PROIECTAREA ȘI AMENAJAREA UNEI GRĂDINI PRIVATE DIN MUNICIPIUL [309663]

[anonimizat]: HORTICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Absolvent: [anonimizat]:

[anonimizat]

2019

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

SPECIALIZAREA: [anonimizat]: [anonimizat]:

[anonimizat]

2019

[anonimizat]1, Denisa JUCAN1

1[anonimizat], Nr. 3-5, 400372,

Cluj-Napoca, România; teodora_l@rocketmail.[anonimizat] “frumos” diferă la fel de mult ca și în cazul designului interior sau al artei.

[anonimizat], prin urmare s-a [anonimizat] a țării și de condițiile de mediu.

În proiectul de amenajare peisageră se parcurg mai mulți pași.

Într-o [anonimizat], punctele de interes. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], romantic sau linistit. Se urmarește unitatea grădinii și elementele comune pe care trebuie să le aibă aceasta cu clădirea principală.

[anonimizat] o serie de date necesare proiectării precum: [anonimizat], denivelările, [anonimizat], [anonimizat], etc.

[anonimizat] a suprafețelor gazonate. [anonimizat] a fi folosit.

După aprobarea de către client a design-ului, [anonimizat] a lucrării.

Un design reușit este acela în care beneficiarul regăsește elementele esențiale grădinii ideale în propria viziune.

CUVINTE CHEIE:

Proiectare, artă, natură, frumusețe, amenajare

DESIGNING AND LANDSCAPING A [anonimizat]1 , Denisa JUCAN

1University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, 3-5 Manastur St., 400372, Cluj-Napoca, Romania; teodora_l@rocketmail.[anonimizat] "beautiful" differs as much as interior design or art.

[anonimizat], [anonimizat].

There are several steps in the landscape design project.

[anonimizat], the points of interest are established. Deciding whether to opt for a [anonimizat], [anonimizat], if you choose a great, cheerful, romantic or quiet genre. It is aimed at unity of the garden and the common elements it must have with the main building.

Measurements are made, a series of necessary design data such as: [anonimizat], [anonimizat], the soil profile, the hydrological conditions, the existing woody and grass vegetation, etc.

There are some options regarding the choice and layout of woody plants and arrangements floral and lawn surfaces. It is proposed and presented to the client the dendrological material to be used.

After the client's approval of the design, the cost of the project and the signing of the contract, the actual work is done.

A successful design is where the recipient finds the essential elements of the ideal garden in his own vision.

KEYWORDS:

Design, art, nature, beauty, landscape

INTRODUCERE

Activitățile de amenajări grădini și amenajări curți au fost întreprinse de oameni încă din cele mai vechi timpuri. Rolul inițial al acestora era unul util, de a asigura în vecinătatea locuinței cele necesare vieții. De-a lungul secolelor, nevoile, cerințele și aspirațiile societății umane au cizelat acestă activitate de amenajări grădini și amenajări curți dând naștere arhitecturii peisagere, un domeniu nou, mult mai larg și mai complex, cu un set de reguli și maniere stilistice proprii.

Termenul de arhitectură peisageră apare la inceput de secol XIX, fiind inventat de către Gilbert Lairg Meason. Acesta publică în 1828 o carte intitulată “On The Landscape Architecture of the Great Painters of Italy” în care trata modul în care clădirile și structurile erau amplasate în peisaj pentru a produce compoziții frumoase.

Amenajarea teritoriului combină elementele de artă și știință pentru a crea o extindere funcțională, plăcută din punct de vedere estetic a vieții interioare în aer liber. Unul dintre scopurile inițiale ale designului peisajelor este acela de a îmbina tehnologia modernă cu mediul natural. Pentru a lucra la un design de peisaj de dorit, horticultorul peisagist trebuie să aibă o cunoaștere activă a elementelor de artă și a principiilor de proiectare.

Amenajarea unui spațiu verde nu înseamnă a umple spațiile goale dintre clădiri cu „pietre, iarbă, flori și copaci” ci înseamnă a organiza, a armoniza și a disciplina formele vegetale, cromatica dinamică a florilor și frunzelor, mobilitatea apei, contrastul textural al suprafețelor și relieful cu diferite construcții sau dotări.

Armonia unei amenajări este accentuată prin design și planificare a plantelor ornamentale, prin utilizarea unor materiale potrivite pentru elementele construite din amenajare și îndeosebi prin abordarea unor concepte tot mai apropiate de identitatea spațiului și a momentelor frumoase ce pot deveni realitate în viitoarea amenajare. De asemenea este importantă selectarea și utilizarea acelor elemente care au caracteristici comune, elemente similare ca dimensiune, formă, culoare, material, textură sau detalii pentru a crea sentimentul de coeziune și de relație între diferitele elemente ale peisajului.

PARTEA I

CAPITOLUL I

SITUAȚIA EXISTENTĂ

Termenul de peisaj (landschaft) a fost introdus ca termen științific, geografic, de către geograful german A. Hommeyer, în anul 1805 cu sensul de înfățișare a unui ținut privit dintr-un punct dominant de observație (după Donisă citat de D.Petrea, 2005). În aceeași perioadă naturalistul german Al. von Humboldt (1769-1859) a clasificat peisajele în funcție de omogenitatea asociațiilor vegetale. În literatura vremii se evidențiază termenii de peisaj natural (Naturlandschaft) în care omul nu apare ca prezență semnificativă și peisaj cultural (Kulturlandschaft) în care omul este principalul agent ce transformă peisajul natural (O. Schlüter, 1907 cf. Donisă citat de D. Petrea, 2005 și S. Bănică, 2006). În Franța se folosește termenul paysage, cu componenta sa predominant naturală iar în țările de limbă engleză este utilizat termenul landscape, în strânsă legătură cu amenajarea teritoriului. Școala rusă a preluat în terminologia geografică germanul landschaft, asa cum s-a intamplat și în literatura științifică românească, unde a circulat în paralel cu temnenul din limba franceză, preluat anterior. Definirea termenului a fost însă aceeași, și anume “o unitate teritorială caracterizată prin fizionomie specifică impusă de către factorii fizico- geografici” ( Bănică S., 2006).

Se expun clientului caracteristicile fiecărei specii propuse, precum longevitatea plantei, rezistența la anumiți factori nocivi, ritmul de creștere, înalțimea maximă, forma și desimea coroanei, coloritul scoarței, frunzelor, florilor, fructelor, perioada înfloririi și fructificării, aromele, plasticitatea și posibilitatea efectuării de grupări ornamentale.

Se întocmește lista materialelor și speciilor dendro-floricole necesare, se face o propunere financiară estimativă și se discută bugetul. În funcșie de toate aceste coordonate se realizează proiectul de amenajare peisagistică. Schița de amenajare se realizează cu ajutorul aplicațiilor software 2D (în plan) și 3D (în spațiu), oferind o imagine de ansamblu și vizibilitate.

I.1. CARACTERIZAREA GENERALĂ A ZONEI

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafață de 179,5 km². Situat în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei, orașul este plasat la intersecția paralelei 46°46'N cu meridianul 23°36'E. Se întinde pe văile râurilor Someșul Mic și Nadăș și, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale Popeștiului, Chintăului, Borhanciului și Popii. Spre sud-est, ocupă spațiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți de dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 825 m. La sud orașul este străjuit de dealul Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea orașului, se întinde Câmpia Someșană, iar la nordul orașului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca vârful Lombului (684 m), vârful Dealul Melcului (617 m), vârful Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi dealul Hoia (506 m), dealul Gârbăului (570 m) ș.a. Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia, pe amplasamentul cărora sunt importante obiective istorice și turistice de interes național: fortificația de la Cluj-Mănăștur (secolul al XI-lea) și biserica romano-catolică Calvaria, respectiv garnizoana orașului (secolul al XVIII-lea) și unct de belvedere (https://ro.wikipedia.org/wiki/Cluj-Napoca#Geografie u.a. 17.06.2019 ).

Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, precum și câteva pâraie: Pârâul Țiganilor, Canalul Morii, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii.

Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații botanice cunoscute – Fânațele Clujului și Rezervația Valea Morii.

"Zona metropolitană Cluj-Napoca" este o unitate teritorială de planificare, compusă din comunele Apahida, Cojocna, Suatu, Căianu, Jucu, Pălatca, Cluj, Bonțida, Dăbâca, Borșa, Chinteni, Aluniș, Cornești, Panticeu, Vultureni, Așchileu, Sânpaul, Baciu, Gârbău, Aghireșu, Căpușu Mare, Gilău, Florești, Săvădisla, Ciurila, Feleacu, Aiton, Recea-Cristur și municipiul Cluj-Napoca, principalul pol de dezvoltare al acestei unități.

Clima Clujului este plăcută, de tip continental moderată. Este influențată de vecinătatea Munților Apuseni, iar toamna și iarna și de influențele atlantice de la vest. Trecerea de la iarnă la vară se face, de obicei, la sfârșitul lunii aprilie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuală din aer este cca. 8,2 °C, iar media precipitațiilor anuale atinge 663 mm(https://ro.wikipedia.org/wiki/Cluj-Napoca#Geografie u.a. 17.06.2019).

I.2. STUDIUL PEDOGENETIC

I.2.1. Studiul geomorfologic

Geologia zonei urbane clujene se caracterizează prin mare varietate de formațiuni litostratigrafice, repartizate în conformitate cu evoluția, modul de asociere și succesiunea factorilor geologici care au activat în diferite perioade de timp (după Stoian,L.C., 2011). Din punct de vedere geologic Clujul se situeaza la contactul a două mari unitați structurale: zona cristalinomezozoică a orogenului carpatic și formațiuni aparținând Bazinul Transilvaniei (Ciupagea, 1970, citat de Danci,I., 2012). Predomină considerabil formațiunile sedimentare neozoice: sedimentarul neozoic este reprezentat de formațiuni detritice dispuse succesiv dinspre munte spre Depresiunea Transilvaniei și este compus din pietrișuri, conglomerate, nisipuri, gresii slab cimentate, diferite tipuri de argile, gipsuri, tufuri, tufite, sare, etc (file:///C:/Users/Teo/AppData/Local/Temp/expert%20Gabriela%20TIMIȘ_pop_simona_cas_deac_rez_ro_2015-01-05_12_31_36-1.pdf u.a. 17.06.2019).

I.2.2. Studiul litologic

Depozitele cuaternare recente (deluvii, coluvii, proluvii și aluviuni) sunt cantonate pe versanți, la baza acestora și în albiile majore. Forajele efectuate în partea de vest a zonei investigate evidențiază pentru partea superioară a coloanei stratigrafice următoarele entități:

Argilă neagră de consistență tare, plasticitate mare și umiditate foarte mare;

Argilă gălbuie cu plasticitate mare și foarte mare, consistența vârtoasă, compresibilitate medie, saturată;

Nisip argilos și argilă nisipoasă cu plasticitate mijlocie, consistență vârtoasă, compresibilitate medie, saturată;

Nisip prăfos maroniu-gălbui, argilă marnoasă și marnă cenușie cu plasticitate mare și foarte mare, consistență tare, saturată;

Depozite de terasă ( T4-6m altitudine relativă) ale Someșului Mic, reprezentate prin pietrișuri în alternanță cu nisipuri și argile (fig. 2).

Alternanța de roci permeabile și impermeabile este un factor favorizant pentru apariția alunecărilor de teren și a organismelor de eroziune în adâncime, aflate în diverse stadii de evoluție(https://www.geomorphology.ro/wp-content/uploads/2015/07/Revista-de-geomorfologie-nr.-8-2006-04surdeanu.pdf u.a. 17.06.2019).

I.2.3. Studiul hidrologic

Rețeaua hidrografică a Clujului se încadrează în bazinul hidrografic al Someșului Mic cu izvoarele în Munții Apuseni. Râul Someșul Mic traversează municipiul Cluj-Napoca pe o lungime de 16 km și colectează din această zonă următorii afluenți: pârâul Gârbău, Pârâul Popii, Pârâul Țiganilor I și II, Valea Becaș, Valea Murători, Pârâul Zăpodie, Valea Nadăș, Pârâul Popești, Pârâul Chinteni, Pârâul Lomb,Valea Cladă. “Bălțile” din Cluj ocupau la mijlocul sec. al XX-lea peste 10 ha fiind compuse din lacul din Parcul Central și cele din cartierul Gheorgheni. Primul lac din Gheorgheni, din imediata vecinătate a Străzii Între Lacuri are o vechime de aproape 600 de ani și era numit “Lacul fără fund”. Lunca clujeană a Someșului Mic prezintă un acvifer care se dezvoltă până la adâncimile de 4 – 10 m, nivelul apei subterane situându-se în intervalul 1–3 m (https://www.geomorphology.ro/wp-content/uploads/2015/07/Revista-de-geomorfologie-nr.-8-2006-04surdeanu.pdf u.a. 17.06.2019).

I.3. STUDIUL CLIMATIC

Clima Clujului este temperat-continentală, cu ușoare influențe oceanice, însă fiind un oraș situat pe mai multe trepte de altitudine, temperaturile și precipitațiile pot fi diferite de la cartier la cartier. Temperatura medie anuală în Cluj-Napoca este de 8,2 grade Celsius iar media precipitațiilor este de 557 de milimetri (https://www.vremea.ro/gt/clima-cluj-napoca/ u.a. 17.06.2019).

I.3.1. Regimul termic

Figura 1.1. Graficul temperaturilor în anul 2018

( Sursa : https://www.meteoblue.com/ro/vreme/historyclimate/climatemodelled/cluj-napoca_rom%C3%A2nia_681290 u.a. 17.06.2019 )

"Maxima medie zilnică" (linia roșie continuă) arată temperatura maximă medie a unei zile pentru fiecare lună pentru Cluj-Napoca. De asemenea, "minima medie zilnică" (linia albastră continuă) arată media temperaturii minime. Zilele calde și nopțile reci (liniile punctate albastre și roșii) arată media celei mai calde zile și a celei mai reci nopți ale fiecărei luni din ultimii 5 de ani.

În medie, cea mai caldă lună este august, în timp ce cea mai rece este ianuarie. În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub –15°C și cu zăpadă din ce în ce mai puțină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale (în care maxima depășește 30°C).

I.3.2. Lumina

Figura 1.2. Graficul zilelor însorite

( Sursa : https://www.meteoblue.com/ro/vreme/historyclimate/climatemodelled/cluj-napoca_rom%C3%A2nia_681290 u.a. 17.06.2019 )

Graficul arată numărul lunar de zile de soare, parțial înnorate, înnorate și cu precipitații. Zilele cu mai puțin de 20% acoperire cu nori sunt considerate însorite, cele cu 20-80% acoperire ca parțial înnorate iar cele cu peste 80% ca înnorate.

I.3.3. Regimul hidric

Figura 1.3. Graficul precipitațiilor în anul 2018

( Sursa : https://www.meteoblue.com/ro/vreme/historyclimate/climatemodelled/cluj-napoca_rom%C3%A2nia_681290 u.a. 17.06.2019 )

Diagrama precipitațiilor pentru Cluj-Napoca arată în câte zile pe lună este atinsă o anumită cantitate de precipitații.

Media precipitațiilor anuale atinge 557 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (85,9 mm), iar cea mai uscată, februarie (23,3 mm). Furtunile de vară însoțite de descărcări electrice sunt frecvente, direcția lor predominantă fiind vest-est, acestea desprinzându-se de pe Munții Gilău și având intensitatea maximă în cartierele vestice ale orașului

(https://www.meteoblue.com/ro/vreme/historyclimate/climatemodelled/cluj-napoca_rom%C3%A2nia_681290 u.a. 17.06.2019).

I.3.4. Nebulozitatea

Figura 1.4. Graficul nebulozității în anul 2018

( Sursa : https://www.meteoblue.com/ro/vreme/historyclimate/climatemodelled/cluj-napoca_rom%C3%A2nia_681290 u.a. 17.06.2019 )

În figură se arată numărul lunar de zile parțial înnorate și înnorate. Lunile iulie – august au cele mai multe zile parțial acoperite cu nori ( între 5 și 25 de zile ), iar lunile decembrie, ianuarie și februarie au până la 15 zile complet acoperite cu nori.

I.3.5. Regimul eolian

Figura 1.5. Regimul eolian în anul 2018

( Sursa : https://www.meteoblue.com/ro/vreme/historyclimate/climatemodelled/cluj-napoca_rom%C3%A2nia_681290 u.a. 17.06.2019 u.a. 17.06.2019)

I.3.6. Roza vănturilor

Figura 1.6. Roza vânturilor pe anul 2018

(Sursa: https://www.meteoblue.com/ro/vreme/historyclimate/climatemodelled/cluj-napoca_rom%C3%A2nia_681290 u.a. 01.07.2019)

Roza vânturilor pentru Cluj-Napoca arată câte ore pe an bate vântul din direcția indicată. Exemplu SV: Vântul bate dinspre Sud-Vest (SV) spre Nord-Est (NE).

I.3.6. Condiții naturale critice

Deși sunt fenomene meteorologice obișnuite pentru clima temperat – continentală, în anumite condiții de timp, înghețurile și brumele pot deveni riscuri climatice prin consecințele lor, imprevizibile de cele mai multe ori.

Printre aceste condiții se numără:

când se produc în extrasezon cu 2 – 3 săptămîni mai devreme toamna, sau mai târziu primăvara comparativ cu datele medii;

când aerul în deplasare este deosebit de rece de origine arctică;

când înghețul are origine mixtă (advectiv – radiativă);

când înghețul se consemnează atât pe sol, cât și în aer;

când durata înghețului depășește 5-10 ore consecutive.

Figura 1.6. Diagrama temperatulior în luna noiembrie 2018

( Sursa : https://www.meteoblue.com/ro/vreme/historyclimate/weatherarchive/cluj-napoca_rom%C3%A2nia_681290 u.a. 17.06.2019)

Înghețurile în aer primăvara se mențin în medie până la 6 – 21 aprilie, iar la suprafața solului până la 22 – 30 aprilie. Însă, în ultimii ani înghețurile se semnalează și în luna mai. În anul 2018, prima zi cu temperaturi negative s-a înregistrat în 21 noiembrie, conform figurii de mai sus, iar cea mai tardivă zi cu îngheț a anului 2019 este 28 martie, conform graficului de mai jos.

Figura 1.7. Diagrama temperaturilor din luna martie 2019

( Sursa : https://www.meteoblue.com/ro/vreme/historyclimate/weatherarchive/cluj-napoca_rom%C3%A2nia_681290 u.a. 17.06.2019 )

Cu ajutorul datelor despre pedologia și clima zonei, se face o selecție a specilor care să se preteze terenului ales pentru amenajare.

I.4. SOLUL

Solul reprezintă un factor de mediu vital. Spațiul prezintă soluri puternic modificate, fie că este vorba de solurile aluviale de la nivelul luncilor (Someșului Mic, Nadășului), solurile cernoziomice cambice și argiloiluviale, faeziomurile carbonatice de la nivelul versanților ori solurile hidromorfe gleice și pseudogleice, solurile halomorfe, cu caracter intrazonal.

I.5. PREZENTAREA GENERALĂ A LOCAȚIEI

Amenajarea spațiului verde în cadrul spațiului propus are ca scop realizarea unei ambianțe cât mai plăcute, prin crearea unui fond de vegetație diversificat, corespunzător functionalității zonei respective.

Vegetația în ansamblu e diversificată, reprezentată de arbori și arbuști foioși, plante floricole și gazon.

Vegetația lemnoasă apare sub formă de aliniamente și în exemplare solitare: Acer, Liquidambar styraciflua, Prunus serrulata, Buxus sempervirens.

Majoritatea arbuștilor foioși folosiți realizează un decor deosebit în perioada de primăvară timpurie – vară, începând cu Forsythia X Intermedia“ Spectabilis”, Corylus avellana, și până în iarnă cu Berberis thunbergii var. Atropurpurea.

Speciile floricole au fost proiectate sub formă de mozaic în ronduri si platbandă: Lavandula angustifolia în mixturi cu trandafiri pitici și specii decorative prin frunze, cum sunt Hosta variegata Giant var. Montana, sau Pennisetum rubrum.

Gazonul are un aport esențial la constituirea efectului de decor.

Suprafața totală a terenului de amenajat este de 785 m2, din care 160 m2 sunt reprezentați de casă, 28 m2 garajul, 65 m2 curtea din fața casei, care este reprezentată de o alee pavată, lipsită de vegetație, în spatele casei se va afla un foișor cu dimensiunea de 40 m2 și un spațiu de joacă pentru copii de 8 m2 . Terenul este amplasat Municipiul Cluj – Napoca, pe strada Gen. Eremia Grigorescu (latitudine 46-47N, longitudine 023-34E).

I.5.1 Planul de situație

Suprafața de amenajat (Figura 1.8.) este plană, de 485 m2, forma grădinii fiind formată din două dreptunghiuri, iar în amenajarea ei se urmărește accesul ușor la spațiul de joacă al copiilor și la foișor.

Figura 1.8. Suprafața sud, sud – estică de amenajat

Rețeaua de circulație este formată dintr-o bandă de lățime medie, care permite intrarea cu mașina în garaj. În partea de sud – est a casei se găsește o alee care permite accesul în curtea care urmează a fi amenajată.

I.6. VEGETAȚIA EXISTENTĂ

Vegetația se constituie ca principalul factor vital, având rol esențial în îmbunătățirea microclimatului datorită acțiunii vegetației asupra compoziției aerului.

Vegetația spontană, de tip natural și semi-natural, este reprezentată de asociațiile de tip ruderal și segetal. Avănd în vedere că terenul de urmează a fi amenajat a fost folosit ca spațiu de depozitare a materialelor de construcție pentru casă, garaj și gard, vegetația existentă se compune în mare parte din specii botanice endemice, care fac parte din flora spontană (Figura 1.9.).

Figura 1.9. Vegetația existentă

Printre buruienile ruderale se numără tătăneasa ( Symphytum officinale ), pir ( Elymus repens ), neghina (Agrostemma githago ), iarba câmpului ( Agrostis stolonifera ), păpădie ( Taraxacum officinale ).

A fost nevoie de eliminarea buruienilor, astfel că s-a luat decizia de a aplica un erbicid postemergent, pe bază de glifosat.

PARTEA A II-A

CAPITOLUL II

CONCEPTUL AMENAJĂRII

Pentru că o grădină cu stil trebuie să reflecte și personalitatea proprietarilor, în elaborarea proiectului se ține cont atât de cerințele lor, cât și de modul lor de viață.

Grădina este făcută să servească pretențiile întregii familii și nu să fie pe placul altor persoane. De exemplu, degeaba se construiește o grădină plină de flori și statui ornamentale dacă există copii care au nevoie de spațiu pentru joacă.

Un plan de grădină bine realizat trebuie să conțina două perspective: să servească necesitățile oamenilor și să mențină natura linistitoare. În acelasi timp, grădina trebuie să se încadreze în mediu, să reflecte stilul locuinței și personalitatea proprietarilor. Grădina trebuie să fie extensia casei (Thomas Hobbs, 2004, The Jewel Box Garden, Timber Press).

Amenajarea și plantele selectate trebuie să corescupndă nevoilor familiei tinere de IT – iști, care își petrec timpul din afara serviciului cu cei doi copii ai lor de 4, respective 6 ani. Cei doi tineri iși doresc o grădină primitoare, care să le ofere posibilitatea unui loc de odihnă și relaxare, dar și un spațiu de joacă pentru copii.

După analizarea nevoilor familiei, dar și în urma studiului pedo-climatic, s-a întocmit o listă a plantelor care necesită puține lucrări de întreținere, care nu sunt toxice în cazul ingerării lor, s-a sugerat instalarea unui sistem automat de irigație și se aduce o propunere de proiectare și amenajare a grădinii.

În proiect, s-a optat pentru o amenajare care are la bază stilul măreț în combinație cu cel liber și mixt, obținând o gradină cu tendințele stilului englezesc.

Propunerea este de a împrejmui curtea în partea interioară cu un aliniamet alcatuit din Acer platanoides ”Crimson Sentry” , Liquidambar styraciflua și Prunus serrulata, respectându-se o distanță de plantare între arbori de 4m. Între fiecare arbore se va planta Buxus sempervirens sub formă globuloasă, cate un Corylus avellana, Berberis thunbergii var. Atropurpurea , Forsythia X Intermedia Goldzauber, și Hydrangea macrophylla pentru asigurarea coloritului pe tot parcursul anului.

În partea stangă a intrării principale, se vor planta o Magnolia ”Susan”, Hydrangea, Lavandula angustifolia și alte plante decorative prin frunze. Intrarea în foișor se încadrează cu Buxus sempervirens globoși, iar în partea estică se continuă cu aliniamentul de arbori.

Figura 2.1. Propunere amennajare a părtii de sud-est

Conceptul zonei este bazat pe stilul grădinilor englezești, în care gazonul este elementul principal care oferă grădinii un aspect aerisit și ordonat. Gazonul este baza de la care se construiește planul pentru o grădină în care să existe un echilibru între plante și spațiile libere.

Grădinile englezești găsesc echilibrul între bogăție și ordine. Simetria este un alt detaliu care se regăsește în grădină.

Trandafirii nelipsiți trebuie asortați și potriviți cu celelalte elemente decorative ale grădinii, de la pietrișul ornamental, la foișorul și mobilierul de grădinaă, până la rabatul cu flori și, evident, cu pătura de gazon, esențială într-o grădină cu pretenții englezești.

Gazonul trebuie păstrat în perfectă ordine. Trebuie să fie dens, tuns, perfect verde, curat și uniform.

În zonele în care se dorește amenajarea de grupuri se va avea în vedere ca după plantare, în zona destinată acestor amenajări să se acopere solul cu un material permeabil care să nu permită buruienilor să crească și să se dezvolte. Peste acest material se aranjează tipul de piatră destinat arhitecturii peisagistice, astfel încât să se creeze un decor plăcut iar materialul să fie acoperit.

Alt element specific este pietrișul. Pietrișul are rol estetic, fiind de culoare deschisă evidențiază nuanțele de verde închis și deschis ale plantelor și crează un contrast perfect între gazon, frunze și florile divers colorate.

De asemenea, pietrișul ajută la drenarea apei în cazul în care se produc acumulări de apă pe gazon, dacă sunt precipitații multe și apa nu reușește să se absoarbă în totalitate în pămanânt.

Figura 2.2. Pietrișul în amenajare

(Original)

Importante sunt elementele care particularizează locul de relaxare, și anume leagănul și foișorul încadrat perfect de arbuști cu frunzișul veșnic verde, care oferă un decor spectaculos pe toată perioada anului.

Amenajările peisagistice reprezintă un mod natural și frumos de a păstra casa răcoroasă pe timp de vară și cu ajutorul cărora se pot chiar reduce facturile la energie. Un arbore bine plasat sau un arbust poate oferi suficientă umbră, și poate acționa ca o protecție împotriva vântului.

Arborii atent poziționați pot economisi până la 25% din energia folosită într-o gospodarie. Studiile arată că vară, temperaturile aerului pot fi cu 3-6ș mai mici în zonele umbrite de copaci, față de zonele lipsite de arbori (Muja Sever, 1994, Dezvoltarea spațiilor verzi în sprijinul conservării mediului înconjurător în România, Editura Ceres, București).

Sistemul de drenaj este un punct vital de pornire în realizarea lucrării de amenajare. Chiar dacă este un aspect invizibil al unei grădini, reprezintă o necesitate pentru drenarea surplusului de apă generat de precipitații sau irigare.

Nu numai că multe plante nu suportă solul îmbibat de apă, dar, în timp, apa nedrenată corespunzător afectează integritatea solului și a construcțiilor din perimetru. Se știe că apa este absolut necesară existenței vieții, pentru om, animale și plante. Din acest motiv, orice suprafață acoperită cu plante are nevoie de un sistem de irigare complet, care să asigure aportul de apă necesar evoluției plantelor.

În afara unei irigari complexe, însă, este nevoie și de un sistem de drenaj. Sistemele de drenaj îndepărtează orice formă de umezeală excesivă produsă natural, în urma ploilor masive sau a topirii zăpezii, dar și artificial, printr-o irigare care nu a fost executată corespunzator.

Principiul de funcționare pentru drenajul de grădină sau pentru orice alt tip de sistem de drenaj este destul de simplu, fiindcă presupune un mic șant, care va fi ulterior acoperit, în care se amplasează țevi ce vor absorbi apa excesivă și o vor elimina către un colector de apă.

Umezeala excesivă este una dintre principalele cauze de veștejire a plantelor, florilor și ierbii din gazon, pentru că pe cât de esențială este apa pentru acestea, pe atât de nociva este excesul ei, care îneacă, practic, rădăcina plantei.

Figura 2.3. Principiul sistemului de drenaj

( Sursa: https://proiect-gradina.ro/asistenta-peisagera-horticola-si-tehnica-dupa-proiectarea-gradinii/drenaj-1/ u.a. 20.06.2019)

Sistemul de drenaj (Figura 2.3) contribuie la eliminarea apei doar dacă acesta este montat corect, în caz contrar ajungându-se la situația opusă, prin care solul va deveni mult prea uscat.

Apa care este îndepărtată cu ajutorul sistemelor de drenaj trebuie, la rândul ei, evacuată către o zonă specifică, iar în lipsa acesteia drenajul pentru grădină nu poate fi cu adevărat eficient.

Conceptul designului de peisaj este de fapt un proces bidirecțional în care se lucrează îndeaproape cu clientul, luând în considerare discuțiile și feedback-ul pentru a se asigura că rezultatul final depășește așteptările (Brickell Christopher, Zuk Judith D., Encyclopedia of Garden Plants, The American Horticulture Society, New York).

Având o imagine clară a modului în care s-a dorit proiectarea și decorarea spațiului în aer liber, trebuie, de asemenea, să se evalueze plauzibilitatea acestor idei. De exemplu, studierea curenților de aer și insolația sunt esențiale în proiectarea peisajului. Acest lucru nu este doar esențial pentru creșterea adecvată a plantelor, ci și pentru a determina daca spațiul exterior va servi scopului prestabilit.

Conceptul de gradină se bazează pe repetarea arbuștilor veșnic verzi tăiați în forme globulare și ovale. În partea însorită a grădinii, acestea contrastează cu gazonul.

În partea umbroasă a grădinii sunt completate de vegetație de hortensii, trandafiri și plante perene cu frunze largi. O mai mare intimitate se realizează prin plantarea unui grup de arbuști, format din Buxus sempervirens și Thuja orientalis „ Nana Aurea” plantați în zona din spate, lângă foișor, care este folosită pentru odihnă.

Partea de sud a grădinii are în principal o funcție reprezentativă, cu predominanța plantelor mezoxerofite. Aspectul natural cu dominarea ierburilor se potrivește perfect cu arhitectura moderna a casei.

Intenția a fost de a crea un contrast între aria orizontală a gazonului și a plantelor subarbustive și poziția verticală a vegetației împădurite.

Zona centrală va fi ocupată de benzi înierbate. De aici se va putea vizualiza toată partea grădinii, și va fi un spațiu perfect pentru jocul copiilor.

Figura 2.4. Pespectivă asupra grădinii

Proiectarea grădinii și a spațiului adiacent (loc de joacă, foișor) se realizează computerizat în plan 2D sau tridimensional 3D în baza datelor culese de pe teren. Proiectarea în 3D cu programele specializate ScketchUp, randarea în Lumion și editarea în Premiere Pro permit beneficiarului să vadă de la început cum va arăta grădina după terminarea lucrării (Figura 2.1., Figura 2.4.).

Costul proiectării se ridică la 2.279,5 lei (1euro/mp).

PARTEA A III – A

CAPITOLUL III

AMENAJAREA SPAȚIULUI VERDE

Un proiect de gradină reușit trebuie să armonizeze grădina cu mediul înconjurator, cu casa și clădirile învecinate și, nu în ultimul rând, cu oamenii care vor lua în folosință acest spațiu.

Plasarea parcelei și mediul înconjurător determină întregul proiect de amenajare

(Figura 3.1.).

Figura 3.1. Amenajare grădină

(Original)

Aleile și căile de acces în grădină ocupă o suprafață restrânsă, respectiv o alee betonată pe partea sud – vestică a casei de 5 metri lungime și 1 m lățime , și o alee betonată în partea estică cu o lungime de 12 metri, si 1 m lățime. Accesul pe teritoriu se face prin partea sud – estică a casei, pe aleea principal, cu o lungime de 9 m si o lățime de 13 m.

Spațiul de joacă pentru copii este compus dintr-o casuță cu scări, tobogan, un panou pentru cățărat și un leagăn, întreaga suprafață ocupată fiind de 8 m2. Pe suprafața terenului de joacă nu se plantează gazon, nisipul fiind mai potrivit pentru această zonă.

III.1. ORGANIZAREA VEGETAȚIEI

Vegetația este alcătuită din diverse specii care decorează, prin rotație, pe tot parcursul anului, specii care asociate, crează un decor plăcut și armonios în grădină.

Pe lângă gard, pe toată lungimea lui se instalează vegetația lemnoasă sub formă de aliniament (Figura 3.2.), reprezentată de arbori foioși, care decorează prin habitus și frunze.

Elemente importante de reper, dar și cu semnificații decorative esențiale, arborii și arbuștii pot face legea grădinii dacă specia și poziția în care sunt plantați sunt corect analizate, iar planificarea generală ține cont de ele.

De fapt, arborii ornamentali și arbuștii sunt cu adevarat elementele fundamentale și permanente ale grădinii. Ei determină structura generală a acesteia, constituie punctele stabile și de neînlocuit și atrag atenția ca niște adevărate sculpturi vii. Trunchiurile și coroanele lor pot permite de asemenea delimitarea unor zone distincte si diferite.

Figura 3.2. Aliniamentul de arbori

(Original)

Arborii ornamentali și arbuștii sunt diferențiați de caracteristici extrem de diverse. Trunchiurile groase și coroanele ample vor camufla elementele indezirabile. Cei cu frunzișul colorat vor deveni elemente decorative esențiale ale grădinii.

Umbra lăsată pe pământ în timpul verii poate deveni mediul propice altor plante. Dar cel mai important rol al arborilor ornamentali este acela de a crea microclimatul necesar unei dezvoltări armonioase a grădinii, reglând în mod natural condițiile de temperatură, umbră și însorire și permitând unei mari varietăți de specii să se afirme.

La proiectarea compoziției vegetale, respectiv la stabilirea speciilor dendro-floricole și a modului de folosire a acestora, în funcție de metoda de sistematizare a unității de spațiu verde, de condițiile naturale și de efectele peisagistice urmărite, se recomandă să ține seama de principalele caracteristice ale speciilor dendro-floricole folosite.

După analizarea nevoilor familiei, dar și în urma studiului pedo-climatic, s-a întocmit o listă a plantelor care să întrunească toate condițiile.

Vegetația va fi alcătuită din diverse specii care decorează, prin rotație, pe tot parcursul anului, specii care asociate, crează un decor plăcut și armonios în grădină.

În cele ce urmează sunt descrise caracterele morfo-decorative ale speciilor propuse pentru amenajare.

Acer platonoides ”Crimson Sentry” (Figura 3.3.), sau arțarul roșu este un arbore foios care are coroana compactă, densă, rotundă. Este special prin frunzele sale roșii-purpurii-vișinii care își păstrează aceste nuanțe pe toată perioada sezonului.

Figura 3.3. Acer platanoides ”Crimson Sentry”

(Original)

Are o crestere lentă și se dezvoltă bine în plin soare. Nu este pretentios față de sol, rezistă bine la poluarea atmosferică și suportă ușor transplantarea. Se asociază cu arbuști foioși cu frunze colorate sau persistente pentru a-i scoate în evidență frumusețea și eleganța (Dumitru Zaharia, 2013 – 2014, Arboricultură și Arhitectură peisageră, Editura Academicpres).

Prunus serrulata ” Royal Burgundy” (Figura 3.4.) sau cireșul japonez este o specie deosebită ce devine punctul de atracție într-un spațiu verde. 27.06.2019).

Figura 3.4. Prunus serrulata ” Royal Burgundy”

( Sursa: https://www.royalplant.ro/arbori-si-arbusti/arbori/cires-japonez-prunus-serrulata-royal-burgundy.html u.a.27.06.2019)

Are o înălțime de până la 10 m, o înflorire abundentă din aprilie până în mai, ce decorează coroana rotundă în grupuri de cate 3-5, de culoare roz, melifere, fiind urmate de frunzele tinere brun-cenusii apoi verzi (https://www.periland.ro/plante-ornamentale/arbori-ornamentali/prunus-serrulata-kanzan/ u.a.27.06.2019)

Liquidambar styraciflua (Figura 3.5.) este un arbore foios cu frunzisul căzător. Arborele crește relative repede, cu tulpina dreapta, formează o coroana mare densă sub formă conica.

Figura 3.5. Liquidambar styraciflua

(Sursa: https://www.gradina-noastra.ro/arbori-ornamentali/89-liquidambar-300-m-400-m-liquidambar-styraciflua-.html u.a. 27.06.2019)

Frunzele sunt decorative, cresc sub formă palmată într-o culoare placută de verde. Odată cu venirea anotimpului de toamnă frunzele primesc nuanțe plăcute de roșu-portocaliu sau violet. Formează fructe globuloase, inițial verzi, apoi maro când se coc. Pe timpul iernii pot rămâne pe ramuri și dau arborelui o alura de copac ămpodobit cu globulețe (Milea Preda, 1989, Dicționar dendrofloricol, Editura Știițifică și Enciclopedică, București).

Thuja orientalis ”Nana Aurea” (Figura 3.6.) este un conifer cu frunzele și portul veșnic verde. Acest soi pitic de conifere face parte din familia Cupresaceae.

Figura 3.6. Thuja orientalis ”Nana Aurea”

(Original)

Se încadrează în categoria – conifere de talie mica. Are o crește lentă, iar la maturitate poate ajunge la o înalțime de 50-100cm. Frunzele au o culoare atrăgătoare de verde-galbui spre auriu și cresc sub formă aciculară, moale, aplatizată cu aspect solzuros, imbricate.

Vara ramurile verticale sunt de culoare verde-galben-auriu și capătă culoarea verde-maroniu, iarnă. Locurile perfecte pentru plantarea acestui conifer pitic sunt zonele cu soare, dar tolerează foarte bine și zonele cu semi-umbră. La plantare este obligatoriu ca planta să aibă pământ pe radacini. Thuja este un arbust extraordinar de rezistent la ger și secetă, preferă solurile fertile, însă suportă și solurile calcaroase (Milea Preda, 1989, Dicționar dendrofloricol, Editura Știițifică și Enciclopedică, București).

Magnolia ”Susan” (Figura 3.7.) se folosește în grădină ca element de accent în perioda de înflorire. Este un arbore decorativ cu frunzisul căzător. Florile sunt parfumate, mari și formate din petale rozalii cu interiorul deschis sau alb. Magnolia Susan este un soi de talie mica, cu o creștere lentă. Înflorește în anotimpul de primavară, în luna aprile și mai. Frumusețea sa încântă privirea prin port, frunze și flori.

Figura 3.7. Magnolia ”Susan”

(Sursa: https://www.royalplant.ro/arbori-si-arbusti/arbusti-decorativi-primavara/magnolia-susan.html u.a. 27.06.2019)

Buxus sempervirens (Figura 3.8.), cunoscută sub numele de Cimișir sau Merișor, este o specie de arbust ornamental care se remarcă prin frunzisul des, bogat și veșnic verde. Se întreține ușor datorită aspectului dens și compact (Milea Preda, 1989, Dicționar dendrofloricol, Editura Științifică și Enciclopedică, București).

Figura 3.8. Buxus sempervirens

(Original)

Berberis thunbergii “Atropurpurea” (Figura 3.9.) este un arbust ornamental cu frunzișul căzător care poartă denumirea populara de Dracila Purpurie. Arbustul crește dens formând tufișuri bogate cu ramurile arcuite. Frunzele cresc dens pe fiecare ramură iar fiecare frunză crește sub formă ovată în nuanțe de rosu-purpuriu. Berberis thunbergii “Atropurpurea” este un arbust decorativ prin port, frunze și culoare (Milea Preda, 1989, Dicționar dendrofloricol, Editura Științifică și Enciclopedică, București).

Figura 3.9. Berberis thunbergii “Atropurpurea”

(Original)

Forsythia x Intermedia “Goldzauber” (Figura 3.10.) este un arbust decorativ cu flori care creează tufișuri bogate, dense. Ramurile sunt lungi, arcuite iar la începutul primăverii florile împodobesc puternic suprafața ramurilor, ele cresc grupate în nuanțe aprinse de galben. Deoarece înflorește timpuriu, dă culoare grădinilor din primele săptămâni de primavară, înainte ca majoritatea celorlalte plante să înflorească(https://www.royalplant.ro/arbori-si-arbusti/arbusti-decorativi-primavara/ploaie-de-aur-forsythia-intermedia-goldzauber.html u.a. 27.0.2019).

Figura 3.10. Forsythia x Intermedia “Goldzauber”

(Sursa: https://www.royalplant.ro/arbori-si-arbusti/arbusti-decorativi-primavara/ploaie-de-aur-forsythia-intermedia-goldzauber.html u.a. 27.0.2019 ).

Corylus avellana ”Maxima Purpurea” (Figura 3.11.) este un arbust decorativ cu frunzișul căzător. Crește dens formând un tufiș mare, bogat în frunze de nuanțe de roșu – purpuriu, verde-purpuriu. Corylus avellana ”Maxima Purpurea” este un arbust decorativ de gradină. Frumusețea lui naturală se poate observa prin port, frunziș și culoare (Milea Preda, 1989, Dicșionar dendrofloricol, Editura Știițifică și Enciclopedică, București).

Figura 3.11. Corylus avellana ”Maxima Purpurea”

( Sursa: https://www.royalplant.ro/arbori-si-arbusti/arbusti-decorativi-cu-frunze/alun-decorativ-corylus-maxima-purpurea.html u.a. 27.06.2019 )

Pentru grupuri de flori se folosesc plante floricole, decorative prin flori, frunze și port.

Hosta variegata ”Giant” (Figura 3.12.) este o plantă erbacee, perenă care formează tufe superbe, împodobite cu frunze decorative și flori. Frunzele cresc sub formă de inimă în nuanțe de verde-albicios, verde-albastrui. Suprafața frunzelor este brăzdată de striatii vizibile. Oferă frumusețe peisagistică prin port, aspect, frunze și flori (Ardelea Aure, Mohar Gheorghe, 2011, Enciclopedia plantelor decoraticve – Vol. II – Parcuri și grădini, Editura ALL – București).

Figura 3.12. Hosta variegata ”Giant”

(Original)

Pennisetum setaceum ”Rubrum” (Figura 3.13.) sau Iarbă de Fântână Purpurie, este o iarbă ornamentală care formează o movilă de frunze grase, arcuite și înguste. În mijlocul verii până la începutul toamnei, frunzele sunt acoperite cu flori subțiri, roz, de până la 15 cm lungime (Ardelea Aure, Mohar Gheorghe, 2011, Enciclopedia plantelor decoraticve – Vol. II – Parcuri și grădini, Editura ALL – București).

Figura 3.13. Pennisetum setaceum ”Rubrum”

(Sursa: https://ro.flowergardennews.com/pennisetum-setaceum u.a. 27.06.2019)

Lavandula angustifolia ”Hidcote” (Figura 3.14.), este o plantă perenă, considerată arbust de talie mică, deoarece crengile se lemnifică. Are frunze veșnice, chiar și iarna, de obicei frunzele sunt verde-argintiu. Se plantează în grădină lângă trandafiri, pe lângă că au aceleași cerințe de mult soare, lavanda alungă insectele și furnicile, care atacă trandafirii. Pe lângă asta, lavanda are și efect calmant, atât vizual cât și prin parfumul său (http://gardenbio.ro/lavanda-dragoste-la-prima-vedere/ u.a. 30.06.2019).

Figura 3.14. Lavandula angustifolia ”Hidcote”

(Original)

Rosa “Star” (Figura 3.15.) este un soi pitic de trandafiri, acoperitor de sol. Trandafirul crește în tufe dense și bogate cu flori. Frunzele sunt colorate în culori închise de verde cu aspect semi – lucios iar florile sunt bogate, formate din petalele matasoase în nuanțe variate. Trandafirul decorează pe toată perioada verii, până în toamnă.

Figura 3.15. Rosa “Star”

(Original)

Rosa x odorata și Rosa micrantha Floribunda (Figura 3.16.) pot să se dezvolte până la o înălțime de 5 metri. Florile trandafirului cresc foarte des și sunt în abundență. Perioada de înflorire a trandafirilor durează mai multe luni, din luna iunie până spre sfârșitul lui septembrie. Trebuie plantați într-un loc cu mult soare și lumină. Trandafirii dau stralucire grădinii, va oferi o imagine deosebită gradinii dacă sunt antrenați să crească pe pergole, pe grilajele foișoarelor sau al tereselor.

Figura 3.16. Rosa micrantha Floribunda (stânga ) și Rosa x odorata ( dreapta )

(Original)

Hydrangea Macrophylla “Hamburg” (Figura 3.17.) impresionează prin cromatica inflorescențelor ce apar la sfârșitul verii, de la roz (obținute prin plantarea în sol alcalin) la albastru (obținute prin plantarea în sol acid), chiar și albe. Hortensia, planta cu florile mari, spectaculoase, poate fi punctul de atracție al unei grădini de vis (Brickell Christopher, Zuk Judith D., Encyclopedia of Garden Plants, The American Horticulture Society, New York).

Figura 3.17. Hydrangea macrophylla ”Hamburg”

(Original)

Tabel 3.1.

Lista de material săditor dendro – floricol

Orgazinarea vegetației se face în grupuri și aliniamente (Figura 3.18.). Speciile de arbori care dau un aspect măreț și elegant grădinii privită și din exterior, se plantează în aliniamente, și se intercalează cu arbuștii și plantele floricole pentru asigurarea decorului complet. Plantele floricole se grupează cu Magnolia ”Susan” și cu arbuștii care le încadrează.

Figura 3.18. Aliniament de arbori și grupări de arbuști și subarbuști

În amenajare elementele construite sunt subordonate reliefului și vegetației și sunt încadrate în peisajul grădinii cât mai natural posibil.

Compozițiile florale (Figura 3.19.) din spațiul verde se realizează ținând cont de unele principii generale de compoziție aplicate în proiectarea spațiilor verzi: principiul functionalității, principiul compatibilității, principiul unității, principiul armoniei, proportionalității, principiul originalității.

Alegerea, asocierea și modul de dispunere a speciilor floricole au la bază o serie de criterii referitoare la capacitatea de adaptare a plantelor la diferite condiții de mediu, durata ciclului de viață, perioada de înflorire, culoarea și parfumul florilor, talia și portul plantelor etc.

În cadrul grădinii, speciile floricole sunt dispuse: izolat (individual), în grupuri și asociate în ronduri.

Figura 3.19. Zona decorativă cu arbuști și subarbuști

Grădina se va amenaja în stil liber, cu o compoziție a carei elemente componente încearcă să imite natura. La crearea lucrării de amenajare a gradinii au fost folosite linii sinuoase si forme neregulate (Figura 3.20.).

Figura 3.20. Aliniament de arbori arbusti

În ordonarea generală a compoziției amenajării simetria este înlăturată, fiind înlocuită cu asimetria echilibrată și gruparea acestora în aliniamente cu contur neregulat.

Tabelul 3.2.

Notă de calcul a suprafețelor

Suprafața de amenajat este compusă din arbori și arbuști dispuși în aliniamente și grupuri, cu forme sinuoase, care încadrează peluza situată central. Parcelarea spațiului verde și repartizarea plantelor este prezentată în Tabelul 3.2.

III.2. PREGĂTIREA TERENULUI

Arborii, arbuștii și speciile erbacee, la fel ca și pomii sau legumele, sunt plante care trăiesc mai mulți ani pe același loc, de aceea este nevoie ca la plantarea lor să găsească un teren cât mai bine lucrat.

Rădăcinile arborilor pătrund în pământ la o adîncime de 3-4 metri și înaintează în sens orizontal (lateral) de la trunchi în toate direcțiile, întrecând cu mai mult de două ori marginea coroanei. Cele mai multe numeroase rădăcini, care extrag din pământ apa și hrana necesară, se află în stratul de la 15-80cm adâncime.

Pregătirea terenului este bine să se facă cu cel puțin una – două luni înainte de plantare. Pentru a crea cele mai bune condiții de dezvoltare a rădăcinilor și hrănii plantelor după pichetare, se fac gropile cu cel puțin 2-3 săptămâni înainte de plantare.

Deoarece de abia s-a terminat construcția casei, cel mai probabil pămîntul existent nu va fi suficient de fertil pentru plante sau gazon. În cazul acesta, se va decoperta o parte din pamantul nefertil (aproximativ 10 cm) și se va aduce pământ vegetal.

După decopertarea statului vegetal existent și îndepartarea lui, la o adîncime medie de 0,10 m de la cota terenului natural, umplutura (Figura 3.21.) se realizează din pământ vegetal și va avea după compactare 0.15 m grosime.

Figura 3.21. Umplutura de pământ vegetal

Pentru asigurarea gradului de compactare necesar pentru umplutura de pământ vegetal se vor face verificari conform normativelor în vigoare ( C 29 – 85 caiet 1-6, P792, C169-88, C56-85, STAS 9580/89 și Ghidul pentru execuția compactării în plan orizontal și înclinat al terasamentelor GE026-97).

Pentru obținerea unui strat de pământ vegetal corespunzator din punct de vedere calitativ s-au executat urmatoarele operații:

împrăștierea uniformă a pământului vegetal pe întreaga suprafață ce va fi amenajată;

nivelarea (Figura 3.22.) mecanică și manuală a suprafeței ce va fi amenajată;

frezarea solului ;

nivelarea și tăvălugirea stratului de pământ vegetal;

Iucrări de pregătire în vederea plantărilor;

aprovizionarea cu apă.

Pentru a evita acumularea apei, pe lângă un sistem de drenaj, este nevoie ca pământul să

fie plat. De asemenea de multe ori este nevoie de completare cu pământ pentru ca nivelul solului să ajungă la nivelul bordurii sau a scărilor.

Îndepărtarea buruienilor și erbicidarea solului se face înainte de gazonare sau plantare; este bine să se erbicideze odată împotriva buruienilor, în cazul în care pământul nu este schimbat și are multe buruieni.

Figura 3.22. Teren nivelat

Acumulările de apă în grădină pot crea multe neplăceri. Gazonul se usucă dacă stă prea mult timp îmbibat în apă și nu se va putea tunde dacă sunt bălți.

Solutia este sistemul de drenaj care să prevină acumulările de apă, chiar și în cazul celor mai abundente ploi.

Acesta este format dintr-o serie de țevi îngropate în pământ, care preiau tot surplusul de apă și îl evacuează într-un bazin de scurgere. Este o soluție durabilă și eficientă. Apa poate fi preluată și folosită apoi de sistemul de irigații.

Tabel 3.3.

Deviz lucrări mecanice ( Ofertă cu rulouri de gazon )

Tabel 3.4.

Deviz lucrări mecanice ( Oferta cu semănat gazon )

S-a preferat gazonarea cu rulouri (Figura 3.23.), metoda cea mai rapidă pentru a avea un covor verde, uniform și fără buruieni. În comparație cu gazonarea prin semințe, întinderea unui covor de iarbă din rulouri de gazon se poate realiza numai în cateva ore.

Montarea gazonului se realizează în șir, unul după altul și trebuie avut foarte mare grijă la îmbinarea dintre ele atât pe lungime cât și pe lățime, trebuie făcut în așa fel încât gazonul să pară un tot unitar la finalul amenajării. Pentru montarea rulourilor de gazon, s-au parcus următoarele etape:

curățare substrat de eventuale resturi vegetale;,

completare cu pamânt negru unde a fost cazul;

nivelare;

fertilizare;

tăvălugire ușoară;

așternere strat de nisip de rau 1,5-2 cm;

montaj rulou gazon;

tăvălugire;

udare abundentă;

Întreținerea gazonului este o procedură necesară pentru ca acesta să-și păstreze aspectul sănătos cât mai mult timp. Astfel, gazonul trebuie întreținut prin udare și fertilizare periodică, tundere săptămânală și egalare, precum și toaletarea marginilor (lângă borduri, alei, pomi etc), îndepărtarea vegetației moarte (scarificare) și extragerea manuală a buruienilor. De asemenea, gazonul trebuie tăvălugit (nivelat) în anumite situații și se recomandă erbicidarea selectivă pentru a preveni creșterea buruienilor specifice gazonului și aplicarea de tratamente împotriva bolilor și dăunătorilor. În cazul în care există goluri, acestea trebuie umplute cu gazon proaspăt (supragazonare) și totul trebuie aerat, ca rădăcinile să respire și să se hrănească fără probleme.

Figura 3.23. Rulou 2,5×0,4(m)

(Sursa: https://www.floraservice.ro/produs/gazon-rulou/ u.a. 02.06.2019)

III.3. SISTEMUL DE IRIGARE

La realizarea proiectului pentru instalația de irigat se va urmări:

să se asigure apa la debitul și presiunea necesară funcționării corespunzătoare a aspersoarelor amplasate în orice punct al terenului;

parametrii de pierderi de presiune dinamica și viteza apei pentru a nu provoca suprasolicitarea tubulaturii și echipamentelor de irigații, peste parametrii garantați de producător;

să distribuie apa pe toată suprafața propusă a funcționa ca spațiu verde, și fără a uda aleile sau unde nu este necesară irigația, cu un înalt grad de uniformitate pentru a reduce la minim consumul de apă și energie;

să asigure irigarea tuturor suprafețelor proiectate, conform cerințelor de mai sus, în timpul maxim alocat (max. ore pe perioada de noapte), pentru a se evita arderea plantelor;

sistemul să poată opri automat irigația în caz de precipitații naturale cu o intensitate mai mare decât cea propusă pentru vegetația existentă. Senzorul de ploaie se va monta într-un loc deschis, astfel încât să fie direct udat de ploaie și să fie ferit de scurgeri de apa de la diverse alte surse;

irigarea tuturor spațiului verde să poată fi programată unitar de către utilizator de la un panou programator ce va fi instalat în zona camerei tehnice existente, la exterior. Este necesar ca programele stocate în modulele de comandă să nu poată fi modificate în mod neautorizat;

pentru automatizarea sistemului de irigatii se va realiza (dacă este necesar) o instalație electrica racordată la o sursă existentă în apropiere;

sistemul să fie fabricat din materiale rezistente la aplicația oricăror îngrășăminte solubile;

sistemul să fie prevăzut cu sistem antifurt si antivandalism;

sistemul să fie prevăzut cu senzor de umiditate a solului;

sistemul va fi prevăzut cu supape pentru golirea conductelor în sezonul rece;

sistemul să fie prevăzut cu sistem de filtrare a apei;

Instalația de irigat va fi dimensionată în funcție de vegetație, climă și caracteristicile solului.

Caracteristicile tehnice ale principalelelor componente ale sistemului de irigare:

Programator Control zone exterior:

să fie un programator, cu design avansat care să asigure o excepțională flexibilitate de programare și a unei mari varietăți de aplicații rezidențiale;

să poată fi montat în exterior (cu protecție la intemperii și soare);

să fie funcțional și cu baterii care să mențină memoria în caz de pană de curent;

posibilitate pentru mai multe programe de stropire independente;

durata de udare reglabilă în funcție de anotimp;

să fie cu operațiuni de udare multiple, calendar de 365 zile;

să aibă siguranță electrică automata.

Senzorul de ploaie – o componenta tehnică care poate determina dacă și cât de mult plouă pentru a da un semnal la o acțiune care determină oprirea irigarii:

să poată fi reglat pentru detectarea precipitațiilor în valori diferite;

să fie setat pentru a opera normal, închis.

Aspersoarele:

să aibă structura rezistentă din material plastic cu arc de retragere inoxidabil;

să aibă capac robust, rezistent la calcare;

să fie cu structura rezistentă din material plastic cu arc de retragere inoxidabil;

să fie dotat cu garnitură cu guler pentru curațarea părții care se ridică.

Figura 3.24. Sistem de irigare prin aspersiune

(Original)

Sistemul de irigare prin aspersie se face cu ajutorul liniilor de aspersie. Acest tip de aspersor asigură o ploaie fină, care oferă un microclimat adecvat plantelor. Prin folosirea lor nu se formează crustă la nivelul solului și are loc schimbul de aer la nivelul rădăcinilor, nu se rup frunzele sau florile plantelor și se asigură o bună uniformitate a udării. Sistemele cu linii de aspersie pot fi alimentate de la surse limitate de apa (put, fantana, canale, bazine).

Tabel 3.5.

Tabel centralizator costuri amenajare

Potrivit măsurătorilor și calculelor efectuate, costul total al amenajării grădinii este de 56.417,9lei ( 12.000 euro), incluzănd proiectarea 3D, procurarea materialului săditor, transportul lui, totalitatea lucrărilor mecanice și sistemul de irigare.

III.4. PLANUL DE ÎNTREȚINERE

Conceptul de întreținere a grădinii este complex și are capitole distincte în funcție de anotimp. Se cercetează spațiul în funcție de anumite variabile cum sunt solul, tipul de gazon și plantele, uzura ierbii, controlul dăunătorilor, boli și se evaluează condițiile generale.

Datorită faptului că o amenajare lucrează cu organisme vii ce cresc, iși modifică aspectul sau se îmbolnăvesc, sunt necesare în timp operațiuni speciale de întreținere. Se disting două tipuri separate de operațiuni, în funcție de categoria vegetală pe care sunt aplicate: pentru peluză și pentru plante (perene, arbori și arbuști).

Gazonul trebuie îngrijit în funcție de maturitatea și densitatea lui. De acestea depinde frecvența de îngrijire a gazonului. Radacinile foarte dese care cresc împreună trebuie aerisite ca să se evite sufocarea lor și astfel distrugerea gazonului.

Întreținerea gazonului cuprinde un calendar destul de complex pe tot parcursul anului. Udarea gazonului se face de 2 ori pe săptămână, iar în cazul perioadelor caniculare de 3-4 ori pe săptămână sau chiar zilnic. Tunderea gazonului se face la un interval de 5-7 zile, iar înălțimea de tundere nu trebuie sa fie mai mică de 3 cm.

Pentru a obține un covor de gazon perfect este necesară o bună fertilizare a solului. Planul de fertilizare se bazează pe analiza solului. Ca și alte plante gazonul are nevoie de nutrienți pentru a supraviețui. Datorită competiției dintre lăstari pe de o parte și a cosirii porțiunilor din suprafața de fotosinteză pe de altă parte, gazonul poate deveni deficitar în nutrienți.

Este foarte bine să se fertilizeze gazonul atunci când este în perioada activă de creștere. Această perioadă este de obicei martie-septembrie. Spre sfarșitul primăverii se recomandă utilizarea unui fertilizant mai puțin solubil pe aceasta cale reușindu-se a fi disponibil plantelor în perioadele de stres din timpul verii crescând astfel rezistența plantelor la secetă. Fertilizările de toamnă (septembrie) determină ținerea în vegetație a gazonului, acumularea carbohidraților care vor avea un rol important în perioada de iarnă, (măresc rezistența la iernare) precum și la pornirea rapidă în vegetație în primăvara viitoare.

Dozele de azot și repartizarea acestora vor fi astfel:

0,6 kg azot substanță activă/100mp în martie, deci 2 kg la 314 mp

0,15 – 0,20 kg azot substanță activă/100mp în fiecare lună până la începutul toamnei (septembrie), deci 600 gr pentru 314 mp.

Resturile rezultate de la cosirea gazonului sunt bogate în nutrienți și pot fi returnate în sol. Unele cercetări arată faptul că de pe 100mp de gazon din resturile de la tuns se redau solului în jur de 1,7 kg N s.a./sezon. Cantitatea de azot rămasă în resturile de la tunsul gazonului depinde de cantitățile de azot utilizate la fertilizare. Chiar și la o fertilizare modestă, de pe 100 mp din resturile de la tuns se reîntorc în sol 0,72 kg azot s.a. Azotul, fosforul și potasiul sunt cunoscuți ca nutrienți primari deoarece plantele îi folosesc în cantități mari.

Tabel 3.6.

Deviz de întreținerea gazonului pe durata unui an

După construirea grădinii, o etapa foarte importantă a amenajării zonei verzi este întreținerea grădinii. Dacă o grădină nu este întreținută, într-o lună de zile poate fi pierdută iar costurile de reamenajare să fie destul de mari.

Pentru a avea o grădină frumoasă, periodic, este necesară întreținerea ei. Întreținerea plantelor constă în toaletare, udare, fasonare, fertilizare periodică, tratamente contra insectelor și bolilor foliare.

Grădina trebuie întreținută de cel putin două ori pe an, primăvara și toamna. Plantele se îngrijesc pentru a nu creste dezordonat și prin noii lăstari apăruți la întâmplare să nu se autodistrugă. Și arborii și arbuștii se pretează întreținerii bianuale iar dacă se respectă aceste etape, atunci, în restul anului va fi nevoie doar de câteva mici retușuri din partea proprietarilor.

Tabel 3.7.

Deviz pentru întreținerea plantelor pe durata unui an

Planul întreținerii grădinii se face pentru toată perioada anului și include toate operațiile necesare. Devizele sunt orientative, cuprind principalele operațiuni care trebuiesc desfășurate într-un an, în condiții normale.

Planul întreținerii grădinii cuprinde, de asemenea, totalitatea tratamentelor fito-sanitare necesare în fiecare fază de vegetație.

Tabel 3.8.

Schema de tratament fito – sanitar

Un aspect important în cadrul protecției plantelor este aplicarea tratamentelor preventive împotriva atacului omizii păroase a Buxus- ului, Cydalima perspectalis.

Figura 3.25. Cydalima perspectalis

(Sursa: https://gdoremi.altervista.org/crambidae/Cydalima_perspectalis_en.html)

Larvele se hrănesc cu frunze, producând uneori chiar defolierea totală, conducând la uscarea și pierderea plantei. Devorează masiv din interiorul plantei spre exterior, iar acest mod face ca semnele atacului să nu fie observate și intervenția să fie uneori tardivă.

Figura 3.26. Atacat de Cydalima perspectalis

(Sursa:https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Buchsbaumz%C3%BCnsler_frassbild_IMG_4360.JP)

Tratamentul se va efectua după aplicarea măsurilor mecanice (îndepărtarea crenguțelor uscate cu mătase, purtătoare de larve – se culeg larvele și se ard; plantele puternic infestate se ard; plantele defoliate se irigă.), în zile fără ploaie și vânt, când temperatura atmosferică este mai mare de 8șC.

Produse recomandate: FASTAC 10 EC 0,02% , KARATE ZEON (NINJA) 0,015%, NOVADIM PROGRESS 0,1% + KARATE ZEON 0,015% + DITHANE M 45 0,2% , CALYPSO 480 SC 0,02% + SCORE 250 EC 0,015%, PYRINEX QUICK 0,1% + ORIUS 25 EW 0,05% , ACTARA 25 WG 0,01% + ALCUPRAL 50 PU 0,04% (www.anfdf.ro/of/jud_db/database/get.php?id=1131).

Aplicarea pesticidelor în gospodărie, și nu numai, are ca scop îmbunătățirea cantitativă și calitativă a plantelor, și ocrotirea lor împotriva bolilor și a dăunătorilor. Însă, odata ajunse în sol, pe lângă acțiunea lor asupa dăunătorilor, își extind acțiunea și asupa microorganismelor, astfel că apar modificări cantitative și calitative atât în structura populației edafice, cât și în activitățile fiziologice. De aceea, aplicarea lor trebuie să se facă rațional, și în asociere cu alte metode biologice de prevenție a apariției bolilor sau dăunătorilor.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Pentru proiectarea și amenajarea grădinii se desfășoară o activitate complexă și eleborată, această activitate parcurgând mai multe etape: cea a analizelor, strategiei, proiectării, a planului de plantare, cel al gestionării amenajării peisagere, execuției și întreținerii.

Costurile totale pe amenjare se împart astfel: 32,4% reprezintă costurile aferente sistemului de irigare, 14,3% sunt costurile lucrărilor, 49,3% este prețul plantelor, iar proiectarea 4%.

Ținându-se cont (de către beneficiar) de toți pașii, care trebuie parcurși pentru realizarea unui proiect, se poate ajunge la o amenajare peisageră durabilă și armonioasă, având un impact benefic asupra utilizatorilor și a mediului, ajutând la îmbunătășirea microclimatului din zonă.

Se optează pentru amenajarea spațiului verde în stil englezesc, cu forme sinuoase, și vegetație abundentă, care evocă un stil natural, prin grupări armonioase de specii cu forme, culori și volume care vor asigura un decor variat în toată perioada anului, prin frunze, flori sau fructe. Pentru realizarea spațiului verde se îmbină cu măiestrie plantele, obiectele de mobilier și alte materiale folosite pentru decor. Contrastul dintre culori, dimensiuni ale elementelor sau tipurile de plante și accesorii este un element esențial în obținerea unor efecte estetice deosebite.

Pe lângă design, amenajarea are rol și în controlul zgomotului și al poluării aerului. Astfel,o suprafață compactă cu arbori și arbuști captează energia fonică a surselor de zgomot, atenuând-o. De asemenea, plantarea arborilor ajută la împrospătarea aerului.

Pentru cele mai bune rezultate se recomandă îndeplinirea la timp a tuturor lucrărilor, aplicarea eșalonată și rațională a îngrășămintelor și fertilizanților. Protecția plantelor este un factor important în menținerea amenajării, dar tratamentele trebuiesc aplicate curativ, datorită efectelor nocive asupra solului, insectelor și păsărilor.

Prin urmare, designul grădinii este un proces complex ce ține cont nu doar de simplul decor și importanța funcțională a spațiului ci mai ales de subtilități și detalii ce în final nu sunt evidente dar împreună formează o atmosferă si un concept bine structurat și planificat pentru o dezvoltare sănătoasă și spectaculoasă a spațiului verde.

Așadar amenajarea reprezintă un factor important în ceea ce privește cheltuielile legate de casă dar se justifică prin beneficiile asupra stări de sănătate și confort pe care îl conferă.

Obiectivul general al propunerii de proiect este, îmbunătățirea și creșterea calității vieții prin proiectarea și amenajarea sistemului de spații verzi, cu ajutorul elementelor naturale, (vegetație, apă, sol, roci) și artificiale ( alei de circulație, dotări, instalații, etc.), ce contribuiesc la asigurarea unei dezvoltări durabile.

Bibliografie

Ardelea Aure, Mohar Gheorghe, 2011, Enciclopedia plantelor decoraticve – Vol. II – Parcuri și grădini, Editura ALL – București

Berar C., Silivășan M., Băla Maria, For a C.G.- Study regarding landscape planning of a private garden pension from Periam commune, Timis country

Brickell Christopher, Zuk Judith D., Encyclopedia of Garden Plants, The American Horticulture Society, New York

Dumitru Zaharia, 2013 – 2014, Arboricultură și Arhitectură peisageră, Editura Academicpres

George Schenk, 2006, Gardening on Pavement, Tables and Hard Surfaces, Timber Press

Judy Glattstein, 2003, Consider the Leaf. Foliage in Gargen Design, Timber Press

Lawson Andrew, 1996, The gardener’s book of colour, Editura Frances Lincoln Limited, Londra

Layrd M., 1999, The flowering of the landscape garden, University of Pennsylvania Press

Milea Preda, 1989, Dicșionar dendrofloricol, Editura Știițifică și Enciclopedică, București

Muja Sever, 1994, Dezvoltarea spațiilor verzi în sprijinul conservării mediului înconjurător în România, Editura Ceres, București

Sherri Warner Hanter, 2005, Creative Concrete Ornaments for the Garden, Lark Books

Thomas Hobbs, 2004, The Jewel Box Garden, Timber Press

***https://ro.wikipedia.org/wiki/Cluj-Napoca#Geografie

***https://www.geomorphology.ro/wp-content/uploads/2015/07/Revista-de-geomorfologie-nr.-8-2006-04surdeanu.pdf

***file:///C:/Users/Teo/AppData/Local/Temp/expert%20Gabriela%20TIMIȘ_pop_simona_cas_deac_rez_ro_2015-01-05_12_31_36-1.pdf

***https://www.meteoblue.com/ro/vreme/historyclimate/climatemodelled/cluj-napoca_rom%C3%A2nia_681290

***https://www.meteoblue.com/ro/vreme/historyclimate/weatherarchive/cluj-napoca_rom%C3%A2nia_681290

***https://www.academia.edu/10374444/Arhitectura_Peisajului

***https://www.scribd.com/document/211347104/Arhitectura-peisagera-proiect

***http://www.gradinamea.ro/Arbori_si_arbusti_542_1.html

***http://www.gedeus.ro/introducere-arhitectura-peisagera-amenajari-gradini

***https://www.gradina-noastra.ro/arbori-ornamentali/71-artar-rosu-royal-red-200-m-250-m-acer-platanoides-royal-red.html

***https://www.gradina-noastra.ro/arbori-ornamentali/89-liquidambar-300-m-400-m-liquidambar-styraciflua-.html

***https://www.royalplant.ro/arbori-si-arbusti/arbusti-decorativi-primavara/magnolia-susan.html

*** https://www.royalplant.ro/arbori-si-arbusti/arbusti-decorativi-primavara/ploaie-de-aur-forsythia-intermedia-goldzauber.html

***https://www.royalplant.ro/arbori-si-arbusti/arbusti-decorativi-cu-frunze/alun-decorativ-corylus-maxima-purpurea.html

***https://www.royalplant.ro/arbori-si-arbusti/arbusti-decorativi-cu-frunze/alun-decorativ-corylus-maxima-purpurea.html

*** http://gardenbio.ro/lavanda-dragoste-la-prima-vedere/

*** https://www.floraservice.ro/produs/gazon-rulou/

*** https://gdoremi.altervista.org/crambidae/Cydalima_perspectalis_en.html

*** www.anfdf.ro/of/jud_db/database/get.php?id=1131

***https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Buchsbaumz%C3%BCnsler_frassbild_IMG_4360.JPG