Sperleadaniela Denisa 204 [309541]

Universitatea din București
Facultatea de Geografie

/

Proiect Geografia Așezărilor Umane

Student: [anonimizat] 204
Specializarea Geografie
Anul II

Cuprins

Introducere 3
Partea I 4
1.Harta repartiției spațiale ale principalelor aglomerări urbane (2016) 4
Partea a II a 9
Introducere- Cape Town 9
2. Prezentarea particulară a orașului Cape Town 10
2.1 Localizarea și caracterizarea generală 10
2.2 Originea și evoluția orașului Cape Town 10
2.3 Caracterizarea planului oraşului 12
2.4 Evoluția recentă a orașului 16
2.5 Turismul 20
Concluzii 24
Bibliografie 25

Introducere

Prin intermediul acestei hărți am realizat repartiția spațială a marilor aglomerări urbane de pe suprafața continentelor. [anonimizat], cauzele, [anonimizat], [anonimizat], influențează repartiția acestora. METODOLOGIE:
Harta a fost realizată pe baza datelor statistice obținute prin consultarea anuarelor demografice puse la dispozitie de centrul de informare ONU și prin consultarea bazelor de date demografice publicate pe internet de catre aceeași instituție.
Sursele datelor fiind:World Urbanisation Prospects 2018 World Population Prospect 2018 ( vol I, vol II).

/
/

/

Partea I

1.Harta repartiției spațiale ale principalelor aglomerări urbane (2016)

“Aglomerația urbană este forma cea mai dezvoltată și dinamică a [anonimizat] o [anonimizat] 50.000 [anonimizat], desfășurată pe o [anonimizat] 50-60 km în jurul centrului principal.
Apariția și dezvoltarea acestor forme urbane a generat și generează o [anonimizat], presiunii funciare și a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], la adâncirea dezechilibrelor în plan regional. În lucrarea “The informational society:[anonimizat]-Regional Process” Manuel Castells afirmă că ”[anonimizat] a locuitorilor lor”.” 
[anonimizat], în ultimele decenii o [anonimizat]:
[anonimizat] a centrelor istorice
transferul către periferie a [anonimizat], [anonimizat] a marilor aglomerații urbane
reducerea treptată a diferențelor dintre calitatea habitatului urban și rural.

Ordinea ierarhică a [anonimizat], [anonimizat] a evoluției condițiilor economice și sociale.
[anonimizat], [anonimizat], funcțiile economice și calitatea habitalui uman.
Statele lumii manifestă o [anonimizat], economici, politici, culturali etc. Asistăm astăzi la o evoluție spectaculoasă a numărului de locuitori din orașe, evoluție ce se manifestă într-un ritm alert.
Clima este cea mai importanta componentă a mediului natural, deoarece impune limitele cele mai stricte. Temperaturile prea scăzute sunt cele care duc la dispariția populației și la nelocuire pe acele teritorii.
Densitatea se reduce în funcție de relief, deoarece pantele accentuate împiedică sau fac dificile anumite tipuri de exploatare a solului și pentru că reducerea temperaturii o dată cu creșterea altitudinii nu este favorabilă dezvoltării anumitor culturi.
Formarea unei concentrări umane presupune timp, din această cauză specialiștii apreciază că există o relație între valoarea ridicată a densității și vechimea populării unui teritoriu. În general, cu cât ocuparea unui teritoriu este mai veche, cu atât probabilitatea de a gasi o populație mai numeroasă este mai mare; zonele cele mai populate ale planetei, respectiv Orientul Apropiat, Asia de Sud, Africa de Nord, si anumite parti ale Africii Orientale si Americii Andine, sunt de fapt ocupate de de foarte mult timp.
Migrațiile populațiilor sunt mult mai importante în distribuția spațială a orașelor decât vechimea populării. Rolul lor a fost deosebit de important în sec.XIX si sec.XX pentru că au modificat repartiția spațială a populației lumii, creând zone de mare concentrare a populației în America de Nord, Brazilia, Argentina, Chile, Australia și Noua Zeelanda. În urma migrațiilor s-au dezvoltat așa numitele aglomerari urbane, în special în America. Acest fapt se datorează zonelor acaparatoare din punct de vedere industrial care atrag un numar impresionant de turiști. Aceste aglomerații se suprapun peste cele mai populate zone ale lumii. SUA, NEW YORK, LOS ANGELES, SYDNEY, MELBOURNE.
Repartiția spațială a principalelor orașe ale lumii după mărimea demografică pentru anul 2016 este o hartă realizată în programul Inkscape și aceasta ne arată distribuția principalelor orase cuprinse în 3 intervale, mai exact orasele care au peste 10 mil de loc, cele intre 5-10 si cele intre 3-5 mil.loc și orașele capitală.
Analizând următoarea hartă observăm că orașele cu o populație ce depășește 10 mil. locuitori sunt distribuite cu precădere în emisfera nordică, regăsindu-se de cele mai multe ori în regiunile de coastă.

/

Raportându-ne la numărul populației, se pot distinge trei categorii importante: orașe cu o populație de peste 10 mil loc, cuprinsă între 5-10 mil loc și între 3-5 mil loc.
În ceea ce privește prima categorie (peste 10 mil loc), putem constata că ponderea cea mai ridicată a orașelor se situează pe continentul asiatic (în state precum: China, Japonia, India, Coreea de Sud, Pakistan). Cea mai mare aglomerare urbană se înregistrează în conurbația Tokyo-Yokohama, aflată în partea estică a Japoniei. Cauza ce determină această distribuție este dată de activitățiile agricole intens practicate în aceste zone (orezul fiind principala sursă de hrană), alte cauze ar fi supra-aglomerarea acestor zone, de activități economico-industriale- existența resurselor de subsol, comerțul, activitățile piscicole, acestea ducând la extinderea multor așezări urbane, atât din punct de vedere numeric cât și al suprafeței. Marile aglomerării urbane din aceată regiune sunt: Tokyo-Yokohama, Beijing, Shanghai, Seoul, Conquing, Calcutta, Chennai, Mumbai etc.
Pe continentul american statele sunt distribuite uniform: 3 în America de Nord și 4 în America de Sud. Acestea dezvoltându-se pe baza activitățiilor economico-industriale- comerțul, exploatarea resurselor naturale, de asemenea pe baza migrațiilor de-a lungul istorie.(New York, Los Angeles, Mexico City).
În Europa se remarcă Parisul, Londra și Istanbul, în Africa: Cairo, Lagos și Khinshasa, iar în Oceania: Jakarta și Manila.
Cea de-a doua categorie (5-10 mil loc) este reprezentativă pentru majoritatea orașelor răspândite în Asia. Principala cauză constituind-o supra-aglomerarea, comerțul, activitățile industiriale, activitățile agricole. În China se află aproape jumătate din totalul acestora, în general în partea estică, urmată de India.
În Europa, doar 4 orașe sunt cuprinse în această categorie (Madrid, Milano, Eissen, St. Petersburg), acestea dezvoltându-se pe baza activităților comerciale, ale turismului și migrațiilor intense din ultimele decenii.
Pe continentul american având o pondere mai ridicată America de Nord (Dallas, San Fransisco, Chicago, Huston, Philadelphia, Boston, Miami) și doar 2 în America de Sud (Bogota și Santiago). Aglomerările urbane din aceste continente s-au dezvoltat în urma actâtivităților economico-industriale, a migrațiilor, dar și pe turismul intes din anumite zone.
În Africa 5 orașe au o populație cuprinsă între 5 si 10 mil loc, acestea având o distribuție neuniformă (Lagos, Luanda, Nairobi, Bujumbura, Johannesburg, Khartoum), dezvoltate pe baza activitățiilor agricole și a exploatării resurselor de subsol, și a migrațiilor.
Orașele ce corespund celei de-a III-a categorii (3-5 mil loc), ocupă în prezent o pondere redusă pe suprafața terestră. În Asia se află majoritatea orașelor ce se încadreză în această categorie (Kuweit, Ankara, Aman, Colombo, Xiamen, Hangzhaou, Dalian). În Africa sunt prezente 5 orașe din această categorie și anume: Alexandria, Cotonou, Accra, Dar es Salaam, Casablanca. În Australia avem doar două orașe reprezentative: Sydney si Melbourne, situate în partea sud-estică. În continentul american întâlnim: 3 orașe în America de Nord (Pheonix, Monterrey, Guadalajara) și unul în America de Sud ( Belo Horizonte) și un număr de 2 în Europa (Berlin și Barcelona). Acestea s-au dezoltat în principal datorită activitățiilor industriale, agricole, a exploatării resurselor naturale, a turismului.
Categoria orașelor capitală, evidențiază importanța acestor așezări pentru statele respective, cele mai multe dintre ele prezentând caracter istoric, cultural, economic, demografic. Exemple: București, Guatemala, Budapesta, Kiev, Madrid, Belgrad).
“Evoluția continuă a societății umane a impus anumite coordonate în apariția și dezvoltarea așezărilor umane. Analizând habitatul urban se conturează numeroase modalități de dezvoltare urbană.
Urbanizarea reprezintă modalitatea prin care un oraș se extinde teritorial în urma aglutinării treptate a micilor localități rurale, multe dintre satele apropiate devenind noi cartiere în structura urbană, sau centre satelit cu complexe rezidențiale moderne (Paris, Londra, Moscova,Madrid,București). Aceasta este modalitatea cea mai întâlnită în formarea aglomerațiilor urbane.
Gentrificarea este fenomenul recent, specific ultimelor decenii ale secolului XX, prin care se încearcă revitaliazarea socio-economică, culturală și turistică a zonelor centrale din marile orașe. În acest context, vechile spații industriale capătă funcții, multe locuințe sunt ocupate de generații mai tinere, cu venituri mai mari, în detrimentul celor în vârstă, care ocupă zonele periferice, datorită costurilor mai reduse. Acest fenomen este destul de lent și este dirijat fie prin inițiative private (SUA, Canada, Japonia) fie prin parteneriate public-private (în multe tări europene și în Australia).”

Partea a II a
Introducere- Cape Town

Această lucrare a fost realizată pe baza datelor publicate pe internet, informații recente asupra orașului, a dezvoltării și evoluției acestuia de-a lungul istoriei.
Informațiile prezentate în cele ce urmează sunt informații cu caracter stiințific, acestea reflectând situația actuală a orașului Cape Town, care au fost cauzele dezvoltării acestui oraș, evoluția acestuia în timp, problemele actuale.

/

Prezentarea particulară a orașului Cape Town

Localizarea și caracterizarea generală

Cape Town este al doilea oraș din Africa de Sud ca populație, și cel mai întins ca suprafață, fiind capitala provinciei Western Cape, precum și capitala legislativă a țării.

//

Fig.2 Localizarea orașului Cape Town
Sursa:https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Map_of_the_Western_Cape_with_Cape_Town_highlighted_(2011).svg

Orașul este situat pe malul Golfului Table Bay, este cea mai veche zonă urbană din Africa de Sud. Acesta prezintă o populație de circa 433688 locuitori. Este cel mai multi-cultural oraș din lume reflectând rolul major de destinație pentru imigranți, se vorbesc 11 limbi (engleza, olandeza, zulu, africana, zhosa, sutu, s.a.m.d), sunt prezente mai multe rase ( mulatrii, albi, indieni, asiatici și altele).
Mountain Table, cu stâncile sale aproape verticale și vârful plat deasupra unui vârf de 1.000 m înalt, cu Vârful diavolului și Capul leului de pe ambele părți, formează împreună un fundal montan dramatic care înconjoară zona centrală a orașului Cape Town, numit City Bowl.
Peninsula este o coloană vertebrală montană pitorească, care se întinde la 40 de kilometri spre sud în Oceanul Atlantic și se termină la Cape Point. Există peste 70 de vârfuri de peste 300 m în limitele oficiale ale orașului Cape Town. Multe dintre suburbiile orașului se află pe câmpia mare numită Cape Flats, care se întinde peste 50 de kilometri spre est și se alătură peninsulei pe continent. Regiunea Cape Town se caracterizează printr-o zonă de coastă extinsă, lanțuri muntoase ascuțite, câmpii de coastă, văi interioare și franjuri semi-desertice.

2.2 Originea și evoluția orașului Cape Town
În anul 1601, flota olandeză condusă de Joris van Spilbergen aruncă ancora în Golful Table Bay. Orașul Cape Town a fost înființat de Compania de est a Indiei, având rolu de stație de aprovizionare pentru navele olandeze care navighează spre Africa de Est, India și Orientul Îndepărtat.
Sosirea lui Jan van Riebeeck la 6 aprilie 1652 a creat o colonie olandeză, prima așezare europeană permanentă din Africa de Sud. Cape Town și-a depășit scopul inițial ca primul avanpost european la castelul Good Hope, devenind centrul economic și cultural al Coloniei Cape. Până la Witwatersrand Gold Rush și dezvoltarea Johannesburg, Cape Town a fost cel mai mare oraș din Africa de Sud.
Republica Olandeză fiind transformată în Republica Vasalială Bataviană a Franței revoluționare, Marea Britanie s-a mutat pentru a prelua controlul coloniilor sale. Forțele britanice au ocupat Capul din nou în 1806 în urma bătăliei de la Blaauwberg. În Tratatul Anglo-olandez din 1814, Cape Town a fost cedat permanent Marii Britanii. A devenit capitala noii colonii Cape, a cărei teritoriu s-a extins foarte mult în anii 1800. Odată cu expansiunea, au fost solicitate independențe mai mari față de Marea Britanie, Cape a ajuns la propriul parlament (1854) și un prim-ministru responsabil la nivel local (1872). Succesul a fost stabilit în conformitate cu franciza calificată, fără sexe, dar sexistă.
Descoperirea diamantelor în Griqualand West în 1867 și Witwatersrand Gold Rush în 1886 a provocat o inundație de imigranți în Africa de Sud. Conflictele dintre republicile Boer din interior și guvernul colonial britanic au dus la cel de-al doilea război din 1899-1902, pe care l-a câștigat Marea Britanie. În 1910, Marea Britanie a înființat Uniunea Africii de Sud, care a unificat Capela Colonia cu cele două republici Boer înfrânte și cu colonia britanică a lui Natal. Cape Town a devenit capitala legislativă a Uniunii și, ulterior, a Republicii Africa de Sud. În alegerile naționale din 1948, Partidul Național a câștigat pe o platformă de apartheid (segregare rasială) sub sloganul "swart gevaar". Aceasta a condus la eroziunea și eventuala abolire a francizei multi-rasiale a Cape Townului, precum și la Legea cu privire la zonele de grup, care clasifică toate zonele în funcție de rasă. Fosta suburbie multi-rasială din Cape Town a fost fie curățată de rezidenți ilegali, fie demolată. Cel mai infam exemplu de acest lucru în Cape Town a fost Districtul Șase. După ce a fost declarată o regiune albă în 1965, toate locuințele au fost demolate și peste 60 000 de locuitori au fost îndepărtați cu forța. Mulți dintre acești locuitori au fost mutați la Cape Flats și la dealul Lavender. Sub apartheid, Cape Town a fost considerat o "zonă de preferință pentru muncă colorată", excluzând "Bantus", adică africani.
Cape Town a găzduit mulți lideri ai mișcării anti-apartheid. Pe insula Robben, o fostă insulă penitenciară aflată la 10 kilometri de oraș, mulți deținuți politici au fost prizonieri aici de ani de zile. Într-unul din cele mai celebre momente care au marcat sfârșitul apartheidului, Nelson Mandela și-a făcut primul discurs public de la închisoarea sa, de la balconul primăriei din Cape Town, după ce a fost eliberat la 11 februarie 1990. Discursul său a marcat începutul unei noi ere pentru țară și primele alegeri democratice, a avut loc patru ani mai târziu, la 27 aprilie 1994.
Din 1994, orașul s-a confruntat cu probleme cum ar fi drogurile, o creștere a criminalității violente legate de droguri și, mai recent, violența împotriva bandelor. Numai în Cape Flats există aproximativ 100.000 de persoane în peste 130 de bande diferite în 2018. În timp ce există unele alianțe, această mulțime și diviziune este, de asemenea, cauza conflictelor între grupuri. În același timp, economia a atins un nivel fără precedent, datorită boom-ului din industria turismului și al imobiliar. Cu un coeficient Gini de 0,58 , Cape Town are cea mai mică rată de inegalitate din Africa de Sud.

2.3 Caracterizarea planului oraşului
Morfostructura orașului

“Caracterul urban al spațiului presupune deci atribute clare, cu efecte evidente asupra organizării acestuia: densitatea mică, echiparea tehnică și edilitară adecvată, diferențierea unor zone functiionale corespunzătoare multitudini de funcții acumulate în timp etc.
Tendința de organizare a spațiului urban a început să se contureze mai pregnant la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, când, prin dezvoltarea puternică a industriei și polarizarea fără precedent a forței de muncă se diferențiază tot mai evident zonele rezidențiale și economice. Organizarea și amenajarea acestor spații pornește de la necesitatea adaptării la problemele ridicate de creștrea industrială și economică, în general. Necesitatea organizării spațiului urban derivă din dezechilibrul între spațiul suport și funcțiuniile economic-sociale, obiectivul organizării constând în implantarea unei funcții noi într-un spațiu dat, proiectarea în spațiu a acestei funcții.”
Planurile orașelor, indiferent de mărimea demografică și suprafață, au evoluat în timp și spațiu și consemnează cum s-au dezvoltat aceste așezări umane în raport cu formele de relief, rețeau hidrografică, căile de comunicație, activitățile economice.
Analizând planul următor se poate observa că orașul Cape Town prezintă o morfostructură semicirulară, având ca elemente de restricție Table Mountain, Golful Bay, Oceanul Atlantic.
/
Fig.3 Planul orașului Cape Town
Sursa:https://www.sa-venues.com/maps/western-cape-city.htm

Zonarea urbană cu caracter funcțional este o acțiune destinată remodelării urbane, prin delimitarea zonelor funcționale din interiorul spațiului urban și constituie o cerință majoră a urbanismului contemporan. Ea constă în împărțirea teritoriului urban în raport cu anumite elemente economice, sociale, tehnice etc. Și are ca scop asigurarea condițiilor optime de locuit, de muncă, de recreere și odihnă, de circulație, și de asemeanea, stabilirea măsurilor de reflementare a destinației tuturor terenurilor din intravilan. La stabilirea zonelor funcționale se ține cont -în măsura posibilităților- de activitatea dominantă a teritoriului.
Din punct de vedere funcționa, teritoriul urban etse deci organizat în zone morfofuncționale (rezidențiale, industriale, de recreere etc.)
Orașul Cape Town prezintă organizarea internă a spațiului urban ce poate fi încadrată Teoriei sectoriale, elaborată de Hoyt. După cum se poate observa și în figura de mai jos, teoria lui Hoyt este confirmată zonele rezidențiale de calitate din Cape Town având tendința de a se dezvolta în lungul axelor rutiere și feroviare, în sit-uri ferite de catastrofe naturale, la baza Table Mountin.

/

Fig.4 Planul organizării interne a orașului Cape Town
Sursa:http://www.planning.co.za/projects/cape-town-cbd-guidelines-for-land-use-management/#!lightbox[portfolio]/3/

Zona industrială este localizată de asemenea în lungul căilor de transport și aproape de o sursă de apă, activitățiile comerciale formează un sector între zonele rezidențiale și zonele industriale, parcurile urmează particularitățiile topografice naturale, în proximitatea lor se situează și anumite zone de locuințe de calitate.În Cape Town zona rezidențială ocupă o suprafață de 65%, zona industrială 2% zona spațiilor verzi-interurbane 7%, zona comercială 28%.

Încă din secolul XVII orașul Cape Town prezenta segregare rasială, etnică și economică ce se menține încă și în prezent.

/
Fig.5 Harta a zonelor de segregare rasială din Cape Town
Sursa:https://www.thedailyvox.co.za/wp-content/uploads/2017/04/RaceMap-spatial-apartheid.png
După cum se poate observa și în figura de mai sus Cape Town cu o segregare foarte puternică bazată pe cresterea numărului de persoane africane, aceștia fiind percepuți ca infractori imorali, indeciși, periculoși și periculoși pentru sănătate care amenința bunăstarea orașului. Aceste stereotipuri au fost întărite de dezbaterile generale în rasismul științific și de dorința de a scoate africanii din oraș pentru a crea spațiu pentru extinderea suburbiilor albe. Prin urmare, unul dintre cele mai bune motive pentru care intensificarea un apel către rezidenți albi din Cape Town pentru segregarea rezidențială nu a fost o preocupare pentru bunăstarea orașului, dar atitudinile rasiste față de africani.
Pe parcursul anilor 1900, Consiliul municipal din Cape Town și guvernul au continuat să adopte legislația care a împins orașul african, colorat și indian. Africanii au fost primii care au fost vizați. În urma izbucnirii ciumei bubonice din Cape Town, în februarie 1901. Autoritatile de Sanatate din 1897 și a stabilit o locație în stația de pădure rapid Uitvlugt (zi modernă Pinelands). Africanii care locuiau în Districtul Șase au fost adunați sub o gardă armată și dusi într-o locație din Uitvlugt. Africanii au redenumit locația Uitvlugt Ndabeni (locul de știri). În timp ce locația a fost stabilită în carantină, africani au fost relocați în mod forțat după izbucnirea bolii, Acest lucru a marcat începutul mutări forțate în Cape Town în secolul XX.
În timpul secolului XIX mutări forțate au deghizat prejudecăți rasiale ca o problemă de sănătate, în timp, eliminarea negrilor din oraș a devenit rasism nediscriminat. În anii 1940 și 1950, Cape Town era un oraș segregat. Segregarea a fost extinsă și la alte grupuri rasiale, cum ar fi rasa mulatră și indieni. Această încercare de a segrega oamenii a fost însoțită de mutarea forțată în anii 1960 până în anii 1980. Moștenirea apartheidului și mutarea forțată au lăsat Cape Town ca un oraș separat, iar suburbiile rezidențiale create de apartheid prin mutarea forțată sunt încă vizibile.
/
Fig. 6 Zone segregate în Cape Town
Sursa:https://theculturetrip.com/africa/south-africa/articles/how-post-apartheid-cape-town-remains-segregated-by-its-infrastructure/

2.4 Evoluția recentă a orașului
Cape Town este situat la capătul nordic al Peninsulei Cape și este unul din cele mai importante porturi și centre industriale din Africa de Sud. Orașele asociate și orașele satelit ale regiunii metropolitene care se dezvoltă rapid se extind spre sud de-a lungul Peninsulei Cape, în False Bay. Partea veche a orașului acum este marcată de clădiri înalte și suburbiile întinse, este situată între Table Bay la nord și pantele abrupte ale ale Table Mountain spre sud.
Pentru a putea arata diferențele urbane în și în jurul orașului pe parcursul a șaisprezece ani se vor compara două imagini landsat.
//

Fig.6 Imagini satelitare ce indică dezvoltarea orașului Cape Town
Stânga-anul 2000, dreapta- anul 2016

Sursa https://earth.esa.int/web/earth-watching/natural-disasters/floods/content/sub/-/asset_publisher/1dV4BqXQz1ST/content/cape-town-south-africa-landsat-and-sentinel;jsessionid=C4FD55B9C6ECA660364E5DD33B473554.jvm1?redirect=https%3A%2F%2Fearth.esa.int%2Fweb%2Fearth-watching%2Fnatural-disasters%2Ffloods%2Fcontent%2Fsub%3Bjsessionid%3DC4FD55B9C6ECA660364E5DD33B473554.jvm1%3Fp_p_id%3D101_INSTANCE_1dV4BqXQz1ST%26p_p_lifecycle%3D0%26p_p_state%3Dnormal%26p_p_mode%3Dview%26p_p_col_id%3Dcolumn-1%26p_p_col_count%3D1

Comparând cele două imagini din figura 6, observăm faptul că orașul s-a dezvoltat cel mai mult în partea de nord-est și de-a lungul coastei de sud, în lungul golfului False Bay.

În prezent există un proiect de dezvoltare “Church Square: empowering public life”. Church Square este descris de către partenerii proiectului ca un spațiu cu multe straturi în inima orașului, cu o lungă și complexă istorie. Această zonă a orașului era foarte bogată în timpul sclavilor. Pe o parte se află biserica Kerk și este cea care dă numele pătratului. Strada care mergea de-a lungul Pieței bisericii era locul unei fabrici de mătase-spinning, de unde și numele strada de spin.
Pe insula care coboară în mijlocul străzii este un piedestal, de care foarte puțini oameni știu că este un memorial al Copacului Sclav care stătea odată pe acest loc (înlăturat în 1916), sub care sclavii așteptau, în timp ce stăpânii mergeau la biserica Groote Kerk.În designul original, piața era folosită drept parcare a bisericii Groote kerk până în 2006 înainte de a deveni un spațiu public. Zona a fost repavată, au fost introduși copaci și un memoriu al originii pătrunderii ca piață de sclavi ce a fost dezvăluit în 2008. Unsprezece blocuri de granit oferă trecătorilor -numelor unora dintre sclavii tranzacționați în piața.
/
Fig. 7 Localizarea Pieței Church
Sursa:https://issuu.com/futurecapetown/docs/church_square_report_v7_med

Orașul Cape Town de est este cunoscut ca un oraș interschimbabil, ca Orașul de est sau Incinta. Alții încă îl știu sub denumirea de Gradinile inferioare. Dar această parte din orașul mamă este în proces de renaștere.
Spațiul de închiriere formal estimativ este de 99.439 m2 în cadrul a 3 centre comerciale majore și restul pe stradă. Gradul de închiriere a rămas ridicat 97% pentru anul 2014-2015.
Un sondaj efectual în anul 2014 cu privire la orașul Cape Town a indicat 21 % de respondenți traiesc în Orașul Estic estimat la 1000 loc. Orașul de est este în mod rezonabil de bine în ceea ce privește acesul la facilitățile culturale, dar și la distanța a întregului CBD.

Indicatorii de justiție urbană aplicați în acest plan de dezvoltare a calității vieții sunt următorii:

Echitatea Proiectarea pentru echitate în domeniul public analizează modul în care un spațiu public crește suprafața totală a spațiului acesibil pentru vecinătate și dacă costurile și bugetele de funcționare sunt structurate în mod paralel cu alte spații publice din oraș.
Alegerea Proiectarea pentru alegerea examinează dacă utilizatorii și comunitatea au mai multe opțiuni și flexibilitate pentru acest scop și cum configurează spațiul pentru diferite acreditări.
Acesul Proiectarea măsurilor de acces în timp ce spațiul poate fi introdus cu ușurință și în condiții de siguranță fără restricții fizice sau reglementări restrictive cu privire la modul în care oamenii ajung acolo și dacă accesul la facilități a fost schimbat sau încorporat.
Conectivitatea Proiectarea pentru măsuri de conectivitate în cazul în care locul este suficient de conectat la moduri diferite de transport, se măsoară de asemenea, dacă utilizatorii din Church square se simt conectați între ei, formând schimburi și/sau relații între ele.
Diversitatea Proiectarea pentru măsuri de diversitate oriunde spațiul oferă o gamă de activități și o opțiune de program care reflectă culturile din vecinătatea sa și/sau utilizatorii. De asemenea, se măsoară dacă această zonă atrage o populație diversă de utilizatori.
Proiectarea Planul de proprietate măsoară modul în care această zonă promovează o convingre că spațiul aparține vecinătății lor și un sentiment individual al stăpânului pentru activitățile și întreținerea zonei.
Participarea Proiectarea pentru participare examinează modil în care oamenii folosesc spațiul și frecvența de utilizare. Ea analizează dacă rezidenții zonei sunt implicați în spațiile destinate programării, management și întreținere.
Includere și apartenență Proiectarea pentru includere și apartenență privește modul în care “the square” îmbunătățește sentimentul de a fi acceptat indiferent de diferență și un sentintiment de siguranță.
Frumusețea Proiectarea pentru măsurarea frumuseții dacă ”the square” ridică estetica fizică a cartierului.
Inovația creativă proiectarea pentru inovația creativă analizează dacă “the square” dezvoltă soluții unice și creative pentru a aborda deficitul de spațiu deschis activ în vecinătate.

Echitatea măsurată prin investiții de capital, dacă este echitabil pentru implementarea și continuarea costurilor de întreținere ale “church square” să se dezvolte din sectorul public. Acest lucru are în vedere cerințele în vecinătatea dezavantajată din punct de vedere istoric – în care investițiile din sectorul privat ar putea să nu fie foarte mari.
/
Fig. 8 Church square în contextul orașului Cape Town
Sursa: https://issuu.com/futurecapetown/docs/church_square_report_v7_med

Având în vedere cele de mai sus, este probabil ca “the square “ să primească în plus resurse mult mai mari decât resursele financiare – decât alte spații publice de această scară în metroul orașului Cape și că aceste resurse contribuie la o capacitate mai puternică de strângere de fonduri.
În această zonă se realizează un proiect ce ar trebui să le ușureze și îmbunătățească oameniilor viața. Aceștia ar beneficia de locuri de relaxare, ar avea acesibilitate la wi-fi, ar putea desfășura activități culturale.

O problemă recentă a orașului Cape Town este că va fi primul oras important al lumii care va ramane fără apa în epoca în care trăim.
Acesta este efectul încalziri globale. Seceta severa din țară nu s-a petrecut peste noapte, nivelul apei din rezervorul barajului Theewaterskloof scăzând accentuat din cauza ploilor tot mai puține din ultimii trei ani.
În plus, din 1995 populația orasului a crescut cu 79%, în timp ce cantitatea de apa din rezervoare a crescut cu doar 15%.Pentru a preveni criza, locuitorii vor avea alocaţi doar 50 de litri pe zi, comparativ cu 87 ca până acum.
„Ziua Zero este atunci când oraşul va fi forţat să închidă o mare parte din rezerve, iar fiecare rezident va avea la dispoziţie doar 25 de litri pe zi”.

Ca o comparaţie, un american obişnuit foloseşte între 300 şi 380 de litri de apă pe zi. Doar o baie are nevoie de aproximativ 130 de litri.
//
Fig. 9 Rezerva de apă în stânga 18 octombrie 2014, în dreapta 18 octombrie 2017
Sursa:https://earthobservatory.nasa.gov/images/91217/water-shortage-in-western-cape
O altă problemă cu care se confruntă Cape Town sunt focurile Bush ce pot fi o parte naturală a ciclului de viață al Table Mountain, dar asta nu le face mai binevenite. În ianuarie 2006, un capăt de țigară aruncat de un turist englez a declanșat un incendiu pe flancul nordic al Table Mountain, care în cele din urmă a cuprins o suprafață de 700 de hectare de la vârful Diavolului la capul leului. Un turist britanic în vârstă de 65 de ani a murit din cauza inhalării de fum, dar, deși sute de persoane au fost evacuate, nu s-au deteriorat casele.
2.5 Turismul
Cape Town este un oraș de o valoare istorică impresionantă, o metropolă cu o viață de noapte foarte dezvoltată, fiind o regiune care are multe de oferit vizitatorilor care îi trec granițele.
De-a lungul timpului, Cape Town a fost locuit de numeroase colonii europene. Popoarele diverse care s-au stabilit în regiune pentru anumite perioade de timp și-au lăsat ampenta pentru totdeauna, Cape Town fiind un mix interesant de culturi. Milioane de turiști de pretutindeni vizitează Cape Town și admiră cele mai interesante obiective turistice ale orașului.
Acesta nu este doar o destinație turistică populară internațională în Africa de Sud, ci și Africa în ansamblu. Acest lucru se datorează climatului său blând, setării naturale și infrastructurii bine dezvoltate. Orașul are câteva caracteristici naturale bine-cunoscute care atrag turiștii, cel mai notabil Table Mountain, care formează o mare parte din Parcul Național Mountain Table și este capătul din spate al City Bowl. Ajungerea la vârful muntelui se poate realiza fie prin drumeții, fie prin luarea telecabinei Table Mountain. Cape Point este recunoscută drept capătul dramatic la capătul Peninsulei Cape. 

Câteva din obiectivele ce nu sunt așa de promovate în orașul Cape Town:

Crystal pools acestea sunt situate în Rezervația Naturală Kogelberg , doar la 40 de minute de condus față de Cape Town. Pentru a urca până la prima piscină trebuie să mergi 45 de minute plus încă 15 minute până la cea de-a doua.
Intrarea costă în jur de 6$, însă pentru a intra trebuie facută o rezervare în avans
Acestea sunt închise pe timpu iernii, se deschid de la 1 niembrie până pe 31 aprilie, de la ora 7:30 am -16:00 pm.
/

Fig.6 Imagine de la Crystal Pools
Sursa:https://showme.co.za/helderberg/tourism/crystal-pools-hiking-trail-steenbras-river-gorge/

Insula Robben

Insula Robben, aflată chiar lângă coasta orasului Cape Town, a fost o colonie de deținuți timp de aproape 400 de ani. Ea este o mică insulă aridă, înconjurată de ape împânzite de rechini. Nelson Mandela a petrecut 18 ani pe Insula Robben, alături de mulți alți lideri ai partidelor politice din Africa de Sud. Dar în 1997, Insula Robben a fost transformată în muzeu și a foat inclusa în Patrimoniul Mondial al UNESCO. Această locație a devenit în zilele noastre un simbol extrem de important pentru Africa de Sud, reflectând triumful binelui asupra răului și a democrației asupra politicii de apartheid. Ghizii turistici de aici sunt ei însuși fosti prizonieri.

/
Fig.7 Insula Robben
Sursa:https://destepti.ro/insula-robben-golful-table-africa-de-sud

Plaja Boulders
Pe această plajă poate fi întâlnită o specie de de pinguin. Acestea au creat o colonie care a devenit atracție turistică . Prima pereche de pinguini a ajuns în 1983, astăzi sunt în jur de 3000 . În prezent pinguinii sunt protejați prin lege, fiind o specie pe cale de dispariție.Anual în jur de 60.000 de turiști vizitează Parcul Național Marin Table Mountain. Aici aceștia au ocazia să înnoate cu pinguinii și să se bucure de plajele curate. Intrarea pe plajă este 4$.
//

Fig.8 Imagin de pe plaja Bouldres
Sursa:https://www.capetownetc.com/news/boulders-beach-ranked-best-beach-world/

Kogel Bay Beach este o plajă situată la 20-30 de minute de mers cu mașina, în False Bay.
După ce apune soarele pe plajă se observă ceva stralucind în apă și pe plajă. Luminile de pe această plajă sunt produse de fitoplancton bioluminiscent microscopic, ce emană lumină atunci când sunt agitate de reflux.

/
Fig. 9 Plaja Kogel Bay
Sursa:http://wallpapersart.info/kogel-bay-wallpaper-south-africa-world-50-wallpapers/

Concluzii
În concluzie, orașul Cape Town este un oraș foarte bine dezvoltat, deși are foarte multe probleme, cea mai gravă fiind problema resurselor de apă,o problemă ce le va crea multe dificultăți locuitorilor acestui oraș.
Deși se confruntă cu această problemă, foarte mulți turiști vizitează acest oraș anual pentru frumusețea, multiculturalitatea și unicitatea acestuia.
///

Bibliografie
Cândea Melinda, Bogdan Elena, Simon Tamara, (2011), Așezările umane și organizarea spațiului geografic, Editura Universitară

Cape Town least unequal SA city – Politics | IOL News". IOL.co.za.

Ianoș I.(2004), Dinamica urbană, Editura Tehnică, București.

Recalling District Six". SouthAfrica.info.

Western Cape Government (2017). "SEP Socio-Economic Profile: City of Cape Town" (PDF). www.westerncape.gov.za.

"Why Cape Town's murder rate is rising". The Economist.

Cape Town etc
https://www.capetownetc.com/news/boulders-beach-ranked-best-beach-world/

Cape Town magazine
https://www.capetownmagazine.com/news/the-evolution-of-the-mother-city/10_22_19859

Culture trip https://theculturetrip.com/africa/south-africa/articles/how-post-apartheid-cape-town-remains-segregated-by-its-infrastructure/

Earth Watching
https://earth.esa.int/web/earth-watching/natural-disasters/floods/content/sub/-/asset_publisher/1dV4BqXQz1ST/content/cape-town-south-africa-landsat-and-sentinel;jsessionid=C4FD55B9C6ECA660364E5DD33B473554.jvm1?redirect=https%3A%2F%2Fearth.esa.int%2Fweb%2Fearth-watching%2Fnatural-disasters%2Ffloods%2Fcontent%2Fsub%3Bjsessionid%3DC4FD55B9C6ECA660364E5DD33B473554.jvm1%3Fp_p_id%3D101_INSTANCE_1dV4BqXQz1ST%26p_p_lifecycle%3D0%26p_p_state%3Dnormal%26p_p_mode%3Dview%26p_p_col_id%3Dcolumn-1%26p_p_col_count%3D1

Issuu
https://issuu.com/futurecapetown/docs/church_square_report_v7_med

@planning / town planning
http://www.planning.co.za/projects/cape-town-cbd-guidelines-for-land-use-management/#!prettyPhoto

South african history online
https://www.sahistory.org.za/topic/cape-town-timeline-1300-1997

WWW.CAPETOWN.AT http://www.capetown.at/heritage/history/khoi.htm