care au memorat definiții au dat răspunsuri lacunare, pentru că memoria, cum se știe, poate juca uneori feste.
Utilizarea terminologiei de specialitate, e de asemenea, mult mai bine reprezentată în exprimarea elevilor clasei a VIII-a A, decât în aceea a colegilor de la a VIII-a B, înregistrând în primul caz, o creștere de 28 procente, iar în al doilea caz, o creștere de 16 procente. Explicația trebuie căutată în faptul că elevii clasei experimentale au fost puși, în repetate rânduri, în cadrul studierii operelor literare, să-și expună propriile observații nu numai răspunzând, sumar, la întrebări, ci mai ales, sub forma unor expuneri coerente. Concludente în ceea ce privește diferențele dintre cele două clase în planul exprimării sunt rezultatele la proba de creativitate și limbaj (tabelele nr. 7 și nr. 8). Coroborate, cele două situații înregistrate în tabelele nr. 7 și 8, pe de o parte și tabelul nr. 12 (rubricile 11,12 și 13), pe de altă parte, nu se contrazic, ci pun în lumină, prin probe diferite, date în perioade diferite, aproximativ aceleași diferențe și creșteri în calitatea unor procese, cunoștințe și exprimarea elevilor celor două clase.
Semnificativă este, în fine, situația ilustrată de rubrica nr. 13. Creșterea numărului elevilor care frecventează CDI-ul este (tabelele nr. 1 și 12) de 11procente (de la 55% la 66%), în cazul clasei a VIII-a A, în timp ce, la clasa de control s-a înregistrat o scădere de 5 procente (de la 36% la 31%).
Evident, analiza situației statistice poate fi detaliată, în continuare, abordându-se și alte perspective, operația fiind la îndemâna celor interesați de nuanțe, având la dispoziție situațiile sintetizate (procentual) în tabele. Eu consider însă că cele reliefate până acum sunt pe deplin concludente, în ceea ce privește eficiența utilizării resurselor TIC în predarea – învățarea – evaluarea literaturii române în gimnaziu.
CONCLUZII
Experimentul prezentat a reușit să confirme, fără dubii, ipoteza că utilizarea resurselor informatizate poate contribui, efectiv, la formarea deprinderilor elevilor de a-și însuși anumite noțiuni de teorie literară, de a comenta un text literar, în măsura în care folosirea lor devine o preocupare continuă, sistematică. Rezultatele experimentului s-ar părea că nu sunt atât de spectaculoase având în vedere media generală cuprinsă între 7 și 8, convertită în calificativul bine. Eu însă țintesc spre calificativul foarte bine (pentru cât mai mulți dintre elevii mei). La o analiză mai atentă a realităților, rezultatele sunt totuși încurajatoare. Experimentul s-a desfășurat la clase obișnuite, din mediul rural, cu elevi neselecționați. Nu s-a căutat să se creeze condiții speciale, pentru a forța rezultatele neapărat favorabile premisei de la care s-a plecat. Având în vedere nivelul real al cunoștințelor și deprinderilor elevilor, antrenați în experiment, sensibil egal în cazul ambelor clase, aflat , în medie, la cota mediocrității, rezultatele pot fi considerate foarte concludente (și chiar spectaculoase). Testările efectuate au arătat că elevii clasei experimentale au realizat compuneri literare superioare celor ale colegilor de la clasa de control, că progresul lor a fost continuu, media clasei lor depășind, la începutul clasei a VIII-a, limitele mediocrității, pentru a se situa la o cotă superioară.
Aspectele experimentale prezentate au arătat, direct, prin atitudinea manifestată de elevi pe parcursul lecțiilor și, indirect, prin rezultatele înregistrate în urma administrării probelor de control, că elevii devin mult mai interesați la lecție, atunci când se folosesc metode moderne. Utilizarea T.I.C. la orele de limba și literatura română se face cu scopul de a crea abilități, competențe și de a dezvolta cunoștințele de cultură generală și de specialitate. În cadrul orelor de limba română, profesorul va urmări:
– utilizarea de către elevi a resurselor Internetului în vederea documentării;
– alternarea orelor de teorie cu ore de aplicații, de căutare a informațiilor și de utilizare a resurselor tradiționale și electronice;
– simulări în clasă și discuții polemice;
– susținerea de lecții introductive care au ca scop definirea clară a obiectivelor și prezentarea conținuturilor oferite de instruirea asistată de calculator;
– crearea de situații inedite de învățare, propunerea de teme non-conformiste, de scriere și de lectură creatoare;
– stimularea pregătirii elevilor prin propunerea de sarcini și proiecte interesante, care să poată fi realizate utilizând atât resurse electronice, cât și resurse tradiționale, video și TV.
În urma tratării acestui subiect de actualitate, concluzia la care ajungem este aceea că instruirea asistată de calculator se impune ca metodă de studiu la ora de limbă și literatură. Sintetizez, în următoarele rânduri, câteva direcții de acțiune pe care factorii de conducere ai școlii ar trebui să le aibă în vedere pentru o mai bună dezvoltare a procesului instructiv educativ:
– dezvoltarea autonomiei profesorului și elevului;
– în cadrul strategiilor de predare, includerea stimulării motivației pentru a învăța;
– integrarea strategiilor I.A.C. (Instruirii Asistate de Calculator);
– dezvoltarea bazei de resurse și materiale disponibile;
– evaluarea competențelor de limbaj și de învățare ale elevilor;
– dezvoltarea competențelor interculturale ale profesorilor și elevilor (strategii de formare, activități extrașcolare);
– dezvoltarea competențelor de comunicare la elevi;
– comunicarea de informații utile între profesori;
– utilizarea de resurse precum: emisiuni radio – TV, site-uri educative, fișe pedagogice, documente multimedia, resurse mass-media.
Acesta este marele câștig al modului de lucru experimentat și, totodată, aspectul practic care confirmă ipoteza cercetării. Având în vedere acest fapt, sunt în măsură să conchid că, implicit, s-a îndeplinit obiectivul (scopul) major al experimentului: ilustrarea eficienței educativ-formative a folosirii Instruirii asistate de Calculator în sistem, cu privire specială asupra formării deprinderilor elevilor de a comenta un text literar, cu aspecte implicate în această operație: spirit de observație, gândire, creativitate, exprimare (vocabular critic).
ANEXE
Anexa nr. 1
Site-uri de importanță culturală și literară
http://www.muzeeliterare.net/index.php
http://www.sriitoriromani.ro/index.php?obj=creation&action =carten_list
http://www.euroliteratur.ro/index_ro.htm
http://www.mlr.ro/new_pages/proiecte_detalii.php?id=17
Literatura
Agonia – portal de literatură și cultură: http://www.agonia.ro
Eposul Folcloric Românesc – Basmul. Site despre basm în special și nu numai. Folclor românesc, Forum literar: http://www.forumliterar.20m.com
Site dedicat promovării talentelor literare. Eseuri, poezii, creații etc.
Paul Goma http://www.ournet.md/~paulgoma
Pe acest site puteți găsi peste 1000 de poezii scurte, povestiri, piese de teatru, versuri de cântece precum și muzică tradițională românească în formatele RealAudio și Mp3.
SERCOTAR http://site.voila.fr/sercotar/
Literatura, arta, istorie, religie, găzduire pagini personale gratuit, download, divertisment, utile: www.citimimpreuna.ro; http://www.citimimpreuna.ro
Literatura, atelier de creație literară, evenimente și dialoguri culturale
http://www.ionutcaragea.ro
Site-ul personal al scriitorului Ionuț Caragea. La secțiunea poezie ne putem delecta și cu poeziile lui George Filip, Ioan Peia, Marius Chelaru, Daniel Bratu cât și ale altoor scriitori tineri.
Mihai Eminescu. Poesii. București: Editura Librăriei Socecu & Comp., 1884.
http://www.bcub.ro/continut/valoribiblio/eminescu_1_100.pdf
http://www.bcub.ro/continut/valoribiblio/eminescu_101_216.pdf
http://www.bcub.ro/continut/valoribiblio/eminescu_217_306.pdf
Site-ul conține poezii, povestiri SF și muzică realizate de Marian Țarălungă
Pagina UMBRA http://pulvis.tripod.com
Site de puzzle cultural realizat de Alin Cristea
www.vulturul.freepage.ro http://www.vulturul.freepage.ro
Devino dependent de Imprudent! Noul roman experimental
Liteterae http://literae.net
Anexa nr. 2
Audio – book-uri
Nu există nimic mai plăcut decât să te așezi comod în fotoliu, și să-ți petreci clipele de relaxare ascultând o poveste citită pe un audiobook. În liniștea casei tale, oboseala de peste zi se preschimbă în plăcerea de a asculta o carte și de bogăția pe care ți-o dă textul citit.
Partener de dialog în clipele când ești singur, sau însoțitor discret al clipelor petrecute în familie, audioobook-ul îți transformă relaxarea într-o călătorie spirituală plină de farmec.
„Cândva, cu doi-trei ani în urmă, mă aflam, singur. Atunci am ascultat pentru prima oară un audio-book, primul făcut de Humanitas, care strângea laolaltă câteva dintre textele despre Constantin Noica scrise de Andrei Pleșu și de mine. Niciodată până atunci nu știusem că poți fi „luat” de cuvinte în felul acesta, răpit de ele, purtat de ele, scăldat în ele, pătruns de ele și transformat, la capătul acestui înnec în cuvinte, într-o pură ființă de duh. De ce această transformare nu se petrecuse cu mine niciodată până atunci, de miile și miile de ori când citisem, ca toți oamenii, pe tăcute, paginile unei cărți? De ce cuvintele căpătau, auzite așa, în curgerea lor șlefuită, o frumusețe pe care simpla lor așezare pe pagină o ținuse ascunsă? Acum, prin vocea care le rostea, ele căpătaseră un trup făcut din nu-se-știe-ce și care, înainte de a se topi și de a pătrunde în creier, plutea o vreme în spațiul închis al mașinii. Când discul a ajuns la sfârșit, am avut senzația că pe scaunul de lângă mine, alcătuit dintr-o puzderie de minuscule statuete de cuvinte, stătea, închis în propria lui tăcere, un uriaș text sculptat.”
Gabriel Liiceanu
Humanitas Multimedia, o societate a grupului editorial Humanitas, este lider pe piața românească de carte în producția de audiobook-uri, unul dintre cele mai de succes produse editoriale internaționale ale ultimilor ani. Ca editor audio full-line, Humanitas Multimedia oferă versiuni audio atât prescurtate cât și integrale ale textelor, în lectura unor nume sonore ale culturii românești, ale lumii teatrale sau înregistrări de arhivă.
Cu siguranță veți aprecia titluri ca Paulo Coelho, Alchimistul în lectura lui Florian Pittiș, Mircea Cărtărescu, De ce iubim femeile, în lectura lui Adrian Pintea sau Andrei Pleșu, Comedii la porțile Orientului și Gabriel Liiceanu, Declarație de iubire, ambele în lectura autorilor.
Un alt Caragiale
Texte selectate și citite de ANDREI PLEȘU
„Vă voi citi două serii de texte care vorbesc despre două chipuri ale lui Ion Luca Caragiale. Mai întâi despre un Caragiale mai puțin cunoscut și apoi despre un Caragiale mai puțin vesel, mai grav, uitat de amatorii de zeflemea.”
Andrei Pleșu
Ion Luca Caragiale, „Căldură mare”, „Două loturi”
În lectura lui Marian Moraru
Căldura, fără doar și poate, are de cele mai multe ori efecte nebănuite. Dacă îi alături și o doză de comunicare aproape absurdă – declanșată sau nu de aceasta -, efectul este unic. La polul opus, confuzia poate lua și chipul disperării care se transformă în nebunie și, în cele din urmă, într-un colaps nervos.
Ion Luca Caragiale, „O făclie de Paște”
La hanul lui Mânjoală
În lectura lui Victor Rebengiuc
Ce înseamnă teama? Care este natura acestui sentiment ce încolțește în sufletele noastre dintr-odată, năvalnic, răsturnându-le și aruncându-le din făgașul normal al existenței, spre limitele ei cele mai teribile?
Fie că e o teamă care declanșează cea mai cumplită nebunie, cum se întâmplă în „O făclie de Paște”, fie că pătrundem în fantasticul cel mai pur din „La hanul lui Mânjoală”, a cărui putere seduce cu fiori de groază, de fiecare dată apariția ei sparge cotidianul obișnuit și modifică realitatea.
„Îmi place să citesc cu voce tare. Îmi amintesc cum în liceu, profesorul de limba Română, mă punea să le citesc colegilor, în clasă, fragmentele literare din manual. A fost primul pas pe care l-am făcut către teatru, către cariera de actor.”
Victor Rebengiuc
Mircea Eliade, „Domnișoara Cristina”
În lectura lui Ion Caramitru
Mircea Eliade oferă cu romanul Domnișoara Cristina (1936) o variantă modernă a poveștilor cu strigoi, atât de des întâlnite în folclorul românesc, însă cu accente vizibil diferite: nu groaza celor vii în fața morților-vii contează aici, ci misterul întrepătrunderii lumii de aici cu cea de dincolo.
„Cititul a devenit un lux. Răsfoitul grăbit mai leagă puțin viața de vis, alterându-i însă consistența. A citi pentru alții presupune o lectură dublă. Una cu ochii minții, iar cealaltă folosindu-te de voce pentru a da viață născocirilor din scris. Stai pe scaun, cu textul în față, microfonul este treaz, benzile se mișcă, operatorul ți-a făcut semn să începi. Timpul, viața, personajele curg sonor, iar tu dispari lăsându-te furat de vis. Desigur, al Cuiva care, și el, s-a așezat pe un scaun și a scris tăcut povestea pe care acum te încumeți s-o citești pentru toți.”
Ion Caramitru
Anexa nr. 3
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
CLASA a VII-a
SEMESTRUL al II-lea
Anexa nr. 4
PROIECT DE LECȚIE
Clasa: a VII-a
Disciplina: Limba și literatura românǎ
Tema: “Două loturi “de I.L. Caragiale
Tipul lecției: consolidarea cunoștințelor
Competente specifice:
– receptarea adecvata a formelor de inițiere, de menținere și de încheiere a unui dialog;
– manifestarea interesului pentru mesajul ascultat și pentru partenerii de discuție;
– realizarea înlănțuirii corecte a ideilor într-un mesaj oral;
– utilizarea relațiilor de sinonimie, de antonimie, de omonimie în organizarea mesajului oral;
– utilizarea categoriilor gramaticale învățate, în diverse tipuri de propoziții;
– manifestarea unei atitudini favorabile progresiei comunicării;
– deosebirea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit;
– identificarea modurilor de expunere într-un text epic și procedeele de expresivitate artistică într-un text epic;
– sesizarea valoarii expresive a arhaismelor, a regionalismelor și a neologismelor într-un text citit;
– organizarea secvențelor textuale în funcție de o cerință specifică;
– folosirea unor modalități variate pentru realizarea expresivității textului.
COMPETENȚE OPERATIONALE :
prezintarea unor date despre viata și opera lui I.L. Caragiale
alcătuirea rezumatului, respectând cerintele impuse de text
explicarea semnificației numelui personajului principal;
dovedirea cunoasterii subiectului operei prin răspunsurile pe care le dau la diferite întrebări;
stabilirea particularităților compoziționale ale nuvelei;
Redactarea unei scrisoari adresate personajului principal, respectand normele de scriere a unui astfel de text
COMPETENȚE FORMATIV – EDUCATIVE:
dezvoltarea gândirii și a limbajului
dezvoltarea atenției concentrate, distributive, spiritului de observație
formarea deprinderilor de comunicare scrisă și orală
STRATEGIA DIDACTICA :
a) Metode și procedee: metoda pǎlǎriilor gânditoare, conversația, jocul didactic, exercițiul, activitate în perechi, explicația, problematizarea, metoda R.A.I., învǎțarea prin cooperare, exemplul, brainstorming-ul.
b) Mijloace de învățământ: pǎlǎrii colorate, fișe de lucru
c) Forme de organizare a activității: activitate în grupuri mici, activitate frontală
d) Resurse și managementul timpului:
– spațiu de lucru: sala de clasǎ
– capacități normale de învățare ale elevilor
– cunoștințele lor anterioare;
– timpul de învățare: 50 minute.
MODALITĂȚI DE EVALUARE:
evaluare frontalǎ
evaluare formativǎ
evaluare oralǎ
evaluare prin calificative
Bibliografie:
Programa de cl. a VII-a cf. Metodologiei MEdCT, aprobată cu OM nr. 4877/22.07.2008
Manual pentru cl. a VII-a, ed. Humanitas Educational, Crișan Al., Dobra S., Sâmihăian F.
,,Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba și literatura română’’– învățământ primar și gimnazial, Ministerul Educației și Cercetării, 2002
www.didactic.ro/ literatura română/diverse
DESFĂȘURAREA LECȚIEI
1. Moment organizatoric:
Se asigură condițiile necesare defășurării optime a activității.
2. Captarea atenției
Profesorul le cere elevilor să spună orice cuvânt le vine în minte legat de nuvela studiată. Notează pe tablă toate cuvintele care au legătură cu textul.
3.Verificarea temei și actualizarea cunoștințelor însușite anterior:
Se verificǎ tema; se corecteazǎ eventualele greșeli.
Verificarea cunoștințelor anterioare se face prin aplicarea metodei R.A.I., un joc de întrebări și răspunsuri referitoare la conținuturile invatate pe parcursul lecției anterioare pornind cu aruncarea unei mingi către unul dintre elevi. Cel care prinde mingea răspunde, formulând apoi o altă întrebare, aruncă mingea colegilor. Elevii “intră” în joc răspunzând la întrebarea primită și formulând întrebări adecvate:
Stabiliți momentele subiectului operei “Două loturi”, de I.L.Caragiale;
Care sunt personajele nuvelei?
Unde se petrec intâmplările?
Stabiliți trei particularități ale personajului principal al nuvelei “Două loturi”, de I.L.Caragiale
4. Anunțarea temei și a obiectivelor:
Se anunțǎ tema și obiectivele lecției. Profesorul srie titlul lecției pe tablă și
Formulează obiectivele pe înțelesul elevilor.
5. Dirijarea învǎțǎrii și asiguarea feedbackului:
Se împart fișele – Anexa 1 – și se explicǎ metoda de lucru – ,,Pǎlǎriile gânditoare’’ .
Fișele conțin sarcini de lucru corespunzǎtoare diferitelor tipuri de gândire: obiectivǎ, pozitivǎ, negativǎ, etc.
Profesorul monitorizează permanent activitatea fiecărei grupe de elevi, îi îndrumă pentru a se asigura că s-au transmis corect informațiile.
Cere unui elev din fiecare grupa să citească planul rezultat din activitatea pe grupe. Completează, îndrumă și corectează, la nevoie, răspunsurile elevilor.
6. Obținerea perfomanței:
Elevii primesc urmǎtoarea sarcinǎ de lucru: Scrie pe o pagină distinctă o scrisoare, de 7-8 rânduri, adresată lui Lefter Popescu, prin care să-l sfătuiești ce sa facă pentru a reveni la viața anterioara „câștigului”.
Cu pălăria albă pe cap se face o analiză obiectivă a situațiilor!
Gândire obiectivă care se bazează pe informații.
Prezintă lucrurile așa cum sunt fără nici o părere, interpretare critică sau emoție.
1. Prezentați date despre viața și opera lui I.L. Caragiale
2. Realizează, în cel mult zece rânduri, o prezentare a operei
„Două loturi”
Gândiți !
Lucrați în perechi !
Comunicați!
Când gândim cu pălăria albastră încercăm să oferim o privire de ansamblu asupra faptelor!
Definirea, extragerea clară a problemei, concluziei.
Care crezi cǎ a fost intenția autorului când a scris aceastǎ operǎ? De ce opera „Două loturi” este o nuvela?
Care crezi cǎ a fost scopul acestei lecții?
Gândiți !
Lucrați în perechi !
Comunicați!
Cu pălăria verde pe cap nu există limite în calea gândurilor!
Gândire creativă care se bazează
pe generarea de idei noi.
1. Imagineazǎ-ți alte douǎ moduri în care s-ar fi putut termina nuvela.
2. Este posibil ca Lefter Popescu să revină la viața lui normală in urma acestor intâmplări ?Argumentează.
Gândiți !
Lucrați în perechi !
Comunicați!
Cu pălăria galbenă pe cap gândim pozitiv și vedem numai avantajele situației!
Gândire pozitivă, se bazează pe o gândire pozitivă a evenimentelor, evidențiere
avantajelor, oportunităților
și a posibilităților
de concretizare a ideilor.
1. Încercați sa comentati comportamentul personajului principal fata de celelalte personaje. Transformați-l într-un personaj cu altfel de comportament.
2. De ce crezi cǎ autorul a creat un astfel de personaj?
Gândiți !
Lucrați în perechi !
Comunicați!
Cu pălăria neagră pe cap se face o evaluare critică a faptelor!
Gândire negativă, se bazează pe evidențierea greșelilor, a punctelor slabe și a riscurilor
E o pălărie pesimistă
Identificati defectele majore ale personajului Lefter Popescu
Ce nu ar fi trebuit sa faca personajul? De ce?
Gândiți !
Lucrați în perechi !
Comunicați!
Când gândim cu pălăria roșie, nu trebuie să dăm nicio justificare!
Gândire afectivă care se bazează pe emoții, sentimente, intuiție
1. Imaginați-vă că sunteți avocatul lui Lefter Popescu. Construiți o pledoarie prin care să cereți Ministerului reîncadrarea pe post a funcționarului.
2. Ce v-a plǎcut cel mai mult din aceastǎ operǎ ? De ce ?
Gândiți !
Lucrați în perechi !
Comunicați!
PROIECT DE LECȚIE
OBIECTUL; Limba și literatura romana
CLASA: a VII-a A
SUBIECTUL LECȚIEI: Valorificarea tipurilor de inteligențe multiple în opera Călin, file din poveste de M. Eminescu
TIPUL LECȚIEI: de sistematizare
MOTIVAȚIA :
Aceată lecție face parte din cadrul proiectului Teoria inteligențelor multiple;
Se vizează promovarea înțelegerii profunde a conceptelor fundamentale la disciplina limba și literatura română, acordând posibilitatea elevilor de a explora o gamă largă de inteligențe.
Din perspectiva interdisciplinară putem face apel la cunoștințele din următoarele domenii :limba și literatură, matematică, educație plastică, educație muzicală, educație fizică, științele naturii.
Tipuri de inteligențe vizate :
– Inteligența lingvistica ;
Inteligența logico-matematică
Inteligența muzicală
Inteligența spațială
Inteligența naturalistă
Inteligența kinestezică
Inteligența interpersonală.
E. Lecția este importantă deoarece pornind de la teoria inteligențelor multiple, dezvoltă la elevi încrederea în ei înșiși, valorificând potențialulu creator al fiecăruia ș folosind mijloace de lucru variate elevii se simt atrași de activitate.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O 1 – să valorifice informațiile despre viața și opera lui M.Eminescu și despre poemul Călin, file din poveste ;
O 2- să recite corect și expresiv textul poemului ;
O 3 – să menționeze secvențele textului;
O 4 – să identifice modurile de expunere și figurile de stil ;
O 5- să exprime prin cuvânt, culoare,muzică, mișcare, ș.a. trăsăturile textului ;
O 6 – să-și formeze deprinderea de a lucra în echipă.
OBIECTIV SPECIAL : valorificarea tipurilor de inteligențe multiple.
STRATEGIA DIDACTICĂ
Metode și procedee : conversația, învățarea prin descoperire, exercițiul, jocul didactic, recitatul, tehnica audio-vizuală
Forme de organizare : elevii sunt împărțiți pe grupe : fiecare grupă va primi sarcini diferențiate în funcție de tipul de inteligență de care dispune.
Condiții prealabile :
Pe parcursul studierii capitolului despre M. Eminescu și a poemului Călin , file din poveste, elevii au realizat portofolii care conțin :
un eseu despre viața și opera lui M. Eminescu ;
CD-ul cu viața și opera lui M. Eminescu ;
o colecție ilustrată cu cele mai frumoase versuri eminesciene ;
descrierea cadrului natural în care are loc nunta tinerilor ;
portretul tinerilor;
o compunere prin care elevii au evidențiat elementele de ceremonial tipice nunții țărănești ce se regăsesc în secvența a III-a a poemului.
Managementul resurselor și a timpului de lucru :
Timp de lucru : 50 minute.
Materiale : rebus
Puzzle
Cd cu muzica
CD player
Creioane colorate
Costume
Careu cu parola
Fișe de lucru
Careu cu parole
Proiector
e. Bibliografie – Criticã si istorie literarã,Cluj 1983,Editura Dacia
– Poezia lui Eminescu, Bucuresti1969, Editura Tineretului
– Eminescu – culturã si creatie, Bucuresti 1976", Editura M. Eminescu
– , H. (1993b). Multiple intelligences: The theory in practice. : Basic Books.
-, H. (1993b). Multiple intelligences: The theory in practice. : Basic Books.
SCENARIU DIDACTIC
ANEXA 1
REBUS
A
B
Coloana A-B Numele poemului studiat.
M. Eminescu aparține perioadei marilor…………;
Prenumele iubitei marelui poet;
Sursa de inspirație a basmelor eminesciene ;
Localitatea unde s-a născut M.Eminescu ; ;
Basmul Călin, file din poveste își are punctul de plecare din basmul popular Călin…….. ;
Poem de dragoste care prelucrează mitul popular al zburătorului ;
Numele prietenului lui Eminescu pe care l-a determinat să-și scrie amintirile ;
Numele cimitirului unde este înmormântat M. Eminescu ;
Numele orașului din în care a studiat Eminescu ;
Cadrul natural în opera lui Eminescu;
Supratema operei eminesciene;
Alta temă întâlnită în opera lui Eminescu; începe cu n;
Al câtelea copil este M.Eminescu la parinți ;
Numele de familie al părinților ;
Numele poeziei din care sunt următoarele versuri :
Codrule, codruțule, ce mai faci drăguțule/ că de când nu ne-am văzut/ Multă vreme a trecut….
Cenaclu literar din care a facut parte marele poet ;
Numele poemului care prezintă confruntarea dintre Mircea cel Bătrân și Baiazid ;
Sursa de inspirație în Scrisori ;
G. Călinescu îl numește pe M. Eminescu poetul…
ANEXA 2
CAREU CU PAROLE
bărbat care se ocupa cu poftirea și cinstirea oaspeților la nunțile țărănești;
mireasa din nunta gâzelor ;
forma literară a cuvântului locustă ;
derivat cu sufix diminutival de la cuvântul muscă (pl.).
e) omonimul lui prea luminat ;
sinonimul lui molatic .
Figuri de stil sonore : 6. 8. 1. 2. 9. 12. 6. 4.9 ……………………………
6. 10. 3. 11. 6. 11. 7. ……………………………
ANEXA 3
TEST
Încercuiți litera A dacă considerați că enunțul este adevărat sau litera F dacă considerați că enuntul este fals:
FLUTURELE
A F Fluturele traiește în deșert, păduri tropicale sau munți.
A F Aripile fluturelui sunt acoperite cu solzi.
A F Cel mai mic fluture are aripile de 30 cm.
LĂCUSTA
A F Lăcusta are un corp lung, subțire , împărțit în trei: abdomen, torace, cap.
A F Lăcusta mănâncă frunze.
A F Culoarea lăcustei este exclusiv verde.
FURNICA
A F Furnica are aripi.
A F Furnicile au o conducătoare numită regină.
A F Furnicile nu depun ouă.
ALBINA
A F Locul preferat al albinelor esre deșertul.
A F Corpul albinei este alcătuit cu păr scurt si foarte des.
A F Albina are o singură culoare.
LICURICIUL
A F Trăiește în Anglia, Scotia, Noua Zeelandă, Australia și Tasmania.
A F Lumina este produsă numai de masculi.
A F Viața licuriciului are 4 stadii.
VIOREAUA
A F Vioreaua nu este plantă ierbacee.
A F Vioreaua face parte din familia liliaceelor.
A F Vioreaua poate fi albastră, roz sau albă.
ANEXA 4
Dar ce zgomot se aude?Bazait ca de albine
Toti se uita cu mirare si nu stiu de unde vine,
Pana vad paienjenisul intre tufe ca un pod,
Peste care trece-n zgomot o multime de norod.
Trec furnici ducand in gura de faina marii saci,
Ca sa coaca pentru nunta si placinte si colaci ;
Si albinele-aduc miere, aduc colb marunt de aur,
Ca cercei din el sa faca cariul, care-i mester faur.
Iata vine nunta-ntreaga-vornicel e-un greierel,
Ii sar purici inainte cu potcoave de otel ;
In vesmant de catifele, un bondar rotund in pantec
Somnoros pe nas ca popii glasuieste-ncet un cantec ;
O cojita de alun atrag locuste, podu-l scutur,
Cu musteata rasucita sede-n ea un mire flutur ;
Fluturi multi, de multe neamuri, vin in urma lui un lant
Toti cu inime usoare, toti sagalnici si berbanti
Vin tantarii,lautarii, gandaceii, carabusii
Iar mireasa viorica i-astepta-ndaratul usii
Si pe masa-mparateasca sare-un greier, crainic sprinten
Ridicat in doua , s-a-nchinat batand din pinten ;
El tuseste, isi incheie haina plina de sireturi:
-« Sa iertati, boieri, ca nunta s-o pornim si noi alaturi. »
Anexa nr. 5
Înserarea
Amurg…
Din văzduhul cenușiu, curge un zăbranic de omăt peste pământul înghețat de frigul mânios. Colinele tărăgănate se odihnesc sub zăpada sclipitoare, fină cernută ca făina.
Din interiorul călduros al casei, urmăresc lângă copiii zburdalnici ce fug de colo-colo, bulgărindu-se și împiedicându-se. Altora mai mici le curg mărgele reci de lacrimi pe fața roșioară.
Lângă pădurea cercelată cu promoroacă, copiii se grăbesc să dea viață unui om de zăpadă. Zâmbetul pietricelelor așezate delicat pe fața pufoasă a omului de zăpadă, împreună cu cei doi ochi ca de smarald și portocaliul unui morcov, îl ajută pe acesta să se bucure de acest anotimp fabulos, iarna. O oală veche și ruginită este așezată pe capul omului de zăpadă, așa de bucuros de dragostea cu care este înconjurat. Și, desigur, nu s-a uitat să i se pună și crenguțe uscate în loc de mâini. O fetiță cu obrajii îmbujorați i-a împrumutat fularul.
Copiii, bucuroși de noul lor prieten, i-au făcut omului de zăpadă un minunat cadou: i-au adus niște năsturei pe care i-au “cusut” pe hăinuța pufoasă a prietenului lor.
Dar, bucuria fu întreruptă de către vocea caldă și blajină a mamei :
“ Copii, veniți în casă ! “
(Alina L.)
Primii fulgi
După o toamnă lungă și ploioasă a sosit iarna. Am așteptat-o foarte mult, iar acum este aici. Zilele sunt din ce în ce mai scurte, iar cerul tot mai posomorât. Temperaturile s-au înăsprit, iar globul de aur nu mai are putere să încălzească, arătându-se tot mai rar pe infinitul cerului. Tot ce mai poate să facă este să lumineze, cu intermitențe, câteva ore pe zi.
Azi-dimineață, stăteam la fereastră și admiram cum cerul arunca stropi leneși în stânga și-n dreapta. Stropii se izbeau de geam, iar apoi se prelingeau în șiroaie mari. Deodată, printre stropi apăru ceva alb. Era mai mare decât un strop de apă, dar pufos ca un ghemotoc de vată. Era un fulg de zăpadă, era primul fulg de nea din această iarnă. Apoi am văzut încă unul și încă unul. În scurt timp, începură să cadă ca cernuți tot mai mulți. Era ca o ploaie gingașă și albă. Privirea mi se ridică spre cer, iar priveliștea ce mi se deschidea în fața ochilor era încântătoare: atmosfera era cucerită de steluțe argintii. Bucuros și însuflețit de jocul vesel al fulgilor albi nu am rezistat tentației și am ieșit în curtea casei continuând să privesc cum neaua se așterne ca o plapumă. În doar câteva minute zăpada vopsise totul în alb. Copacii păreau dați cu var, de la rădăcină până la crengile golașe. Asfaltul negru al străzilor nu se mai zărea de sub stratul de omăt, iar casele își trăseseră căciulițe albe și pufoase. În câteva minute iarna reușise să schimbe toată înfățișarea satului, îmbrăcându-l cu mantia ei albă și strălucitoare.
Pe ulița inundată de zăpada căzută din belșug a apărut prima săniuță. Trasă de un copil vesel, săniuța lăsa în spate urme adânci în zăpada proaspăt căzută. Pe aceste urme, alți copii înfofoliți, cu alte sănii, și-au făcut apariția și se bucurau de prima zi de zăpadă. În curând în tot satul răsunau glasurile cristaline ale copiilor.
(Diana S.)
Iarna
Era o zi friguroasă de iarnă. Împreună cu familia și câțiva prieteni, veniți și ei cu familiile lor, am mers la o cabană pentru o zi și o noapte.
A fost foarte distractiv. Toată ziua ne-am dat cu sania, am făcut oameni de zăpadă și ne-am bătut cu bulgări. Seara ne-am adunat cu toții în interiorul cald și primitor al cabanei. După un joc de cărți ne-am retras fiecare în camerele noastre, deoarece oboseala de peste zi își spunea deja cuvântul.
Nu după mult timp m-am trezit însă. Lăsasem fereastra deschisă și, din interiorul cald și primitor, camera mea devenise unul friguros și ostil. Crăiasa cerului lumina înălțimile. Era ceva uimitor. Copil de șes fiind nu mai văzusem așa ceva. Am hotărât să ies afară pentru a privi mai în detaliu tot ce se întâmplă. Grivei, cățelul cabanierului, m-a simțit și a ieșit după mine. Peisajul înmărmurit, sub povara gerului aspru, arăta ca un mic colț de Rai. Copacii părea niște stafii uriașe, cabana părea amorțită sub învelișul alb și pufos al plapumei ce o învelea.
Toți ai cabanei dormeau. Pădurea părea amorțită dar nu dormea, o dovedeau urletele ce se auzeau în depărtare.
(Costel C.)
Anexa nr. 6
Bibliografie
Articole
Denis Legros & Jacques Crinon, Analyse de Psychologie des apprentissages et multimedia, apud Véronique Quanquin în ALSIC, 2003, vol.6,2; Sursa: http://alsic.u-strasbg.fr/Num11
Dinescu, Lucia Simona, „Imagini virtuale. Poezia și blog-ul”, observator cultural, nr. 337; sursa: http://www.observatorcultural.ro/informațiiarticol.phtml?xid=16256
Draghia, Ovidiu, „Presa românească online”, în Observatorul Cultural, nr. 379,iulie 2007, : http://www.observatorcultural.ro/Presa-romaneasca-on-line*articleID_17879-articles_details.html
Graells, Père Marquès (1998), „Usos educativos de internet” sursa: http://dewey.uab.es/pmarques/usosred2.htm
Manolesu, Ion, „Realitatea virtuală – o perspectivă tehnologică și virtuală”, în „Idei în dialog” , nr. 3, martie 2009
Mialaret, G. , Pédagogie générale, Paris , 1991, p. 543, sursa: http://id.erudit.orq/iderudit/031622ar
Pélissier, Chrysta, „Caractérisation des interfaces porteuses d’information mises en œuvre dans un environnement informmatique d’aide à l’apprentissage de la lecture” în ALSIC, 2003, vol. 6, 2; sursa: http://alsic.u-strasbg.fr/Num11
Bloguri
http://www.unibuc.ro/eBooks/EDU/CrengutaOprea/cuprins.htm
http://www.dilemaveche.ro/index.php?
www.edict.ro/articole/proiectul-metoda interdisciplinara
www.microsoft.com/romania/office/powerpoint/
http://.lumivirtuale.ro/lumi05/nas05.htm
http://creatie.librariaonline.ro/
Lucrări de specialitate
Asubel, D.; Robinson, F., Învățarea în școală – introducere în psihologia pedagogică (trad.), E.D.P., București, 1981
Bărboi, Constanța, Metodica predării limbii și literaturii în liceu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983.
Brânzei, Gheorghe; Apetroaie Elena; Ilarie, Oana; Apetroaie-Iliescu, Elena, Receptarea literaturii în gimnaziu și liceu, Editura Alfa, Piatra Neamț, 2004
Brânzei, Gheorghe (coord.); Ungureanu, Adriana; Ilarie, Oana; Brânzei, Rodica,Lecția de limba și literatura română. Repere metodice pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, Editura Princeps Edit, Iași, 2007
Cristea, Sorin, Dicționar de pedagogie, Editura Litera Internațional, 2000
Cristea, Sorin, Pedagogie, Vol. II, Editura Hardiscom, 1997
Cucoș, Constantin, Informatizarea în educație, Editura Polirom, Iași, 2006
Cucoș, Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2002
Dumitriu, Constanța, Introducere în cercetarea psihopedagogică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004
Dumitriu, Gheorghe; Dumitriu, Constanța, Psihopedagogie. Curriculum – suport pentru examenele de definitivat și gradul II în învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004
Florin, Marcu, Constant Maneca, Dicțioanr de neologisme, 1986, EA, Buc. S.v.
Gheorghe, Mariana, Tehnologia informației și comunicațiilor, Editura Corint, București, 2005
Ionescu, Miron, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2011
Jinga, I.; Istrate, E., Manual de pedagogie, Editura All Educțional, București, 1998
Manolesu, Ion, Videologia. O teorie tehno-culturală a imaginii globale, Editura Polirom, Iași, 2003
Mariana, Marinescu, Instruirea Asistată de Calculator în Predarea Disciplinelor Tehnice,p 70
Mihaela, Secrieru, Didactica limbii române, Editura Ovi-art, Iași, 2004
Nicola, Ioan, Tratat de pedagogie școlară, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996
Noveanu, Eugen, Constructivismul în educație, 1982
Oprea, Crenguța-Lăcrămioara, Pedagogie. Alternative metodologice interactive, Editura Universității din București, 2003.
Panfil, Alina, Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Pitești, 2004
Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii și literaturii române în școală. Ghid teoretico-aplicativ, Editura Polirom, Iași, 1999
Piaget, Jean, Psihologie și pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972
Sardar, Ziauddin; Van Loon, Boris, Câte ceva despre Mass-media, „Curtea Veche Publishing”, București, 2001
Vistian, Goia, Didactica limbii române pentru gimnaziu și liceu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002
Vince, J., Realitatea virtuală – trecut, prezent și viitor, Editura tehnică, București, 2000
Wincent Okon, Didactica Generală. Compendiu, EDP, București 1974
CUPRINS
ARGUMENT…………………………………………………………………………… pag. 2
CAPITOLUL I – Noile tendințe în educație
1.1. Orientări tradiționale și moderne…………………………………………………… pag. 5
1.2. Metode și tehnici interactive de predare – învățare……………………..…….……. pag. 6
1.2.1. Metode de predare – învățare în grup……………………………… pag. 6
1.2.2. Metode de fixare și de sistematizare a cunoștințelor de verificare… pag. 7
1.2.3. Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativității……. pag. 7
1.3. Tradițional și modern în didactica limbii și literaturii române………………….…. pag. 8
1.4. Manualele alternative – necesitate pentru creșterea calității educației……….……. pag. 12
CAPITOLUL II – Resursele didactice virtuale
2.1. Utilizarea calculatorului – resurse formative…………..………………….…….…pag. 21
2.2. Mijloace formative electronice la ora de limba și literatura română………………pag. 24
2.3. Internetul ca mijloc de comunicare și informare…………………………………..pag. 26
2.4. Sarcini didactice bazate pe Tehnologia Informației la ora de limba și literatura
română…………………………………………………………………………….…pag. 28
Informarea, culegerea și procesarea datelor………………………….pag. 28
Redactarea și prezentarea lucrărilor folosind calculatorul……..……pag. 32
Utilizarea de soft-uri educaționale……………………………………pag. 35
2.5. Resurse educative ale Internetului…………………………………………………..pag. 37
2.5.1. Dimensiunea națională…………………………………………..….…pag. 37
2.5.2. Dimensiunea internațională……………………………………………pag. 39
CAPITOLUL III – Aspecte experimentale ale folosirii calculatorului în procesul studierii literaturii în școală
Preliminarii …………………………………………………………………..………..pag. 40
3.1. Ipoteza de lucru……………………………………………………………………..pag. 41
3.2. Scop………………………………………………………………………………….pag. 41
3.3. Organizarea și desfășurarea experimentului……………………………….…..….pag. 42
3.3.1. Eșantionul și caracteristicile sale……………….………………….…pag. 42
3.3.2. Etapele desfășurării cercetării………………………………………..pag. 42
3.3.3. Metodologia de cercetare……………………………………………..pag. 43
3.3.4. Desfășurarea experimentului…………………………………………pag. 45
3.3.5. Rezultatele experimentului……………………………………………pag. 88
3.3.6. Interpretarea rezultatelor………………………………………………pag. 91
CONCLUZII…………………………………………………………………..………pag. 95
ANEXE…………………………………………………………………………………pag. 97
Anexa 1……………………………………………………………………..pag. 97
Anexa 2……………………………………………………………………..pag. 99
Anexa 3……………………………………………………….………..…..pag. 102
Anexa 4…………………………………………………………………….pag. 109
Anexa 5…………………………………………………………………….pag. 127
Anexa 6…….………………………………………………………………pag. 129
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………..pag. 131
CUPRINS…………………………………………………………………………..…pag. 134
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Două loturi de I.L. Caragiale [309666] (ID: 309666)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.