PRESA DE TURISM DIN ROMÂNIA POSTCOMUNISTĂ [309458]

[anonimizat], Jurnalism, anul III

Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării

Repere istorice

Despre turismul românesc organizat avem informații doar din a doua jumătate a [anonimizat]. În 1873 se înființează la Brașov „Societatea Carpatină Ardeleană”, cea mai veche formă de turism organizat de pe întregul teritoriu al țării noastre și care a activat până în anul 1881.

La Sibiu se înființează în 1880 „Societatea Carpatină Ardeleană” (prescurtat S.K.V). Societatea cu același nume din Brașov fuzionează în anul 1881 [anonimizat] a acesteia. Societatea din Sibiu a [anonimizat] – având filiale în următoarele localități: Bistrița, Brașov, București, Făgăraș, Lupeni, Mediaș, Orăștie, Petroșani, Reghin, Sebeș, Alba, Sibiu, Sighișoara, Timișoara, cu circa 5000 membri în total.

[anonimizat] 40 [anonimizat], în anul 1936, circa 15. Societatea a editat „Anuarul S.K.V”, publicație anuală, 1881-1944. La data de 13 iunie 1945, S.K.V și-a [anonimizat], [anonimizat].

În 1891 se înființează la Cluj „Societatea Carpatină Ardeleană a Turiștilor”, cea mai veche asociație a [anonimizat] o bogată activitate: circa 20 [anonimizat] „Erdély” (Ardealul), 1904-1940.

La Sinaia s-a înființat la 1893 „Societatea Carpatină Sinaia”, [anonimizat] V.A.Urechia, [anonimizat].

În anul 1925 se înființează la București „Turing – Clubul României” (T.C.R.), [anonimizat], cu 14 filiale (Arad, Blaj, Brașov, București, Câmpulung-Moldovenesc, Cluj, Deva, Focșani, Ploiești, Satu-Mare, Sibiu, Sighet, Sinaia, Timișoara) însumând peste 4000 de membri.

Sub directa conducere a lui Mihai Haret, T.C.R a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

T.C.R a realizat peste 20 de case de adăpost în munți și numeroase publicații. Publicații realizate de T.C.R: „Anuarul Bucegilor” (1926-1928); „Calendarul săptămânal de turism” (1934-1940); „Enciclopedia turistică românescă” (1941-1947) și altele. A existat și o publicistică de turism. Răsfoind „România”, [anonimizat]. 2/februarie 1937, în care se vobește despre faptul că Zaharia Stancu semna un articol despre „Sate în zăpezi”, iar Vlaicu Bârna povestea despre „Întâmplări vânătorești într-o zi de iarnă”.

Într-[anonimizat] 1937, [anonimizat] „Drumuri în Bucovina”, ale lui Perpessicius cu „Munții în literatura noastră”, ale Luciei Demetrius cu „Pagină de jurnal”, ale profesorului Alexandru Borza (fondatorul Grădinii Botanice din Cluj) cu „Retezatul” și ale lui Radu Țițeica cu „Munții Făgărașului”.

Oficiul Național de Turism și realizările sale

Premergătorii Oficiului Național de Turism (O.N.T.) s-au aflat tot între turiști, deoarece primele încercări de legiferare au venit din partea unora dintre conducătorii sau membrii influenți ai asociațiilor de turism, cum erau profesorul Emil Racoviță, gen. Dr. N. Vicol, Em. Bucuță.

Prin legea din 29 februarie 1936, se înființează „Oficiul Național de Turism” în cadrul Ministerului de Interne. Înființat pentru a crea condiții prielnice dezvoltării turismului, O.N.T și-a fixat de la început, pe lângă un program de organizare turistică, ajutorarea, îndrumarea și coordonarea activităților turistice din inițiativa privată.

Principalele sarcini ale O.N.T erau: studierea mijloacelor de dezvoltare a turismului și punerea la dispoziția publicului a tuturor informațiilor privitoare la turism, organizând în același timp propaganda turistică prin ghiduri, broșuri, afișe, călăuze, filme, reviste turistice, conferințe la radio și orice alte publicații.

O altă sarcină a O.N.T era luarea tuturor măsurilor care tind să îmbunătățească mijloacele de transport, spre a facilita circulația turiștilor, realizarea confortului necesar, printr-un control riguros al hotelurilor, pensiunilor, restaurantelor și caselor de adăpost, construiea de hoteluri, precum și orice lucrări de înzestrare folositoare turismului, stimularea, sprijinul și crearea oricăror mijloace de comunicație menite să favorizeze turismul.

Mai mult, se ocupau de organizarea expozițiilor de turism în țară, participarea la toate manifestările turistice în străinătate și la congresele internaționale, sprijinirea societăților turistice românești și a manifestărilor cu caracter cultural sau economic, care puteau contribui la stimularea și atragerea turiștilor străini în România. În plus, aveau o strânsă colaborare cu manifestările și mișcările cu caracter sportiv, asociațiile alpine, cluburile de automobilism și ciclism.

Istoria jurnalismului din România în date:

Anul 1990

Februarie, 28. Băile Herculane: apare Hercules, „gazetă săptămânală independent-social-cultural-turism, afiliată la Liga cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni”. Redacția: Herculane, str. 30 Decembrie nr. 20. Director: Ilie Ștefan Domașnea. Amintiri „pro și contra” despre „foști” (nr. 11: „Adevărul despre reista Flacăra și despre Adrian Păunescu-șomer al României libere”).GJCS

Martie, 15. Hațeg: apare Arena. Publicație independent de opinie, cultură, turism și divertisent. Director: Ioan Timiș; redactor-șef: Romulus Constantinescu. Sediul: Hațeg, Piașa Unirii nr.3.Redactorii își propun să intre „ în Arenă, ca noi gladiator ai scrisului”, pentru a lupta „cu mentalitățile marcate de sistemul totalitar, cu frica, cu rămășițelle terorii, cu răul din noi și din alții” etc. Tipografia Deva. DTHD

Martie, 17. Râmnicul Vâlcea: apare Alutus. Ziar bilunar independent, social-politic, cultural-științific și sportive-turistic, până în 1992. De la nr. 12/nov. 1990, cu titlul: Alutus magazin. Publicație a Mișcării Ecologiste din România-Filiala Vâlcea. Format: 42 x 29 cm (8 p. ); preț: 3 lei (5 lei). Tiraj: 20.000 de exemplare. Colegiull de redacție: C. Mihăilescu (redactor-șef), Theo Vogel (redactor-șef adjunct), Cezar Aspru (director), Carmen Dobrescu (redactor), Mariana Sima (corectură). Redacția: Hotel Alutus, Râmnicu Vâlcea. Tipografia Râmnicu Vâlcea. CPB

Râmnicu Vâlcea: apare Glasul comerțului. Gazeta mișcării sindicale comerț-cooperație-turism. Editor: Romeo Popescu. CPB

Anul 1991

Aprilie. Cluj: apare revista lunară Gyopár/ Floare de colț, cu subtitlul Natură și turism, editată de Societatea Carpatină Ardeleană. Format: 24 x 17 cm (16 p.). Redactor responsabil: Varga Alfonz. În ian. 1992, publicația își schimbă denumirea în Erdélyi Gyopár/Floarea de colț ardeleană. GGCJ

Anul 2000

Februarie. Voineasa-Vâlcea: apare Turismul Romînesc. Săptămânal național de promovare a turismului (24 p.). Preț: 10.000lei. Redacția: Hotel Lotru Voineasa. CPB

Revista „România pitorească”

Revistă de turism fondată în anul 1933, apare fără întrerupere din 1972.

Revistă lunară editată de Ministerul Turismului. Redactor-șef: Anda Raicu; redactor-șef adjunct: Alexandru Condeescu; secretar general de redacție: Mihai Ogrinji.

Redacția: Str. Gabriel Péri, nr. 8, București, sector 1. Prețul unui abonament: 15 lei pe trei luni, 30 lei pe șase luni și 60 lei pe un an.

Tipărire: Combinatul poligrafic București. Prețul unui exemplar: 5 lei.

Revista România pitorească-nr.1(serie nouă) – anul 1990

Pe coperta primului număr al revistei din anul 1990 se răgăsește statuia lui Mihai Eminescu aflată în Grădina Ateneului Român din București.

Primul articol din acest număr este despre lovitura de stat numită „Revoluție” din anul 1989. În articol se vorbește despre tinerii care au murit la Revoluție și despre ziua de 12 ianuarie 1990: O zi de doliu național în memoria victimelor Revoluției din decembrie 1989.

Al doilea articol din acest nr. este despre Eminescu – în 1990 s-au împlinit 140 de ani de la nașterea marelui poet. Articolul face legătura între Revoluție și scrierile lui Eminescu, scrieri care au dus la o redeșteptare națională a românilor, a entității poporului ca valoare universală.

Într-un alt articol al primului număr se vorbește despre faptul că redacția revistei s-a alăturat Consiliului Frontului Salvării Naționale și spun, despre ei, că vor scrie cum gândesc și cum trăiesc, adică liber. Se mai vorbește despre faptul că redacția speră că noua conducere a Ministerului Turismului va spune adevărul despre turismul din țară, nu așa cum făcea conducerea din timpul Comunismului, atunci când turismul devenise o formă de supraveghere colectivă, de spionarea a turiștilor străini.

Articolul intitulat „Cenușa cărților noastre” apărut în România Pitorească vorbește despre Biblioteca Centrală Universitară care arsese în timpul Revoluției; este vorba despre cărțile distruse, arseseră scrisorile lui Mihai Eminescu, manuscrisele lui Ioan Slavici, Barbu Delavrancea și George Călinescu. Au fost distruse 4-5 sute de mii de volume din fondul de carte nouă românească și străină.

În revistă apare și un interviu cu noul ministru al turismului din vremea aceea, Mihail Lupoi. Acesta vorbește despre soluții practice în cadrul turismului precum eliberarea rapidă a unui pașaport, a călătoriilor în străinătate sau a problemelor ecologice precum salvarea Deltei sau a vetrelor țărănești.

În primul număr al revistei România Pitorească din anul 1990 majoritatea articolelor sunt despre lovitura de stat din anul 1989 și urmări ale acesteia. Pe ultimele pagini ale primului număr apar și articole despre trasee montane din masivul Făgăraș; în articol sunt oferite indicații ale drumurilor montane cu descrieri amănunțite ale zonelor.

În numărul 2 al revistei România Pitorească din anul 1990 apare o rubrică numită „Curierul” în care erau puse anunțuri legate de contracte pentru cure balneare, excursii de o zi (duminica) sau o zi și jumătate la munte, în stațiunile balneare sau în orașe mai mari precum Timișoara sau București.

Tot în acest număr apar și articole legate de vânătoare, despre faptul că acest sport se practică conform unor legi pe care Nicolae Ceaușescu (în text: dictatorul) nu le respecta. Se vorbește despre faptul că în fiecare iarnă acesta petrecea câteva săptămâni la Predeal sau Sinaia și vâna animale (iepuri, mistreți și capre negre) fără să țină cont de lege.

Apar și articole legate de salvarea Deltei. Articolele despre Revoluția din 1989 continuă să apară și în următoarele numere.

În numărul 2 al revistei apare și un interviu cu un bucătar al soților Ceaușescu (Gheorge Vătafu). Acesta povestește cum este să gătești pentru cei doi, spune că Elena Ceaușescu detesta bucătăria și mirosurile ei specifice însă voia să știe tot ce se vorbește prin bucătărie și afirmă că el nu gătea la reședința soților Ceaușescu, ci pe Aleea Alexandru. Bucătarul mai spune că cei doi soți erau foarte suspicioși în privința felurilor de mâncare și că le plăceau lucrurile fastuase, de prost gust. La acest interviu este atașată și o poză cu un tort făcut pentru Nicolae Ceaușescu, iar pe tort este așezată o fotografie înrămată cu acesta.

În revistă apar reclame la medicamente, în special cele pentru inimă, reumatism și alergii.

Apare și o rubrică numită „Calendarul românului” care are rolul de a răspunde la întrebări generale legate de lunile anului și semnificațiile acestora. De exemplu, pentru luna martie apar răspunsuri la întrebările „de ce postim?”, „care e semificația mărțișorului?” sau „care sunt muncile gospodarului în această perioadă?”. În această rubrică este inclus și un calendar ortodox cu sărbătorile religiose din luna respectivă.

Revista mai are o altă rubrică numită „ATLAS” care cuprinde mici texte de genul: care este cel mai furat tablou din lume, seceta din Africa, navă cu propulsie electrică sau 22 aprilie – ziua planetei Pământ.

În revistă sunt publicate și cereri către Ministerul Învățământului cu privire la înființarea de școli tehnice postliceale pentru turism cu durata de 2 ani având următoarele profesii: hotelieri, ghizi, interpreți, vânzători și conducători ai magazinelor cu plată în valută sau cabanieri.

Apare, în revistă, și o rubrică horoscop cu informații luate de la specialiștii în astrologie. În aceasta se vorbește despre profesia pe care ar trebui să o aibă nativul unei zodii, despre tipul de caracter al acestuia, despre bolile la care sunt predispuse zodiile și despre plantele medicinale recomandate acestora.

În perioada sărbătorilor de Paște în revistă apar articole despre povestea ouălor încondeiate, Joia Mare sau sunt publicate rugăciuni.

Apare și o rubrică intitulată „Scrisori” în care erau publicate răspunsurile redacției la scrisorile primite de la cititori. Majoritatea erau scrisori care criticau anumite articole, rubrici sau chiar revista în sine. De exemplu, un cititor, Radu Popescu din Târgu Jiu întreabă de ce s-a transformat singura revistă de turism montan din țară într-o revistă hidoasă.

În revistă apar și rubrici legate de echipamentul pentru trasee montane, de exemplu, ce trebuie să aibă un excursionist în rucsac atunci când urcă pe munte, cum se instalează un cort, importanța sacului de dormit, a lanternei si a bateriilor de schimb etc. De asemenea, exista un articol special pentru îmbrăcămintea și încălțămintea pe care trebuiau oamenii să o aibă dacă voiau să urce pe munte.

Pentru sezonul estival, revista publica articole despre stațiunile de pe litoral unde puteau să meargă turiștii.

Revista organiza și concursuri, cititorii trebuiau să răspundă la câteva întrebări legate de articolele pe care le găseau în publicație, apoi răspunsurile le trimiteau prin poștă la redacție.

România Pitorească-anul 1991

Revista își deschide numărul cu rubrica intitulată „Buzunarul turistului” în care se vorbește despre călătoriile turiștilor; aceștia mergeau cu trenul la munte, iar în rubrica aceasta se vorbește despre prețul biletului de tren în funcție de destinație, despre prețul pensiunilor în care vor sta turiștii, plus obiectivele turistice pe care le vor vizita: castele, muzee.

În continuare, apar articole cu prețurile detaliate pentru un sejur la Sinaia și Predeal, prețuri pentru cazare, mâncare, urcat cu telecabina.

Apare și un interviu cu directoarea Muzeului Național de Artă din București, Dorana Coșoveanu legat de pierderile muzeului din timpul Revoluției din 1989. Aceasta spune că circa 250 de opere de pictură, sculptură, artă decorativă și grafică au fost avariate, în jur de 50 dintre ele fiind arse. Printre ele se numără un peisaj pe lemn al lui Grigorescu, o pânză de Sava Henția și unele realizate de artiști străini.

Un alt articol apărut în revistă este despre Crăciunul sărbătorit de sârbi. Aceștia sărbătoresc Crăciunul pe data de 7 ianuarie. În articol se vorbește despre mâncărurile tradiționale ale lor, despre colindele lor, despre slujba de Crăciun și despre masa festivă.

Și în revista România Pitorească din anul 1991 apare o rubrică dedicată marelui poet Mihai Eminescu cu ocazia sărbătoririi a 141 de ani de la nașterea acestuia.

Printr-o rubrică denumită „Montana” redacția face apel la părerile cititorilor cu privire la traseele montane despre care aceștia ar vrea să afle mai multe informații.

Rubrica ATLAS apare și în revista din anul 1991 sub o altă aranjare în pagină, dar cu același timp de informații. Exemplu: cutremure artificiale, trenuri de mare viteză, colecție olimpică, etc.

Apare și o rubrică intitulată „Poliția și turismul” în care se vorbește despre controalele făcute de poliție oamenilor care treceau vama și aduceau diferite mărfuri cu ei sau asupra magazinelor care măreau prețurile și obțineau beneficii ilegale de la turiști.

Apar, de asemenea, rubrici de călătorie în cadrul cărora apar informații despre prețul unui bilet de avion sau de tren, cât și povestirile anumitor persoane care călătoresc.

De sărbători sunt publicate articole despre slujbele religioase și tradiții și obiceiuri din diferite zone ale țării.

În revistă erau publicate și sondaje cerute de unele firme de turism cu privire la sporturile de munte pe care le practică cititorii.

Pe lângă reclamele pentru medicamente, apar și reclame pentru asigurari auto. ASIROM-Asigurarea Românească avea sloganul: „Paza bună trece priejdia rea!”.

Revista Turism magazin – 1995

Editor: "Roumanian Turism Press Ltd." – președinte: Dorel Constantin Onaca.

Caracteristici: apariție lunară, color, pag: 36, preț:1.600 lei.

Director: Dorin Țigănas; redactor șef: Mugur Istode. Redactor șef adjunct: Aurel Ciobanu; secretar general de redacție: Ștefan Pricop

Primul număr: octombrie 1995; are, în total, 7 apariții – noiembrie 1996. Tiparită de: Info press S.A.

Pe copertă revistei Turism Magazin din anul 1995 apar câteva din titlurile articolelor care se regăsesc în revistă. Încă de la început vedem reclame la autoturisme. Prima pagină a revistei este reprezentată de SUMAR, apar toate articolele din revistă cu titluri și subtitluri.

Primul articol este despre experții care prevăd un potențial mare de turism în următorii 15 ani. Consiliul Mondial al Turismului (World Travel and Tourism Council-WTTC), cel mai important organism internațional de analiză a evoluției relațiilor turistice dintre state a examinat expansiunea turismului până în anul 2010. Acesta prevede că numărul turiștilor care vor vizita Europa Centrala și de Est va crește constant, ajungând la 107 milioane în 2010.

În revistă apare rubrica numită „Șase întrebări despre astăzi” care conține 6 întrebări legate de turismul dintr-o anumită zonă. Întrebările sunt puse de redacția revistei, iar aceasta primește răspunsuri de la o firmă de turism care se confruntă cu o anumită problemă. În acest număr, întrebările sunt cu privire la Legea 27 cu privire la falimentarea turismului pe litoral.

Există o rubrică specială cu tarife pentru pacienții români și străini care au nevoie de tratamente, de fizioterapie.

Revista are 4 pagini cu oferte de excursii și concedii pentru toate sezoanele, în diferite locații. Pe lângă informațiile legate de cazare și mâncare, rubrica are și informații despre mersul trenurilor.

.

În revistă apare și un articol despre vacanțele șefilor de partide politice din România, Victor Surdu- Președintele PDAR (Partidul Democrat Agrar din România) vorbește despre stațiunile balneo-climaterice, Călin Popescu Tăriceanu-Vicepreședintele PNL(Partidul Național Liberal) spune că turismul din acea perioadă este de tip socialist, iar Vasile Văcaru- Senator PDSR (Partidul Democrației Sociale din România) vorbește despre concediul petrecut în Gorj

Pe ultimele pagini, revista are doua rebusuri, Horoscopul călătorului și un cupon de abonament pentru revistă.

Vacanțe și călătorii – anul 2000

Adresă: Str. Popa Tatu, nr. 68, sect. 1, București.

Editată de: SC ARTE SRL.

Primul număr apare în anul 2000. Din 2014 apare online, nu se mai tipărește.

Site: www.vacantesicalatorii.ro

Președinte: Aurel Borsan. Redactor-șef: Anca Marinescu. Secretar general de redacție: Laura Pecie.
Adresă de e-mail: redactie@vacantesicalatorii.ro. Telefon: 021-311.23.92 Fax:021-315.50.30

Caracteristici: apariție lunară, color, 84 pagini. Preț: 6,90 RON.

Pe copertă apar câteva titluri ale articolelor din revistă și mai apare și un concurs special cu peste 150 de premii.

Pe prima pagină apare un editorial despre promovarea turistică cât și sumarul revistei cu articolele pe care le găsim în ea.

Revista se axează mai mult pe imagine și mai puțin pe scris. Primul articol este despre Vestul Sălbatic, despre Marele Canion. Revista are și un concurs foto.

Mai apare un articol despre Mănăstiri Oltenești, plus oferte de Crăciun și Revelion publicate în revistă de către pensiuni sau familii care cheamă turiștii să petreacă sărbătorile alături de ei.

În revistă sunt publicate și oferte de Revelion în străinătate, în Egipt, Cipru, Malta, Tahiti etc.

Bibliografie

Petcu, Marian, Istoria jurnalismului în date-enciclopedie cronologică, Ed. Polirom, Iași, 2012

România Pitorească, anii 1990, 1991, editată de Ministerul Turismului, București, 1933 până în prezent

Turism magazin, anul 1995, editată de Roumanian Turism Press Ltd, București, 1995-1996

Vacanțe și călătorii, anul 2000, editată de SC EDITURA ARTE SRL, București, 2000-2014

Surse online

Pațac, Filip, Istoria comerțului și turismului, Editura Eurostampa, Timișoara, 2008 (tutorat pdf), http://file.ucdc.ro/cursuri/T_2_n218_Istoria_comertului_si_turismului.pdf.pdf, accesat la data de 25 noiembrie 2017, ora 17:23