Rădăcinile educației sunt amare, dar fructul este dulce (Aristotel) [309503]

Introducere

„[anonimizat]” (Aristotel)

După anul 1989, sistemul românesc de învățământ s-a [anonimizat]; [anonimizat], Tineretului și Sportului. Fiecare modificare a [anonimizat], introducerea sau scoaterea din învățământ a unor obiecte de studiu.

Calitatea învățământului românesc este dat flexibilitatea organizării sistemului de învățământ ce în România încă se lucrează la organizarea sistemului pentru a oferi tinerilor elevi o programă flexibilă ce îi poate ajuta în dezvoltarea lor personală.

[anonimizat]. [anonimizat] a aduce nivelul de învățământ la același nivel atât în mediul urban cât și în cel rural.

Lucrarea „Calitatea învățământului în municipiul Brăila în 2016” are drept obiectiv evidențierea rezultatelor obținute de către elevii brăileni la examenele naționale (Evaluarea Națională și Bacalaureat). [anonimizat].

Scopul lucrării este de a [anonimizat], [anonimizat].

Lucrarea „Calitatea învățământului în municipiul Brăila în 2016” este structurată în patru capitole:

Cap. I Aspecte generale și metodologice prin care se va prezenta aspecte generale ale municipiului Brăila și metodologia utilizată;

Cap. II Dinamica populației unde se vor analiza o serie de parametri ai populației;

Cap. III Aspecte Generale al sistemului de învățământ din Brăila unde se vor detalia aspecte generale al sistemului de învățământ ([anonimizat], elevi)

Cap. IV Dimensiuni calitative ale învățământului din municipiul Brăila unde se vor analiza rezultatele la Evaluarea Națională și Bacalaureat.

Cap. I Aspecte generale și metodologice

I.1 [anonimizat], [anonimizat], Dunărea Nouă și Dunărea Veche fiind primul port maritim al Dunării de la peste 100 de ani de la amenajarea Brațului Sulina.

Municipiul Brăila este localizat la 45⁰16’17’’ latitudine nordică și 27⁰58’33’’ [anonimizat].

FigurăLocalizareamunicipiuluiBrăilaîncadrulRomâniei

I.2 Scurt istoric al municipiului Brăila

Un studiu al originilor Brăilei arată că regiunea a [anonimizat] 5000 Î.Hr., vestigii care sunt dovada continuității vieții și a civilizației în această regiune.

Orașul Brăila a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1936 într-un privilegiu de transport și comerț acordat negustorilor brașoveni dat de domnitorul Țării Românești Vlaicu I. Orașul a fost ocupat de turci în perioada 1538-1540 până la finalul războiului ruso-turc 1828-1829.

În anul 1836, Brăila a fost declarat port liber. Aici s-a înființat prima Cameră de Arbitraj Comercial, Bursa de cereale și bunuri, Curtea Comercială și Banca Comercială. Datorită vieții economice înfloritoare, Brăila a devenit unul din principalele orașe comerciale din România.

Comerțul înfloritor și dezvoltarea industriei de-a lungul secolului XVIII-lea și de la începutul secolului al XIX-lea au dus la o dezvoltare rapidă a orașului prin mori cu aburi, Fabrica de paste făinoase, Fabrica de bere, Fabrica de docuri, Șantierul Naval; atrăgând în anul 1924 o investiție străină făcută de Societatea Franco-Română.

În perioada socialistă a României, Brăila cunoaște o continuă dezvoltare a industriei, principalele ramuri fiind industria constructoare de nave, industria textilă și industria chimică. Portul a jucat un rol important în dezvoltarea municipiului în perioada socialistă dat fiind de numărul ridicat de mărfuri ce ajungeau în port.

I.3 Metodologia

În cadrul lucrării „Calitatea învățământului în municipiul Brăila în 2016”, metodologia s-a realizat pe trei etape; etapa studiului bibliografică, etapa colectării datelor și etapa procesării și analiza bazei de date.

Datele prezente în lucrare legate de dinamica populației (populație, natalitate, mortalitate, etc.) și a aspectelor generale ale sistemului de învățământ (unități școlare, număr cadre didactice, număr elevi) au fost extrase de pe site-ul Institutului Național de Statistică și au fost prelucrate în Soft-ul Microsoft Excel.

Datele legate de rezultatele la examenele Evaluare Națională și Bacalaureat pentru anul 2016 au fost extrase de pe site-ul Ministerului Educației Naționale (www.edu.ro). Ele au fost introduse în soft-ul Microsoft Excel și sortate în funcție de unitățile de învățământ gimnaziale și liceale.

Pentru a defini localizarea instituțiilor de învățământ din municipiul Brăila s-a utilizat soft-ul Google Earth (Figură 2) în care li s-a oferit un cod unic pentru a se lega cu bazele de date excel.

Datele excel și kml utilizate pentru hărțile din capitolul Dimensiuni calitative ale învățământului din municipiul Brăila au fost introduse în soft-ulArcMap 10.2. Datele rezultate au fost unite prin codul unic oferit în Google Earth și clasificate în funcție de notele obținute de către elevii brăileni (Figură 3).

FigurăLocalizareainstituțiilor de învățământîn Google Earth

FigurăLocalizareainstituțiilro de învățământîn ArcMap 10.2

Cap. II Dinamica populației

Dinamica populației se caracterizează la rândul ei prin modificări cantitativ-structurale permanente, datorate mișcării naturale, teritoriale (migratorii), sociale, culturale și politice.

În cazul în care colectivitatea umană evoluează (se reînoiește) mereu numai sub efectul mișcării naturale (nașteriși decese) populația respectivă este considerată un sistem demografic de tip închis fiind expresia completă a modelului populației stabile.

Populația însă poate evolua și ca un sistem deschis: numărul și structura sa fiind influențate de mișcareamigratorie (imigrări și emigrări). Așadar, dinamica demografică, respectiv, mișcarea generală a populației, cea care influențează în mod direct numărul populației se compune din două mișcări, naturală șimigratorie care la rândul lor constituie subsisteme ale sistemului demografic ce pot funcționa independent sau în comun.

II.1 Evoluția numerică a populației

FigurăEvoluțianumerică a populațieiînmunicipiulBrăilaînperioada 1992-2017 (Sursă: INSSE)

Analizând figura 4 se poate observa două perioade de evoluție a populației în perioada 1992-2017, una pozitivă și una negativă. Prima perioadă este cea din anul 1992 până în anul 1996 atunci când populația municipiului Brăila a crescut de la 233969 locuitori la 237575 locuitori. Această creștere se datorează natalității crescute moștenite încă din perioada socialistădar și a potențialului economic al orașului ce nu avea încă să fie afectat de privatizări și descentralizări.

A doua perioadă este caracterizată de o evoluție negativă a populației în perioada 1996-2017 când populația a scăzut de la 23757 locuitori la 208186 locuitori, scăzând astfel populația orașului cu aproximativ 30000 de locuitori.

Această scădere a se datorează privatizării și descentralizării industriei locale ce a lăsat în urmă o serie de efecte negative asupra populației; o parte a populației afectată de șomaj migrând în principalele areale economice ale României sau spre occident în căutarea unui loc de muncă mai bun; migrarea masivă a populației având un efect negativ și asupra natalității. Astfel populația municipiului Brăila se află într-o perioadă de regres continuu.

II.2 Structura populației

FigurăPiramidapegrupe de vârstășisexe a municipiuluiBrăila, anul 2015 (Sursă: INSSE)

Piramida pe grupe de vârstă și sexe a municipiului Brăila are formă de amorfă, observându-se tendiție de regres demografic. Acestănoanță de regres este dată de dominanța populației cu vârste cuprinse între 25-49 ani ce ocupă 41,87% din populația totală, aici regăsindu-se populația active a municipiului Brăila. În cadrul piramidei se observă și o dominanță a persoanelor de sex feminin ce ocupă 52.5% din total, în timp ce persoanele de sex masculin ocupă 47.5%.

La baza piramidei se poate observa o creștere a populației dată de persoanele cu vârste cuprinse în 0-4 ani ce au valoarea de 3.11% din total comparativ cu persoanele cu vârste cuprinse între 5-9 ani care ocupă 4.21%.

La baza vârfului piramidei se observă faptul că populația cuprinsă cu vârste între 45-49 ani reprezintă 9.34% din total ceea ce indică faptul că într-un viitor apropiat populația municipiului Brăila se va afla într-un proces de imbătrânire demografică.

II.3 Natalitatea

FigurăEvoluțiarateinatalitățiiînmunicipiulBrăilaînperioada 1992-2015 (Sursă: INSSE)

Natalitatea reprezintă frecvența sau intensitatea nașterilor în interiorul unei populații, fiind un fenomen complex, în același timp, biologic și social fiind influențat de o serie de factori legați între ei: economici, politici, socio-culturali.

Pentru municipiul Brăila, natalitatea a cunoscut perioade de creșteri și descreșteri a evoluției natalității, ea fiind modelată de o serie de factori, printre care și sistemul sanitar, care odată cu dezvoltarea s-a poate duce la o scădere a mortalității infantile.

Se poate distinge o perioadă de stabilitate a indicatorului în perioada 1996-2002 unde valoarea cea mai scăzută se întâlnește în anul 2002 atunci când indicatorul a înregistrat valoarea de 6,93‰ scăzând de la valoarea 7,49‰ce a fost înregistrată în anul 1998.

După anul 2002 se poate observa o creștere continuă dată fiind de dezvoltarea sistemului sanitar la nivelul României ce s-a manifestat după anul 2003 atunci când Uniunea Europeană a cerut dezvoltarea celor mai importante ramuri ale societății printre care și dezvoltarea serviciului sanitar. Astfel pentru anul 2005, valoarea natalității municipiului Iași atingea valoarea de 8.28‰, ea fiind mai mică decât la valoarea la nivel național 10.28‰.

II.4 Mortalitatea

FigurăEvoluțiarateimortalitățiiînmunicipiulBrăilaînperioada 1992-2015 (Sursă: INSSE)

Mortalitatea reprezintă componenta negativă a bilanțului natural, fiind calculată într-un număr de decese raportate la o mie de locuitori a unei regiuni. Mortalitatea reprezintă un proces ce se regăsește într-o strânsă legătură cu serviciul sanitar și cu dezvoltarea socio-economică a populației unei regiuni.

Pentru municipiul Brăila mortalitatea, ca și natalitatea, cunoaște o serie de perioade ce se remarcă prin creșteri și descreșteri ale indicatorului. Neavând informații concrete asupra cauzelor deceselor, putem presupune ca factorii ce au influențat acest indicator sunt de natură naturali (decese datorită vârstei înaintate), datorită serviciului sanitar slab dezvoltat (moarte infantilă, decese datorită unor boli) sau alte cauze (accidente rutiere, sinucideri, etc.)

În perioada 1992-1996 cunoaștem o perioadă de evoluție ascendentă a indicatorului de la valoarea de la 8.9‰ la 10,4‰, urmând o perioadă de descreștere a indicatorului în perioada 1996-1998 când valoarea mortalității a atins valoarea de 9,4‰.Perioada 1998-2002 se caracterizează ca o perioadă de instabilitate a indicatorului având perioadă de creștere și descreștere. Începând cu anul 2002, rata mortalității cunoaște o evoluție continuă până în anul 2015 când se atinge cea mai ridicată valoare în perioada analizată de 11,7‰. Această evoluție constantă a mortalității este una îngrijorătoare, indicatorul fiind modelat de populația îmbătrânită a orașului.

II.5 Bilanțul natural

Figură 8 Evoluția bilanțului natural în municipiul Brăila în perioada 1992-2015 (Sursă: INSSE)

Bilanțul natural reprezintă diferența dintre natalitate și mortalitate, pentru municipiul Brăila observându-se o perioadă de descreștere continuă a parametrului, fiind influențat direct de rata mortalității înregistrată în municipiu.

Analizând figura 8, putem distinge o primă perioadă de evoluție negativă a bilanțului natural în municipiu Brăila, 1991-1996 atunci când parametrul scade de la -0,2‰ la -2,9‰. Urmează o perioadă de instabilitate în evoluția parametrului între anii 1996-2005 atunci când valorile variază între minim -3,1‰ și -2,7‰.

După anul 2005 urmează o evoluție negativă până în anul 2015; într-o perioadă de 10 ani valoarea scăzând de la -1,84‰ la -5, 83‰; bilanțul natural scăzând cu o valoare de 3,99‰. Chiar dacă în ultimul deceniu, sistemul sanitar s-a îmbunătățit atât la nivel local cât și la nivel național, îmbătrânirea populației dar și scăderea ratei natalității datorată dificultăților sociale actuale au făcut ca municipiul Brăila să aibă valori scăzute al bilanțului natural.

Un alt factor important ce afectează bilanțul natural este potențialul economic scăzut al orașului ce nu atrage populația activă tânără să se stabilească în cadrul urbei și să-și dezvolte o familie.

II.6 Căsătoriile

FigurăEvoluțiarateinupțialitățiiînmunicipiulBrăilaînperioada 1992-2015 (Sursă: INSSE)

Nupțialitatea sau rata căsătoriilor reprezintă un parametru important al analizei dinamicii populației și reprezintă numărul total de căsătorii raportați la 1000 de locuitori. Pentru municipiul Brăila, ca și în cazul parametrilor analizați anterior (natalitate, mortalitate, bilanț natural) se observă o evoluție descendentă până în anul 2012.

Perioada 1992- 2002 se caracterizează printr-o perioadă de scădere a indicatorului de la 7,75‰ la 5,93‰ având în această perioadă și scurte creșteri a indicatorului fiind urmate de descreșteri, trendul evoluției păstrându-se descendent.

Perioada 2002-2007 este o perioadă de instabilitate a indicatorului el având creșteri și descreșteri semnificative pe toată perioada, valoare indicatorului variind între 5,6‰ si 6,7‰. Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană și deschiderea granițelor către occident au făcut ca rata nupțialității să scadă semnificativ în perioada 2007 -2011 de la 6,7‰ la 2,9‰, acest lucru afectând bilanțul natural și migrator al municipiului.

Începând cu 2011, indicatorul începe să crească până în anul 2015 atingând valoarea de 4,9‰. Această creștere poate fi pusă pe seama programului de „Prima Casă” ce îi încurajează pe tineri să se căsătorească și să-și cumpere o locuință.

II.7 Divorțurile

FigurăEvoluțiarateidivorțurilorînmunicipiulBrăilaînperioada 1992-2015 (Sursă: INSSE)

Rata divorțurilor reprezintă un indicator negative al dinamicii populației și reprezintă numărul de divorțuri raportat la 1000 de locuitori. Pentru anul 1992-2015, evoluția parametrului este una instabilă cu creșteri și descreșteri ce are un trend neutru.

Cea mai ridicată valoare este înregistrată în anul 1994 când a atins valoarea de 3,13‰; valoarea cea mai scăzută fiind înregistrată în anul 2010 de 2,17‰.

II.8 Imigrările

FigurăEvoluțiaimigrărilorînmunicipiulBrăilaînperioada 1994-2015 (Sursă: INSSE)

Imigrările în municipiul Brăila au cunoscut diferite perioade de evoluție ascendentă și descendentă în perioada 1994-2015.Prima perioadă se observă în perioada 1994-2000 atunci când indicatorul a cunoscut cea mai mare scădere a sa de la 8,73‰ la 4,8‰. După anul 2000 a urmat o creștere până în anul 2002 când s-a atins valoarea de 7,5‰, fiind urmată de o nouă perioadă de scădere a valorii indicatorului până la valoarea 5.0‰ înregistrată în anul 2005.

Din anul 2005 până în anul 2010 se observă o creștere semnificativă a indicatorului ce a atins valoarea maximă de 8,5‰ fiind cea mai mare creștere înregistrată de după anul 1994. După anul 2010 valoarea scade până în anul 2011 când atinge valoarea de 6,23‰; această perioadă fiind urmată de perioadă lentă de creștere până în anul 2015 când s-a atins valoarea de 7,2‰.

II.9 Emigrările

FigurăEvoluțiaemigranțilorînmunicipiulBrăilaînperioada 1994-2015 (Sursă: INSSE)

EmigrărileînmunicipiulBrăilaînperioada 1994-2015 cunosc o perioadă de evoluțieascendentăobservânduse o seriemiciperioade de evoluțiedescendentă, celemaiimportantefiindperioada 1999-2001 (de la 8,2‰ la 7,2‰), 2004-2005 (de la 9,6‰ la 7,6‰) și 2007-2009 (de la 12,0‰ la 10,9‰).

Aceastăevoluțiecontinuă a emigranților se datorează descentralizării și privatizării industriei în municipiul Brăila ce a generat un șomaj ridicat, obligând populația activă să emigreze din oraș în căutarea unui loc de muncă. Cea mai scăzută valoare a indicatorului s-a înregistrat în anul 1994 4,34‰; cea mai valoare întâlnindu-se în anul 2010 de 13,26‰. Pentru anul 2015, valoarea indicatorului este de 12,86‰ fiind mai mică decât cea din anul 2014 când s-a înregistrat 13,25‰.

II.10 Bilanțul migrator

FigurăEvoluțiabilanțuluimigratoriuînmunicipiulBrăilaînperioada 1994-2015 (Sursă: INSSE)

Evoluția bilanțului migrator pentru municipiul Brăila are o evoluție descendentă începând cu anul 1994 când a avut valoarea de 4,4‰. Valoarea pozitivă a bilanțului s-a păstrat până în anul 1998 când s-a înregistrat valoarea de 0,4‰.

Valorile pozitive ale emigrației și variația valorilor imigrației au făcut ca bilanțul migrator să aibă valori negative după anul 1988; cea mai scăzută valoare fiind întâlnită în anul 2014, ea fiind de -6,4‰. Deschiderea granițelor către Europa vestică după anul 2007 și lipsa locurilor de muncă datorită unui sistem economic slab dezvoltat au făcut ca bilanțul migrator să fie unul negativ și un trend descrescător a valorilor.

Cap. III Aspecte generale al sistemului de învățământ din municipiul Brăila

III.1 Unitățile de învățământ

Tabelulnr. Numărulunităților de învățământ din municipiul Brăila (Sursă: INSSE)

Pentru anul școlar 2015-2016, în municipiul Brăila se întâlnesc 16 unități de învățământ preșcolare, 24 de unități de învățământ primar și gimnazial, 19 unități de învățământ liceale și două unități de învățământ profesionale.

Analizând tabelul 1, putem observa faptul că numărul unităților de învățământ după nivelul de instruire au scăzut considerabil comparativ cu anul 1992 când în municipiul Brăila existau 131 de unități de învățământ; în anul 2015 având doar 61, mai bine de 50% fiind închise. Acest lucru se datorează bilanțului natural și migrator negativ.

Numărul unităților preșcolare a scăzut considerabil în perioada 1992-2015 de la 63 de unități la 15 unități datorită numărului mic de copii înscriși la aceste unități. Acest lucru a atras și scăderea numărului de unități de învățământ primar și gimnazial ce au scăzut de la 35 la 24 de unități.

Unitățile de învățământ au scăzut și ele considerabil de 11 unități la 2, observându-se faptul că în perioada 1992-1997 și 2012-2015 unitățile au crescut cu o unitate. Învățământul postliceal a avut și el de suferit; numărul unităților fiind de 0 comparativ cu anul 1992 atunci când existau 5 unități.

Număr unităților liceale și-au păstra numărul, chiar au crescut cu o unitate în ciuda faptului că unitățile preșcolare și primar și gimnazial au scăzut.

Situația economică precară, bilanțul natural și migrator negativ au făcut ca în municipiul Brăila o parte di unități să se închidă. În ciuda faptului că o parte din unități s-au închis, o parte din unități s-au dezvoltat pe seama acestui lucru atrăgând mai mulți elevi, în timp ce dacă unitățile închise ar fi fost deschise, ele ar fi funcționat cu un număr minim de elevi și cu costuri ridicate pentru întreținerea și modernizarea unităților.

III.2 Cadre didactice

Tabelulnr. Numărul de cadre didactice din municipiulBrăila (Sursă: INSSE)

Pentru anul școlar 2015-2016, pentru municipiul Brăila se întâlnesc 299 de cadre didactice în instituțiile preșcolare, 788 de cadre didactice pentru instituțiile de învățământ de tip primar și gimnazial, 427 de cadre didactice pentru instituțiile de învățământ de tip liceal, 24 de cadre didactice pentru unitățile de tip profesional și 13 cadre didactice pentru unitățile de învățământ postliceale.

Ca și în cazul unităților de învățământ, numărul cadrelor didactice au scăzut în anul 2015 comparativ cu anul 1992, în special numărul cadrelor didactice din unitățile de învățământ liceale și primar gimnaziale scăzând cu mai bine de 50%. Acest lucru se datorează în primul rând numărului scăzut de elevi, a numărului mic de unități de învățământ dar și a salariului prost plătit al cadrelor didactice ce nu este atractiv pentru un tânăr proaspăt întrat în mediul de învățământ.

Chiar dacă unități de învățământ post-liceale nu există pentru anul 2015, cadrele didactice înregistrate sunt de 13. Acest lucru se datorează faptului că instituția nu mai deține sediu în municipiul, ci doar are închiriat un spațiu pe care atât cadrele didactice cât și elevii beneficiază de el.

III.3 Număr elevi

Tabelulnr. Numărul de elevi din municipiulBrăila (Sursă: INSSE)

Pentru anul școlar 2015-2016, în municipiul Brăila sunt înscriși 4210 elevi în instituțiile de învățământ preșcolare, 13843 de elevi în instituțiile de învățământ primar și gimnazial, 8650 în instituțiile de învățământ liceale, 942 de elevi înscriși în instituțiile de învățământ profesional și 1813 în instituțiile de învățământ postliceale.

Analizând tabelul nr. 3 putem observa că numărul elevilor înscriși în unitățile de învățământ preșcolare, primar și gimnaziale, liceale și profesionale a scăzut semnificativ în perioada 1992-2015; în special în instituțiile de învățământ profesionale unde numărul elevilor a scăzut cu peste 75%.

Numărul de elevi înscriși în instituțiile de învățământ postliceale a crescut de la 504 în anul 1992 până la 1813 în anul 2015. Acest lucru se datorează lipsei interesului tinerilor de a se înscrie la o instituție de învățământ universitară, preferând să-și ea o calificare postliceală.

Raportând numărul de elevi la cadrele didactice pentru anul 2015, se poate observa că la nivelul unităților de învățământ preșcolare unui cadru didactic îi este atribui 14,1 elevi. La nivelul unităților de învățământ primar și gimnazial unui cadru didactic îi este atribuit un număr de 17,6 elevi. La nivelul instituțiilor de învățământ liceal, unui cadru didactic îi sunt atribuiți un număr de 20,3 elevi. La nivelul unităților profesional, unui cadru didactic îi revine un număr de 39,3 elevi. La nivelul postliceal, unui cadru didactic îi revin 139,5 de studenți. Se poate observa că numărul de elevi atribuiți pe cadrul didactic este crescător în funcție de nivel, acest raport fiind unul foarte bun, în prisma faptului că un elev preșcolar necesită o mai mare grijă educațională comparativ cu un elev din mediul postliceal.

Tabelulnr. Raportuldintrenumărul de elevișicadreledidactice din muncipiulBrăila (Sursă: INSSE)

Cap. IV Dimensiuni calitative ale învățământului din municipiul Brăila

IV.1 Rezultatele la Evaluarea Națională

Evaluarea Națională reprezintă primul examen important al elevilor ciclul gimnazial ce face trecerea de la ciclul gimnazial la cel liceal. În cadrul examenului se desfășoară două probe scrise de Limba și Literatura Română și cel de Matematică.

IV.1.1 Rata de promovare a examenului

Pentru municipiul Brăila, numărul școlilor ce au avut o rată de 100% promovare a examenului de Evaluare Națională este de 19 amintind aici școlile gimnaziale Vlaicu Vodă, Sfântul Andrei, Mihai Viteazu, Mihai Eminescu, Aurel Vlaicu, Alexandru Ioan Cuza ș.a. și Liceele Gheorghe Munteanu Murgoci, Nicolae Bălcescu, Anghel Saligny ș.a.

Cu rata de promovare între 70 și 90 % întâlnim Școala Gimnazială Anton Pann și Școala Gimnazială Vasile Alecsandri. Valorile de promovare sub 70% le întâlnim la Liceul cu Program Sportiv, Școala Gimnazială Mihail Kogălniceanu, cea mai scăzută valoare fiind înregistrată la Școala NikosKazantzakis de 0%.

Figură Rata de promovare a examenului de Evaluarenațională la nivelulmunicipiuluiBrăila (Sursă: www.edu.ro)

IV.1.2 Rezultatele la Limba și Literatura Română

FigurăNotelemaximeobținute la LimbașiLiteraturaRomână (Sursă: www.edu.ro)

FigurăNotelemediiobținute la LimbașiLiteraturaRomână (Sursă: www.edu.ro)

FigurăNoteleminimeobținute la LimbașiLiteraturaRomână (Sursă: www.edu.ro)

IV.1.3 Rezultatele la Matematică

FigurăNotelemaximeobținute la Matematică (Sursă: www.edu.ro)

FigurăNotelemediiobținute la Matematică (Sursă: www.edu.ro)

FigurăNoteleminimeobținute la Matematică (Sursă: www.edu.ro)

IV.1.4 Media rezultatelor obținute

Figură Media maximăobținută la EvaluareaNațională (Sursă: www.edu.ro)

FigurăMedia medieobținută la EvaluareaNațională (Sursă: www.edu.ro)

FigurăMedia minima obținută la EvaluareaNațională (Sursă: www.edu.ro)

IV.1.5 Calitatea rezultatelor pe baza notelor obținute

FigurăCalitatearezultatelorobținute la EvaluareaNațională (Sursă: www.edu.ro)